1.
Conceptia despre lume si caracteristica ei
Conceptia despre lume este un sistem de reprezentari ,idei
despre lumea inconjuratoare,despre om si locul lui in acest
univers. Conceptia despre lume determina actiunele individului
sau a grupului social prin principiile care se inplun.
Exista 2 forme de cunoastere:
Cunoasterea senzoreala :-1.senzatia,2.reprezentare;
Cunoasterea logica ,abstracta : notiunea,judecata,rationamentul
Structura conceptiei despre lume:
1. Cunostinta
Independenta de modurile de cunoastere destingem
a) Conceptia despre lume obisnuita,bazata pe
cuostintele capatate din experienta cotideana
b) Conceptia despre lumea stiintifica,bazata pe
cunostinte teoretce
2. Convingerile reflectarea cunostintelor sub
prisma constientului si subconstientului
3. Valorile general umane
4. Idealurile
5. Actiunele orientate spre realizarea idealurilor
2.Tipurile istorice de conceptie despre lume
Independenta de criteriul cunostintei ,care este diferit atit pe
parcursul istoriei omenirii dupa volum si complexitate
destingem 3 tipuri istorice de conceptie despre lume:
1. Conceptia mitica
2. Conceptia religioasa
3. Conceptia filosofica
Conceptia mitica este forma cunostintei sociale caracteristica
celor mai timpurii perioade in istoria omenirii. Conceptia mitica
se caracterizeaza printr-un nivel jos al gindirii logice abstracte
si prin absenta autoconstiintei. Mitul include in sine
cunostintele prin care omul incearca sa explice fenomenele
naturii. Principalele caracteristice ale concept.mitice sunt:
1. Antropomorfizmul
2. Zoomorfizmul
3. Sincretizmul
Conceptia mitica provine de la cuvintul grecesc mitos
legenda,poveste
Conceptia religioasa este forma constiintei sociale care prin
credinta postuleaza existenta absolutului ,care si constituie
originea existentei
Caracterist. Conc.religioase sunt:
-credeinta
-dogma
-ritualul cult.
Conceptia filosofica este forma constiintei sociale care spre
deosebire de religie pune accentul pe necesitatea explicarii
rationale a existentei
3.Filosofia ca stiinta ,obiectul ei de studiu si functiile
Ce este filosofia? Filosofia este stiinta despre principiile
fundamentale conform carora existenta este conceputa ca
-unitate
-integritate
-totalitate
Principiile fundamentale filosofice ale existentei sunt:
-principiu unicitatii existentei (universului)
-principiu unitatii universului
-principiul dezvoltarii lumii
-principiul luptei si unitatii frontale
Obiectul filosofiei il constituie principiile fundamentale ale ale
existentei .
In filosofia se petrec lucrurile care nu intilnim la alte stiinte in
legatura cu obiectul sau.
Daca in celelalte stiinte pe parcursul istoriei lor
s-au modificat conceptele despre obiect, in filosofia pe
rarcursul istoriei ei s-au modificat atit conceptele despre
obiect ,cit si opiniile asupra obiectului. Deacea schimbarea
obiectului filosofiei pe parcursul istoriei constituie insusi esenta
acestei stiinte deaceea filosofia si este istoria obiectului sau. I
Putem urmari modificarea obiectului la urmatoarele etape
istorice :
1. In antichitate la origini filosofia se constituie ca un mod de
gindire si de explicare rationala a lumii radical contrar
explicarii mitice-religioase.
2. In Grecia antica Aristotel defineshte filosofia ca metafizica
(meta-dupa,dincolo;fizis-natura) Stiinta prima care elaboreaza
principii generale folosite apoi in stiintele particulare;
3. in Evul Mediu legatura cu hegemonia conceptiei religioase
filosofia este redusa la logica si este folosita c mijloc pentru
inchegarea si formularea principalelor dogme religioase
4. in Epoca moderna Descartes defineste filosofia ca
fundamentul tuturor stiintelor al caror trunchi il constituie
fizica. In analogie cu stiintile matematice ( in deosebi cu
geometria) se considera ca filosofia trebuie sa elaboreze un
principiu sau o lege universala cu ajutorul careia sa se explice
si sa se deduca cu necesitate si exactitate matematica intreaga
lume ;
5. La etapa contemporana odata cu constituirea stiintelor
pozitive,filosofia este redusa la probleme etice ,estetice,
epistemologice
Filosofia este o stiinta complexa ,alcatuita din
mai multe compartimente bazate pe reflectia problemelor
filosofice. Aceste probleme sunt :
1. Problema ontologica (ontos-existenta,logos-
invatatura) analizeaza principiile fundamentale ale existentei;
2. Problema gnoseologica (gnoseos-cunoasterea)
analizeza principiile si structura procesului de cunoashtere;
3. Epistemologica (episteme-stiinta) analizeaza
probleme cunoasterii stiintifice a lumii;
4. Problema axiologica ( axiul-valoare) estimeaza
existenta prin prizma valorilor
5. Problema praxiologica (praxis-practica)
analizeaza existenta incluzind activitatea umana ca factor
primordial.
Functiile:
1. Metodologica-analizeaza si elaboreaza noi cai si
metode de cercetare
2. Functia conceptuala-filosofia nu numai ca da
cunostinte noi ,dar si formeaza la om o anumita atitudine fata
de aceasta lume
3. Functia explicativa a universaliilor culturii. In
legatura cu aceasta filosofia elaboreaza categoriile
fundamentale prin intermediul carora explicam existenta.
In filosofia se cunosc 2 metode de cercetare:
1. Metoda dialectica care reflecta existenta in
permanenta miscare,schimbare,transformare
2. Metoda metafizica care reflecta existenta ca ceva
constant neschimbat.
4. Problema fundamental a filosofiei i aspectele ei.
La baza funciei conceptuale a filosofiei st problema relaiei
dintre gndire i existen. Modul rezolvrii acestei probleme de
ctre filosofi determin coninutul sistemei lui filosofice. Marea
problem fundamental a ntregii filosofii, mai ales a celei
moderne este problema raportului dintre materie i contiin,
gindire i existen. Problema fundamental are dou laturi.
Prima ei latur se refer la problema esenei lumii, apariia ei,
constituind aspectul ontologic. Exist materia, natura, realitatea
venic ori a fost creat de o for divin? Latura aceasta se
formeaz n felul urmtor: care este factorul prim, determinant,
materia sau contiina? A doua latur, constituind aspectul
gnoseologic, presupune rspunsul la ntrebarea: Poate oare
gndirea noastr s reflecte n mod adecvat lumea exterioar?
Dup modul cum rezolvm prima latur a problemei
fundamentale a filosofiei, toate curentele filosofice se mpart n
dou tabere radical opuse: materialismul i idealismul.
Rezolvnd problema fundamental a filosofiei n conformitate
cu datele tiinei i practicii, materialismul demonstreaz, c
lumea este prin natura sa material, c materia este unicul izvor
a tot ce exist, e necreat i indistructibil, c lumea material
e guvernat de propriile sale legi, contiina este un produs al
dezvoltrii istorice a materiei, o funcie a creierului uman, ce
are capacitatea reflectrii lumii nconjurtoare. Aceste teze stau
la baza concepiei materialiste. Rspunznd la a doua latur a
ntrebrii fundamentale a filosofiei materialitii socot c
realitatea ca stare poate fi cunoscut. n opoziie cu
materialismul, datele tiinei i practicii, idealismul consider,
c spiritul a existat naintea naturii, c materia este determinat
de ctre contiin. Afirmnd, c lumea este o creaie a
spiritului, idealitii recurg la ultima instan la explicaia lumii
prin actul creaiei divine. Idealismul explic existena
obiectelor i fenomenelor lumii exterioare prin activitatea
contiinei, considernd, c esena lumii este spiritual. Dar
dup felul cum este conceput spiritualul curentele idealiste din
filosofie se mpart n dou variante principale: idealismul
obiectiv i idealismul subiectiv. Idealismul obiectiv consider
c lumea este creat de o contiin obiectiv (existent nafara
lumii). Idealismul subiectiv consider c lumea ar fi creat de
contiina omului individual, de subiectul cunoaterii.
Rspunsul pe care idealismul l d la cea de-a doua latur a
problemei fundamentale a filosofiei trebuie privit n strns
legtur cu rspunsul dat la prima latur a acestei probleme.
Idealitii obiectivi admit posobilitatea cunoaterii lumii, numai
c dup ei, lumea este de natur spiritual.
5. Apariia i dezvoltarea gndirii filosofice n India antic.
Cultura Indiei antice i are specificul su: corelaia strns
dintre credin i reflecia filosofic. ntradevr, n gndirea Buddhismul , care fagaduia tuturor o grabnica izbavire de
indian antic hotarele dintre religie i filosofie sunt greu de
stabilit, deoarece filosofia antic indian este o teosofia (Theos
Dumnezeu i sophia - nelepciune), adic un amestec de
gndire raional i credin mistic, religioas. Filosofii erau n si Japonia, unde au ramas pina azi.
acelai timp preoi. Filosofia indienilor antici, Arya, cum o
numeau ei nii, a fost preuit mult vreme ca icoana unei
nelepciuni misterioas a unui adevr absolut revelat de nsui
Dumnezeu. Acest mister era poruncit de pstrtorii ei, preoi
brahmani, care socoteau drept o pngrie a dezvlui secretele
acestor nvturi, celor strini de casta lor preoeasc, chiar
dac aceia erau de acelai neam cu ei. De abia pe la mijlocul
sec. XIX, englezii au reuit s fac cunotine cu scrierile
indiene i s le publice. Astzi le poate cunoate oricine, n
traducere i n original. Primele izvoare informaionale despre
viaa societii antice indiene se coin n aa numita literatur
vedic. Vedele cuprind diferite scrieri religioase, care creeaz
cartea sfnt a indienilor. Conform cercetrilor istorice, aceast
carte sfnt s-ar fi format de 9 secole (1500-600 .e.n.). n
cuprinsul su se gsesc pe scurt reguli i dogme religioase,
slujbele sfinte, rugciuni, proverbe i nvturi morale.
Tradiional literatura vedic se mparte n cteva grupe de texte.
n primul rnd, cele patru Vede: Rig-Veda, Sama-Veda, Atarva-
Veda i Iadjur-Veda. n al doilea rnd, Brahmanele, care sunt o
continuare a Vedelor i reprezint nite comentarii a acestor
texte. n al treilea rnd, Vedele au dat i o direcie n filosofie, o
adevrat doctrin care s-a numit Vedanta n traducere
sfritul Vedelor, adic etapa de ncheiere a perioadei vedice n
cultura indian. Nivelul Vedantei l constituie Upaniadele
(teoria misterelor) nite tratate cu un caracter filosofic-
religios, care au fost calificate ca fiind adevratul izvor al
filosofiei indiene. Cronologia operelor filosofice indiene este
anevoioas, totui, innd cont de dezvoltarea fireasc a gndirii
indiene, se poate stabili urmtoarea ordonare n timp a
momentelor filosofice indiene: prima perioad, din timpuri
preistorice pn la anul 1000 .e.n., din care ne-a rmas opera
cea mai veche a omenirii, Biblia indienilor: Rig-Veda, care
precede cu puin sau e aproape contemporan cu Geneza lui
Moise(1300 .e.n.). Caracterisitic pentru aceast perioad este
faptul c n aceste texte vechi nu se ntlnete nc reflecia
filosofic asupra lumii. A doua perioad, de la 1000 .e.n. pn
la anul 500 .e.n. este o continuare a Vedelor, tlmcirea lor
de ctre preoi brahmani. Din aceast perioad ne-au rmas
numeroase texte, Upaniadele (teoria misterelor) i Vedanta
(sfritul Vedelor). Upaniadele reprezint caracterul meditaiei
n singurtate. Filosofia n India nu se reduce la citirea,
nelegerea i scrierea rilor ci la realizarea i depirea de
sine prin eforturi cotidiene, prin practic. Gnditorul practic o
via ascetic, singuratic deoarece a devalorizat complet
bucuriile existenei, printr-o total rsturnare de valori.
Sentimentul durerii existenei e comun spiritualitii indiene, e
fundamentul speculaiei i e mediul su pragmatic.
