Memoriu General PUG Techirghiol Final

focsani b-dul unirii, nr.65,tel.fax :0237/222383, e-mail :arhiplus.focsani@gmail.
com
MEMORIU GENERAL
PUG oras TECHIRGHIOL
TITLUL LUCRRII:
Reactualizare Plan Urbanistic General oras Techirghiol
DATA EXECUTARII LUCRARII : 2015
BENEFICIAR:
Primria orasului Techirghiol, adres: str. Doctor Victor Climescu, nr. 24, Judetul
Constanta, cod 906100, tel. 0241 / 356622 , fax: 0241 / 735314,
website:www.primaria-techirghiol.ro
PROIECTANT GENERAL:
S.C. ARHIPLUS S.R.L. FOCSANI, adres: b-dul Unirii, nr.65, Judetul Vrancea, tel-
fax. 0237/222383, website: arhiplus.focsani@gmail.com
PLAN URBANISTIC GENERAL ORAS TECHIRGHIOL - MEMORIU GENERAL
CAPITOLUL 1.
- INTRODUCERE -
Privirea critic asupra situaiei actuale a oraelor, att la nivel european ct i global,
relev faptul c dezvoltarea oraelor nu mai este un proces gndit de o singur entitate cu
rol decizional i operaional, ci nivelurile de abordare sunt din ce n ce mai complexe, jocul
de actori din ce n ce mai complicat. Exist la nivel european strategii de dezvoltare care
se suprapun cu cele ale teritoriului Romniei, i care de cele mai multe ori au rol de
locomotiv n procesul de dezvoltare teritorial a Romniei. Odat cu aderarea Romniei
la structura Uniunii Europene, s-a produs o schimbare radical n privina acestui proces;
dezvoltarea teritorial i urban se face n context regional. Oraele nu mai sunt structuri
independente, autonome, ci sunt entiti care dezvolt sinergii cu zonele nconjurtoare,
astfel nct un grad de competitivitate ct mai mare s poat fi atins. n acest context,
orasul Techirghiol are nevoie de o viziune teritorial att din punct de vedere al dezvoltrii
urbane ct i al economiei, cadrului natural sau peisajului cultural.
n al doilea rnd, Planul Urbanistic General din 1998 are nevoie de o rennoire att din
punct de vedere legal ct i din punct de vedere al necesitii; numai o mic parte a
obiectivelor acestuia a fost atins sau doar parial atins. n plus, dezvoltarea economic a
perioadei anterioare anului 2008, an perceput ca an de pornire a recesiunii economice
mondiale, a determinat o presiune important asupra teritoriului oraului, modificnd
parametrii impui de PUG.
n al treilea rnd, recesiunea economic constituie un prilej pentru rentoarcerea la valorile
interioare ale oraului, la calitatea spaiului public, la importana cadrului natural, la
calitatea vieii locuitorilor. Prezentul PUG i propune aadar o armonizare a acestor
tendine n planul local, din punct de vedere spaial i cultural urmrind prioritile de
dezvoltare durabil (enunate n Strategia de dezvoltare Durabil a orasului Techirghiol pe
termen mediu si lung):
1.2. Obiectivele lucrrii

1.2.1 Solicitri ale temei program
Planul urbanistic general cuprinde reglementri pe termen scurt, la nivelul ntregii uniti
administrativ-teritoriale de baz, cu privire la:
a) stabilirea i delimitarea teritoriului intravilan n relaie cu teritoriul administrativ al
localitii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcional n corelaie cu organizarea reelei de circulaie;
d) delimitarea zonelor afectate de servitui publice;
e) modernizarea i dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate i de protecie a monumentelor istorice;
g) formele de proprietate i circulaia juridic a terenurilor;
h) precizarea condiiilor de amplasare i conformare a volumelor construite, amenajate i
plantate.
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu i lung cu privire la:
2
a) evoluia n perspectiv a localitii;

b) direciile de dezvoltare funcional n teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaie i de echipare prevzute n planurile de amenajare a
teritoriului naional, zonal i judeean
1.2.2 Obiective ale PUG rezultate din Strategia de dezvoltare Durabil orasului
Techirghiol pe termen mediu si lung
1.2.2.1. Obiectivul general si prioritile de dezvoltare
n perspectiva anului 2025, obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabil a

municipiului Constana l constituie impunerea zonei metropolitane Constana ca un centru
multifuncional competitiv al Romniei i principalul polarizator economic n regiunea Mrii
Negre, Techirghiol fiind una din cele 14 localitai.
1.2.2.2. Prioriti de dezvoltare durabil
- Dezvoltarea turismului i a sectorului teriar;

- Asigurarea creterii veniturilor pe termen lung;
- mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaii i energie;
- Dezvoltarea resurselor umane, creterea ratei de ocupare i combaterea excluderii
sociale i a dezechilibrelor sociale;
- Conformarea progrersiv cu standardele de mediu din Uniunea European pe care
Romnia va trebui s le ating n totalitate n 2017.
1.2.2.3. Indicatori de realizare a obiectivului general
- Produsul Intern Brut/ cap de locuitor va fi cel puin egal cu media Uniunii Europene;
- Standardele Uniunii Europene n domeniul proteciei mediului vor fi ndeplinite;
- Rata omajului va fi cel mult egal cu media Uniunii Europene;
- Sperana de via medie a locuitorilor va crete cu cel puin 5% fa de prezent;
- Gradul de confort urban i social va fi comparabil cu cel din Uniunea European.
1.2.3. Strategie, principii i legislaie
1.2.3.1.Viziune
- n scopul dezvoltrii durabile i integrate a regiunii i innd cont de relaiile teritoriale,

administrative i economice pe care municipiul Constana le are cu teritoriile sale
nvecinate , s-a nfiinat la data de 14.02.2007, zona metropolitan Tomis Constana
Se urmrete dezvoltarea acesteia, zonificarea ei din punct de vedere funcional a
oraului Techirghiol i mprejurimilor sale revenindu-i, cu certitudine, o dezvoltare
semnificativ n domeniul turismului balnear, religios, recreativ.
3
Unitate teritorial Populaia permanent Populaia sezonier

administrativ ( iunie septembrie )
Zona de nord i nord vest
Oraul Nvodari 35.000 8.000
Oraul Ovidiu 13.500 -
Comuna Mihail Koglniceanu 10.500 -
Comuna Lumina 7.500 -
Total zon 66.500 8.000
- Zona de vest -
Oraul Basarabi 11.000 -
Comuna Valul lui Traian 9.500 -
Comuna Poarta Alb 5.000 -
Comuna Cumpna 10.000 -
Total zon 35.000 -
- Zona de sud -
Oraul Eforie 14.500 35.000
Oraul Techirghiol 9.000 7.000
Comuna Agigea 5.500 500
Comuna Tuzla 6.500 1.500
Total zon 35.500 44.500
- Total zon periurban -
Total general 137.000 52.500
Localiti urbane 83.000 50.500
Localiti rurale 54.500 2.000
-n cadrul acestui teritoriu, municipiul Constana mpreun cu localitile nvecinate,

concentreaz o populaie permanent de 487.000 de locuitori, ceea ce reprezint 65% din
populaia total a judeului i un numr mediu de populaie flotant, n perioada sezonului
balneo turistic, de minim 120.000 de persoane.
-Dezvoltarea zonei costiere nu poate fi privit dect intergrat i sub aspectul ntregului su
potenial, de aceea o administrare unitar a acestui teritoriu compact din punct de vedere
morfo structural ar eficientiza exponenial expolatarea raional a resurselor uriae de
care dispune zona.
-De asemenea, raportat la mrimea sa i la numrul populaiei, Romnia simte acut
nevoia unor alte dou mari aglomerri urbane care s echilibreze influenta politico
economic pe care o exercit n acest moment Bucuretiul.
-Municipiul Constana va reprezenta un punct nodal de legatur ntre Europa central i de
vest, Orientul apropiat i mijlociu, zona Caucazului i Rusia. Acest aspect va favoriza n
special dezvoltarea sectorului teriar i a turismului i va conduce la creterea investiiilor
strine, la dinamizarea mediului economic i la creterea gradului de confort social.
-Constana va deveni cel mai important reper turistic din regiune prin consolidarea poziiei
de leader pe segmentul turismului estival, dar i prin dezvoltarea turismului de afaceri, de
croazier i de itinerar.
-Dezvoltarea unei identiti culturale i regionale.
-Asigurarea unor condiii favorabile iniiativelor private care urmresc, direct sau indirect,
valorificarea patrimoniului cultural i istoric al zonei, n special n domeniul turismului.
-Se vor ntreprinde toate eforturile pentru ca viitoarea zon metropolitan Constana s se
plaseze pe drumul de tranzit al petrolului i a celorlalte resurse naturale provenind din
4
Marea Caspic i Caucaz. Aceast zon, extrem de interesant din punct de vedere al
bogiilor naturale de care dispune, va fi extrem de exploatat n viitorul apropiat ceea ce
va necesita determinarea unui traseu pentru transferul resurselor ctre Europa central i
de vest.
-nscrierea Constanei pe acest traseu va facilita dezvoltarea economiei portuare i va
duce la creterea importanei strategice pe care o deine oraul Techirghiol pe harta
regiunii extinse, cu efecte benefice att n ceea ce privete investiiile pe termen mediu i
lung, ct i sub aspectul asigurrii unei securiti i stabiliti ridicate n acest perimetru.
-Crearea premiselor pentru creterea atractivitii zonei pentru investitorii strini.
-Pe termen mediu, n contextul politicii de dezvoltare regional a Uniunii Europene, vor fi
desfaurate demersuri n sensul constituirii unei euroregiuni distincte, format din judeul
Constana i judeul Tulcea.
-Pe termen scurt i mediu, n virtutea unei descentralizri financiare i amdinistrative reale
i n conformitate cu recomandrile i directivele Uniunii Europene, vor fi ntreprinse toate
demersurile necesare n vederea trecerii n administrarea autoritii publice locale a
Portului Comercial Constana i a plajelor litorale.
1.2.3.2. Principii
Avnd n vedere c o aezare urban nu este un sistem nchis, iar realizarea obiectivelor
generale se ntemeiaz pe aplicarea unui management care s conduc la dezvoltare
i/sau regenerare urban, politicile, plainificarea strategic urban, precum i realizarea
programelor i proiectelor se vor face cu respectarea urmtoarelor principii, conform
Raportului Orae Europene Durabile ( European Sustainable Cities, Bruselles, 1996 ),
Declaraiei de la Bremen din 1997 i n spiritul Tratatului de la Amsterdam:
- dezvoltare durabil, astfel nct pe termen lung s se produc schimbri majore de
cultur i atitudine n ceea ce privete utilizarea resurselor de ctre populaie i operatorii
economici;
- ntrirea capacitii instituionale prin management eficient, definirea i restructurarea
serviciilor publice n raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltrii
durabile, precum i cu doleanele i cerinele comunitii;
- conectarea municipal la o reea n scopul schimbului de informaii ntre municipaliti cu
privire la utilizarea celor mai bune practici ( n management urban sau management de
proiect );
- realizarea programelor i proiectelor prin parteneriat public privat;
- investiii publice programe i proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;
- integrarea politicilor att pe orizontal, pentru a se realiza un efect sinergic simultan ntre
sectoare, ct i pe vertical, avnd n vedere corelarea i integrarea politicilor de
dezvoltare a oraului cu poliliticile de dezvoltare ale judeului i ale regiunii din care face
parte;
- managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice i
materiale ntr-un ciclu natural;
- utilizarea mecanismelor de pia pentru a atinge inta sustenabilitii, respectiv emiterea
de reglementri pentru ecotaxe i funcionarea utilitilor publice n sistem de pia,
evaluarea investiiilor dup criterii de mediu, luarea n considerare a problemelor de mediu
la ntocmirea bugetului local;
- descentralizarea managementului n sectorul energetic;
5
- proiectare arhitectonic durabil, n temeiul cruia se stabilesc reguli privitoare la

materialele de construcii, arhitectura unei cldiri, bioclimatul, densitatea cldirilor ntr-un
areal, orientarea spaial a cldirilor, structuri verzi n jurul cldirilor, microclimat,
eficiena energetic;
- realizarea unui program sau proiect fr a afecta cultura unei comuniti, ori pentru a
recupera motenirea cultural a unei comuniti i/sau tradiiile ntregii comuniti locale;
- interzicerea multiplicrii serviciilor publice, dac acestea nu servesc unei nevoi locale;
- fixarea regulilor de utilizare raional a terenurilor pentru toate proiectele de devoltare n -
baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaial;
- analiza capacitii tehnice de execuie;
- evaluarea eficienei utilizrii resurselor financiare i umane;
- evaluarea viabilitii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale
obinute;
- identificarea nevoilor comunitii locale i a prioritilor acesteia corespondena ntre
lansarea unui program sau proiect i nevoile comunitii;
- evaluarea nevoilor comunitilor srace i a capacitii municipalitii de a asigura
accesul la locuin, locuri de munc i serviciile publice de baz;
- protecia mediului;
- realizarea unui program sau proiect n parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui
program sau proiect de ctre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiii,
dac exist oportunitatea de a obine profituri viitoare;
- asigurarea publicitaii informaiilor cu impact n investiii ( informaii topografice, informaii
statistice privind economia local i regional, regulamentul de urbanism, planul de
urbanism general i planurile de urbanism zonal ), dezvoltarea zonelor de locuit se va
realiza potrivit planului de urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istambul,
1996:
- Planificarea unei ntregi zone de locuit va fi integrat, astfel nct s cupind cldiri de
locuit ( individuale sau colective potrivit sistemului de desing arhitectonic ), cldiri cu
destinaie comercial, parcri, coli i infrastructura edilitar necesar pentru nevoile
zilnice ale rezidenilor;
- Zona de locuit va conine o diversitate de cldiri;
- n situaia n care n zon sunt cldiri istorice ( din patrimoniul naional cultural ), acestea
vor fi reaibilitate ( faad i interior ), fr a afecta proiectul n baza cruia s-a construit n
nici un caz aceste cldiri nu vor fi transformate sau demolate;
- Zona de locuit va avea un centru care combin funciunile comerciale, cu cele civice,
culturale i de agrement;
- Zona va conine spaii deschise n form de scuar, spaii de verdea sau parcuri;
- Spaiile deschise vor avea un design care s ncurajeze prezena rezidenilor i pentru a
ntri relaiile n cadrul comunitii sau comunitilor din acea zon funconal;
- Vor fi proiectate n mod generos spaiile pietonale i de circulaie cu bicicleta. Acestea
vor fi exclusive n centrul istoric al oraului;
- Terenurile naturale forestiere, cu vegetaie floral sau cu luciu de ap vor fi pstrate pe
ct posibil sau integrate n parcuri;
- Comunitile vor respecta regulile de conservare a resurselor i de reducere a deeurilor;
- Comunitile vor utiliza n mod raional resursele de ap;
- Orientarea strzilor i plasamentul cldirilor vor contribui la creterea eficienei
energetice.
6
1.2.3.3. Documente legislative n vigoare in Romania
LEGEA Nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul;

HOTRREA GUVERNULUI nr. 525/ 1996, pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism;
LEGEA Nr. 363 / 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional -
Seciunea I - Reele de transport;
Seciunea a II-a Apa;
Seciunea a III-a - zone protejate;
Seciunea a IV-a - Reeaua de localiti;
Seciunea a V-a - Zone de risc natural;
ORDONAN DE URGEN Nr. 142 / 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional Seciunea a VIII-a - zone cu resurse turistice
aprobat de LEGEA Nr. 190 / 2009;
ORDINUL Nr. 21/N /2000 pentru aprobarea reglementrii tehnice "Ghid privind elaborarea
i aprobarea regulamentelor locale de urbanism" Indicativ
G.M. - 007 2000;
ORDINUL Nr. 13/N /1999 pentru aprobarea reglementrii tehnice "Ghid privind
metodologia de elaborare i coninutul-cadru al planului
urbanistic general", indicativ GP038/99,
urbanistic zonal" - Indicativ GM-010-2000;
urbanistic de detaliu", Indicativ: G M 009 2000;
ORDINUL Nr. 562 /2003 pentru aprobarea Reglementrii tehnice "Metodologie de
elaborare i coninutul-cadru al documentaiilor de urbanism
pentru zone construite protejate (PUZ)";
HOTRREA CONSILIUL SUPERIOR AL REGISTRULUI URBANITILOR DIN
ROMNIA Nr. 26/ 2006 pentru aprobarea Regulamentului
privind dobndirea dreptului de semntur pentru
documentaiile de amenajare a teritoriului i de urbanism i a
Regulamentului referitor la organizarea i funcionarea
Registrului Urbanitilor din Romnia;
ORDINUL Nr. 6/139 /2003 privind msuri pentru respectarea disciplinei n domeniul
urbanismului i amenajrii teritoriului n scopul asigurrii
fluidizrii traficului i a siguranei circulaiei pe drumurile publice
de interes naional i judeean;
CODUL CIVIL al Romniei;
LEGEA Nr. 50 / 1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii;
7
ORDIN Nr. 839 / 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii;
ORDONANTA DE URGEN nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice;
LEGEA nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicat;
LEGEA Nr. 107 /1996 Legea apelor;
HOTRREA Nr. 584 /2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban;
ORDONAN Nr. 43 /1997 republicat privind regimul drumurilor;
ORDINUL Nr. 47 /1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor
tehnice privind amplasarea lucrrilor edilitare, a stlpilor pentru
instalaii i a pomilor n localitile urbane i rurale;
ORDINUL Nr. 49 /1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile
urbane;
ORDINUL Nr. 2 /2006 al Ministrului Mediului si Gospodririi Apelor pentru aprobarea
Normelor metodologice privind Avizul de amplasament;
HOTHOTRREA Nr. 1739 /2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii i
amenajri care se supun avizrii i/sau autorizrii privind
securitatea la incendiu;
ORDINUL Nr. 119 / 2014 al Ministrului Sntii pentru aprobarea Normelor de igien i
sntate public privind mediul de via al populaiei;
ORDONAN DE URGEN Nr. 228 / 2008 pentru modificarea i completarea unor
acte normative;
HOTRREA Nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaiilor
de urbanism privind zone i staiuni turistice i a
documentaiilor tehnice privind construcii din domeniul
turismului;
1.2.3.4. Documente europene n vigoare care sintetizeaz experiena privind

amenajarea teritoriului i la care Romnia este parte:
Carta european a amenajrii teritoriului document al Consiliului Europei, adoptat de cea

de a 6-a Conferin European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului
(CEMAT), care a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983);
Schema de Dezvoltare a Spaiului Comunitar (SDEC) Dezvoltarea spaial echilibrat i

durabil a teritoriului Uniunii Europene - document al Uniunii Europene, adoptat la
Consiliul Informal al Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului dinrile Uniunii
Europene Potsdam, Germania (mai 1999);
Principii directoare pentru o dezvoltare teritorial durabil a continentului european

document al Consiliului Europei, adoptat la Conferina European a Minitrilor
Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) Hanovra, Germania (septembrie
2000);
8
Agenda Teritorial European - document al COMISIEI EUROPENE (mai 2007);
Convenia european a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000;
Al cincilea Program de aciune pentru mediu ( 1993 ) o abordare comprehensiv pentru

UE, activiti n probleme urbane, date comparative i indicatori privind mediul urban i
implementarea iniiativelor cuprinse n Agenda Local 21;
Carta Aalborg ( Charter of European Cities & Towns Towards Sustainability ), aprobat de
ctre participanii la Conferina European cu privire la orae i aezri durabile la
Aalborg, Danemarca, 1994 );
Planul de aciune de la Lisabona, pentru aplicarea Cartei Aalborg din 1994 i a Agendei
Locale 21;
Raportul Orae Europene Durabile ( European Susrainability Cities, Bruselles, 1996 )
Declaraia de la Bremen din 1997 prin care s-au stabilit principiile parteneriatului ntre
sectorul privat i municipaliti, privind dezvoltarea durabil a oraelor;
Dezvoltare Urban Durabil n Uniunea European: Un cadru de aciune ( 1998 );
Carta European a Motenirii Arhitecturale ( Charter of the Architectural Heritage )

adoptat de Consiliul Europei n octombrie 1975;
Planul de Aciune al Comunitii n domeniul Motenirii Culturale ( 1994 );
Art. 151 din Tratatul care stabilete o Comunitate European scopul conservrii i
dezvoltrii motenirii culturale comune, cu respectarea diversitii;
Art. 6 din Tratatul care stabilete o Comunitate European protecia mediului ce trebuie
integrat n toate politicile i activitile comunitare.
1.3. Materiale documentare
1.3.1.Surse de documentare si documentaii cadru de dezvoltare spatial
1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naional, Urbanproiect,

- seciunea I reele de comunicaie;
- seciunea II apa ;
- seciunea III - zonele protejate ;
- seciunea IV reeaua de localiti ;
- seciunea V zone de risc natural ;
- seciunea VI turismul
2.Planul de amenajare a teritoriului judetean (PATJ-Constanta) din care se poate

desprinde pozitia orasului Techirghiol in cadrul judetului, in special in domeniile cai de
9
comunicatie, potential economic si uman, locul in ierarhizarea functionala a localitatilor

judetului.
3.Plan Urbanistic General al orasului Techirghiol, Memoriu general de urbanism,

Regulament local de urbanism elaborat in anul 1998
4.PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE DEZVOLTARE

CONSTANTA- reavizat in mai 2010.
5.Cadastru intravilan, ortofotoplanuri in coordonate STEREO 70, lucrari topografice de

bornare a perimetrului intravilan propus.
6.Proiecte si Studii de fundamentare anterioare:

- Studiu istorico-arheologic Techirghiol
- Strategia de dezvoltare Techirghiol
- Studiu de circulatie
- Studiu geotehnic elaborat de S.C. GEOFORAJ S.R.L. Constanta
- Planuri urbanistice de detaliu si zonale aprobate de Consiliul Local al orasului
Techirghiol.
7. Alte surse:
- Date statistice de la Institutul Naional de Statistic i de la Institutul Judeean de
Statistic Constanta.
- Lista monumentelor judeului Constanta.
10
CAPITOLUL 2.
ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.1.Elemente ale cadrului natural si calitatea

factorilor de mediu
2.1.1. Prezentare general
Oraul Techirghiol se gsete n judeul Constana i este aezat pe malul nord-vestic al

lacului cu acelai nume, ntr-o vlcea nconjurat de
mici coline. Beneficiaz de un climat continental, n
care se simt mai mult efectele brizei de lac dect ale
celei marine. Situat la 18 km sud-est de Municipiul
Constana i 15 20 m altitudine, este singura
staiune de pe litoral profilat exclusiv pe tratamentul
balnear, pentru afeciunile reumatismale i
ginecologice. Accesul n ora se poate face dinspre
localitatea Agigea pe DN 38, Constana Negru-
Vod, sau dinspre staiunea Eforie Nord care se
gsete la 2,5 km, pe DN 39 2A. Legtura cu sudul
judeului se poate face i pe DJ 393, spre localitatea
Moneni. Cea mai apropiat staie de cale ferat este
n localitatea Eforie-Nord.
Teritoriul administrativ al oraului Techirghiol se
ntinde pe o suprafa de 4301,56 ha, dintre care
2531,26 ha teren agricol i 1770,30 ha teren neagricol. Terenul intravilan are o
suprafa de 517,03 ha.
Oraul Techirghiol are urmatoarele vecinatati:
- comuna Agigea la Nord
- comuna Topraisar la Vest
- comuna Tuzla la Sud
- oraul Eforie la Est
2.1.2. Cadrul natural
Oraul Techirghiol este aezat pe malul vestic al Lacului Techirghiol i este strbtut prin
mijloc de partea final a vii Techirghiol.
Zona cu dotri urbane i centrul urban se afl la extremitatea estic, pe malul lacului, ntr-
o zon n care lacul are un golf cu raza de cca 200 m.
Lacul Techirghiol este un lac cu ap srat i nmol sapropelic cu mare valoare
terapeutic. Suprafaa lacului este de 1260 ha i este adiacent i la teritoriul administrativ
al comunei Tuzla, comunei Topraisar i oraului Eforie.
Forma oraului urmrete malul lacului, valea oraului i oseaua D.N. 38, fiind mai
alungite pe aceste direcii.
Exploatarea Lacului Techirghiol se face i de ctre staiunile Eforie Nord i Eforie Sud care
au amenajri de Bi Reci precum i Sanatorii Balneare.
11
Oraul Techirghiol are ca specific, pe care trebuie s-l pstreze i s-l valorifice n
continuare, aspectul linitit, patriarhal.
2.1.3. Relieful
Caracteristice n relieful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime ( transversale ), ce au

o litologie mixt ( fluvial i maritim ), dimensiuni mai mari, construite pe vechi linii ale
rmului de ctre curenii marini ce creeaza coordonate litorale; au dune de nisip pe ele ca
urmare a mobilitii nisipurilor superficiale sub aciunea vntului; dintre grindurile fluvio-
maritime din zona litoralului se remarc: Letea, situat ntre braele Chilia i Sulina, are o
form triunghiular cu vrful spre nord; suprafaa reliefului este neregulat datorit dunelor
de nisip care ating uneori nlimi de 12 m.
2.1.4. Structura geomorfologic
Fundamentul zonei este format din calcar. Peste acestea apar pe arii restrnse strate de
argile cafenii i roii, uneori cu cuiburi de gips sau congreiuni calcaroase. Formaiunea
predominant este loess ul guaternar depus n regim eolian sau loess remaniat depus n
regim torenial la baza pantelor. n partea de sud loess - ul are grosimi reduse de 0,5 1,0
m.
Depozitele actuale sunt formate din umpluturi antropice i prin depozite mloase de-a
lungul rmului lacului i de-a lungul vii centrale. Ele sunt prafuri mloase, argile mloase
i mluri cu grosimi diferite. Stratul de sol vegetal aflat la suprafaa terenului are grosimi de
0,30 1,50 m.
2.1.5.Clima i calitatea aerului
Amplasarea geografic a staiunii, la numai 3 km de rmul Mrii Negre, ntr-o regiune

de step dobrogean, determin caracteristicile climatului: temperat continental, de step,
cu influene marine, caracterizat printr-o temperatur medie anual de aproximativ 11
grade Celsius, o umiditate a aerului de circa 80%, vnt prezent aproape permanent, cu o
vitez de 4-5 m/s ( mai ales ntre orele 11-17 ), aeroionizarea medie de 900 de ioni pozitivi
si negativi/cm cu uoar predominan pozitiv. Acest tip de climat determin un confort
termic redus, ce implic o solicitare adaptativ intens a organismului, n special prin
mecanismele sale de termoreglare.
Climatoterapia n staiune se recomand att n scop profilactic, ct i curativ n
perioada mai - septembrie, asociat dup caz i cu bi reci de nmol n multiple afeciuni
locomotorii, ginecologice, dermatologice etc.
2.1.6. Temperatura
Temperatura medie multianual a aerului se situeaz n jurul valorii de 11 C, iar

cantitatea de radiaie atinge 125 130 de kcal/cm. Temperatura constituie un indicator
important pentru aprecierea calitii apelor naturale. Ea influeneaz compoziia chimic a
apei, ntruct solbilitatea srurilor depinde de temperatur. Ea acioneaz asupra
populaiilor acvatice dintr-un ecosistem, ca factor de control sau ca factor letal, pentru
orice specie existnd o temperatur optim de dezvoltare. Temperaturile sczute reduc
12
metabolismul, iar cele ridicate genereaz o supraactivitate a proceselor de fotosintez.

