Lupta
dintre
Inorog Corb
(Roman Alegoric)
Pe intelesul tuturor, cu o
Prefata si Note
de
EM. C. ORIGORAS
(1704)
DIMITRIE CANTEMIR
Lupta
dintre
Inorog i Corb
(Roman Alegoric)
Pe Intelesul tuturor, cu o
Prefatl st Note
de.
EM. C. GRIGORAS
BUCUREVTI
Institutul de Arte Grafice ,ROMANIA NOUA', Theodor I. Voinea
No. 79, Strada Uranus, No. 79
1927
ISTORIA lEROQLIFICA
PREFATA
Am prezentat pand acum, doi oameni de tiinta,
din trecutul nostru nebulos, An dupd an, am ti-
Orli operile filosofului Petre Staniatiadi i Spa-
larului Milescu i anume Geneza, din 1791 1 Ca-
latoria in China, din 1675. Ambii autori i aril-
bele opere erau necunoscuti.
Anul acesta prezint opera unui al treilea om
de tiinte: enciclopedistul Dimitrie Cantemir, i.,
anume. Istoria leroglificd", tot atal de necu-
noscusti, din acest punct de vedere, unul cat i
cealalta.
i pentru a proceda in mod clasic, s incep cu
autorut.
lard si;
XLEG1E
Plecatu-s'a cornul Iiiorogului,
Impiedicatu-s'a pasii celui iute;
lnchisu -s'au cArarile cele neumblate,
Aflatu-s'au locurile cele necalcate;
In siltiile intinse a cazut,
Puterii vrAjmasului s'a vandut;
Surcele i-a uscat,
Foe i-a atatat,
Temeliile dela pamant in nouri i-a aruncat.
Neprieten de cap, Corbuli
Gonasi neosteniti, Dulaii;
Iscoada neadormita Hameleonul.;
$i toti in toatA viata it pandesc.
De viata, de traiul si de fiinta lui ce madejde a
mai rAmas?
.Nici una. Toate puterile i s'au curmat;
Toti prietenii l'au lasat;
In lantuge nedeslegat l'au legat;
Toata greutatea neprietenului in opreala Inoro-
gului 4. statut
Iar de acum, in cer sA sboare, n'a scApa.
0 mie de capete de ar avea;
larba n'a mai m Arica.
Unul, Lupul, si acela departat; n'are cum ii folosi!
Nu -1 poate ajutori!
De nu altele, incaile sA-1 tanguiascA!
Incaile sA-I jeleasca!
Incai sa-1 olecaiasca!
Filul, macar ca intr'aceastA parte s'ar afla,
Insa greuimea, a sari, nu-1 lasa;
Grosimea 11 apasa. In stramtori primejdioase.
In valuri asa holmuroase,
23
SA se arunce nu indrazneste;
Iar micsorimea sufletuhti din funtru'l opreste.
De cu searl Filul tire a luat;
De pret taiat s'a Instiintat;
Ce ar fi putut, si cazut i se va;
In locul mangaerii raspuns curmarii se (IA:
1000 de ani 1ft opreala de-ar fi;
Un dram de panzehr n'ar putea gAsi.
Ce mangaiere i-a ramas? Nici una.
Ce prijinialk i-a ramas? Nici una.
Ce prieten i se arata? Nici unul.
Munti, crapati!
Copaci; NIA despicatil
Pietre; vA faramati!
Asupra lucrului, ce s'a facut:
Flange piatra la izvoare;
Muntii puhoaie pogoara.
Lacasul Inorogului, pAsunile, gradinile, cerniascAt
Paleasca!
Vestejiasca!
Nu Infloreasca!
Nu Inverzeasca!
Nici sh odrasleascal
Pre domnul for cu jele,
Pre stapanul for negrele...
SuspinAnd,
Tanguind,
Nelneetat sii pomeneascal
Ochiuri de cocoare;
Voi, limpezi izvoare;
A izvori, sl parAsiti,
Si In amar vA primeniti!
Gligamd sAlbatec vier-)
$i In livezile lui Ursu, usier...
SA se face!
24
In gradini tarvaleste,
In pomet boteleste...
SA se prefaca.
CIAteasc6-se eerul,
Tremure pamantul,
Aerul trasneasca,
1Nlourif plesneasea,
Potop de holbura,
Intuneric de negura...
