Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gabriel Boroi Drepturi Reale Principale PDF
Gabriel Boroi Drepturi Reale Principale PDF
CURS 1.
Nulitatea actului civil
Def: Reprezinta acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de acele efecte care sunt
contrarii normelor edictate pt includerea sa valabila .
Sediul materei de lege lata nu exista o reglementare unitara a parlamentului
Normele ce alcatuiesc aceasta institutie sunt raspandite in tot Codul Civil precum si in legile civile
speciale .
Functiile nulitatii:
1. functia preventive face ca subiectele de drept civil sa fie descurajate in a incalca legea civila avand
reprezenatrea consecinelor
2. functia sanctionare presupune inlaturarea efectelor actului juridic ce sunt contrare legii
3. functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii
Nulitate/rezolutiune consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o
data ) pt neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.
Asemanari ambele cause de ineficacitate a actului juridic civil
produc efecte ex truc (retroactive, pt trecut)
sunt in principiu judiciare ( e necesar interventia unui organ juridic )
Deosebiri nulitatea presupune un act nevalabil incheiat presupune un act valabil incheiat
- nulitatea se aplica tuturor actelor juridice doar contractelor sinalagmatice (cu executare uno
ictu)
- acuzele nulitatii sunt anterioare/concomitente momentului inchiderii contractului cauzele sunt
ulterioare momentului inchiderii contractelor
- regulile regulile prescriptiei extintive sunt diferite Nulitate/Reziliere pt contracte cu
executare succesiva ex:contractile de inchiriere ,2 efecte pt viitor (ex nunc)
Nulitate/Caducitate cauza de ineficacitate a actului juridic care consta in lipirea actului juridic de toate
efectele sale datorate unor cauze ulterioare includera actului juridic si independent de vointa autorului.
ex: predecesorul legatarului (mostenit)-mostenitorul moare inaintea testatorului
Asemanari cauze de ineficacitate
Deosebiri nulitatea un act nevalabil
- caducitatea act valabil incheiat
- nuliatatea efecte ex trunc
-1-
- caducitatea efecte ex nunc
Cauze nuliatea anterioare sau concomitente incheierii actului
- caducitatea cauze ulterioare si independente de vointa autorului
Nuliatea/ Revocare sanctiune de dr civil care inseamna desfiintarea actului ca urmare amgratitudinii
graticatului/ ca urmare a neindeplinirii sarcinii ex: revocarea donatiei
Asemanari cauze de inficacitate
Deosebiri ca la rezolutiune
Modalitati de remediere
nulitatea relative poate fi confirmata
inopozabilitatea confirmata prin ratificare
Clasificarea nulitatii
1. Dupa natura interesului ocrotit general/individual prin dispozitia legal incalcata:
- nuliatea absoluta aceea care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic a unei norme
care ocroteste un interes general obstesc
- nuliatatea relativa sanctiunea nerespectarii nulitatii .interes individual
D.p.d.v. terminologic nulitatea absoluta e desemnata prin expresii ca : actul e nul de drept / actul e
nul sau actul e nul de prim drept
D.p.d.v. terminologic nulitatea relative actul e anulabil sau poate fi anulat .
2. D.p.d.v. al intinderii efectelor
- nulitatea partiala lipseste actul juridic doar de unele dintre efecte
- nulitatea totala defineste actul juridic in intregime .
-2-
3. Dupa modul de cosacrare legislative
- nulitatea expresa exista prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala
- nulitatea virtuala(implicita/tacita) rezulta din modul in care e reglata o anume conditie de
valabilitate a actului juridic( 113/c.c.)
4. Dupa felul conditiei de valabilitate
- nulitate de fond pt nerespectarea unei conditii de fond
- nulitate de forma
Cauzele de nulitate
Cauzele de nulitate absoluta (se refera la cond de fond )
Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele cazuri:
Nerespectarea unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui interes obstesc general (ex : vanzarea
intre soti)
Lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Nerespectarea pr. specialitatii capacitatii de folosinta
Lipsa totala a consimtamantului inclusive in cazul erorii obstacol
Nevalabilitatea obiectului actului juridic
Lipsa cauzei / cauza ilicita sau imorala
Lipsa lipsa formei cerute ad validitatem
Lipsa are nevalabilitatea autorizatiei in cazurile expres prevazute de lege
Incalcarea ordinii publice
Frauda legii
-3-
Regimul juridic al nulitatii(regulile la care e supusa nulitatea )
Absolute
Relative
Pentru a determina regimul juridic trebuie sa raspundem la 3 intrebari :
Cine poate invoca nulitatea?
Cat timp poate fi invocata?
Daca nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau nu .
Regimul juridic al nulitatii absolute
Nulitatea poate fi invocata de oricine are interes
Actiunea in constatarea nulitatii absolute e imprescriptibila extintiv invocate oricand
Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.
Regimul juridic al nulitatii relative
Nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului
juridic.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai in termenul de prescriptive extintiva actiunea in anulare fiind
prescriptibil extintiv.
Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare in mod expres sau tacit.