Studiile variaiilor termice din lac au dus la concluzia c aceasta influeneaz direct
majoritatea proceselor fizico- chimice din lac, viteza de sedimentare, cantitatea de oxigen
dizolvat, precum i intensitatea proceselor de descompunere bacteorologic. Regimul
climatic general se caracterizeaz prin veri a cror cldur este atenuat de briza
rcoroas a mrii i prin ierni blnde marcate de vnturi puternice; circulaia general a
atmosferei este din nord est, alternnd cu o circulaie vestic.
Parametrii meteorologici prezint urmtoarele caracteristici:
- temperatura aerului pentru valoarea medie multianual este de 11,2C, maxima absolut
este de 38,5C ( n anul 1927 ), minima absolut este de - 25C ( n anul 1927 ).
-numrul mediu al zilelor cu nghe este de 60.
2.1.7. Precipitaiile
Precipitaiile, reduse cantitativ sunt distribuite neuniform n spaiu i timp, perioada cea mai
bogat fiind la sfritul primverii nceputul verii.
Indicele de ariditate este de 2,2 ( cel mai ridicat din ntreaga ar ), caracterizeaz inutul
ca fiind foarte uscat, cu o cantitate medie multianual de precipitaii n jur de 400 mm i o
medie lunar variind ntre 0 180 mm.
Dei lacul Techorghiol este considerat ca un lac cu alimentare predominant din precipitaii,
adugnd i aportul din apele subterane, aceste cantiti nu acoper evapotranspiraia
care este foarte ridicat, pn la 700 mm cea potenial i cca 1000 mm, cea de la
suprafaa apei.
2.1.8. Vntul
Regimul eolian are o influen asupra lacului, a crui ap este n general ntr-o continu
micare. Valurile ce se formeaz n timpul verii, sub aciunea vnturilor locale, brizei
marine i a vntului dinspre uscat au o dezvoltare diferit pe suprafaa lacului, unele zone
fiind expuse frecvent aciunii abrazive a valurilor, n timp ce n alte zone, att fercvena ct
i nlimea valurilor sunt reduse. De asemenea, regimul eolian influeneaz n
exclusivitate procesul de sedimentare a nmolului n lacul Techirghiol. n condiiile de lac
linitit sedimentarea ar fi uniform, ceea ce ar duce la depunerea malului n zona litoral,
unde se dezvolt alga Cladophora. Ecranul de mal format mpiedic devoltarea algi, prin
diminuarea cantitii de lumin care ptrunde n apa lacului, astfel c productivitatea
lacului este mult diminuat. De asemenea, vntul poate reprezenta un factor letal i pentru
Artemia salin i alte nevertebrate acvatice, acionnd procesul peloidogenez.
Vntul prezint frecvene importante pe direciile nord i nord est 38 % i vest cu 16 %
viteza medie anual a vntului fiind de 4.9 m/s.
2.2. Lacul Techirghiol
2.2.1. Descriere general
13
Lacul Techirgiol este amplasat n bazinul hidrografic Litoral, fiind situat la 15 km sud de
oraul Constana i la cca 150 m vest fa de Marea Neagr, coordonatele geografice fiind
400235N, 283735 E.
Lacul Techirghiol, liman ca genez, cel mai
ntins liman fluvio-maritim din zonele de
litoral. Apele lacului sunt complet izolate de
Marea Neagr prin perisipuri, iar aportul de
ape superficiale i mai ales cele subterane
sunt suficiente pentru acoperirea evaporaiei.
Bazinul su hidrografic este de 140 km, dar
corectorul subteran este probabil mult mai
mare. Una din valorile terapeutice de seam
este reprezentat de nmolul de culoare
neagr- verzuie, cu puternic miros de
hidrogen sulfurat.
Hidrologia de suprafa a zonei este
dominat de prezena lacului Techirghiol ce funcioneaz ca un dren local. Lacul prezint
o suprafa de 1161 ha, iar volumul este de 41,8 mil. m. Bazinul hidrografic prezint o
suprafa de 186 km de circa 14 ori mai mare dect suprafaa lacului.
Vile ce dreneaz n lacul Techirghiol au fost vi seci sau intermitente, iar dup anii 70 o
parte dintre ele au devenit permanente sub influena unei activiti bogate a sistemelor de
irigaii ( Biruina, Movilia, Urlichioi, Tuzla i Techirghiol ) cu debite ce variaz ntre 40 50
l/s. Scurgerea permanent nregistreaz debite specifice medii de la 0,64 la 1,93 l/s km.
Pe lng vile amintite se ntlnesc numeroase izvoare situate la limita de emergen de
la baza loess-ului sau n zona sectorului submers.
Lacul Techirghiol a fost creat sub intensa activitate a sectorului vest costier al Mrii Negre,
fapt ce se regsete n evoluia temporal a sa. Exondarea post eocen ( perioada de
natere a lacului ) a dus la fracturarea n blocuri a zonei, ct i la nceputul unei eroziuni a
lor, valea propriu zis care s-a format, lacul funcionnd ca un sector exondat de tip
fluviatil.
Odat cu Bessarabianul, zona Techirghiol a suferit o uoar scufundare, fapt ce a permis
apelor Mrii Sarmatice s o invadeze. Peste relieful deja creat, cu aspect de chei cu cderi
n trepte, s-a depus ntr-o prim faz complexul argilo mrnos ce atinge grosimi
deosebite fa de zonele adiacente, urmat de condiiile unei sedimentri de tip carbonatic,
fenomen ce va continua i n Kersonian.
La sfritul Kersonianului, continund cu perioada glaciar, regiunea sufer o ridicare ce a
declanat un puternic fenomen de eroziune i transport prin individualizarea vilor Biruina
i Urlichioi ( vi tributare lacului ). Odat cu perioada post glaciar are loc o mare
trangresiune a Mrii Negre care a avut ca efect ridicarea nivelului apei marine la + 5m fa
de 0 actual, vile existente transformndu-se n golfuri maritime.
Aproximativ ntre secolele VII- V . Hr. are loc regesiunea histrian n care se pare c
golful Techirghiol a funcionat ca o lagun nchis, avnd caracteristicile climatice
aproximativ asemntoare cu cele actuale.Acum cca 1000 1500 ani are loc o ultim
transgresiune ( Razim ) ce face o ultim legtur a lacului cu marea, perioad ce a
precedat colmatarea i creterea cordonului litoral, ce a izolat definitiv cele dou entiti
acvatice.
Suprafaa ntregului complex ( lacul srat, lacul salmastru dulce i lacul dulce + Balta
Tuzla ) este de cca 1315 ha, repartizate astfel: lacul dulce 38, 89 ha ( aprox 3 % din tot
14
complexul ), lacul salmastru dulce 197,66 ha ( 15 % ), lacul srat 1040,62 ha ( 79 % ) i

Balta Tuzla cu 38,19 ha ( 3 % ).Amplasat n podiul Topraisar, lacul Techirghiol este situat
la confluena a 3 vi bine nscrise n relieful zonelor: Movilia, Biruina i Techirghiol.
Lacul pstreaz forma alungit de liman, cu o lungime maxim de 7, 75 km, lime minim
de 1 km, iar cea medie de 4,4 km. Volumul lacului avariat n limite largi, n decursul
evoluiei sale, fiind de 50 mil m, cota 0 MN , iar adncimile medii nregistreaz valori de
4,0 m, comparativ cu cele maxime care ating valori de 12 m.
2.2.2.Tipul terenurilor si al suprafeelor din Aria Protejat Lacul Techirghiol
O prezentare detaliat a suprafeelor i tipurilor de teren din interiorul ariei protejate,

folosind Corine Land Cover Romnia, este prezentat n urmtorul tabel:
Tipul de teren ha %
Construcii antropice discontiune 1237.27 7.14
Uniti industriale sau comerciale 351.45 2.03
Teren asociat reelelor de drumuri i ci ferate 14.03 0.08
Zone portuare 7.22 0.04
Zone sportive i de agrement 200.04 1.15
Terenulri arabile neirigate 13149.19 75.89
Puni 202.11 1.17
Terenuri agricole cu suprafee semnificative de 651.30 3.76
vegetaie natural
Plaje, dune, nisipuri 72.97 0.42
Mlatini 130.78 0.75
Ape stttoare 1310.21 7.56
TOTAL 17326.57 100
Aria Protejat Lacul Techirghiol cuprinde pe lng lacul n sine i o zon de protecie
special acvifaunistic i o zon de dezvoltare economic durabil care reprezint o
suprafa de teren semnificativ, mrind considerabil suprafaa ariei protejate. n Aria
Protejat sunt incluse urmtoarele localiti: Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla,
Biruina, Movilia i o parte mic din Topraisar.
Suprafaa total a Ariei Protejate Lacul Techirghiol este de 17.326, 57 de ha, limita
acesteia fiind determinat de cumpna apelor. A fost aleas pentru a putea proteja ntr-un
mod ct mai eficient compoziia specific a apei Lacului Techirghiol de infiltrrile de ap
dulce sau de deversrile de variate substane nocive ( pesticide, insecticide, ierbicide,
ngrminte chimice ) care s-ar putea scurge i asftel afecta lacul.
2.2.3. Limitele i zonarea intern
Zonarea intern a Ariei Potejate Lacul Techirghiol a fost realizat pe baza localizrii
principalelor valori naturale i a necesitii de conservare a diversitii biologice locale. De
asemenea, un factor important care a fost avut n vedere a fost cel al activitilor permise
n interiorul Ariei Protejate. Astfet, exist trei zone bine definite dup cum urmeaz:
15
- zona central de conservare ( sit Ramsar ) reprezentat de lacul n sine i respectiv 7

m de la luciul de ap, cu suprafaa de 1400 ha. Aceast zon cuprinde situl Ramsar i
reprezint zona cu prioritate total pentru conservarea speciilor, habitatelor i
ecosistemelor. n mod natural, aici sunt permise numai activiti de monitorizare, limitate i
nondestructive, necesare pentru managementul ariei, ct i a activitilor de cercetare.
Managementul acestei zone se realizeaz n scopul conservrii ei i al utilizrii durabile a
resuselor biologice pe care le genereaz, n conformitate cu prevederile Conveniei privind
conservarea zonelor umede de importan internaional ( Convenia Ramsar ), n special
ca habitat al psrilor acvatice.
- zona de protecie special acvifaunistic ( zona de protecie integral, SPA )
Reprezentat de o suprafa de teren localizat la coada lacului i care se suprapune
peste o zon central de conservare n partea de est a lacului i de o zon satelit
reprezentat de o parcel de 10 ha situat n partea de sud a Ariei Protejate, nsumnd n
total 3035 ha. Aceast zon corespunde Ariei de Protecie Special acvifaunistic ( SPA )
care face parte din reeaua european de arii protejate, Natura 2000.
Managementul este dedicat conservrii speciilor, habitatelor i ecosistemelor, a valorii
peisajului natural, recreeri i plcerii de a fi n mijlocul naturii i al ariei naturale. n mod
natural, aici este permis procedeelor naturale s se desfoare cu intervenii manageriale
minime i fr a dezvolta infrastructura. Sunt admise turismul controlat, activitile de
natur educativ i numai activitile de gospodrie/ valorificare a resurselor naturale ( de
ex. utilizarea punilor de ctre localnici i a terenurilor agricole pentru culturi agricole )
care respect principiile de utilizare durabil a acestora n confirmitate cu planul de
management. Managementul necesit msuri legale, administrative sau contractuale n
scopul evitrii deteriorrii habitatelor naturale i a habitatelor speciilor, precum i a
perturbrii speciilor pentru care zonele au fost desemnate.
-zona de dezvoltare durabil a activitilor umane ( zon de utilizare intensiv ).
Cuprins ntre cumpna apelor i limitele zonei de protecie special acvifaunistic, avnd
o suprafa de 12.850 ha. Conine n special terenuri agricole i 6 localiti, dar tocmai din
acest moment poate avea o influen deosebit asupra compoziiei i structurii habitatelor
i ecosistemelor zonei centrale de conservare.
Aici sunt permise activitile i funcionarea structurilor deja stabilite sau dezvoltarea
infrastructurilor cu promovarea i sprijinirea, pe ct posibil, a dezvoltrii durabile care ar
putea fi prielnice ariei protejate i care nu vor provoca un impact negativ asupra ariei
protejate ( cum ar fi folosirea n exces a pesticidelor, insecticidelor sau a altor substane
toxice care ar putea ajunge n apa lacului ).
Astfel, aici se permit activiti de investigaii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes
turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabil a resurselor naturale i de
prevenire a oricror efecte negative semnificative asupra biodiversitii.
2.2.4. Geologia lacului Techirghiol
Cantonat n calcare sarmariene, fostul liman fluvio-maritim, generat de micri

epirogenice locale i sub influena unui proces continuu de abraziune i acumulare marin,
a evoluat ctre un mediu lagunar, prin nchiderea fostului golf de un cordon de sedimente.
Pe fondul condiiilor fizico-georgrafice i al regimului nchis al bazinului hodrografic, se
produce o concentrare a srurilor minerale, actuala compoziie chimic a apei fiind
considerat de tip cloro sodic, magnezian, sulfuros, iodurat i respectiv bromurat.
16
n malurile lacului Techirghiol afloreaz depozite carbonatice de vrst bessarabian

kersonian, greu de difereniat att din punct de vedere litologic ct i faunistic.
Din punct de vedere geologic, cuveta lacului Techirghiol n zona adiacent se ncadreaz
n unitatea structural Dobrogea de Sud cu fundamentul cutat, alctuit din isturi cristaline
i isturi verzi peste care s-a depus cuverta sedimentar. Aceast cuvert este format din
depozite paleozoice, mezozoice, teriare i cuatenare cu grosimi mici i numeroase lacune
de sedimentare, datorit micrilor pe vertical.
PALEOZOICUL este reprezentat prin Silurian format dintr-un complex de isturi
argiloase, detritice negricioase cu intercalaii subiri de calcare coninnd exemplare de
graptolii.
MEZOZOICUL conine depozite aparinnd Triasicului, Jurasicului i Cretacicului.
TRIASICUL se prezint sub forma unei alternane de cuartite i gresii argiloase roiatice.
JURASICUL n zona Techirghiol este erodat.
CRETACICUL este reprezentat de depozite albiene cu nisipuri i gresii glauconitice,
depozitele cenomaniene sunt reprezentate de microconglomerate cu intercalaii de gresii
i calcare, depozitele turoniene sunt reprezentate prin conglomerate silicioase, gresii
calcaroase, nisipuri i petriuri, formaiunile senoniene sunt alctuite din
microconglomerate i gresii calcaroase, precum i cret cu concreiuni de silex i
intercalaii de bentonite.
NEOZOICUL este reprezentat prin depozite de vrsta eocen i miocen ( sarmaian )
ultimile fiind ntlnite la zi.
EOCENUL este dezvoltat pe arii limitate i este reprezentat prin depozite yperisene
alctuite din nisipuri silicioase cu intercalaii rare de gresii calcaroase.
LUTETIANUL este reprezentat prin calcare albe i calcare grezoase alb glbui, bogate
n numulii.
SARMAIANUL este reprezentat prin depozite bessarabiene cu argile verzi i cafenii
precum i de calcare lumaselice i de depozite kersoniene alctuite din calcare oolitice cu
intercalacii subiri de argile i nisipuri.
CUATERNARUL este depus peste calcarele sarmaiene i este reprezentat prin
depozite Pleistocene ( argile verzi i rocate cu pete manganoase, concreiuni calcaroase
i loess-uri nisipo-prfoase i prafo- nisipoase macroporice ).
2.2.5. Hidrologia
Datorit tipului genetic al lacului Techirghiol liman fluvio-maritim, bazinul de recepie al

acestora este de 150 km, bazinul de alimentare din subteran avnd o suprafa de cca
400 km. Alimentarea lacului este asigurat att de scurgerea superficial ( bazinul de
recepie ) ct i de aportul subteran ( bazinul de alimentare ).
De asemenea, lacul Techirghiol este alimentat i de izvoare de mal, active ndeosebi ctre
coada lacului.
n ceea ce privete studiile de bilan hidric realizate de ctre institute de specialitate, n
evoluia ultimilor 30 ani, se constat o cretere a aportului de ap de suprafa, ct i a
componenei subterane, cu dominan din punct de vedere cantitativ a celei subterane.
2.2.6. Ape subterane
17
Studiile efectuate de INMH ncepnd cu anii 70, n zona lacului Techirghiol pun n
eviden existena a 3 sisteme acvifere care particip n mod direct sau indirect la
alimentarea lacului, care se dezvolt n formaiuni ce se deosebesc net din punct de
vedere litofacial.
Aportul subteran provine din 2 acvifere ( Cuaternar loess-uri i Eocen sarmaian-
calcare ). Cuveta lacului se afl cantonat n acviferul calcarelor Eocen sarmaiene, ce
are un caracter ascensional, transportul apei se realizeaz prin fisuri i goluri carstice
reprezentnd principala surs a lacului. Calcarele sunt acoperite n jurul lacului de
cuvertur de loess- uri cuaternare care la baz conine acviferul cuaternar.
Creterile din acviferul freatic au avut un caracter sezonier, n funcie de irigaii i regimul
precipitaiilor, nregistrndu-se amplitudini de 1,0 4,0 m, iar adncimile nivelului
hidrostatic fiind cuprinse ntre 5 11 m, pe fondul unei creteri continue de la an la an.
n perioada anilor 80 se constat creteri apreciabile ale nivelului piezometric, mai ales pe
sectorul vestic al bazinului hidrografic, combinate cu zone de scdere sau echilibru.
Potrivit estimrilor INHGA, n acviferele bazinului hidrogeologic al lacului Techirghiol s-a
acumulat un volum de cca 280 mil. m ap, volum ce se consider a proveni n parte din
pierderile din sistemul de irigaii, estimate la circa 20 - 49 % .
2.2.7. Caracterizarea zcmntului de nmol
Cunoscut nc din vechime pentru calitile curative ale apei i nmolului, lacul Techirghiol
este un liman maritim, cu ap suprasrat care prezint interes balneo-terapeutic, apa
avnd caliti deosebite.
Din punct de vedere geologic, regiunea n care se afl amplasat lacul Techirghiol se
ncadreaz n unitatea structural a Dobrogei de Sud, cu fundamentul cutat, alctuit din
isturi cristaline i istruri verzi. Cuvertura sedimentar este format din depozite
paleozoice, mezozoice, teriare i cuaternare, cu grosimi mici i numeroase lacune de
sedimentare.
n malul lacului Techirghiol afloreaz depozite carbonatice ( calcare oolitice, lumaselice, cu
Nubecularia ), de vrst bessarabian - kersooian, greu de difereniat att din punct de
vedere litologic ct i faunistic.
Nmolul lacului Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice subacvatice
organogene caracterizat ca nmolul sapropelic de liman, fiind produsul unor complexe
procese biologice i chimice de lung durat. Conformaia cuvetei lacustre, curenii lacului
i dispoziia neuniform a zoo i fitoplanctonul, determin neuniformitatea arealului
nmolului, grosimea sa variind de la centimetri pn la un metru, fiind alctuit din 3
straturi. Modificarea condiiilor chimice ale apei lacului au avut drept urmare ncetinirea
procesului de peloidogenez, rezervele de nmol scznd simitor n decursul anilor.
Din punct de vedere fizico-chimic, nmolul este un amestec intim a 3 faze:
- o faz solid, format din particule minerale i organice, de mrimi diferite;
- o faz coloidal, compus din substane minerale i organice aflate n nmol n stare
coloidal;
- o faz lichid, construit din soluie apoas a substanelor solubile din nmol, soluie ce
mbib i umple interstiiile dintre particulele solide i cele coloidale ale nmolului.
La acestea se adaug diferite microorganisme componente ale biomasei nmolului,
precum i resturi vegetale nedescompuse. Compoziia chimic global a nmolului este
urmtoarea:
- umiditatea 69 71 % ( raportat la nmolul n stare natural )
18
- substane volatile 6,4 7, 21 %

- minerale 23 %
Depozitele pelitice din cuveta lacului sunt de vrst cuaternar, ele repauznd peste
depozite sarmaiene. Succesiunea diferitelor nivele pelitice cuaternare se mpart n dou
complexe: I + II.
Complexul II, dispus peste nmolul cenuiu rubanat bessarabian, ncepnd din
baz este format din urmtoarele orizonturi:
- nmol oliv deschis, fin, plastic, onctuos, cu grosimi cuprinse ntre 0 0,15 m;
- nmol oliv - nchis, fin, plastic, onctuos, cu grosimi ntre 0 0,10 m;
- nmol cenuiu oliv, fin, plastic, onctuos, coninnd cochilii de lamelii - branhiate i
gastropode, cu grosimi de 0,5 0,2 m.
Orizontul cochilifer a fost ntlnit pe toat suprafaa cuvetei lacului, formd un orizont
reper, care separ complexul II de complexul I. Complexul II a fost considerat ca fiind
format ntr-o faz veche a lacului Techirghiol n condiiile biochimice asemntoare,
naintea transgesiunii Rezelm, marcat prin nivelul cochilifer.
Din analizele chimice efectuate de Institutul de Medicin, Balneogie i Recuperare
Medical asupra depozitelor pelitice ale acestui complex, rezult calitile sale terapeutice
foarte asemntoare cu cele ale complexului I, exploatat n prezent. Complexul II
reprezint o surs potenial pentru viitor, cnd se va gsi modalitatea de exploatare a sa,
dificil n prezent datorit nivelului cochilifer din acoperi. Complexul I reprezint n
prezent sursa de nmol terapeutic, fiind alctuit din urmtoarele orizonturi, cu dispunere
peste orizontul reper cochilifer:
- nmol cenuiu oliv, fin, plastic, onctuos, cu grosimi cuprinse ntre 0 0,25 m;
- nmol cenuiu negru, fin plastic, onctuos, cu grosimi de 0 0,15 m;
- nmol negru, onctuos, cu miros puternic de hidrogen sulfurat, cu grosimi de 0,05 0,40
m;
- pelogenul, sediment de culoare verzui cafenie, geliform, cu grosimi cuprinse ntre 0
0,10 m.
Acest ultim orizont reprezint sursa de formare a nmolului negru. Studiile ntreprinse
n direcia stabilirii vrstei depozitelor pelogene, bazate pe analize sporopolenice, au
condus la concluzia c aceste depozite s-au format n perioada ultimilor 3000 de ani.
Nivelul reper de cochilii s-a depus n a doua parte a mileniului I al e. n., acesta nsemnnd
c n urm cu 1500 de ani a existat o perioad cnd lacul Techirghiol i marea au fost
pentru ultima dat legate, dup care lacul a evoluat spre un caracter lagunar, caracter
care se menine i astzi.
2.2.8. Calitile terapeutice ale nmolului
Nmolul lacului Techirghiol, puternic hidratat, bogat n substane minerale i mici cantiti
de substane organice, conine hidrogen sulfurat, sulfur de fier, sulf nativ i substane
enzimatice. Structura granular fin, coninutul ridicat n coloizi organici i minerali,
plasticitate cu limite de umiditate foarte largi, confer nmolului o remarcabil capacitate
de absorbie a ionilor de calciu, magneziu, potasiu i fier cu rol important prin mobilizarea
lor n organism, cu efect benefic asupra schimburilor metabolice.
Calitile terapeutice ale nmolului sunt atestate de Institutul de Medicin Fizic i
Balneologie Medical, statisticile n domeniu stabilind calitile deosebite ameliorative n
numrate boli cronice. Procedurile medicale bazate pe mpachetri cu nmol, combinate
cu bi de ap srat i beneficiind de climatul marin al acestei zone, sunt deosebit de
19
eficiente n tratarea afeciunilor aparatului locomotor ( reumatism degenerativ, articular,

inflamator, boli ale sistemului periferic ), afeciuni dermatologice, ginecologice, boli
asociate ( respiratorii, profesionale, endocrine, boli de nutriie i metabolice ), boli ale
sistemului nervos periferic i boli cardio vasculare.
2.2.9. Compoziia chimic i biologic a apelor
Lacul Techirghiol a fost monitorizat din punct de vedere calitativ, n perioada 1991 2005
n 5 seciuni de control : coada calului, Olimpus S.A., Baraj Tuzla, Eforie Nord Bi Reci i
S.P. Techirghiol, zone cu influene antropice sau cu aport de ap dulce, cu o frecven
variind ntre 4 6 ori/an ( n lunile februarie, aprilie, iunie i septembrie ). ncepnd cu anul
2000 prelevrile de ap s-au fcut de la mal, fa de anii anteriori cnd prelevrile s-au
fcut cu alupa din masa apei.
Evoluia parametrilor semnificativi n studiul calitii apei lacului, s-a fcut difereniat, n
funcie de sezonul recoltrii probelor de ap.
ph ul apei lacului Techirghiol este alcalin, atingnd n anii precedeni valori medii de
7,97 n anul 1995 i de 9,17 n anul 1999. n anul 2005 a nregistrat o valoare medie de
8,4. Valorile uor crescute ale ph ului au dat o alcalinitate ridicat, ceea ce a favorizat i
o dezvoltare a fitoplanctonului specific apei cu o salinitate crescut.
Temperatura apei indicator important n aprecierea calitii apei lacului, a fost studiat
n sezoanele primvara, vara i toamna; este legat ca i lacurile cu ap dulce de
oscilaiile temperaturii atmosferice i d posibilitatea analizei pe baz de corelaie cu ali
indicatori.
Oxigenul dizolvat se afl ntr-o corelaie invers cu temperatura apei. n sezonul rece,
la temperaturi sczute ale apei, sunt valori mai ridicate. Pe fondul unor temperaturi ridicate
n aer i n apa lacului, valorile oxigenului dizolvat scad. n perioada 1993 2005 oxigenul
dizolvat, pe ansamblu lac, nregistreaz valori medii de 4,04 mgO2/l ( 2002 ); 6,82 mgO2/l
( 1997 ). n anul 2005 s-a nregistrat o valoare medie de 5,9 mgO2/l.
Consumul biochimic de oxigen CBO5, se afl n general n corelaie direct cu
temperatura apei lacului, atingnd valori sczute n perioada rece i din ce n ce mai
ridicate pe msur ce temperatura n aer i n apa lacului se mresc.
n perioada 1991 2005, indicatorul CBO5, pe ansamblu lac, nregistreaz valori medii de:
2,78mg/l ( 1993 ), 9,98 mg/l ( 1999 ), 20,25mg/ l ( 1995 ) i 6,8 mg/l ( 2005 ).
Substana organic, CCOMn are o evoluie n timp asemntoare consumului biochimic
de oxigen, nregistrnd n perioada 1991 2005, pe ansamblu lac, valori medii de 15,52
mg/l
( 1991 ), 45, 17 mg/l ( 1995 ), 27,51 ( 1999) i 22,3 mg/l ( 2005 ).
Mineralizarea crescut a apei lacului Techirghiol, consecina genezei acestuia, a
nregistrat pe ansamblu lac, n perioada 1991 2005 variaii, atingnd valori medii de
55,40 g/l
( 1994 ) i de 65,32g/l ( 2004 ). n perioada anului 2005 s-a nregistrat o valoare medie de
61,49 g/l.
Clorurile din apa lacului au variat n perioada investigat n paralel cu evoluia
mineralizaiei i a nivelurilor apei din lac. Se poate observa c valorile medii ale
concentraiei n cloruri au fost de 26,230mg/l atins n anul 1997 i de 34,260mg/l, valoare
nregistrat n 2003 cnd nu au fost nregistrate precipitaii. n anul 2005 clorurile au
nregistrat o valoare medie 29,870mg/l.
20
Salinitatea apei lacului se afl n corelaie invers cu nivelul apei lacului, n consecin
aceasta crete n perioada cnd nivelul apei n lac scade.
Salinitatea a nregistrat pe ansamblu lac, n perioada 1991 2005 valori medii de 47,21 g
n anul 1997 ( caracteristicile fizico chimice ale apei lacului s-au modificat datorit
precipitaiilor abundente din toamna anului 1996 ) i de 61,83 g n anul 2003 ( ca
urmare a temperaturilor extrem de ridicate nregistrate n verile anilor 2001, 2002 ). n anul
2005 s-a nregistrat o valoare medie a salinitaii de 53,78 g mai sczut fa de anul
anterior. Anul 2005 a fost un an ploios, n care nu au fost nregistrate temperaturi foarte
ridicate.
Printre lacurile litorale, lacul Techirghiol ocup un loc aparte din punct de vedere biologic.
n apa lacului srat se dezvolt trei grupuri de alge ( albastre, verzi i diatomeele ), care
predomin alternativ. Algele purpurii i euglenidele sunt prezente n numr redus i
temporar. Structura biogenezei zooplanctonice este dominat de grupele Rotatoria,
Filopoda, Ciliata i Copepoda.
Din punct de vedere biologic, se urmrete densitatea, biomasa i structura
microfitoplanctonului care intr n bioeconomia lacului, precum i densitatea, biomasa i
structura zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol n procesul de peloidonegenez (
formarea nmolului ).
2.2.10. Clima
Din punct de vedere climatic, acest sector se situeaz n regiunea climatului temperat-
continental excesiv din est, ncadrndu-se n categoria treptelor cu climat de dealuri, pe
care se grefeaz, n plus, influene pontice. Astfel, temperatura medie anual este
cuprins ntre 10-11C. n iulie, luna cea mai cald din an, temperatura este de 20-23C,
iar n ianuarie - luna cea mai rece - media este usor sub 0C, n aceast zon
nregistrndu-se amplitudini de la var la iarn de 20-23C. Regimul precipitaiilor este
sczut, sub 400 mm anual, fiind mai ridicat n regiunile nalte din nord-vest. Vntul
caracteristic este cel estic, cu caracter stepic ( crivul ), iar dintre vnturile locale bat
brizele marine, datorate nclzirii inegale a uscatului i a mrii n timpul zilei i al nopii, n
zona litoral. n general, elementele climatice sufer mici variaii regionale, n sudul zonei
evideniind un climat tipic de cmpie moderat, iar n nord unul de dealuri joase.
2.2.11. Solul i depozitele de deeuri
Din punct de vedere geologic, regiunea n care se afl amplasat lacul Techirghiol se
ncadreaz n unitatea structural a Dobrogei de Sud cu fundamentul cutat, alctuit din
isturi cristaline i isturi verzi. Cuvertura sedimentar este format din depozite paleozice,
mezozoice, teriare i cuaternare, cu grosimi mici i numeroase lacune de sedimentare.
Nmolul lacului Techirghiol face parte din grupa sedimentelor terapeutice subacvatice
organogene, caracterizat ca nmol saporpelic de liman, fiind produsul unor complexe
procese biologice i chimice de lung durat. Conformaia cuvetei lacustre, curenii lacului
i dispoziia neuniform a zoo i fitoplanctonului, determin neuformitatea arealului
nmolului, grosimea variind de la civa cm pn la un metru, fiind alctuit din trei straturi.
Modificarea condiiilor chimice ale apei lacului au avut drept urmare ncetinirea procesului
de peloidogenez, rezervele de nmol scznd simitor n decursul anilor.
Colectarea i transportul deeurilor se realizeaz cu utilaje aflate n proprietatea
21
public a oraului Techirghiol. n locurile publice exist amplasate pubele ecologice de