Vantul s aduca.
Soarele zimtii sa-si reteze,
Luna siindu-se, sa se rusinezei
Stele le nu scanteieze,
Niel Galatea nu lumineze;
Tot dobitocut ceresc glasul sa=ri sloboadA,
Fapta nevazuta, plecandu-si, vada...
Closca, puii 'pi risipeascai
Lebada lira 'pi zdrQbeasca;
Leul racniasca;
Taurul mugeascav;
Aretele fruntea '4i slabeasca;
Racult In coaja neagra sa se primeneas*
Capricornul, co'arnele sa-si piece;
Pe fara apa sa se inece;
Gemenii sa se desfrateascal
Fecioara, frumseted sa-si grozaveasca,
Cosita ei galbena in negru vapseasca;
Scorpia, acul ascutit s5-si tampeasca;
Sdrelitul, nrcul frangand, tinta nu loveasek
Cumpana, dreptate nu mai arate;
Aparul, topeasca-se de sete;
Martie, vartutea In slabiciune sa-si primeneasca;
Mercur, intre planete nu. mai el-Aeneas*
Zefs, monarhia In veci sa-si robeasca.;
Venera, floarea frumsetii sa-si vestejeasca;
25
Ulii, ca serdarii,
Coruii, ca capitanii,
Pe dinaintea gloatelor i a bulucurilor,se primbla;
Pupaza, ca ciauii, la alai ii aeza;
Caiele, din fluere, quiera;
Brehnaeile, Walt, pentru paza, SO inAlta;
VtilturuI, deasupra tuturor, cele trebuitoare po-
runcia;
Carii in aripa. dreaptl on -,stanga lie rasboi se
sicuia.
Intr'acesta chip i jiganiile pre pamant,
Cineli la polcul Au, i ciata sa oranduindu-se,
La meideanul bataii cu mare darjie leirk".
***
lark dupg. ce Puhacele, din putile cele mart, 4i .
Trasnira5
Plesnira,
Racnira,
istoria Ieroglifica
Am spus la inceput, ca aceasta opera este en-
cictopedica. Sri precizez. Ne aflam in adevar in
fata' unui Roman alegoric, in care personagiile se
ascund sub blani de animale on pene de pasrtri
si care dupa inodelul celor din Evul Mediu,
tontine de toate, adica este enciclopedic.
Importan(a lucrarii. Pentrd a nu merge pc
calea baluta, voiu arala dela inceput, care este
importauta aceslui roman. Ea este atat de in-
semnata, 'Meat, la 1700, nici unul din popoarele
Inconjuratoare nu poate sta alaturi de noi, cu
o productie.similara. Nici Germanii nu au o a-
semenea opera.
VaIoarea ei intrinseca este, bine inteles, du-
bla. Cea enciclopedi4 i cea literara. ea enci-
clopedica, am sdris-o mai sus,, este surprinza-
toare pentru epoca aceia. Cantemir se arata in-
teansa un savant de- friinte. Cca literard nu se
lasa mai pre jos dupa cum an aratat ca poezie
i dupa dim voiu mai arata. Pot scrie chiar dela
inceput ca valoarea ei se poate rezuma in acea-
sta apreciere: ne arrant in fata une4 opere cla-
sice, singura noastra opera . clasicti; ceia ce ai
pentru strainatale reprezinta ceva.
$i sa scriem pentrtt ce este clasica. Pentru
aceia, ea urmeaza vechile legi ale compuncrii
literar; cum iaraai voiu arata.
Ac(iunea. Clasicismul difera de toate celelalte
scoli literare, prin elernentul vesnic omenesc,
salt universal pe care i1 exploateaza. Opera cla-
37
4
I
1) Puhacea=Bufnita.
2) Boerimea mai de jos si neamurile Boierilor.
3) Hirograf=insemnare.
53
1) Curierj.
2) Olaturi=parti.
3) 0411=a se aduna Impreuna.
54
1) Vartute -vartoenie.