CURS 2
Efectele nulitatii actului juridic
Efectele nulitatii - consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Efectele nulitatii pot fi mai
restranse sau mai extinse,in functie de nulitatea partiala sau totala a actului juridic.
-4-
Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii:
1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.
2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum)
3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut accipientis)
I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil - nulitatea nu produce efecte
numai pentru viitor (ex: nunc) ci produce efecte si pentru trecut (ex: tunc).Actul juridic este considerat a fi
nul(ca nu a existat niciodata) din chiar momentul inchieierii lui si nu din momentul anularii sau constatarii
nulitatii absolute.
Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc):
a.Situatia contractelor cu executare succesiva.
Ex:Contractul de locatiune,intretinere.
b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna credinta- articolul 485.
c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.
II. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum). Acest pricipiu este
regula de drept potrivit cu care tot ceea ce s-a executat trebuie restituit astfel incat partile actului juridic sa
ajunga in situatia in baza unui act anulat care s-ar fi aflat daca actul nu s-ar fin incheiat.
Observatie: sub aspect procesual exista 2 actiuni:
1.O actiune in anularea/constatarea nulitatii actului juridic civil.
2.Actiunea in restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.Plata nedatoarata-izvorul obligatiei.
Exceptii acele situatii in care partile nu usnt obligate sa restituie ceea ce au primit in temeiul actului
anulat.
Cazul incapabilului care este obligat sa restituie numai in masura imbogatirii sale (Art. 1164 Cod Civil)
Cazul aplicarii principiului nemo auditut propriam turpitudinem alegraris nimeni nu poate invoca propria
culpa pentru apararea unui drept.
Ex. : in cazul nulitatii unei donatii pentru cauza imorala din partea donatorului, acesta nu poate solicita si
obtine restiruirea bunului donat.
partile negociaza o anumita suma de bani cu conditia ca cel vatamat sa nu-si retraga/depuna plangerea
-5-
Motive :
1. Principiul ocrotirii bunei credinte
2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil
Exceptii :
1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna credinta valoreaza proprietate
bunuri mobile doar art. 972
2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii hotararii declerative de moarte,
cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale cu exceptia situatiei dobanditorului cu titlu
oneros de buna credinta. -> situatia subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a unui bun imobil.
Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum producit efectum (ceea ce este
nul, produce efecte nule)
Principiul conversiunii actului juridic conversiunea inseamna inlocuirea unui act juridic nul cu un
alt act juridic valabil.
Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa succesorala desi este nul ca si contract de
vanzare-cumparare, este valabil ca acceptare tacita a succesiunii.
Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea valoreaza act de contract de vanzare-
cumparare.
Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a legatului ce avea
ca obiect bunul ce forma obiectul actului de instrainare.
Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza drepturi) principiul validitatii aparentei
de drept -> L. 119/1996 privind actele de stare civila
Principiul raspunderii civile delictuale Art. 1159 Cod Civil potrivit cu care minorul ce face o
simpla declaratie ca este major are actiunea resciziune. -> Potrivit art. 1162 Cod Civil minorul nu are actiune
in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intre
principiul ocrotirii minorului si principiul raspunderii civile delictuale are castig de cauza cel de-al doilea in
sensul ca cea mai buna reparare a prejudiciului cauzat de minor este considerarea actului ca fiind valabil.
CURS 3.
Prescriptia extinctiva
I. Notiune si reglementare
Art. 1 din decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva, dreptul la actiune, avand un obiect
patrimonial prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Pornind de la acesta
dispozitie legala vom defini prescriptia extinctiva ca fiind stingerea dreptului la actiune, neexercitat in
termenul stabilit de lege. Sub aspect terminologic, expres, presriptia extinctiva este folosita in doua
acceptiuni :
- prin prescriptie se intelege institutia dreptului civil cu aceasta denumire
-6-
- prescriptia reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege, adica stingerea
dreptului de a cere de la debitor, prin intermediul instantei, executarea obligatiilor care ii revin.
Normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive se gasesc in principalin decretul
167/1998, care reprezinta dreptul comun in materie.
Norme privind prescriptia se mai gasesc in Codul Civil, Codul Familiei, etc. Normele care
reglementeaza perspectiva extinctiva sunt imperative(nu se deroga) a.i. prescriptia extinctiva poate fi
calificata ca o intitutie de ordine publica.
-7-
- ambele au efect extinctiv
Deosebiri : - prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens material, pe cand decaderea stinge
chiar dreptul subiectiv civil
- prescriptia extinctiva presupune termene lungi si numeroase, iar decaderea
termene scurte si mai putine
3. Termenul extinctiv
Asemanari : - ambele au efect extinctiv
- ambele sunt institutii de drept civil
Deosebiri : - ca izvor, termenele de prescriptie sunt numai legale, pe cand termenul extinctiv
poate fi legal, conventional sau jurisdictional
- prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, iar termenul extinctiv marcheaza
stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative
- daca termenul extinctiv poate fi modificat prin acordul partilor, termenul de
prescriptie extinctiva nu poate fi modificat prin acordul partilor.