6. colile filosofice n India antic
n India antic distingem dou tipuri de coli:
1. colile neortodoxe, care nu accept supremaia
Brahmei i autoritatea ei:
- Buddismul
- Jainismul
- Carvaca
2. coli ortodoxe, care accept supremaia Vedei i
a Brahmei:
- Sankya
- Vaisheshica
- Nyaya
- Mimans
- Yoga
- Vedanta
Budismul
Prin sec. VI i.e.n, cind monopolul ideologic in India il detineau
brahmanii, apare un reformator religios, Buddha, care se
adreseaza la toate castele . Aceasta invatatura noua,
buddhismul, a devenito religie care s-a raspindit mai ales peste
hotarele Indiei, in China, Japonia, Tibet.
Buddhismul este o religie ciudata, fara Dumnezeu, dar cu cu
un sfint (Buddha) si 4 adevaruri sfinte:
1. Ce este suferinta? Nasterea este suferinta, si
batrinetea, si boala, si moartea. Legatura cu ceea ce iubesti este
suferinta, de asemenea si despartirea de ceea ce iubesti. Daca
doresti ceva si nu-l ai e suferinta
2. Cum se naste suferinta? Din pofta de placer,
noutate, putere
3. Cum se inlatura suferinta? Prin inabusirea acelei
vesnic neindestulate dorinte de fericire, iar idealul este
Nirwanam, adica fericirea prin renuntarea la lumea inselatoare
sensibila.
4. Care este calea spre inlaturarea suferintei? Este
credinta dreapta, gindirea dreapta, vorbirea dreapta, hotarirea
dreapta, nazuinta dreapta si concentrarea dreapta.
suferinta, gasi un mare rasunet in popor, dar si o nemiloasa
persecutie din partea Brahmanilor, ca si la crestini, iar adeptii
lui fura nevoiti a fugi din India si a se imprastia in Tibet, China
Jainism
Invatatura jainismului , in care speculatiile religioase se
impletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul.
Reprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esentei sale
sufletesti poate controla esenta materiala si o poate conduce.
Numai omul singur hotaraste ce este binele si raul si la ce se
refera tot, ce el intilneste in viata. Dumnezeu este doar sufletul,
care cindva a trait intr-un corp material si s-a eliberat din
mrejele carmei
Eliberarea sufletului de sub influienta carmai si a samsarei este
posibila numai prin intermediul ascezei si a infaptuirii faptelor
bune
Calea eliberarii sufletului de samsara este grea si multifazica.
Scopul consta in eliberarea personala, deoarece omul se poate
elibera numai el singur, si nimeni nu poate sa-l ajute.
Influienta jaianismului treptat scade, cu toate ca el se pastreaza
in India pina astazi.
Carvaca
Carvaca este unul dintre multele curente filosofice, materialiste
din India antica, insa date despre viata si operele sale lipsesc
completamente. Se presupune ca acest curent a fost intemeiat
prin anul 500 i.e.n.
Comun pentru toate directiile materialiste este principiul negarii
vietii de apoi, legii carmei si a samsarei. Conform acestei teorii
omul este alcatuit din 4 elemente- pamint, apa, foc si aer.
Unindu-se ele formeaza corpul, organele sensitive sip e baza
lor apare sufletul. Deoarece in om nu se gaseste nimic, c ear
suprevetui dupa moartea lui, reprezentantii carcavei vorbesc
despre necesitatea folosirii de viata reala, de primit totul ce ea
adduce cu constiinta ca laturile bune ale vietii pot echilibra raul
si suferinta.
Aceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si
asupra autoritatii textelor sfinte.
Sankya
Unul dintre cele mai vechi sisteme filosofice din toate sistemele
induismului este sankya. Sankya invata ca exista o prima cauza
materiala a lumii practiti(material, natura). La inceput practiti
a existat intr-o stare amorfa, iar transformarea ei in lumea
vietatilor si a lucrurilor, care se percep prin senzatii a avut loc
prin influienta a trei elemente calitative: radjas aspiratie,
tamas intuneric, sattva- claritate, in fiecare lucru in dependent
de caracterul sau, predomina unul di aceste trei elemente.
Sankya este un system filosofic dualist. El a influentat si alte
sisteme filosofice religioase.
Yoga
Yoga este didtemul filosofic care a elaborate o intreaga
cimplexitate de procedee pentru dobindirea unei stari sufletesti
deosebite. Intemeietorul acestui system a fost Patandjali.
Categoria principal a sistemului yoga este citta, care primeste
forma tuturor starilor psihice potentiale. Un alt element
important al acestui system il constituie descrierea regulilor
unui antrenament psihologic orientat. Unele trepte ale ei contin
stapinirea de sine(asana), izolarea sentimentelor de influienta
exterioara(pratiahara), concentrarea gindului(dharama),
meditarea(dhiana) si starea de uzurpare(camadhi) eliberarea
de invelisul corporal.
Yoga recunoaste existent unei finite absolute Isvara, care ajuta
pe discipolii scolii sale in a izbuti sa-si elibereze sufletul din
mrejele carmei si samsarei.
Vaisheshika
Atomii au forma rotunda. Toate lucrurile au o esenta comuna,
deoarece ele constau din substante(dravia), care exista in numar
de noua. Exista substante cu baza materiala( apa, focul,
pamintul etc) si substante fara baza materiala sufletul , care
constau din calitati psihice.
Sufletul este nematerial, vesnic si infinit. El exista in doua
forme, absolute(paramatman ) si sufletul individual(atman)
Nyaya
Este un sistem filosofic care completeaza pe sistemul
precedent, vaisheshika. Este sistemul care se bazeaza pe
cercetarea problemelor logice si gnosologiei, in deosebi
cunoasterii sigure si veridice, neidoielnice. La acest sistem se
introduce citeva izvoare de cunoastere, care sunt simtirea,
concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea. Se
introduce, de asemenea, si notiunea de ilogism, care este
necesar pentru confirmarea corectitudinii concluziei.
Cunoasterea bazata pe aceste izvoare este socotita veridica. De
rind cu aceasta cunoastere mai exista cunioasterea indoielnica,
care se bazeaza pe memorie, indoiala, gresala,si argumentul
ipotetic.
Nyaya a creat invatatura despre Dumnezeu ca creator, ocrotitor
si distrugator a lumii. Intelepciunea lui Dumnezeu ii ajuta
omului care poseda o voita libera si deci are posibilitatea
alegerii intre bine si rau, si care prin intermediul cunoasterii pe
sine poate sa ajunga la perfectiune.
Mimans
Este un current filosofic care s-a format ca rezultat a cercetarii
vedelor.
Mimans este un sistemm filosofic care proclama intoarcerea la
Veda. Conform acestei invataturi unica cale de eliberare din
mrejele carmei si samsarei consta in indeplinirea coerenta a
ceea ce invata Vedele. Mimansa nu numai ca percepe textele
vedice ca pe o autoritate superioara, dar si vede in ele o
substanta universal suprasensibila care exista vesnic si este
absoluta. Mimans considera ca cu ajutorul teoriei cunoasterii se
poate ajunge nu numai la intelegerea corecta a esentei
lucrurilor, dar si la intelegerea unor notiuni metafizice
fundamentale. Astfel Vedele devin practice unicul izvor al
cunoasterii. Sufletul este o substanta vesnica si infinita. El este
legat de corp, dar nu moare odata cu el.
Vedanta
Este unul dintre cele mai cunoscute sisteme
filosofice,continutul acestui sistem este reflectat in insasi
denumirea sa. Vedanta inseamna etapa de incheiere a perioasei
vedice.
Acest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultatul
interactiunii unor puteri material cu o unica realitate, din care
reiese si recunoaste brahma, tratind-o ca esenta sufleteasca
absoluta a lumii.
Conform Vedantei lumeas fenomenelor pe care o cunoastem cu
ajutorul simturilor, este provocata de influienta iluziilor cu
calitatile lor inerente. Lumea fenomenelor este numai
imaginara, cauza carora consta numai in nefiinta. Nefiinta duce
la aceea ca omului i se pare adevarata, iar brahma o fiinta
personificata superioara. Iesirea din succesiunea se nasteri
consta in stiinta, adica examinarea a tot ce ne inconjoara din
punct de vedere a adevarului absolute. Pe baza ei se ajunge la
cunoasterea faptului ca lumea care este o inselaciunesi ca o
realitate neschimbatoeare este brahma cu care se identifica
sufletul individual. Calea realizarii unei asemeneacunostinte
consta in respectarea codului moral,si inainte de toate, in
meditare, sun care se intelede cugetarea concetrata despre
problemele ascunse ale Upanisadelor. In procesul meditarii un
rol important il are invatatorul. Scopul eforturilor depuse de
individ este de a de elibera de existent materiala, scop care se
atinge prin activitate spirituala, cunoasterea lui Brahma si
dragostea fata de el.
7. Apariia i dezvoltarea gndirii filosofice n China antic
Caracteristica fundamental a filosofiei chineze const n
legtura ei strns cu gndirea mitic. De ctre Confucius
literatura antic chinez a fost clasificat n cri clasice ji i
cri literatur filosofic zi.
Literatura clasic include cele 5 cri care mpreun alctuiesc
Biblia chinezillor. Acestea sunt:
1. Cartea cntecelor i poeziei aici ntlnim
diverse modaliti de rezolvare a problemei etnologice
2. Cartea ritualurilor include procedee prin care
este ncoronat mpratul i prin care se infptuiesc ritualurile
cultice
3. Cartea istoriilor documente despre
evenimentele strvechi din istoria chinez
4. Cronicile statului In
5. Cartea transformrilor este compus din 2
tipuri de texte:
1) texte iniiale alctuite la rndul su din 64 figuri
geometrice, numite hexagrame. Hexagrama prezimt o
combinaie unic a 2 tipuri de linie: liniecontinu care
semnific eternitatea i permanena, i linia ntrerupt care
semnific schimbarea, transformarea
2) texte-comentarii care iniiaz n folosirea acestor
figure geometrice n scopuri magice
Treptat gndirea chinez evolueaz, din textele comentarii
sunt eliminate momentele subiectiv-mistice, astfel aceste texte
se trensform n cele 64 de categorii care vor alctui
fundamental naional filosofic chinez.
ntreaga filosofie chinez este preocupat de problemele
comportamentului uman, problemele ordinii sociale i
problemele cosmosului.
n mitologia chinez se susinea ideea apariie cosmosului care
ntruchipa ordinea din haos. Existena nu este altceva dect
perindarea ciclic a ordinii i haosului. Cosmosul este compus
din elemente i. Se disting 2 elemente radical contrare yani i
yni. Yani semnific elemental pozitiv, luminos, active i care
este de gen masculine, yani este identificat cu cerul. Yni
semnific elemental negative, pasiv, ntunecat de gen feminine.
Yini este identificat cu pmntul.
8. Scolile filosofice in China antica
Conform filosofiei chineze cosmosul este n venic schimbare,
transformare, izvorul schimbrii l constituie lupta dintre yani
i yni.
n perioada nfloritoare a Chinei au existat peste 100 de coli
filosofice, dintre care cele mai originale sunt:
- Confucianismul
- Daoismul
- Moismul
- Legismul
- coala nominalist
- coala natur-filosofic
Confucianismul
Abordeaz problemele morale, problemele sociale nereflectind
asupra problemelor cosmosului naturii de aceea concepia
confucianist este antropocentric. nsi Confucius considera
c idealul societaii chineze se gsete nu n viitor, ci n trecut
atunci cnd comportamentul omului era determinat de norme
morale si urmate de simul dreptii, ruinii, sovestei. n present
aceste lucruri sunt pierdute, de aceea elaboreaz un system de
legi morale ly, care au scopul de a educa tineretul n spiritul
respectrii obiceiurilor i tradiiei. Se consider c prin aceste
legiconcepia lui Confucius este conservativ, care nu accepta
elemental nou. Confucianismul elaboreaz conceptual
brbatului nobil. Nobletea nu este o insusire transmisa prin
ereditate, ea poate fi capatata prinn instruire si educatie.
Principiile barbatului nobil sunt jni(umanismul) i
seao(respectul fata de cei mai invirsta , fata de mama, surori si
cei care ocupa un rang mai inalt in ierarhia sociala).