2) Lillacul (Marco). Nu se Ole cine este acest pseudo-bezade,
adica aka zis flu- de domn. Cearta celor doua pArti, pentru a
gl-1 apropria, a reprezinta ridicolul personagiului. Totu0 not dam
in Prefata amanunte asupra until pretendent din 1700, cars ne
permit a conchide, ca ne gasim in fate ultimului descendent at
lui Petru Raref, descendent pentru care se forma un partid
puternic, in momentul clod furtuna dela 1700 ameninta, ca gI
cea dela 1500.
55
I) A I se Incredinla.
2) Clatiti =loviti.
3) ChitealA=plan,
4) Frangere=infrangere.
5) Infocatm,Incandescent.
6) Indreptarulmlndreptatorul.
57
I) A sfatui, a da leclii.
2) Dihonie=neintelegere.
3) Liliacul.
59,
1) Durere.
2) A se sipuri=a se, strecura..
3) Tocmita=alcatuitA.
4) Otava=iarb5. finis.
61
1) Fost capuchehaie.
2) Cauzele reale ale mazilirei lui Duca. Necredinta fats de
neamul pasaresc, adica fats de Brancoveanu.
62
I) Domnitor in Muntenia,
67
T'ulpea zise:
0 fratilor, lua(i aiuinte cuvintele, pe cari Lu-
pul Ie -a facut intaias data, inaintea tuturor gloa-
telor.
Au, nu el, in proimiul voroavei sale, zicea,
precum ca inima Imparatilor, mai ades decat
altele, prognosticuri fac, in treburile publice?
Sau cum din putreziciunea pestelui, sa nasc vier-
mii in matele Batlanului? Sau, Brebul, care cade
in zavistie vesnica asupra barbatilor si a muie-
rilor, cand Isi pierde partite barbatesti? Asijde-
rea, dupa spicul partilui, dovedind ca Vidra o-
data a fost Breb? Au, nu toate it arata pe Lup
adevarat filosof fizic?
Dar sa va aduc o istorie a lui, vrednica de
laudat si pentru eel ce o istoriseste, cad: de nu
s'ar fi elatit1) pre alb condeiele istoricilor, de
mutt i numele eroilor s'ar fi acoperit cu pranu
oaselor lor".
Povestea Dulaului
Povestea dar in acest chip se are:
,,Odinioare era un om sarac care era locuitor
1
1) ClAti=a miFa.
84
I) Luna.
86
Basmul Armgsarului
Odinioara era un Boiar, care avea cateva
herghelii de iepe. Avea iepe i un herghelegiu,
care pe cat era de bun pazitor, pre atat era halt-
1) Toata povestea este alcAtuitA pentru a arAtA ca tAcerea
Lupului din Partea I, ascunde o dipiomatie, si cl In curl nd va
veal a aducA pe Cantemir Domn. cu ajutor strain dand jos pe
RacovitA.
88
1) Me0equgari 0 viclepgurl.
100
1) Cimititurd, zicAtoare.
2) Poftiad domnia 0-a pierdut i mo0a,
3) NecSjit.
103
1) A se legs cu juramant.
2) A folosi.
104
1) Picioroange.
2) Elefantul.
3) CantAreti de multi, fete 0 nevcste, cari poartA dental.
107
Discursul Unirii
Papagaia, cuvantul de obge, astfel imprastia.
Invointa .sufletelor si unirea inimilor, crest
lucrurile din mici, marl.
Adunarea aceasta, o cinatitilor dinteamb.e parti,
este a prea inaltilor nostri Mpnarhi. Dismsa pof-
teste si se trudeste a ImAreuna si inimile celor
aici adunati.
Eu voi indrazni dar a prooroci, ca in curand
aceasta se va Intampla, de vreme ce marii Im-
parati spre linistea cea adevitrata staruiesc, iar
inttleptii nu vor sa sminteasca ceva peste soco-
teala omeneasca. Sunt deci semne bune, c se
vor primeni zilele de tier .in veac de our 1 si ca-
lea sgrimuroasa in una neted'a se va istovl. Insk
pentru aceasta, en totii trebuie sa ne apucilm si
sit facem o cantare din mai multe sunete, sau o
harmonie, on o simfonie din mai multe organe2).
Toti ascultatorii ziserk ca, cu draga inima,
vor asculta.
Papagaia, dupes aceia urma:
Aceste doua Monarhii, vestite si nebiruite,
o iubitilor, suet fietecare in, sine bogate, dese in
orase, ticsile in sate, nenumarate iu supusi, iar
aceasta prea stint este.