-8-
Principiile prescriptiei extinctive :
1. Consacrat in decretul 167/1958 : odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se
stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii. Acest principiu este o consecinta a regulii
accesoriul urmeaza doarta principalului. Consacrarea expusa a acestui principiu in materia prescriptiei
extinctive inseamna consacrarea implicita a consecintelor ce decurg din el, si anume:
a. imprescriptibilitatea dreptului subiectiv civil principal are ca efect imprescriptibilitatea dreptului subiectiv
civil accesoriu ;
b. stingerea dreptului la actiune privind un drept accesoriu nu atrage si stingerea dreptului la actiune privind
un drept principal ;
2. Consacrat in art. 12 din decret astfel : In cazul in care un debitor este obligat la prestatii succesive
dreptul la actiune cu privire la fiecare dintre prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita.
CURS 4
Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta
In principiu drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv indiferent de izvorul lor (art. 1, al. 1, D
167/1958). Exceptii de la acest principiu se refera la actiunea in restituirea depunerilor la CEC (aceasta
actiune este imprescriptibila) si la actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in
asigurarile facultative de persoane.
CURS 5.
Exceptii de la regula generala
1. Dreptul subiectiv civil pur si simplu nu e afectat de modalitati : prescriptia dreptului la actiune incepe sa
curga din momentul nasterii rap. Juridic. D167/1958 Art. 7, Al. 2. In principiu data nasterii rap. Juridic este
chiar data incheierii actului jur (ex. : contractul de vanzare-cumparare).
2. Dreptul afectat de termenii suspensivi sau conditie suspensiva. Termenul suspensiv : acte juridice afectate
de modalitati. (ex. Imprumutul de obligatie de restituire supa 3 luni ; dupa 3 luni curge termenul de
prescriptie, dupa implinirea termenului suspensiv de 3 luni). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga
din momentul implinirii termenului sau implinirii conditiei (art. 7, al.3, D167/1958)
3. In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si-n cazurile asimilate prescriptia
incepe sa curga din momentul in care pagubitul a cunoscut sau putea ori trebuia sa cunoasca paguba precum
si col. care raspunde de ea.
4. Prescriptia actiunii in declararea nulitatii relative incepe sa curga din momentele diferite in functie de
cauza de nulitate relativa. In ceea ce priveste anularea unui act juridic pentru violenta presc. Ex. : incepe sa
curga de la data incetarii violentei. In cazul erorii sau doliului precum si in celelalte cauze de nulitate
relativa, prescriptia extinctiva curge din momentul in care cel indreptatit reprezentantul legal sau
- 11 -
ocrotitorul legal- a cunoscut cauza anularii insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la incheierea actului
juridic.
5. Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru, lucrari sau constructii. Prescriptia
incepe sa curga in aceasta materie de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii. Art. 11
D167/1958 prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrari
executate incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu la implinirea unui an de la
predarea lucrului sau lucrarii.
In ceea ce priveste constructiile termenul de 1 an este inlocuit cu termenul de 3 Ani. Termenul de 1
an si de 3 ani sunt termene de garantie.
- 12 -
Efectele suspendarii prescriptiei extinctive
Anterior intervenirii cauzei de suspendare, suspendarea nu produce nici un efect a.i. timpul scurs din
momentul inceperii (efectelor) prescriptiei pana in moemntul intervenirii cauzelor de suspendare intra in
calculul termenului de prescriptie.
Perioada de timp dintre momentul intervenirii cauzei de suspendare si momentul incetarii cauzei de
suspendare nu intra in calculul termenului de prescriprtie, prescriptia fiind suspendata.
Uleterior momentul incetarii cauzei de suspendare cursul prescriptiei se reia astfel incat aceasta
perioada intra in calculul termenului de prescriptie.
Efectul special al suspendarii art. 15, al.2, D 167/1958 prescriptia nu se va implini, totusi, inainte de
expirarea unui termen de 6 luni socotit de la data incetarii cauzei de suspendare cu exceptia termenelor de
prescriptie mai mici de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de la
suspendare..
Efectul special al suspendarii consta in prorogarea sau prelungirea termenului de prescriptie a.i. intre
momentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului nu se poate scurge o perioada
mai mica de 6 luni, respectiv 1 luna.
Efecte
Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de intervenirea cauzei de intrerupere si incepe sa se
scurga o noua prescriptie. (difera in functie de cauza intreruperii)
Repunerea in termen (are caracter judiciar, suspendarea si intreruperea intervin de drept)
- Beneficiarul acordat de lege titularului dreptului la actiune care din motive temeinice nu a putut
formula actiunea in justitie inlauntrul termenului de prescriptie a.i. organul jurisdictional poate sa
solutioneze pe fond cererea de chemare in judecata desi a fost depusa dupa implinirea termenului de
prescriptie.
- Motivele temeinice nu sunt prevazute ca atare in art. 19, al. 1, in D 167/1958 ele fiind stabilite in
concret de catre instanta de judecata
- In ceea ce priveste domeniul repunerii in termen acesta incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde
incepe forta majora.
