Metoda Hannen

Metoda Hanen a fost dezvoltata pentru a ajuta copiii sa comunice cum stiu ei mai bine si pentru
ca parintii sa inteleaga si sa invete sa faca din comunicarea copiilor lor o realitate. Metoda Hanen
promoveaza o comunicare aprofundata a parintilor cu cei mici care sa poata favoriza dezvoltarea
limbajului si comunicarii verbale cu copilul.

Create pentru a veni in intampinarea unei varietati de probleme de vorbire si comunicare,

programele sunt destinate copiilor care au sau se supun riscului de intarziere in vorbire, dar si
copiilor care se dezvolta normal. O parte dintre programe se adreseaza si copiilor afectati de
autism.

Parintii factorii cheie in dezvoltarea copiilor

Deprinderile de limbaj ale copiilor nu pot fi predate, dar sunt invatate de catre cei mici ca parte a
activitatilor si interactiunilor lor zilnice cu ceilalti copii si cu ingrijitorii lor.
Studiile numeroase din domeniul deprinderii limbajului si al problemelor de comunicare au
aratat ca cei mici invata cel mai bine de la parintii lor, intr-un mediu familiar si natural. De
aceea, Metoda Hanen instruieste parintii sa faciliteze dezvoltarea limbajului la copii, folosindu-
se de situatiile care pot aparea in orice zi in viata unui copil. Astfel, procesul de invatare este
unul continuu, dezvoltand simultan legatura dintre parinti si copii.
Metoda Hanen isi doreste sa furnizeze persoanelor importante din viata unui copil toate
mijloacele necesare pentru a-l ajuta pe cel mic sa-si dezvolte cat mai bine abilitatile de vorbire,
de interactiune sociala si de invatare.
Prin activitati si discutii de grup, parintii invata in cadrul Metodei Hanen sa profite de fiecare zi
si de fiecare activitate intreprinsa alaturi de copil pentru a-l ajuta sa comunice si sa foloseasca
limbajul. Ei invata sa creeze un mediu propice dezvoltarii usoare a copilului.
Parintii sunt primii si cei mai importanti dascali pentru copiii lor. Este important ca parintii sa
invete sa fie mai receptivi, sa incerce sa observe, sa astepte, sa asculte si sa il lase pe cel mic sa
conduca firul comunicarii, in loc sa incerce sa-l invete sa vorbeasca. Acest lucru ar putea
presupune o schimbare semnificativa a comportamentului parintilor.

Invatare prin joaca

Dezvoltarea capacitatilor de comunicare si vorbire prin Metoda Hanen se realizeaza prin

activitati comune vietii de copil: prin joaca! Fie ca este vorba de jocuri de roluri sau alte tipuri de
joc ce presupun comunicarea, acestea vor facilita incurajarea limbajului spontan al copilului.
Citirea povestilor pentru copii si folosirea muzicii ca terapie pentru dezvoltarea limbajului sunt
alte 2 tehnici folosite de Metoda Hanen.
Programele Metodei Hanen au la baza modelul de interactiune sociala pentru deprinderea
limbajului si incurajeaza apropierea familiei fata de nevoile copilului.

1
Metoda Hanen se conduce dupa ceea ce autorii numesc "Calea celor 3 A":
Acorda copilului sansa de a avea initiativa si de a conduce firul comunicarii, de a fi
independent;
Adapteaza-l ideii de a impartasi fiecare moment din viata lui ;
Adauga limbaj si experienta.

Metoda Hanen insista asupra faptului ca este nevoie de timp pentru a-ti cunoaste copilul. De
aceea, deviza ei este compusa din 3 mari indemnuri: observa, asteapta, asculta. Cand te afli in
postura de a avea un copil care nu vorbeste, ajungi sa iti doresti atat de mult sa ii auzi glasul,
incat o faci tu pentru el, punand practic vorbele tale in gura lui.
Metoda Hanen militeaza pentru actionarea rapida in cazul copiilor care au dificultati de vorbire si
comunicare. De aceea, ea nu se adreseaza doar copiilor cu probleme, ci si celor care se dezvolta
normal, asigurand o invatare mult mai usoara a acestor deprinderi.

Vorbirea, un joc in doi

Avem cu totii un vis si o speranta; aceea ca intr-o zi copilul nostru sa vorbeasca clar si natural.
Invatatul vorbirii nu se limiteaza la a invata cuvintele corecte, ci trebuie invatat sa recunoastem
sentimentele, sa intelegem ideile, sa invatam a fi o persoana si sa intram in relatie cu alte
persoane.
Copilul invata sa comunice prin contactul sau cu lumea inconjuratoare. Iar parintii ocupa locul
cel mai important in universul copilului. Ceea ce parintii spun si fac joaca un rol extrem de
important si da copilului ocazia de a invata.Vorbirea se invata in doi.
Cel mai frumos cadou pe care il poate face un parinte copilului sau este sa-l ajute si sa-l invete sa
comunice cu lumea. Am cunoscut cu totii frustrarea de a incerca sa comunicam cu un copil
incapabil de a vorbi, sau care vorbeste pe limba lui, sau care este total indiferent. Sub presiunea
stressului chiar si parintii cei mai rezonabili si afectuosi pot deveni frustrati si descurajati.
Cum sa vorbim unui copil care are o capacitate de comunicare limitata? Unui copil caruia ii
lipseste dorinta de a vorbi? Unui copil care nu ne asculta, care e agitat sau care se opune? Aceste
situatii cer capacitati speciale din partea parintilor.
Aceasta carte ne propune moduri de a crea o buna comunicare cu copilul nostru depasind
obstacolele care sunt: capacitati limitate, opozitie, sentimentul neputintei, indoielile beneficiilor
comunicarii.
Daca copilul nostru nu comunica asa cum ne-am astepta, poate ca nu este din cauza
dezinteresului, ci mai degraba pentru ca nu prea stie cum sa raspunda. Chiar daca are capacitatea
de a raspunde, copilul poate gindi ca n-o sa-l intelegem si refuza atunci sa vorbeasca. In spatele
comportamentului copilului nostru se pot ascunde temeri, lipsa de incredere in sine; refuzul de a
vorbi ar fi atunci un mod de a se proteja.
Problema pe care o avem nu vine numai din cauza comportamentul copilului nostru, ci si de la
reactia noastra in fata acestui comportament. Daca acest copil ne arata prea putin interes pentru
limbaj, atunci noi avem tendinta de a vorbi in locul lui sau de a-l ignora. Daca nu raspunde
eforturilor noastre de a comunica cu el, atunci adesea vom insista mai mult. Daca se
incapatineaza, incercam sa-l fortam, sa-i impunem dorinta noastra. Cel mai adesea, vrind sa
infringem rezistenta lui nu reusim decit s-o facem si mai mare.
Atunci ne simtim descurajati si suntem tentati sa-i dam ceea ce credem noi ca vrea, sa
abandonam partida, doar ca ar fi pacat pentru el si pentru noi. De fapt ii lipsesc ocaziile si

2
incurajarile de care orice copil are nevoie pentru a ameliora capacitatea sa de a invata sa
vorbeasca.
Metoda HANEN ofera solutii care pot parea paradoxale la multi dintre noi: aceasta consta in a
reactiona invers decit reactionam in mod natural atunci cind comunicarea esueaza. Principiul
fundamental al metodei Hanen este de a incuraja comunicarea intr-un mod indirect. In loc sa-i
zicem ce trebuie sa faca, ii dam ocazia sa descopere singur. Vrem ca el sa resimta mai usor
bucuriile si avantajele comunicarii.
Metoda Hanen privilegiaza crearea de contacte afectuoase cu copilul prin comunicare si invatare.
L-am numit "calea celor 3A". Ea consista in a:
acorda copilului nostru posibilitatea de a lua initiative
adapta pentru a trai impreuna momentul
ajuta limbaj si experiente
Calea celor "3A" poate fi folosita cu orice copil de virsta prescolara, chiar si cu bebelusii, pentru
a-i incuraja sa comunice cind sunt bolnavi, incapatinati sau capriciosi.