Daoismul
In central invataturii daoistilor se afla natura,cosmosul si omul,
insa aceste inceputuri pot fi intelese nu pe cale rationala, dar
prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilor in natura
existentei. Lumea se afla in permanenta miscare si schimbare,
se dezvolta, traieste si activeaza in mod spontan, fara vreo
cauza oarecare. Scopul gindirii in opinia daoistilor, consta in
contropirea omului cu natura, deoarece el este o parte a ei.
Ideea central a scolii daoistilor este invatatura despre dao, adica
calea, vesnica lege de aspiratie spontana, de dezvoltare si
disparitie a universului. Dao este o lege impresionala a lumii
careia I se supun toate lucrurile si fetomenele naturii si a
asocietatii , o lege atit de cosmic, cit si etica. Dao este compus
din 2 parti contrar opuse, initial dao este neant din cauza ca n-
are nume, daca le dam nume se preface in fiinta. Despre neant
de poate vorbi numai negativ, neantul naste Fiinta.
Deci un dao are nume si altul nu. Dao ce are nume apare din cel
ce n-are. Dao fara de nume este inceputul la toate lucrurile
existente, inclusive a cerului si pamintului, acest dao este mai
principal cine il cunoaste stie multe, stie cauza aparitiei
lucrurilor. Insa pe acest dao este imposibil sa-l cunoasca toti, il
cunosc numai inteleptii.
Scoala nominalistillor
Scoala nominalistilor este un curont filosofic care s-a orientat
spre rezolvarea priblemelor ce tin de limbajul exprimarii
realitatii. Reprezentantii acestei scoli au cercetat relatiile dintre
lucruri si insasi exprimarea acestor relatii, iar pe urma
corespunderea rationamentelor si denumirilor lucrurilor. Scopul
principal era de a cerceta problemele legate de corectitudinea
lucrurilor. Ginditotii acetsei scoli atrageau atentia asupra
necesitatii lamuririi denumirii lucrurilor, reiesind din insasi
lucruri, si nu pe baza a numai unor semne sensitive.
Legismul
Este o invatatura etico-politica in care sunt abordate problemele
omului, statului si a societatii. Legismul s-a intemeiat si s-a
dezvoltat in conditiile unei confruntari permanente de idei cu
confucianismul timpuriu. Daca confucianismul reiesea din
calitatile morale, legismul accentua primordialitatea legilor,
demonstrind ca politica este incomparabila cu morala.
Scoala legistilor a creat conceptia statului despotic, bazat pe
egalitatea tuturora in fata legii, cu exceptia cirmuitorului, el
fiind considerat unicul creator de legi. In conceptia legistilor,
cirmuitorul trebuie sa cunoasce bine psihologia oamenilor,
pentru a I putea guverna, iar principal metoda de influienta
trebuie sa fie reconpensele si pedepsele.
Moismul
Atentia principal in invatatura acestei scoli este orientat spre
problemele eticii sociale. Mo Di pune la baza conceptiei sale
filosofice ideea despre iubirea generala, si prosperare, a
profitului reciproc. Obligatoriu pt toti oamenii in societate
trebuie sa fie masura generala de omenie reciproca, toti trebuie
sa se gindeasca la folosul reciproc. Reprezentantii moismului
socot, ca fata de traditii trebuie de atirnat critic, deoarece in
traditiile trecului exista si unele elemente negative. In aceatsa
ordine de idei ei neaga invatatura lui Cofucius, conform careia
in comportare omul trebuie sa se conduca de traditie. Invatatura
maoista mai abordeaza si unele problem ce tin de teoria
cunoasterii.
Scoala naturfilosofica
Pt aceasta scoalafilosofica este caracteristica abordarea
problemei elementelor initiale ale devenirii si formarii lumii. Se
spune ca initial exista o ingramadire nebuloasa de substante cu
character uniform, compus din particule material. Ele sunt de 2
feluri: unele au caracter pozitiv si se numesc ian-ti, altele au
caracter negativ si se numesc in-ti. Ca urmare a ciocnirii acestor
feluri de particule materiale se produc schimbari, astfel apare
lumea cunoscuta de noi . . Ian-i semnific elemental pozitiv,
luminos, active i care este de gen masculine, ian-i este
identificat cu cerul. In-i semnific elemental negative, pasiv,
ntunecat de gen feminine. In-i este identificat cu pmntul.
Alternanta dintre in si ian se numeste dao, adica calea, drum, si
aceasta cale o urmeaza toate lucrurile.
9. Premisele aparitiei gindirii filosofice in Grecia antica
1.Premisa subiektiva care reflekta specifikul intelegentii
elenului.Aceasta se carakteriza prin: imaginatia plastika si
reflektie critika. Cu toate ca grecii au imprumutat multe
kunoshtintse de la popoarele orientale, originalitatea
intelektului grek face posibila transformarea cunostintelor
orientale empirice nesistematizate, determinate de skopuri
utilizate in kunoshtinte sistematizate,fundamentale pe legi si
principii sigure,adika in cunostinte shtiintifice.Rodul
intelektului elen este shtiintsa europeana.
2.Specifikul religiei grecilor care konsta in formalizmul ei,adika
orientata spre respektarea ritualuriloe cultice.Datorita acestui
fapt,raminea liber cugetul.Libertatea gindirii constituie conditie
principala a filosofiei.
3.Avintul economik al grecilor prin comert maritim si industrie.
4.Demokratie,forma de guvernare specifika grecilor care se
bazeaza pe principiul libertatii cetateanului.
5.Ashezarea geografika prin care Grecia la rasarit marginea cu
orientul de la care imrpumura elementele progresive din cultura
si civilizatie popoarelor orientale.
10. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Grecia si
Roma antica
Parerea celor mai multi cercetatori este ca in Grecia Antica a
existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia
dupa care grecii au dat putin si au luat mult.
Filosofia in Grecia Antica a aparut in perioada genezei a
aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie
implicita mai mult sau mai putin in mitologie, dar ea incearca
sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel in Iliada si Odiseea a
lui Homed gasim primele incercari de interpretare filosofica a
lumii, primele intrebari si primele raspunsuri cu privire la lume.
Ca si gindirea altor tari, gindirea stiintifica greaca vine din
mitologie, care mai apoi s-a divizat in gindirea religioasa si
realista, stiintifica. Spre deosebire de mitologie, care era
preocupata mai mult de trecut, de problema creatiei si a
creatorului lumii, de zei, eroi, stiinta si-a propus problema
evidentierii cauzei generale a aparitiei lumii, substantei cosmic,
adica de a evidential substanta, din care isi iau viata toate
fenomenele si procesele, din care apar toate lucrurile si in care
se intorc prin disparitie.
Spre deosebire de mitologie care in fond este o serie de
istorisiri legendare, filosofia incepe unde gindirea se defineste
in propria sa natura atunci cind enunta principia abstracte,
notiuni generale, care pot fi gindite independent de realitate, iar
mecanismul realitati poate fi explicat prin aceste concepte
abstracte. Acesti pasi de tranzitie ii fac primii filosofi greci:
Thales, Anaximandru, Anaximene
11.Naturfilosofia si cosmologia shcolii din Milet
Shtiintsa shi-a propus problema evidentierii cauzei generale a
aparitiei lumii,substantei kosmice,adika de a evidentia
substantsa din kare ishi iau viata toate fenomele si procesele,din
kare apar toate lukrurile si in kare se intork prin disparitie.
Filosofia incepe unde gindirea se defineshte in propria sa
natura atunci kind enuntsa principii abstrakte,notiuni
generale,are pot fi gindite independent de realitate,iar
mekanismul realitatii poate fi explikat prin aceste concepte
abstrakte.Aceshti pashi de tranzitie ii fak primii filosfi greci:
Thales, Aximandru, Anaximene.Filosofii Grecii Antice toti erau
cosmologi si fizicieni,cercetau tainele naturii si a kosmosului.
Thales afirma k inceputul tuturor lukrurilor este apa,totul iese
din apa si totul in apa se deskompune. Thales primu a pus
intrebarea ce este totul?. El s-a okupat ku cercetari konkrete
in astronomie si matematika.A incerkat sa determinea ordinea
korpurilor cereshti.
Anaximandru, in comparatie ku Thales el konsidera k
substantsa primara din kare au aparut toate lukrurile este
apeieronul(infinitul).Datorita temperaturii si rotatii, din
apeieron sau format alte substante,apa aer fok pamint. Cu
timpul toate substantele se vor transforma inapoi in apeieron,iar
ptr acesta separare vor fi pedepsite. Anaximandru a fost
preokupat de cerecetari in geografie,fizika,astronomie, bilogie.
Anaximene pune la originea lumii aerului,astfel inkit
dilatindu-se aerul se preface in fok,condensindu-se proportional
se preface in apa,pamint,pietre.
12.Filosofia lui Pytagora
Filosofia lui Pitagora era o construcie despre o lume perfect,
n care raiunea, frumuseea i armonia muzical se bazau pe o
ordine geometric. Ea interesa pe muli pentru c scopul ei viza
o via bun aici pe pmnt i o certitudine a nemuririi. Aceast este format din pmnt, foc, aer i ap.
filosofie se sprijinea pe ideea de numr. Numerele erau
exprimate ca rapoarte i aceste rapoarte guvernau totul n lume,
de la zei pn la oameni.
Aristotel ne spune c n concepia pitagoreic numrul Consecvent materialist, Leucip este fondatorul teoriei atomiste,
constituie substana tuturor lucrurilor i c lucrurile constau
din imitaia numerelor , adic numrul este un fel de
paradigm a crei imitaie snt lucrurile.
Considerind k muzika inobileaza sufletul,pitagoreicii sunt
primii kare au dezvaluit legile matematice ale armoniei
coardelor lirei. De al armonia muzicii ei au parkurs la
cercetarea matematica a armoniei cosmosului. Datorita acestui
fapt pitagoreicii intemeiaza ca exitsa 10 planete(nr 10 prezinta
perfektiunea). In mijlok se gaseshte o planeta fok(soarele
presupunem), iar in jurul ei se rotesk celelalte 9. In konceptia
pitagorika kosmosul este finit. Prblema abordata de Pitagora shi
de muzicienii sai este problema esentei cosmosului.
13.Invatatura filosofica a lui Heraclit
A fost un filozof grec presocratic. El nu a fost de acord cu
Thales, Anaximandru i Pitagora n legtur cu substana
fundamental i considera c elementul fundamental din care
deriv toate celalalte este focul, n locul apei, aerului sau
pmntului, cum considerau filozofii care l-au precedat. Acest
lucru a dus la convingerea c schimbarea este un lucru real i c
stabilitatea este iluzorie. Pentru Heraclit, totul este "ntr-un
flux", dup cum spune binecunoscutul su aforism "Panta Rei".
De asemenea a devenit cunoscut pentru c a afirmat: "Nici un
om nu poate s intre n apa aceluiai ru de dou ori, deoarece
nici rul i nici omul nu mai sunt la fel." Aceast afirmaie
exemplific punctul culminant al credinei materialiste. Materia
lucrurilor se transform tot timpul i singurul lucru constant
este forma, care poate fi exprimat n limbajul atemporal al
formulelor matematice.
Punctul de vedere al lui Heraclit, prin care explicarea
schimbrii ar trebui s fie baza oricrei teorii naturale se
opunea foarte puternic lui Parmenide, care considera c
schimbarea este o iluzie i c totul este static.Unica sa scriere
care s-a pstrat, creia posteritatea i-a dat titlul de Peri physeos
(Despre natur), nu este o lucrare sistematic, ci mai degrab
un jurnal n care autorul i-a consemnat, sub form de maxime,
concluziile asupra unor probleme-cheie ale filozofiei.
Interpretarea celor 130 de fragmente rmne i astzi subiect de
disput. Totul n univers i societate se supune unei ordini
necesare, desemnate de Heraclit cu numele logos. Gndirea lui
Heraclit a avut n antichitate o puternic influen asupra
stoicilor; a exercitat o constant fascinaie pentru Hegel, Marx,
Engels i Lenin. Referitor la limbajul lui Heraclit, Socrate i-ar
fi spus lui Euripide: "Partea pe care am neles-o e minunat i
ndrznesc s cred c e la fel i cea pe care n-am neles-o; dar Nu avem cunostinte general obiective. Cunostintele depend de
este nevoie de un cufundtor din Delos spre a nelege totul".