Devi, ceia ce peste hotar fitecare ar poi-0, nu
1) MU.
2) Casa sa de la movie.
3) Fi lul silnorogul.Andob vi Dimitrie Cantemir.
Partea III
Dar alegerea Struto-camilei (Mihai Racovild)
trebuiefte intarild fi de Turci. In acest scop
pleacd foci la Adrianopoli, uncle Rdsul cumpard
prin mijlocirea Camilopardalului Alexandra
Maurocordat) Firm anal.
Cantemire0ii sunt declara(i periculofi ordinei
public(' ,si se holdrafte goana necurmald i ne-
miflocild contra lor.
Dar Liliecii se declare(' nemultumiti cu noua
stare de lucruri, iar Ganganiele se adund In a-
celaf scop. Liliacul (Marco-Pseudo beiiadea) fi
ameninld chiar en furtuna.
III
1) SA cumpere domnia.
122
(Cetatea Epitimi)
lark unde apa Nilului de pre sesul, ce despre apus venia,
$i din varful muntilor in garla cea de jos se vat*
Cetatea sty,
A carei nume, cei din loc imi spusera, precum Epi-
timia o chiema.
WI faptura $i ingraditura cetatii era asa :
Din marginea malului, unde Nilul ca pre sipot in balti
se versa,
Spre apus, spre o parte si pre alta de apa, ca la zece
mile zid gros
Si vartos
De piatra, in patru colturi, cioplita era,
Carele, dupe ce dela pamant ca la zece stanjeni se
ridica,
De aceia stalpi marl si grosi de marmura porfira in
sus se Malta,
Fietecare stalp de cinci stanjeni de inalt, si 30 palme
de gros,
La radacina insa mai grosi, iar in sus de ce mergea,
Mai subtiri $i mai sulegeti era.
lara fietecare stalp sub radacina patru lei de arama,
ca aurul de luminoasa avea,
$i tus-patru cu dosurile la un loc, cu capetele spre
camp $i apa cauta,
De-asupra a caror stalp se rezima.
Asijderea, in varful fiecarui stalp, si mai sus de loc,
patru zmei incepea,
123
1) Gigant.
124
1) Templu.
2) Vlah Serai.
125
I) Nefrica Dumnezeirei.
128
Cetatea Epitimi l)
Eu, alta data, umbland, in sus pe apa Ni-
lului, pentru ca aveam la inima sa beau cu aura
apa dela izvoarele acestuia; dupa ce am trecut
muntii Lunii, i am sosit la baltile, unde se nasc
Crocodilii, dupa ce am cutreerat aceste balti, de
Si mai minunate,
In temelia capiOei, sapate,
Se vedea.
Zara de-asupra temeliii, pans sub strainile cele mai
de jos, patru pereti din
patru marmuri de porfira
incheiati era,
Adeca fietecare perete dintr'un marmure_ sta,
$i incheietura, in colturi, pe uncle,. sau cum s'au irn-
preunat, un ochi muritor,
Ce aceiai mai gi cel nemuritor,
Precum n'ar fi putut alege,
Indraznesc a zice.
Tot paretele de sus pans jos, neted i de cat Dia-
mantul mai luciu era,
Atata cat ziva lumina soarelui, ca printr'un prea curat
cristal inluntru patrundea,
$i lumina din luntru cu cea dinafara una se facea,
Atata cat nu mai puting lumina in capige decal in
aer era.
Ina noaptea, pe din luntru, candele, la numar, de
cat numarul mai multe, i de sus pans
jos pre langa perete frumos
oranduite avea,
Si fitecare candela, 5 oca de nard lua,
[ ,Caci in capigea Pleonexii undelemnul maslinului
nu ardea".]
Carile, dupa ce ochiul cerului se inchidea,
1) Cetatea lacomiei
132
1) RoduL
137
1) Republica.
2) Nestatornicia stdpanilor.
139
0 Turnatului,
2) Lujere.
141
1) Curse.
2) Vanatoarea Elefantului InseamnA mestesugul Porlii spre
lucrarea lAcomiii.
142
1) Ciata haciambiloi.