Sa dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative

Parintii joaca mai multe roluri, citeodata toate in acelasi timp! Trebuie sa fim in acelasi timp
politai si prieteni, povestitori si soferi, schimbatori de scutece sau infirmieri. Citeodata uitam ca
ceea ce facem, dar mai ales cum facem schimba totul.
Atunci cind ne jucam de-a "bona buna la toate"
Vrem sa fim parinti buni. Vrem sa satisfacem nevoile si dorintele copiilor nostri.
Este greu sa rezistam reflexului natural de a usura lucrurile vorbind sau reactionind in locul lui
de cite ori copilul pare incapabil de a se exprima sau de a se descurca.
Totusi, chiar daca noi credem ca-i simplificam si-i usuram lucrurile si ca-l ajutam, il privam de
posibilitatea de a-si exprima curiozitatea, sentimentele, nevoile. Daca noi facem totul si vorbim
in locul lui, atunci nu ii dam ocazia de a descoperi singur cum sa se descurce si sa se exprime.
Atunci cind ne jucam de-a "vrtejul"
Avem atitea de facut!!! Sa organizam, sa prevedem, sa realizam, sa muncim, sa facem
cumparaturi, sa ne ducem, sa ne intoarcem Bineinteles ca toate activitatile astea ne vor ajuta
copilul sa aibe o viata cotidiana mai bogata, mai bine umpluta si mai fericita.
Vrind sa facem totul consumam multa energie si mult timp, dar copilul nostru este un pic uitat in
tot acest vrtej.
Daca avem cite ceva de facut in orice moment atunci nu mai avem suficient timp pentru a crea cu
copilul nostru legaturile afectuoase care ar trebui sa-l ajute sa progreseze.
Ii vorbim, dar nu-l ascultam.
Atunci cind ne jucam de-a "profesorul" :
Stim ca rolul unui parinte este de a educa si avem atitea lucruri sa-i invatam pe copiii nostri incit
monopolizam deseori conversatia. De multe ori uitam ca un copil invata mai bine prin propria lui
experienta decit privind sau ascultind ce si cum trebuie facut. Daca noi suntem singurii care
vorbim, copilul nu are ocazia sa invete prin propria lui experienta.

Atunci cind jucam rolul partenerului care asculta, folosim "calea celor 3A" pentru a incuraja
copilul nostru sa stabileasca un contact si sa comunice.
Copilul nostru se simte recunoscut si special pentru ca:
- ii acordam posibilitatea de a lua initiativa

3
- ne adaptam pentru a partaja momentul impreuna cu el
- ajutam limbajul si experienta
Intreaga noastra atentie si deschiderea il ajuta sa achizitioneze sentimente si incredere in sine,
timpul de a partaja experiente cu copilul nostru, il incurajam sa stabileasca contacte umane care
il vor ajuta sa cunoasca lumea si sa invete.
Vorbirea este un joc in 2 si comportamentul nostru face toata diferenta. E greu sa ajutam copilul
sa invete sa vorbeasca daca suntem prea ocupati sa facem totul pentru el, daca suntem
supraincarcati de treburi sau daca ne credem profesori. Fiind parteneri ai copilului dispusi sa-l
asculte, vom avea posibilitati ilimitate de a dialoga cu el si de a-l invata o gramada de lucruri.

Sa invatam sa ne cunoastem copilul mai bine

Pentru a ne ajuta copilul sa cunoasca lumea trebuie mai intii sa-l cunoastem bine si sa-i cistigam
increderea. In dorinta noastra de a satisface nevoile copilului, de a-l invata ce e viata si de a se
amuza avem reflexul natural de a anticipa nevoile sale, de a-i spune ce trebuie sa faca, de a alege
jocurile in locul lui. Dar trebuie sa facem un efort constient de a observa, astepta si asculta
copilul. Este prima etapa si cea mai importanta pentru a ne cunoaste copilul.

Observind => ajungem sa recunoastem sentimentele si nevoile copilului

Asteptind => dam copilului posibilitatea de a se exprima in felul sau
Ascultind => il incurajam sa se exprime

Observarea

Chiar daca copilul nu se exprima inca cu cuvinte, putem recunoaste usor sentimentele si nevoile
lui daca avem timpul necesar ca sa observam:
- ce ii retine atentia
- expresia chipului lui
- limbajul corpului
Citeodata observarea tuturor acestor elemente este insuficienta pentru a ne permite sa intelegem
clar ceea ce incearca copilul sa ne spuna. Este poate necesar sa observam indici mai subtili:
- gradul de desteptare
- ritmul respiratiei
- schimbarea fetei
- tonul, volumul si durata sunetelor
Pentru a invata sa recunoastem ansamblul unic de moduri de comunicare folosit de fiecare copil
ne trebuie mult timp si determinare.

Asteptarea

Sa asteptam copilul nostru sa comunice este destul de greu!

Viata noastra este tot mai trepidanta si credem ca noi, adultii, avem datoria de a invata, evalua
cunostintele copilului nostru si de a conduce conversatia. Avem tendinta sa nu asteptam copilul
sa se exprime, ci mai degraba sa ii impozam ajutorul nostru: vorbim in locul lui, raspundem in
locul lui si folosim un limbaj dominator (ordine si intrebari)
Daca incercam sa ne facem existenta mai simpla, mai usoara si mai rapida, riscam sa ignoram

4
sentimentele, nevoile si curiozitatea copilului nostru
Daca stim sa asteptam, ii dam copilului nostru sansa de a cunoaste. Putem remarca ceea ce-i
retine atentia, putem descoperi expresia fetei sale, putem asculta sunetele pe care le scoate.

Ascultarea

Recunoasteti scena? De cite ori, in conversatiile noastre cu copilul, suntem singurii care
vorbim?
"Asculti muzica, Tomas? Muzica iti place? E bine!!! Ce muzica frumoasa!!! Bravo!!!!!"
Atunci cind vorbim copilului nostru iar acesta nu ne raspunde avem reflexul de a "astupa golul",
de a ne raspunde singuri la toate intrebarile si de a continua fara nici o pauza.
Credem ca usuram lucrurile, dar in realitate sabotam dezvoltarea sa cu cele mai bune intentii. Nu
asteptam raspuns din partea lui si el va raspunde asteptarilor noastre necomunicind.
Daca, din contra, il ascultam atent, toata atentia noastra ii va da increderea si curajul necesare
pentru a face eforturi.
Daca ne ascultam atent copilul il vom intelege mai bine si ii vom putea raspunde cu mai multa
sensibilitate.

Singurul mod de a sti ce se-ntimpla cu un copil este sa-l asculti. Insa nu-l putem asculta atita
timp cit vorbim.
Citeodata trebuie sa facem un efort constient pentru a putea descoperi sentimentele, nevoile si
interesele copiilor nostri.
Daca remarcam...
- ca vorbim singuri
- ca ajutam chiar si atunci cind nu este nevoie
- ca spunem ce trebuie sa faca
- ca intrerupem
- ca credem ca stim ce copilul vrea sa ne spuna
...amintiti-va da trebuie sa va faceti timp ca sa va OSERVATI, ASTEPTATI si ASCULTATI
copilul.

Cum sa acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa in viata de toate zilele?