14.Filosofia shcolii din Eleea
A fost o coal filosofic presocratic din secolul V .Hr. Cele
mai multe surse l citeaz ca ntemeiator al colii pe Parmenide
dar sunt i altele care l citeaz pe Xenofan din Colofon.
Denumirea colii provine de la colonia Eleea din sudul Italiei,
aproape de golful Neapole.
Referindu-se la eleai, Platon nu-l ia n seam pe Xenofan, ci
pe Parmenide. Apoi, s-a spus c Xenofan prin scepticismul,
prin teologia lui nu poate fi socotit ntemeietor al spiritualitii
eleatice. Alte surse spun c nceputul nvturii eleatice vine
de la Xenopfanes din Colophon iar Parmenide a fost elev al
lui Xenopfanes.Ali reprezentani ai colii snt Zenon din
Eleea i Melissos din Samos.Pentru eleai nu exist nimic
altceva dect Existena (to einai) unic, indivizibil, nenscut
i nepieritoare, omogen, nemicat i neexpus dezvoltrii i
transformrii.Filosofii din Eleea au fost influenai de
pitagorism, ei fiind numii uneori chiar brbai pitagoreici.
Teza lui Xenofan, totul este unu este de provenien ajungi in decursul disputului. De aceea activitatea lui era
pitagoreic. ns totul lui Xenofan era considerat n acelai timp ndreptat nu spre a transmite la alii cunotinele sale, ci la
gndire i raiune. cutarea adevrului mpreun, la baz sttea convingerea c
exist o norm care este mai mult decit individul i anume ea
Parmenide se ntreab cum este cu putin s gndim trebuie gsit prin discuie.
existentul sau non-existentul? Noutatea n metoda de Activitatea lui Socrate decurge n form de dialog, n
raionament a lui Parmenide fa de predecesorii si, care decursul careia prin intermediul criticii reciproce i a
intuitiv credeau c un lucru poate fi imposibil de gndit dar nu scliimtului de opinii trebuie gsit ceea, ce trebuie s recunoasc
nceteaz s existe, este c Parmenide evideniaz legtura toi. Socrate crede intr-o lege a raiunii care determin adevrul.
dintre gndire i existent. Gndirea este identic cu obiectul El intriga concetenii catre autocunoatere, pentru a gsi
gndirii. Ceea ce nu exist nu poate fi gndit pentru c gndirea aceast lege.
are ca obiect ceva care exist. Socrate socoate c adevrul nu se gsete in lucruri, ci n
concepte. Prin urmare el isi propune nu studiul lucrurilor, ci a
Zenon, prin metoda reducerii la absurd intenioneaz s
ideilor, Pe Socrate il intereseaz adevrul lucrurilor care exist,
dovedeasc tezele parmenidiene i i folosete dialectica
ci nu insasi lucrul care exista. Adevarul devine esena
mpotiva celor care explic faptul c dac ar exista un singur
conceptului, principiul lucrurilor.
existent, ar rezulta din aceasta multe consecine ridicole.
Pentru a ajunge la adevr socrate considera, ca trebuie de
Negnd realitatea pluritii, Zenon arat c ea este
definit conceptul. Prin aceasta el pune baza metodei inductive
contradictorie. Melissos susinea principalele teze eleate i a
de definire a conceptelor.
adus argumente noi n favoarea descrierii parmediene a
Primul moment al definirii conceptului si al discuiei n acelai
realitii dar cu cel puin una din caracteristici a intrat n
timp este destrmarea opiniilor, mai ales a sofitilor, ctre care
contradicie cu Parmenide.
se adreseaz. Pentru aceasta el folosete ironia - arta de a pune
intrebri si de a-1 sufoca in contradicii pe interlocutor.
Al doilea moment este legat de urmtorul fapt: dup ce au
15.Filosofia atomista a lui Leucip si Democrit fost nlturate poziiile iniiale ale sofitilor, el se struie s
defineasc ideile generale valabile pentru toate cazurile
Atomismul sau Atomismus este o teorie cosmologic, dup posibile.
care universul este compus din atomi (greac atom - indivizibil) Se poate spune c Socrate a fondat metoda inductiv in tiin
atomii se credea sunt indivizibili i nu se pot transforma i a definiiei generale. Sfera, unde Socrate folosea metoda sa,
niciodat. Aceast concepie a aprut prin anii 500 .Hr. adepii era viaa umana. Metoda tiinific ii era necesar pentru
ei fiind filozofii greci Leucip i Democrit, care a fost dezvoltat desviirea personalitii umane, pentru perfecionarea
mai departe n secolul IV .Hr. de Epicur. Filozoful i poetul moralei. Adevrul general ii trebuia pentru tria contiinei
roman Titus Lucretius Carus n versurile lui din De rerum morale.
natura folosete sinonimul atomism - epicurism. O teorie mai In cercetarilile etice Socrate se conduce de o teza rspindit in
veche din secolul VI .Hr. din timpul lui Empedocle i Aristotel, Grecia, cum ca cunotina i virtutea sunt identice.
considera materia ca elementul de origine a universului i care
18.Filosofia idealista alui Platon
Obiectul cercetrilor este etica.
Elev al lui Zenon de Eleea, Leucip fondeaz dup 450 .Hr. la
Abdera propria sa coal filosofic (Democrit i-a fost discipol). Centrul nvturii lui Platon este o concepie metafizico -
gnoseologica, care, dup cum se tie, poart numele de
continuat apoi de Democrit, Epicur, i Lucreiu. Teofrast nvtur despre idei. nceputul l are in critica teoriei
cunoaterii lui Protagora, bazata pe relativismul lumii
menioneaz dou din lucrrile lui Leucip: Megas diakosmos
(Marea ordine universal) i Peri nou (Despre spirit), care senzoriale. Platon, ca i nvtorul su Socrate, pune ntrebarea
studieii conceptelor, care ar da o cunotin adevarat despre
aeaz la baza macrocosmosului i microcosmosului ca i a
perceperii umane, micarea atomilor, desfurat potrivit legilor esena lucrurilor.
Cerina aceasta venea din necisitatea moral de a studia
mecanicii.Din tratatul "Despre spirit" a supravieuit o fraz
celebr:Nimic nu se nate din ntmplare, ci toate lucrurile normativele generale de comportare ntro societate nvluit de
contraziceri, iscate ntre reprezentani ai diferitor neamuri, care
dintr-un motiv i din necesitate.
se convergeau 111 polisul grec. Era necesar o cunoatere
Democrit a preluat teoria atomist a dasclului su, Leucip, adevrat, care s ar fi deosebit de opiniile mulimii despre
dezvoltnd-o ntr-un adevrat sistem filosofic, conform cruia virtute, bazat mai mult pe obicei.
la baza lumii se afl atomii, care coincid cu realul - plinul (to Din punct de vedere al logicii i teoriei cunoaterii este pus
on), i vidul, neantul - golul (to menon). Atomii sunt particule problema reabilitrii conceptului ponosit de sofiti i punerea
solide, indivizibile, imperceptibile, necreate i eterne, n bazei cunoaterii conceptuale.
continu micare; din combinarea lor, iau natere toate lucrurile Pentru aceasta Platon face analiza cunoaterii i stabilete dou
care alctuiesc universul (att corpurile materiale ct i sufletul grade:
uman). Spre deosebire de ali filosofi care credeau ntr-o lume Opinia, care se datorete simurilor;
unic, avnd pmntul n centru, Democrit formuleaz teza tiina, care se datorete inteligenei.
lumilor infinite. Democrit a primul care a afirmat c fora Opinia este o cunoatere aproximativ, ovitoare, foarte util
motrice a istoriei omenirii este nevoia (chreia), necesitile i pudica Ea ne ofer o cunoatere a lumii sensibile, care, ca i
oamenilor. Democrit a emis ideea dezvoltrii ascendente a aceast lume, nu are nici un fundament. Opinia are dou
societii omeneti. Poziia lui Democrit era anti-teza mitului moduri de
despre epoca de aur i decderea permanent a umanitii. cunoatere:
Eleaii au pregtit drumul spre atomismul materialist, prin Opinia, ce se bazeaz pe credin (atunci ciiul se ofer la
viziunea lor despre o materie constant i imobil, care nu obiecte);
poate fi sesizat dect de gndire, aceasta fiind singura Opinia, ce se bazeaz pe conjectur, cind se refer la imaginile
modalitate care este exist cu adevrat i care se deosebete de lucrurilor sensibile.
schimbarea neltoare a aparenelor senzoriale. Pitagoreii au Deasupra lumii sensibile exist o lume inteligibil, dincolo de
pregtit de asemeni drumul spre ideea c toate calitile tot ce este pieritor i instabil; n lumea sensibil cunoaterea
senzoriale trebuie s fie reduse la anumite relaii numerice ntre acestei lumi inteligibile se face pe baza tiinei, care are dou
formele corpurilor. Atomitii au putut s formuleze, datorit modaliti:
acestor idei, un concept clar despre cum trebuie gndit materia 1.facultatea de a raiona, care deschinde raional de la o idee la
ca ultimul fundament al tuturor apariiilor. Cu formularea toate consicintele ei.
acestui concept, materialismul a fost desvrit ca teorie 2.intuiia intelectual - act direct i imediat, prin care se
consecvent a apariiei lucrurilor din materie. Pasul acesta a contempl inteligibilul.
fost ndrzne i cu urmri importante pentru istoria filozofiei i Problema, pe care o pune Platon, este gsirea drumului, care sa
a tiinei. Este pasul pe care l-a fcut Democrit. conduc subiectul cunosctor de la aparent la realitate, de la
iluzia existenei la existen nsi. Aceasta este o problem
raional, o stare a nusuluii. iinta va pune pe cei ce cunosc
16.Problema cunoashterii in invatatura sofishtelor intro alt stare a firei. Astfel o cunoatere nseamn a fi.
Sofistii sunt cei care invatau lucruri trebuincioase si practice
pentru viata.Ei predau retorica si dealectica in scolile lor. 19.Problema kunoashterii in filosofia lui Platon
Sofistii sunt primii care inainteaza problema cunoasterii: Cum Aceste dou lumi ale lui Platon nu exist numai n
omul cunoaste universal? gnoseologie, ele-s i ontologice, adic exist i-n realitate. Una
Protagora va da o prima dezlogare a problemei gnosiologice. El este lumea ideilor - lumea adevrat, iar lumea lucrurilor
sustine ca nu exista nici bine, nici rau, nici adevar, nici eroare. senzuale este o lume neadevrat. Lumea ideilor este etern si
imuabil. Ideile sunt principiile lucrurilor, cauzele existenei
om, depend de constitutia simturilor lui. Deci cunostintele sunt lor. tiina nu const decit in a iesi din lumea sensibil i a intra
subiective si relative. n lumea ideilor. Acest act de contact cu lumea ideilor este un
Sofistii alcatuiesc cotitura radicala in problema filosofiei. Daca proces intuitiv i este posibil, fiindc este luare de contact cu
pina la ei in cunoasterea cosmosului este cunoscut atunci cu sine nsui.
sofistii cunoastere omului duce la cunoasterea cosmusului. Platon socoate ca toate lucrurile pminteti sunt umbre ale
lucrurilor eterne. ,deacea data Platon o descrie in renumitul sau
17.Invatatura filosofika alui Socrate tragment uespre petera, omul a trit cindva in lumea ideilor,
Socrate preia problema ridicata de sofiti - elementele iniiale dar a czut din ea, iar acum este in stare sa-i aminteasc acea
i stabile cu care gindirea se desfsoar. Analiza ntreprins de lume Deci, cunoaterea pentru el nu-i altceva decit o reamintire
sofiti ii adusese la concluzia c ideile nu sunt dectt nite nume. (reminiscen). Acesta reamintire :ste de fapt o deteptare, care
Socrate arat ca noiunile generale sunt bine definite, i c ele pune sufletul in posesiune la ceea ce a cunoscut odat -
pot fi construite in mod logos. cunoaterea ideilor, principiilor.