colectare a deeurilor, ns acestea nu sunt suficiente n raport cu necesarul oraului. O
parte a deeurilor menajere sunt depozitate la groapa de gunoi a oraului amplasat pe
malul lacului Techirghiol.
2.2.12. Vegetaia
Lacul Techirghiol ocup un loc aparte din punct de vedere biologic. Datorit concentraiei
ridicate n soluri a apei, n lac pot supravieui doar specii cu limite largi de eurihalinitate.
Fitoplanctonul n bazinele hipersaline, cum este i cazul lacului Techirghiol prezint o
diversitate redus. Astfel, macrofitele submerse, ce constituie flora lagal, sunt
reprezentate n principal prin alga verde filamentoas Cladophora vagabunda, una din
componentele eseniale ale nmolului sapropelic. Alte specii de alge prezente n lac sunt:
Cladophora crystallina i Closterium acerosum. De asemenea, sunt prezente i specii de
diatomee, cum ar fi: Synedra tabulata, Nitzschia sigmoidea i Achnanthes brevipes.
Pe colinele calcaroase acoperite de loess- uri din mprejurimile
lacului se dezvolt o flor xelofil i xelo mezofil tipic pajitilor
stepice. Dintre speciile de plante ce pot fi ntlnite n aceste tipuri
staiuni, amintim: Festuca valesiaca, Artemisia austriaca, Achillea
setacea, Echinops ritro ssp. Ruthenicus, Verbascum blattaria,
Teucrium pollium, Lithospermum arvensae, Lycopsis arvensis
ssp. Orientalis, Alyssum alyssiodes, Euphorbia seguieriane,
Adonis aestivalis, Echium vulgare, Melilotus albus, Crepis foetida
ssp. Rhoeadifolia, Tragopogon orientalis, Carthamus lanatus,
Hordeum murinum, Carduus acanthoides, Onopordon tauricum,
Agropyron cristatum, Elymus repens, Prunus spinosa, Ononis spinosa, Centaurea
orientalis, Xanthium spinosum, Amaranthus retroflexus, Cichorium intybus, Polygonum
aviculare, Chenopodium album, Convolvulus arvensis, Amaranthus retroflexus,
Taraxacum officinale, Cardaria draba, Sisymbrium sophia, Coniza canadensis, Marrubium
vulgare, Poa bulbosa, Xeranthemum annuum, Kochia prostrata, Medicago minima,
Medicago falcata, Diplotaxis muralis etc. Dintre speciile vernale sunt nelipsite : Draba
verna, Hyacinthella leucophaea ( zambilia raritate ponto balcanic ), Muscari
racemosus, Ornithogalum refractum, Gagea pratensis, Lamium amplexicaule, Lamium
purpureum etc.
Asociaii vegetale : Medicagini Festucetum valesiacae, Agropyretum pectini formae,
Artemisio austriacae- Poetum bulbosae, Cynodonti - Medicaginetum minimae, Hordeetum
murini, Agropyro pectinato Kochietum prostratae, Circio arvense Convolvuletum
arvensis, Xanthio spinosae Amaranthetum, Xeranthemetum annui, Carduetum nutansis,
Onopordetum acanthii etc.
Vegetaia nisipurilor litorale din zona lacului Techirghiol este caracterizat din asociaii de
plante specifice srturilor marine care, n general, sunt dispuse n zone concetrice ctre
lac, n funcie de gradul de salinitate a nisipului. Se ntlnete mai ales asociaia de
Suaeda maritima, Kochia hirsuta i Salicornia herbaceea prin care cresc Aster tripolium
ssp. Pannonicus, Puccinelia distans, Spergularia marginata. Alte specii de plante halofile
sunt: Suaeda salsa, Salicornia europaea, Cyperus pannonicus, Artemisia santonica,
Atriplex oblongifolia, Atriplex tatarica, Bassia sedoides, Spergularia media, Hordeum
geniculatum etc.
22
Datorit condiiilor de salinitate a apei lacului, vegetaia palustr este slab reprezentat i
se ntlnete numai n zonele de mal pe poriuni limitate. Principala component a acestei
asociaii de vegetaie palustr este constituit din stuf, Phragmites australis. n zonele
nmltinate de la coada lacului se dezvolt preponderent specii higrofile i mezo
higrofile, dintre care comune sunt: Typha angustifolia, Bolboschoenus maritimus, Lycopus
europaeus, Calystegia sepium, Sonchus arvensis, Eupatorium cannabinum, Mentha
aquatica, Polygonum amphibium, Epilobium tetragonum etc. Pe terenul reavn i slab
srturat din jurul lacului este frecvent Juncus gerardi.
Cea mai important i mai protejat specie din zon este bujorul Paeonia tenuifolia , care
este o specie ameninat la nivel european prezent aici, din fericire, n numr destul de
mare la coada lacului.
Alte specii de interes sunt i Astragalus spruneri, Astragalus vesicarius ssp.
Pseudoglaucus, Astragalus hamosus, Adonis vernalis, Adonis volgensis, Adonis flammea,
Salvia aethopis, Salvia nutans, Centaurea napulifera, Syrenia canca, Alyssum hirsutum,
Stippa ucrainica, Stipa dasyphilla, Ranunculus oxyspermus, Scorzonera mollis, Scutelaria
orientalis, Seseli tortuosum, Convolvulus cantabrica i Satureja caerulea.
2.2.13. Fauna
Fauna bental a lacului Techirghiol este caracteristic mediilor acvatice hipersaline, fiind
srac din punct de vedere calitativ.
Dintre speciile de nevertebrate mai importante amintim: cilioforul endemic Cothurnia
tekirghiolica, gasteropodele Pseudamnicola codreani, Physa acuta, viermii plati
Polycladodes album, Polycelis nigra, crustaceele Ilyocriptus sordidus, Leydigia leydigi,
Macrothrix laticornis, Gammarus pulex, Asellus aquaticus, chilopodul Scolopendra
cingulata, heteropterele Dicranocephalus albipes, Hallodapus montadoni , Derula
flavoguttata, Henestaris halophilus coleopterele Ochthebius glabratus, Aphthona
cyparissiae, Phyllotreta cruciferae, Agapanthia violacea, Rhagium inquisitor, tricopterele
Argypnia varia, Limnephilus bipunctatus, lepidopterele Parahypopta caestrum, Aspitatea
ochrearius, Zygaena contaminei, Lythria purpuraria Eublema rosina, Miltochrista miniata,
dripterele Haliella noctivaga, Haliella taurica, Ephydra californica, Bibio hortulanus,
Chironomus plumosus, Clinotanypus nervosus, Machimus annulipes, Neomochtherus
flavipes i himenopterele Tenthredo costata, Notozus spinosa, Omalus pusillus,
Paraferreola mantica, Osmia andrenoides, Cerceris quinguefasciata, Ammophila heydeni
i Hylaeus variegatus.
Din cauza salinitii excesive fauna acvatic vertebrat este absent n lacul Techirghiol.
Doar n partea de SV ndiguit a lacului care este i zona cu cele mai abundente izvoare
de ap dulce, a fost semnalat o specie endemic de pete, ghindrinul de Techirghiol
Gasterosteus crenobiontus. De asemenea, aceast zon a fost populat n scop comercial
cu diferite specii de peti.
n ceea ce privete herpetofauna, aici ntlnim cteva specii ameninate la nivel european.
Astfel, n afar de broasca verde de lac Rana ridibunda ( Pelophylax ridibundus) i arpele
de cas Natrix natrix, toate speciile sunt strict preotejate: broasca rioas verde Bufo
viridis ( Pseudepiladea viridis ), broasca de pmnt siriac Pelobates syriacus balcanicus
probabil extinct din zon, respectiv estoasa de ap Emys orbicularis, oprla de step
Podacris tauricus i arpele ru Dolichophis caspius.
Avifauna lacului Techirghiol este deosebit de important,
aici ntlnindu-se specii rare, unice n Romnia, unele fiind
23
periclitate pe plan mondial sau european. Spre exemplu gsca cu gt rou Branta
ruficollis, aceast specie de gsc avnd aici unul dintre cele mai importante locuri de
iernare din Europa. Au fost descrise n aceast zon mai mult de 150 de specii de psri
clocitoare sau migratoare.
Dintre psrile clocitoare i de pasaj din Avifauna Romniei pot fi ntlnite aici urmtoarele
specii : Gavia arctica, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis,
Tachzbaptus ruficollis, Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pugmeus, Egretta garzetta,
Ardea cinerea, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Ixobrychus
minutus, Fulica atra, Tadorna tadorna, Vanellus vanellus, Himantopus himpantopus,
Tringa nebularia, Cygnus cygnus, Anser albifrons, Anser erythropus, Aythia ferina, Alauda
arvensis, Ana streprera, Anas penelope, Anas plathyrhynchos, Anas querwuedula, Anas
crecca, Bucephala clangula, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Accipiter nisus, Buteo
buteo, Buteo lagopus, Oxyura leucocephala, Vanellus vanellus, Larus minutus, Larus
genei, Larus melanocephalus, Riparia riparia, Anas acuta, Anas clypeata, Mergus albellus,
Burhinus oedicnemus, Circus macrourus, Buteo lagopus, Haliaeetus albicilla, Falco
peregrinus, Falco cherrug, Falco vespertinus, Falco tinnunculus, Circaetus gallicus,
Saxicola rubetra etc.
Unele din acestea, cum ar fi Oxyura leucocephala, au un statut vulnerabil n Europa, iar
Falco cherrug este o specie de oim periclitat n Europa.
Mamiferele sunt i ele bine reprezentate, cea mai important fiind subspecia endemic de
dihor ptat Vormela peregusna euxina, mprejurimile lacului Techirghiol fiind situate la
limita nordic a arealului acestei specii rare, strict protejate. Mai ntlnim i alte specii strict
protejate cum ar fi: popndul Spermophilus citellus, dihorul de step Mustela eversmanni
i liliecii Miniopterus schreibersi, Myotis myotis i Myothis putorius.
Alte specii de mamifere ntlnite aici, n zona lacului Techirghiol sunt iepurele de cmp
Lupus europaeus, oarecele de cmp Microtus arvali, obolanul cenuiu Rattus
norvegicus, vulpea Vulpes vulpes i dihorul de cas Mustela putorius.
2.2.14. Habitate acvatice
Sunt cele mai importante i mai bine reprezentate la Techirghiol. Habitatele acvatice
rezultate prin fragmentarea lacului Techirghiol datorit construciei barajelor pot fi
ncadrate n trei mari categorii:
Lacuri saline/salmastre permanente ( Convenia Ramsar ), relativ srac n vieuitoare
datorit salinitii excesive, reprezint aproximativ 90% din suprafaa lacului.
Bli/mlatini permanente cu ap dulce ( Convenia Ramsar ), mai slab reprezentate,
rezultate din acumularea de ap dulce din diferitele izvoare de la coada lacului, ns mai
bine populate cu diferitele grupe de vieuitoare.
Zone umede dominate de tufiuri ( Convenia Ramsar ), ca exemple tipice putem aminti
comunitile vest pontice cu Phrahmites australis ssp. humilis i Aster tripolium i
comunitile danubiene cu Bolboschoenus maritimus Schieno plectus tabernaemontani.
2.2.15. Habitate de coast
Prezente numai n unele pri ale lacului, fiind reprezentate de urmtoarele tipuri:
- Colonizri anuale cu Salicornia i alte specii anuale care colonizeaz pe nmol sau nisip
- Dune
24
- Dune nisipoase de coast i continentale Dune cu Hippopha rhamnoides.
2.2.16. Pajiti ( Formaiuni ierboase naturale i semi naturale de pajite )
Foarte bine reprezentate, mai ales la coada lacului, populate cu numeroase specii de
plante i animale. Exemple caracteristice sunt pajitile ponto panonice cu Festuca
valesiaca habitat prioritar Natura 2000, pajitile ponto balcanice de Botriochloa
ischaemum i Festuca valesiaca, pajitile vest pontice de Stipa ucrainica i Stippa
dasyphilla, pajitile vest pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon
i Poa angustifolia, stepele nisipoase, stepele vest pontice cu Paeonia tenuifoliai
pajitile ponto sarmatice cu Juncus gerardi habitat prioritar Natura 2000.
De asemenea este important s amintim terenurile agricole care reprezint o bun parte
din Aria Protejat Lacul Techirghiol. Acestea sunt alctuite majoritar din monoculturi de
gru i de porumb, fiind deosebit de importante pentru supravieuirea psrilor care
ierneaz pe lac, reprezentnd o nsemnat surs de hran pentru ele. Este foarte
important ca i n continuare aceste terenuri s fie cultivate cu specii care pot fi consumate
de psri n timpul iernrii.
2.2.17. Procesele i relaiile ecologice
Caracterul hipersalin al lacului a determinat o biocenoz specific, reprezentat de un

numr redus de grupe de plante i animale, plantele superioare fiind slab dezvoltate, iar
vertebratele lipsind cu desvrire. Lanurile trofice, care reprezint cile de circulaie i de
transformare ale materiei n biocenoza sistemului, sunt scurte, fr pierderi la transferul de
la o verig la alta, fapt ce favorizeaz acumularea substanelor organice care particip
integral n procesul de paloidogenez, explicnd marea productivitate a a paleogenului din
lacul Techirghiol. Reprezentativ pentru zoocenoza planctonic a lacului este filopodul
Artemia salina, iar vegetaia macrofit este reprezentat de alga Cladophora vagabunda,
care i are originea n flora marin a golfurilor care au generat lacurile litorale.
Cel mai important proces ecologic din aceast zon este peloidogeneza, adic formarea
nmolului sapropelic ( nmol format n ape stttoare din substane organice aflate n
putrefacie i folosit n scopuri medicinale sau ca ngrmnt ). Acesta este un proces
complex ce implic numeroase specii de zooplancton respectiv fitoplancton, dintre care un
rol important l au alga verde filamentoas Cladophora vagabunda i respectiv crustaceul
filopod Artemia salina, care produce masa organic principal, din descompunerea creia
se produce acest nmol.
ntre anii 1993 i pn n prezent, prin cele 4 prelevri sezoniere, uneori 5 prelevri pe an,
s-a urmrit densitatea, biomasa i structura calitativ a microfitoplanctonului care intr n
bioeconomia lacului precum i a zooplanctonului i n mod special a crustaceului Artemia
salina.
Ceilali doi productori de materie prim pentru peloidogenez, alga microfit Cladophora
i chironomidul Halliella noctivaga nu au mai fost analizai din anul 1987 din cauze
obiective: lipsa unei alupe pentru prelevri bentonice cu draga, iar Cladophora care se
ntinde cu un covor pe fundul lacului pn la adncimi unde mai ptrunde lumina, trebuie
cartat i prelevat ca n anii anteriori de scafandrii i analizat cantitativ n laborator.
Adaptndu-se continuu condiiilor de cretere a salinitii, speciile fitoplanctonice, cu cicluri
de via scurte, asigur hrana de baz pentru zooplanctonul reprezentat n principal de
Artemia salina, factor deosebit de important n procesul de formare a nmolului sapropelic.
25
Observaiile asupra acestui ecosistem unic, au pus n eviden deosebita sensibilitate i

fragilitate a sa, schimbrile climatice antrennd concomitent modificri ale asociaiilor
fitoplanctonice, cu consecine asupra continurii procesului de peleidogenez. Factorul
antropic rmne principala cauz a perturbaiilor nregistrate n evoluia lacului Techirghiol.
2.3. Zone de risc natural
ncadrarea orasului Techirghiol n zonificarea de risc natural conform ligii nr. 575 din 2001,
privind planul de amenajare a teritoriului naional- seciunea a V-a- Zone de risc natural.
2.3.1.Definirea principalilor termeni utilizai:

Termenii specifici folosii n lege corespund definiiilor cuprinse n Glosarul internaional al
termenilor de baz specifici managementului dezastrelor, editat de Departamentul
Afacerilor Umanitare (DHA), Geneva, decembrie 1992, DHA/93/96, sub egida O.N.U.
Aceast terminologie a fost adoptat i n legislaia rilor aparinnd Comunitii
Europene.
Risc- estimare matematic a probabilitii producerii de pierderi umane i materiale pe o
perioad de referin viitoare i ntr-o zon dat pentru un anumit tip de dezastru;
Cutremur- micare vibratoare a scoarei terestre, generat de o ruptur brutal n
aceasta, ce poate duce la victime umane i distrugeri materiale;
Inundaie- acoperire a terenului cu un strat de ap n stagnare sau n micare, care, prin
mrime i durat, poate provoca victime umane i distrugeri materiale, ce deregleaz
buna desfurare a activitilor social-economice din zona afectat;
Alunecare de teren- deplasare a rocilor i/sau a masivelor de pmnt care formeaz
versanii unor muni sau dealuri, a pantelor unor lucrri de hidroamelioraii sau a altor
lucrri funciare, ce poate produce victime umane i pagube materiale.
2.3.2. Cutremure de pamant:
26
UNITI ADMINISTRATIV-TERITORIALE, amplasate n zone pentru care intensitatea

seismic, echivalent pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismic a teritoriului
Romniei, este minim VII ( exprimat n grade MKS):
n conformitate cu anexa nr.3 din lege, judeul Constanta, are urmtoarea zonare
seismic, pentru orae i municipii:
Nr.ctr. Judeul UAT Nr. locuitori Intensitate seismica

CONSTANA n grade MKS
57 Municipiul Constana 342.394 VII
58 Municipiul Mangalia 43.924 VII
59 Municipiul Medgidia 46.783 VII
60 Oraul Basarabi 11.070 VII
61 Oraul Cernavod 20.514 VIII
62 Oraul Eforie 9.294 VII
63 Oraul Hrova 11.198 VII
64 Oraul Nvodari 34.669 VII
65 Oraul Negru Vod 5.529 VII
66 Oraul Ovidiu 13.458 VII
67 Oraul Techirghiol 7.388 VII
27
2.3.3. Uniti administrativ-teritoriale, afectate de inundaii:
n conformitate cu anexa nr.5. din lege, judeul Constanta , are zone de potenial de
producere a inundaiilor pentru o serie de comune orae i municipii, orasul Techirghiol
regsindu-se pe aceast list.
28
2.4. Relatii in teritoriu

Situat in zona de sud-est a judetuluiConstanta, pe DN 38 Constanta- Negru Voda,
teritoriul administrativ al orasului Techirgiol, invecinandu-se cu:
- comuna Agigea la nord
- orasul Eforie Nord la est
- comuna Tuzla - la sud
- comunaTopraisar - la vest
Reteaua de drumuri nationale, judetene si comunale este corelata cu reteaua majora de

circulatie a orasului Techirghiol. Arterele de acces in oras sunt :
- DN 38 Constanta-Negru Voda , in partea de nord-vest si vest

- DJ 100 catre comuna 23 August ;
- Dc 3 Techirgiol Eforie Nord, care face legatura cu DN 39 Constanta-Mangalia-
Vama Veche.
29
CAPITOLUL 3.
STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
3.1. Istoric-evolutie
3.1.1. Istoric
asinus vulgaris techirghiolensis* sau magarul lui Techir,... cu el a nceput legenda
Legenda a nceput cu mgarul lui Techir care

spune ca un btrn olog i orb a ajuns odat cu
mgarul su, din greeal, pe malul acestui lac.
S-a chinuit btrnul ore n ir sir s ias din
noroiul mirositor, dar bidiviul ncpnat nici c
voia s se mite, malul acela exercitnd o
tainic atracie asupra sa. Mare a fost ns
mirarea i bucuria btrnului cnd, ieind din
lac, i-a dat seama c ochii si puteau distinge
din nou o gean de lumin, iar picioarele sale,
de mult vreme neputincioase, ncepuser s-l
asculte. Ct despre neleptul su bidiviu -
plgile urate de pe spate i se vindecaser, iar
corpul su parc tria o nou tineree.
Aflnd despre aceast vindecare, muli oameni au ajuns la Techirghiol, scldndu-se i
ungndu-se cu nmol pentru a-i gsi tmduire. i cte minuni nu se petrec acolo - ologii
ncep din nou s mearg, oasele nepenite i redobndesc tinereea, femeile i recpt
fertilitatea, iar bolnavii de piept i gsesc tmduirea.
Viaa oamenilor pe aceste meleaguri i mai ales continuitatea ei, se las reconstituit prin
puinele, dar constantele mrturii arheologice descoperite mai mult sau mai puin
ntmpltor.
Istoria acestor mrturii ajunge pn n neolitic, aezarea Techirghiolului fiind inclus n
faza a doua a culturii Hamangia - Cernavod. nca din 1924 cercetri arheologice
sistematice efectuate de Vasile Prvan, au ncercat s stabileasc trecutul acestor regiuni.
Dobrogea, prin posesiunea ei de ctre romani, cu mult nainte de cucerirea Daciei de ctre
Traian i mult dup retragerea lui Aurelian, reprezint un leagn deosebit de formare al
poporului romn.
Romanii cunoteau pe vremea aceea calitile terapeutice ale nmolului. Aezarea
Techirghiol aflndu-se la marginea drumului imperial care ducea de la Tomis (Constana)
la Callatis ( Mangalia ) era oricum o int uor de atins. Monezile gsite la Techirghiol din
aceast perioad atest prezena roman i schimburile cu populaia autohton. La
jumatatea secolului urmtor, Dobrogea intr sub ocupaie otoman. O prim meniune
documentar a aezrii Techirghiol dateaz din 1560, cnd Tekfr-ky este numit, n
firmane ale sultanului Suleyman Magnificul ctre domnitorul Moldovei. De acum nainte
vom ntlnii numele aezrii sub Tekfr-ky sau Tekfr-gol ( Tekfr - vrgat, iar
ky/gol - lac pe turcete, lacul aprnd deseori sub influena vntului i a srii vrgat ).
Primele informaii scrise legate de efectele terapeutice ale lacului i nmolului su,
30
dateaz din 1854. Comandantul otoman Said Paa poposete n tabra militar de la
Techirghiol unde face mai multe bi cu nmol, dup sfaturile btinailor. Surprins,
remarc efecte miraculoase n ceea ce privete braul lui bolnav.
Printre proeminenii locuitori ai Techirghiolului se numr i Mircea Eliade, ai crui prini
deineau din 1906, o cas de vacan n Techirghiol - Vila Claudia. n anii "20 erau
oaspei permaneni vara, Cezar Petrescu , Tudor Arghezi cu familiile. Ionel Teodoreanu i-
a scris o parte nsemnat din romanele lui la Techirghiol, unde de asemenea, era vara cu
familia. La cumpna secolelor, la Techirghiol ncepe " goana dupa aur ". O mulime de "
ntreprinzatori " i dau seama c, cu puine investiii i improvizaii, i pot numii
construciile cu " desprituri ", hoteluri i stabilimente balneare, i c pot pretinde sume
importante pentru tratamente.
3.1.2. Cladiri si monumente istorice
Pe teritoriul administrativ si in intravilanul orasului Techirghiol sunt amplasate urmatoarele

monumente istorice si de arhitectura, clasate conform Ordinului Ministrului Culturii si
Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice:
Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adres Datare
CT-II-m-A-02916 Biserica de lemn "Adormirea ora Str. Ovidiu 7 sec. XVIII