21 Saraiul ImplrAtesc pi Harems].
3) Tref-vizirl at vremii acestia.
4) Opreala veniturilor.
5) Furtisagurile.
6) Strang-Stott dgjdillor, cefterdari, Wild.
7) Us Vizir a aflat cele ce se cheltuiescs-fira tint din vent-
turtle Statului.
151
1) Bufnita mare.
2) ProblemA.
155
1) Ancora.
2) Acest Marco lasA sit se intrevada epoca Fanarioth, epoca
de exploatare, dar pe ordine superioarl celei din epoca descrisa
in acest roman.
159
1) Domn muntenesc.
2) Selmenii, Darabanii i alti lefegii (soldati).
3) Cfocolmea, add slugile boieresti.
4) Curtenli, Aprozil si ceilalti asemenea.
163
1) Cerc, mot.
175
1) Libertate.
2) Tot ospatul siresbelul acesta sunt, scrise In versuri rimate
sI aunt reproduse In prefatA.
181
i Micimei de suflet.
2) pant.
Partea V
Se incepe urmarirea lnorogului (Dimitrie Can-
temir). Acesta fuge la un mare personagiu turc,
unde nu poate nimeni patrunde. Urmaritorii a-
tunci recurg la o stratagem& Trimit pe Came-
Aeon (Scarlat Ruse!, Capuchehaia), sa invite pe
Cantemir la o convorbire prieteneascd. Cu acea-
sta ocazie vor sd-1 prineld in cursd.
Cameleonul se duse, cu gdndul cd de nu-1 vor
prinde oamenii Seraiului, va caded in mom Bo-
stangiilor (Crocodilii), catre cari acest Cameleon
avea o polifd de pldtit. Pe acelaf Cameleon Can-
temii. it scapase altadata din mare incurcatura.
Cameleonul it convinge deci pe Cantemir sa
vie la intOlnire. Cantemir va veni, dar cere sd
vorbeascd Midi 'Mire patru ochi cu $oimul,(Toma
Cantacuzino, postelnicul), ceia ce acesta admite.
Cameleonul anuntd pe $eful Bostangiilor (Grd-
dinarilor) cd vandtul este siqur
V
I) Tripolitanla.
2) Smirnat
202
1) Trecerea cu calcu1.
2) SAricia al datorille.
205
1) ImbogAgrea.
2) GiuruIntA, care nu este de implinit.
2C6
1) GudurAturf.
207
0 zise:
Catre Soim ma due i eu; caci de cu,rand
sunt trimis cu porunca Corbului, ca sa fiu pentru
paza garlelor.
Hameleonul zise:
De vreme ce la Soim to .duci, te rog, sa nu
pomeneti ceva din cuvintele mele care dansul,
cad porunca, ce mi-a dat, a fost sa tiu lucrul
tainuit i acoperit de toti. Iar data tie ti-am des-
tainuit ceva, este ca te-am tinut mereu de bun
prieten. Caci: precum curvarul, dupa stampa-
rarea poftei, arde in focul caintei; aa. i netai-
nicul, dupa slobozirea cuvantului, se chinuieste
in prepusul descoperirei".
Batlanul zise:
Pentru aceasta poarta-li grija ta, nu a mea.
De acolo Hameleonul, ducandu-se la Sohn, in-
tfadest chip ii vorovi:
Eram sa ma duc intins la Inorog, dar, ve-
nindu-mi ceva in minte, m'am intors dela mij-
locul caii. Zic dar, ca de vreme ce ai socotit a fi
aa cinste, i a face, nu ce pofta poruncete, ci
ceia ce dreptatea poftete, sa-ti fie i in grija, ca
nu cumva vre-un Dulau, netiind schimbarea
sfatului, sa adulmece pe Inorog i vre-o strica-
ciunc sa aduca. Cad atunci, nu numai eu, mi -al
pierde cinstea, ci ocara se va atinge i de tine,
de care nu te vei putea spala cu toata apa ocea-
nului. Caci: ocara descoperita este ca pielita
Arapului; dansa nu tie nici cum a se inalbi".
Soimul, tiind ca Dulaii nu pot face ceva din
capul lor, raspunsc:
Nu MO aceasta in socoteala, cad eu stiu
pana unde pot alerga Dulaii.