-Cererea de repunere in termen va fi, putand fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelor
care justifica repunerea in termen
- 13 -
- Acest termen de 1 luna este un termen de prescriptie care poate fi supus suspendarii intreruperii sau
repunerii in termen.
CURS 6.
Persoana fizica
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
Def: Aptitudinea generala si abstracta a persoanei fizice de a avea drepturi si obligatii civile.Exista si o
diferenta legala a capacitatii de folosinta- art. 5 al. 2 Decretul 31/1954 - capacitatea de folosinta este
capacitatea de a avea drepturi si obligatii.
Secretul materiei: Decretul 31/1954 privitor la persoana fizica si persoana juridica
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta:
1. legalitatea
2. generalitate
3.inalienabilitate
4. intangibilitate
5. egalitate
6. universalitate.
1. Legalitatea: insusirea capacitatii de folosinta de a nu putea fi reglementata decat prin lege. In consecinta
capacitatea de folosinta a persoanei fizice nu reprezinta domeniul vointei individuale.
2. Generalitatea: capacitatea de folosinta reprezinta o aptitudine generala si abstracta a omului de a avea
toate drepturile si obligatiile civile.
Capacitatea de folosinta nu se confunda cu aceste drepuri ci exprima numai aptitudinea de a le dobandi.
3. Inalienabilitatea: capacitatea de folosinta nu poate forma obiect de renuntare in tot / in parte si nu poate
fi instrainat - art. 6 al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care nimeni nu poate renunta nici in tot nici in parte
la capacitatea de folosinta.
In consecinta vor fi lovite de nulitate toate actele juridice prin care se renunta sau se instraineaza
capacitatea de folosinta.
- 14 -
Observatie!!! Renuntarea sau instrainarea unui drept nu se confunda cu renuntarea in tot sau in parte la
capacitatea de folosinta.
ex: o persoana poate sa renunte la o mostenire, nu poate sa renunte la dreptul de a dobandi..
4. Intangibilitatea: caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce limitari, ingradiri, decat in situatiile
expres prevazute de lege(art 6. al. 1 Decretul 31/1954)
5. Egalitatea : acest caracter este prevazut in art. 4 al. 2 din Decretul 31/1954 -"sexul, rasa, nationalitatea,
religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o influenta asupra capacitatii de folosinta. Acest caracter
este prevazut si in acte internationale: Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si libertatilor
fundamentale- art. 14 precum si Pactul international privind dr civile si politice ale omului - art. 3
6. Universalitatea - insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta si atribuita tuturor oamenilor - art. 4
al. 1 Decretul 31/1954
1. problema succesiunii, respectiv a capacitatii unei persoane de a mosteni inca din momentul conceptiei.
Copilul conceput dar nenascut va dobandi mostenirea sub beneficiul de inventar in sensul ca va raspunde pt
pasivul succesoral numai in limita activului.
2. Copilul este considerat ca s-a nascut viu daca a respirat cel putin odata dupa nastere- proba dacibozei -
proba prin care copilul se constata ca s-a nascut viu.
In situatia in care a murit imediat dupa nastere se intocmeste atat un act de nastere cat si un act de deces.
Art. 61 din Codul Familiei stabileste 2 prezumtii:
1. prezumtia celei mai lungi gestatii - 300 de zile ; prezumtia celei mai scurte gestatii - 180 de zile Aceasta
prezumtie este o prezumtie absoluta - juris et de jure - care nu poate fi rasturnata prin proba contrara
2. prezumtia potrivit cu care conceptia copilului era posibila in oricare dintre zilele cuprinse intre a 300 si
180 a zi inainte de nastere - prezumtia relativa - juris tantum - poate fi rasturnata prin proba contrara.
- 15 -
Aceste ingradiri pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. Clasificari ale ingradirilor:
I. Dupa finalitatea lor: a) incapacitati cu caracter de sanctiuni
b) incapacitati cu caracter de masuri de protectie sau de ocrotire
II. Dupa modul cum opereaza: a) ingradiri care opereaza de drept - ope legis
b) ingradiri care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti ramase
definitiva si irevocabila
III. Dupa izvorul lor: a) ingradiri stabilite de legea civila
b) ingradiri stabilite de legea penala
I. Ingradiri sanctiune
1. ingradiri cu caracter de pedeapsa penala
- pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi;
- pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi
In conformitate cu art 64 Cod Penal pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta in
interzicerea unor sau a unuia din urmatoarele drepturi: printre acestea se afla drepturile parintesti si dreptul
de a fi tutore sau curator. Potrivit art. 71 Cod Penal pedepsele accesorii constau in interzicerea tuturor
drepturilor prevazute in art. 64 pe perioada executarii pedepselor principale.
- 17 -
nici ziua se va socoti la sfarsitul lunii ultimelor stiri.Cand nu se poate stabili nici luna la sfarsitul anului
calendaristic.
Procedura:
Prima faza: cererea de declarare a disparitiei se introduce la instanta de judecata- tribunalul in
circumscriptia caruia domicilia persoana disparuta
A doua faza: procedura prealabila- culegerea de informatii de catre organele de politie, organele primariei la
dispozitia presedintelui instantei cererea de declarare a disparitiei se va afisa la Primarie si la ultimul
domiciliu al persoanei disparute timp de 45 de zile.