Maicii Domnului ("Sf. Maria TECHIRGHIOL
Mare")
CT-IV-m-B-02962 Monumentul eroilor din ora Parcul din centru 1926 - 1929
primul rzboi mondial1916- TECHIRGHIOL
1918
Despicnd apele Dunrii pe o lungime de 6 km, insula Pcuiul lui Soare se prezint
cltorului contemporan ca o fortreat natural ce ascunde n nord-estul ei, printre pduri
de ulmi, visini slbatici, clini, mcesi si peri pdureti, ruinele vechii cetti bizantine din
care se mai observ azi doar a zecea parte, restul fiind acoperit de apele fluviului.
Cetatea Pcuiul lui Soare - cea mai puternic dintre cele care se cunosc n aceast
regiune, a fost construit ntre anii 972-976 de trupele mpratului Ioan Tzimiskes si
reflect att trinicia stpnirii bizantine la Dunrea de Jos, ct si mretia dinastiei
mpratilor macedoneni.
Desi nu s-a identificat pn n prezent un nivel arheologic din epoca roman, se
presupune c bizantinii au ridicat cetatea pe ruinele uneia mai vechi, refolosind materialul
de constructie si punnd totodat n practic o tehnic nou care a demonstrat
competenta si abilitatea constructorilor. n conditiile unui sol de natur sedimentar,
existau dou posibilitti pentru a asigura siguranta zidurilor: fie o temelie ct mai adnc,
ceea ce cerea un efort imens, fie o substructie de lemn, care necesita ns o mare
cantitate de piatr. S-a preferat a doua variant, temelia zidului de incint construindu-se
din pari de stejar trecuti prin foc si nfipti n pmnt din loc n loc, peste care constructorii
au asezat brne de stejar dispuse longitudinal si transversal, iar spatiile rmase libere au
fost umplute cu mortar - un amestec de var, prundis si sfrmturi de piatr.
31
Cetatea ndeplinea n primul rnd rolul de baz naval, asa cum o arat existenta
instalatiilor portuare, numeroasele arme descoperite, precum si situarea topografic.
Aflat la un strvechi vad de trecere, numit pn astzi Dervent - care n limba turc
nseamn "pasaj", "trecere" - fortreata era prin pozitia sa nu numai o pavz pentru
orasul Durostorum, dar si un puternic bastion la frontiera Dunrii de Jos pentru nssi
capitala Imperiului. Un fluviu ca Dunrea, nentrit si necontrolat, n conditiile prezentei
pericolului kievean, ar fi usurat atacarea Durostorum-ului, ceea ce n ultim instant ar fi
putut duce la provocarea unei serioase brese n sistemul de aprare bizantin din nord-
estul Peninsulei Balcanice.
Destinaia iniial a cetii s-a meninut numai o scurt perioad, cci la zece ani dup
moartea mpratului Ioan Tzimiskes (976), bulgarii se rscoal si reintr n posesia celei
mai mari prti din teritoriile pierdute n 971, bizantinilor rmnndu-le numai Dobrogea de
nord si cteva capete de pod pe linia Dunrii, aflate la sud de Cernavod, printre care si
Durostorum-ul.
n anul 1001, n urma unei expeditii armate, bizantinii vor reusi s reocupe Podisul
Prebalcanic, nord-estul Bulgariei, Dobrogea de Sud, dar nu si regiunile din stnga Dunrii
(Oltenia, Muntenia), unde se vor stabili n aceeasi perioad pecenegii. ncepnd cu acest
an, toat regiunea de la Dunrea de Jos se pare c a fost alipit pentru o vreme themei
Tracia, moment ce corespunde cu reluarea vietuirii pe insula Pcuiul lui Soare.
Cetatea si pierde ns caracterul eminamente militar, aceasta explicndu-se prin faptul c
pericolul pentru bizantini nu-l mai reprezentau, dup anul 1000, rusii kieveni, care erau
navigatori, ci pecenegii - o populatie nomad de step, obisnuit s lupte pe cai si pe jos.
n aceste conditii se impunea adaptarea zonei la noua situatie politico-militar, motiv
pentru care s-a recurs la ntrirea trupelor de uscat - pedestrimea si cavaleria - n dreptul
vadurilor de trecere, la Pcuiul lui Soare rezidnd de acum o unitate de ostasi pedestri,
recrutati din snul populatiei locale, ca si n cazul celorlalte fortificatii bizantine.
A urmat apoi un sfert de veac de liniste si prosperitate pentru thema Paristrion, primele
dou decenii ale secolului al XI-lea reprezentnd poate cea mai nfloritoare perioad din
istoria acestei provincii bizantine de frontier, fapt explicat si prin strategia diplomatic fat
de pecenegi adoptat de Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025). Msurile de aprare a
intereselor stratiotilor (soldati mproprietriti), sporirea fiscului pe seama marilor feudali si
continuarea operei de reconstructie a asezrilor de pe malul drept al Dunrii au contribuit
la consolidarea economic si militar a statului. Aceast evolutie a contextului regional se
va rsfrnge desigur si asupra asezrii de pe insula Pcuiul lui Soare, care va cunoaste o
perioad de maxim dezvoltare, cercetrile arheologice atestnd pentru nceputul
secolului al XI-lea o larg circulatie a mrfurilor bizantine, a ceramicii smltuite, a
obiectelor de podoab, a cruciulitelor si monedelor.
Abrogarea legilor n favoarea micilor proprietti militare de ctre Roman III Argyros (1028-
1034) va duce la slbirea frontierei bizantine, grbind incursiunile barbare. Atacurile
pecenegilor se ntetesc si n anul1036 cetti precum Dinogetia-Garvn, Dervent si
Capidava sunt distruse.
Dup acest an ns puterea pecenegilor slbeste datorit grelei nfrngeri suferite n
atacul mpotriva kievenilor, precum si rzboaielor cu uzii. Bizantinii fructific acest moment
ncheind un tratat de pace cu pecenegii, soldat cu ncetarea temporar a invaziilor si
regenerarea vietii economice n tinuturile de la sud de Dunre. n 1048 are loc invazia
peceneag care prin amploarea si consecintele ei este comparabil cu marea invazie a
gotilor din a doua jumtate a secolului al IV-lea. Trecnd n sudul Dunrii, pecenegii au
luat n stpnire regiuni ntregi ale Peninsulei Balcanice, inclusiv Dobrogea.
32
n a doua jumtate a secolului al XI-lea, cetatea bizantin Pcuiul lui Soare a fost si ea
tinta unui atac din afar, care a avut ca urmare distrugerea asezrii printr-un puternic
incendiu. Dup o ntrerupere de un veac si jumtate, datorat probabil raidurilor repetate
ale cumanilor, dar si unei posibile inundatii, vietuirea n interiorul cettii s-a reluat la
mijlocul secolului al XIII-lea. Fosta cetate bizantin se prezenta acum sub forma unei
incinte prsite, partial ruinate, cu o suprafat de 4 ha. La cumpna dintre secolele XIII-
XIV se va ridica pe latura de nord-vest a cettii un nou zid de incint din pietre legate cu
mortar, fapt ce-i va conferi asezrii de pe insul caracter de oras.
Dac n secolele X-XI cetatea Pcuiul lui Soare fusese prin excelent o fortificatie
bizantin, dar, n acelasi timp, si un puternic centru de schimburi comerciale, n secolele
XIII-XIV asezarea si va pstra numai aceast a doua functie, devenind unul din cele mai
importante centre comerciale de la Dunrea de Jos.
Din motive nc necunoscute, n jurul anilor 1421-1422, cetatea este prsit de ctre
locuitori si si nceteaz definitiv existenta.
Liceului Teoretic "EMIL RACOVIT" Techirghiol
nvtmntul din Techirghiol, oras pe malul lacului cu acelasi nume, si plaseaz
nceputurile la debutul secolului XX.
Conform mrturiilor unor contemporani, n anul 1909, preotul pregtea copiii ntr-o sal
pus la dispoziie de cetteni. Anul 1912 este probabil anul nfiintrii oficiale a scolii, dar
nu exist dovezi scrise, eventualele documente pierzndu-se n timpul rzboiului 1916-
1918.
Documentele scolare atest nscrierea a 72 de elevi n 4 clase, n anul relurii cursurilor
dup rzboi; frecventa fiind slab nsa, lucra un singur nvttor simultan cu toate clasele
si au promovat 15 elevi.
n 1922 se pune piatra de temelie a localului cu 4 sli de clas, ce va fi terminat si dat n
folosint n 1927 (corp B). Acestuia i se altur corpul A, dat n folosint n 1961 si corpul
C , n 1973.
n 1936 este dat n folosint Scoala primar cu 2 sli, o clas si o cancelarie.
n 1956/1957 se face reparatia cldirii scolii primare 2 si se construiesc nc dou sli de
clas n prelungirea celor existente.
n 1961 este nfiintat Liceul de cultur general (scoala medie) cu un singur rnd de clase
liceu care va functiona pn n 1976, cnd se transform n scoala cu zece clase. n
acelasi an, Scoala 2 este desfiintat ca unitate aparte fuzionnd cu Scoala 1.
Scoala Carmen Sylva
La 20 septembrie 1899, prin punerea pietrei de temelie a Hotelului Movil, pe malul mrii
si a Bilor Movil, pe malul lacului Techirghiol, lua nastere Statiunea balnear Movil-
Techirghiol prima statiune turistica a Dobrogei.. De-a lungul unui secol, pmntul dintre
Lacul Techirghiol si Marea Neagr, sub numele de Movil Techirghiol, Carmen Sylva,
Vasile Roait sau Eforie, a trit perioade mai bune sau mai rele. Scoala a fost inima
localittii n toate perioadele evolutiei ei, iar oamenii scolii, prin munca lor, continu de
formare a tinerelor generatii au fost din cei mai activi locuitori ai orasului. La nceput a
existat o scoal primar cu o singur sal de clas. Dup donatia fcut de Societatea
Movil-Techirghiol n 1926 a nceput constructia scolii vechi din strada Alexandru Ioan
Cuza. n 1956 Vila Tamara este cedat Consiliului Popular si devine Internat Scolar. n
1960 se ncepe constructia actualului liceu care este dat n folosint la 1 octombrie 1961.
ncepnd din 1969 Comitetul de printi ncepe s strng fonduri pentru extinderea scolii
si construirea unei sli de sport. n 1972 este finalizat extinderea scolii care n cei 39 de
ani de existent, la nceput ca scoal medie apoi ca liceu de cultur general, liceu real-
33
umanist, liceu industrial sau grup scolar a dat peste 2700 de absolventi. Multi dintre ei sunt
astzi personalitti de marc ale vietii culturale, stiintifice sau economice ale judetului si
ale trii.
Dupa 1990 s-a pus problema unui nume pentru scoal. n urma unei consultri
democratice a tuturor cadrelor didactice si a elevilor de la liceu s-a luat hotrrea ca
scoala s poarte numele Carmen Sylva, Grupul Scolar Carmen Sylva.
GRUPUL SCOLAR Carmen Sylva unitate scolar subordonat Ministerului Educatiei
Nationale si patronat de Inspectoratul scolar Judetean Constanta, are n administrare trei
cldiri:
cladirea principal, din str. Negru Vod, Nr. 102, avnd: Suprafata total teren mprejmuit
= 18.556,5 mp; Suprafata construit corp 1 = 957,7 mp; Suprafata construit corp 2
=158,95 mp; Sal sport = 684,5 mp; Suprafata construit anexe P = 213,35 mp
Scoala veche, din str. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 7; Suprafata total teren mprejmuit
=4.261,75 mp; Suprafata construit atelier scoal = 615,55 mp
Internatul scolar din str. Mihai Viteazu, Nr. 80, fosta vil Tamara
Corpul principal al scolii a fost construit n 1962, iar n anul 1974 au fost adugate Sala de
Sport si Corpul Anex. n acest corp de cldire se desfsoar cea mai mare parte a
procesului de nvtmnt, n 14 sli de clas, 3 cabinete (geografie, astronomie, cultur si
civilizatie) si 6 laboratoare (fizic, chimie, biologie, 3 de informatic). Tot aici se gsesc
sala de sport, sala de fort si terenurile de sport.
Constructia Scolii Vechi, pe terenul donat de Societatea Movil Techirghiol, a fost nceput
n anul 1924. n 1950, a fost adugat o extensie a cldirii.Internatul scolar (Vila Tamara),
a fost construit n 1920, fiind una din primele vile din statiune. Cldirea a fost preluat n
anul 1957 de ctre Sfatul Popular al orasului Vasile Roait, de la Ministerul Fortelor
Armate (U.M.03561) la cererea Comitetului de sprijin al printilor n vederea organizrii
scolii medii mixte de 11 ani(proces-verbal 23.februarie 1957 arhiv, ordinul
321/22.01.1957 al Ministerului Fortelor Armate). Internatul Scolar, este folosit n prezent si
ca spatiu de nvtmnt. Aici functioneaz mai multe clase de la nvtmntul primar n 4
sli de clas si tot aici se gsesc cabinetele de tehnica servirii consumatorilor si turism.
Manastirea Sf. Ana
In anul 1928, primul patriarh al Romaniei - Miron Cristea - cumpara in statiunea balneara
Techirghiol o vila modesta cu 16 camere, infiintand un sanatoriu preotesc, deservit de
cateva monahii, pentru clerul din intreaga tara. Intre anii 1965-1967, patriarhul Justinian a
initiat lucrari de renovare si de extindere a caminului (s-a largit si supraetajat aripa
dreapta) iar intre anii 1975-1977 a construit aripa stanga a complexului si partea
perpendiculara care uneste cele doua aripi, dand complexului aspectul tradirional al
manastirilor (mai ales al celor brancovenesti) - de careu deschis.
In anul 1951 patriarhul Justinian aduce aici o minunata bisericuta de lemn din sec. al XVII-
lea, de origine transilvaneana cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", pe care o
resfinteste la data de 15 august acelasi an, schimbandu-i hramul in "Adormirea Maicii
Domnului".
Construita de catre obstea sateasca din satul Maioresti, judetul Mures, in sec. al XVII-lea,
bisericuta a fost mutata in anul 1934 de catre regele Carol al II-lea la Castelul Pelisor de la
Sinaia, construindu-le localnicilor, in schimb, o biserica de zid. Avand "o slabiciune" pentru
bisericutele de lemn, dupa cum insusi a marturisit, patriarhul Justinian a reusit sa o
salveze mutand-o de la Sinaia unde, dupa instaurarea comunismului, ramasese in
paragina si restaurand-o la Techirghiol.
34
Planul bisericii este un tip arhaic: dreptunghiular, cu partea de vest poligonala cu trei laturi
si absida altarului, decrosata, poligonala cu cinci laturi. Dupa transportarea ei la
Techirghiol, restauratorii adauga un pridvor sculptat si un turn de clopote cu foisor. In
documentele care s-au pastrat in legatura cu aceasta bisericuta se aminteste ca exista o
clopotnita, situata insa separat de corpul bisericii propriu-zise.
Peretii bisericii sunt alcatuiti din barne de stejar de grosime variabila intre 25-30 cm,
suprapuse orizontal si imbinate intr-o tehnica specifica lacasurilor de lemn din Transilvania
numita: "coada de randunica" iar in unele locuri prin cuie de lemn. Aceste barne au un
aspect natural, nefiind finisate, pastrandu-se astfel caracteristicile trunchiului de stejar din
care au fost taiate. Intregul ansamblu este imprejmuit de un brau median cu aspect de
funie impletita, simbol al comuniunii sau o modalitate de delimitare simbolica a spatiului
sacru.
Foisorul clopotnitei este ornat cu motive giometrice si cruci pe fiecare din cele patru
laturi.Motive populare romanesti, geometrice si florale, se regasesc si la ancadramentul
usii, situata pe latura de sud. Pridvorul adaugat ulterior, pe langa ornamente populare de
felul celor amintite, prezinta un profil de maica si unul de calugar despartite de o cruce,
sculptate in coltul din partea de vest.
Intreg edificiul a fost inaltat pe un postament de piatra de Techirghiol, punandu-se astfel si
mai bine in valoare frumusetea si armonia acestei bisericute de lemn.
Pictura s-a realizat in mai multe etape de diversi zugravi din zona. Supravietuind
interventiilor succesive asupra picturii intreprinse in diferite perioade, s-a pastrat pana in
zilele noastre o inscriptie pe usile imparatesti: "Aceste dveri au platit Maer Eremia si cu
Bota Gligore pentru iertarea pacatelor sale - 1750". Cercetatorii in domeniu presupun ca
au fost pictate de Andrei de la Sunfalau, un zugrav renumit in zona de unde provine
biserica. Icoanele imparatesti sunt datate in jurul anului 1730. Pe scenele pictate pe pereti
nu s-a pastrat nici o inscriptie originala, unele din ele fiind refacute in prima jumatate a sec.
al XIX-lea. Ca elemente distinctive pentru bisericile de lemn din Transilvania si aici se
intalneste pictat tricolorul ca semn de unitate nationala. Pe de alta parte prigonitorii
Mantuitorului sunt infatisati in chipul husarilor, modalitate de exprimare, in viziunea
populara, a adversitatii fata de dusmanii poporului, sentimente care isi puteau gasi libera
expresie in astfel de lacase sfinte de rezistenta ortodoxa in fata prozelitismului protestant
si catolic. O alta imagine larg raspandita in pictura din secolul al XVIII-lea este cea a
Sfantului Cristofor cu cap de caine, care in aceasta bisericuta este asociata cu imaginea
mortii in chip de schelet cu coasa si care, in Transilvania se intalneste chiar si pe zidurile
caselor, taranii avand credinta ca in deosebi acest sfant ii protejeaza de duhurile rele.Sf.
Hristofor cu cap de caine Adam si Eva cu sarpele Patimile Mantuitorului
Se ragaseste, astfel, pe de o parte stilul naiv al taranilor zugravi anonimi iar pe de alta
parte rafinamentul unei picturi de factura romanica tarzie. Este una din putinele biserici de
lemn care si-a pastrat integral pictura si care poarta duhul taranului roman transilvanean
pe meleagurile dobrogene.In incinta manastirii se afla si o cladire destinata clerului
superior, construita in anul 1953 si unde a avut loc cel de-al IV-lea "Dialog ecumenic
interconfesional" in 1985. In acelasi perimetru se afla si fantana cu statuia Sf. Pantelimon,
sculptata in bronz de renumitul sculptor roman Ion Jalea si adusa de patriarhul Justinian
de la spitalul "Sf. Pantelimon" din Bucuresti. Acest sfant a trait in sec. IV in Imperiul
Roman sub Maximian, fiind un doctor renumit care dupa ce a devenit crestin a primit darul
tamaduirii tuturor bolilor. Dupa savarsirea multor minuni, a fost prins si martirizat, fiind
pomenit de biserica ca mucenic si "doctor fara de arginti" si este protectorul si patronul
35
medicilor. In mod simbolic, statuia lui a fost amenajata in parcul acestui Camin Preotesc
care purta hramul "Sf. Pantelimon" spre ocrotirea celor care veneau aici la tratament.
Pentru a continua activitatea de tratament, in anul 1999-2000 s-a amenajat in cadrul
manastirii o baza de tratament balnear, sub ocrotirea Sf. Pantelimon, dotata cu aparate
pentru electroterapie, bai galvanice, bai saline, sauna etc.
Cu sprijinul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, prin bunavointa
directorului de pe atunci, Prof. Dr. Adrian Radulescu, in anul 1989-1990 se infiinteaza in
incinta manastirii si un muzeu: "Marturii de viata crestina pe pamantul Dobrogei", care
cuprinde fragmente arheologice si obiecte de cult din secolul IV pana in secolul nostru.
Dintre piestele originale cele mai valoroase mentionam: fragmente de basilici crestine din
sec. IV-VI descoperite la Tomis si Caltis; amfore romano-bizantine din sec. VI; fragmente
ceramice cu simboluri crestine din sec.IV-XI; fragmente arheologice provenind din
complexul monahal de la Basarabi, sapat intr-un deal de creta care dateaza din sec. IX,
marturie a vechimii vietii monahale romanesti; precum si numeroase obiecte de cult din
sec. XVIII-XIX (icoane, carti, vesminte, potir aurit etc.)
Schitul de la Dervent
nceputurile schitului Dervent se pierd n negura vremii. Dup cum se stie, cea mai veche
vatr monahal de pe teritoriul trii noastre este consemnat n partea de sud a Scythiei
Minor, ntre Tomis si Durostorum, localizare care corespunde cu pozitia Derventului, dar
primele informatii istorice sigure despre nfiintarea unei sihstrii n apropierea acestei vechi
cetti dateaz abia din secolul al IX-lea. Puternica sihstrie ntemeiat aici de clugri
autohtoni, sub influenta vechilor asezri monahale din partea locului, era dependent de
eparhia Tomisului si Durostorumului si avea legturi duhovnicesti att cu sihstria rupestr
de la Basarabi si mnstirea de la gurile Dunrii, ct si cu Mnstirea Studion din
Constantinopol si cu alte asezri monahale din Athos si Balcani.
Sihstria de la Dervent va fi distrus de ctre pecenegi n anul 1036, o dat cu cetatea de
aici, ns nalta viat duhovniceasc din aceast mnstire a dus la formarea unei traditii
isihaste, determinnd aparitia n aceast regiune a numeroase asezri pustnicesti n
decursul secolelor XIII-XVII. Chiar dac n timpul nvlirii populatiilor migratoare aceste
mici sihstrii erau distruse, iar n timpul stpnirii otomane ntmpinau mari greutti, ele se
reconstruiau si se repopulau curnd dup trecerea primejdiei prin rvna si jertfelnicia
credinciosilor din mprejurimi si a clugrilor. n acest fel, traditia monahal si flacra
credintei strmosesti s-au pstrat ntotdeauna vii pe aceste locuri.Informatiile orale,
transmise din generatie n generatie, consemneaz existenta n decursul veacurilor a unui
numr de patru schituri n aceast zon. Primul se afla ntre satele Galita si Bugeac si se
consider c de la acest schit provine piatra de pe Sfnta Mas de la actuala biseric din
Bugeac. Al doilea schit era situat la 10 km, n apropierea satului Garvn, unde a rmas o
fntn care se numeste "Fntna Mnstirii". Al treilea se afla pe malul Dunrii, la 12 km
de Dervent, aproape de satul Strunga (Oltina).
Al patrulea schit Dervent (Crucea de Leac), numit astfel dup fosta lavr din epoca
bizantin, este asezat pe locul unui cimitir paleocrestin mult mai vechi dect mnstirea
distrus n secolul al XI-lea, asa cum o demonstreaz numeroasele oseminte omenesti si
obiecte de cult crestine descoperite n timpul spturilor efectuate pentru turnarea temeliei
actualei biserici.
ncepnd cu secolul al XIX-lea, pe locurile vechilor asezri sihstresti se construiesc o
serie de mnstiri, cu precdere n nordul Dobrogei - la Taita, Cocos si Celic Dere. n
acest context, Episcopia Constantei, sesizat de numerosi crestini despre tmduirile care
aveau loc la Sfnta Cruce de la Dervent, a hotrt nfiintarea aici a unei mnstiri,
36
rennodnd astfel firul traditiei monahale ntr-un loc binecuvntat de Dumnezeu si sfintit
prin sngele martirilor, prin rugciunile multor generatii de clugri si prin lacrimile vrsate
de crestini de-a lungul vremurilor pe bratele Sfintei Cruci de aici.
Primul act oficial n acest sens este ordinul numrul 2052 din 24 februarie 1923 prin care
P. S. Episcop Ilarie Teodorescu al Constantei solicita monahiei Eufenia Alexandrescu de
la Mnstirea Dintr-un lemn (Vlcea) s nfiinteze la Dervent o mnstire de maici, cci
locul devenise deja un important punct de pelerinaj. S-a construit pentru nceput un mic
asezmnt - terminat n 1924, urmnd ca prin grija maicii stabilite aici, care obtinuse
aprobarea forului superior si si pusese toat averea la dispozitie, s se ridice o mnstire.
ncepnd de acum, ziarul local "Dobrogea Jun" va consemna cu regularitate toate
evenimentele importante legate de Dervent. Aflm astfel c n acelasi an - 1924 - un
incendiu zbucnit din cauza neglijentei cantonierului Pancu Gheorghe a distrus incinta care
adpostea Sfnta Cruce. Aceasta nu i-a mpiedicat ns pe crestini s vin n numr mare
n noaptea de Izvorul Tmduiri, cnd se zice c aceast Cruce are cea mai mare putere
de tmduire.
Asocierea ntre srbtoarea din vinerea Sptmnii Luminate si Sfnta Cruce de la
Dervent se explic prin faptul c la o distant de aproximativ 200 m de aceasta exist un
izvor tmduitor, pe care traditia l pune tot n legtur cu Sf. Apostol Andrei.Un martor al
anului 1924 - P. Dimitriu din Lipnita - povesteste cum, prin grija oamenilor din toate prtile
trii, locul a fost n scurt timp curtat de grinzile arse si de crmizile czute, singurul lucru
care mai amintea de tristul incident fiind lipsa acoperisului care fusese complet distrus de
flcri. Cu toate conditiile neprielnice, crestinii vor continua s vin si chiar s rmn
nopti ntregi lng binefctoarea Cruce, att de renumit nc din acea vreme n ntreaga
tar. nduiosat de situatia oamenilor bolnavi care veneau aici, doamna Olimpia
Andreevici - sotia unui mosier din Coslugea - va dona suma necesar reparrii casei
distruse, astfel nct n august 1925 aceasta era complet renovat. Desi lucrat rudimentar
- din chirpici si scndur - ea va servi ca paraclis cu icoane, cruci, candele si sfesnice, iar
ntr-una din ncperi locuia o clugrit care citea celor bolnavi din Psaltire.
Intentia Prea Sfintitului Ilarie Teodorescu de a ridica o mnstire la Dervent nu s-a mplinit
n timpul pstoririi sale, probabil si fiindc aceasta a fost foarte scurt (1923-1925), dar a
fost urmat de preocupri asemntoare ale noului chiriarh. Astfel, curnd dup instalarea
pe scaunul episcopal, P.S. Gherontie Nicolau svrseste la Dervent slujba de Izvorul
Tmduirii din anul 1928, mpreun cu un sobor de preoti si diaconi si cu participarea a
unui mare numr de crestini.
3.1.3. Alte cladiri si monumente istorice in Techirgiol
1891 - primul hotel si stabiliment de bai reci in Techirghiol - Hagi Pandele
In 1894 Ministerul Agriculturii si Domeniilor vinde Societatii de binefacere Eforia

Spitalelor Civile din Bucuresti 100 ha la marginea lacului. Aceasta reprezinta si primul pas
in constituirea satiunii balneare din preajma lacului. Se pun bazele a ceea ce mai tarziu va
deveni Techirghiol-Eforie si apoi localitatea de astazi Eforie Nord.
Magazinul de Coloniale si Delicatese
Primul Cazino al Techirghiolului
37
Anii razboiului au marcat Techirghiolul si economia lui insa de la 1920, capacitatile turistice
si balneare ale localitatii se maresc incontinu.
Sanatoriul Clement Popescu, inaugurat in 1920.
1923 Sanatoriul Speranta - camere de lux
Vila Papusica
Restaurantul Zori de Zi
Cu condcucere de la Capsa/Bucuresti, orchestra proprie, bucatarie romaneasca, vinuri din

pivnita proprie si gratar special.
Monumentul Eroilor inaugurat in 1931, in memoria celor ce si-au dat viata in razboiul
1916 - 1918 (Techirghiol si imprejurimile au platit tributul cu 176 de cazuti) in piata
"General I. Dragalina"
3.1.4. Situri arheologice reperate anterior anului 2004 conform Repertoriu

Arheologic Naional RAN i Lista Monumentelor Istorice Judeul
Constana, 2004):
1 - 60543.01. Aezarea Hamangia de la Techirghiol - "Dealul Minerva", pe malul lacului

Techirghiol aezare, epoca neolitic (cod LMI CT-I-s-B-02760).
2 - 60543.02. Situl arheologic de la Techirghiol. la 1,5 km V de fosta carier Techirghiol

aezare paleolitic, epoca roman. Situl este clasat LMI: CT-I-s-B-02761, cu dou
subramuri - aezare roman (cod LMI CT-I-m-B-02761.01) i aezare din epipaleolitic
(cod LMI CT-I-m-B-02761.02).
3 - 60543.03. Situl arheologic de la Techirghiol, n jurul golfului Urluchioi aezare i

necropol, Neolitic, LaTene, Elenistic, Roman. Situl este clasat LMI: CT-I-s-B-02762 (situl
arheologic de la Techirghiol, punct Urluchioi), cu doua subramuri - aezare roman (CT-
I-m-B-02762.01) i aezare neolitic (CT-I-m-B-02762.02).
4 - 60543.04. Situl arheologic de la Techirghiol - "Dealul Urluchioi". La cca. 4 km sud-vest

de ora i la 600 m nord-vest de malul Lacului Techirghiol, pe Valea Dereaua i pe pantele
line sud-vestice ale Dealului Urluchioi aezare, neolitic, epoca roman.
3.1.5. Situri arheologice reperate n perioada 2004-2011:
5 Aezarea elenistic, roman i medieval timpurie din partea de nord-est a oraului.

Resturile arheologice se concentreaz n special pe strzile Alexandru Vlahu, Costache
Negri, Dr. Ion Ttranu (ntre str. Mreti i Piaa Republicii), Dr. Popescu, Dr. Victor
Climescu (ntre Piaa Republicii i ieirea din ora spre Eforie Nord), Ecaterina Teodoroiu,
Ecaterina Varga (ntre str. Pictor Ion uculescu i str. Muncii), Eroilor (ntre str. Mreti
i Piaa Republicii), George Cobuc, Griviei, (Maior) Gheorghe onu, Mreti, Mrti,
38
Muncii (ntre str. Ana Iptescu i str. Dr. Ion Ttranu), Negru Vod, Nicolae Titulescu,
Oituz.
6 Locuire roman i posibil traseu de drum antic n zona fostului IAS, la marginea de
nord a oraului.
7 Locuire i necropol elenistic la marginea de vest a oraului, n apropiere de ferma

de la N de drumul spre Movilia.
8 Necropol plan i tumular la marginea de vest a oraului, la sud de drumul spre

Movilia (cu dou nuclee principale de tumuli funerari vezi pe hart 8).
9 Locuire, necropol plan i tumular, drumuri antice (vezi pe hart nucleul 9) n zona
de sud a oraului, n dreptul curbei drumului naional spre Movilia i la E de drumul spre
Urluchioi.
10 Necropol tumular Urluchioi trei km sud de ora, la 800 m nord-vest de digul mic
al blii Urluchioi.
3.1.6. Coordonate situri arheologice
Siturile nr. 1 si nr. 5 : aezri suprapuse (care se i ntreptrund) din epocile neolitic,
elenistic, roman i medieval timpurie (Minerva)
X Y
290529.517 789244.305
290660.585 789091.719
290877.726 789068.244
290957.932 788751.335
290865.989 788475.507
290787.740 788477.463
290709.491 788279.884
290615.591 788229.022
290341.719 788739.598
290320.201 788911.746
Sit nr. 2 : aezare roman (Carier)

X Y
288341.800 789250.174
288607.847 789007.601
288667.838 788525.065
288190.518 788240.759
287593.216 788050.353
287389.768 788626.789
Siturile nr. 3 i nr. 4 : aezri neolitic i roman (Urluchioi)

X Y
287303.694 788527.673
39
287577.566 787930.371
287308.910 786167.155
285976.066 784844.744
285378.763 785329.889
Sit nr. 6 : aezare si drum antic (IAS)

X Y
291595.663 787319.375
291529.151 788004.055
291143.774 787855.382
291137.905 787405.449
291335.484 787325.243
Sit nr. 7 : aezare elenistic i necropol (la N de oseaua spre Movilia)

X Y
289617.914 786396.034
289799.844 786491.889
290138.271 786008.701
289970.036 785678.098
289750.938 785224.252
289504.453 785151.872
289678.557 786079.125
Sit nr. 8 : necropole tumulare i plane (cu dou nuclee 8a i 8b, la S de oseaua spre
Movilia)
X Y
289332.957 785192.953
289395.556 786284.529
288276.592 786100.643
288335.279 785451.175
Sit nr. 9 : aezare, necropole plane i tumulare, drumuri antice (Techirghiol Sud)
X Y
289943.300 786781.411
289661.603 787536.516
287842.309 786890.960
288030.107 786108.468
Sit nr. 10 : necropol tumular (Urluchioi)

X Y
287106.767 785138.178
287063.730 785513.774
286390.786 785357.276
286484.686 785110.791
3.2. Stadiul ndeplinirii obiectivelor
3.2.1. Documentatii de urbanism existente
40
Activitatea de urbanism in orasul Techirghiol se desfasoara in baza Planul Urbanistic

General intocmit in anul 1998 si a Documentailor de urbanism la nivel PUZ
ntocmite ulterior .
3.2.2. Intravilan existent
Intravilanul existent considerat in acasta lucrare este construit din suprafetele de

teren rezultate in urma masuratorilor cadastrale, masuratori receptionate si insusite de
OCPI Constanta astfel.:
Trup 1 Techirghiol = 475,57 ha
Trup 2 = 21,28 ha
Trup 3 = 4,88 ha
Trup 4 = 1,00 ha
Trup 5 = 3,00 ha
Trup 6 = 4,00 ha
Trup 7 = 3,33 ha
Trup 8 = 1,20 ha
Trup 9 = 1,91 ha
Trup 10 = 0,86 ha
Total intravilan = 517,03 ha
3.2.3. Zone functionale caracteristici
1. Zona centrala si alte functiuni de interes public- are o suprafata de 15,61Ha,

reprezentind 3,02% din teritoriul intravilan. Obiectivele de interes public, in marea lor
majoritate, sunt amplasare in aceasta zona. Zona centrala este sutuata in partea de est a
orasului, adiacent malului lacului.
2. Zona pentru locuit si functiuni complementare- are o suprafata de 371,68Ha si

reprezinta 71,89% din teritoriul intravilan.
Zona de locuit s-a structurat in diverse perioade pe principii diferite, motiv pentru care
aceasta are un character eterogen. Modul de locuire nu este static, ci se transforma
continuu, implicand atat insumari cantitative cat si salturi de calitate. Intre functiunile
urbane, lociurea se distinge pe de o parte, datorita atributelor sale generatoare ( o asezare
omeneasca fara locuinte constitue un nonsens ), pe de alta deoarece este o mare
consumatoare de spatiu ( ocupa 40 60 % din intravilan ).
Teoretic , exploatarea respectivelor suprafete, se asigura prin cladiri si amenajari destinate
numai functiunea de locuire, sau servind mai multe dintre functiunile urbane fundamentale
( de productie, de recreere, de circulatie sau de servire sociala ), intre care locuirea ocupa
insa pondere majora.
- Locuintele in blocuri sunt situate atat in zona centrala cit si in exteriorul acesteia,
insumind aproximativ 250 unitati de locuit, cu un regim de inaltime de P+3 ETAJE.
- Locuintele pe loturi individuale spontan alcatuite sau pe terenuri lotizate unitar prin
PUD sau PUZ, legal aprobate reprezinta ponderea majora in zona de locuit. Regimul de
inaltime variaza de la parter, parter si mansarda pana la parter+etaj si mansarda sau
41
parter si doua etaje. Pe teritoriul orasului sunt zone diferite din punct de vedere a
densitatii, a dimensiunilor loturilor si ca ocupare si orientare a loturilor.
La nivelul orasului sunt inregistrate urmatoarele date:
Locuinte existente - total 2307 din care:
Locuinte in proprietate publica 223

Locuinte din fondurile private 2084
Suprafata locuibila - total 100097 mp din care:
Suprafata locuibila - proprietate publica - 5070 mp

Suprafata locuibila - fondurile private 95027 mp
Indice de locuibilitate 13,986 mp Suprafata locuibila/ locuitor
3. Zona pentru activitati economice - unitati industriale, agricole depozitare si

servicii - ocupa 20,87Ha, reprezentid 4,04% din teritoriul intravilan.
Activitatile economice sunt concentrate in partea de notd-est a orasului, in
vecinatatea liniei CF, propusa pentru dezafectare, cu profil constructii si depozitare si in
partea de sud-vest-zona cu activitati de producte agricola. (In present aceasta zona a fost
imnpartita in doua: zona de nord propusa pentru reconversie functionala-lotizari locuinte si
zona de sud pentru depozitare si mica producie nepoluanta).
4. Zona spatii verzi, sport, agreement- ocupa 34,19Ha, adica 6,61% din teritoriul
intravilan.
Zonele verzi sunt constituite preponderant din suprafete partial amenajate pe faleza
lacului. In interiorul orasului se gasesc citeva scuaruri si plantaii de aliniament pe o mica
parte din strazi.
5. Gospodarie comunala ocupa 8,30Ha, si reprezinta 1,61% din teritoriul intravilan.
Aceasta zona este compusa preponderent de cimitire si partial, cu caracter dispersat, de
terenuri ale administratiei locale destinate utilizarilor pentru gospodarie comunala.
6. Zona cu destinatie balnear-sanatoriala si turistica ocupa 43,84Ha si reprezinta

8,48% din teritoriul intravilan. Aceasta zona se afla in patrea de est a orasului, adiacent
golfului format de lacul Techirghiol. In partea de sud se afla Sanatoriul balnear si de
recuperare medicala, amenajarile pentru baile reci-pe malul golfului, Sanatoriul de boli
cronice, Sanatoriul de boli neuro-psiho.motorii pentru copii si Policlinica balneara.
7. Zona cu destinatie speciala ocupa o suprafata de 6,0Ha, adica 1,16% din teritoriul
intravilan. Zona este constituita de o incinta militara cu echipamente specifice, situate in
partea de sud a orasului.
8. Zona pentru circulatii rutiere si CF - ocupa o suprafata de 58,61Ha.