Hameleonul atunci, impleticind urmele min-
214
1) NobletA.
216
Originile CantemireOlor
Vei sti darA, ea odinioare Monocheroleopay-
flalis1) era cel mai vestit i mai ales dintre toate
jiganiilc pamantului. Vrednicia lui era stiinta
lumii, si crescuse lnteatat cat i numele lui cu
slay&
Acesta era, din parintii lui, nascut oaie 2). Deci,
la Inceput, era si la chip si is fire mielusel.
Dup6 ce cresca cu varsta, iesl in fruntea in-
tregei turme, i a tuturor aretilor. Impotriva lui
nu sta, nici in cap nu se lovia, vre-un berbece 3).
Iar data de cunostea puterea fruntii lui, a doua
oarri nici ca o mai atepta.
Aa el ajunsese de ocarmuia mai bine turma
decat paFloral. Un Lup, vrajmas lacom, si de
foamc : mai vrajmas si lacom, veni cu !Mae
ciiscate. sa-1 farame, s1-1 spintece i sArl inghita
pc Berbece Berbecele, vAzand pre Lup, ca vine
asupra-i cu aa mare repeziciune i fiind ziva
indesearil, cand ziva se Ingana cu noaptea,11 lua
drept un arete $i socoti, ca vine, ca dupa obicei,
sA-1 loviasca in frunte. Aflandu-se in aceastA so-
1) Constantin Cantemir V. V., tatal.
2) Din oamenli buni, dar de jos.
3) Bun viten.
222
1) Pe malul Bosforului.
2) Pofta thee' numelui.
3) Fata lui Brancoveanu.
15
226
1) ImbroboditA.
232
Soimul zise:
SA fie foarte adeverit, ca inima buna imi
arata nadejde. Si de mult am avut semne bune
desprc aceasta calatorie. Acum nu-mi mai rh-
mane sa tiu, decat, cu ce chip ai putea uita pa-
timirile, ce ai tras. Si aceasta intreb, pentru a
putea da raspuns la cele trebuitoare.
Inorogul zise:
Poftele mele sunt putine i drepte. Putine,
pentru ca sunt doua; drepte, caci cer pe ale noa-
sire i nu pe cele strAine. Intaia este dar: ca
Filului sa nu i se opriasca dreapta lui mosle-
nire parinteasca, sau Corbul, sa-i is aripile dela
Struto-camila. A doua este: traiul fi lacasul meu,
veri In. varfUl Muntilor, veri in fundul vailor,
veH In camp, veH in padure, sau on unde imi
va fi pofta inimii mele, sa fie afara de orice grija.
Fhcandu-se aceste doua, inceputul prieteugu-
lui poate fi; iar cu vremea i dragosteia adeva-
rata. Zic, cu vremea, cad, tine ar spune, ca eine-
va se poale intoarce cu toatd inima din urd spre
desavarith dragoste, acela este mincinos i vi-
clean. Caci, precum intrarea patimelor, aa se
socotete 1 idirea. Mai mult, obiceiul invechit
se uith cu anevoie. Caci: sufletul, care, prea
lesne, se mutg din ura in dragoste, la cea, mai
mica pricing trece din dragoste in urh". De aceia
i: vremea pierdula este buna, cand este pentru
alegerea prietenilor".
Iar pentru vremea luarii raspunsului, socolesc
di 1500 de minute sunt chiar de prisos. Deci,
Vara znava, fa, Ca sa nu ramilie in prepus prea
mult nici prieteugul', nici neprietewgul.
Partea VII
Cameleonul, ducandu-se la $oim, f i afleind de
intalnire, schimbd de tactic& Vazand pe Toma
Cantacuzino, incantal de Cantemir, se preface
a fi f 1 el de aceias parere.
Dar intors acasa, comunica lui Brancoveanu
(Corbul) necredin(a trirnisului sdu Toma. Mai
scrie eu f i Batlanul (Dimachi), capuchehaia lui
Brancoveanu, a trecut cu .oimul.
Brancoveanu (Corbul), primind cele cloud seri-
sori, rdspunse lui Toma, ca nu urea pace, iar
Cameleonului, ca doreste urmarirea lard cru-
(are, pand la omororea lui Cantemir. De aseme-
nea recheamd pe Toma f i Dimachi. Pentru exe-
culla ordinului se trimite Uliul (tefan Cantacu-
zino, paharnicul).