- daca varsam putin lapte pe jos sarim sa stergem imediat... dar daca acordam copilului nostru
posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ce crede el despre aceasta situatie.
- daca suna cineva la usa vrem sa raspundem imediat... dar daca acordam copilului nostru
posibilitatea de a lua initiativa vom vedea daca reactioneaza la sonerie si daca da, cum.
- daca ii citim o poveste vrem s-o citim de la inceput pina la sfirsit, fara sa ne departam de text...
dar daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla ceea ce-l intereseaza
cu adevarat in aceasta carte.
- daca dam o jucarie copilului, am vrea ca sa se joace cu jucaria pe care i-am ales-o noi... dar
daca acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa, vom afla cu ce anume vrea el sa se
joace de fapt.

Comunicarea se dezvolta progresiv

5
E important sa ne amintim ca fiecare copil achizitioneaza capacitatea de a comunica putin cite
putin. Fiecare copil progreseaza in ritmul si in felul sau, trecind prin toate cele 5 etape de
dezvoltare pe masura ce invata sa joace jocul comunicarii.
Stiind in ce stadiu de dezvoltare se afla copilul nostru, vom putea recunoaste si accepta modul de
comunicare pe care il foloseste si vom intelege ce rol putem juca pentru a-l sustine in progresele
sale.

Nivelul 1
Copilul isi face cunoscute interesele si nevoile sale prin limbajul corporal si emitind sunete
(gingureste) Parintii interpreteaza sunetele si gesturile sale.
La acest nivel, copilul in general:
- plinge, priveste, zimbeste, tipa
- emite sunete care se aseamana cu vocalele
- isi schimba vocea (volumul, tonul etc.)
- isi schimba culoarea fetei
- isi misca corpul

Nivelul 2
Copilul se minuneaza de toate descoperirile pe care le face. Incepe sa fie interesat de oameni, de
animele si de toate obiectele care populeaza universul lui care se mareste intr-una. Intelegem
expresia chipului si a gesturilor sale cu atit mai bine cu cit experientele sale devin tot mai
numeroase, ca creste si explora lumea.
La acest nivel, copilul in general:
- comunica prin expresia chipului
- se deplaseaza in directia obiectelor si persoanelor
- scoate sunete care seamana din ce in ce mai mult a consoane si vocale
- se poate concentra pe un obiect sau pe o persoana

Nivelul 3
Aptitudinile de comunicare ale copilului se dezvolta, acum este capabil sa "dialogheze" cu noi
mai usor. Face eforturi tot mai mari sa ne atraga atentia, ne cere tot mai mult ajutorul sau
aprobarea. Incepe sa ne ceara lucruri precise.
La nivelul 3, copiii in general:
- arata cu degetul persoane sau obiecte precise
- clatina din cap si-si agita miinile
- ne arata prin gesturi ce vrea sa spuna
- citeodata foloseste cuvinte/semne izolate
- isi acordeaza privirea cu sunete si gesturi

Nivelul 4
Copilul incepe sa foloseasca cuvinte-semne in mod sistematic. Ca sa-i intelegem sentimentele
trebuie in continuare sa interpretam limbajul corporal si expresia fetei.
La nivelul 4, copilul in general:
- foloseste frecvent cuvinte-semne izolate
- combina cuvinte pe care le intelegem foarte greu

6
- combina doua cuvinte/semne sau mai mult in expresii sau propozitii

Nivelul 5
Copilul incepe sa faca propozitii formate din 3 sau mai multe cuvinte.
Aceasta carte ne explica cum putem ajuta copilul sa progreseze pina la nivelul 5.
Tabelul de observatie de la sfirsit ne ajuta sa determinam ce nivel a atins copilul nostru si ne
permite sa ne facem o idee precisa despre stadiul urmator al evolutiei sale.

Ca sa rezumam:
Atunci cind ii dam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
observind ceea ce ii retine atentia, expresia chipului si limbajul corpului => copilul ne da
informatiile de care avem nevoie pentru a interpreta si intelege sentimentele si interesele sale
asteptind pentru a-i da timpul sa se exprime => copilul are ocazia sa-si exprime nevoile si
sentimentele si sa aflam ceea ce-l intereseaza
ascultind atent tentativele lui de comunicare => copilul se simte apreciat si privilegiat
acordind toata atentia noastra copilului => acesta beneficiaza de increderea si incurajarea care ii
vor permite sa continue sa comunice.

Sa adaugam limbaj si experiente

Procesul de invatare a limbajului incepe de la nastere: reproducem gesturile si sunetele copilului

nostru pentru a-i confirma ca l-am vazut si l-am auzit, ii servim de model vorbind corect si
dindu-i informatia de care are nevoie pentru a se exprima, adaugam informatii pentru a ajuta
copilul sa inteleaga mai bine ce se intimpla.
Invatatul vorbirii se face in timp .
Speram cu totii ca copilul nostru va invata sa foloseasca eficace limbajul pe care il transmitem,
insa daca progresele se fac asteptate citeodata suntem frustrati. Inca de la inceput copilul are
nevoie de TIMP pentru a inregistra informatiile si pentru a ameliora capacitatea sa de a intelege
ce spunem si ceea ce cuvintele exprima cu adevarat. Chiar inainte de a invata sa vorbeasca,
copilul invata multe lucruri despre contacte si comunicare.
Atunci cind copilul incepe sa comunice si sa ne adreseze mesaje clare e important sa fim realisti
in asteptarile noastre. Atunci cind copilul ne arata cu degetul si emite sunete, nu ne putem astepta
ca el sa pronunte "suc de fructe" imediat. Poate ca va incepe prin a zice numai "u" si auzindu-ne
repetind "suc" de foarte multe ori va invata sa pronunte mai bine acest cuvint.
Informatiile pe care le ajutam vor ajuta copilul sa progreseze:
- de la cuvinte auzite la cuvinte intelese
- de la o miscare facute la intimplare la un gest recunoscut
- la inceput e incapabil sa imite, apoi va invata sa o faca
- de la folosirea gesturilor la folosirea cuvintelor pentru a comunica
- de la sunete simple la sunete care seamana a cuvinte
- de la cuvinte la expresii sau propozitii
- de la o gramatica incorecta la una corecta
Daca copilul nu incearca sa foloseasca informatia pe care i-o dam, poate ca nu este inca gata sa o
faca. Trebuie sa continuam sa-i dam multe ocazii de a invata. Observindu-l atent ne vom da
seama de nivelul lui de comunicare si nu vom face greseala de a-i da informatii mult prea dificile
pentru el.

7
Cind ne putem "juca" cu copilul astfel incit acesta sa progreseze in comunicare?
1. In cadrul activitatilor zilnice.
2. Atunci cind copilul se arata interesat
3. Atunci cind se intimpla ceva deosebit
4. Explicind ce se intimpla atunci cind ceva nu "merge"

In cadrul activitatilor zilnice

Activitatile vietii cotidiene na fac sa partajam multe experiente cu copilul nostru. Atunci cind
suntem impreuna si ii descriem ce se intimpla, ii dam cuvintele de care are nevoie pentru a
intelege limbajul si pentru a-l folosi intr-o buna zi. Viata de zi cu zi ne ofera momente excelente
de invatare, caci copilul aude aceleasi cuvinte repetate de foarte multe ori in situatii familiare:
- urcarea si coboritul scarile
- trezirea din somn
- schimbarea scutecelor
- mersul la toilettes
- spalatul dintilor
- pieptanatul
- imbracatul
- luarea mesei sau a unei gustari
- punerea paltonasului si a caciulitei pentru plimbare
- strinsul jucariilor
- baia
- prepararea pentru somn
Chiar daca participarea copilului poate prelungi aceste treburi casnice, el beneficiaza de
experienta care ii imbogateste posibilitatile de a intelege si de a invata. Copilul adora compania
noastra si poate invata multe lucruri:
- prepararea masei
- prepararea unei prajituri
- scoaterea rufelor din masina
- facerea cumparaturilor in piata sau in supermarket
- aranjarea alimentele intr-un dulap
- deschiderea scrisorilor
- spalarea vaselor
- facutul patului
- deschiderea/inchiderea usii cu cheia
- aprinderea/stingerea luminii
La inceput este experienta, apoi intelegerea si apoi, in sfirsit, limbajul.
Ne ajutam copilul sa inteleaga aceste experiente atunci cind ii vorbim despre ceea ce se intimpla
sau ceea ce se va intimpla. Ii stimulam dorinta de a folosi limbajul atunci cind repetam sistematic
aceleasi cuvinte in situatii familiare.