Circulatia feroviara cu o suprafata de 8,06Ha desfintata .
Circulatii rutiere cu o suprafata de 50,55Ha, care reprezinta trama stradala a orasului.
42
9. Zona retele edilitare are o suprafata de 9,5 Ha. Zona este constituita din terenuri
pentru gospodarii de ape, statii de pompare pentru canalizare, posturi de transformare,
etc.
10. Alte zone plaje-plantatie- goapa de gunoi-faleza- vale inundabila are o

suprafata cumulate de 36,02Ha, adica 6,97% din teritoriul intravilan.
3.2.4. Documentaii de urbanism la nivel PUZ ntocmite ulterior aprobrii PUG oras
Techirghiol
n urma documentrii efectuate la Biroul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul

Primariei Techirghiol au fost analizate urmtoarele documentaii de urbanism la nivel PUZ
ntocmite ulterior aprobrii PUG oras Techirghiol :
Planul Urbanistic Zonal Introducere in intravilan si parcelare pentru

construire locuinte Techirghiol- proprietar S.C. S&V NUOVA CONSULTING
SRL .
Documentaia propune extinderea intravilanului orasului Techirghiol astfel:

- suprafata de teren pentru circulatie = 15 837,70 mp
- suprafata de teren pentru construire locuinte individuale = 52 862,30 mp
- suprafata de teren pentru dotari (gradinita, spatii comerciale ) = 3 763,55 mp
- spatii verzi amenajate = 869,45 mp
Functiunea predominanta: locuinte individuale sau cuplate (S+P, S+P+1, S+P+2 )
Indicatori urbanistici maximi : POT max = 40 %, cut max = 1,60
Aliniament minim obligatoriu : 5,0 m fata de limita imprejmuirii
Amplasament: Parcela A89-4 si A 89-5 lot 1

construire locuinte Techirghiol- proprietar S.C. ATARI CONSULT SRL si
Paunescu Calin .

- suprafata de teren pentru dotari (gradinita, spatii comerciale ) = 2 045,70 mp
Amplasament: Parcela A 109-11-3 si A 109-11-4

construire locuinte Techirghiol- proprietar S.C. S&V NUOVA CONSULTING
SRL .

Teren proprietatea S.C. S&V NUOVA CONSULTING SRL .
43

- suprafata de teren parcelat = 7 944,70 mp
Teren proprietatea Consiliul local Techirghiol
- suprafata de teren parcelat = 8 673,40 mp
Amplasament: Parcela A 254/05/03
Planul Urbanistic Zonal construire locuinte Techirghiol- proprietari Bratoi

Andi, Caracostea Nicolae, Mardare Emil, Cojocaru Vasile .
Documentaia propune urmaoatoarele functiuni:

- suprafata de teren pentru circulatie = 2 107 mp
- suprafata de teren pentru construire locuinte individuale = 8 093 mp
Amplasament:intravilan oras Techirghiol, Parcela A 130/3

construire locuinte Techirghiol- proprietar Ciorabai
Documentaia propune introducerea in intravilanul orasului Techirghiol a uneu suprafete
de teren, astfel:
- suprafata de teren pentru circulatie = 871.00 mp
- suprafata de teren parcelat = 2 633.00 mp
Amplasament: Parcela A 233-38
Planul Urbanistic Zonal Atribuire de terenuri pentru constructii locuinte conf.

Legii nr 15/2003 republicata
Documentaia propune urmatoarele functiuni:

- suprafata de teren pentru circulatie = 619 mp
- spatii verzi amenajate = 41 mp
Aliniament minim obligatoriu fata de limita imprejmuirii :la strada Campinei = 5,0 m, la str.
I. Creanga si Dimitrie cantemir = 6,0 m
Amplasament: intravilan existent: strada Campinei, Ion Creanga, Dimitrie cantemir
Planul Urbanistic Zonal construire locuinte individuale strada Plevnei

Beneficiari most. Mustafa Mamut si Mustafa Rifat
44

- spatii verzi amenajate = 164 mp
Functiunea predominanta: locuinte individuale (S+P, S+P+1, S+P+2 )
Aliniament minim obligatoriu : 3,0 - 4,0 m fata de limita imprejmuirii
Amplasament: intravilan existent, parcela cu nr. cadastral 13985
Planul Urbanistic Zonal construire locuinte, proprietar Mustafa Sefchet

- spatii verzi amenajate = 2 346 mp
Aliniament minim obligatoriu fata de limita imprejmuirii : 3,0m la strada Al. I. cuza, 7,0 m la
strada Muncii, 6,0 m la strazile interioare
Amplasament: intravilan existent, strada Rascoala 1907 intersectia cu strada Muncii

construire locuinte Techirghiol- proprietar Papu Laurentiu .

Amplasament: Parcela A 239/72

construire locuinte Techirghiol- proprietari Petrosanu Alexandru si Baron
Roxana .

Amplasament: Parcela A 257-11-2 , A 257-29-1
Planul Urbanistic Zonal construire locuinte individuale Beneficiar Stan Florin

Marian
- suprafata de teren pentru circulatie = 958 mp
- suprafata de teren pentru construire locuinte individuale = 4 042mp
45
Functiunea predominanta: locuinte individuale (S+P, S+P+1, S+P+2 )

Amplasament: intravilan existent, P A 239-85 , strada Pericle Macri
Planul Urbanistic Zonal construire locuinte si introducere in intravilan

proprietari Ceara Maria, Varsami Emilian, Varsami Paraschiva
- suprafata de teren pentru circulatie = 2 839.35 mp
- suprafata de teren pentru construire locuinte individuale = 7 160.65 mp
Aliniament minim obligatoriu 5,0 fata de limita imprejmuirii
Amplasament: Parcela A 233-36, A 233-35

proprietari Bidivan Dan, Bidivan Paraschiva, Abdula Veronica
- suprafata de teren pentru circulatie = 996.80 mp
Amplasament: Parcela A 233-28, A 233-29-3
Planul Urbanistic Zonal Complex sportiv b-dul Victoriei si construire locuinte

strada Mihai Viteazu
L1a subzona locuinte individuale = 2 868,10 mp
Is subzona institutii publice, servicii, turim = 1.255,65 mp
V3 subzona spatii verzi, sport si agrement = 15,745,00 mp
- spatii verzi zona de protectie = 1 609.00 mp
- spatii verzi aliniament = 1 759.00 mp
- suprafete carosabile si pietonale = 13.118.65 mp
Indicatori urbanistici maximi regim de inaltime

L1a POT = 35 %, CUT = 1,40 S+P+2E
Is POT = 50 %, CUT = 2.50 S+P+3E
V3 -subzona spatii verzi, sport , agrement
POT = 15 %, CUT = 0.50 S+P+1E
Amplasament: intravilan oras Techirghiol
Planul Urbanistic Zonal construire locuinte individuale Beneficiar Rusica

Viorica
Functiunea predominanta: locuinte individuale (P, P+1, P+2 )
46

Amplasament: Parcela A 264/24/2
Planul Urbanistic Zonal construire hala prelucrarea lemnului si introducere in

intravilan proprietar PRODWOD FOR TRADING & INDUSTRY S.R.L
- suprafata de teren pentru circulatie = 398,71 mp
Functiunea predominanta: ACTIVITATE ECONOMICA (P, P+1)
Indicatori urbanistici maximi : POT max = 45 %, cut max = 1.00
Amplasament: Parcela A 254/1, Lot 4/1

proprietari Corches Iulia-Daniela, Corches Horia, Buricea Adrian-Dorel,
Buricea Roxana, Oprita Daniel-Stefan

proprietari Ungureanu Constantin Claudiu si Ungureanu Gabriela
- suprafata de teren pentru construire locuinte individuale = 7.660,50 mp
3.2.5. Viata cotidian
Viata cotidian reprezint o dimensiune indispensabil a existentei umane. Cu toat

importanta proceselor istorice majore, a evolutiilor politice, sociale, economice, culturale
etc, pentru fiecare individ n parte, marea" istorie deruleaz prin prisma unor necesitti
cotidiene.
Fiecare persoan, indiferent de nivelul de instruire, de vrst, de sex, de confesiune sau

de mediul n care trieste, are o viat personal, care-i influenteaz puternic viziunea
asupra lumii. Astfel, viata cotidian, care are drept component esential viata privat,
individual, constituie un domeniu necesar n cercetrile istorice, n lipsa cruia, perceptia
fenomenelor istorice ar fi nu numai incomplet, dar si deformat. Studierea vietii cotidiene
a indivizilor dintr-o societate ntr-o anumit perioad istoric ne ofer posibilitatea de a ne
47
crea o viziune mai clar, mai profund despre particularittile de evolutie, precum si
despre nivelul de cultur si civilizatie al societtii respective. Din aceste considerente,
cercetarea vietii cotidiene a indivizilor ne ajut s ntregim tabloul societtii din care face
parte, precum si s descoperim acele elemente ale vietii sociale, pe care n mod obisnuit
istoricul nu le poate remarca studiind istoria social si politic de ansamblu a societtii.
Orasul Techirghiol, situat n imediata vecintate a orasului Constanta, reprezint un

important centru medical, stiintific si cultural din aria Dobrogean a Romniei. Studierea
vietii cotidiene n orasul Techirghiol la sfrsitul secolului al XX-lea este important din
considerentul, c n aceast perioad se intensific procesul de urbanizare si de
modernizare al urbei.
3.2.6. Populatia
Potrivit datelor de la ultimul Recensmnt al populaiei, din anul 2002, orasul Techirghiol
are o populatie de 7053 locuitori :
3.2.7. Sanatoriul balnear
La nceputul verii 1990, documentele artau c la sanatoriu totul mergea nainte.n

septembrie 1990 se solicit aprobare pentru nfiintarea unui cabinet stomatologic necesar
n special pentru copiii cu deficiente neuromotorii.
La 4 februarie 1991 ncepe s functioneze sectia de recuperare adulti pentru sechele de

afectiuni de neuron motor central si periferic, sechele de afectiuni posttraumatice si
afectiuni cronice ginecologice si sterilitate.Societatea de binefacere "Star of Hope
International" din Suedia aduce un prim lot de ajutoare umanitare pentru copiii handicapati
neuromotori din sanatoriul balnear Techirghiol. n perioada 3-8 mai 1992 o echip de
specialisti din Suedia organizeaz o instruire educational la care, colegial, conducerea
din Techirghiol invit si din personalul Centrului de recuperare neuromotorie Dezna Arad.
n 1993, sanatoriul, cu 1070 locuri, era cea de-a doua unitate sanitar din judet, ca numr
de paturi, dup Spitalul judetean. Cele patru sectii sunt ca important: balneofizioterapie
si recuperare medical pentru adulti, tip spital, cu 365 paturi, balneofizioterapie, tip
sanatorial, cu 425 paturi, o sectie pentru copii handicapati neuropsihomotori cu 230 paturi
si o cres cu 50 paturi. La acestea se adaug o policlinic balnear sezonier si un
pavilion sezonier de bi reci pe malul lacului Techirghiol. n numai 11 luni ale anului 1992
se acordase asistent medical la circa 11.000 pacienti, durata medie de spitalizare
pentru un pacient depsind 18 zile.
n septembrie 1995 sanatoriul Techirghiol si lanseaz o publicatie proprie, BALNEO, nti

ca supliment al ziarului "Jurnalul de Clrasi", apoi independent. In 1999, cminul-spital
Techirghiol avea 5 pavilioane, adpostind un sector terapeutic ocupational, un izolator,
48
sediul administrativ, cantin, magazie si un sector pentru imobilizati.Capacitatea-250

paturi, numr de internati la 1 iulie 1999 - 310.
3.2.8. Scoala
Dup 1990 este renfiintat liceul teoretic, prima promotie absolvind n 1992 cu elevi care
ncheiaser treapta I la liceul mecanic. Liceul teoretic Techirghiol avea n 1999:
nvtmnt primar, 17 clase cu 425 elevi, nvtmnt gimnazial, 14 clase cu 366 elevi,
nvtmnt liceal, curs de zi, 4 clase cu 89 elevi, nvmnt seral, 4 clase cu 100 elevi,
n plus, 3 clase cu 89 elevi urmeaz cursurile nvtmntului complementar mecanic auto
si croitorie.
Dotarea tehnico-material este corespunztoare: 17 sli de clas, 3 laboratoare, 4

cabinete, de geografie, limba romn, istorie si unul de infor-matic, atelier-scoal, o sal
de sport si terenuri n aer liber cu dotare pentru baschet si handbal. Biblioteca scolar are
17.000 volume2.
3.2.9. Economia urban.
La sfrsitul secolului al XX-lea, lumea economic urban a Techirghiolului era foarte

divers, iar veniturile obinute de locuitorii orasului n perioada mentionat variau n
functie de averea personal, de serviciu, de situatia de familie, precum si de conjunctura
economic si social.
Categoriile sociale diversificate, existente n orasul Techirghiol au determinat o varietate a

ocupatiilor locuitorilor si. In perioada mentionat, medicina si comertul rmn cele mai
dinamice ramuri ale economiei orasului, determinnd o crestere a veniturilor populatiei
locale.
Analiznd repartizarea populatiei orasului Techirghiol dup domeniul ocupatiilor,

constatm, c o bun parte a acesteia era angajat n ramura medicinei (19,20%,
persoane care detineau ocupatie permanent), n constructii si reparatii erau antrenate
12,60%, de agricultur se ocupau 10,16%, iar n industria de prelucrare a metalelor -
1,56% din numrul total al persoanelor nregistrate. Mai putin dezvoltate erau: prelucrarea
testurilor (0,40%), industria chimic (0,24%).
3.2.10. Timpul liber. Divertisment.
Modul de viat al locuitorilor orasului Techirghiol n perioada anilor 1900-1918, cu toat

complexitatea aspectelor lui, ar fi de neconceput fr perceperea modalittilor de
organizare a timpului liber si, prin urmare, a divertismentelor.
Indiferent dac ne referim la timpul de la sfrsitul orelor de lucru sau chiar de la sfrsit de
sptmn, Techirghiolenii si organizau individual, dar si n functie de mediul social, dup
bunul lor plac orele de odihn si de distractie. Acestea includeau activitti destul de
variate, de la cititul crtilor, vizitele la teatru sau cinema, a muzeelor si a bibliotecilor, la
plimbrile prin parc, distractiile n slile de dans sau de muzic, servirea unei cafele ntr-un
local cu prietenii sau o petrecere n toat regula la restaurant.
49
Printre metodele relaxante cele mai frecvente este, fr ndoial, lectura. Fie c ne referim
la literatura artistic, sau la simpla citire a ziarelor cotidiene, cititul rmne o ocupatie
plcut pentru momentele de dup o zi istovitoare de munc.
O bun parte din momentele de lectur aveau loc n slile Bibliotecii Orsenesti din
Techirghiol. Numrul cititorilor, cu sau fr abonament, precum si listele de crti eliberate
n conformitate cu solicitrile fcute de locuitorii orasului Techirghiol n perioada anilor
1990- 1992, sunt, dup cum urmeaz: n anul 1990, din numrul total al cititorilor de 327,
cei mai multi erau cei cu nscriere, circa 172 (52,59%); acestia au solicitat aproximativ
6538 crti (33,15% din numrul total al crtilor solicitate pe perioada celor trei ani), dintre
care, dou treimi le-au luat la abonament. In anul urmtor, numrul cititorilor creste, fiind
nregistrate 363 persoane, care au solicitat 7393 crti, dintre care 45,43% la sala de
lectur, iar 54,57% la abonament.
Studiati din punctul de vedere al apartenentei la diferite categorii sociale, precum si

nfunctie de activitatea cotidian desfsurat, cititorii Bibliotecii orsenesti Techirghiol, se
divizau astfel : numrul cel mai mare de cititori ai Bibliotecii orsenesti Techirghiol n
perioada anilor 1990-1992, era reprezentat de muncitori (232 n anul 1990 si 216 n anul
1991), fiind urmati de elevi (95 n anul 1990 si 106 cititori n anul urmtor), precum si de
negustori, nvttori, studenti.
Totodat, numrul mic de cititori se nregistreaz printre agricultori si mestesugari (ntre

2,5- 4%). Cei mai multi cititori apartin clasei intelectualilor, profesori, personal medical,
precum si elevi.
Pe de alt parte, perceput mai mult ca o activitate de eliberare a spiritului, moral, dect
un divertisment n sensul adevrat al cuvntului, vizita la biseric sau la moschee si
asistarea la slujbele religioase obisnuite sau de srbtoare, reprezint o preocupare a
cetteanului simplu, dar si a elitei societtii din Techirghiol.
3.2.11. Sport
n cadrul Clubului Sportiv VICTORIA Techirghiol , conform Statutului ( cap.II ,

art.7(1) ) i a Certificatului de Identitate Sportiv nr. CT/A2/00152/2001 funcioneaz dou
ramuri de sport : fotbal i ah .
n anul competiional 2006 / 2007 , Clubul Sportiv VICTORIA Techirghiol a
participat cu cele dou secii n urmtoarele competiii , dup cum urmeaz :
3.2.12. Principiile morale
Nivelul de dezvoltare al unei societti este privit si apreciat n strns legtur cu

principiile morale ale acesteia, cu modul de viat stabilit de ctre membrii si, cu regulile
nescrise, primite din strmosi si transmise ca mostenire din generatie n generatie. O
societate nu poate fi apreciat la justa ei valoare, dac nu-i sunt cunoscute si apreciate
valorile si principiile morale dup care se conduce; cci doar cunoscndu-le, putem
evidentia particularittile de evolutie ale ei ntr-un anume cadru cronologic, numai astfel,
50
putem explica si justifica anumite actiuni ale reprezentantilor ei. Studierea modului de viat
cotidian si trasarea unor caracteristici specifice ale mentalittii locuitorilor orasului
Techirghiol, ar fi incomplet, fr a face referint la conceptiile etice, fr a include
principiile morale dup care acestia se conduceau n viata de zi cu zi.
Ca si oricare alt societate, cea din Techirghiol si stabilise la sfrsitul secolului al XXlea,
regulile de viat, n mare parte mostenite de la generatiile anterioare, dar n acelasi timp,
completate cu noi trsturi, ca urmare a contextului social-politic si cultural specific
alperioadei.
Centrul de gravitatie al dezvoltrii si transmiterii moravurilor era concentrat, n primul rnd,

n snul familiei, aici de la nastere, copilul primea de la printi educatia, pe care mai apoi,
avea s se bazeze pe parcursul ntregii sale vieti. Urmeaz scoala, al crei rol
fundamental, nafara acumulrii cunostintelor, era de a consolida principiile morale de
viat, obtinute n familie, precum si de a-l ajuta pe individ s se ncadreaz n societate. In
pofida ncercrilor autorittilor, dar si a ntregii societti, de a mentine numrul cstoriilor
ncheiate, atestm n presa periodic a timpului, o rat nalt a divorturilor. Astfel, conform
unor date, doar n anul 1998, pentru desfacerea cstoriilor, erau depuse mai mult de 50
de cereri, printre care se gseau si persoane cu vrsta ce depsea 50 de ani.
Desigur, sfrsitul secolului al XX-lea orasul Techirghiol se confrunt cu o serie de

probleme, menite s-i afecteze moralitatea, cum ar fi: alcoolul, fumatul, actiunile de furt si
altele, care contribuie la degradarea moral, spiritual a locuitorilor si.
In pofida existentei acestor probleme, precum si a altora de acest gen, societatea din
Techirghiol n ansamblul ei, dispune de principii si valori morale sntoase. In plus,
interventiile nenumrate ale statului, argumentele Bisericii, educatia obtinut n familie si n
scoli, contribuie la formarea fizic si moral sntoas a indivizilor si.
3.2.13. Concluzii
In perioada mentionat, orasul cunoaste o multitudine de transformri de ordin social,

economic, politic si cultural de amploare.
Evenimentele istorice ale perioadei si-au lsat amprentele asupra populatiei din
Techighiol. Conditiile istorice complexe au influentat, de asemenea, viata cotidian a
orasului.
Elementele de modernizare, nregistrate la sfrsitul secolului al XX-lea, ptrund n ntregul

oras si se resimt n aspectul exterior, precum si n mbunttirea nivelului de trai al
locuitorilor si, lucru atestat si de cresterea demografic nregistrat.
Asadar, n perioada anilor 1989-2009, viata cotidian a locuitorilor orasului Techirghiol

cunoaste modificri substantiale sub toate aspectele sale primordiale: habitat, venituri si
cheltuieli, modalitti de divertisment, dar si principii morale, care au avut implicatii
profunde n procesul de urbanizare si de modernizare a orasului, dar si asupra ntregii
societti.
51
3.3. Resurse umane
3.3.1.Situaia demografic i structura populaiei
Potrivit datelor de la ultimul Recensmnt al populaiei, din anul 2002, situaia demografic
i structura populaiei n Techirghiol se prezint astfel :
Populaie Numr
Populaie total ( stabil ) 7053
Populaie de sex feminin 3627
Populaie cu domiciliul n localitate 7019
Nscui vii 62
Nscui mori -
Decedai total 64
Decedai sub 1 an 1
Cstorii 40
Divorai 4
Stabiliri de domiciliu n localitate 165
Plecri cu domiciliu din localitate 107
Stabiliri de reedin n localitate 95
Plecri cu reedina din localitate 36
Emigrani 1
Imigrani -
- Structura etnic a populaiei -

Romni 5654
Turci 369
Ttari 782
Aromni 240
Rromi 43
Germani 3
Lipoveni 1
Bulgari 1
Maghiari 9
Ucrainieni 5
Armeni 1
- Strucutura confesional a populaiei -

Ortodox 5731
Musulmani 1151
Adventiti ziua a 7-a 51
Romano catolic 24
Greco- catolic 2
Cretini de tip vechi 3
Cretini dup Evanghelie 1
Penticostal 37
52
Reformat 4
Atei 2
Alte religii 21
Fr religii, nedeclarat 81
- Componena pe grupe de vrst i sex -

Brbai 3290
Femei 3810
0 19 ani 1730
20 64 ani 4121
Peste 65 ani 1257
3.3.2. Fora de munc
Salariai total numr mediu - persoane 1395

Numr mediu salariai n agricultur - persoane 12
Numr mediu salariai n industrie - persoane 87
Numr mediu salariai n industria prelucrtoare - 38
persoane
Numr mediu salariai n energia electric i termic , gaze 49
i ap
Numr mediu salariai n construcii - persoane 84
Numr mediu salariai n comer - persoane 155
Numr mediu salariai n transporturi, pot, comunicaii - 18
persoane
Numr mediu salariai n activiti financiare, bancare i 10
de asigurri
Numr mediu salariai n administraie public - persoane 49
Numr mediu salariai n nvamnt - persoane 132
Numr mediu salariai n sntate i asisten social - 607
persoane
3.4. Nivelul de dezvoltare economic
3.4.1. Activiti de tip industrial, construcii, depozitare, prestri servicii.
Pe teritoriul administrativ al oraului nu exist uniti cu activiti de tip industrial, ns

exist uniti economice neagricole care au profil de mic producie sau sunt baze de
construcii:
- Secie I.C.I.L. ( de prelucrare a produselor lactate );
- Sediu i aelier mecanic O.G.A.;
- Baz de construcii n turism, staie betoane.
53
Ca uniti de depozitare ntlnim depozite de lemne, dar i depozite de produse

alimentare. Aceste uniti sunt concentrate n cea mai mare parte n vecintatea staiei
C.F., beneficiind de facilitile de transport pe cale ferat. Tot n aceast zon sunt
amplasate uniti de prestri servicii, care produc disconfort i ocup teren:
- atelier de tmplrie;
- atelier de tapierie;
- autoservire.
3.4.2. Activiti de tip agricol
Exploararea terenului agricol de circa 2900 ha, se face fie individual fie prin asociaie, tot
terenul arabil, aflat n exploatarea fostului C.A.P. fiind retrocedat conform Legii nr.
18/1991.
Terenul este prevzut cu sistem de irigaii ce este racordat la sursa canalului Dunre
Marea Neagr. Pentru exploatarea terenului arabil sau pentru producia zootehnic exist
n intravilanul oraului mai multe incinte grupate n partea de sud vest, pe fosta incint
C.A.P.:
- S.C. nfrirea agricol depozit materiale agricole;
- S.C. S.A.B. s.r.l. ;
- S.C. Minerva;
- S.C. Weincoop cu profil agro industrial, crete psri i porci;
- A.S. Agricol RODECA .
Adiacent vetrei oraului, se afl n partea de nord, tangent la oseaua DN. 38 incinta de
producie zootehnic a fostului I.A.S. Cumpna, profilat pe creterea vitelor. Aceast
incint nu face parte din teritoriul administrativ al oraului Techirghiol, dar are o strns
legtur cu oraul prin:
- utilizarea forei de munc din ora;
- racordarea la reeaua de ap a oraului;
- implicaii de ordin sanitar.
- Efective de animale -
Bovine 310 capete ( din care 270 vaci )
Ovine 5000 capete ( din care 3500 ovine
fttoare )
Porcine 1022 capete
Caprine 1000 capete ( din care 800 capre )
Cai 190 capete
Psri 8000 capete
Familii de albine 400
- Utilaje agricole -
Persoane juridice- numr Persoane fizice - numr
Tractoare cu plug 12 Tractoare cu plug 4
Semntori 4 Semntori 4
Pritoare 2 Pritoare 3
Motopompe irigat -2 Motopompe irigat --
54
- teren lucrat - individual 709 ha ( din care 350 ha legumicultur );