De aici problema filosofiei lui Socrate este formarea i natura Deci drumul cunoaterii, potrivit lui Platon, nu-i altceva dect
conceptelor generale, care potrivit lui, sunt pnncipiile ntoarcerea in lumea ideilor. Dupa el pentru fiecare multitudine
fenomenelor. de lucruri acolo, in lumea idciilor, exist o idee distinct, ce eitc
Pentru aceasta Socrate se ridic mpotriva teoriei sofistice a un principiu, ce unete multitudinea cu toate contradiciile ei.
cunoaterii, care puse la baz opinia individuala a subiectului. Exist unica idei diverse cite multitudini exista in lumea
Opiniei Socrate ii contrapune cunotinele si spune ca in senzorial.
activitatea sa subiectul trebuie s tind spre cunostine, nu spre Prin urmare, adevrul este ideea, care este universalul. Pentru a
opinie personala. i cunotinele nu sunt date iniiale care pot fi ajunge la adevrul absolut, trebuie de trecut din etapa in etap,
transmise prin instruire, dar sunt un ideal spre care trebuie s adic de la idei simple la idei mai vaste, mai generale. Cea mai
general idee, adic i principiul tuturor lucrurilor este
BINELE. Binele este temeiul existenei, el este transcedental.
De ce binile e numit timeiul lucrurilor, idee transcedentala.
Pentru c Platon a fost preocupat dc etic, conduita.
Putem avea urmatoaiea schem a lumii lui Platon:
Cea mai inferioar este lumea sensibil. Ea const din lucruri
multe, ea este trectoare, schimbtoare, neadevrat, ireal.
Lutnea lucrurilor cu ajutorul procesului cunoaterii se poate
deduce la unitai raionale ori, cum se spune, la idei - uniti.
Ideile se deduc la ultima idee - Binele.
20.Sistemul filosofic al lui Aristotel
Unul din punctele dc baz ale filosofici lui Aristotel este
tendina de transformare a filosofiei socrato-platonice de
concepte intro teorie care a explica lumea fenomenelor.
Aristotel a neles c teoria ideilor creat de Platon pe baza
filosofiei conceptuale ale lui Socrate nu-i in stare s explice
fiina (existena). Cauza principala a acestui eec, constat
Aristotel, este tendina de atestare a lumii ideilor cu o existen
deosebit de lumea senzorial. Aceast transceden ideala
trebuie abandonat i atunci lumea nu va fi separat in dou
lumi - ideal i senzitiv, care, dup prerea lui Aristotel, sunt
identice.
Cu aceasta Aristotel ncepe critica teoriei, deci i a filosofiei lui
Platon. Cum spune posteorioritatea, cic Aristotel ar fi spus, ca
Platon imi este prieten, dar adevrul e mai aproape.
Aristotel ncepe critica teoriei ideilor prin urmatoarele
argumente:
Ideile lui Platon sunt pur i simplu copii ale fenomenelor i
nu se deosebesc de ele prin coninut.
Aa cum Platon a separat lumea ideilor de lumea fenomenelor,
atunci lumea ideilor nici decum nu poate explica ori ajutora
existena lucrurilor.
Afirmmd ca ideea este j esen i non-esen n ac;lai timp judecilor despre realitate: c lucrurile sunt diferite, unul i
(esen pentru lucruri i ideile particulare i non-esen pentru
ideile generale), Platon nimerete n contradicie.
Pentru explicarea lucrurilor Platon permite existena
unui rind infinit de idei, ceea ce este din nou un lucru
caraghios.
Separind lumea ideilor de lumea lucrurilor, latonoa;e explica
micarea, aparenta i moartea lucrurilor.
Platon identific teoria ideilor cu principiul cauzalitii, adicn
cu cauza apariiei lucrurilor.
Creind metafizica sa, Aristotel pune problema reunirii celor
dou lumi separate de ctre Platon. El socoate, c aa o unire,
contopire :;e petrece n iucruri (adic n unul), care conin att
esena cit i temporarul. Principiul micrii, devenirii lumii
Aristotel se struie s+l intoarca in lume cu ajutorul categoriilor
materia i forma, cauza i
scopul.
In lucruri, in devenire se petrece contopirea formei (ca un
moment ideal, ca o esen) cu materia (corporarul). Forma
exist real, iar materia numai ca posibilitate. Pentru a explica
acest moment foloseste activitatea tehnic. Un olar pentru a
confeciona un ulcior ia o Bucata de lut (adica materie), creia,
n principiu, i se poate da oriice forma. Forma este dat de
olar. Materia este doar posibilitate de a se formaliza.
Iniial pentru Aristotel exista dou extremiti: forma
formelor si materia primara. Obiectile insa sunt simbiozul
materiei i al formei. De aceea lumea prezint o ierarhie, unde
n partea de jos este materia neoformata, apoi diferite clase dc
obiecte, n care de acuma s-a realizat forma. Iar in partea de sus
se gsete forma formelor, care, pe de alt parte, este
Dumnezeu.
21. Problema omului si sufletului in filosofia lui Aristotel.
Aristotel (384 322 .e.n.) eminent filozof din antichitate, s-a
nscut n Stagira (Macedonia), a fost elev n academia lui
Platon. n 335 .e.n. a ntemeiat n Atena coala sa proprie
liceul. Este creatorul unui sistem filozofic cel mai original din
antichitate. A scris mai mult de 150 de lucrri tiinifice, dintre
care Organon, Metafizica, Fizica, Despre suflet, Etica lui
Nicomah, Politica, Ritorica, Poetica, Istoria animalelor,
Meteorologia s.a.
Aristotel formuleaz i teoria despre om. Omul dup prerea
lui este o fiin social (zoon politicon), compus din trup i
suflet. Sufletul se concepe ca form organizatoare, care d sens
i orientare vieii. Suflet posed toate fiinele vii. n suflet
evidenia trei pri componente: vegetal, animal i raional. profesie deasemanea avea zeul su, zeii erau cava obinuit i se
Omul este fiin raional, predestinat pentru viaa n comun,
numai n societate se pot forma calitile lui morale.
22.Scolile filosofice
antice:stoicismul,epicureismul,scepticismul si eclectismul.
Stoicism coal din sec. III .e.n. fondat de Zenon din
Chitium, reprezentani au fost Cleanf, Crisipp, Seneca, Marc
Aurelius. Ei considerau filozofia ca um antrenament n
elepciune. Principalul coninut i metod pentru ei era logica.
Fizica era considerat de ei ca filozofia naturii, etica filozofia
vieii. Ei critic epicurismul deoarece abuzul de plceri duce la
partea contrar neplceri. Scopul vieii de a tri n Ideea crerii este temelia ontologiei medievale, iar ideea
concordan cu natura i virtutea. Omul trebuie s se supun
ordinii cosmice, el nu trebuie s doreasc aceea ce nu-i n
puterea lui. Idealul stoicismului linitea netulburat (ataraxia),
toleran. Fericirea const n aceea ca s nu doreti nici o
fericire. Stoicii socoteau c soarta l conduce pe acel care de
bunvoie se supune ei cu fora l tre pe acel care neraional i negat. Prin aceasta se lmurete ascetismul care era mod de trai
nechibzuit se mpotrivete ei. Etica stoicismului este refuzul
contient de totul i o mpcare contient cu soarta. Ea abate
atenia omului de la problemele lumii exterioare i o orienteaz
spre lumea intern. Numai n sine omul poate gsi principalul i
unicul sprigin.
Epicurismul coal filozofic fondat n 306 .e.n. de ctre ca proces patologic, ci ca o ncercare ori pedeaps.
Epicur (342 271 .e.n.) n mprejurimile Atenei.
Reprezentanii acestei coli au fost Metrodor, Ghermarh,
Polistrat, Filodem, Lucreius .a. Epicur dezvolt o teotie
despre realitate conform creia toate lucrurile sunt alctuite din
atomi i vid. ns el a devenit vestit prin concepia sa etic care
se sprijin pe fizic i epistemologie. Epicur considera c 5. n filozofia medieval maximal se excludea subiectivitatea
filozofia este o nvtur despre nelepciune, iar nelepciunea din procesul creaiei. Ultima se nelegea ca activitate inspirat
este un mod de via moral. Etica lui Epicur poate fi apreciat de Dumnezeu, subiectul, individualitatea se ignora. Noi nu
ca hedonism. El considera c scopul vieii i binele suprem cunoatem pe autorii multor icoane, sculpturi, biserici .a. Tot
este fericirea (evdemonia). Ea se atinge prin satisfacerea ce era subiectiv trebuia dat lui Dumnezeu.
necesitilor naturale, prin delectare i atingerea linitei 6. Filozofia medieval nu era ceva abstract, rupt de realitate,
netulburate a sufletului (ataraxia). Aceste cerine morale el le ea avea un caracter sentenios, propovduitor, n ea este
considera naturale, care reese din esena uman. Epicurismul nu exprimat momentul instructiv.
ntotdeauna a fost neles corect. Mai des aceast concepie era
interpretat superficial ca o teorie despre plcerile corporale 25.Invatatura filosofica a lui A.Augustin.
nelimitate. Aceasta i concepiile ateiste au provocat ostilitate Filosoful care a ordonat invatatura crestina in perioada
i critic aspr din partea stoicilor, scepticilor i altor filozofi a patristica a fost Aureliu Augustin.Cele mai originale lucrari sunt
epocii elenismului. ntr-adevr delectarea despre care vorbeau Teologia si Confesiuni.punctul de plecare in filosofia lui
epicuritii era o dispoziie moderat a sufletului, o linite nobil este scepticismul.El este in cautarea unui adevar absolute mai
i echlibrare raional. Filozofia epicurismului este o activitate presus de orice indoiala.Dupa Augustin,filosofia si teologia in
care duce la o via fericit a omului. esenta lor sunt aceleasi,deoarece una este in cautarea
Scepticism alt coal deasemenea foarterspndit, apare la intelepciunii,cealalta in cautarea fericirii prin intelepciune.El
sfritul sec.IV .e.n., a fost fondat de Pyrrhon. Reprezentanti a sustine ca adevarurile rationale sunt o confirmare a credintei,de
acestei coli au fost Timon, Aenesidem, Sext Empiric. Ei aceea esenta filosofiei este exprimata:intelege pentru a crede si
puneau la ndoial verdicitatea oricrei cunoateri. La crede pentru a intelege.Credinta dupa Augustin care este
scepticism au dus ideele despre caracterul schimbtor al confirmata prin ratiune,totusi este superioara ei.
lucrurilor (Heraclit panta rei), caracterul relativ al obiectelor Care este acel adevar superior?Acesta este sufletul,impreuna
percepute, lipsa unui criteriu suficient ce ar ndrepti alegerea cu simturile si gandurile sale.Dar care este valoarea unui astfel
ntre dou judeci contrare. Grecii au observat contradicia de adevar incarcerat in trup si care nu are iesire in afara?Acest
dintre lucrurile schimbtoare (aparente dup prerea lor) adevar capata valoare numai daca printre ideile din suflet
percepute cu senzaiile i caracterul neschimbtor al existenei intalnesc si ideea de Dumnezeu Absolut.
constatat cu raiunea. Lucrurile nu le puten cunoate. Nici Dumnezeu este principiul existentei din nimic creaza
cunoaterea senzorial, nici cunoaterea rational nu ne dau totul;Dumnezeu este principiul Binelui.Principiul Binelui este
cunotine adevrate. Despre lucruri nu se poate face nici o unul pozitiv.El confirma existenta,prezenta creatiei
concluzie, deci trebuie de obinut de la orice judeci. Iar dumnezeiesti.Raul este principiul negative;este
aceaste va duce la o linite netulburat (ataraxia) i lipsa de nonexistenta.Pentru ca lumea create sa nu se prabuseasca in
suferine (apateia). Aenesidemos formuleaz zece obiecii nonexistent sau neant,Dumnezeu permanent o creaza.