Ex: Mama lui Thomas descrie felul in care Thomas a invatat progresiv sa foloseasca cuvintul
"baie".
1. Mai intii experienta.
"La inceput Thomas a auzit zgomotul apei care curgea si s-a uitat de unde vine. I-am zis "Este

8
BAIA. Umplem BAIA cu apa ca sa te speli." Thomas n-a inteles cuvintele, dar a simtit caldura
apei, a auzit zgomotul apei care curge si a inceput sa traiasca experienta baii."
2. Apoi vine intelegerea.
"Asa am continuat mai multe luni. Intr-o zi am remarcat ca Thomas incepea sa dea din picioare
si sa se rasuceasca cum incepeam sa-l dezbrac. Ii ziceam: "Este ora de BAIE pentru Thomas. Esti
gata sa intrii in BAIE?" El se agita si mai mult. Incepuse sa inteleaga ce se intimpla.
Intr-o seara, dupa masa, Thomas se juca si i-am zis: "Este ora de BAIE, vino sa te prepari sa
intrii in BAIE." El a lasat jucariile si a intins bratele ca sa-l iau si sa-l duc in baie. Incepuse sa
inteleaga cu adevarat ce-i ziceam."
3. Si in fine vine limbajul.
"Dupa ceva timp, Thomas a inceput sa scoata sunete care semanau cu cuvinte adevarate. Intr-o
seara am decis sa-l intreb: "Stii ce ora e, Thomas? Este ora de mers la" si am asteptat. El a
raspuns: "BA". I-am zis: "BAIE. Da, e ora de BAIE. Ai zis foarte bine, BAIE." Atunci am
inceput sa comunicam cu cuvinte!"
Putem adauga informatii atunci cind copilul este interesat
"Mmmm, un biscuite! Vrei un biscuite?"
Dindu-i copilului ceea ce cere, insa retinindu-l doar citeva secunde, avem ocazia de a partaja o
experienta si a-l face sa auda cuvinte care-l vor ajuta sa inteleaga si sa invete.
La inceput suntem asa de multumiti cind incepem sa intelegem ce ne cere copilul incit ii dam
imediat ceea ce vrea. Totusi am putea profita de aceste ocazii pentru a-i permite sa auda, sa vada
si sa traiasca informatia precisa care il va ajuta sa inteleaga limbajul si intr-o zi sa-l foloseasca.
Copilul este mai dispus sa asculte si sa incerce ceva nou atunci cind ii vorbim despre ceva ce-l
intereseaza cu adevarat.
Putem adauga informatii atunci cind se intimpla ceva mai deosebit
O lingurita care cade, un nasture care se desprinde, cineva care bate la usa, am pierdut o soseta
atitea surprize care suscita interesul copiilor nostri. Sa profitam de aceste evenimente ca sa
experimentam, sa intelegem si sa comunicam impreuna!
Putem adauga informatii explicind ceea ce se intimpla atunci cind copilul nu ne asculta
Daca mazgaleste peretii, daca varsa sucul de fructe, daca da drumul ciinelui, daca refuza sa-si
imparta jucariile cu alti copii, putem profita de ocazie pentru a-i explica ce "nu merge", de ce s-a
intimplat asta si ce poate face ca sa amelioreze situatia.
Atunci cind se intimpla ceva deosebit sau ca lucrurile nu se petrec asa cum am prevazut, copilul
va invata ceva daca ii explicam:
- ce s-a intimplat
- de ce s-a intimplat
- cum sa facem ca totul sa intre in ordine
Cum putem mbogati limbajul prin experiente?
Ce interes avem sa invatam cuvintul "leagan" daca nu putem cere sa fim impinsi ca sa ne
leganam???

Prin imitatie

Unul dintre cele mai simple moduri de a ne ajuta copilul sa invete sa comunice consista in a
imita gesturile si sunetele pe care le produce si apoi a adauga un cuvint sau un gest nou. Daca
vrem ca el sa ne imite la rindul lui, trebuie sa alegem cuvinte pe care le poate pronunta.
E simplu: trebuie

9
- sa repetam ceea ce spune copilul
- sa facem ceea ce face el
- si apoi sa adaugam un cuvint nou in legatura cu ceea ce am imitat

Prin interpretare

Pentru a ne face copilul sa simta ca il intelegem, putem interpreta ceea ce simte sau ce-si doreste,
folosind cuvintele/gesturile pe care el le-ar fi folosit daca ar fi putut vorbi mai clar. Interpretarea
ii ofera copilului informatia de care are nevoie in momentul in care simte aceasta nevoie.
Exemplu:
Copilul: Oh!!! Oh!!! (ne arata o pata pe pantalon)
Mama: Oh!!! O pata! O pata mare pe pantaloni!!!

Daca propunem copilului nostru intotdeauna acelasi model pe care il poate urma, cuvintele ii vor
deveni familiare pina cind, intr-o buna zi (si va fi o zi maaare) va incepe sa le foloseasca.

Prin dezvoltare

In primul stadiu de evolutie al copilului e important sa utilizam cuvinte simple, insa trebuie sa
evitam limitarea vocabularului la expresii de 2-3 cuvinte si la replici "de-a gata". Un vocabular
asa de restrins va parea in curind artificial si va limita posibilitatile de cunoastere ale copilului.
Atunci cind dezvoltam mesajele pe care ni le comunica copilul:
- il ajutam sa inteleaga mai bine
- il ajutam sa pronunte cuvinte noi

In functie de nivelul de intelegere al copilului putem dezvolta un subiect in mai multe feluri:
Exemplu: copilul se joaca cu o masinuta
1. o putem numi: "e o masina"
2. o putem descrie: "masina merge repede"
3. putem explica: "tata pleaca la lucru cu masina"
4. putem sa ne jucam: "vom impinge scaunul acesta ca si cum ar fi o masina"
5. putem vorbi de sentimente: "iti place sa mergi cu masina cu tata?"
6. putem vorbi de viitor: "miine vom merge la plimbare cu masina lui tata"
7. putem face proiecte: "cind o sa fii mare, si tu vei conduce o masina"

Tema: alegeti o activitate pe care copilul o indrageste. Pe aceasta tema, scrieti cuvintele pe care
le puteti adauga pentru a ajuta copilul sa-si dezvolte limbajul:
1. numiti
2. descrieti
3. explicati
4. jucati-va
5. vorbiti de sentimente
6. vorbiti de viitor
7. faceti proiecte
Dezvoltind mesajele copilului nostru, ii dam posibilitatea sa auda cuvinte noi si sa le inteleaga
mai bine.