VII
1) Slava lumii.
2) Desfatarea lumii.
240
1) Gretos.
2) VrAjitul pe crApaturile plmantului.
3) Ghicitul in palmA.
4) Vraja asupra trupurilor moarte; se tine'de pAcat la toate
limbile (popoarele).
5) Cramul tAtaresc (Crimeia).
246
17
VIII
1) Fata Stand,
259
ceta ,
m'am facuL i eu mai mare i am luat cofa in
mana, i coromisla pe umeri, am inceput a cer-
cu tata, fantanele acestea, la poalele num-
(ilor celor izvoratori de vrajbe 2). Munlii acetia
Apoi iarasi:
O Domnul meu! de vreme ce si -a venit la ure-
che una ca aceasta, sa nu fie din cele sunate
vre-o una adevarata. (NIclesugul Inteleptului este
mull mai cumplit decat cel al nebunului!"). Iar,
cat despre partea urea, ma jur pre chip nezu-
.gravit 3), ca n'am priceput ceva viclesug in vo-
roava $oimului. Insa ma voi intoarce inapoi,
fara a ma lenevi, si ma voi sill a to intoarce si
Pc tint din prcpusurile tale.
Asa dar Hameleonul se Intoarse in tale. Pen-
tru pomenirea Crocodilului ii adusa multa in-
tristare, socotind precum ca i s'ar fi descoperit
latul. Apoi facandu-si parigorie 4) singur siesi,
isi zicea:
De Crocodil, de stir ceva Soimul, de stire
ii dadea. DulAii n'au avut vreme sa-i spuie. Eu
singur nu i-am spits, caci nici pielea de pe mine
nu stic ce zace in mine; iar de to ar fi asa, m'as
spanzura, de care brad ar fi mai Inalt in aceasta
padure 5). Cu siguranta Insa Inorogul, pentru
stiinta, spune ce nu stie.
1) Minciuna lntre adevArurI.
2) Cuvantul du in anima buns.
3) Sfanta naframl.
41 Mangaiere.
5) CasA din cetate.
266
1) Dumnezeu.
271
1) Porcar cu ghioaga.
275
I) Adrianopoli.
2) Bostangi Bap, mai marele Gridinarilor.
278
1) Beni.
2) Banl pentru o datorie dreaptA.
27%
ELEGIE
Copaci, vA despicati !
Pietre IA flramati !
*
Asupra lucrului ce s'a fAcut,
Planga piatra cu izvoare,
Muntii, puhoaie pogoare !
*
Lacaprile Inorogului,
Papnile i grAdinele,
Cerneasca-se,
Pa leasca se,
Vestejeasca-se,
Nu infloreasca,
Nu inverzeasca,
Nici se odrasleasca
$i pe drumul for cu jele,
Pe stapanul for negrele,
Suspinand,
Tanguind.
Neincetat sA pomeneasca !
Ochiuri de cocoare,
Voi limpezi izvoare,
A izvori vA parasiti
$i-n amar vA primeniti !
*
Gliganul sAlbatec vier,
$i-n livezile Ursului-tiOer
SA se faca !
In gradini tarfelqte,
In pomet betele0e,
SA se prefacA !
*
Clateasea- se cerul,
Tremure painfintul,
Aerul trasneasca,
Nourii plesneasca ;
Potop de holbura,
282
Intuneric de negura,
Vantul sa aduca!
Soarele zimtii sa-si reteze,
Luna siindu-se (ferindu-se) sa se ruVneze ;
Stelele nu scanteieze
Nici Galatea sa lumineze,
Tot dobitocul ceresc,
Glasul sa -$i sloboada,
Fapta nevazutA,
Plecandu-se, vadA !