- persoane juridice 1487 ha
- 3 ha vi de vie i 11 ha de livezi;
- culturi - de primvar predominant floarea soarelui;
- de toamn predominant rapi i gru.
n oraul Techirghiol exist un productor de legumicultur ecologic cu licen
3.4.3. Comerul
Acesta este un capitol care nu are elemente statistice certe, fiind ntr-o continu
modificare. Suprafeele comerciale sunt situate ndeosebi n zona centrului urban ( pe
latura estic de pe malul lacului ), ns acestea sunt prezente i n celelalte pri ale
oraului sub forma unor mici prvlii i chiocuri.
Se poate remarca lipsa unor piee agro-alimentare dimensionat corespunztor
necesitilor. Orientativ pentru un ora cu populaia de cca. 7100 locuitori ar fi necesar o
suprafa comercial total de ( 7100 x 0,6 ) 4260 mp.
3.4.4. Prestri servicii
Sunt analizate la acest capitol spaiile de prestri servicii de tipul celor care pot fi
amplasate n locuin, birouri, mici ateliere.
Pot i central telefonic n cldire adecvat;
Complex de servire cu frizerie, foto, loto i cizmrie.
Instituii sociale n aceast categorie poate fi inclus Sanatoriul de boli cronice care este o
dotare teritorial, alte dotri cu acest specific nu exist n ora.
3.5. Activitati de turism si cazare
3.5.1.Turismul
Techirghiolul este cunoscut ca fiind o oaz de sntate trupeasc i sufleteasc. O

completare fericit, spiritual o gsim n imediata vecintate a sanatoriului, la Mnstirea
Sfnta Maria.
n fiecare an, la Mnstirea Sfnta Maria din oraul Techirghiol vin n pelerinaj zeci de
mii de credincioi, ateptnd cu evlavie n suflet slujba special dedicat acestei srbtori
deosebite. Acest lucru este deja o tradiie pentru oraul Techirghiol, aa nscndu-se
termenul nou de turism religios.
n anul 1928, primul patriarh al Romniei - Miron Cristea - cumpr n staiunea balnear
Techirghiol o vil modest cu 16 camere, nfiinnd un sanatoriu preotesc, deservit de
cteva monahii, pentru clerul din ntreaga ar. ntre anii 1965-1967, patriarhul Justinian a
iniiat lucrri de renovare i de extindere a cminului ( s-a lrgit i supraetajat aripa
dreapt ), iar ntre anii 1975-1977 a construit aripa stng a complexului i partea
perpendicular care unete cele dou aripi, dnd complexului aspectul tradiional al
mnstirilor ( mai ales al celor brncoveneti ) - de careu deschis.
55
n anul 1951 patriarhul Justinian aduce aici o minunat bisericu de lemn din sec. al XVII-
lea, de origine transilvnean cu hramul " Sfinii Apostoli Petru i Pavel ", pe care o
resfinete la data de 15 august n acelai an, schimbndu-i hramul n "Adormirea Maicii
Domnului".
Construit de ctre obtea steasc din satul Maioreti, judeul Mure, n sec. al XVII-lea,
bisericua a fost mutat n anul 1934 de ctre regele Carol al II-lea la Castelul Pelior de la
Sinaia, construindu-le localnicilor, n schimb, o biseric de zid. Avnd " o slbiciune "
pentru bisericuele de lemn, dup cum nsui a mrturisit, patriarhul Justinian a reusit s o
salveze mutnd-o de la Sinaia unde, dup instaurarea comunismului, rmsese n
paragin i restaurnd-o la Techirghiol.
Planul bisericii este un tip arhaic: dreptunghiular, cu partea de vest poligonal cu trei laturi
i absida altarului, decrosat , poligonal cu cinci laturi. Dup transportarea ei la
Techirghiol, restauratorii adauga un pridvor sculptat i un turn de clopote cu foior. n
documentele care s-au pstrat n legtur cu aceast bisericu se amintete c exist o
clopotni, situat ns separat de corpul bisericii propriu-zise.
Pereii bisericii sunt alctuii din brne de stejar de grosime variabil ntre 25-30 cm,
suprapuse orizontal i mbinate ntr-o tehnic specific lcaurilor de lemn din Transilvania
numit: " coad de rndunic ", iar n unele locuri prin cuie de lemn. Aceste brne au un
aspect natural, nefiind finisate, pstrndu-se astfel caracteristicile trunchiului de stejar din
care au fost tiate. ntregul ansamblu este mprejmuit de un bru median cu aspect de
funie mpletit, simbol al comuniunii sau o modalitate de delimitare simbolic a spaiului
sacru.
Foiorul clopotniei este ornat cu motive geometrice i cruci pe fiecare din cele patru laturi.
Motive populare romneti, geometrice i florale, se regsesc i la ancadramentul uii,
situat pe latura de sud. Pridvorul adugat ulterior, pe lng ornamente populare de felul
celor amintite, prezint un profil de maic si unul de clugar desprite de o cruce,
sculptate n colul din partea de vest.
ntreg edificiul a fost nlat pe un postament de piatr de Techirghiol, punndu-se astfel i
mai bine n valoare frumuseea i armonia acestei bisericue de lemn.
Pictura s-a realizat n mai multe etape de diveri zugravi din zon. Supravieuind
interveniilor succesive asupra picturii intreprinse n diferite perioade, s-a pastrat pn n
zilele noastre o inscripie pe uile mprteti: " Aceste dveri au pltit Maer Eremia i cu
Bota Gligore pentru iertarea pcatelor sale 1750 ". Cercettorii n domeniu presupun ca
au fost pictate de Andrei de la Sunfalau, un zugrav renumit n zona de unde provine
biserica.
Icoanele mprteti sunt datate n jurul anului 1730. Pe scenele pictate pe perei nu s-a
pstrat nici o inscripie original, unele din ele fiind refcute n prima jumtate a sec. al
XIX-lea. Ca elemente distinctive pentru bisericile de lemn din Transilvania i aici se
ntlnete pictat tricolorul ca semn de unitate naional. Pe de alta parte prigonitorii
Mntuitorului sunt nfiai n chipul husarilor, modalitate de exprimare, n viziunea
popular, a adversitii fa de dumanii poporului, sentimente care i puteau gsi libera
expresie n astfel de lcae sfinte de rezisten ortodox n faa prozelitismului protestant
i catolic. O alt imagine larg rspndit n pictura din secolul al XVIII-lea este cea a
Sfntului Cristofor cu cap de cine, care n aceast bisericu este asociat cu imaginea
morii n chip de schelet cu coas i care, n Transilvania se ntlnete chiar i pe zidurile
caselor, ranii avnd credina c n deosebi acest sfnt i protejeaz de duhurile rele.
56
Se regsete, astfel, pe de o parte stilul naiv al ranilor zugravi anonimi, iar pe de alt
parte rafinamentul unei picturi de factura romanic
trzie. Este una din puinele biserici de lemn care i-
a pstrat integral pictura i care poart duhul
ranului romn transilvnean pe meleagurile
dobrogene.
n incinta mnstirii se afl i o cldire destinat
clerului superior, construit n anul 1953 i unde a
avut loc cel de-al IV-lea " Dialog ecumenic
interconfesional " n 1985. n acelai perimetru se
afl i fntna cu statuia Sf. Pantelimon, sculptat n
bronz de renumitul sculptor romn Ion Jalea i
adus de patriarhul Justinian de la spitalul " Sf.
Pantelimon " din Bucureti. Acest sfnt a trit n
sec. IV n Imperiul Roman sub Maximian, fiind un
doctor renumit care dup ce a devenit cretin a
primit darul tmduirii tuturor bolilor. Dup svrirea multor minuni, a fost prins i
martirizat, fiind pomenit de biseric ca mucenic i " doctor fr de argini " i este
protectorul i patronul medicilor. n mod simbolic, statuia lui a fost amenajat n parcul
acestui Cmin Preotesc care purta hramul " Sf. Pantelimon " spre ocrotirea celor care
veneau aici la tratament.
Pentru a continua aceast activitate de tratament, n anul 1999-2000 s-a amenajat n
cadrul mnstirii o baz de tratament balnear, sub ocrotirea Sf. Pantelimon, dotat cu
aparate pentru electroterapie, bi galvanice, bi saline, sauna etc.
Cu sprijinul Muzeului de Istorie Naional i Arheologie din Constana, prin bunvoina
directorului de pe atunci, dl. Prof. Dr. Adrian Rdulescu, n anul 1989-1990 se nfiineaz
n incinta mnstirii i un muzeu: " Mrturii de via cretin pe pmntul Dobrogei ", care
cuprinde fragmente arheologice i obiecte de cult din secolul IV pn n secolul nostru.
Dintre piesele originale cele mai valoroase menionm: fragmente de basilici cretine din
sec. IV-VI descoperite la Tomis i Callatis; amorfe romano-bizantine din sec. VI; fragmente
ceramice cu simboluri cretine din sec. IV-XI; fragmente arheologice provenind din
complexul monahal de la Basarabi, spat ntr-un deal de cret care dateaz din sec. IX,
mrturie a vechimii vieii monahale romneti; precum i numeroase obiecte de cult din
sec. XVIII-XIX ( icoane, cri, veminte, potir aurit etc.)
ntre anii 1969-1990 aici au avut loc cursurile anuale pentru pregtirea ghizilor i
muzeografilor de la bisericile i mnstirile din toat ara cu exceptia Moldovei.
Personaliti de seam ale culturii romneti - d-na Prof. Dr. Zoe Dumitrescu - Busuleag,
dl. Prof. Dr. Adrian Rdulescu, dl. Prof. Dr. Ioan Curinschi, P.C. Prof. Pacurariu, dl. Prof.
Dr. Constantin C. Giurascu i alii - au dat acestor cursuri o aur de nalt competen
profesional. n anul 1990 aceste cursuri s-au desfiinat, fiind reluate n anul 1999 la
iniiativa Ministerului Culturii i Cultelor.
Avnd n vedere c obtea monahal s-a mrit
considerabil, n anul 1995 schitul "Sf. Maria" se
transforma n mnastire cu statut juridic, avnd
hramul "Adormirea Maicii Domnului". La ora
actual, mnstirea are 43 de vieuitoare care
mbin rugaciunea cu diverse activiti
gospodreti i artistice. Astfel s-a nfiinat aici un
57
atelier unde maicile execut icoane bizantine n tehnic tempera, goblenuri, ou

ncondeiate, metanii, semne de carte etc. Pe timp de var, mnstirea asigur cazare i
mas credincioilor i celor ce doresc s-i petreac aici concediul oferind i posibilitatea
de a urma un tratament balnear, cu aparatur modern i asisten de specialitate.
Pentru protejarea bisericuei care, fiind monument istoric, are nevoie de condiii speciale
de ntreinere i adugnd faptul c este nencptoare pentru obtea monahal i
credincioii care particip la slujbe, Prea Fericitul Printe Patriarh Teoctist a nfipt crucea
pentru construirea unei noi biserici de zid cu acelai hram: " Adormirea Maicii Domnului ".
n incinta mnstirii "Sfnta Maria" - Techirghiol exist amenajat un deosebit atelier de
pictur unde maicile execut icoane bizantine n tehnic tempera.
Una din cele mai importante surse de venit pentru mnstire o reprezint obiectele create
de micue n atelierul de pictur i sculptur.
S-ar parea c harul i inspiraia divin le conduc minile pentru a transforma materia
nefinisat n icoane de o frumusee fr cuvinte.
Creaiile realizate aici sunt de o mare diversitate datorit tehnicilor diferite folosite. Astfel,
icoanele pictate pe lemn sunt realizate fie prin tehnica natur - rustic, cnd nu se aduce nici
o modificare formei de origine a materialului, fie n mod tradiional - clasic, urmnd tehnica
standard n care icoanele au forma clasic a unor tablouri.
Tot aici se fac recondiionri de icoane, pictura de icoane pe ou de stru, picturi pentru
biserici sau picturi interioare de biserici.
Icoanele nu sunt singurele creaii ce ies din acest atelier. Maicile sunt nentrecute n
crearea de metanii, semne de carte, ou ncondeiate i n arta realizrii goblenurilor,
munci care necesit o rbdare i o ndemanare deosebit.
n atelierul de sculptur, maicile de la mnstirea Sfnta Maria, mpreun cu sculptorul Ion
Culea creaz tot ce nseamn obiect bisericesc, de la iconostase, strane, ui mprteti,
ui diaconesti i catapetesme.
Muzeul din incinta complexului mnstiresc "Sfnta Maria" a fost nfiinat dup 1990, la
iniiativa maicii staree Semfora Gafton n colaborare cu regretatul istoric Adrian
Rdulescu. Pentru amenajarea acestuia mnstirea a primit binecuvntarea Patriarhului
Bisericii Ortodoxe Romne, Prea Fericitul Printe Teoctist.
Pmntul Dobrogei este o "mrturie purttoare", fiecare loc de pmnt adapostete
morminte de martiri, obiecte de cult, pietre ale zidurilor lcaurilor n care s-au oficiat
slujbe de la nceputul cretinismului. Mrturiile istorice, lingvistice i arheologice ies timid
nc la iveal din pmntul stropit de snge sau din rafturile unor biblioteci uitate de lume.
n slile muzeului se afl piese autentice, mrturii cretine din secolele IV-VI: capital
provenind de la o basilica de la Callatis ( Mangalia ), placaj al unei mese i coloan de
basilica descoperite la Tomis.
Muzeul mai cuprinde i veminte preoeti din secolul al XVIII-lea, obiecte de cult i icoane
din lemn i lemn ferecat n alam din aceeai perioad. Atrage atenia o miniatur care i
nfieaz pe Sfinii Gheorghe i Dimitrie, sculptura n lemn de mslin, din secolul al XIX-
lea.
Dintre obiectivele turistice ce au o mare nsemntate pentru acest ora, mai putem aminti:
Biserica Nemeasc i Monumentul Eroilor.
Biserica Nemeasc din Techirghiol a fost ridicat la nceputul secolului trecut ( 1924 )
de ctre comunitatea german din Techirghiol. Iniial aparinea cultului cretin evanghelic,
dar dup schimbul de populaie din 1940, aproape toi germanii au plecat din localitate,
capela fiind prsit. Trecnd n parohia romano - catolic Sfntul Anton din
58
Constana, biserica este acum romano catolic i poart hramul Sf. Konrad de Parzheim
( sfnt care a trit la sfritul secolului XIX ).
Monumentul Eroilor din Techirghiol a fost inaugurat n anul
1931, n memoria celor ce i au dat viaa n rzboiul 1916
1918.
Astfel din cele mai vechi timpuri locurile din jur au fost
renumite n special din cauza calitilor terapeutice ale
nmolului.
Excursii se pot face n staiunile de pe litoral, n oraul
Constana i n alte zone interesante att din punct de
vedere cultural, ct i geografic, din mprejurimile Constanei i
Techirghiolului.
Alturi de condiiile deosebite, staiunea Techirghiol
beneficiaz de existena uneia dintre cele mai moderne baze de tratament fizio-terapeutic
din ara noastr, aflat n incinta Sanatoriului Balnear i de Recuperare Techirghiol.
nfiinat n anul 1973, ea a suferit un proces de continu nnoire, mai ales n ultimii ani,
avnd n prezent aparatur extrem de performant. Aici se asigur tratamentul
balneofizical al pacienilor internai n cele 3 secii ale sanatoriului, precum i tratamente
ambulatorii.
Planificarea procedurilor:
- este un serviciu indispensabil, avnd n vedere c n baza de tratament se pot realiza
zilnic peste 2.500 proceduri i se pot trata cca 800 pacieni;
- asigur fluena n realizarea tratamentelor i o
bun utilizare a timpului de lucru la fiecare aparat
sau sector de activitate;
- asigur o judicioas dispunere n timp a
procedurilor fiecrui pacient;
- permite un control i o strict eviden a
procedurilor realizate n fiecare moment.
n localitatea Techirghiol se afl i Centrul de
Informare Techirghiol unde pot fi gsite informaii
referitoare la aria protejat Techirghiol, speciile
protejate din cadrul acesteia, precum i alte
informaii socio - economice privind dezvoltarea
zonei.
3.5.2. Cazare
Nr.c Tipul unitaii de

Denumire Clasificare
rt cazare
PENSIUNE VICTORIA 3 ***

PENSIUNE DANIELA 1*
PENSIUNE VALENTINA 4 ****
PENSIUNE DARIA 3 ***
59
HOTEL MINERVA 1*
HOTEL SPERANTA 2 **
PENSIUNE VERA 2 **
VILA IOANA 2 **
VILA SMARDAN 2 **
VILA SINCAI 2 **
VILA CLUJ 2 **
CASA OTILIA 1*
VILA SERVI 3 ***
VILA ATLANTIS 3 ***
VILA VICOTINA 3 ***
VILA VASLUI 1*
VILA TULCEA 1*
VILA TRANSILVANIA 1*
VILA SINAIA 1*
VILA SIERA 2 **
VILA SF.MARIA 2 **
VILA RUBIN 2 **
VILA RODNA 2 **
VILA PETROSANI 1*
VILA IASI 1*
VILA LUPENI 1*
VILA MAREA NEAGR 1*
VILA OPAL 2 **
VILA OLT 1*
TOTAL
4**** 3*** 2** 1*
1 5 11 12
3.6. Sanatatea
3.6.1. Sistemul sanitar
Principalii indicatori pentru sistemul sanitar n oraul Techirghiol arat astfel:
Paturi n spitale sector public - numr 525

Paturi n cree sector public - numr 50
Medici sector public total - persoane 28
Medici de familie sector public persoane 4
Medici sector privat - persoane 1
Stomatologi sector public persoane 1
60
Stomatologi sector privat persoane 1

Personal mediu sanitar sector public persoane 181
Personal sanitar mediu sector privat persoane 5
Sanatorii balneare sector public 1
Cabinete medicale individuale sector public 4
Cree sector public numr 1
Cabinete medicale sector privat numr 1
Cabinete stomatologice sector privat numr 2
Cabinete stomatologice individuale sector public 1
Cabinete medicale de specialitate individuale sector public 1
Cabinete medicale de specialitate sector privat 21
Centre de recuperare personane cu handicap 5
3.6.2. Sanatoriul balnear
La nceputul verii 1990, documentele artau c la sanatoriu totul mergea nainte.n

septembrie 1990 se solicit aprobare pentru nfiintarea unui cabinet stomatologic necesar
n special pentru copiii cu deficiente neuromotorii.
La 4 februarie 1991 ncepe s functioneze sectia de recuperare adulti pentru sechele de

afectiuni de neuron motor central si periferic, sechele de afectiuni posttraumatice si
afectiuni cronice ginecologice si sterilitate.Societatea de binefacere "Star of Hope
International" din Suedia aduce un prim lot de ajutoare umanitare pentru copiii handicapati
neuromotori din sanatoriul balnear Techirghiol. n perioada 3-8 mai 1992 o echip de
specialisti din Suedia organizeaz o instruire educational la care, colegial, conducerea
din Techirghiol invit si din personalul Centrului de recuperare neuromotorie Dezna Arad.
n 1993, sanatoriul, cu 1070 locuri, era cea de-a doua unitate sanitar din judet, ca numr
de paturi, dup Spitalul judetean. Cele patru sectii sunt ca important: balneofizioterapie
si recuperare medical pentru adulti, tip spital, cu 365 paturi, balneofizioterapie, tip
sanatorial, cu 425 paturi, o sectie pentru copii handicapati neuropsihomotori cu 230 paturi
si o cres cu 50 paturi. La acestea se adaug o policlinic balnear sezonier si un
pavilion sezonier de bi reci pe malul lacului Techirghiol. n numai 11 luni ale anului 1992
se acordase asistent medical la circa 11.000 pacienti, durata medie de spitalizare
pentru un pacient depsind 18 zile.
n septembrie 1995 sanatoriul Techirghiol si lanseaz o publicatie proprie, BALNEO, nti

ca supliment al ziarului "Jurnalul de Clrasi", apoi independent. In 1999, cminul-spital
Techirghiol avea 5 pavilioane, adpostind un sector terapeutic ocupational, un izolator,
sediul administrativ, cantin, magazie si un sector pentru imobilizati.Capacitatea-250
paturi, numr de internati la 1 iulie 1999 - 310.
3.7. Educatie si cultura
61
3.7.1. Educaie
De la nvmntul precolar pn la cel pre universitar, sistemul educaional din oraul

Techirghiol este bine aspectat.
Dup 1990 este renfiintat liceul teoretic, prima promotie absolvind n 1992 cu elevi care
ncheiaser treapta I la liceul mecanic. Liceul teoretic Techirghiol avea n 1999:
nvtmnt primar, 17 clase cu 425 elevi, nvtmnt gimnazial, 14 clase cu 366 elevi,
nvtmnt liceal, curs de zi, 4 clase cu 89 elevi, nvmnt seral, 4 clase cu 100 elevi,
n plus, 3 clase cu 89 elevi urmeaz cursurile nvtmntului complementar mecanic auto
si croitorie.
Dotarea tehnico-material este corespunztoare: 17 sli de clas, 3 laboratoare, 4
cabinete, de geografie, limba romn, istorie si unul de infor-matic, atelier-scoal, o sal
de sport si terenuri n aer liber cu dotare pentru baschet si handbal. Biblioteca scolar are
17.000 volume2
Principalii indicatori n acest domeniu se prezint astfel:
Uniti de nvmnt total numr 2

Grdine de copii numr 1
Licee numr 1
Copii nscrii la grdinie persoane 216
Elevi nscrii total persoane 897
Elevi nscrii n nvmnt primar i gimnazial - persoane 533
Elevi nscrii n nvmnt primar persoane 257
Elevi nscrii n nvmnt gimnazial - persoane 276
Elevi nscrii n nvmnt liceal persoane 250
Elevi nscrii n nvmnt profesional i de ucenici persoane 114
Personal didactic total persoane 89
Personal didactic n nvmnt precolar persoane 14
Personal didactic n nvmnt primar i gimnazial - persoane 51
Personal didactic n nvmnt liceal - persoane 15
Personal didactic n nvmntul primar - persoane 16
Personal didactic n nvmnt liceal - persoane 15
Sli de clas i cabinete colare numr 22
Laboratoare colare numr 3
Ateliere colare - numr 2
Biblioteci in cadru liceelor 1
3.7.2. Cultur i art
Biblioteci total numr 2

Biblioteci publice numr 1
Abonamente la radio numr 1570
Abonamente la televiziune numr 1730
Teatre de var numr 1
Cinematografe 1
62
Cmine culturale 1
Muzee 1
Situri arhelologice 2
Monumente i statui 2
3.8. Circulatie si trasnport

3.8.1. Infrastructura de transport
Oraul Techirghiol se afl n apropierea Municipiului Constana, care prin aezarea sa

geografic, reprezint o zon de intersecie a magistralelor internaionale de transport,
care leag att nordul de sudul Europei, ct i vestul de estul acesteia. Reeaua de
transport exist n zon i asigur legtura cu toate reelele rilor vecine, precum i cu
cele din rile Europei i Asiei.
Aa cum s-a stabilit la Conferina Pan European a transporturilor de la Creta din 1994,
Municipiul Constana se afl situat pe coridorul de transport pan european 4: Berlin
Nurnberg Praga Budapesta Bucureti Constana Salonic Istanbul. Totodat
culoarul european nr. 9 ( Marea Baltic, Kiev, Chiinu, Iai, Bucureti ) face confluena la
Bucureti cu culoarul nr. 4. De asemenea, aceast zon este strbtut de culoarul
european nr. VII Constana Canalul Dunre Marea Neagr Dunre Main Rihn
Portul Rotterdam ( Olanda ).
3.8.2 Transportul rutier
Accesul ctre oraul Techirghiol este facil, acesta realizndu- se pe DE 87 Constana

Mangalia, pn la Eforie i continund apoi pe DJ Eforie Techirghiol.De asemenea,
accesul se poate realiza pe CF Constana Eforie Nord.
Oraul Techirgiol este situat fa de principalele orae ale Romniei la distane nu foarte
mari, cum ar fi:
Distane de la : Pn la : km
Techirghiol Alba Iulia 623
Techirghiol Arad 792
Techirghiol Bacu 387
Techirghiol Baia Mare 779
Techirghiol Brila 192
Techirghiol Braov 391
Techirghiol Bucureti 237
Techirghiol Clrai 196
Techirghiol Cluj - Napoca 656
Techirghiol Focani 285
Techirghiol Galai 205
Techirghiol Iai 448
Techirghiol Ploieti 297
63
Techirghiol Timioara 769
Transportul rutier n comun ntre Constana i oraul Techirghiol se efectueaz prin

intermediul unei linii de autobuze i microbuze, administrate de operatori privai.
Avnd n vedere c majoritatea locuitorilor oraului sunt nevoii s fac naveta la locul de
munc sau la coal, traficul ctre Constana devine foarte aglomerat n special dimineaa
i dup amiaza.
Fenomenul circulatiei rutiere moderne, care se evidentiaza din analiza studiilor efectuate
de Urban Proiect Bucuresti in anul 1993, in lucrarea: Aglomerarea urbana ca generator al
necesitatilor de circulatie- organizarea circulatiei cu corelarea traficului, presupune stransa
legatura si subordonare a circulatiei de ansamblul activitatilor economice si sociale ale
orasului. De aici, decurge ideea ca dimensionarea stiintifica si eficienta a unei trame
stradale de circulatie in orasul Techirghiol nu poate fi realizata decat pe baza unei
sistematizari teritoriale elaborate in baza prevederilor de dezvoltare economica a orasului.
Concluzionand, sistematizarea circulatiei este o parte a sistematizarii teritoriale, respectiv
urbane a orasului.
Reteaua de drumuri nationale, judetene si comunale este corelata cu trama stradala
majora a orasuluiTechirghiol, astfel incat sa se evite discontinuitatile si disfunctionalitatile
de circulatie.
Trama stradala majora a orasului Techirghiol este compusa din urmatoarele artere:
B.dul Victor Climescu, strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu o
latime totala de 10m, traverseaza zona centrala si face legatura cu artera de
circulatie catre Eforie;
Piata Republicii-str. Ion Tuculescu- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe
sens, cu o latime totala de 9,00m;
Strada Muncii (legatura cu DJ 393)- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe
sens, cu o latime totala de 7,00m;
Strada 9 Mai- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu o latime
totala de 8,00m;
B-dul Victoriei- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu o latime
totala de 8,00m;
Strada Aurel Vlaicu- in continuarea str.Ion Tuculescu- strada de categoria III, cu un
fir de circulatie pe sens, cu o latime totala de 7,00m;
Strada Rascoalei din 1907 (DN 38-DJ 393)- strada de categoria III, cu un fir de
circulatie pe sens, cu o latime totala de 7,50m;
Strada Nicolae Balcescu- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu o
latime totala de 8,00m;
Strada Alexandru Puschin- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu
o latime totala de 9,00m;
Strada Traian- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu o latime
totala de 8,00m;
Strada Mihai Eminescu- strada de categoria III, cu un fir de circulatie pe sens, cu o
latime totala de 6,00m;
Circulatia autovehicolelor in orasul Techirghiol se desfasoara in mod deosebit, pe arterele

centrale ale orasului si drumurile de legatura cu localitatile invecinate. Drumurile din
zonele de locuinte, au degradari pe partea carosabila, sau sunt balastate.
64
Defectiunile imbracamintilor bituminoase ale partii carosabile de pe strazile orasului se

datoreaza urmatoarelor grupe de cauza, si anume:
- traficul si in special traficul greu;
- capacitatea portanta mica, necorespunzatoare a complexului rutier;
- calitatea materialelor puse in opera la executia straturilor sistemului rutier;
- executia defectuoasa a lucrarilor;
- conditii de exploatare necorespunzatoare, in mod special iarna;
- executia de lucrari in subsolul strazii prin indepartarea complexului rutie
Lungimea strazilor orasenesti este de 36,0 Km, din care lungimea strazilor modernizate
este de 18,0 Km.
3.8.3. Transportul feroviar
Transportul feroviar, de marf i cltori se deruleaz n principal pe magistrala Bucureti

Ciulnia Feteti Constana, dar i pe traseul Feteti Constana Tulcea.
Pe linia ce strbate ntreaga ar: Constana Bucureti Braov Deva Arad,
Municipiul Constana are legtur cu Ungaria, Austria i vestul Europei.
n ceea ce privete transportul feroviar de mrfuri, acesta este bine dezvoltat i
beneficiaz de o infrastructur modern i adaptat tuturor categoriilor de servicii
solicitate.
3.8.4. Transportul aerian
Cel mai apropiat aeroport este Mihail Koglniceanu Constana, situat la o distan de 26
km n partea de nord-vest a oraului Constana, i are numele legat de localitatea din
apropiere Mihail Koglniceanu.
n prezent sunt efectuate curse interne i externe cu Arad, Timioara, Odesa, Budapesta,
Berlin, Praga, Bratislava, Ostrava i Varna, existnd i zboruri charter ctre Oslo,
Copenhaga, Stockholm, Helsinki i Londra.
3.8.5. Trasportul naval
n acest moment nu este utilizat transportul pe ap ntre oraele Techirghiol i Eforie, ceea
ce ar facilita mai ales turitilor accesul pe plaja Mrii Negre.
3.9. Situaia locativ
La recensmntul din 1992 au rezultat urmtoarele date privind locuinele i

locuirea:
- cldiri nr. ...................................................................... 1161
- locuine nr. ................................................................... 1863
- camere nr. ..................................................................... 5213
- suprafa m. ................................................................ 68947
65
- locuine cu baie ............................................................. 1563

- locuine cu WC ............................................................. 996
- din care n locuin ........................................................ 844
Total gospodrii ......................................................................1880
din care cu 1 persoan ................................................... 210
- cu 2 persoane .................................................... 394
- cu 3 persoane .................................................... 391
- cu 4 persoane .....................................................415
- cu 5 persoane ..................................................... 470
Rezult - mrimea unei gospodrii .................................... 3,51 persoane
..................................... 1,51 activi/gospodrie
- mrime medie locuin ...................................... 2,8 camere
...................................... 37 mp. locuibil
- 10,6 mp/locuibil/persoan
- 1,25 persoane/ camer.
Cea mai mare parte a locuinelor sunt n loturi individuale cca. 200 apartamente ( peste
10% sunt n construcii de blocuri amplasate n zona central ). Dup 1990 au fost
construite peste 50 de locuine individuale, iar n fia statistic pentru anul 1996 sunt
specificate 2054 de locuine, din care privat 1633, cu o suprafa locuibil de 80304 mp.
3.10. Echiparea edilitara
3.10.1. Gospodarirea apelor.
Amenajarile hidrotehnice existente in zona orasului si lacului Techirghiol sunt de o mare

importanta si contribuie la protejari de plaje si faleze, agreement , exploatarea si
conservarea namolului pentru tratament , realizarea unor activitati economice etc.
Un prim element ce conduce toate directiile de amenajare si protectie a lacului Techirghiol
constau in executarea si realizarea unor lucrari de amenajare si consolidare a malurilor
acestui lac , precum si izolarea acestuia de eventualele scurgeri de ape dulci , provenite
de la irigatiile din zona .
Lucrarile de protejare a lacului Techirghiol au fost realizate prin nota de comanda aprobata
prin Decretul nr. 284 / 1987 , iar proiectul de executie prin HCM nr. 158 / 1988.
Conform prevederilor pr . nr. 1315 / 2 / 1988 Lucrari pentru protectia lacului Techirghiol ,
documentatie elaborate de I.C.P.S.A. Bucuresti , s-au realizat si sunt in curs de executie,
pee tape urmatoarele lucrari :
-In etapa I a si a II-a pentru protectia lacului Techirghiol si in vedera imbunatatirii calitatii
apei acestuia , a namolurilor sapropelice cu character therapeutic s-a conceput si realizat
o baterie de puturi forate in zona de nord a lacului si alta in partea de sud a lacului
Techirghiol . Aceste puturi forate au adancimi cuprinse intre 25 -30 m. adancime si
echipate cu electro pompe submersibile tip HEBE si GRUNDEFOSS bateria de puturi
amplasata la nord de lac , trimite apa captata la complexul de inmagazinare-pompare
Eforie Nord prin conducta 200-400mm , iar cea din sud , pompeaza apele captate la
complexul de inmagaxinare pompare Eforie Sud prin conducte 200-400mm.
66
Tot in etapa I-a si a II-a , de o parte si alta a lacului Techirghiol, s-au realizat o serie de
drenaje, care prin intermediul statiilor de pompare (SPD2) se trimit apele drenate in Valea
Agigea, printr-o conducta Dn 800mm premo si (SPD5)-apele drenate din malul sudic al
laculu , printr-o conducta 800mm premo, prin refulare, apele ajung in emisar Marea
Neagra.
Mentionam faptul ca in etapele I-II , la coada lacului Techirghiol , s-au realizat doua baraje
mici (diguri de protectie) ce nu permit apelor dulci, sa se scurga, in lacul Techirghiol. Apele
dulci din aceste zone, drenate, sunt descarcate prin statiile de pompare amintite mai sus,
in emisar (Valea Agigea si respective Marea Neagra) .
Nodurile hidrotehnice, notate in planul de prezentare NH1-2-3 , sunt prize de ape dulci , ce
aspira si pompeaza, prin acelasi system de evacuare .
In etapa a III-a lucrarile principale care constituie sistemul de protectie aprobat , sunt
urmatoarele:
a) Barajul principal Techirghiol , care izoleaza zona cu afluxul maxim de ape dulci.
b) Conducta de evacuare gravitationala a apei dulci , acumulata in spatele barajului.
Conducta urmareste malul Nordic al lacului , fiind amplasata pe o bancheta
amenajata , la piciorul falezei . Diametrul acesteia este de 1400mm ,in sectorul
nord(in lungime de 4600m) si 1600mm in sectorul 2 nord , (in lungime de
4500m).
c) Sant si canal de garda , amplasate in lungul versantilor Nordic si respective sudic
care au rolul de a intercepta apele dulci de suprafata si de a le conduce in
acumularea din spatele barajului.
d) Conducta de evacuare prin pompare cu schimbarea utilajelor de pompare de la
S.P. existenta a apei dulci , colectate in balta Tuzla(din sectorul de est al sistemului/
sector 3 est). Conducta are diametrul de 800mm , amplasata pe bancheta , cu
descarcare in mare.
e) Lucrari de racordare la protectia existenta , bazata pe pompe-2500mm cu
aspiratie din lac , care urmeaza sa se realizeze in etapa a-III-a, conducte avand un
traseu parallel cu 800mm existent.
Prin lucrarile hidrotehnice , preconizate a se realize si anume:

- masuri pentru rationalizarea consumului de apa in sistemul de irigatii din bazinul
hidrografic al lacului
- masuri prntru interceptarea tuturor scurgerilor de suprafata permanente in lac,
lucrari pentru drenarea vailor lacului si localitatii Techirghiol , Eforie si Tuzla , lucrari
pentru interceptarea aportului subteran in lac.
- alte lucrari si masuri de gospodarire necesare.
Se asteapta ca in urmatorii ani nivelul lacului sa se restabileasca.
3.10.2. Alimentarea cu apa.
Alimentarea cu apa a localitatii Techirghiol , face parte din sistemul Sud Litoral, conectat la
intreg sistemul hidroedilitar al Litoralului.
Din complexele de inmagazinare-pompare:
- statia de tratare-pompare-Palas
67
- complexul de inmagazinare-pompare Constanta Sud.