A treia faza: faza de judecata: cu participarea procurorului.Se pronunta o hotarare judecatoreasca care dupa
ce a ramas irevocabila se afiseaza timp de 30 de zile la usa instantei de fond si la sediul primariei ultimului
domiciliu al disparutului
Efectul declararii disparitiei !
Un singur efect - indeplinirea conditiei de fond pentru declararea judecatoreasca a mortii in prima ipoteza.
Persoana declarata disparuta este prezumata a fi in viata astfel incat nu exista nici un efect in ceea ce priveste
capacitatea de folosinta a acestuia.
CURS 7.
2. Declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea disparitiei (art 16 al 2
decretul 31/1954)
1) sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei ramasa irevocabila care sa fi fost afisata 30 de
zile
2) de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut 4 ani
3) de la data afisarii extrasului de pe hotararea de declarare a disparitiei sa fi trecut 6 luni
Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei (art 16 al 3 Decretul 31/1954)
Conditii:
1) persoana sa fi disparut in conditii care prezuma decesul acesteia datorita naturii lor cum ar fi : starea de
razboi, naufragiu, accident aviatic
2) de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un am
Observatie: imprejurarile exceptionale si data producerii sunt chestiuni de fapt, pot fi probate prin orice
mijloc de proba
Procedura declaratiei judecatoresti a mortii
- este aceeasi cu declararea judecatoreasca a disparitiei
- in ceea ce priveste data mortii cu an, luna, zi acestea trebuie sa fie prevazute in mod obligatoriu de catre
hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
Instanta de judecata va stabili data mortii:
1. daca exista indicii sau probe, moartea s-a produs intr-o zi anume, data mortii va fi acea zi ;
2. atunci cand nu se poate stabili cu exactitate pe baza de probe, data mortii se stabileste:
- 18 -
- ultima zi a termenului de 4 ani in cazul declararii mortii precedata de declararea disparitiei;
- ultima zi a termenului de 1 an in cazul declararii mortii neprecedata de declararea disparitiei.
Observatie: data mortii nu trebuie confundata cu data ultimelor stiri, data pronuntarii sau data ramanerii
irevocabile a hotararii declarative de moarte. in conformitate cu art 18 din decretul 31/1954 instanta de
judecata va putea rectifica data mortii daca exista dovezi care stabilesc adevarata o alta data.
Efectele hotararii declarative de moarte
- capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza, acest efect se produce de la data stabilita prin
hotarare ca fiind data mortii;
- de incetare a capacitatii de folosinta sunt legate evenimentele importante: deschiderea succesiunii,
stingerea drepturilor in vigoare
Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte:
- art 20 din Decretul 31/1954 cauza anularii: persoana declarata moarta este in viata;
- actiunea in anulare poate fi intentata de orice persoana interesata;
-actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea declarativa de moarte, judecata se face de
urgenta cu citarea partilor si ascultarea concluziilor procurorului.
Efectele anularii hotararii declarative de moarte se produc atat in dreptul civil cat si in alte ramuri.
- aspectul nepatrimonial: incetarea capacitatii de folosinta este inlaturata;
- efectele patrimoniale: art 20 al 2 Decretul 31/1954 in sensul ca cel care a fost declarat mort poate
cere inapoierea bunurilor sale;
- pe cale de exceptie dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa inapoieze bunurile daca a fost de
buna credinta la data dobandirii bunurilor nu stia ca persoana era in viata;
Comorientii: - art 21 decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul in care mai multe persoane au murit in
aceeasi imprejurare fara sa se poata stabili daca una a supravietuit celeilalte ele sunt considerate ca au murit
deodata
- aceasta reglementare are importanta in materia succesiunii unde pentru a veni la succesiune o persoana
trebuie sa aiba capacitate succesorala: sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;
- problema care s-a ridicat privitoare la acest text a fost aceea a solutiei in cazul in care 2 persoane
decedeaza in imprejurari diferite fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte;
- si-n aceasta situatie sunt aplicabile regulile comorientilor printr-o interpretare extensiva a dispozitiilor
art 21 din decretul 31/1954
- 20 -
CURS 8.
Ocrotirea persoanelor fizice prin mijloace de drept civil
I. Ocrotirea minorului:
1) ocrotirea parinteasca=mijlocul juridic de ocrotire a minorului in care drepturile si indatoririle cu privire
la pers. si bunurile minorului se indeplinesc de catre parintii sai.
Modalitati de exercitare:
Regula in aceasta materie este cea potrivit careia ocrotirea principiului se exercita de catre ambii
parinti de comun acord(art. 98 al.1 Codil familiei).
Exceptie-ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre unul dintre parinti daca celalalt parinte este
mort,este decazut din drepturile parintesti,pus sub interdictie sau din orice alta imprejurare se afla in
neputinta de a-si manifesta vointa.
Observatie-exista anumite particularitati ale ocrotirii parintesti in situatia in care ne aflam in situatia
divortului,incredintarii unei terte persoane sau institutii de ocrotire.