(tropi) ce argumenteaz scepticismul, argumente contra Problema de care este preocupat Augustin este problema
fericirii omului.Sufletul este nemuritor,este partea divina in
acelai lucru poate s provoace diferite efecte; c oamenii sunt om.Sufletul nu preexista inaintea corpului,cum sustineau
diferii i despre unul i acelai lucru pot face diferite concluzii; neoplatonicii,ci el este creat odata cu trupul.Creind omul dupa
organele de sin ale omului tot sunt diferite; obiectele se percep chipul si infatisarea sa,Dumnezeu i-a dat libertatea
n diferit mod n dependen de starea omului etc. vointei,libertatea de a allege intre bine si rau.Omul prin Adam
si Eva a ales raul-pacatuind.Astfel omul este privat in
23.Scolile filosofice medievale:neopytagoreismul si continuare de libertatea vointei,iar pacatul este fatal.Aici se
neoplatonismul. impune o intrebare:Cine are dreptul sa mantuiasca odata ce
Neoplatonismul ultima coal filozofic integral, aprut toti santem pacatosi?
n antichitate (sec. II .e.n. III V e.n.). Neoplatonismul se In lucrarea Imparatia cereasca si imparatia
formeaz pe aceeai baz social ca i cretinismul. Asemntor pamanteasca,Augustin sustine ca acest drept il primesc fetele
celorlalte coli filozofice iraionaliste din clasica trzie este bisericesti printr-o viata monahala inchinata lui
manifestarea refuzului de la filozofia raionalist precedent. Dumnezeu.Astfel,Augustin devine ideologul Bisericii,care
Neoplatonismul este reflectarea specific a degradrii relaiilor sustine hegemonia ei asupra celorlalte sfere sociale si asupra
sociale pe care se baza imperiul Roman. Fondatorul acestei statului.
coli a fost Plotin ( a.205 270) unul din cei mai mari filozofi
ai antichitii ce se apropie de filozofiy clasic (de care se
desparte mai mult de 500 ani). A fost elevul lui Amonias Saccas 26.Problema universaliilor in filosofia medievala
(care a vrut s uneasc platonismul cu aristotelismul). Plotin Universaliile-notiunile generale,sunt generalul.Au aceasta
este mai mult un mistic religios, teosof, dect filozof ori savant. realitate?In ce raport de gaseshte generalul de singularul?
El considera, c la baza lumii st un principiu divin Aceasta peoblema va capata dezlegare care la rindul sau va
supranatural, suprasensibil, supraraional Unicul (sau Binele), duce la inkegarea conceptiilor originale din perioada.
care ptrunde materia (ntunericul) ca lumina. Principiul divin Aceste dezlegari,rezolvari:
exist n trei ipostaze. Cel mai superior este Unicul, apoi 1.realizmul oficial sustinut de biserica catolika(in sensuk lui
urmeaz Ratiunea (inteligena) i Sufletul. Natura este treapta Platon).Universaliile exista separat de lukrurile singulare
inferioar a acestei iposteze. Sufletul este o punte de la divin la inainte acestora in ratiunea sevina ca idei-modele dupa care
material. Neoplatonismul pune accent pe spiritual (Binele) ce Dumnezeu creaza lumea;
duce la reprimarea a tot ce este corporal i material (Rul), la Realism moderat (sensul lui Aristotel) universaliile sunt
ascetism. Unica cunoatere este cunoaterea principiului divin, generalul din lukruri care nu este separat de
ns aceasta nu poate fi realizat nici prin treapta senzorial, lukruri;universaliile sunt esentele din lukruri.
nici prin treapta raional. Plotin consider c unica modalitate 2.conceptualismul sustine ca universaliile exista dupa lukruri ca
de a se apropia de principiul divin este extazul, care poate fi sesnsuri logice,concepte in ratiunea individului;
realizat numai prin concentrarea spiritual, meditarea i 3.nominalismul sustine ca universaliile nu exista sunt kuvinte
reprimarea dorinelor corporale. pe kare le atribuim lukrurile ptr ale distnge.Existenta reala o au
Neopytagoreismul - reinvie mistica si credinta religioasa in numai lukrurile singulare.Asa dar generalul nu exista ,exista
existenta Dumnezeului-unu si reinvie reinterpretarea mistica a doar singularul.
numerelor.Ideea centrala este axata pe nemurirea sufletului si Nominalismul este conceptia filosofika care din interior va
necesitatea mantuirii lui. contribui la distrugerea scolasticii.Negind existentsa
universaliei a notiunilor generale ai neaga insashi existentsa lui
24.Caracteristica generala a gandirii filosofice in Evul Dumnezeu.
Mediu.
Pentru filozofia medieval este caracteristic: 27.Invatzatura filosofia a lui Th.d'Aquino
1. Orientarea general i caracterul religios teocentrism. Tomas dAquino (1225-1274) a fost fara indoiala,doctoral
Religia se bazeaz pe monoteism (n comparaie cu antichitatea cel mai zelos si cel mai fidel al bisericii catolice.Autor a
unde era politeism fiecare localitate avea zeul su, fiecare numeroase scrieri- comentarii asupra lui Aristotel,tratate si altor
lucrari.Spre deosebire de alti scolastici el vrea sa se impuna nu
gseau ntre oameni, n natur). In perioada medieval se prin elanul emotiei,a unei pledori patetice,ci prin o
realizeaz trecerea la un zeu unic i puternic, care se ridic sistematizare extrema a continutului.
deasupre naturii. Dominaia religiei i bisericii (iar din sec XI Rationamentul in materie de credinta spunea dAquino
biserica catolic formeaz detaamente paramilitare care cu nu-si poate permite sa demonstreze adevarurile relevate,ci
sabia i focul ntroduceau credina i luptau cu pgnismul) a numai sa traga consecintele care pot si trebuie sa rezulte din
dus la aceea, c orice problem era privit din punctul de vede cunoasterea lor.El admite teza aristotelica conform careia
re a religiei, se coordona cu nvtura bisericii. cunoasterea incepe de la simturi,pentru a sustine insa mai
2. Pentru filozofia medieval important era ideea departe ca tocmai datorita ca intelectul incepe de la simturi,el
creaionismului crerii omului i naturii de ctre Dumnezeu. este incapabil sa sesizeze existenta si natura divina.Tomas
Lumea este compus din dou pri : lumea lucrurilor, naturii i dAquino considera ca divinitatea a creat universul
lumea supranatural, divin. Adevrata lume este lumea divin. material,natura,din nimik,prin propria sa vointa.Natura
formeaza o ierarhie in care fiecare treapta este formatreptei
revelaiei este baza teoriei cunoaterii. Omul deasemenea avea inferioare si materialtreptei superioare.
o natur dubl: el avea ceva de la Dumnezeu i era chipul i
nfiarea lui, avea suflet, iar din alt parte el era animal 28.Gindirea filosofica in epoca Renasterii: caractersistica
raional, fiin pctoas, sclavul dorinelor i pasiunilor sale. generala
Trupul era ceva josnic i tot ce era trupesc trebuia suprimat i Dupa Evul mediu urmeaza o perioada in istoria gindirii
umane,numita de istoricii care au studiat-o mai departe aproape
popular n acea perioad. Renastere. Insusi cuvintul a fost intrebuintat mai intii de
3. Din teocentrism i creaionism rees interpretarea francezi- Renaissance si era aplicata la caracterizarea
simbolic i alegoric a realitii, concepia religioas obliga de artei,indeosebi a arhitecturii.Intelesul stiintific,asa cum il avem
a vedea n toate obiectele i fenomenele lumii nelepciunea i astazi a fost stabilit de I.Burckhardt in cunoscuta sa opera
creaia lui Dumnezeu. Spre exemplu, boala era interpretat nu Cultura Renasterii in Italia care a aparut in BASEL in 1860.
Manifestarile Renasterii sunt prea bogate si variate pentru a se
4. Filozofia medieval purta un caracter retrospectiv, face definitia generala a acestei epoci.Renasterea este mai intii
principala autoritate era antichitatea i cu ct mai vechi, cu att de toate o laicizare intelectuala a omenirii.Idealul Renasterii
mai important. De aici coninutul ei scolastic. Suprema devine libertatea fata de autoritatile traditionale,libertatea in
autoritate se considera crile sfinte, Biblia i operele prinelor stiinta,in arta,in viatza morala,dezvoltarea omului intreg ca
bisericii. suflet si corp impotriva idealului medieval ascetic,care dezvolta
numai spiritual si mortifica corpul.Viata peminteasca incepe a fi
pretuita in sine,ca un bun,ca o valoare ,nu ca o pregatire pentru
viatza de dincolo.
29. Invatzatura filosofica alui N .Cusanus
Nicolaus Cusanus(1400-1464) este primul cugetator situat la
rascrucea evului Mediu cu epoca moderna,de aceea si domeniul
sau de activitate este intermediar intre filosofie si teologie.Prin
latura teologica el ramine adept a lui Dionisie Pseudo
Areopagitul,gindirea sa gravitind intre coordonateleteologiei
mistice ale acestuia.
Dintre sistemele filosofice antice,Cusanus arata o deosebita
dragoste pentru mistica neopythagoreica a numerelor,sub
indemnul careia el aplica marimile matematice la realitate.
Originalitatea lui Cusanus consta in modul cum el lamureste pe
de o parte raportul dintre om si Dumnezeu,pe de alta parte
raportul dintre Dumnezeu si Univers.
Dumnezeu si omul omul se afla in legatura cu Dumnezeu
prin constiinta,care are trei trepte de perfectiune:
1.sensibilitatea-care reflecta confuz,adica prin simturi
realitatea,esenta lucrurilor.
2.ratiunea-care intelege lucrurile mai bine,prin separarea
elementelor lor si prin reducerea acestor elemente le numar.
3.intuitia-o viziune nemijlocita care reuneste intr-un tot
lucrurile si elementele separate de ratiune.
Dumnezeu si Univers - Lumea este o desfasurare multipla a
divinitati unice.Precum din numarul unu decurg toate celelalte
enumere prin aditiune,tot asa multiplicitatea lumii
sensibile,decurge din misterioasa Unitate suprema.Dumnezeu
este stiinta,vointa si puterea,el este maximum,deoarece
cuprinde totul,dar este si minimum,fiindca se afla in lucrul cel
mai mic.
Acest mare protagonist al Renasterii care din ratiunea unei
gindiri de tranzitie na ajuns la un sistem perfect
inchegat,cuprinde in opera sa idei generale,cer au gasit pretuire
abia mai tirziu,dar care nu au fost roade immediate la
Bruno,Campella,Leibniz si altii.
30. Conceptiile naturofilosofice ale lui N Copernic, G .
Bruno,si G.Galilei
N.Copernicus(1473-1543) ginditor din perioada
Renasterii.Intemeietorul unui nou sistem cosmologic si anume
sistemul heliocentric (helios-soarele).Aceasta noua creatie este
reflectata de marele savant in lucrarea despre miscare cailor
ceresti si lucru ciudat.Conceptia lui Copernicus are o
insemnatate epocala,ea a constituit un act revolutionar,prin care
studiul naturii si-a proclamat independenta fata de Dumnezeu
in fata religiei.Ea a rasturnat contrapunerea miscarii corpurilor
ceresti celor pamintesti,formulate inca de Aristotel si sustinuta
de scolastici.
Giordano Bruno(1548-1600) Miezul filosofiei lui Bruno il
constituie conceptia coperniciana a naturii,al caror apostol
devine.Insa este adevarat ca Copernicus desi inlocuise vechea
sistema geocentrica printr-una heliocentrica,nu izbuteste sa
depaseasca hotarele lumii.Bruno a afirmat ,sprijinit de
Cusanus,infinitatea lumii.ca cosecinta insusi soarele situate de
Copernicus in centrul universului se transforma intr-un
astru,care se pierde in spatial infinit al lumii.Lumea este
una,fiindca Dumnezeu este Unul,Dumnezeu este inima lumii.El
este cauza ,principiul substratul unic,forta primordiala din
lume.
Galileo Galilei(1564-1641) cel mai mare cercetator Italian al
naturii.Vechea conceptie scolastica este pe deplin ruinata si
noua coceptie coperniciana este definitive intemeiata.Galilei
datorita telescopului perfectionat in 1610 a descoperit satelitii
lui Jupiter,inelul lui Mercur si Venus.Pentru Galilei cartea este
inscrisa in cifre si figure geometrice,pentru a intelege natura
este necesar de ai descoperi ordinea matematica,raporturile
generale,legile.Dupa Galilei cauzele naturii sunt mecanice si
necesare,nu niste puteri insufletite,care lucreaza
arbitrar,asemenea omului, in vederea realizarii unor scopuri.