- statia de pomoare Calarasi prin intermediul a : 2 800mm otel si premo si 2
500mm otel si azbociment , apa este trimisa catre comolexul de inmagazinare
Eforie Nord (rezervoare ingropate de 2*5800mc si castel de apa V=300mc).
Nota: Mentionam ca aductiunea 500mm de pe strada Fantanelelor este blindata in zona
km. 4-5.
a) Din aductiunea 800mm premo , a litoralului de la complexul Palas (interconectata
in zona fostului D.N.38 cu 800mm-a statiei de pompare Constanta Sud) in zona
orasului Agigea , se ramifica spre rezervoarele Techirghiol , doua conducte avand
250mm si 400mm otel.
b) De asemeni din bateria de puturi Biruinta , apartinand R.A.J.A. Constanta, exista o
conducta 400 600mm, care descarca apele in complexul de inmagazinare-
pompare Eforie Nord . Din aceasta aductiune 600mm- ce trece prin localitate s-a
realizat un record 400mm catre rezervoarele Techirghiol.
Nota: Din aceeasi sursa Biruinta si anume din puturile situate pe versantul sudic, de la
coada lacului Techirghiol , exista doua conducte de alimentare cu apa 500mm otel si
600mm premo, care fac legatura intre captarea Biruinta si complexul de inmagazinare-
pompare Eforie Sud.
Rezervoarele de inmagazinare ale orasului Techirghiol , au o capacitate de

2000mc(2*1000mc) amplasate la cca.1,50km nord-est de localitate , la cota+45,00
n.r.M.B. Apa la consumatori se distribuie in mod gravitational. De la rezervoare apa este
adusa in localitate prin doua aductiuni 300mm si 250mm otel si azbociment.
Mentionam existenta unei a treia conducte de alimentare cu apa avand 300mm otel ce
leaga complexul de alimentare cu apa Eforie Nord , de reteaua de distributie a localitatii
Techirghiol.
Nota: Mentionam existenta in zona str. Aurel Vlaicu a unui put sonda ce are o capacitate
de 125mc/h , a unui rezervor de 50mc (dezafectat)si a unei statii de pompare cu refulare
directa in reteaua de distributie a orasului, printr-o conducta 300mm otel.
Orasul Techirghiol, are o retea de distributie destul de bine dezvoltata.

Avand in vedere, ca terenul de amplasament al orasului este destul de plat(cotele de
referinta variind intre(+5,00 -30,00m) reteaua de distributie functioneaza pe o singura zona
de presiune. Apa potabila pentru consum menajer cat sic el industrial. Este distribuita pe
aceeasi retea de distributie.
Nota : Mentionam ca apa pentru irigatii este prelevata din sistemul de irigatii zonal si prin
reteaua secundara pentru irigatii(in mod real , pentru a evita ridicarea panzei freatice care
san u afecteze indulcirea apei lacului Techirghiol).
In privinta retelelor de distributie in zona acestea sunt in general din otel si fonta , iar
retelele secundare din azbociment. Reteaua de distributie existenta are o forma inelara si
alimenteaza in mod gravitational unitatile sociale si turistice existente in zona.
Avand in vedere vechimea retelei de distributie in special in zona centrala a orasului, de

peste 30 ani, se semnaleaza multe avarii pe retea , ce fac necesara interventia echipelor
R.A.J.A. si dese intreruperi in sistemul de alimentare cu apa a populatiei , sau a unitatilor
68
industriale. Deasemeni pentru asigurarea unei presiuni corespunzatoare la locuinte, este

necesar reconsiderarea diametrelor retelelor de distributie, in special in zona centrala.
Lungimea conductelor de alimentare cu apa existente in zona Techirghiol este de km. Ca

o remarca generala(dupa documentare pe teren si la organul de exploatare R.A.J.A.
Constanta sectia Eforie Nord si Eforie Sud) se constata ca sursele din Constanta Sud
(Medgidia-Palas), Biruinta, etc. furnizeaza un debit de cca. 4000mc/h,dupa cum urmeaza :
- Complex Constanta Sud(Medgidia) 2000mc/h
- Sursa Biruinta 1200mc/h
- Sursa Costinesti 360mc/h
- Sursa Techirghiol (O.G.A.) 180mc/h
TOTAL = 3990mc/h -4000mc/h
Necesarul urban este acoperit 100% (s-au luat in considerare intreg sistemul Eforie Nord-
Eforie Sud Techirghiol). Populatia luata in ansamblu este deservita doar in proportie de
80%, deoarece s-a dezvoltat foarte mult sistemul de irigat la gradini.
Aspecte critice in general nu sunt ,cu exceptia:

- necesar a se inlocui anumite retele de alimentare cu apa, in special in zona
centrala a orasului, ce au o vechime de peste 30 ani, prezentand avarii in
exploatare si intreruperi, in sistemul de alimentare cu apa a populatiei.
- inlocuirea unor utilaje de pompare la puturi sau reconditionarea acestora.
- deasemenea la statiile de pompare este necesara schimbarea unor pompe
cu randament scazut(Complex de pompare Palas Constanta Sud
Calarasi).
- complectarea si reconditionarea instalatiilor electrice(tablouri,
bransamente,etc.) atat la puturi, cat si la statiile de pompare.
- realizarea unei sistematizari pe verticala corespunzatoare , in zona statiilor
de pompare, pentru protejarea acestoraaaaaa de apele pluviale.
- inlocuirea unor tronsoane la conductele de aductiune.(ex. Medgidia-
Constanta Sud-Eforie)
- completarea imprejmuirilor de protectie sanitara la puturi si complexe de
inmagazinare-pompare.
3.10.3. Canalizare
Canalizarea orasuluiTechirghiol se rezolva in sistem separativ . Apele uzate menajere

prin intermediul unor retele , colecteaza apele uzate si si le concentreaza in bazinele a
doua statii de pompare, de unde prin intermediul unor conducte de refulare si colectare
menajere principale,apele ajung la statia de repompare si pod C.F.Eforie Nord , de
unde in final la statia de epurare Eforie Sud.
Dupa o epurare mecano-biologica,apele epurate sunt descarcate vara, intr-un bazin

amenajat al baltii Tuzla,iar in timpul iernii prin pompare,la emisar,Marea Neagra.
Retelele de canalizare menajera din zona studiata au o lungime de km. Aceasta este
destul de bine dezvoltata, mai ales pe strazile principale, atat in zona centrala, cat si
cat si in cartierele adiacente. Retelele de canalizare au diametre cuprinse intre Dn 25-
60 cm beton-azbociment-premo.
69
Zona aferenta Sanatorului de reomatologie, este canalizata gravitational, apele uzate

menajere fiind dirijate catre statia de pompareSP2- echipata cu 2+1EP tip Litoral III
avand :Q=300mc/h ; H=22mH20 ; N=45kw. Statia de pompare , este amplasata in
parcul de langa lacul Techirghiol (conform proiect 320/1985-S.P.+ conducta de refulare
zona sanatoriala Techirghiol).
Prin intermediul unei conducte de refulare 300-400mm si a unui colector Dn 600mm

premo, apele uzate menajere ajung la statia de pompare S.P.1.
Aceasta statie colecteaza apele uzate menajere de pe intreg cuprinsul localitatii si este
echipata cu 2+1EP tip L IV avand 2 buc ; Q=500mc/h ; H=55 mH20; N=75kw.
Apele uzate menajere sunt refulate, catre colectorul din Eforie Nord prin doua conducte
avand 300mm si 350mm otel si fonta presiune (mentionam ca 350mm este in
prezent dezafectata ).
Din colectorul avand 70/105cm (zona restaurantului Marea Neagra) apele sunt dirijate
printr-un colector Dn 800mm premo, catre S.P. pod C.F. EforieNord (unde practic
sunt doua statii de pompare).
Statiile de pompare sunt echipate : (S.P. Pod C.F. )
- Statia veche cu 2+1EP tip L III C avand Q=300mc/h ; H=55 60 m H20 ; N= 75
75kw ; h= 1450 rot/min.
- Statia de pompare noua 2EP tip Litoral III avand Q=300mc/h ; H= 50mH20 ;N=
75kw; si 2EP tip Litoral IV avand Q =500mc/h ; H=50m H20 ; N= 110kw ; avand
motoarele montate in aer liber , cu tablouri electrice capsulate.
Refularea catre statia de epurare a localitatii Eforie Sud se face prin conducte avand:
400mm 300mm 250mm fonta si azbociment pana la colectorul avand
80/120cm (zona hotel Flamingo), de unde in final ajung la statia de epurare Eforie Sud.
Dupa o epurare mecano biologica, apele sunt descarcate intr-un iaz biologic (zona
indiguita a baltii Tuzla ) in timpul verii si in Marea Neagra, prin pompare, prin doua
conducte 800mm si 500mm.
Canalizarea apelor pluviale-(retelele avand din zona joasa a localitatii , se face prin
lucrari de sistematizare pe verticala , apele fiind colectate, intr-un canal trapezoidal
(dreptunghiular) dalat , cu descarcarea in lacul Techirghiol.
Pentru a impiedica indulcirea apei lacului , la punctul de descarcare , s-a realizat un

bazin de colectare , un sorb de captare si prin intermediul unei statii de pompare ,
pentru desecare (NH2 si SPD2 )apele sunt trimise in valea Agigea , printr-o conducta
de refulare 800mm premo.
3.10.4. Alimentare cu energie electrica
Orasul, in marea lui majoritate, este alimentat cu energie electrica de joasa tesiune , de
la posturile de trasformare distribuite pe teritoriu.
Pentru acest capitol se va intocmi Studiu de subproiectare la F.T.D.E.E. Constanta-
Atelierul de retele electrice.
3.10.5. Telefonie
70
In oras exista o centrala telefonica cu 1300 abonati. Retele de distributie de telefinie

sunt amplasate pe spatii verzi sau circulatii pitonale-trotuare.
3.10.6. Alimentarea cu caldura
Orasul nu a beneficiat pana in anul 1960 de un sistem modern de asigurare a energiei

termice.
Conturarea sistemului de termoficare s-a dotorat in primul rand dezvoltarii orasului , a
programului de constructii de locuinte , precum si al ritmului alert in ceeace priveste
crearea si amplificarea zonelor industriale , turistice si a dotarilor social-culturale.
Odata cu crearea Sanatoriului Balnear s-a pus bazele unei forme de incalzire centrala
la mare distanta , diferita de sistemele precedente , cu centrale termice individuale.
Astfel se poate vorbi de un sistem de termoficare in Techirghiol, bazat pe mai multe
centrale termice generatoare de energie termica, sistem la care s-au racordat prin
intermediul retelelor termice consumatori.
Retelele termice s-au dezvoltat radial(arborescent), fiecare centrala termica avand
consumatorii sai.
Agentul termic livrat de la surse prin retelele de transport la consumatori a fost sub
forma de apa calda 95/75C, APA CALDA MENAJERA 60/10C, abur de joasa si
medie presiune.
Apa calda menajera se poate produce in diverse zone, cu ajutorul panourilor si statiilor
solare, fiind un agent termic folosit cu precadere in sezonul estival.
Nu exista alte surse de producere a caldurii si nici resurse naturale de energie in zona
supusa analizei. Apele mezotermale au temperaturi reduse si nu pot fi utilizate ca
surse de energie termica.
Exista la o parte din blocurile de locuinte si casele individuale sobe , radiatoare

electrice folosite drept sursa de caldura si producerea apei calde menajere cu ajutorul
boilarului electric.
Ca aspect pozitiv se mentioneaza insa necesitatea utilizarii rationale a resurselor

energetice concomitant cu dezvoltarea localitatii Techirghiol.
Analiza critica a situatiei existente

Consumatori
O problema sensibila si care ridica foarte multe neajunsuri o constituie instalatiile
existente la consumatori.
Aceste instalatii prezinta uzuri avansate datorita vechimii lor , iar de-a lungul anilor nu
s-au efectuat lucrarile de reparatii curente si capitale necesare , legiferate prin actele
normative , intrucat nu s-au dat fondurile necesare in acest scop.
Pe de alta parte exista si probleme de conceptie si executie, deoarece actualele

instalatii interioare nu permit :
- contorizarea si reglarea caldurii la consumatori;
- realizarea lucrarilor de modernizare acolo unde amplasarea conductelor de
distributie este sub pardoseala parterului;
71
- ridicarea temperaturii agentului termic, in mod accidental , ceea ce conduce la

ruperi de conducte datorita dilatorilor la instalatiile mai vechi:
- neechilibrarea conductelor ce formeaza instalatiile interioare de incalzire , datorita
interventiilor necalificate;
- nerespectarea la executie a proiectelor, modificari solutii fara consultarea
proiectantului.
- Este de mentionat si faptul ca mare parte din constructii nu au gradul de izolare
termica acoperit in mod corespunzator avand ca rezultat final o crestere a
consumului energetic datorita pierderilor mari de caldura.
Sursa
Asa cum se prezinta acest sistem de termoficare in etapa actuala , el nu poate asigura
in conditii corespunzatoare alimentarea cu caldura a orasului , in special in zilele cu
temperature exterioare scazute.
Cauzele principale ala imposibilitatii furnizarii caldurii sunt urmatoarele:

- existenta unui deficit intre necesarul de caldura existent si posibilitatile de livrare ale
acesteia;
- livrarea agentului termic la temperature cu abateri substantiale (cca.60%) fata de
diagramele de reglaj;
- randamentul scazut al majorarii echipamentelor;
- neasigurarea regimului de presiune necesar;
- defectiuni frecvente la pompe de circulatie;
- imbratanirea instalatiilor electrice aflate in centralele termice;
- factori din interiorul furnizorului;
- pierderi relative mari de agent termic in interiorul sursei;
- nefunctionarea acolo unde exista a instalatiilor de tratare chimica a apei , aceasta
fiind nedegazata si nededuoizata;
- lipsa aparaturii de reglare automata;
- randamente scazute ale sursei(circa 60%);
- pierderi mari de caldura in chiar interiorul centralelor termice datorita proastei izolari
termice;
- utilizarea combustibilului lichid tip C.L.U. III
Impactul negativ asupra mediului inconjurator este produs datorita ;
- lipsa cuvei ecologice de protectie si colectare a scurgerilor de combustibil lichid ;
- inexistenta separatorului de ulei si grasimi la scurgere;
- emusia acustica a agregatelor care functioneaza;
- arderea incomplete a combustibilului lichid;
- aruncarea zgurei si a cenusei impreuna cu celelalte resturi solide menajere(in cazul
gospodariilor individuale);
- transportul ,manevrarea si depozitarea combustibilului solid;
Capacitatea centralelor termice existente este de 1,25Gcal/h.
Transport :
Dezavantajele actuale ale alimentarii cu energie termica sunt in principal :
- avarii numeroase la retelele exterioare;
- infiltratii de apa in canalele termice;
72
- pozarea retelelor termice majore in subsolurile blocurilor ingreuneaza accesul la

reparatii;
- amplasarea neautorizata a diverselor constructii provizorii pe traseul retelelor
termice ingropate;
- lipsa contorizarii globale
Din punct de vedere al impactului negativ asupra oamenilor se mentioneaza faptul ca
in general retelele montate aerian au un aspect estetic neplacut, putand fi un factor de
stres cotidian.
Concluzii
Fata de amploarea volumului de disfunctionalitati este necesara reabilitarea atat a
sistemului in ansamblul cat si a elementelor componente conform tehnologiilor si a
normelor actuale.
3.11. Zone protejate
3.11.1. Monumente istorice si situri arheologice.
Pentru monumentele si situririle amplasate pe teritoriul administrativ al orasului

Techirghiol, se instituie o zona de protectie cu o raza de 500 m in extravilan si de 200 m in
intravilan (Legea 422/2001 modificata si completata de Legea 259/2006).Amplasarea
oricarei constructii in zona de protectie se va putea face numai dupa obtrinerea prealabila
a avizului din partea MCC sau a serviciior publice deconcentrate
3.12. Probleme de mediu
3.12.1. Protectia si conservarea mediului.
Protectia si conservarea mediului are un character complex ce priveste relatia dintre

cadrul construit si cadrul natural si vizeaza trei domenii principale:
A.- protectia cadrului vital fata de poluarea produsa de activitatile umane;
B.- protectia cadrului vital fata de elementele din cadrul natural;
C.- protectia unor factori naturali sensibili cu valoare de patrimoniu.
A.- In zona orasului Techirghiol, nu exista surse majore de poluare a mediului natural sau
construit. Singurele surse de poluare a aerului sunt centralele termice de la sanatoriul
balnear si din zona de locuit.
B.- Cadrul construit al orasului nu este expus la riscuri naturale majore. Valea orasului
este amenajata cu un canal de scurgere, care preia excesul de apa care provine din ploi
sau exces de irigatii si care prin intermediul unei statii de pompare trmite apa inapoi pe
terenurile agricole.
C.- . In partea de est a orasului se afla lacul TECHIRGHIOL, cel mai mare lac, de pe
teritoriul Romaniei cu apa sarata si namol saprofelic. Lacul TECHIRGHIOL, zona limitrofa,
73
faleza si o parte din teritoriul administrativ din partea de sud a teritotiului administrativ
precum si o zona din perimetrul intravilan al orasului in partea de est si sud, sunt cuprinse
in SITUL NATURA 2000 (perimetrul sitului este delimitat pe planul de incadrare in
teritoriu) delimitat prin HG nr. 1284 din 24/10/2007, in anexa nr.1-Lista ariilor de protectie
speciala avifaunistica, lacul TECHIRGHIOL are numar de cod ROSPA0061-cu protectie
100% din suprafata, iar Unitatea teritorial administrativa TECHIRGHIOL are numar de cod
ROSPA0062, cu protectie pe 24% din suprafata teritoriului unitatii administratrative.
Scopul delimitarii acestei arii de protectie este asigurarea conservarii tipurilor de habitate
naturale si a habitatelor speciilor pentru care au fost desemnate conform OUG 57/2007,
anexele 2 si 3.
3.13. Disfunctionalitati - aspecte critice
In urma analizei situatiei existente au rezultat urmatoarele disfunctionalitati si aspecte

critice.
- Zona mediana a orasului pe traseul vaii nu are amenajari, plantatii;
- Fostul centru al orasului, intre cladirea Primariei si vale este o zona degradata , cu
multe terenuri virane, unele fiind urmare a complicatiilor juridice.
- Malul lacului in zona centrului are un grad de amenajare redus.
- Sanatoriul balnear are o situatie periferica, izolata in context urban.
- Densitatea in zona cu locuinte in loturi este mica cu specific rural. Acest lucru este
accentuat de prezenta in gospodarii a animalelor, acestea sunt o sursa de disconfort
urban.
- Lipseste oferta alternativa pentru turisti si persoanele cazate in sanatorii, precum si
oferta pentru agrement, divertisment si sport pentru populatie.
- Zona de productie dinspre gara nu este organizata in vederea ocuparii eficiente a
terenului, si a alcatuirii unei zone compacte.
- Strazile sunt modernizate numai in proportie de 50%.
- Piata agro-alimentara este ineficienta.
- Traficul de traversare al DN38 prin oras se suprapune peste traficul local, pe o strada
de categoria a III-a, cu 7m carosabil.
- Perimetrul intravilan al localitatii nu ofera posbilitatea dezvoltarii de cartiere
rezidentiale;
- Necesitatea de introducere in intravilan, a unor suprafete de teren pe care,
administratia locala, sa puna in aplicare Planul de Dezvoltare durabila a orasului
Techirghiol.
3.14. Necesitati, deficiente , optiuni ale populatiei, prioritati.
Principala optiune pentru faza de propuneri si reglementari va fi definirea sensului evolutiei

orasului (in care, in etapa de actiune a PUG poate fi realizata numai pornirea schimbarii de
profil):
74
- Statiune balneoturistica, cu caracter accentuat urban, avand si rolul de cazare pentru

persoane in retragere, pentru cazare persoane active cu loc de munca in Constanta
sau Eforie;
- Statiunea balneara, cu capacitate de tratare majorata si prelungita in tot timpul anului in
baze de tratament si sanatorii, forta de munca din oras profilata pe servicii balneo-
turistice.
- Statiune balneo-turistica, in care o mare parte a cazarii se face la particulari care
asigura o ambianta semirurala, inclusiv cu gospodarie de tip rural, cu animale si
produse animaliere preparate in gospodaria proprie.
75
CAPITOLUL 4.
PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBAN
REGLEMENTRI -
4.1. Resurse umane
4.1.1. Puncte forte
- Spaiu multietnic unic n ar i lipsa conflictelor interetnice
4.1.2. Puncte slabe
- Somajul pronunat n rndul categoriilor vulnerabile (tineri, femei, persoane peste

50 de ani );
- Raportul negativ ntre populaia activ i cea inactiv;
- Tendina migraionist din ultima perioad ctre Europa Occidental i ctre mediul rural
a condus la scderea demografic;
- Spor demografic natural negativ;
- Procent ridicat de mortalitate infantil.
4.1.3.Oportuniti
- Apartenena oraului Techirgiol la Zona Metropolitan Constana ofer posibilitatea

dezvoltrii unor proiecte integrate de dezvoltare a ntregii zone, inclusiv a oraului
Techirghiol;
-Derularea unor noi programe de formare i reconversie profesional, adresate
persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc i/ sau persoanelor ori categoriilor
profesionale expuse riscului de a-i pierde locul de munc;
- Contientizarea importanei programelor de perfecionare i formare continu a
persoanelor angajate n munc;
- Cererea a noi locuri de munc prin ncurajarea investiiilor private.
4.1.4. Ameninri
- Reforma i restructurarea economic poate constitui un element favorizant pentru

creterea omajului.
4.2. Economia
4.2.1. Puncte forte
76
- Resurse energetice importante;

- Poziionarea geografic strategic.
4.2.2. Puncte slabe
- Absena unor politici i strategii coerente de dezvoltare economic integrat a zonei;

- Capacitatea slab de adaptare a agenilor economici la cerinele pieei.
4.2.3.Oportuniti

Techirghiol;
- Tendina de cretere a investiiilor private i n special a investiiilor private i n special a
investiiilor strine.
4.2.4. Ameninri
- Mediu fiscal i legislativ care descurajeaz angajarea unor investiii de amploare n

domeniul productiv, unde rata de recuperare a investiiilor este moderat, iar factorii de
risc sunt multiplii;
- Concurena exercitat pe piaa regional i naional i capacitatea sczut a agenilor
economici locali de a se adapta la o pia concurenial unic;
4.3. Activitati turism-cazare
4.3.1. Puncte forte
- Cadru natural propice dezvoltrii activitilor de turism;

- Capacitatea de cazare ridicat, aflat n plin extindere;
- Tradiia deosebit n activitile cu caracter turistic;
- Potenial balnear ridicat;
- Poziia georgrafic favorabil dezvoltrii unor produse turistice noi;
- Resurse umane calificate i cu experien n domeniul turistic;
4.3.2. Puncte slabe
- Locuri de parcare insuficiente, raportat la numrul de turiti din perioada estival;

- Lipsa unor produse turistice permanente;
- Lipsa infrastructurii adecvate dezvoltrii turismului de croazier;
- Lipsa unei strategii comune pe termen lung a investitorilor n turism privind dezvoltarea
sustenabil i integrat a acestui sector;
- Informaii turistice i materiale promoionale puine i de proast calitate.
4.3.3.Oportuniti
77

Techirghiol;
- Poziia n teritoriu, la confluena a trei mari zone geopolitice, creeaz premisele
valorificrii superioare a potenialului turistic.
-Crearea unei zone pentru turism si agrment prin realizarea unor cladiri turistice (pensiuni,
hoteluri , etc)
4.3.4. Ameninri
- Scderea interesului turitilor romni pentru produsele turistice autohtone;

- Fenomenul de eroziune al plajelor poate afecta pe termen lung dezvoltarea activitilor
turistice n aceast zon.
4.4. Sanatatea
4.4.1. Puncte forte
- Dezvoltarea accelerat a sistemului sanitar privat.
4.4.2. Puncte slabe
- Starea bazei materiale din sistemul sanitar este precar;

- Infrastructura sanitar deficitar sub aspectul echipamentelor medicale de investigaie i
tratament;
- Baza material care deservete sistemul de protecie social este insuficient.
- Servicii medicale i de urgen precare n comparaie cu standardele Uniunii Europene.
4.4.3.Oportuniti

Techirghiol;
- Accesarea programelor europene de finanare nerambursabile, precum i a celorlalte
programe naionale i locale de finanare.
4.4.4. Ameninri
- Lipsa cronic a fondurilor i resurselor necesare reabilitrii i dezvoltrii sistemului

sanitar.
4.4. Educatia si cultura
78
4.4.1. Puncte forte

- Invmntul preuniversitar beneficiaz de o baz material recent reabilitat i dotat
corespunztor;
- In domeniul cercetrii funcioneaz mai multe centre i institute specializate.
4.4.2. Puncte slabe
- Procentul sczut al persoanelor cu pregtire superioar, comprativ cu indicatorul similar

din Uniunea European;
- Utilizarea inc insuficient a tehnologiilor informatice moderne i a internetului n
procesul educaional.
4.4.3.Oportuniti

Techirghiol;
- Creterea interesului pentru cultur i art;
- Dezvoltarea instituiilor de nvmnt;
- Iminenta aliniere a sistemului educaional romnesc la standarde europene .
4.4.4. Ameninri
- Scderea interesului pentru cultur i art;

- Lipsa cronic a fondurilor i resurselor necesare destinate dezvoltrii sistemului
educaional i activitilor culturale.
4.5. Sport
4.5.1. Puncte forte
-Baza material din sectorul sportiv este n general bine ntreinut;