Continutul ocrotirii parintesti:
Ocrotirea parinteasca are 2 laturi personala;patrimoniala
Latura personala-ocrotirea persoanei copilului,astfel parintii au obligatia de a-i ingriji pe copiii
monori,obligatia de crestere a acestora ,care presupune grija fata de sanatatea si dezvoltarea fizica,educatia,
pregatirea personala.
Latura patrimoniala-presupune :
1.administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in actele juridice civile.
2.incuviintarea actelor juridice ale minorului care a implinit 14 ani.
Raspunderea parintilor:
In situatia in care parintii nu-si indeplinesc obligatiile,atat cele care privesc latura patrimoniala cat si
cea personala,in functie de consecinte se poate adauga easpunderea penala,contraventionala, raspunderea de
dr. Familiei,civila.
- 21 -
II. Tutela minorului:
Este reglementata in Codul Familiei art. 113-141.
Def.: Acel mijloc juridic de ocrotire a minorului care este lipsit de ocrotire parinteasca.
Caractere juridice :
1)Legalitatea-instituirea tutelei,cazurile deschidere a tutelei,incetarea,continutul tutelei sunt reglementate de
norme imperative.
2)obligativitatea-potrivit art. 118 Codul Familiei,tutorele nu poate sa refuze sarcina tutelei.
3)gratuitatea- tutela este o sarcina gratuita,dar gratuitatea este de natura tutelei si nu de esebta ei.
4)personalitatea-tutela este strict personala si se instituie in considerarea calitatilor personale ale
tutorelui,adica este intuitu personum.
Principii:
1)tutela se exercita exclusiv in interesul minorului.
2)autonomia patrimoniala.
3)tutela se exercita sub un permanent control cu autoritati tutelare.
Numirea tutorelui:
Se face de catre autoritatea tutelara in conformitate cu art. 116-119 Codul Familiei.Competenta apartine
autoritatii tutelare de la domiciliul minorului.Decizia de numire a tutorelui se comunica acestuia,se afiseaza
la sediul Primariei de la domiciliul minorului,iar drepturile si indatoririle tutorelui incep de la data
comunicarii deciziei de numire.
Capacitatea de a fi tutore este capacitatea deplina in exercitiu.
Continutul ocrotirii minorului prin tutela:
O latura personala;patrimoniala.
Latura personala-este identica cu cea a ocrotirii parintesti.
- 22 -
Latura patrimoniala:
a)admininstrarea bunurilor minorului;
b)reprezentarea legala in actele civile a minorului sub 14 ani;
c)incuviintarea prealabila actelor civile ptr minorul intre 14-18 ani.
Administrarea bunurilor minorului -3 momente:
-la deschiderea tutelei;pe parcursul tutelei;la incetarea tutelei.
Deschiderea tutelei: tutorele are urmatoarele obligatii-intocmirea unui inventar al bunurilor
minorului de catre un delegat al autoritatii,tutelare in prezenta tutorelui,inventor supus aprobarii autoritatii
tutelare.Autoritatea tutelara stabileste suma anuala printre intretinerea minorului si administrarea bunurilor
sale.
Pe parcursul tutelei:tutela trebuie sa prezinte anual in fata autoritatii tutelare o dare de seama despre
modul in care a administrat bunurile minorului.Aceasta dare de seama este verificata de catre autoritatea
tutelara care da descarcare tutorelui.Mai mult,autoritatea tutelara poate sa ceara dari de seama tutorelui ori de
cate ori considera ca este necesar.
La incetarea tutelei:tutorele avand obligatia de a prezenta o dare de seama generala in termen de 30
de zile de la incetarea tutelei.Are obligatia sa predea toate bunurile fostului minor ,noului tutore sau
mostenitorului minorului.Dupa aprobarea darii de seama si predarea bunurilor,autoritatea tutelara da
descarcare tutorelui.
- 23 -
Raspunderea tutorelui:
Penala,contraventionala,civila.D.p.d.v. penal,tutorele poate sa raspunda ptr gestiune frauduloasa-Cod Penal
Art.214.
Tutorele poate sa fie indepartat de la tutela.Poate sa raspunda patrimonial si nepatrimonial .
Curatela minorului:
Curatela minorului-acel mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului.Ca natura juridica ne
aflam in prezenta unei tutele ad-hoc a minorului.
In consecinta,toate regulile tutelei minorului se aplica si curatelei minorului.
Cazurile de instituire a curatelei minorului:
1)cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau ocrotitorul legal (in cazul mostenirii,litigii)
2)cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu un alt tutore,dar nu imediat.
3)cazul punerii sub interdictie a minorului
4)cazul impiedicarii vremelnice a parintelui sau tutorelui de al ocroti pe minor.
- 24 -
legale si sa constate medicul care supravegheaza persoana respectiva-f. contradictorie prin fixarea unui
termen de judecata de catre presedintele tribunalului,urmand sa se desf. un proces civil obisnuit.In acest
proces este obligatorie ascultarea concluziilor procurorului precum si ascultarea paratului.