10
Cum putem accentua informatiile?

1. Prin gesturi.

Gesturile ne vin intotdeauna natural: un zimbet, un frison, o ridicare de umeri Gesturile sunt
un mijloc eficace si adesea neglijat de a ajuta copilul sa inteleaga ceea ce-i spunem. Gesturile
atrag si concentreaza atentia copilului. Gestuile pot transmite informatii, pot comunica emotii,
pot indica o atitudine, stimuleaza imaginatia si creativitatea copilului, doua calitati importante
pentru achizitionarea limbajului.
Gesturile permit copiilor sa se exprime inainte de a vorbi. Cind intinde miinile inseamna "ia-ma
in brate", cind da din mina inseamna "la revedere", cind da din cap inseamna "nu" sau "da", cind
ne imbratiseaza ne arata dragostea
Pentru a ne ajuta copilul sa asocieze un cuvint la o actiune trebuie sa:
- folosim mereu acelasi model
- sa fim fata in fata cu copilul
- sa pronuntam cuvintul si sa facem gestul corespunzator in acelasi timp

2. Insistind pe cuvinte-cheie

Exemplu: Tatal lui Lea foloseste expresii scurte si simple si ii face placere sa accentueze
cuvintele si sunetele pentru a o ajuta pe Lea sa invete cuvintul "desert".
Tata: (aratind cu degetul desertul) Uite, Lea DESERT.
Lea priveste.
Tata: E DESERTUL tau preferat.
Lea priveste, ochii ii stralucesc, ea se inclina putin in fata.
Tata: este DESERT cu capsuni! (el da o lingurita fetitei)
Lea maninca desertul, se uita la tata.
Tata: Mmmmmm!!! Ce DESERT bun!
Ca in acest exemplu putem ajuta copilul sa invete:
- marcind o pauza inaintea cuvintului-cheie ("vrei DESERT?")
- prelungind cuvintul-cheie ("DEESEERT")
- soptind sau strigind cuvintul-cheie
- aratind cu degetul obiectul reprezentat de cuvintul-cheie
Insistind pe cuvinte le facem mai interesante si mai amuzante si punem in relief elemente de
informatie pe care copilul incepe sa le invete.

3. Prin repetare

Un om adult intelege un cuvint in general daca-l aude o data sau de doua ori in context, insa nu
la fel se intimpla cu copiii. Unii copii au nevoie sa auda un cuvint de 10 ori inainte de a incerca
sa-l foloseasca, altii trebuie sa-l auda de 100 de ori. Nu exista nici o regula, nici un numar
"normal" de repetitii. Actiunile, gesturile, apropourile copilului ne indica daca a asimilat ceea ce
i-am spus. Cu cit gasim mai multe maniere diferite de a folosi acelasi cuvint, cu atit ne ajutam
copilul sa invete mai bine.
De exemplu, dezbracind copilul putem gasi diferite maniere de a folosi verbul "scoate": "scoate

11
pantofii, scoate sosetele, scoate pantalonii, scoate bluza" etc
Repetind sistematic aceleasi cuvinte intr-o situatie data ajutam copilul sa inteleaga aceste cuvinte
si , mai tirziu, sa le foloseasca.
La inceput, copilul nu este capabil intotdeauna sa inteleaga si sa pronunte cuvintele pe care le
folosim. Totusi, cu cit aude mai des cuvintele asociate obiectelor si situatiilor cu atit va intelege
mai repede ce ii zicem ca intr-o zi sa foloseasca si el aceleasi cuvinte ca noi. Repetitia este
esentiala

Sa ne jucam de-a "cei 3 A"

Acest capitol descrie rolul capital al jocului, rolul deosebit pe care noi trebuie sa il jucam si
modalitatile prin care putem usura progresele copilului.
Utilitatea jocului in evolutia copilului
Pentru a ajunge sa atingem orice obiectiv trebuie sa trecem prin 3 etape: visul, planul si actiunea.

Jocul ne ofera posibilitati extraordinare:

- sa visam la un obiectiv de comunicare specific si realist pentru copil
- sa planificam jocuri educative
- sa actionam impartasind cu copilul experienta jocului astfel incit sa-i usuram intelegerea
Sa visam la un obiectiv realist
Etapele pe care le alegem pentru copilul nostru trebuie sa fie:
REALISTE : O etapa nu poate fi parcursa decit daca se bazeaza pe capacitatea de comunicare
actuala a copilului. Visuri pe termen lung de genul: "mi-ar placea asa de mult sa vorbeasca" pot
fi divizate in etape mai mici, iar prima trebuie sa fie foarte simpla, ca de exemplu sa intinzi mna
catre o carte.
Pentru a alege un obiectiv realist pentru copil, ne punem intrebarea:
- Ce gest, ce sunet, ce cuvnt sau ce fraza ar putea ajuta copilul sa comunice mai bine?
- Ce cauta copilul sa ne spuna dar nu reuseste?
PRECISE : Cu cit stim precis si realist ce putem astepta de la copil, cu atit mai bine stim cum sa
ne adaptam comportamenul ca sa-i sustinem progresele. Putem sa alegem un obiectiv precis ca
de exemplu imitare, sa ne asteptam rindul la momentul potrivit si sa facem un gest care sa
insemne "gata, s-a terminat" .
Ne intrebam:
- ce activitati ii plac copilului?
- ce aptitudini de comunicare se dezvolta natural atunci cind copilul se dedica acestor activitati?
- ce incearca copilul sa comunice?
UTILE : Obiectivele noastre trebuie sa se orienteze catre cuvinte sau gesturi pe care copilul le
poate folosi si repeta adesea. Cuvinte ca "ceasca" sau "minge" sunt mai utile decit cuvintul
"tigru" (asta doar daca nu aveti cumva un tigru mic pe acasa )
Alegind cuvinte utile din viata cotidiana ii dam copilului posibilitatea de a achizitiona
modalitatile prin care isi face cunoscute nevoile si dorintele.
AMUZANTE : Putem sa ne jucam de-a "insula pustie". Ne imaginam ca suntem naufragiati pe o
insula pustie, singuri impreuna cu copilul. Gindindu-ne la felul in care copilul comunica in
prezent cu noi, sa ne intrebam ce ar putea invata astfel incit viata de pe insula sa fie mai placuta.

12
Planificarea unei activitati placute

Sa incepem cu jocurile preferate

Noi stim ce ii place si ce ii reuseste copilului: sa "danseze" pe un fond muzical, de exemplu, sa se
uite pe carti sau sa mototoleasca hrtii. Putem sa cream jocuri bazate pe ceea ce copilului ii place
si poate face.

Sa reluam jocurile care i-au placut deja

Nu suntem obligati sa inventam jocuri noi in fiecare zi. Copilul caruia ii plac povestile noi ii
place citeodata sa reasculte povestile preferate. Sa nu neglijam nici progresele achizitionate si
nici interesele manifestate in trecut: deseori copilului ii place sa reia activitati care i-au placut.
Putem cinta acelasi cintec, sa ne uitam pe aceeasi carte, sa jucam acelasi joc de o gramada de ori:
copilul va beneficia de repetitie. Sentimentul de securitate pe care il cistiga facind ceva familiar
ii da increderea necesara sa incerce ceva nou.

Sa incercam ceva nou

Putem propune jocuri, activitati, carti pe care copilul nu le-a incercat niciodata. In general e
preferabil sa alegem un proiect pe care copilul il poate asimila usor si il poate reusi. Totusi,
citeodata putem incerca ceva putin peste nivelul lui obisnuit. Poate ca am supraestimat talentul
lui! Cine stie, poate fi mai amuzant decit credem!
Capitolele urmatoare contin idei de jocuri si grile de observatie care ne vor ajuta sa alegem
activitatile corespunzatoare copilului nostru.
Sa ne amuzam si sa ne relaxam!
Jocul obligatoriu nu mai este un joc. Daca activitatea pe care i-o propunem copilului nu-i place,
nu trebuie sa i-o impunem. Daca el nu se amuza sa acceptam sa ia initiativa si sa schimbam
jocul. Adesea, cele mai grozave jocuri se nasc din spontaneitate.
E important sa prevedem activitati de rezerva
Chiar si cele mai bune jocuri esueaza citeodata. Sa prevedem deci activitati de rezerva. De
exemplu, daca micutul nu e interesat sa se joace cu cuburi asa cum am prevazut, putem aranja
cuburile intr-o cutie, le putem ascunde cerindu-i sa le gaseasca sau putem construi un tren lung
pe care sa-l impinga. Cu putina initiativa si imaginatie putem transforma un moment frustrant
pentru amindoi intr-un moment agreabil

Sa actionam: sa ne jucam "de-a 3 A"

Am fixat un obiectiv realist de invatare prin joc pentru copilul nostru, care corespunde a ceea ce
visam. Am stabilit un plan de activitate care va favoriza aceste invataturi. Suntem gata sa trecem
la ACTIUNE.