31.Carecteristica generala a gindirii filosofice in epoca
moderna.
Fundamental filosofiei modern il constituie noua stiinta a
naturii care care sa format in rezultatul fuziunii calculului
mathematic cu experienta. Noua stiinta a naturii sfirseste
conceptia teledogica si fundamenteaza o noua conceptie
conceptia mecanicista. Conceptia mecanicista sustine ca in
natura domina ordinea reprezentarea de lege, iar legea universal
si necesara a naturii este legea cauzalitatii. Noua stiinta a naturii
este obiectiva, necesara, impresionala. Cunostinta nu sa mai
inpune prin respectful autoritatii persoanei. Cunostinta moderna
este rezulttul experientei si nu a experientei brute, subiective, ci
a experientei masurate. Masurarea devine conditia principala a
noii stiinte a naturii, prin ea se produce fuziunea calculelor
matematice cu experienta. Intreaga stiinta anterioara cauta sa
dezvaluie in natura substante oculante , magice. Pionerul
stiintei modern este Copernic care a inaintat o fundamentare
matematica a noii conceptii cosmologice-conceptia
heliocentric.
Filosofii moderni pun intrebareacum di fuziunea calcullui
mathematic si a experientei capatam o cunostinta obiectiva .
pentru a raspunde la aceasta intrebare filosofii incep a analiza
metodele de cercetare stiintifica, plasind problema metodelor
pe tarimul teoriei cunoasterii, care devine problema principal a
filosofiei modern. Procesul cunoasterii folosofiei modern se
impart in 2 mari curente:
1. current empiric-izvorul unic al cunostintei esye
experienta
2. current rationalist- sustine experienta sub orce
forma este subisctiva si relatiav de accea ea nu poate constitui
fundamental cunoasterii stiintifice.
32.Filosofie empirista a lui Fr. Bacon. Criticaerorilor si
metoda inductiva.
Fr. Bacon formulaeza constient problema despre necesetatea
elaborarii nei noi metode stiintifice de cunoastere. Bacon
neaga filosofia ca contemplare si o prezinta ca stiinta despre
lumea reala, intemeiata pe cunoasterea experimental. El
metioneaza ca sarcina suprema a cunoasterii consta in cucerirea
naturii si perfectionarea vietii umane. In elaborarea conceptiilor
sale el porneste de la experienta. Bacon deosebeste doua tipuri
de experienta Rodnicescopul carora consta in ameliorarea
conditiei umane in mod nemijlocit si de iluminare care
urmareste cunoasterea legilor. Bacon elaboeaza conceptia
caracterul dublu al sufletului uman. Filosoful deosebesste
sufletul rational care intra in om datorita inspiratiei divine, al
doilea tip- sufletul sensorial, are toate caracteristicile
corporalitatii. In lucrarea Noul Organonsustine necesitatea
reformarii stiintei prin reforma metodei. Noua metoda a stiintei
dupa bacon etse experienta care se deosebeste de stiinyy
scolastica e carei metode este dialectica. Bacon infaptuieste o
noua clasificare a stintelor :1.memoria este temelia ISTORIEI,
2. Imaginatia este temelia ARTEI,3. Ratiunea este temelia
FILOSOFIEI. In procesul cunosterii dupa Bacon constiinta
infaptuieste unele erori, numiti idoli, pentru depasirea lor
trebuia sai analizam si sai clasificam:1-idolii pesterii, 2- idolii
pietei, 3- idolii teatrului, 4- idolii tribului. Scopul stiintei dupa
bacin este explicarea prin cauza. Cauza la bacon semnifica
forma, caliatate.Prin aceasta notiune Bacon nu poate infaptui
reforma stiintei, de accea el nu depaseste sir amine in hoatre
stiintei scolastice.
Dar meritul, pe care i-1 atribuie Bacon lui nsui este
descoperirea unei noi metode de investigare tiinific: metoda
inductiv. Logica de pn la Bacon, aa cum fusese ntemeiat deoarece orce cunostinta este cunostinta lucrurilor efectelor si
de Aristotel, nu reuise s descopere o metod menit s duc la nu cunostinta cauzei lor. Stiinta pe care reprezentantii
cunoaterea faptelor reale. Metoda logicii tradiionale era o
metod de demonstrare, iar nu una de investigare. Cum Bacon
voia s fac din filosofic o ars inveniendi, o "metodologie a
tiinelor naturii", el nu putea realiza acest lucru dect prin
descoperirea unei metode cu adevrat revoluionare. n ce
const metoda inductiv, aa cum a fost ea determinat de
Bacon? Pentru a descoperi inductiv cauzele fenomenelor, care
dup Bacon stau n "formele" sau "naturile" lucrurilor, trebuie s ne
folosim de enumerare i excludere i s trecem n nite tabele Dupa descartes stiinta sigura este matematica deoarece obiectu
ceea ce observm. Dup ce s-au fcut toate aceste operaii,
Bacon spune c trebuie stabilite instanele prerogative, adic
acele cazuri care ngduie s se descopere imediat nsuirile metoda generala a stiintei. Dupa descartes deductia matematica
reale ale noiunii n chestiune. Astfel, "natura" sau "forma" este
ceea ce e totdeauna unde e cldur, ceea ce lipsete totdeauna
unde nu e cldur, ceea ce e mai tare unde e mai mult cldur cercetarea celei mai generale insusiri ale materiei- intinderea-
i mai slab unde e mai puin cldur. Cu toate influenele descartes fundamenteaza o noua stiinta geomertia analitica.
scolastice de care e dominat nc n stabilirea acestei metode
totui Bacon era pe un drum bun.
33.Conceptiile filozofice a lui Locke,Berkley si Hume.
Locke este empirist prin abordarea originii cunostintei. Dupa
locke originea cunoasterii este experienta. Noi cunoastem cu
siguranta marginile experientei ca rezultat al afectarii simturilor
de catre lucrurile exterioare. Locke este impotriva teoriei ideilor
inascute ale liu descartes. Constiinta unui nou nascut este lipsita
de contunut este Tabula rasa pe suprafata cereia se inscriu
cunostintele capatate prin experienta. Cunostinta numai la
prima vedere pare directa, in realitate ea este indirecta
cunostintelor, Locke distinde:
1- idei simple capatate prin senzatii-simt extern,
2-idei compuse capatate prin refletie-simt extern
Asadar exista 2 izvoare de cunostinte-Senzatia si Reflexia, prin
reflexie filosoful subintelege orce proces intern de cunostinta.
Reflexia este insusirea de a oglindi propriile noastre operatii
sufletesti. Ideile simple si ideile compuse nu sunt cunostinte
pentru a deveni sunt prelucrate de ratiune prin:
-comparare
-abstractizare
-denumire
Daca marginile cunostintei sunt marinile experientei, atunci
apare intrebarea care este valoarea cinostintei? In legatura cu
aceasta subinfluienta filosofiei lui hobbs, Locke infaptuieste
urmatoarea clasifiacare a insusirilor lucurilor:
1.Insusiri secundare- subiective care nu reflecta lucrurilo asa
cum sunt ci felul cum sunt oglindite in noi(miros gust sunet)
2. insusiri primare obiective(Intinderea miscarea rezistenta)
Locke fundamenteaza conceptia subiectiva, relativa a
cunoasterii. El distinge lucrurilwe care sunt cunoscute si le
numeste FENOMENEsilucrurile care nu sunt cunoscute si le
numeste lucruri in sine. Locke distinge urmatoarele trepte de
cunoastere:
1.senzoriala-cunostinta probabila despre lumea din jur.
2. treapta demonstrativa- cunostinta sigura directa.
In dependenta de treptele cunoasterii distingem:
a) Judecati demonstrative-
b) Judecati intuitive.
Matematica are judecati demonstrative care dau cunostinte
sigure insa judecatile matematice nu pot fi aplicate la cercetarea
lumii de accea amine o stiinta ideala. Dumnezeu este o judecata
mijlocita de credinta. Prin credinta capatam incerdere in
existenta lui dumnezeu, iar Dumnezeu este siguranta existentei
lumiii.
George Berkley- dupa el cunoastem perceptie care este o
cunostinta particulara, singulara, pe cind notiunea care este o
cuostinta generala, nu este altceva decit o fictie a mintii, deci nu
este cunoscuta . Noi cunoastem perceptia lucrurilor si nu insusi
lucrurile. Orce lucru este un complex de perceptii.
A exista inseamna a fi perceput, a fi perceput inseamna a fi in
suflet. Lumea independent de sufletul meu nu exista ,chiar
dacaar exista nu as cunoasste-o. Aceasta conceptie conform
careie existenta sigura o are Eul si constiinta lui, poarta numele
de solipsism.
Se schiteaza in legatura cu aceasta o problema cauza
cunostintei. Pentru a depasi solipsismul Berkley rezolva
problema data in felul urmator : cauza are aceeasi natura cu
efectul. Perceptia este de natura spirituala deci cauza ei trebuie
sa fie de acceasi natura. Cauza cunostintei dupa Berkley este
ratiunea divina, care impune in sufletul nostru idei despre
lumea inconjutratoare. Daca locke sustine existenta atit a
insusirilor secundare cit si celot primare , atunci Berkley le
suprima si la reduce numai la cele secundare, subisctive.
Berkley sustine: lucrurile nu exista in mod obiectiv ci numai in
gindirea noastra. Noi nu avem si nu putem avea perceptii
senzoriale ale materiei in genere , noi percepem numai lucrurile
aparte fiecare perceptie prezinta suma senzatiilor aparte. Nu
exista o idee abstracta a materiei. Ideile reflecta calitati date in
perceptia subiectului.
David Hume-dezvolta teoria empirista subiectiva a
cunoasterii pina la forma extrema-SCEPTICISM. Fiind intrebat
Care este esenta Universului?raspunde nu stiu. Dupa Hume
cunoasterea autentica poate fi numai cea logica care este
exprimata prin judecati necesare si obiective. Insa orce
cunostinta este o cunostinta particulara a faptului siea se
bazeaza pe experienta simturilor, iar aceasta este o cunostinta
subiectiva-particulara, relativa.Asadar cunostinta capatata prin
experienta simturilor nu poate fi fundamentalalogic si nu este o
cunostinta autentica. Cunostinta logica este cea matematica insa
judecatile matematice nu se refera la lucruri ci la raporturi
dintre judecati de accea chiar daca matematica este o stiinta
sigura ea nu poate fi aplicata in cunoasterea lumii. Dumnezeu
care este esenta, cauza prima a existentei nu poate fi cunoscuta
empirismului doresc so fundamenteze prin dezvoltarea teoriei
cunoasterii bazata in exclusivitate pe experiente divine .
Concluzia empirismului- no cunoastere stiintificaa lumii nu
poate avea loc.
34. filosofia rationalista a lui Descartes.
El cauta sa fundamentezenoua stiinta in analogie cu stiinta
matematica, care se inalta pe un fundament sigur axiomatic.
ei este produsul pur al ratiunii este abstract ideal. De accea
metoda matematic, deductia combinativa trebuie sa devina
terbuie aplicata la cercetarea naturii, prin aceasta
fundamenteaza mecanica. Aplicind deductia matematica la
Deductia matematica trebuie aplicata in filosofie in cercetarea
existentei lui dumnezeu; omului.
Aceasta intentie este nereusita, a fi depasita descartes apeleaza
la metoda sceptica-indoiala. Totul este supis indoielii: siguranta
cunostintelor fie chiar de matematica din sufletul rational ;
siguranta existentei in exterior a lucrurilor, a lumii.In procesul
indoielii intilnesc un obstacol care este mai presus de indoiala
si acest obstacol este insusi indoiala. Ce este indoiala? Este
cugetare, gindire. Dar daca cuget inseamna ca exist. Prin
aceasta capat siguranta existentei ca gindire suflet. Insa eu am
nevoie de un criteriu care sami dea siguranta existentei unei
lumi in afara constiintei. Pentru aceasta am nevoie, de un
criteriu absolut care dupa descartes este existenta lui
dumnezeu.Care este originea lui dumnezeu? Descartes
spune :
1. Idei imaginare a caror origine este imaginatia
sunt ideale;
2. Idei senzoriale a caror origine este sinzatia sunt
confuze;
3. Idei inascute.
Concluzia lui descartes este dualista :
1. Substanta materia- insusirea principala materia
2. Substanta spirituala-gindirea.
Metodologia rationalista a lui Desartes nu neaga necesitatea
diviziunii lumii in parti componente, dar dimpotriva, o
presupune. Metoda propusa trebuie utilizata atit in cunoastrea
stiintifica precum si in cea filosofica. Descartes propune o noua
conceptie filosofica, in centru careia sa afla subiectul cugetator.