CURS 9
IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE
Definitie: identificarea omului in raporturile juridice-civile.
Numele: acel atribut de identificare a persoanei fizice care consta in drepturile omului de a fi
individualizat in familie si in societate prin cuvintele stabilite in conditiile legii cu aceasta semnificatie.
3. Imprescriptibilitatea
4. Personalitatea - numele poate fi folosit numai de titularul sau si nu prin reprezentare
5. Universalitatea toti oamenii au dreptul la nume
- 25 -
6. Legalitatea legea este cea care prevede conditiile dobandirii, modificarii sau schimbarea
numelui
7. Unitatea desi este alcatuit din nume de familie si prenume, acesta individualizeaza persoana
fizica.
Alegerea numelui se face prin invoirea parintilor sau in caz contrar se va stabili de Autoritatea
Tutelara. In cazul in care filiatia este stabilita ulterior si fata de al doilea parinte, instanta va putea da
incuvintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma. In situatia in care filiatia e stabilita fata de ambii
parinti, se aplica art. 62, aln.2, Codul Familiei.
Observatie: - in situatia copilului care primeste incuvintarea purtarii numelui parintelui fata de care s-a
stabilit ulterior filiatia, ne aflam in prezenta unei modificari a numelui si nu in prezenta unei stabiliri a
numelui de familie.
Situatia copilului gasit nascut din parinti necunoscuti, situatie in care numele si prenumele se
stabilesc prin decizie de Primarul in raza localitatii caruia a fost gasit copilul.
Observatie: trebuie sa facem distinctia intre modificarea numelui de familie si schimbarea pe cale
administrative a numelui de familie, care are un alt regim juridic.
Schimbarile de stare civila care determina modificarea numelui de familie pot fi grupate:
a) Ipoteza schimbarii filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti; copilul al carui nume a fost
stabilit prin decizia primarului si caruia i-a fost stabilita filiatia cel putin fata de un parinte, el isi schimba
starea civila, devenind copil din casatorie sau din afara ei. Numele de familie va fi inlocuit cu numele de
familie care rezulta din aplicarea art. 64, 62 Codul Familiei.
b) Ipoteza stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de cel de-al doilea parinte.
c) Ipoteza fagaduirii paternitatii copilului din casatorie. Aceasta ipoteza nu este reglementata de lege, dar s-
au admis urmatoarele solutii:
1. Cand mama copilului are nume comun cu al sotului, copilul pastreaza acest nume.
- 26 -
2. Cand mama copilului nu are nume comun cu cel al sotului, copilul va lua numele mamei din
momentul nasterii.
3. Daca dupa tagada paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt barbat, devine aplicabil art. 64 aln. 2.
4. Ipoteza contestarii anularii recunoasterii filiatiei. Copilul se va afla intr-una din situatiile de la
stabilirea numelui de familie.
2. Ipoteza desfacerii adoptiei copilul va revenii la numele de familie anterior adoptiei, dar pentru motive
temeinice, instanta poate incuvinta numele dobandit prin adoptie.
Ipoteza divortului au efect in ceea ce priveste numele de familie numai daca prin casatorie s-a
produs o modificare a acestuia.
Potrivit art. 40 Codul Familiei, in caz de divort, sotul care si-a modificat numele prin casatorie va
revenii in principiu la numele avut anterior. Instanta poate incuvinta la cerere pentru motive temeinice
pastrarea numelui avut in casatorie.
Ipoteza nulitatii casatoriei - nu este reglementata de lege, dar potrivit principiului dreptului comun se
va revenii la numele anterior casatoriei.
Ipoteza incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti nu e reglementata de lege. Se aplica
argumentul de interpretare logica a fortiori sotul supravietuitor pastreaza numele dobandit prin casatorie.
- 27 -
CURS 10
SCHIMBAREA NUMELUI DE FAMILIE PE CALE ADMINISTRATIVA
Definitie: Schimbarea/ inlocuirea numelui de familie cu altul la cerere prin decizie administrativa.
Aceasta cerere trebuie motivate si insotita de actele de stare civila corespunzatoare, respectiv:
- certificat de nastere;
- certificate de casatorie;
- orice acte de sustinere a cererii.
Aceasta cerere se publica in Monitorul Oficial in termen de 30 de zile; orice persoana interesata poate face
opozitie, care se depune la aceiasi Primarie unde s-a depus cererea.
Dupa trecerea termenului, cererea cu actele doveditoare se inainteaza prin organele de politie catre
inspectorul national pentru Evidenta a Persoanelor din cadrul M.A.I.
Competenta de solutionare a cererii apartine acestui organ care se pronunta printr-o decizie motivate de
admitere sau respindere in 60 de zile de la primirea dosarului.
Decizia de admitere se comunica primariei, se inscrie prin mentiune pe marginea actului de nastere,
inscriere de la care isi produce efectele juridice.
In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata in 30 de zile catre Ministrul Administratiei si
Internelor.
Dovada schimbarii numelui se face prin eliberarea unui nou certificate de stare civila.
Definitie: prin retranscriere se intelege schimbarea ortografiei sau traducerea numelui de familie din alta
limba.
Aceasta cerere se depune la Serviciul Public Comunitar Local al Primariei de la locul de domiciliu si se
aproba de catre Primar facandu-se mentiune pe marginea actului de stare civila.
Efectele aprobarii se extend asupra copiilor minori iar cand persoana este casatorita, iar sotii au nume
comun, si asupra celuilalt sot.
In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata la Judecatoria locului de domiciliu in 30 de zile
de la comunicare.
Prenumele:
Def.: Este acea parte a numelui lato-sensu care individualizeaza persoana fizica, mai ales in familie.
Prenumele mai are rolul de a distinge persoana respectiva de alte persoane care au acelasi nume de
familie, dar provine din familii diferite.
- 28 -
Au aceleasi caractere juridice ca numele de familie:
1. opozabilitatea erga-omnes;
2. inalienabilitate;
3. personalitate;
4. universalitate.
Stabilirea prenumelui
Potrivit art.2 din 2.12 975/1968-prenumele se stabileste la data inzestrarii pe baza declaratiei de
nastere facuta de cel ce declara nasterea.
Potrivit art.15 aln2,legea 119/1996,ofiterul de stare civila poate refuza incrierea unor prenume care
sunt formate din cuvinte indecente sau ridicole.
Pseudonimul si porecla
Pseudonimul-individualizeaza persoana fizica in societate intr-un anumit domeniu.Acesta formeaza
obiectivul dreptului subiectiv la pseudonim.Este reglementat in mai multe acte normative:
art.54,dec,31/1954,legea 8/1996-privind dreptul de autor.Caracteristica principala este autodesemnarea.
Pseudonimul nu este supus normelor privind stabilirea,modificarea pe cale administrativa.
Domiciliul
Acesta este reglementat in dec 31/1954,art.13-15;Codul familiei;legea 105/1996-evidenta polulatiei,etc.
Importanta domiciliului
In dreptul civil,domiciliul persoanei fizice are importanta in ceea ce priveste Domeniul obligatiei
civile.Are importanta in toate ramurile de drept.In domiciliul succesoral,locul deschiderii succesiunii este
ultimul domiciliu al defunctului.
- 29 -
-Unicitatea-la un moment dat o persoana nu poate avea decat un singur domiciliu(locuinta principala).
Felurie domiciliului:
1) Domiciliul de drept comun(voluntar)
2)Domiviliul legal
3)Domiciliul conventional
Dreptul la domiciliul de drept comun apartine persoanei fizice cu capacitate deplina de exercitiu si
prin exceptie minorului de peste 14 ani.
Schimbarea domiciliului
A fost reglementata in cap.III,legea 105/1996,procura fiind administrativa.Astfel,persoanele care isi
schimba domiciliul au obligatia ca in 15 zile de la data mutarii sa se prezinte la serviciul public comunitar
local de evidenta a persoanei pt eliberarea unei noi carti de identitate.Dovada domiciliului de drept comun se
face cu cartea de identitate reglementata de legea 105/1996.
Domiciliul legal
A fost reglementat in art.5,dec,31/1954,art.100-102,Cod.Fam.
Potrivit art.14,dec,31/1954,domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti care
locuieste in mod statornic.Daca parintii nu locuiesc impreuna acestia stabilesc la care dintre ei va locui
copilul.In caz de neintelegere intre parinti,Instanta Judecatoreaca va stabili domiciliul minorului cu
ascultarea autoritatii tutelare si a minorului daca a implinit 10 ani.In cazul tutelei,domiciliul minorului se afla
la tutore.
Definitia domiciliului legal:Se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pt anumite categorii de
persoane fizice.
- minorul are domiciliul stabil la parinti,la parintele care locuieste statornic,la parintele care il ocroteste
sau la tutore.
- 30 -
- Interzisul Judecatoresc-are domiciliul legal la tutore.
-persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curator daca aceasta persoana are dreptul sa-l
reprezinte.
- copilul aflat in dificultate are domiciliul legal la persoana fizica-juridica caruia i-a fost incredintat ori
plasat.
- cei chemati la mostenire au domiciliul legal la custode sau la curator in masura in care acestia pot sa-i
reprezinte.
Se face odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice sau sediul persoanei juridice
care realizeaza ocrotirea.
Dovada domiciliului legal se face prin aprobarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura
ocrotirea celui cu domiciliu legal.
Domiciliul conventional
A fost reglementat in Codul de Procedura Civila,Cod Civil
Definitie: Intelegem locuinta stabila prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in
acel loc sau pt solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura.
Natura Juridica:este o convetie accesorie care are ca efect prerogarea de competenta teritoriala.
Resedinta
Definitie:Acel atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicarea locuintei vremelnice sau
temporare.
-Unicitatea;
-Vremelnicia;
-Caracterul facultativ.
Stabilire- potrivit art.29,legea 105/1996,o persoana care locuieste mai mult de 45 zile la o alta adresa
este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pt inscrierea in Cartea de identitate si in
documentele de evidenta.
- 31 -