Pentru aceasta trebuie mai intii sa ADAPTAM activitatea si/sau comportamentul nostru ca sa
partajam jocul., sa ADAUGAM elementele de limbaj necesare invataturii si sa-i ACORDAM
copilului nostru posibilitatea de a lua initiativa. (cei 3A: a (ne) Adapta, a Adauga, a Acorda)

1. A ADAPTA:

13
Ne adaptam pentru a imparti aceleasi experiente cu copilul:
- fiind fata in fata
- facind copilul sa simte ca-l ascultam: prin imitatie, interpretare, comentarii, punind intrebari,
reactionind fiecare la rindul lui

2. A ADAUGA:
Adaugam limbaj si experiente:
- imitind si adaugind elemente
- interpretind
- dezvoltind prin descriere, explicatii, exprimarea sentimentelor, vorbind de viitor

3. A ACORDA:
Ii acordam copilului nostru posibilitatea de a lua initiative:
- observind pentru a cunoaste mai bine si a intelege copilul
- asteptind pentru a da copilului timpul de care are nevoie pentru a-si exprima interesele si
sentimentele
- ascultind pentru a raspunde cu mai multa sensibilitate copilului

Citeva sugestii de obiective de comunicare

1. Imitarea motrice fara jucarii:

- umflatul obrajilor
- atingerea piciorului, a degetelor
- saritul in aer
- aratatul cu degetul
- datul din cap
- linsul buzelor
- aplauzele
- deschisul gurii
- scosul limbii
- aratatul pumnului
- cascatul (pusul miinii in fata gurii)
- muscatul buzei inferioare
- ridicatul bratului deasupra capului
- trimisul bezelelor
- facutul cu mina pentru a zice "pa!"
- atinsul podelei
- acoperirea ochilor cu mina

2. Imitarea motrice cu jucarii sau obiecte obisnuite

- mingiiatul, hranitul unei papusi
- pusul unei palarii pe capul unei papusi sau pe capul propriu
- cintatul la xilofon
- apasatul unei jucarii care chitaie
- aruncatul unei mingii
- sunatul unui clopotel

14
- datul paginilor unei carti
- deschisul usii cu cheia
- amestecatul cu o lingurita
- desenatul cu creioane colorate
- deschisul, inchisul unei cutii, a unei posete, al unui sertar
- aprinsul, stinsul luminii
- pusul pantofilor, al ochelarilor
- intorsul mecanismului unei jucarii muzicale
- pieptanatul
- spalatul fetei
- periatul dintilor
- bautul
- pititul sub masa
- mototolitul, ruptul hirtiei
- stersul nasului

3. Tranzitia de la imitarea motrice la imitarea sunetelor

Ca sa ajutam copilul sa se concentreze asupra imitarii sunetelor este adesea util sa asociem o
actiune unui sunet:
- "Cucu!" (descoperind ochii)
- "M-m-m-m-m" (frecindu-si stomacul)
- "Asa de mare!" (ridicind bratele)
- "Bum!" (o jucarie cade)
- "Brrr!" (facind limba sa vibreze)
- "Pa!" (salutind cu mina)
- "Bravo!" (apaudind)
In cazul in care copilul nu imita sunetele trase din limbaj, putem incerca cu imitarea altor sunete:
- suflatul - unei luminari, unui fulg, a unor baloane de sapun
- pupatul cu zgomot
- plinsul imitind pe cineva care bizie
- stranutul sau tusitul (exagerind mimica si sunetul)
- strigate de animale: ciinele (ham-ham), pisica (miau), albina (bzzz!), vaca (muuu!), oaia
(behehe!), puiul (piu-piu-piu), rata (mac-mac)

4. Apoi vin primele cuvinte izolate:

Alimente: mar, piine, carne, lapte, suc, supa, banana, prajitura, apa, biscuite, bonboane,
nghetata
Partile corpului: cap, mina, picior, ochi, par, nas, deget
Obiecte uzuale: baie, pat, televizor, canapea, fotoliu, chiuveta, masa, scaun, camera, veioza,
perete, perie, pieptan, pix, hrtie, ceasca, chei, sapun, lingurita, ochelari, ceas, perna, bani
Haine: sosete, pantaloni, rochie, fusta, mantou, pantofi, palarie
Calificative: cald, rece, mai mult, al meu, mare, ud, frumos, gata, murdar, curat, spart, dragut,
aprins, stins
Lumea exterioara: arbore, floare, iarba, luna, soare, zapada, ploaie, ciine, pisica, avion, masina,
bicicleta, scoala, autobuz

15
Persoane importante: mama, tata, numele animalelor familiare, numele prietenilor, al fratilor si al
surorilor, baiat, fata, bebe, numele copilului, bunicul, bunica
Cuvinte uzuale: buna ziua, salut, pa, bine, pardon, noapte buna, nu, da, destul
Nume exprimind sentimente: trist, multumit, suparat, fericit, gelos
Primele cuvinte de actiune: a (se) juca, a (se) peria, a dansa, a desena, a simti, a plinge, a asculta,
a trage, a (se) sterge, a deschide, a bate, a (se) opri, a prinde, a (se) aseza, a (se) culca, a veni, a
(se) uita, a (se) plimba, a fugi, a merge, a dormi, a sari, a bea, a minca, a cinta, a numara, a
pastra, a avea, a cumpara, a da, a pupa, a ascunde, a citi, a ajuta, a sparge, a varsa, a lovi, a gasi, a
zbura, a atinge
Cuvinte care indica locul: aici, acolo, sus, jos, n, afara, sub, pe

5. Mai tirziu: expresii din doua cuvinte

Exemple
Actiune + obiect:
- lansatul mingii
- impinsul masinii
- spalatul miinilor
- deschisul usii
- cititul cartii
- bautul apei
- mincatul marului
- pusul mesei
- ajuta-ma
Nume sau pronume + actiune
- masina merge
- calul sare
- papusa doarme
- cubul cade
- tu sus
- eu scriu
- fata fuge
- tata merge
- mama danseaza
-
Nume/actiune + loc

- stat scaun
- in cutie
- pe masa
- du-te acolo
- carte acolo
- pe jos
- vino aici
- in pat

Nume/actiune + calificativ

16
- minge mare
- mai mult biscuite
- sapun ud
- ceai cald
- masina mea
- supa gata
- nu nani
- cartea mama

Cuvinte uzuale:
- ce faci, multumesc, te rog, buna ziua

6. Si mai tirziu: expresii din 3-4 cuvinte

Expresii care acompaniaza pe altele: vreau/vad/ imi place (eu) arunc mingea, mama citeste
cartea, ascult muzica, (sa) fac un desen, pup ursulet.

7. Stadiu avansat
pronume +
te iubesc, sunt trist, sunt suparat, mi-e foame

alte expresii utile: eu singur, am terminat, unde este mingea?, merci, uite
intrebari: ce-i asta? ce face baiatul? Unde e? unde merge fata? unde e mingea?
de ce ride baiatul? de ce plinge fata?

expresii negative: nu pot sa merg, nu vreau sa maninc

ESTE: Asta este cartea mea, Luca e baiat mare
Pluralul: ciini, pisici, imi plac merele, uite vrabiile, mama face prajituri

Cum sa invatam amuzindu-ne: rolul jocurilor

Cum se dezvolta aptitudinile de joc

Copilul se obisnuieste putin cite putin cu alternativa rindurilor: aceasta capacitate de alternanta
evolueaza progresiv. Pentru a mentine jocul agreabil pentru amindoi trebuie sa fim realisti
privind capacitatile copilului de a participa de o maniera interactiva.