*
Closca, puii-$i risipeascA,
Lebada, lira- si zdrobeasca,
Leul racniasca,
Taurul mugeasca,
Aretele, fruntea-$i slabeasca,
.Racul in negru sa primeneasca,
Capecornul, coarnele-$i piece,
Pestii, far'apa s'inece,
.Gemenii sa se desfrateasca,
Fecioara sa se grozAveascg,
Cosifa -i galbena s'o inegreascA,
Scorpia acul sa-si tampeasca,
Strelitiul, Pinta nu loveasca,
Cumpana dreptatea nu mite,
Aparul, topeasca- se de sete,
Marte'n slAbiciune sa se primeneasca,
Mercur intre planete, nu mai crainiceasca,
Zefs, Mon irhia'n veci sa-si robeasca,
Venera, floarea frumsetii 'si vestejeascA,
Cronos, scaunul, de sus in jos isi coboara,
Finicul, in foc de aromate moara !
*
Altarul jertfe nu primeasca,
Paharul, bautura nu measteasca ;
Chitul, crape, in apa Ariadnului,
ilegurile, coada 'n gura Sirianului.
*
283
'
Ceste pufine cAptusite
Cuvinte, abia 'ntelegea :
*
0 ! fapta nefacuta
$i poveste neauzitA !
0 ! lucru nelu,:rat
Si viclesug spurcat!
0 cinste ocarata
$i mat% necinstita!
0 ! $oime! de cumplit ran facator
$i de singe varsator !
Ce poate fi care ai ispitit ?
Ce poate fi spurcat lucru carile ai isprAvit?
$i in toata lumea de asfazi inainte pre tine de viclenitor,
lar pe mine de dilator,
Ai Mit!
Unde-ti sunt giurAmanturile ?
Ce ti-ii facut legamAnturile ?
0 ! Zefs ! 0 ! Zefs ! Imaciune, care astAzi pe obrazele
noastre a cazut,
Cine in veci a o spAla va mai putea ?
Ce ploie-a nouru'ui,
Ce mita a seninuiui,
Ce mare-a okeanului,
286
1) Intinare, murdArie.
288
I) Fereala.
298
I) Solul frantuzesc.
2) Stavrodroinis la Galata.
3) Inorogul de la Nord. (D. Cantemir).
299
1) Tarigradul.
300
1) Fortuna.Noroc.
2) t1a latIneqte.
301
1) Sculpat.
303
1) Nevatamat.
2) Caramanli, Postelnicul, unul din capuchehaiele muntenegti.
309
1) Tienchi=capAt
310
1) A se sfii.
320
local mostenirii.
Apucand Urania Vidra, Inorogul i Fi lul fu-
gird in Munti, uncle Corbul 5i Vidra multe goalie
le dadura. Inorogul, bine inteles, aria mijlocul si
pre Vidra lepada din tiranie si aseza pre Fit
in loc
Corbul, vazand acestea, macar ca pipaia drep-
tatea cu mainele, insa rautatea din Corb it faced
orb. Pre Fit cu multe maiestrii i vraji, i inoind
pacatul, it scoase i iarasi bags pre tiranul Vidra
in locu-i.
Vidra, socoti atunci, ca poate sa indoiasca si
rautatea tiranii. Toate dobitoacele le hnprastia
deci in Coate partite, iar unele, luandu-si poalele
in cap, au pribegit in Monarhia Pasarilor. Acolo.
aratand Corbului fArAdelegile Vidrei, acesta in-
sfarsit, facandu-se ca-i este inn, li jurul ajuto-
Huta.
In aceasta vreme sosl veste si dela Bat Ian si
Breb, cari erau in tainele Vidrei, crt aceasta cautil
s faca vraji Corbului.
Corbul gasi cu cale atunci a raspunde la pa-
lima Dobitoacelor, insa li cerit s nu mai tie hl
Fil i Inorog, cu cari avea veche vrajmasie.
Lupul, care era pentru acesti doi mai cu fier-
binteala, se puse cheza., ca vor priori si pazi
pacea cu Corbul.
Corbul, dupa viclesugul salt, arAlandu-se pen -
tru aceasta invoiala, sense carte in mai marele
321
1) Casab-ba0
2) Pungi cu bani.
3) Vechea busola araba.
4) Vizirul Rami-Mehmed, urmul lui Daltaban.
323
1) Casap-ba;a.
326
1) Mania.
331
I) Tilcuitor de vise
332
1) Instils Chios.
2) Sacaz.
334
1) Satele.
2) Mqtenitorii Cantemireti.
3) Averea.
4) Serban VodA.
341
PSI/ilia
Pagina
SFARS1T
PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOR