Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: arteriale, venoase, capilare
si mixte.
5. Hemoragia este eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos, dupa un acces
de tuse.
7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce intr-o cavitate si eliminarea are loc
dupa catva timp.
8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand sangerarea este in afara
organismului.
9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand sangele se varsa intr-o
cavitate seroasa.
13. Cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu este o cauza
care contribuie la ruptura splinei in doi timpi.
14. Un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1,5 litri de sange are o
hemoragie mijlocie.
15. Hemoragia datorata unor deficiente ale factorilor de coagulare este considerata o
hemoragie medicala.
16. Cauza de agitatie in faza de inceput a socului hemoragic este data de vasoconstrictie.
18. Cresterea cantitatii de CO2 din sange si excitarea centrului respirator din bulb este o
cauza a tahipneii in cazul unei hemoragii.
19. Insuficienta renala acuta apare in cazul unei hemoragii mari cand tensiunea arteriala
scade sub 60-80 mm.col.Hg.
20. In cursul unei hemoragii mari pulsul este slab batut, filiform.
22. Cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei este invazia apei din tesuturi in
circulatie.
24. Hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului se realizeaza prin
compresiune digital ape plan osos.
25. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicarea acestuia deasupra ranii,
cand hemoragia provine dintr-o artera.
27. Ischemia miocardica este o tulburare care survine in cazul hemoragiilor mijlocii sau
mari.
28. In colica biliara, durerea este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea
dorso-lombara.
29. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin febra, varsaturi si frison.
32. Semnul Murphy (durere provocata in cursul unei inspiratii profunde de apasarea in
profunzime, sub rebordul costal drept, a veziculei biliare) este prezent in colica biliara.
33. Hemostaza provizorie este hemostaza activa prin care se poate opri o hemoragie un timp
limitat.
35. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin etapa
hematologica.
36. In primele 5-6 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin etapa volemica.
37. La un pacient cu hemoragie, insuficienta renala acuta se poate instala cand tensiunea
arteriala scade sub 60 mm.col.Hg.
38. Hematemeza este hemoragia la nivelul aparatului digestiv, exteriorizata prin varsaturi.
44. Durearea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi apartine colicii
biliare.
48. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie galben
citron in partea superioara, reprezentat de plasma.
49. Cancerul gastric si varicele esofagiene sunt cauze de hemoragie digestiva superioara.
51. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicarea acestuia deasupra ranii,
atunci cand hemoragia provine dintr-o artera.
56. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu 1-2 zile inainte sunt caracteristice pentru
stenoza pilorica.
57. Semnul caracteristic socului hemoragic este reprezentat de o hemoragie digestiva in care
pacientul a pierdut 1000-1500 ml. sange.
58. O hemoragie digestiva este medie atunci cand pierderea de snage este de 250-1000 ml.
sange, iar hemoglobina este mai mare de 10g.%.
59. Semnul Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta durere la
palparea hipocondrului drept.
60. In cazul unei plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sange rosu aprins
in jet continuu, garoul se va aplica deasupra plagii.
61. Precautiunile pentru prevenirea socului de garou sunt reprezentate de ridicarea garoului
cat mai incet.
62. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este hemoragia digestiva.
65. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi semne directe si
indirecte.
67. Gastroscopia este un examen util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este
vorba despre malignitatea sau benignitatea unui ulcer.
70. Durerea in epigastru insotita de greturi si varsaturi apare ca simptom in cazul ulcerului.
71. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este reprezentat de repaus la pat, punga cu
gheata in regiunea epigastrica, hemostatice, sedative.
74. Hemostaza provizorie este corecta daca garoul este mentinut 1 h, cu pauza 2-3 min.
76. Proba de compatibilitate directa se face intre plasma primitorului si sangele donatorului.
79. Atunci cand prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in toate cele trei picaturi,
sangele examinat apartine grupei AB (VI).
80. Atunci cand prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura,
sangele examinat apartine grupei A (II).
82. Atunci cand prin metoda Simonin nu se aglutineaza nici o picatura, sangele examinat
apartine grupei sangvine AB (IV).
84. Un pacient cu grupa O (I) RH pozitiv poate primi sange grupa O (I) RH pozitiv.
85. Solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare are rol
anticoagulant.
86. Donatorul universal O (I) poate deveni donator de sange periculos atunci cand
transfuzam cantitati mari de sange unui primitor cu alta grupa.
87. Temperatura optima pentru determinarea grupelor sangvine este cuprinsa intre 16-18
grade Celsius.
90. Cand transfuzam sange de o grupa diferita de a primitorului intr-o cantitate de 600-1000
ml. poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza.
91. Pentru a fi transfuzata, plasma uscata trebuie sa aiba un aspect spongios, sa fie asezata
pe peretii flaconului si sa aiba o culoare galbuie.
94. Ileusul biliar este o complicatie a litiazei biliare la nivelul tubului digestiv.
95. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu cancerul gastric.
96. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari prin modificarea compozitiei
chimice a Ph-ului bilei.
102. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina senzatia de
infundare a nasului, hidroree, stranut.
103. Cand corpii straini se afla sub pleoapa apare lacrimare, fotofobie, durere.
104. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi cu un tampon de vata
curata plasat pe o bagheta de sticla.
107. Bronsita acuta este o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii.
108. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sunt faza de corioza, faza de cruditate si
faza de coctiune.
112. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin tuse insotita de cresterea
secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta.
113. Bronsita cronica apare la populatia de peste 40 de ani (in special la barbati).
114. Astmul bronsic, enfizemul pulmonar si bronsita cronica sunt afectiuni cuprinse in
bronhopneumopatia cronica obstructiva.
119. Tabloul clinic de BPOC, intr-un stadiu avansat din bronsita cronica, arata ca procesul
este difuz, extins si la bronhiolele distale.
120. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin
hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie.
121. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin reducerea generalizata variabila
si ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri
sibilante.
122. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta unor factori care induc
bronhostenoza cum ar fi: edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul.
124. Sfarsitul crizei de astm este anuntat de aparitia sputei vascoase, albicioase (perlata).
125. Durata crizei de astm bronsic poate fi de cateva minute sau ore.
126. In tratamentul astmului bronsic, corticoterapia este tratamentul cel mai eficace.
127. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din sangele arterial, din cadrul
insuficientei respiratorii cronice, are drept caracteristica faptul ca este constanta.
128. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon in sangele arterial din cadrul
insuficientei respiratorii cronice, are drept caracteristica faptul ca este inconstanta.
129. Modificarile patologice caracteristice insuficientei respiratorii cronice pot aparea brusc.
135. Encefalopatia respiratorie din cadrul insuficientei respiratorii acute apare cand
hipercapnia este pronuntata.
139. Cauza cea mai frecventa de asfixie in insuficienta respiratorie acuta o reprezinta
obstruarea cailor aeriene.
140. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii buco-faringiene din insuficienta
respiratorie acuta, consta in introducerea policelui in gura bolnavului la mijlocul mandibulei si
tragerea in sus.
141. Respiratia gura la nas din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute, se
practica atunci cand nu se poate deschide gura victimei.
142. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin frison, febra (pana la 40 de grade
Celsius) si junghi toracic.
143. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza la cateva ore de la debut.
144. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta incepand din ziua a doua
un sindrom de condensare pulmonara.
151. Leziunea initiala (primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape
intotdeauna la nivelul plamanului.
164. Caracterul durerii in angina pectorala este constrictiv - ca o gheara, arsura sau
sufocare.
167. Singura medicatie cu actiune prompta in criza de angina pectorala este nitroglicerina.
168. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei
portiuni din miocard.
169. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinate de obstruarea brusca a unei
artere coronare.
171. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc o perioada prodromala, una de debut, una
de stare si de convalescenta.
174. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este cresterea enzimelor
(transaminazelor) din primele ore de la debut.
176. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica
determinate de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul
coronarian.
177. Criza dureroasa din angorul pectoral apare dupa efort, emotii, mese copioase.
178. Cauzele favorizente ale angorului pectoral sunt diabetul zaharat, tabagismul si
tulburarile de ritm.
179. Localizarea durerii in angorul pectoral este 80-90% retrosternal de unde se raspandeste
spre regiunea precordiala.
180. Manifestarile clinice ale EPA (edem pulmonar acut) sunt reprezentate de tuse uscata in
prima faza, apoi cu sputa spumoasa, rozata, aerata.
181. In cazul EPA cu tensiune arteriala scazuta sunt contraindicate emisiunea de sange si
morfina.
183. Conduita de urgenta in IMA (infarct miocardic acut) este prevenirea mortii subite si
preintampinarea complicatiilor.
184. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in oprirea imediata a efortului fizic si
administrarea de nitroglicerina.
185. Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic ce rezulta din imposibilitatea de a expulza
intreaga cantitate de sange primita.
186. Cauzele detrminante ale insuficientei cardiace sunt valvulopatii dobandite sau
congenitale, HTP.
187. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin
curatirea oro-faringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel.
188. Semnele clinice ale stopului cardio-respirator sunt reprezentate de absenta pulsului in
artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominale.
190. Miopatia este o boala caracterizata prin slabiciune progresiva, atrofii musculare
bilaterale si simetrice, interesand in principal muschii de la radacina membrelor.
191. Polimiozita este o inflamatie difuza a muschilor care poate cuprinde tegument si/sau
muschi invecinati.
193. Poliomielita anterioara acuta sau maladia Heine Medine este o boala virala care atinge
celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii.
197. Plexitele se caracterizeaza prin sindrom de neuron motor periferic, la care se asociaza
adesea tulburari de sensibilitate.
198. Nevritele se datoresc unor viroze, unor compresiuni (fracture, tumori) sau unor
traumatisme ale nervilor.
199. Paralizia faciala este caracterizata prin stergerea cutelor fruntii de pe partea bolnava,
imposibilitatea inchiderii complete a ochiului, deviatia gurii spre partea sanatoasa,
imposibilitatea de a fluiera.
200. Tratamentul paraliziei nervilor este in primul rand etiologic, chirurgical sau ortopedic.
201. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare in accidente
vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala
amiotrofica.
202. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin semne de paralizie faciala, hipotonie si reflexe
osteotendinoase abolite, semnul Babinski prezent.
203. Ateroscleroza cerebrala debuteaza lent, prin tulburari nevrotice: cefalee, astenie,
insomnie, vajaituri in urechi, ameteli, tulburari de memorie.
205. Psihoza maniaco-depresiva se manifesta clinic prin accese periodice de manie sau
melancolie sau prin alternarea acestor doua forme de boala.
207. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin dispozitie trista, idiotie incetinita,
aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mancare, lipsa de imbold in activitate,
abatut, vorbeste in soapta.
210. In arsurile de gradul III durerile sunt mai mici decat in arsurile de gradul II.
211. Arsurile de gradul IV sunt mai provocatoare de soc imediat deoarece terminatiile din
derm sunt distruse.
214. Profilaxia antitetanica in arsurile intinse se face cu A.T.P.A. si ser antitetanic 3000 u.i.
215. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara
consta in efectuarea tratamentului antisoc inaintea oricarei manevre chirurgicale.
216. In cazul in care evolutia arsurilor este favorabila, se considera perioada optima pentru
grefare in a treia saptamana (la 14-16 zile).
217. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor
respiratorii se va efectua traheostomie.
219. Necesarul de lichide ce trebuie administrat in primele 3-4 zile unui ars este de 1 ml.
pentru fiecare procent de suprafata arsa inmultit cu suprafata arsa si greutatea corporala.
220. Caracteristicile arsurilor produse de baze chimice sunt reprezentate de escare care se
formeaza lent, actionand si dupa accident, transformandu-se dintr-un grad inferior intr-un grad
superior.
221. Pentru neutralizarea acizilor in caz de arsuri se vor folosi amoniac 1% si bicarbonat de
sodiu.
223. Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua se practica punctie
vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana.
224. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, dar este mai usoara decat
tratamentul unei ulceratii constituite. Ea urmareste suprimarea presiunii, asigurarea unei bune
stari a tegumentelor expuse, mentinerea unei bune nutritii.
231. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale
pentru abdomen acut netraumatic.
232. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza narcoza si
iritatia peritoneala.
233. Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este embolia
pulmonara.
235. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are ca obiective terapia socului, asfixiei,
durerii si hipercoagulabilitatii.
236. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator la personae obeze, diabetice, care
prezinta un risc mare cardiovascular.
239. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult timp dupa
interventia chirurgicala in decubit dorsal.
240. Atunci cand se practica interventia chirurgicala pe abdomenul superior si esofag, cea
mai obisnuita complicatie respiratorie in postoperator este atelectazia pulmonara.
242. In abcesul fesier aparut in postoperator, tratamentul este chirurgical in faza de colectie.
243. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este septicemia postoperatorie.
245. Ulcerul gastroduodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului
gastroduodenal si afecteaza in cel mai mare procent barbatii intre 30-50 de ani.
246. Diagnosticul diferential intre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi
facut prin urmarirea starii generale, a culorii tegumentelor si al rezultatului leucogramei.
247. Colangiografia exploreaza vezica biliara si caile biliare extrahepatice.
251. Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul unei septicemii
pentru identificarea agentului aptogen.
252. Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis decesul poate surveni in cateva
minute de la accident prin soc sau hemoragie masiva.
253. Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub
observatie si tratament, nici nu se amelioreaza nici nu se inrautateste, se efectueaza interventie
chirurgicala exploratorie.
254. Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de
stomac, daca radiografia abdominala (pe gol) arata prezenta aerului in cavitatea abdominala.
255. Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un
traumatism care intereseaza si deschide peretele abdominal.
256. Cele mai frecvente hemoragii in doi timpi sunt cele ale splinei.
257. La hemoragia interna in doi timpi, timpul intai consta in hemoragie intra- si
subcapsulara.
258. Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin dureri abdominale
violente in etajul superior si alterarea marcata a starii generale.
261. Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, prin dereglari functionale ale
sfincterului Oddi duc la autodigestia pancreasului.
268. La un pacient cu abdomen acut la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este
contraindicat sa se administreze antialgice majore (morfina, mialgin).
269. Cea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro-duodenal este in peritoneul liber.
270. In evolutia sindromului ocluziv, tulburarile electrolitice care influenteaza negativ starea
bolnavului, ducand la soc sunt scaderea Cl sangvin, cresterea K si a ureei.
271. Perforatia acoperita a ulcerului gastro-duodenal poate fi gasita in cazul in care orificiul
de perforatie este mic si suplu.
272. Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra- si intrahepatice.
273. Colica biliara se instaleaza frecvent dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu
efect colecistokinetic necunoscut.
276. In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea in primele 24-48 h de la
debutul crizei apendiculare.
277. Aspectul anatomo-patologic al unei apendicite acute flegmonoase este apendice marit
in volum, cu aspect de limba de clopot.
278. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor
poate fi data de prezenta unui obstacol in coledoc.
280. Un plastron colecistic se poate trata prin regim alimentar tratament medical completat
cu tratament chirurgical, peste 6-8 saptamani, dupa racire.
281. Pentru prevenirea complicatiilor pulmonare ce pot aparea dupa interventiile chirurgicale
pe tub digestiv se iau masuri de pozitionare corespunzatoare, mobilizare precoce si gimnastica
respiartorie.
287. Plagile abdominale penetrante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat in
peritoneu, dar nu a lezat nici un organ.
292. Conduita de urgenta in ocluzia intestinala mecanica instalata de foarte scurt timp,
consta in linistirea pacientului, sonda de aspiratie gastrica, clisma pentru golirea segmentului
de sub ocluzie.
293. Plagile abdominale care prezinta o mare gravitate sunt cele perforate.
295. Daca prin plaga abdominala se scurge bila sau continut gastric, plaga intereseaza calea
biliara sau stomacul.
297. In apendicita acuta perforata durerea este initial in fosa iliaca dreapta, brusca, violenta.
303. In cazul unei ocluzii intestinale mecanice instalate de multa vreme, atitudinea de
urgenta consta in montarea unei sonde de aspiratie gastrica, abord venos pentru recoltarea
sangelui in vederea efectuarii probelor de laborator si montarea unei perfuzii pentru
reechilibrare hidroelectrolitica.
304. Peritonita acuta difuza rezulta din reactia locala a peritoneului si viscerele abdominale
si reactia generala determinate de actiunea agresiva a germenilor ajunsi in peritoneu.
305.Peritonita acuta difuza poate fi secundara patrunderii germenilor prin perforarea unui
organ cavitar datorita unui proces patologic sau traumatic.
307. In peritonita acuta, secundara ulcerului gastric perforat, datorita caracterului foarte
iritant al sucului gastric ajuns in peritoneu, simptomul caracteristic este reprezentat de durere
extrem de vie in epigastru, fara un simptom premergator, care se generalizeaza in tot
abdomenul, dar cu o intensitate mai crescuta la locul aparitiei.
309. Caracteristicile durerii din peritonita acuta prin perforatia colecistului sunt reprezentate
de aparitia in hipocondrul drept, coborarea pe flancul drept in fosa iliaca dreapta,
generalizandu-se apoi in tot abdomenul.
310. Dintre urmatoarele lichide ajunse in peritoneu, patologic sau traumatic, foarte iritant
este lichidul evacuat din intestinul subtire.
311. Peritonita acuta localizata este acea forma a peritonitei in care procesul infectios este
localizat in regiunea in care a aparut.
312. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul
digestiv, in caz de varsaturi, se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si
se administreaza dupa caz, si medicatie antiemetica.