Cautind izvorul, criteriul cunodtintelor adevarate asa cum au si
facuto si altii descartes ajunge la concluzia ca aceasta nu
trebuie cautat in experiment , dar in domeniul ratiunii, a
spiritului uman. Conceptia a lui Descartes a reflectat
necesitatile timpului in parte a oferit solutii problemelor lui,
partial a deschis noi domenii si aspecte, care ulterior vor fi
studiate si analizate .
35.Conceptiile filosofice a lui spinoza si Leibniz.
Spinoza sustine ca supremul scop al existentei umane este
fericirea , care consta in unirea cu Dumnezeu. Iar aceasta poate
fi obtinuta prin cunostinta care are forma deductiei geometrice.
Spinoza critica notiunea de substanta, din filosofia carteziana.
Ea nu satisface cele doua criterii:
1. De a fi cauza lui-cauza sine insusi;
2. De a se cunoaste si de a se explica pe sine insusi.
Aceste criterii sunt satisfacute de substanta unica Dumnezeu. In
sistemul filosofic a lui Spinoza sunt aplicate:
 1.Notiunea de atribut, care reprezinta insusirile esentiale a
substantei, Dumnezeu. Din infinitatea lui Dumnezeu cu
necesitate matematica etse dedus numarul infinit de
atribute.Spinoza nu explica cauza ignorantei, dar reduce
numaruk atributelor la doua:
-materia
-spiritul care au insusirile.
2. Notiunea de modus- ceea ce isi are cauza existentei sale
in altceva; ceea ce existenta intr- un fel si nu poate
exista in alt fel. Lumea este o manifestare de modusuri.
Fericirea care consta in unirea lui Dumnezeu poate fi atinsa
prin constiinta care are 3 trepte in perfectiune crescinda:
-cunoasterea senzoriala care este confuza prin afecte. Aici
natura domina asupra sufletului. Eliberarea se infaptuieste la
celelalte doua trepte;
-cunoasterea rationala, sigura si adevarata deoarece obiectele
sunt notiunile care reprezinta insusirile esentiale ale substantei.
Aici cunoastem lucrurile in legatura lor complexe si necesara.
-intuitia- cunoasterea diirecta a cauzei prime. Cunoasterea
lumiica efect necesar a substantei- Dumnezeu. Cunoasteea lui
Dumnezeu insotita de dragoste altruista ne elibereaza de afecte
si ne uneste cu Dumnezeu.
Analizind omul ca parte componenta a naturii, spinoza
subliniaza ca corpul si sufletul sunt reciproc independente,
datorita independentei ontologicea doua atribute ale substantei.
Aceasta idee se coreleaza la Spinoza cu tendinta materialista de
explicare a activitatii de gindire a omului. Folosoful subliniaza
ca gindirea omului depinde de starea corpului doar la treapta
cunoasterii senzoriale. El sublinia ca cunoasterea senzoriala
prezinta reflctarea neadecvata a obiectului. Despre religie
Spinoza vorbeste in contextul eliberarii savantului. El sublinia
ca religia trebuie sa ofere savantilor libertate deplina a
gindurilor si a cercetarilor lor, afirmind ca morala adevarata si
ordinea sociala se afla in pericol acolo unde religia si statul
limiteaza libertatea savantilor.
Un alt reprezentant este Leibniz. Filosofia sa este influientata:
-de nominalism- sustinea existenta numai a singularului
- reinvierea atomismului lui democrit
-critica subst. Materia din filosofie lui Descartes, consecintele
metafizice ale calculului infinitizimal.
Leibniz critica notiunea de substanta , materia lui Descartes
care are insusirea intinderea, iar de aici divizarea infinita a
materiei si deci forma ei complexa. Dupa Leibniz substanta este
simpla si nedivizibila. Acolo unde trece peste divizibilitate
spatiala, ajungem la substanta simpla, nedivizibila spatiala,
datatoare de spatiu, iar insusirea principala activitatea. In plan
fizic aceste puncte sunt numite forte, in plan metafizic-
MONADE.
Prin introducerea notiunii de forta in fizica Leibniz rezolva
cea mai dificila problema filosofica Cauza miscarii formind
prin aceasta un compartiment al fizicii- dinamica. Miscarea este
emanenta materiei. Monoda are insusire , activitate care este
reflectare, gindire. Dupa Leibniz monodele se clasifica in
dependenta de claritate:
-monade confuze- caracterul materiei vii
-monade confuze si clare caracter animal
-monade confuze, clare si aperceptive- caracter. Omului.
Leibniz distinge monada monadelor-Dumnezeu, care are
reprezentari aperceptive .
Dezvoltarea rationalismului in filosofia lui Leibniz, atinge
punctul extrem care este spiritualism, prin care se admite ca
materiei ii este imanenta spiritul. Prin Leibniz se admite
cunoasterea rationalaA PRIORI, libera de experienta.
Orogonalitatea sistemului filosofic , elaborat de Leibniz este
concentrata in afirmatiile:monadele sunt aspecte ale
universului, fiecare include in sine univesrul intreg; nomadele
nu lasa nimic in afara de sine.acest unul singur exista de un
numar infit de ori si constituia numai unul din nesfirsitele
aspecte ale realitatii vazute din puncte de perspectiva diferite.
Aceste afirmatii explica fraza : monadele nu au ferestre si nu
actioneaza unele asupra altora.
36.Caracteristica general a gndirii filosofice n epoca
Iluminismului.
Iluminismul prezint un curent, ideologic i cultural al
gndirii sociale, care reflect lupta burgheziei timpurii i a
maselor populare mpotriva feudalismului n perioada de
trecere de la Evul Mediu la capitalism. Ideologii iluminismului
se pronunau mpotriva despotismului sistemei de caste,
bisericii, fanatismului religios. Concepiile despre natur,
societate, stat, formele de guvernare; instituiile statale, religia,
etica i normele etice, procesul de instruire i educaie totul a
fost supus unei critice aspre, unei judeci a raiunii umane,
fiind apreciate ca iraionale, inutile i, prin urmare, nevalabile,
sortite la pieire. Iluminitii cerea libertatea gndirii tiinifice i
filosofice, optau pentru dominaia raiunii umane, laice i a
cercetrilor ce evideniau adevrul, realitatea aa cum este ea,
liber de camuflarea misticismului. ntemeietorii iluminismului
francez din sec. al XVIII-lea au fost Montesquieu i Voltaire, ei
au pus temelia acestei micri, fiind numii pe bun dreptate
patriarhi ai ei. La sfiritul anilor 40 ai sec. XVIII n Frana a
aprut o nou pleiad de iluminiti, generaia a doua, cu mult
mai radicali n concepiile lor despre lume: La Mettre,
Rousseau, Diderot, Holbach, Helvetius. Iluminitii francezi s-
au ridicat mpotriva dualismului lui Descartes, au adus mult
nou n comparaie cu raionalismul i fizica acestuia, au atacat
gndirea metafizic a lui Spinoza, empirismul lui Bacon,
sensualismul lui Locke, scepticismul lui Beyle, i idealismul,
folosind de la ei tot ce socoteau raional i de valoare. La
Mettre, Diderot, Helvetius au negat concepia creaionist n
privina apariiei lumii i argumentau faptul c natura i are
cauza n ea nsui, c materia prezint unica substan existent
venic ce st la temelia ansamblului compus de fenomene ale
naturii. Pentru iluminiti un interes mare prezentau problemele
legate de istorie: sistema social-politic, formele de guvernare,
omul, procesul de instruire i educaie, etica, religia, viaa
spiritual i material a societii.
37. Filosofia iluminista franceza: Fr. Voltaire, Ch.
Montesquieu, J.-J. Rousseau
Iluminismul prezinta un current, ideologic si cultural al gindirii
morale, care reflecta lupta burgheziei timpurii si a maselor
populare impotriva feudalismului in perioada de trecere de la
Evul mediu la capitalism. Ideologii iluminismului se pronuntau
impotriva despotismului sistemei de caste, bisericii,
fanatismului religios. Conceptiile despre natura, societate, stat,
forme de guvernare; institutiile statale, religia, etica si normele
etice, procesul de instruire si educatie totul a fost supus unei
critice aspre, unei judecati a ratiunii umane, fiind appreciate ca
irationale, inutile, si , prin urmare, nevalabile, sortite la pieire.
Fr. Voltaire
Reprezentant de vaza a iluminismului francez, scriitor, filosof,
psiholog. El cunostea bine operele predecesorilor si
contemporanilor sai, mai ales operele lui Bacon, Loke, Hobbes,
Descartes, prelungind traditiile lor.
Succesele stiintelor naturale si a filosofiei, sustinea el, ne
demonstreaza realitatea si obiectivitatea naturii, ca lucrurile,
obiectele si sistemele, prezinta pur si simple diferite forme ale
materiei. In continuare ginditorul arata ca corpurile si toate
celelalte organizari materiale, sint alcatite din parti
componente mai mici, si asa pina la atom, care nu poate fi
distrus. De aici reiese principal concluzie filosofica, ca material
nu poate fi nimicita, ca ea fiind active numai se transforma in
alta forma.
Ch. Montesquieu
El a studiat operele filosofilor din grecia si roma antica, din
epoca evului mediu, renastere, moderne, si a contemporanilor
sai. Montesquieu este unul dintre reprezentantii timpurii ai
deismului francez desi accepta crearea lumii de catre
Dumnezeu, argumenta faptul despre neamestecul acestuia in
chestiunile ei de mai departe. Mare atentie dadea problemelor
de caracter social. Studiind istoria el evidentiaza si rolul
economiei, in viata societatii la baza careia sta munca
J.-J. Rousseau
Cugetar despre provenirea si temelia neegalitatii intre oameni,
despre contactul social, sau despre educatie si altele care l-au
facut sa fie recunoscut ca filosof si scriitor. Conceptiile lui
filosofice s-au format sub influienta deismului englea si
francez. El recunostea existent reala si obiectiva a materiei,
influienta ei asupra organelor de simt, ce da nastere denzatiilor.
Dupa parerea sa, material enerta si nu este in stare sa duca la
aparitia constiintei, ratiunii. El recunostea existent lui
dumnezeu ca vointa, ratiune universal si sursa a caritatii. In
conceptiile lui locul central il ocupa ideile social-politice.
Societatea este privita ca dezvoltare ascendenta. El arata ca
despotismul prezinta ultima instant a inegalitatii, a fardelegilor
unde dispare dreptul, politica, etica, si domneste numai
voluntaristul, ambitiile, capriciile dictatorului.
38.Materialismul mecanicist francez in sec. XVIII: J.
Lamettrie, P. Holbach si Cl. Helvetius
Ginditorii materialishti ei sustineau si argumentau principiul
materialitatii lumii,adika a naturii si societatii,ca materia
prezinta faktorul primordial,iar conshtiintsa cel sekund,ca
insushire a materiei organice. Materie o intelegeau k substantsa
ce exista veshnik,nelimitata,fara inceput si fara sfrishit,ne
creata de nimeni, temelie a tot ce a fost,este si va fi, izvor din
kare a luat nashtere toata varietatea compusa de
lukruri,fenomene,organisme ale lumii. Ei au generalizat
cunoshtintele despre materie si au elaborat notiunea folosofika
a materiei.. In sistema naturii, Holbach mentioneaza,ca
materia este tot ceea ce exista si actioneaza intr-un fel sau altul
asupra organelor de simt, iar calitatile ce le atribuim noi
diferitor lukruri materiale,se bazeaza pe diferite impresii sau
skimbari,produse in noi de catre aceste lukruri.