Scenariul de mai jos ne va ajuta sa intelegem cum se dezvolta la copil capacitatea de a participa
la joc.

1. La inceput, copilul reactioneaza la gesturile noastre (nu conteaza cum) la jocuri simple de
genul "te prind", "cucu!" sau "tape-tape" (batutul din palme).
Atunci cind ii zimbim copilului, cind vorbim sau ne jucam cu el, el ne priveste, ne zimbeste, da
din picioruse sau gingureste. Daca aceasta interactiune ii place e posibil chiar sa se supere atunci
cind punem capat jocului.

17
2. Apoi, copilul ne indica, prin sunete si/sau limbaj corporal, ca prevede ce va urma si ca vrea sa
continue jocul.
De exemplu, daca ne oprim sa-l facem sa sara pe genunchi, va sari singur ca sa ne ceara sa
continuam. Daca nu reactionam, copilul va persevera si va insista ca sa ne faca sa intelegem ca
doreste ca jocul sa continue!

3. Mai tirziu, copilul incepe singur jocul (scotind un sunet, pronuntind un cuvint sau facind un
gest in raport cu jocul) si asteapta sa participam. In prezent el poate juca rolul pe care l-am
detinut inainte si poate lua singur initiativa jocului. De exemplu, isi pune mina la ochi pentru a
incepe jocul "cucu bau!" sau isi agita bratele pentru a cinta un anumit cintecel (cu joc de miini -
marionete) impreuna cu noi. Acum el stie in ce moment ii vine rindul la joc.

4. Si mai tirziu.
Pina acum, copilul nu s-a putut concentra decit pe un singur lucru odata. Atentia lui e
monopolizata de un deget, de un ursulet sau de persoana care se joaca cu el.
Pe urma copilul va ajunge sa aibe capacitatea de a fi atent si la obiectul jocului dar si la persoana
cu care se joaca. Aceasta este o etapa importanta! Atunci cind copilul a invatat sa-si canalizeze
atentia de la un punct de interes la un altul va fi mai mult in masura de achizitiona elementele de
limbaj pe care incercam sa-l invatam si care ii vor permite sa inteleaga si sa vorbeasca.
Sigur, jucariile sunt folositoare in unele jocuri, dar totusi, daca jocul este amuzant si util pentru
copil, aceasta este mai ales datorita faptului ca il joaca impreuna cu noi. De fapt, cea mai grozava
jucarie suntem NOI.

Atunci cind ne jucam dupa metoda "celor 3 A", cream excelente posibilitati de a vorbi. Asa dam
ocazia copilului sa aibe ceva de spus si un context pentru a o face, ceea ce-i procura o satisfactie
si il incurajeaza sa-si continue eforturile.

Adaugati limbaj la interactiune

Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul in
conversatia dvs. cu copilul.
In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa inteleaga
mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea cum sa va stabiliti
obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare.

Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele

Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina
la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste: ce
vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi
cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati
Unde e nasul? si va putea executa instructiuni simple ca Adu cartea. Acesta este inceputul
intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate
imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le
pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru
ca le va folosi la fel de fiecare data.

18
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care
copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea
nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu
rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar
chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in
drumul catre folosirea limbajului articulat.

Folositi limbajul in orice ocazie

Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati de
timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile
zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare.

Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea

Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La inceput,
copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor este
si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul sticla
descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete
multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac
lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din
interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti
copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot
intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le
inteleaga si in timp sa le foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii si
exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va
va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de
comunicare a copilului.

Stadiul de intelegere: Comunicatorul sau Copilul care foloseste primele cuvintePentru

copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va
referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face ham-ham
in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind lucruri pe
care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri
care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu
cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune o sa faci baie. Dupa ce a plecat bunica ii
puteti spune copilului bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa. Copilul ar putea sa nu inteleaga
tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.

Stadiul de intelegere: CombinatorulPe masura ce copilul capata cunostiinte si intelege notiuni

de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul miine vei merge la ziua de nastere a
lui Katie sau l-am vazut in parc pe Jesse. In acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai
lungi. Se pot adauga informatii si idei care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca
despre ceea ce simte si sa rezolve probleme.Folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se
exprime

19
Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde de stadiul
de comunicare in care se afla.

Vorbiti cu un copil in stadiul de Descoperitor ca si cum ar putea vorbi cu dvs

Atunci cind folositi limbajul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. Mai
intii OAA (observam, asteptam si ascultam) ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. Priviti
apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. Fiti entuziast si animat, folositi multe sunete
amuzante si gesturi. Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta
face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii
atrageti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu
cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult.

Ajutati copii aflati in stadiile de Comunicator, La primele cuvinte sau Combinator sa se

exprime
Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul
pentru a-i ajuta sa se exprime singuri:
- oferiti copilului un cuvint
- folositi o varietate de cuvinte
- dezvoltati mesajul oferit de copil

Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul comunica cu dvs,
lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva cuvinte). Raspunsul dvs.
trebuie sa fie scurt unul, doua sau trei cuvinte. Facind acest lucru aratati ca sunteti interesat si
ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le
intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam
de 5 ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta.

Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment

Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva singur
in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca se joaca sau participa la ceva si nu
comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce
asculta. Faceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel
moment. In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De ex. daca il vedeti ca
se uita la ochelarii cuiva spuneti ochelari imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce
vede.

Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data

Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un lucru. De ex
daca va referiti la o pisica ca pisica, nu schimbati acest cuvint in pisoi, pisoiasi. Va fi mult
mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte.

Folositi cuvinte specifice

Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum aia, acolo,
acela care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi cuvinte specifice pentru
ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in
loc sa-i spuneti uite o lingurita. Pune-o pe masa spuneti cuvintul lingurita de fiecare data

20
uite o lingurita. Pune lingurita pe masa.

Folositi cuvinte variate

Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele ca de ex caine,
carte, biscuite. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o
privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o jucarie
de plus:

Denumiri: ursulet, urs

Cuvinte descriptive: moale, mare
Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei
Intrebari: ce, unde

Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?

Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes cuvinte pe
care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ginditi-va
la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul olita
dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca
catelus sau inghetata pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind
copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in
propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai
tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex impinge, sare sau doarme sunt foarte
importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.

Extindeti mesajul copilului

Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un
cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le
spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati
propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si
dezvolte abilitatea de a se exprima singur.

Folositi accente diferite cind vorbiti

Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc de-a
prinsa. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare si mai
moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o
aruncati cu putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce
spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le
inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati

21
Nu va grabiti
Aratati.

Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa
informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-si
aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.

Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in
propozitia aceste ceai e foarte fierbinte cele mai importante cuvinte sunt ceai si fierbinte.
Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete.
Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai
tare sau schimbati tonul vocii.

Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea ce
spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele cuvinte
ca de ex deschis pot fi intinse si rostite mult mai lent des-s-s-chis. Puteti de asemenea sa
folositi pauze mici intre cuvinte.

Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul
cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind
intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati
de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care
vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor
despre care vorbiti.

1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs
vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre
obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce
spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii aratati copilului ceea
ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti nu, puteti sa va ridicati miinile in sus cind
ii spuneti vrei sus? sau sa fluturati mina cind ii spuneti pa,pa. Aceasta va ajuta copilul sa va
inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care
ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti atunci
cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit altele. In
cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau
desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui
favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. Folositi
imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie.

Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai
des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa
le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa
va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte
cuvinte ca de exemplu: dam soseta jos, dam pantalonii jos, dam pantofii jos. Repetati

22
cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata.

Adaugati limbajul in doua moduri

Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa inteleaga
lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti combina
aceste 2 moduri.

Copiii care invata mai multe limbi

In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si o
alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati
probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un copil mic sa
invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un
fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de
limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2
abordai de mai jos:
- o persoana, o limba in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului si in ce
limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb. Materna) tot timpul,
iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile.
Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta.
Daca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta locatie.
De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita.

Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului,
mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti copilul va invata cel mai bine atunci
cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel mai comfortabil.

Alegerea obiectivelor de comunicare

Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-ati ales in
coloana Exprimare descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De asemenea arata ce face
copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta este punctul de pornire
atunci cind veti alege obiectivele de comunicare pentru a-l ajuta sa se exprime mai bine singur
(iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intelegere). Pina acum
ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind este
rindul lui. Urmatorul pas este de a-l ajuta sa o faca mai bine. Exista doua moduri de baza pentru
a face acest lucru. Il puteti ajuta sa faca mai multe din lucrurile pe care deja le face in stadiul de
comunicare in care se afla acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe scara dezvoltarii
in sensul comunicarii.

Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa:

- imite sau sa foloseasca mai multe sunete
- imite sau sa foloseasca mai multe gesturi
- imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate de cuvinte
(ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni)
- sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte.

23
Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de comunicare
inseamna sa-l ajutati sa:
- transforme o actiune intr-un gest
- transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau cuvint pe care incearca
sa-l imite
- transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite
- transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte
- transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 3

Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint?

Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui poate sa
nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. Unii copii trec prin acest
stadiu o perioada indelungata de timp. Pina la urma copilul va spune cuvintul de unul singur.
Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 3 ori in 3 situatii
diferite fara sa-l auda in prealabil.

Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele trebuie sa fie
folositoare, specifice si realiste.
Folositoare obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine rindul in
conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea
sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai
degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna.

Specifice obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru ca dvs sa stiti
cind ele au fost atinse. Un ex de obiectiv specific este Copilul meu va incerca sa spuna
deschis atunci cind imi cere sa deschid apa de la robinet.
Realiste Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului si
pe abilitatile acestuia. Nu asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la
folosirea gesturilor la rostirea cuvintelor de unul singur. La inceput probabil va imita pentru o
perioada mai lunga de timp.

Alegeti obiective de comunicare care sunt in zonaObiectivele de comunicare care sunt in

zona se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci cind ii
vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa
le combine ca sa faca propozitii. Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati
copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor nu foarte usoare, dar
nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul acestui capitol.
Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.

Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l
imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El comunica
printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de obicei isi exprima
cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa
impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent folosind sunete care sunt de
fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el

24
considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur
sunet.
Obiectiv: Dupa ce tatal spune utza, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va rosti un
sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului.
Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si exprime
dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca buu pentru Bau. De aceea acest obiectiv
este in zona de atingere pentru Robert.

Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind unu, doi, trei... apoi il asteapta pe Robert
sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face intotdeauna - se leagana inainte si
inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge leaganul. Spune utza! imediat ce Robert incepe sa se
legene inainte si inapoi. Robert repeta actiunea si tatal spune utza! din nou, asigurindu-se ca
spune asta atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un alt
mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul utza aplecindu-se catre el si
afishand o mina de asteptare pe fata zimbind, ochii mari deschisi si sprincenele ridicate.
- Tatal repeta Utza! cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De aceasta data
Robert primeste mesajul si spune Uu. Tatal spune utza si imediat impinge leaganul dar nu
foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune utza atunci cind Robert se leagana
pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind utza trimite acelasi mesaj ca si gestul
leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza. Va astepta ca tatal sa
spuna utza si apoi va imita cuvintul spunind uu
- Dupa ce Robert va imita utza de foarte multe ori, tatal va spune unu, doi, trei... si api va
astepta sa vada daca Robert poate rosti uu in loc de utza fara a-si auzi tatal rostind cuvintul.
Dar acest proces este unul de durata.

Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa spuna utza
pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea sa scuture
usor leaganul si sa repete unu, doi, trei... si utza. In timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata
cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea
usor. Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii, Robert nu face o miscare in acest sens, tatal ar
trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea avea nevoie sa
experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia unu, doi, trei...
este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne utza.

Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul Primelor cuvinte si foloseste cuvinte singulare si multe
gesturi. Spune cuvinte ca baba pentru biberon, sus, caine, mama si tata dar foloseste
foarte putine cuvinte care descriu actiuni.
Obiectiv: Sofia va folosi cuvintul deschide cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu lichid
de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc
Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le deschida, asa ca

25
mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care descriu
actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins

Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:

- se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa foloseasca
aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul deschide
- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau atingindu-l sau
intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel incit sa fie fata in fata si ii
spune des-s-s-chi-de de citeva ori, fara sa se grabeasca si cu voce mai tare (evidentiind
cuvintul)
- apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe care Sofia o
doreste deschisa, dar nu face actiunea.
- repeta cuvintul deschis o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage de usa
- imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el, mama spune
deschide si deschide geanta, usa, sticla.

Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea rosteste
cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce a invatat.
Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa
aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de
exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti
ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste,
impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce
asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie
intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil!

Idei pentru alegerea obiectivelor

Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs.
Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti intotdeauna cuvinte
care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el.

Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului,
tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade, loveste,

26
pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos, pe,
dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum

Propozitii de doua cuvinte:

mai + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste
vreau sau am nevoie + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus
nu + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc
Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa
Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara
Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?

Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?

Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes cuvinte pe
care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ginditi-va
la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul olita
dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca
catelus sau inghetata pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind
copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in
propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai
tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex impinge, sare sau doarme sunt foarte
importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.

Extindeti mesajul copilului

Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un
cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le
spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati
propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si
dezvolte abilitatea de a se exprima singur.

Folositi accente diferite cind vorbiti

27
Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc de-a
prinsa. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare si mai
moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o
aruncati cu putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce
spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le
inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati
Nu va grabiti
Aratati.

Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa
informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-si
aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.

Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in
propozitia aceste ceai e foarte fierbinte cele mai importante cuvinte sunt ceai si fierbinte.
Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete.
Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai
tare sau schimbati tonul vocii.

Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea ce
spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele cuvinte
ca de ex deschis pot fi intinse si rostite mult mai lent des-s-s-chis. Puteti de asemenea sa
folositi pauze mici intre cuvinte.

Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul
cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind
intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati
de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care
vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor
despre care vorbiti.

1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs
vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre
obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce
spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii aratati copilului ceea
ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti nu, puteti sa va ridicati miinile in sus cind
ii spuneti vrei sus? sau sa fluturati mina cind ii spuneti pa,pa. Aceasta va ajuta copilul sa va
inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care
ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti atunci

28
cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit altele. In
cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau
desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui
favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. Folositi
imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie.

Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai
des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa
le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa
va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte
cuvinte ca de exemplu: dam soseta jos, dam pantalonii jos, dam pantofii jos. Repetati
cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata.

Adaugati limbajul in doua moduri

Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa inteleaga
lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti combina
aceste 2 moduri.

Copiii care invata mai multe limbi

In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si o
alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati
probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un copil mic sa
invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un
fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de
limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.

prof. psihopedagog Stoi Artemis

24.02.2011

29