318. In tumora intestinala la un pacient care prezinta ocluzie intestinala, starea generala se
altereaza progresiv si sindromul ocluziv este mai putin alarmant.
319. La alterarea starii generale din ocluzia intestinala un rol determinant il au tulburarile de
hemodinamica deoarece intestinul absoarbe doar 10-20% din continutul intestinal.
320. Durerea intensa, colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in umar si spate, insotita de
febra si care nu cedeaza sau este foarte putin influentata de antialgice si antispastice este
produsa de colecistita acuta.
321. Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in recoltarea probelor
de sange, perfuzie, calmarea durerii, combaterea infectiei, calmarea varsaturilor, punga cu
gheata si interventie chirurgicala.
324. Plagile abdominale perforante sunt plagile in care agentul traumatic a penetrat in
peritoneu, dar nu a lezat nici un organ.
326. Volvulusul intestinal apare in ocluziile intestinale mecanice care pot fi provocate de
organe intrinseci.
328. Controlul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin
coproculturi, rx. pulmonar si RBW.
332. Angina ulcero-necrotica, ca forma a anginei streptococice se intalneste cu mult mai rar.
336. Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin febra mare, angina, cefalee,
varsaturi.
338. Pentru scarlatina distinctiva este masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual.
341. Copilul cu scarlatina este tratat obligatoriu in spital de catre medicul specialist.
343. Angina din scarlatina este rosie sau eritemato-pultacee, rar ulcero-necrotica.
344. In diagnosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu limba saburala,
zmeurie, rosu-inchis si lucioasa.
346. In scarlatina testarea receptivitatii se face prin testul intradermic Dick, test de imunitate.
349. Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la fata - dupa urechi, pe frunte si obraji.
351. Cresterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei este semn de complicatie prin
suprainfectie bacteriana.
354. Eruptia in rubeola prezinta macule mici, de culoare roz, fara tendinte la confluente.
358. In perioada de stare, eruptia cu aspect polimorf: macule, papule, vezicule clare ori
tulburi si cruste hematice, apare in varicela.
359. Distributia centripetal a eruptiei (apar mai multe elemente pe trunchi si pe radacina
membrelor), apare in varicela.
362. Tabloul clinic cu debut relative brusc, febra, cefalee si jena in lojiile parotidiene apare
in parotidita epidemica.
363. In tusea convulsiva sursa de infectie este omul bolnav cu forme tipice si atipice.
365. Primovaccinarea in poliomielita consta in doua administrari orale, la doua luni interval,
in lunile de iarna - primavera.
369. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale si scaune diareice, defineste toxiinfectia
alimentara.
370. Tabloul clinic ce cuprinde scaune frecvente, moi, lichide, abundente, cu aspect omogen,
de culoare galben-verziu, apare in salmonelloza.
371. Impiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin
pastrarea la 5 grade Celsius.
372. Bacilul tific are patogenitate exclusive pentru om.
374. Scaunele diareice verzi ca in zeama de mazare, omogene, apar in febra tifoida.
378. Pentru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati de copii, este obligatoriu
controlul dupa tratament, prin recoltarea de 3 coproculturi.
379. Solul, praful, obiectele contaminate, mijlocesc patrunderea sporilor prin leziuni ale
tegumentelor.
380. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu anatoxina
tetanica.
381. Debutul de obicei lent, cu trismus precedat uneori de tresariri musculare la nivelul
plagii este semn patagnomonic pentru tetanos.
384. Legaturile vasculare de varice esofagiene se fac atunci cand starea bolnavului nu
permite interventii de amploare.
385. Sonda cu balon aplicata in scop hemostatic in cazul sangerarii varicelor esofagiene este
sonda Blackmore.
386. Examenul radiologic intr-o entorsa este obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai
importanta.
387. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt mai importante dacat cele din
entorse.
388. Pentru a calma durerea extreme de vie in cazul unei luxatii se readuc cat mai urgent
capatele articulatiei in pozitie normala.
390. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare este mai grava luxatia deschisa a
cotului.
391.In cursul unei luxatii complicatiile cu urmari grave sunt compresiunile vasculare si
nervoase.
392. Cele mai frecvente recidive ale luxatiilor apar la articulatia scapulo-humerala.
393. Fracturile clasificate dupa mecanismul de producere sunt fracturi prin indoire si
rasucire.
394. Fractura deschisa este fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu
exteriorul.
395. Complicatiile mai frecvente in fracturile deschise decat in cele inchise sunt procese
septice de osteite si osteomielite.
397. Fractura cominutiva reprezinta fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os.
398. Durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase este un semn
sigur al fracturii de os.
399. In fracturile primelor 4 coaste pot aparea ca leziuni concomitente, leziunile pulmonare
cu pneumotorax.
401. In cazul unei fracturi fara deplasare la spital diagnosticul se pune clinic si radiologic.
403. Fractura de olecran nu se poate reduce corect pe cale ortopedica si este nevoie de
reducere chirurgicala.
405. Prin plagi perforate intelegem plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele
organe din cavitatea respectiva.
406. Prin plagi recente intelegem plagi produse sub 6-8 ore.
409. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat in plagi cu
leziuni osteo-articulare.
413. Ventilatia dificila a plamanilor la bolnavul imobilizat timp indelungat poate produce
pneumonii hipostatice.
414. Bolnavii imobilizati la pat vor fi scosi la aer liber (terasa, balcon) cu ajutorul patului,
fara ca ei sa fie mobilizati.
415. Pentru prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati carora nu le este permisa nici o
miscare se vor folosi saltele pneumatice, compartimentate, antidecubit.
417. Semnele majore din coma diabetica sunt reprezentate de respiratia Kussmaul,
deshidratarea globala, tulburari de cunostinta (coma calma).
419. Primul gest terapeutic atunci cand diferentierea dintre coma hipoglicemica si coma
diabetica este greu de facut, consta in administrarea de 20-30 ml. glucoza hipertonica.
420. Tulburarile electrolitice care se produc in coma diabetica sunt reprezentate de scaderea
K, Cl si Na sangvin.
422. In coma diabetica se pot administra solutii hipertonice de glucoza 20%, tamponata cu
insulina atunci cand glicemia a scazut sub 300 mg.%.
424. Manifestarile respiratorii ce apar in socul anafilactic sunt crize de dispnee cu respiratie
suieratoare, provocata de bronhoconstrictie.
426. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii: soc compensat, soc decompensat, coma.
428. Proba hiperglicemiei provocate se face prin administrarea orala a 450 g glucoza/1 m
patrat suprafata corporala, dizolvate in 300 ml. apa.
429. Cauza asa-numitei sangerari in propriile tesuturi in cadrul socului traumatic este
vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic.
430. Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute cand pierderile depasesc 30% din masa
circulanta.
431. Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea ca
efect agravarea anoxiei tisulare si grabirea decompensarii.
437. Durearea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica colicii
renale.
440. Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este poliuria.
441. In insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra dupa corectarea volemiei.
442. Compresiunea din masajul cardiac extern se face pe 1/3 inferioara a sternului.
443. Asistentul medical poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie
compatibila cu demnitatea profesionala.
445. Asistentul medical are obligatia de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical,
doar daca este prezent si medicul.
448. Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se
realizeaza de catre angajator prin societatile de asigurari.
449. Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical in sistemul sanitar public
se realizeaza prin concurs potrivit legii.
450. Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din
Romania, la nivel national, judetean, al Municipiului Bucuresti, se organizeaza o data la 4 ani.
451. Adunarea Generala a Ordinului Asistentilor Medicali din Romania se intruneste anual.
452. Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor medicali din Romania este alcatuit din
presedinte, 3 vicepresedinti si un secretar.
453. Toti din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce infectii
nosocomiale.
454. Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Ord. MSF 984/1994
implica dupa sine responsabilitatea individuala sau dupa caz a institutiei.
458.In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute
prin administrare de plegomazin fiole si emetiral supozitoare.
459. Un pacient cu hemoragie prezinta tahipnee si cresterea cantitatii de CO2 din sange.
460. Abcesul subfrenic poate evolua spre resorbtie cu procese aderentiale, se poate rupe si
poate provoca o peritonita generalizata.
464. In colica biliara conduita de urgenta consta in repaus la pat, antispastice, corectarea
echilibrului hidroelectrolitic; regim alimentar, calmarea durerilor si combaterea varsaturilor.
466. Simptomele caracteristice ulcerului gastric perforat sunt: transpiratii reci, facies anxios,
puls rapid; dureri puternice in epigastru si contracture abdominala.
467. Hemoragiile digestive superioare sunt hemoragii ce provin din treimea distala a
esofagului si din stomac.
468. Tablul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin hematemeza si
melena.
469. In segmentul de sub garou se produce: navairea sangelui central in zona de dedesubtul
garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea brusca a tensiunii arteriale; si dilatarea paralitica.
470. Sangele din hemoragia digestiva are culoarea rosu inchis cu resturi alimentare; si a
zatului de cafea.
471. Un garou aplicat in cazul unei hemoragii arteriale poate produce soc de garou; si
lezarea vaselor compresate.
473. In cazul ulcerului gastro-duodenal pot aparea complicatii cum ar fi prforatia si stenoza.
476. Durerea in ulcerul gastro-duodenal este localizata in epigastru cu iradiere spre rebordul
costal si apare la 2-4 h dupa masa.
478. Aglutinele anti Rh exista in mod normal la personae cu Rh pozitiv; si nu exista la cei cu
Rh negativ.
479. Un accidentat care are grupa AB (IV) Rh pozitiv poate primi sange AB (IV) Rh pozitiv
si O (I) Rh pozitiv.
480. Tulburarile care apar in cazul unei hemoragii mari pot fi diminuarea intr-un timp scurt a
cantitatii de sange si soc hemoragic.
481. Factorii care pot altera sangele conservat sunt temperaturi de peste 8 grade Celsius si
transportul necorespunzator al sangelui.
482. Proba Jeanbrau arata ca sangele donatorului nu este compatibil cu sangele primitorului
daca se constata o aglutinare oricat de mica sau daca se constata aparitia de mici grunji.
483. Cand primim de la Centrul de Transfuzii sange izogrup si Rh trebuie sa efectuam proba
de compatibilitate Jeanbrau, sa verificam grupa si Rh-ul flaconului de sange.
484. La o punga de sange bun de transfuzat, zonele prezente sunt: o zona galben citrine,
clara si o zona mijlocie de culoare albicioasa.
485. Etapele efectuarii unei transfuzii sunt: determinarea grupei sangvine si a Rh-ului
primitorului; verificarea flaconului si a valabilitatii sangelui.
486. Aspectul sangelui din flacon in cazul in care este infectat arata aparitia de cheaguri si
grunji, plasma cu aspect laptos si flocoane mari de fibrina.
488. Transfuzia nu se desfasoara normal atunci cand peretele venei se lipeste de bizoul
acului si cand in timpul socului poate sa apara spasm venos.
489. Cauzele pentru care transfuzia nu se poate desfasura normal sunt reprezentate de un
obstacol pe vena in segmental superior fata de locul punctiei si presiunea venoasa marita.
491. Tratamentul chirurgical este indicat atunci cand avem un calcul coledocian; in
complicatii cu infectie (colecistita acuta, piocolecistita).
492. Complicatiile cele mai frecvente intalnite in colica biliara sunt angiocolita acuta si
pancreatita acuta.
493. Profilaxia litiazei biliare presupune tratarea corecta a bolilor de nutritie si tratarea
corecta a infectiilor biliare si intestinale.
495. In cazul ulcerului gastro-duodenal semnele indirecte sunt convergenta pliurilor pana in
apropierea Nisei si retractia curburii mici.
497. Factorii ce pot interveni in aparitia litiazei biliare sunt endocrine si de teren.
502. Transfuzia cu masa eritrocitara este indicata in cazul anemiilor uremicilor si arsilor si in
anemii postinfectioase.
503. Transfuzia cu plasma este indicata in ocluzie intestinala, peritonita, pleurezie; in soc
postoperator si in soc traumatic.
504. Albumina umana este indicata in soc prin arsuri si la bolnavi neoplazici.
507. Accidentele grave ale unei transfuzii sunt socul hemolitic, transmiterea unei boli
infectioase, hematuria masiva si icterul posttransfuzional.
508. Frisonul din timpul transfuziei sic el posttransfuzional poate fi dat de transfuzia cu
sange incompatibil din sistemul OAB si RH si transfuzia cu sange infectat.
509. Accidentele datorate unor greseli tehnice de administrarea a sangelui sunt embolia
gazoasa si dilatatia acuta a inimii; edemul pulmonar acut prin administrarea unei cantitati mari
de sange.
510. Tabloul clinic in embolia gazoasa prezinta dureri toracice puternice cu respiratie
ingreunata, cianoza, agitatie, puls rapid si hipotensiune.
511. Corpii straini exogeni ai conductului auditiv extern pot fi corpi straini neanimati (inerti)
si corpi starini animati (vii).
512. In caz de leziune a conductului auditiv sunt prezente excoriatii sau plagi ale
conductului, tumefiere, tegumente infiltrate si otalgie.
513. Corpul strain viu prezent in conductul auditiv poate fi transformat in unul inert prin
instilarea de ulei de parafina si glicerina in conduct; aplicarea in fata conductului a unui
tampon imbibat in eter, mentinut timp de 3-10 minute.
514. Prezenta unui corp strain la nivelul nasului in cazuri nmai vechi determina aparitia
eczemelor si ragadelor perinariene, rinore mucopurulenta si secretii sangvinolente.
515. Localizarea corpilor straini in laringe detrmina dispnee, tiraj, cornaj, cianoza, agitatie,
tuse spasmodica.
516. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face cu ajutorul acelor de corpi
straini; cu ajutorul acelor de seringa sterile, numai de catre medicul oftalmolog.
517. Dupa extractia corpului strain cornean se recomanda pansarea ochiului; se instileaza
epitelizante si dezinfectante.
518. Bolnavii cu infarct miocardic sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic;
prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.
519. Infarctul miocardic poate apare si la personae fara antecedente coronariene; apare in
general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.
520. In infarctul miocrdic perioada prodromala se caracterizeaza prin cresterea intensitatii,
duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos; de cele mai multe ori aceasta
perioada lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.
521. Perioada prodromala din infarctul miocardic apare rareori dupa efort sau o emotie
puternica; rareori dupa o hemoragie severa sau o tahicardie paroxistica.
522. Semnele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt febra,
durerea si hipotensiunea.
523. Perioada de debut in infarctul miocardic este cea mai critica si dureaza 3-5 zile.
524. Durerea in infarctul miocardic are sediul si durerea similare durerii anginoase si este de
intensitate neobisnuit de mare.
528. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin disparitia febrei, asteniei,
normalizarea TA si dureaza 4-5 saptamani.
530. Durerea in infarctul miocardic dureaza mai multe ore si uneori chiar zile si se insoteste
de o stare de mare anxietate, agitatie, zbucium si senzatia de moarte iminenta.
532. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt ateroscleroza coronariana, stenoza
aortica si stenoza mitrala.
533. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu
ambele palme; in plin stern (semnul pumnului strans).
534. Durerea in angorul pectoral da senzatia de constrictie; poate lua aspectul de arsura, de
presiune.
535. Iradierile atipice din angorul pectoral sunt in maxilarul inferior, la baza gatului, spre
umarul drept, regiunea interscapulara, hipocondrul drept.
536. Durata durerii in angorul pectoral este de 2-3 minute, mai rar pana la 10-15 minute.
537. Testul patognomonic in angina pectorala constituie un semn clinic de diferentiere fata
de infarct si sindromul intermediar; consta in disparitia durerii la Nitroglicerina.
538. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza concomitent cu un efort fizic, emotional
si digestiv; cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa.
539. Moartea clinica dureaza 3-4 minute si incepe odata cu stopul cardiac.
540. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei cu prezenta pulsului bun la artera carotida;
permite ca reanimarea respiratorie sa aiba succes pe un interval variabil (3-10 sau chiar 12
minute).
542. Respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane
eficiente; pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate.
543. Stopul cardiac este urmat in mod invariabil de stopul respirator in 20-30 de secunde;
determina si oprirea circulatiei cerebrale.
547. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care ationeaza timp scurt si
care au o putere calorica moderata.
548. Arsurile de gradul I se caracterizeaza prin eritem, edem, caldura locala, usturime,
distrugerea straturilor superficiale ale epidermului.
549. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin interesarea epidermului si partial a dermului
si aparitia flictenelor sero-sangvinolente.
551. In cazul in care socul arsurilor a durat mult sau nu a fost tratat corect pot aparea ca si
complicatii insuficienta cardiaca, alterari renale cu albuminurie, glicozurie, hematurie.
552. Intr-o arsura intinsa pot apare infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva,
escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta,
paralizii.
555. Tratamentul in arsurile prin iradiere trebuie sa vizeze dezactivarea radioactiva prin
spalaturi abundente cu apa si sapun si solutii antiseptice.
556. Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza bolile cu raspandire in populatie;
bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica, perturband
dezvoltarea normala a societatii.
558. Profilaxia speciala se refera la masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei
boli infectioase si prevenirea unor cazuri secundare.
562. Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt spalarea, aerisira, ventilatia, stergerea umeda a
suprafetelor folosind agenti chimici.
563. Metode fizice de dezinfectie sunt reprezentate in special de caldura ascata, umeda si
radiatii u.v.; se realizeaza prin denaturarea proteinelor.
564. Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin spalarea si/sau stergerea cu
materiale dezinfectante; scufundarea in materiale dezinfectante.
565. Vaccinoprofilaxia utilizeaza vaccinuri corpusculare, din culturi de germeni vii atenuati;
vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine.
566. Anginele sunt cele mai frecvente infectii streptococice, inflamatii ale sistemului
faringian.
567. Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt odinofagia si
congestia intensa a fundului de gat.
568. Perioada de incubatie a scarlatinei dureaza 1-10 zile sau 3-6 zile.
571. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include aplicarea de comprese reci pe frunte,
combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat.
572. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi alterarea confortului legat de durerea de cap
si febra, varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios.
575. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut cu febra moderata, catar (nasal,
bronsic, ocular), enantem; febra+catar+semnul Koplik.
576. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin cresterea mare a febrei, eruptia
maculo-papuloasa la fata si generalizarea descendenta in 3 zile.
577. Patagnomonic pentru rujeola este semnul Koplik, catar ocular si naso-bronsic.
579. La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la izolarea bolnavului in spital sau la
domiciliu pe perioada contagiozitatii si urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut
prin boala.
581. In perioada eruptiva din rujeola apar macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi si
gat), inapetenta, stare de neliniste, nervozitate.
583. Problemele pacientului cu rujeola pot fi dispnee cu polipnee cauzata de febra, potential
de deficit de lichide legat de varsaturi si transpiratii.
584. Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei si
polipneii constau in umidificarea aerului din incapere si administrarea medicatiei prescrise de
medic.
585. Robeola este o boala infectioasa, virala, cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace,
febra inconstanta, cu izolare la domiciliu si evolutie favorabila.
586. In rubeola modul de transmitere este aerogen si prin contact cu obiecte recent
contaminate cu secretii.
587. Alaturi de eruptie un alt simptom cardinal in rubeola este poliadenopatia si febra inalta
la adulti.
590. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la baieti dupa pubertate.
591. Calea de transmitere in tusea convulsiva este aerogena, prin picaturi din secretiile
respiratorii expulzate prin tuse si prin obiecte recent contaminate.
593. Izvorul epidemiologic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere find fecal-
orala; sau pe cale aerogena, prin contact intim la inceputul bolii.
594. Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile cu declarare nominala
obligatorie, internare si tratament obligatoriu in spital.
599. Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum
rujeola si varicela.
600. Tabloul clinic in encefalita cuprinde febra, cefalee, tulburari de senzoriu, convulsii si
diverse paralizii.
602. Profilaxia encefalitelor virale cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau
prin vaccinuri formulate si urmareste combaterea vectorilor.
603. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente
contaminate cu diverse bacterii se numeste rujeola si toxiinfectie alimentara.
604. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice prin ingestia toxinei
eliberata in alimente; prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in cantitate
foarte mare.
605. Febra tifoida este o boala transmisibila, cu declarare obligatorie, specifica omului.
607. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la copiii sub 5 ani si varstnici.
609. Injectiile vor fi administrate numai daca fiolele sunt etichetate si, atat denumirea, cat si
dozajul sa corespunda celor prescrise, iar aspectul solutiilor pentru injectii sa fie clar,
transparent si fara precipitate.
611. Cauzele toxice care pot provoca ciroza hepatica sunt alcoolul si toxicele industriale.
614 Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt stadiul compensat si stadiul decompensat.
615. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare ascita si edemul membrelor inferioare.
616. Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt varice
esofagiene care se rup si scaderea factorilor de coagulare in sange.
618. Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt hemoragia digestive superioara
si encefalopatia portala.
619. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este rezervat, atat imediat, cat si in viitor.
620. Coma hepatica din ciroze poate apare in cazul insuficientei hepatice si in encefalopatia
hepato-portala.
621. Cele mai importante masuri de profilaxie in ciroza hepatica sunt tratamentul corect al
hepatitei si dispensarizarea indelungata.
627. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt boli infectioase, hemoragii
digestive si interventii chirurgicale.
629. Entorsele sunt afectiuni simple in care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare.
632. Echimoza apare numai cand s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase si
smulgeri de fragmente osoase.
635. Entorsa tratata incorect poate produce artroza in articulatia respectiva si limitarea
mobilitatii articulatiei.
636. Luxatia apare datorita unui traumatism violent sau mai putin violent.
638. Luxatia se caracterizeaza prin durere vie si impotenta functionala, echimoze, hematom
si deformarea regiunii articulare.
639. Examenul radiologic este obligatoriu in luxatii pentru ca arata pozitia in care se afla
segmentele luxate si arata daca nu exista o fractura concomitenta.
640. Tratamenul luxatiei se face cat mai urgent posibil sub anestezie generala.
641. Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale ortopedica (nesangeranda), iar
daca reducerea nu reuseste pe cale ortopedica se va face pe cale chirurgicala (sangeranda).
644. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn extrem de important, dar in
fracturi nu apare deformarea regiunii.
645. In cazul unei fracturi apar semne locale ca: intreruperea continuitatii osului si impotenta
functionala datorita lipsei continuitatii osoase.
646. Asiguram masurile de prim-ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale
membrului prin imobilizare imediata provizorie si administrarea calmantelor pentru
combaterea durerii.
647. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica de o parte si de alta a segmentului
zonei fracturate a membrului respectiv si se vor strange moderat intre ele cu un bandaj.
648. In cazul fracturilor deschise se practica manevre de prim-ajutor prin curatirea plagii de
corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril si prin
imobilizare provizorie si trimiterea de urgenta intr-un servciu de specialitate.
649. In articulatia soldului si articulatia celor doua oase pubiene se poate vorbi despre
diastazis sau disjunctie.
650. Durata de imobilizare in aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este mai mare cu 20-
30 de zile decat in reducerea ortopedica, fac exceptie unele fracturi la care s-au putut
introduce tije metalice contramedulare.
651. Imobilizarea prelungita are drept consecinta hipotrofia musculara si redoarea articulara.
652. Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt contuze si
infectate.
653. Plagile netratate la timp se pot complica cu tromboflebite, septicemii si supuratii locale.
654. Dupa intepaturile unor insecte (viespi, albine), apar insuficienta respiratorie acuta, edem
de glota, fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee.
656. Conditiile care stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt reprezentate de
acoperirea completa a plagii si o buna putere absorbanta.
657. Avantajele fixarii pansamentului cu material adeziv si nu cu fase sunt: executarea mai
rapida si nedureroasa pentru bolnav executarea fara a ridica bolnavul sau segmental respectiv.
658. Conditiile unui bun bandaj sunt: executarea infasarii cu miscari bine coordonate,
evitand provocarea durerii; infasarea se face de la stanga la dreapta celui care executa.
659. Infasarea sub forma de spic (spica) se executa pentru realizarea unei compresiuni
asupra unei articulatii si pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample.
660. Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp indelungat se face prin schimbarea
pozitiei in pat, masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc.
661. La bolnavii imobilizati la pat timp indelungat pot aparea ca si complicatii: pneumonii
hipostatice, tromboze ale membrelor inferioare.
662. Imobilizarea indelungata a unor bolnavi la pat este o masura terapeutica si o consecinta
a altor afectiuni grave.
663. Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica in caz de fracturi, traumatisme
si infarct miocardic.
665. Inactivitatea indelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra
sistemului osos producand rarefierea structurii osoase si aparitia osteoporozei de inactivitate.
666. Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati la pat timp indelungat este din
material plastic cu structura de burete si saltea antidecubit.
667. Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin schimbarea pozitiei care se
va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare.
669. Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati la pat se vor face astfel
incat bolnavul sa nu fie ridicat din pat sau sa fie transportat cu patul.
670. Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin masaj usor al membrelor,
mobilizare activa sau pasiva a degetelor picioarelor si mainilor, eventual a gambelor si
antebratelor.
671. Masajul aplicat in masura prescrisa de medic previne aparitia atrofiilor musculare si
intr-o oarecare masura aparitia osteoporozei.
674. Prin asigurarea unei pozitii corecte in pat pot fi prevenite: aparitia deformarilor
articulare, o pozitie vicioasa a membrelor si a coloanei vertebrale.
675. Comportamentul personalului medical care ingrijeste bolnavii imobilizati timp
indelungat trebuie sa fie caracterizata printr-o atitudine calma, plina de blandete;
promptitudine si gesturi lipsite de repezeala.
678. Imobilizarea indelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave in caz
de accidente vasculare cerebrale, paralizii ale membrelor inferioare.
679. Socul este o grava tulburare functionala a intregului organism exteriorizata clinic prin
prabusirea circulatiei si tulburarea echilibrelor metabolice.
682. Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu socul
hemoragic si cu socul septic.
683. Prevenirea socului anafilactic se poate face prin testarea sensibilitatii la substantele
iodate, la antibiotice si prin anamneza corecta a bolnavilor.
684. Modificarile hemodinamice care se produc in socul decompensat sunt cresterea patului
vascular prin vasodilatatie si prin pierdere de electroliti.
685. Coma hipoglicemica este de obicei profunda si prezinta respiratie de tip Cheyne-
Stockes.
686. Coma diabetica este intotdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic
prin polipnee cu halena acetonica si anorexie totala insotita de greturi si varsaturi.
687. Pe langa cele trei semne majore pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta dureri
abdominale si halena acetonica.
688. Cauzele comei hipoglicemice sunt alimentatia insuficienta si eforturi fizice mari.
693. Pacientul aflat in soc decompensat (faza socului ireversibil) este linistit, somnolent si
are extremitatile cianotice.
704. Terapia antisoc va tine pana cand TA creste, pulsul se regularizeaza, culoarea
tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza, diureza creste peste 40 ml/h, iar bolnavul este
constient si cooperant.
705. In stadiul de coma diabetica se remarca scaderea rezervei alcaline si cresterea acidozei
metabolice.
706. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii, ameteli, astenie, foame
exagerata. Aceste fenomene cedeaza dupa ingestia de glucide si administrarea de glucoza.
708. Tratamentul comei diabetice in spital trebuie sa fie etapizat pe ore si strict
individualizat.
709. Insulina cu actiune rapida se poate administra subcutanat si intravenos la indicatia
medicului.
711. Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt alerigia la insulina,
hipoglicemia, infectii locale si hipodistrofia.
713. Hidratarea bolnavului in coma se face sub controlul ionogramei si echilibrului acido-
bazic.
714. In raport cu gravitatea socului apare tensiune arteriala scazuta si puls accelerat.
716. Infectia nosocomiala este infectia contactata in spital sau in alte unitati sanitare cu
paturi si uneori infectia dobandita in spital si diagnosticata dupa externare.
718. In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factor de risc contactul tegumentelor
si mucoaselor cu lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial.
719. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera toti pacientii potential
infectati; acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.
721. Echipamentul de protectie este bariera intre lucrator si sursa de infectie si trebuie
utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie.
722. Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor este cel mai important mod de
prevenire a contaminarii cu agenti microbieni si se efectueaza inainte si dupa aplicarea unui
tratament pacientilor si dupa scoaterea manusilor de protectie.
727. Asocierea mai multor medicamente in aceiasi seringa menajeaza bolnavul de intepaturi;
duce la transformarea, precipitarea si degradarea medicamentelor.
729. Asistenta medicala are grja sa informeze pacientul despre timpul in care se va instala
efectul medicamentelor; sa atraga atentia asupra efectelor secundare ale medicamentelor.
732. Accidentele survenite in urma injectiei intravenoase sunt flebalgia si tumefierea brusca
a tesutului perivenos, hematom.
736. Personalul care manevreaza antibiotice poatesa se sensibilizeze fata de aceste substante,
fiind expus la dermite profesionale si urticarii.
742. ACTH-ul si cortizonul retin sodiul din organism, spoliaza organismul de potasiu marind
eliminarea lui.
743. Simptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt dispneea si tusea.
744. Semnele fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta sunt turgescenta jugularelor in ritm
de galop si hepatomegalie.
745. In insuficienta cardiaca tratamentul urmareste reducerea muncii inimii prin repaus si
controlul rezistentei hidrosaline prin restrictia aportului de sare.
747. In functie de cauza determinanta, HTA se clasifica in HTA esentiala si HTA secundara.
750. Stadiul hipertensiv poate fi afirmat pe baza ascendentei ereditare hipertensive si aparitia
unor puseuri tensionale trecatoare.
753. Semnele cerebrale in HTA maligna sunt cefalee occipitala, tulburari de memorie,
oboseala, astenie si insomnie.
754. Moartea biologica se caracterizeaza prin leziuni ireversibile in creier si in alte organe,
midriaza fixa, cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.
755. In cazul unui stop cardio-respirator putem intalni ca semne clinice oprirea miscarilor
respiratorii, toracice si abdominale; incetarea batailor inimii si absenta pulsului in artera
carotida.
756. Semnele obstruarii cailor aeriene sunt absenta miscarilor respiratorii normale, dispnee
zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau la gura.
759. Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt in leziuni grave ale peretelui toracic cu
fracturi costale, embolie gazoasa masiva; hemoragie masiva intrapericardica si tamponada
inimii.
760. Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor de transudat
sangvinolent necoagulabil; si cresterea presiunii sangelui alveolocapilar.
763. Edemul pulmonar acut lezional este provocat de gaze sufocante toxice si cauze
neurologice.
764. Manifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt dispneea intensa, severa si brusca si
respiratia polipneica zgomotoasa.
765. Conduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde aspiraia secretiilor si curatarea
oro-faringelui, aplicarea de garouri la radacina a 3 membre.
766. Tratamntul in edemul pulmonar acut cu tensiune arteriala crescuta este cu digitalice si
diuretice.
767. In tratamentul edemului pulmonar acut cu tensiune arteriala scazuta sunt contraindicate
morfina si hipotensoarele.
768. Tratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde scoaterea pacientului din mediul
nociv si ventilatie artificiala.
770. Tratamentul in edemul pulmonar acut neurologic se bazeaza pe sangerare 300-500 ml.
si diureza osmotica.
771. Tratamentul in edemul pulmonar acut la inecatii cu apa de mare este Dextran 70 si
oxigenoterapie.
772. Tratmentul edemului pulmonar acut la uremici este prin oxigenoterapie si aerosoli
antispumanti.
773. Clasificarea edemului pulmonar acut lezional este de cauze toxice si de cauze uremice.
774. Edemul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de intoxicatii cu CO si intoxicatii
organo-fosforice.
775. Edemul pulmonar acut infectios este provocat de gripa si infectii pulmonare.
780. La pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata fortarea diurezei prin
administrarea de lichide abundente si corectarea dezechilibrului electroltic fara rezultate de
laborator.
781. In insuficienta renala acuta diureza este 400 ml. urina/zi sau sub 50 ml. urina/zi.
784. Cauzele postrenale in producerea insuficientei renale aute sunt calculoza ureterala
bilaterala si tumorile de vecinatate care afecteaza ambele uretere.
785. In cazul in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficitul calitativ
consta in izostenurie si hipostenurie.
786. Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a reducerii
filtratului glomerular si reducerii permeabilitatii glomerulare.
787. In insuficienta renala acuta apar tulburari cardio-vasculare cum ar fi: tahicardie si
aritmie.
788. In insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale acidul uric si
urea sangvina.
789. Semnificative pentru insuficienta renala acuta sunt oligo-anuria si alterarea echilibrului
hidroelectrolitic si acido-bazic.
791. In insuficienta renala cronica se intalnesc tulburari metabolice cum ar fi: hiperlipidemie
si hiperlipoproteinemie.
792. Insuficienta renala cronica este o boala provocata de glomerulonefrita cronica si
obstructia cailor urinare.
793. Cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice sunt edemul pulmonar
si edemul cerebral.
794. Manifestarile semnificative pentru insuficienta renala cronica sunt cefalee precoce,
contractii musculare, stari confuzionale, stare generala profound alterata, miros amoniacal al
aerului expirat si intoleranta digestiva.
795. Interventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important
al activitatii medicale. Educarea pacientilor se refera la necesitatea restrictiilor alimentare si
igiena riguroasa a tegumentelor.
796. Problemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi alterarea echilibrului acido-
bazic prin degradarea functiei tubulare si alterarea integritatii pielii.
799. Evolutia in litiaza renala depinde de numarul si marimea calculilor, obstructia cailor
urinare si aparitia infectiei.
800. Cele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt anuria, infectia urinara,
hidronefroza.
801. Indicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt la aparitia infectiei urinare sau
cand calculi ureterali nu se elimina mult timp; atunci cand este afectata functia renala si
tratamentul medical nu da rezultate.
802. Litiaza renala se defineste ca fiind o afectiune caracterizata prin formarea de calculi in
bazinet, in caile urinare si in vezica urinara.
804. In colica renala principalele semne sunt durere, disurie, hematurie, meteorism, neliniste,
tenesme vezicale, varsaturi si uneori febra moderata.
806. In colica renala tratamentul de urgenta este repaus la pat, calmarea durerii si ingerare de
lichide din abundenta.
807. Colica renala este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic; un sindrom
provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare, insotit de agitatie si iradieri uretero-
vezico-genitale.
808. Interventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala sunt
reprezentate de aplicatii locale de caldura pe zona maxima de durere si administrarea de
analgezice - antispastice la indicatia medicului.
809. In colica renala examinarile de urgenta sunt: examen complet de urina si radiografie
renala pe gol.
810. Socul este definit ca o grava tulburare functionala a intregului organism; o reactie
organica post-agresiva decompensata.
813. Dintre urmatoarele semne din tabloul clinic al socului nu fac parte bradipneea
superficiala si hipertermia.
814. Socul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin
echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensate si faza imediat post-agresiva.
818. Punctionarea unei vene cu un ac de calibru mare este un gest de mare urgenta deoarece
scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva; in etapa decompensata a socului venele se
colabeaza si se punctioneaza greu.
820. Socul septic este provocat indeosebi de stafilococi, enterococi, Neisserii, Clostridium.
822. Instrumentele cel mai frecvent utilizate in sfera ORL sunt: oglinda frontala, specule
nazale, specule auriculare, stilete, apasatoare de limba, pense cudate, diapazon, seringa
Guyon.
823. Condropericondrita se caracterizeaza prin insomnie, cefalee, febra, frison, inrosirea si
tumefierea accentuata a pavilionului si a conductului auditiv, durere, stare generala alterata.
824. Tratamentul otitei medii acute supurate consta in instilatii auriculare cu glicerina
boricata 3% sau Boramid, antibioterapie si vitaminoterapie.
825. Agentul microbian care declanseaza otomastoidita supurata acuta este Haemophilus
influenzae si stafilococul.
826. Pricipalale complicatii ale mastoiditei acute sunt osteomielita temporala occipitala si
paralizia nervului facial.
829. Sinuzita incorect tratata poate da complicatii cum ar fi: osteoperiostite, abcese
extradurale, meningite, tromboflebite ale sinusurilor cavernoase si septicemie.
830. Germenii microbieni care determina sinuzitele sunt stafilococul, Escherichia Coli si
Proteus.
831. Simptomele sinuzitelor supurate acute sunt reprezentate de durere, tulburari ale
mirosului, vertije, respiratie dificila si febra de tip inflamator supurativ.
832. Conjunctivita acuta se manifesta prin inflamatia glandei Meibomius, senzatie de arsura
si usturime, de corp strain in ochi.
833. Simptomele keratitei herpetice sunt reprezentate de debut brusc, usturime locala,
senzatie de corp strain, lacrimare intensa, ulceratie corneana cu aspect dendritic, neregulat.
835. O infectie oculara se poate recunoaste prin aparitia unei secretii purulenta la nivelul
conjunctivei si a tesuturilor adiacente, durere, eritem conjunctival si periocular.
838. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in cazul in care avem un aport mare de lichide:
bere, apa; sau in diabetul zaharat si diabetul insipid.
839. Oliguria si anuria pot aparea in insuficienta renala acuta sau in soc cu hipovolemie si
hipotensiune.
840. Scaderea indicelui Tiffeneau cu capacitate vitala normala intalnim in astm si in
disfunctia ventilatorie obstructiva.
841. Irigografia poate evidentia cancer de colon, polipoza colica; diverticuli colici, boala
Crohn.
843. Ecografia abdominala are ca scop urmarirea in timp a unor aspecte patologice,
inlocuind metode mai putin agreabile (colangiografia, arteriografia); stabilirea naturii chistice
sau solide a unor formatiuni tumorale abdominale, palpabile.
844. Urografia intravenoasa se poate executa atunci cand densitatea urinii este sub 1015 si
urea depaseste 70 mg.%.
846. Nodulii reci tiroidieni pot fi dati de cancerul tiroidian si chistul tiroidian.
847. Dintre afectiunile de mai jos, pot duce la denutritie, necesitand un tratament preoperator
pentru combaterea acesteia, stenozele esofagiene postcaustice si tumorale, stenoza pilorica si
fistule digestive.
848. In cazul in care este greu sau imposibil de corectat denutritia, se procedeaza la
transfuzie de sange total, interventie chirurgicala pentru inlaturarea afectiunii cauzale si
aducerea la normal a starii de denutritie postoperator.
849. Deosebirea dintre anemia acuta si cea cronica este faptul ca anemia acuta se produce
prin pierdere imortanta de sange intr-un timp scurt, iar anemia cronica apare cand pierderea de
sange este in timp.
854. Pentru calmarea durerii se recurge la linistirea bolnavului si asezarea lui in pozitii de
menajare a partilor dureroase.
857. Tratamentul chirurgical in stadiul de colectie al abcesului fesier consta in incizie larga
in partea cea mai decliva a colectiei, evacuarea puroiului, desfiintarea fundurilor de sac,
spalarea cu apa oxigenata, drenaj si pansament.
861. Tratarea sughitului se face prin infiltrarea nervilor frenici cu novocaina, administrarea
pe sonda nazala a unui amestec de 5% CO2 si 95% O2 cate 5 min./h.
862. Combaterea ileusului paralitic se face prin aspiratie gastrica si prin corectarea
tulburarilor hidro-electrolitice.
863. Prin interventiile efectuate in prima faza postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt si
stimularea expectoratiei si aplicarea unei pipe oro-faringiene.
866. Obiectivele ingrijirii unei plagi sunt: suprimarea durerii si aseptizarea plagii.
868. Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va
ancora tubul de dren cu un fir la pielea bolnavului la sfarsitul operatiei; scurtarea tubului, cand
se va aplica pe tub un ac de siguranta.
869. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se efectueaza in
operatii ce se executa in cavitatea toracica si in amputatia de mamela.
870. Masurile adoptate pentru tuburile de mictiune postoperatorii se efectueaza prin masarea
zonelor reflexogene si prin stimulare medicamentoasa.
871. Dupa operatia pe colon peristaltica va fi stimulata prin administrarea de ulei de ricin 15-
20 mg., in doua prize zilnic, din prima zi de operatie; prin dilatatie anala care trebuie facuta la
sfarsitul interventiei chirurgicale.
872. Pentru punctionarea unei vene garoul se strange pana cand pulsul radial ramane
perceptibil si circulatia venoasa se opreste complet.
873. Apa oxigenata este un antiseptic eficace in cadrul plagilor infectate si intinse.
874. In cadrul abdomenului acut chirurgical netraumatic, afectiunile care evolueaza catre
starea de soc grav sunt: infarctul intestinal si torsiunile de organe si pancreatita acuta
necrotica.
876. Sediul si natura obstructiei din insuficienta respiratorie acuta se determina prin
laringoscopie si bronhoscopie.
877. Bronsita cronica realizeaza tabloul clinic de BPOC impreuna cu astmul bronsic si
enfizemul pulmonar.
878. Bacilul tuberculos este sensibil la ultraviolete, lumina solara, caldura si fierbere.
880. Pentru dezinfectarea produselor patologice ce contin bacil Koch se foloseste formol 5%
acid fenic 5%.
882. Alergia la tuberculina se manifesta prin reactii locale si focale si reactii generale.
884. Tuberculoza este evolutiva atunci cand bacilul Koch este prezent in expectoratie si cand
imaginile radiologice se modifica.
885. Tuberculoza este stabilizata atunci cand leziunile radiologice sunt stabile si sputa nu
contine bacilul Koch.
886. Profilaxia in tuberculoza are ca obiective intarirea rezistentei specifice si lupta in focar.
888. Regimul alimentar trebuie sa fie bogat in proteine si vitamine si un aport de 3500-4000
de calorii.
889. Reactiile adverse la rifampicina sunt reprezentate de tulburari digestive, icter, recatii
alergice si leucopenie.
893. Cele mai obisnuite alergene, care determina criza de astm bronsic sunt: polen, praf de
camera, alergene alimentare si medicamentoase.
894. Criza din astm bronsic este caracterizata de un debut cu crize tipice, cu inceput si sfarsit
brusc si cu intervale libere; criza apare de obicei, in a doua jumatate a noptii.
895. Dispneea din astmul bronsic este paroxistica, bradipneica, cu respiratie prelungita si
suieratoare.
896. Criza din astmul bronsic se poate termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub
influenta tratamentului.
897. Sputa din astmul bronsic este vascoasa, albicioasa (perlata), bogata in eozinofile,
cristale Charcot-Leyden si spirale Curschman.
898. In astmul bronsic sunt folosite, in scop profilactic: ketotifen si cromoglicat disodic.
900. Modificarile patologice caracteristice insuficientei respiratorii cronice pot apare treptat
si pot fi variabile.
901. Accidentele nervoase posibile din insuficienta respiratorie cronica sunt crizele
convulsive, hemiplegie si coma.
904. Insuficienta respiratorie acuta este o urgenta medicala majora; interventia de deanimare
respiratorie este uneori salvatoare numai in primele minute.
905. Cauzele care determina insuficienta respiratorie acuta sunt prezenta aerului viciat prin
scaderea oxigenului sau cresterea bioxidului de carbon; procese laringotraheobronsice,
accidente obstructive ale cailor aeriene superioare, procese pulmonare si pleurale.
906. Procesele pulmonare si pleurale ce pot determina insuficienta respiratorie acuta sunt
pleurezii masive bilaterale, pneumotorax sufocant, starea de rau astmatic si embolii
pulmonare grave.
910. In puseul acut din insuficienta respiratorie acuta se administreaza antibiotice cu spectru
larg, bronhodilatatoare, secretolitice si corticoterapie.
911. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin frison, febra (pana la 40 de grade
Celsius), junghi toracic; in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie
rinofaringiana.
912. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se caracterizeaza prin existenta buzelor
usor cianotice si vezicule de herpes in jurul buzelor; tusea este uscata si chinuitoare la inceput,
apoi cu expectoratie rosie, ruginie.
915. In tuberculoza secundara, febra din perioada de stare apare la inceput discreta,
vesperala, mai tarziu ridicata, depasind 39 grade Celsius si este destul de bine suportata de
catre bolnav.
917. In tuberculoza secundara hemoptizia poate fi minimala, mijlocie sau fulgeratoare si este
un simptom frecvent.
918. Factorii de risc cei mai importanti ai cardiopatiei ischemice sunt reprezentati de
stresurile emotionale si dieta hiperlipidica.
919. Cardiopatia ischemica are incidenta maxima intre 54-55 ani, asocierea mai multor
factori de risc marind aparitia bolii.
920. Crizele din angina pectorala sunt crize paroxistice, cu sediul retrosternal, care apar la
efort sau emotii.
921. Caracteristicile durerii din angina pectorala sunt insotite uneori de anxietate; durerea
este variabila, de la jena sau disconfort, la durere atroce.
922. Sediul dureri din angina pectorala este aratat de bolnav cu una sau ambele palme si este
reprezentat de regiunea retrosternala sau precordiala.
923. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sunt in ambele membre superioare,
in regiunea cervicala anterioara si mandibula.
924.Criza dureroasa din angina pectorala poate fi insotita de palpitatii, transpiratii, paloare,
lipotimie, lipsa de aer si regurgitatii.
925. Durerea din angina pectorala are caracter constrictiv si este insotita uneori de anxietate.
926. Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la nitroglicerina si la nitrit de amil.
927. Tratamentul crizei angioase presupune intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare
si administrarea de nitroglicerina sublingual.
928. Prevenirea crizelor din angina pectorala se realizeaza prin evitarea cauzelor
declansatoare; administrarea de medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a
circulatiei coronariene.
929. Infarctul micardic poate apare la persoane fara antecedente coronariene; persoane care
in antecedentele familiale si personale prezinta accidente vasculare cerebrale, cardiopatii
ischemice.
931. Durerea in infarctul miocardic dureaza mai multe ore si uneori chiar zile, se insoteste de
o stare de anxietate, agitatie, zbucium si senzatia de moarte iminenta.
936. Cefaleea din hipertensiunea arteriala este localizata occipital si are caracter pulsatil.
937. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt cauze mecanice care afecteaza la
inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul; procese inflamatorii si metabolice, care
afecteaza de la inceput miocardul.
938. Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stangi sunt cardiopatia ischemica si
hipertiroidia.
939. Clinic, bolnavul cu edem pumonar prezinta tahicardie, ritm de galop; la nivelul
plamanilor raluri crepitante, la baze cu extindere pe varfuri.
940. Tusea din insuficienta cardiaca cronica stanga se datoreaza stazei pulmonare si este de
obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa.
941. Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde dispnee intensa, cu respiratii bruste,
rapide si superficiale; anxietate intensa, cianoza, spute hemoptoice, lipotimie.
942. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut sunt violente, constrictive si au caracter
coronarian.
943. Moartea clinica din stopul cardio-respirator nu incepe odata cu stopul respirator si cu
incetarea functiilor cerebrale.
946. Reanimarea respiratorie se practica in stopul respirator, cat si in cel cardiac si se poate
practica fara masaj cardiac.
947. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza prin caderea
limbii, daca acesta este culcat pe spate si prezenta corpilor straini (sange, secretii, varsaturi).
949. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin aparitia
sangelui la vasele mari (carotida, femurala), disparitia midriazei si reaparitia reflexului la
lumina.
950. Contraindicatiile masajului cardiac extern sunt in leziuni grave ale peretelui toracic, cu
fracturi costale; hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii.
951. Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de cauze toxice si infectioase.
956. In edemul pulmonar acut, la inecatii in apa de mare sunt contraindicate diureticele si
sangerarea.
957. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de
astmul cardiac si infarctul miocardic acut.
958. Cauzele de origine extrapulmonara ale insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate
de intoxicatii cu barbiturice si opiacee, meningite si meningoencefalite.
959. Cauzele de origine bronhopulmonara ale insuficientei pulmonare aute sunt reprezentate
de BPOC si crize de astm bronsic.
960. Cauzele de origine cardiaca ale insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de
cordul pulmonar acut si embolia pulmonara.
961. Dispneea din insuficienta respiratorie acuta, produsa de obstacole in caile aeriene
superioare este de tip bradipnee inspiratorie si este insotita de tiraj si cornaj.
962. Respiratia paradoxala din insuficienta respiratorie acuta poate aparea in embolie
pulmonara si plagi neuro-pulmonare.
963. Durerea din infarctul miocardic acut poate avea senzatia de constrictie sau de gheara
si o senzatie de presiune.
964. Hepatita cronica apare la 75% dintre bolnavii ce au in antecedente hepatita virala si se
manifesta la cel putin 6 luni de la debutul hepatitei virale.
965. Factorii etiologici ai hepatitei cronice sunt reprezentati de consum exagerat de etanol si
toxiinfectii alimentare.
967. Cauzele microbiene care determina aparitia hepatitei cronice sunt reprezentate de
leptospiroze, paraziti, salmonella si colibacili.
968. Etiologia virala a hepatitei cronice nu este sigura la 25-50% din cazuri.
970. Cauzele dismetabolice care determina aparitia hepatitei cronice sunt obezitatea si
diabetul.
971. Hepatita cronica are drept caracteristici icterul - care este simptomul esential, iar in
75% din cazuri, hepatita cronica urmeaza unei hepatite acute virale evidentiata clinic.
972. In perioada de stare a hepatitei cronice sunt prezente sindromul excretobiliar, sindromul
de hapatocitoliza, sindromul hepatopriv si sindromul de activare mezenchimala.
973. Hepatomegalia din hepatita cronica este uneori dureroasa la efort si este obisnuita
(80%).
974. Angioamele stelare din hepatita cronica apar adesea precoce, apar in puseuri care
coincid cu exacerbarea icterului.
975. Astenia din hepatita cronica contrasteaza cu starea generala si este de obicei bine
pastrata.
976. Tulburarile digestive ce pot aparea in hepatita cronica sunt tulburari dispeptice biliare si
tulburari pancreatice.
977. Hepatita cronica in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice, iar in 75% din
cazuri urmeaza unei hepatite acute virale evidente.
979. Hepatita cronica atunci cand apare la femeile tinere se insoteste de acne, hirsutism si
amenoree.
980. Amenoreea din hepatita cronica apare de regula la femeia tanara, iar ameliorarea sa
urmeaza evolutiei leziunilor hepatice.
981. Hepatita cronica agresiva urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute si tabloul clinic
este in functie de activitatea procesului patologic.
982. Simptomatologia din hepatita cronica agresiva este reprezentata de tabloul clinic, in
functie de activitatea procesului patologic; angioamele stelare reprezinta un semn de agravare.
984. Hepatita cronica persistenta nu evolueaza catre ciroza hepatica si afecteaza ambele
sexe.
985. Simptomele hepatitei cronice agresive sunt astenie oboseala si scaune neregulate.
986. Examenele biologice din hepatita cronica agresiva indica VSH moderat crescut, iar
electroforeza arata hiposerinemie.
987. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv este mai frecventa la barbati si
prezinta semne clinice mai discrete.
988. Hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ nu apare in principal la femeia
tanara si este mai frecventa la barbati.
989. Hepatita cronica agresiva urmeaza obisnuit unei hepatite acute virale si cand apare la
femeile tinere se insoteste de tulburari endocrine.
990. Hepatita cronica este o leziune sistematizata caracterizata prin infiltrare predominant
portala, cu celule mononucleare, limfocite si predominant plasmocite si prin dezvoltarea
anormala a tesutului conjunctiv.
993. Pentru a evita greselile fatale, in conduita de urgenta, asistenta medicala trebuie sa stie
sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiac si de edemul pulmonar acut.
996. Semnele obstruarii cailor aeriene sunt reprezentate de absenta miscarilor respiratorii
normale si dispnee zgomotoasa.
997. Principalele simptome functionale ale insuficientei cardiace cronice drepte sunt
reprezentate de hepatalgie, resimtita ca o durere surda in hipocondrul drept sau in epigastru si
dispnee variabila ca intensitate.
998. Insuficienta cardiaca dreapta este un sindrom clinic ce nu este provocat de necroza
ischemica a unei portiuni de miocard si obstructia brusca a inimii drepte.
999. Diseminarea de la nivelul plamanului a bacilului Koch se poate face pe cale limfatica,
hematogena si bonhogena.