-Performane sportive la nivel naional i internaional, att la sporturile pe echip, ct i la
cele individuale.
4.5.2. Puncte slabe
- Lipsa mai multor baze sportive.
4.5.3.Oportuniti

Techirghiol;
79
- Creterea interesului pentru susinerea sportului local, n lumina celor mai recente
performane obinute pe plan naional la sporturile pe echipe;
- Creterea interesului publicului larg de a asista la diverse competiii sportive i de a
practica activiti sportive i de ntreinere fizic.
4.5.4. Ameninri
- Lipsa fondurilor destinate susinerii activitilor sportive n condiiile unei competiii tot mai
acerbe n acest domeniu.
4.6. Circulatie si transport
4.6.1. Organizarea circulatiei rutiere si a transportului in comun.
Transporturile si circulatia, reprezinta o functie urbana generalizata si in consecinta trebuie

sa tina cont de aspecte variate: comportament individual si social, evolutia preferintelor
privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distractiilor, etc. Aceste aspecte au
consecinte directe asupra mobilitatii, acirculatiei rutiere si transporturilor.
Principalele elemente care influenteaza traficul rutier si trasporturile, sunt:
- conturarea unor linii de legatura, la nivelul unor teritorii mai largi, prin amplificarea
relatiilor intre orasul Techirghiol si municipiul Constanta, orasul Eforie si cu zona de
sud alitoralului;
- dezvoltarea unor zone de interes local si extra local in teritoriile atrase in intravilan, prin
realizarea de cartiere rezidentiale si a unor zone de turism si balneo-turism;
- dezvoltarea comunicatiilor, transporturilor si a echiparii teritoriului.
Pentru fundamentarea circulatiei, este necesar intocmirea unui studiu de circulatie pentru
a cuprinde perspectiva anului 2010-2020, luind in calcul noul teritoriu intravilan.. Studiul de
circulatie va trebui sa tina seama de urmatoarele ipoteze:
- structura populatiei si in consecinta gradul de motorizare pentru fiecare zona de
locuit;
- valorile de calcul pentru dimensionarea retelei stradale majore in prognoza de lunga
durata anul 2010-2020, rezulta din valorile de trafic determinate pentru principalele
momente de deplasari prin folosirea datelor de baza ale Planului Urbanistic General.
Efectuandu-se studiul de circulatie ce determina intensitatea si structura traficului, care

prin prelucrare automata, dupa anumite scheme logice, initiate de Institutul Urban Proiect
Bucuresti se stabileste intensitatea traficului de perspectiva, variatia acestuia in timp,
compozitia si structura sa pe principalele artere de circulatie ale orasului si in principalele
noduri. In acest fel se vor aprecia si introduce eventualele noi distributii ale traficului pe
retea in functie de noi elemente care ar putea sa faca, de exemplu, tronsoane noi sau
tronsoane existente ameliorate sub raportul capacitatii de circulatie si unele masuri de
reorganizare a dirijarii fluxurilor de circulatie, a devierii unor fluxuri de camioane si de
tranzit, a devierii unor fluxuri de circulatie din zona centrala si cartierele de locuit pe artere,
80
ale caror parte carosabila este redimensionata, iar sistemul rutier supraconsolidat pentru a
putea prelua traficul greu sau cel suplimentar.
Pornind de la trama stradala existenta s-a ales, dupa criterii functionale, reteaua stradala
majora a orasului cu completari minime, care corespund cu viitoarele cerinte de
sistematizare si dezvoltarea a teritoriului si a retelei de cai de comunicatii, din zonele
atrase in intravilan.
Transportul in comun- aceasta activitate, este realizata de operatori privati si se va
dezvolta o data cu extinderea orasului si cu dezvoltarea zonelor aferente turismului,
balneo-turismului si zonelor de sport si agreement.
4.6.2. Organizarea circulatiei feroviare.
Statia CFR si linia CF au fost desfintate, zona fiind propusa pentru reconversie functionala.
4.6.3. Organizarea circulatiilor pietonale.
Pe strazile rehabilitate exista trotuare pentru circulatii pietonale. Pe strazile care nu au

astfel de circulatii, si care urmeza a fi rehabilitate, se vur realize circulatii pietonale
conform normelor in vigoare. Sunt propuse de asemeni trasee pietonale majore pe
intreaga faleza a lacolui.Toate circulatiile pietonale, vor respecta coditiile speciale pentru
personae cu handicap, specificate de lege.
4.6.4. Puncte forte

Techirghiol;
- Aeroportul internaional;
4.6.5. Puncte slabe
- Drumuri interne putin dezvoltate, strzi neasfaltate i nepietrutie;

- Infrastructur urban deficitar raportat la gradul de confort social al unui ora;
- Nivel de civilizaie redus ca infrastructur;
4.6.6.Oportuniti
- Accesarea programelor europene de finanare nerambursabil, precum i a celorlalte

4.6.7. Ameninri
- Lipsa resurselor necesare ntreinerii i dezvoltrii infrastructurii;

- Alocarea fondurilor publice pentru dezvoltarea infrastructurii pe criterii de apartenen
politic i clientel de partid.
81
4.7. Dezvoltarea echiparii edilitare

4.7.1. Alimentarea cu apa.
In prezent alimentarea cu apa a otasului Techirghiol este necorespunzatoare si
insuficienta. Sunt aproximativ 20% din strazi (zona periferica) care nu au retea de
distributie a apei potabile. In conformitate cu adresa SC. RAJA SA Constanta, operatorul
pentru apa-canal, se poate evidentia situatia critica a orasului, din acest punct de vedere,
citam: Asa cum presizam si in documentatia PUG al orasului Techirghiol-, avizat prin
adresa nr. 11063 din 7.01.1999, trebuie analizata situatia surselor proprii (puturile P1, P3
si sonda) actualmente insuficiente.
Pentru remedierea acestor probleme, sunt necesare intocmirea unor studii si proiecte,
care sa vizeze urmatoarele aspecte:
Executarea unor noi foraje in vederea maririi debitului de apa necesar extinderii de
retele (dezvoltarea surselor Techirghiol sau Biruinta)
Ca alternative la punctual de mai sus, este inlocuirea conductei de aductiune
#600mm PREMO, de la sursa Biruinta, pana la rezervor Techirghiol- sau execu
executarea unei conducte de aductiune #500 mm intre complexul de
inmagazinare-pompare apa, Constanta Sud- Rezervor Techirghiol:
Propuneri de alimentare cu apa (noi surse) pentru zonele introduce in teritoriul
intravilan:
Pentru strazile din intravilan, care nu au distributie de retele de apa, se propune
racordarea acestora la reteaua existenta, prin realizarea si promovarea unor proiecte
specifice, de catre Primaria orasului Techirghiol.
Pentu zonele atrase in intravilan, se vor intocmi documentatii de urbanism- PUZ, PUD,
care vor trata inclusiv problema alimentarii cu apa, cu intocmiri de breviare de calcul
corelate cu functiunile propuse si cu legilatia in vigoare, referitoare la acestea, avizate de
operatorul SC RAJA Constanta.
4.7.2. Puncte slabe
- Conducte de ap cu probleme de etaneitate;
4.7.3. Oportuniti

4.7.4. Canalizare menajera
Instalatia de canalizare a orasului este in sistem separativ, cu pompare, dispunind de doua

statii de pompare, care duc apele in colectorul Dn 800mm Eforie Nord si mai departe catre
statia de pompare de la pod CF Eforie Nord. In present, in oras, sunt aproximativ 25% din
strazi, care nu sunt racordate la reteaua de canalizare, motiv pentru care propunem
racordarea acestora.
Reteaua, statiile de pompare, ca si componentele lor hidro-tehnice, au o vechime suficient
de mare, fapt care necesita lucrari de reabilitare si modernizare.
82
O data cu majorarea teritoriului intravilan si cu propunerile de dezvoltare urbana, debitele

in reteaua de canalizare, vor creste semnificativ. Din acest motiv, pentru zonele introduce
in intravilan, sunt necesare realizarea unor studii si proiecte, pe zone intinse de teritoriu (
in special in partea de sud-est a orasului) din care sa rezulte cantitatea debitelor, sectiunile
nominale ale conductelor si numarul statiilor de pompare.
4.7.5.Oportuniti

4.7.6. Alimentarea cu energie termica si apa calda menajera.
In present alimentarea cu energie termica si apa calda menajera este mixta: o pare a
orasului dispune de o retea de distributie termica centralizata, iar in rest , aceasta este
rezolvata individual cu cetrale termice proprii, electric sau cu lemne. Avind in vedere
tendinta ,tot mai acut manifestata de economie a resurselor energetice, generata atat de
aspecte economice dar si de aspecte de protectie a mediului inconjurator, in viitor
propunem rezolvarea acestui domeniu, prin incurajarea populatiei si a agentilor economici,
sa foloseasca sure energetice neconventionale (solara, geotermala, etc).
4.7.7. Alimentare cu energie electrica.
Se vor intocmi documentatii privind lucrarile de reabilitare a retelelor electrice si

imbunatatirea nivelului de tensiune din oras. Pentru zonaele introduce in intravilan, se va
amplifica capacitatea posturilor de transformare existente, se vor majora sectiunile
conductoarelor in tronsoane de plecare din posturi, sau se vor amplasa noi posturi de
transformare cu retele de distributie aferente, in baza studiilor facute de departamentele
tehnice ale ENEL DISTRIBUTII DOBROGEA.
Se va completa si extinde si reabilita (in sensul reducerii consumului energetic) sistemul
de iluminat public la toate strazile.
4.7.8. Telefonizare.
In Orasul Techirghiol, cit si in teritoriul extravilan, instalatiile de telecomunicatii existente,

sunt amplasate in domeniul public (trotuare, spatii verzi), subteran, in canalizatii si aetian,
pe stilpi apartinand ENEL. Pentru dezvoltarea retelei de telefonie publica in noile teritorii
atrase in intravilan, se vor rezerva spatii, pe domeniul public, pentru amplasarea acestota.
Analiza si intocmirea documentatiilor necesare, privind extinderea retelei de telefonie fixa,
se va face prin unitati specializate apartinand ROMTELECOM.
4.7. Probleme de mediu
83
4.7.1. Colectarea deeurilor:
Tipul deseului Zone urbane Zone rurale

Deeuri mixte sistem de colectare sistem de colectare
cu containere de mixt, cu pubele de
1,100/240 litri 120 litri i containere
de 1100 l
Deeuri Colectare separat Nu se realizeaz
biodegradabile (apartamente) colectare separat
Compostare Compostare
individual (case) individual
Deseuri din ambalaje:
-sticl Colectare separat Colectare separat
(containere 1100 l) (containere 1100 l)
-hrtie Colectare separat Colectare separat
-plastic i metal Colectare separat Colectare separat
Deeuri voluminoase Centru de colectare -
i deeuri speciale
Pentru deeurile mixte, se propune introducerea unui sistem de colectare folosind

un sistem mixt, cu pubele de 120 l pentru populaie i containere de 1100 l n zonele
aglomerate (colectare o dat pe sptmn). Containerele vor fi amplasate n puncte de
colectare de unde sunt preluate cu vehicule compactoare de 10 m3. Acestea vor fi
amplasate pe suprafee betonate de 5,5 mp.
Pentru deeurile biodegradabile, sistemele de colectare selectiv vor fi introduse
treptat n mediul urban pe cnd n mediul rural (i n zonele urbane, unde este posibil) va fi
stimulat compostarea la domiciliu.
Pentru deeurile din ambalaje, se vor furniza containare pentru colectarea
selectiv a hrtiei, sticlei, plasticului i metalelor att n zonele urbane, ct i n cele rurale.
Containerele pentru hrtie, sticl i plastic vor fi amplasate n grupuri de 3 n zonele
urbane i rurale, pe platforme betonate special amenajate n acest sens, cu dimensiuni de
aprox. 13 - 15 mp.
Pentru colectarea metalului se vor utiliza containerele de plastic.
Pentru toate deeurile colectate selectiv se propune acelasi tip de containere cu
capacitatea de 1100 l, gen iglu, cu sistem de ridicare cu mner dublu i golire pe la baz.
Pentru descrcare este folosit un ncrctor hidraulic cu bra, containerul se golete pe la
baz n autovehicule de transport.
n ce privete deeurile stradale, activitile de curare a strzilor i a locurilor
publice funcioneaz bine i de aceea este de ateptat ca aceste activiti s fie continuate
sub contractrile prezente, organizate de autoritile locale.
Pentru deeuri din construcii i demolri: ngeneral cantitile de deeuri din
construcii sunt valorificate ca materiale de umplutur sau la reabilitare ecologic sau
consolidarea eroziunilor. Celelalte materiale rezultate din demolri vor fi colectate,
selectate, transportate i depozitate n conformitate cu legislaia n vigoare.
Deeuri provenite din mortaliti animale : Autoritatea Public Local, are
obligaia conform legii, s construiasc o platform de beton, cu dimensiuni planimetrice
de minim 2,5mx3,5m, pe un teren aparinnd domeniului public sau privat, pe care se va
monta un container frigorific, pentru depozitarea temporar a cadavrelor de animale.
84
Locaia pentru containerul frigorific, va fi adiacent unui drum public, pentru accesul facil al
autospecialelor de transport a acestui gen de deeuri. Locaia va fi racordat la reeaua de
alimentare cu energie electric, la reeaua de api la reeaua de canalizare.
4.7.2.Transportul deeurilor
Transportul deeurilor colectate, se va realiza de ctre o firm de salubrizare

autorizat, pe baza unui contract ncheiat cu primria, la punctele stabilita. Pentru deeuri
toxice, mortaliti animale, etc, se vor ncheia contracte de transport cu companii
specializate i autorizate n domeniu.
4.7.3. Puncte forte

Techirghiol;
- Poluarea scazut ;
- Lac cu mare potenial turistic i de agrement, turism i balneoclimateric;
- Tendina oamenilor din metropolele europene de a se retrage la pensie n locuri mai
linitite, poate atrage n zon persoane din Constaa i din ntraga ar;
4.7.4. Puncte slabe
- Creterea traficului auto, n special n perioada sezonului estival ;

- Reducerea spaiilor verzi, n special n zona central a oraului ;
- Dotri insuficiente n ceea ce privete monitorizarea i analiza factorilor de mediu.
4.7.5.Oportuniti

Techirghiol;
- Sporirea programelor educative privind protecia mediului i implicarea tot mai activ a
societii civile n acest domeniu ;
- Incurajarea agenilor economici de a investi n echipamente i tehnologii nepoluate i de
a apela la surse de energie neconvenionale ( energie eolian, energia pmantului,
energia solar,etc ).
4.7.6. nfiinarea, nchiderea, desfiinarea i redeschiderea cimitirelor
Realizarea i extinderea oricror construcii sau a infrastructurii cimitirului se fac

dup obinerea autorizaiei de construire eliberate potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare.
85
Nu este necesar obinerea autorizaiei de construire pentru executarea

nsemnelor, a bordurilor sau a mprejmuirilor locurilor de nhumare, pentru realizarea de
obeliscuri sau a altor lucrri de art plastic din cimitir.
n cazul nfiinrii cimitirelor, distana minim admis ntre zonele protejate i gardul
care delimiteaz cimitirul este de 100 m. Cimitirele se mprejmuiesc cu gard. La cimitirele
noi nfiinate gardul se dubleaz cu o perdea de arbori. ntre morminte i gardul cimitirului
se va asigura o zon liber de 3 m.
La nfiinarea cimitirului, proprietarul este obligat s asigure: drumurile interioare i
aleile, sala de ceremonii funerare, spaiul tehnic care s asigure temperatura de pn la
15C, premergtor ceremoniei funerare, existena unei surse de ap utilizabile, WC-uri,
spaiul amenajat corespunztor pentru depozitarea gunoiului, spaii verzi, arbuti, copaci
pe marginea drumurilor i aleilor.
nhumrile i renhumrile se fac numai n cimitirele autorizate sanitar.
Dac toate locurile de veci din cimitir ori dintr-o parte a acestuia au fost ocupate, iar
acest lucru este stabilit printr-o expertiz de specialitate, administratorul cimitirului, dup
ce n prealabil aduce la cunotin public prin mijloacele de informare n mas aceast
situaie, poate declara cimitirul sau partea corespunztoare din acesta nchis.
n cazul cimitirelor nchise, n care nu se mai fac nmormntri, proprietarul este
obligat s asigure doar WC-uri, spaiul pentru depozitarea gunoiului, spaii verzi, arbuti,
copaci pe marginea drumurilor i aleilor.
Pentru desfiinarea cimitirului este necesar obinerea autorizaiei de desfiinare,
potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Desfiinarea i schimbarea destinaiei unui cimitir se poate face numai dup 30 de
ani de la ultima nhumare i dup strmutarea tuturor osemintelor, pentru motive temeinic
justificate i cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte i al cultului respectiv.
Desfiinarea cimitirelor nainte de acest termen se face cu avizul autoritilor de sntate
public judeene.
La extinderea i redeschiderea cimitirului care a fost nchis se aplic regulile
stabilite pentru nfiinarea cimitirelor.
Organizarea i funcionarea cimitirelor i a crematoriilor se realizeaz n condiiile
Legii nr. 102 din 8 iulie 2014 privind cimitirele, crematoriile umane i serviciile funerare, ale
OMS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien i sntate public privind mediul
de via al populaiei, ale regulamentului de organizare i funcionare aprobat prin hotrre
a consiliului local, precum i a regulamentelor de organizare i funcionare proprii cultelor,
prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de nhumare i de incinerare.
4.7.7. Amenajri de spaii verzi publice plantate
n conformitate cu Legea nr.24/2007 privind reglementarea i administrarea

spaiilor verzi din intravilanul localitilor i cu OUG 114/2007 privind protecia mediului,
pn n anul 2020, va trebui dezvoltat o suprafa de spaii verzi amenajate,pe cap de
locuitor de 26,0mp.
Pentru atingerea standardului normat de 26,0 mp spaiu verde public/locuitor,
Primria Orasului Techirghiol va demara proiecte de amenajare de spaii verzi publice noi
i proiecte de reabilitare a spaiilor verzi existente.
-Realizarea unei gradini botanice
86
4.7.8. Obiective de protectie a mediului
4.7.8.1 Respectarea reglementarilor cuprinse n Legislaia orizontal i anume:
a. Directiva 85/337/CEE modificat prin Directivele 97/11/CE i 2003/35/CE privind

evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului:
- evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice i private;
- participarea publicului la luarea deciziei.
b. Directiva 90/313/CEE i Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informaia de

mediu :
- garantarea dreptului de acces la informaia de mediu deinut de sau pentru autoritile
publice i stabilirea termenilor, condiiilor i a aranjamentelor practice pentru exercitarea
acestui drept ;
- asigurarea punerii la dispoziia publicului i a diseminrii informaiei de mediu n scopul
atingerii celei mai largi posibile diponibiliti i diseminri a informaiei de mediu ctre
public prin promovarea utilizrii, n special, a telecomunicaiei computerizate i/sau a
tehnologiei electronice.
Supunerea documentatiei PUG dezbaterii publice prin derularea procedurii de obinere a
avizului de mediu, instituit de HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri i
programe.
4.7.8.2. Calitatea aerului.
1. Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i managementul calitii aerului

i directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limit pentru
dioxid de sulf, dioxid de azot i oxizi de azot, particule n suspensie i plumb n
aerul atmosferic.
2. Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limit pentru benzen i monoxid
de carbon n aerul nconjurtor i Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind
poluarea aerului cu ozon):
- evaluarea calitii aerului nconjurtor, bazat pe metode i criterii comune cu cele
UE;
- obinerea informaiei adecvate privind calitatea aerului nconjurtor i asigurarea c
aceast informaie a fost pus la dispoziia publicului;
- meninerea calitii aerului nconjurtor acolo unde aceasta este corespunztoare
standardelor sau mbuntirea acesteia n cazurile depistate ca necorespunztoare.
3. Decizia 93/389/CEE i Decizia 280/2004/CE privind monitorizarea i raportarea
emisiilor de CO2 i alte gaze cu efect de ser: - Obiectivul Deciziei este de a
monitoriza i raporta emisiile de gaze cu efect de ser n vederea ndeplinirii
angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto la Convenia - cadru a Naiunilor
Unite asupra schimbrilor climatice i de realizare de planuri i programe naionale i
regionale n domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser i pentru realizarea
msurilor de adaptare la efectele schimbrilor climatice.
4.7.8.3. Calitatea apei:
87
- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpus
n legislaia romneasc prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile
de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate modificat i completat cu HG 352/2005.
Obiectivul Directivei:
- protecia mediului mpotriva efectelor negative ale evacurilor de ape uzate oreneti i
de ape uzate din anumite sectoare industriale (n special industria alimentar). Romnia
declar ntregul su teritoriu drept arie sensibil, acest aspect presupunnd obligaia ca
toate aglomerrile urbane cu mai mult de 10 000 locuitori echivaleni s fie prevzute cu
staii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapt teriar (HG 352/2005).
Cerinele Directivei:
- Prevede colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate din aglomerri, precum i a
celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria
agroalimentar);
- Prevede termenele limit pentru implementarea Directivei n funcie de mrimea
aglomerrilor urbane i de caracteristicile receptorilor naturali ; termenele limit pentru
implementarea Directivei variaz n funcie de mrimea aglomerrilor umane si de
caracteristicile receptorilor naturali.
4.7.8.4. Biodiversitate
- Reeaua European de arii protejate NATURA 2000.

Reea ecologic de arii speciale de conservare are drept scop meninerea sau
restaurarea strii de conservare favorabil a anumitor specii i tipuri de habitate
naturale n arealul lor.
Directivele UE i conveniile internaionale transpuse n legislaia naional:
- Directiva Habitate - 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor(mediul

definit prin factori abiotici i biotici n care triete o specie n oricare stadiu al
ciclului su biologic) naturale i a florei i a faunei slbatice.
- Directiva Psri. Se vor proteja 181 specii de psri vulnerabile (Anexa I) +

specii noi (EU 15 + 10) n special psri migratoare
- Ordinul 1 964/2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca

parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia a instituit
regimul de arie natural protejat a siturilor de importan acomunitar - SCI.
- H.G. nr. 1 284/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a

siturilor de importan comunitar ca parte integrat a reelei Natura 2000
precizeaz Ariile Speciale de Protecie Avifaunistic (Special Protection Areas -
SPA).
4.8. Proiectarea i amplasarea cldirilor de locuit
4.8.1.Reguli de baza
88
La proiectarea i execuia locuinelor trebuie s fie respectai urmtorii parametri

sanitari:
- suprafaa minim a unei camere = 12 mp;
- suprafaa minim a buctriei = 5 mp;
- nlimea sub plafon = 2,60 m.
ncperile principale de locuit i buctriile trebuie prevzute cu deschideri directe
ctre aer liber - ui, ferestre, care s permit ventilaia natural.
Iluminatul natural n camerele principale i buctrie trebuie s permit
desfurarea activitilor zilnice fr a se recurge la lumina artificial.
Ventilaia natural n buctrie, baie i cmar trebuie asigurat prin prize de aer
exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, i prin pstrarea
liber a unui spaiu de 1 cm sub uile interioare.
Ghenele tehnice i toboganul de deeuri solide se izoleaz acustic i se prevd cu
posibiliti de acces pentru curare i decontaminare periodic.
Sistemul de nclzire trebuie s asigure temperatura minim de 20C n camerele
de locuit, cu diferene n funcie de destinaia ncperii:
a) baie i W.C. 22C;
b) camera de zi 22C;
c) dormitoare 20C.
Amplasarea cldirilor destinate locuinelor trebuie s asigure nsorirea acestora pe
o durat de minimum 1 ore la solstiiul de iarn, a ncperilor de locuit din cldire i din
locuinele nvecinate.
n cazul n care proiectul de amplasare a cldirilor evideniaz c distana dintre
cldirile nvecinate este mai mic sau cel puin egal cu nlimea cldirii celei mai nalte,
se va ntocmi studiu de nsorire, care s confirme respectarea prevederii de la aliniatul
precedent.
ntre unitile industriale, obiectivele sau activitile care polueaz factorii de mediu
sau produc zgomot i vibraii i teritoriile protejate nvecinate se vor asigura zone de
protecie sanitar conform art. 11 din OMS 119/2014.
La proiectarea i construcia blocurilor de locuine se va ine cont de orientarea
camerelor fa de punctele cardinale, de vnturile dominante, de curenii locali de aer,
care se produc n ansamblurile de construcii nalte, i de nsorirea maxim din timpul verii.
Se va realiza izolarea acustic a fiecrei camere fa de camerele nvecinate din
aceeai locuin, fa de locuinele nvecinate i fa de zgomotul produs de instalaiile
aferente locuinei, cldirii sau spaiilor nvecinate cu alt destinaie dect cea de locuit.
Materialele folosite n construcia, finisarea i dotarea locuinelor se aleg astfel nct
s nu polueze aerul interior i s asigure izolarea higrotermic i acustic
corespunztoare.
Orice construcii, lucrri sau plantaii se pot face de ctre proprietarul fondului numai
cu respectarea unei distane minime de 60 de cm fa de linia de hotar, dac nu se
prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel nct s nu se aduc
atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distana minim se poate
face prin acordul prilor exprimat printr-un nscris autentic.
Este obligatorie pstrarea unei distane de cel puin 2 metri ntre fondul, ngrdit sau
nengrdit, aparinnd proprietarului vecin i fereastra pentru vedere, balconul ori alte
asemenea lucrri ce ar fi orientate ctre acest fond.
89
Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrri neparalele cu linia de
hotar spre fondul nvecinat sunt interzise la o distan mai mic de un metru.
Distana se calculeaz de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe
faa zidului n care s-a deschis vederea sau, dup caz, pe linia exterioar a balconului,
pn la linia de hotar. Distana, i n cazul lucrrilor neparalele, se msoar tot
perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrrii de linia de hotar i pn la aceast
linie.
4.8.2. Permisiuni
n cadrul interveniilor urbanistice la nivelul zonelor funcionale, se vor urmri n

principal urmtoarele categorii de lucrri:
construirea pe teren liber;
nlocuirea fondului construit existent necorespunztor;
modernizarea fondului construit existent cu intervenii n organizarea funcionali
mbuntirea nivelului de echipare edilitar;
conservarea i ntreinerea construciilor valoroase frintervenii spaiale i
funcionale;
La stabilirea amplasamentelor cldirilor de locuit se vor preciza i amplasamentele
urmtoarelor dotri tehnico-edilitare:
a) platforme pentru depozitarea recipientelor de colectare selectiv a deeurilor
menajere;
b) spaii de joac pentru copii;
c) spaii amenajate pentru gararea i parcarea autovehiculelor populaiei din zona
respectiv;
n aceste spaii este interzis gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi
autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum i realizarea activitilor
de reparaii i ntreinere auto.
amenajri de spatii verzi, ci de comunicaii, echipare edilitar, etc;
dezvoltare economic general a localitii i creterea importanei sale n teritoriu.
Autorizarea acestor categorii de intervenii urmeaz s se supun procedurilor
Planului Urbanistic General i Regulamentului aferent P.U.G.
n cazul n care Planul Urbanistic General i Regulamentul aferent nu ofer date
suficiente pentru eliberarea certificatului de urbanism sau a autorizaiei de construire,
pentru obiectivele solicitate, primria municipiului are obligaia elaborrii unui Plan
urbanistic zonal sau a unui Plan urbanistic de detaliu pentru zona amplasamentelor
respective.
Pentru zona centrali alte zone cu funciuni complexe de interes public, sunt
necesare msuri de promovare a lucrrilor i operatiunilor urbanistice care contribuie la
organizarea funcionali spaial a zonei centrale i anume:
Respectarea amplasamentelor prevzute n cadrul PUG pentru principalele
instituii
publice administrative, culturale, comerciale, locuine i amenajri aferente;
Modernizarea i reabilitarea construciilor existente;
Pstrarea funciei de locuire prin construirea de noi locuine, pentru ntregirea
fronturilor strzilor i completarea fondului construibil existent;
Amenajarea complex funcional arhitectural a spaiilor verzi i pietonale;
Modernizarea i amenajarea reelei de drumuri i a zonelor de parcare.
90
4.8.3 Restricii
Se interzice amplasarea sau realizarea oricrui tip de obiectiv care ar putea

modifica
negativ parametrii de locuire prin poluarea aerului, poluarea fonic sau estetic.
Se va evita pe ct posibil amplasarea unor construcii cu caracter provizoriu sau
realizate din materiale nedurabile;
Pentru realizarea oricrui alt obiectiv dect locuinele, n funcie de caracterul
acestora, se va solicita de regul,ntocmirea unui plan urbanistic zonal;
Pentru zona unitilor industriale i agricole se vor avea n vedere acele lucrri care
s conduc la o mai bun organizare funcional a acestora, la mbuntirea conlucrrii
ntre obiectivele economice precum i la valorificarea ct mai bun a terenurilor
disponibile.n general, se va ncerca direcionarea realizrii obiectivelor productive
(industriale, agricole) sau a celor care pot genera disfuncionaliti n celelalte zone, spre
platforma industrial din estul oraului.
Amplasarea noilor obiective se va face numai dup ntocmirea unui PUZ sau PUD,
nsoit n general i de un studiu de impact asupra mediului.
Pentru celelalte zone funcionale (parcuri, sport, gospodrie comunal etc.) lucrrile
de construcii, reamenajare sau reorganizare vor urmri n general completarea i
mbuntirea funcionalitii, pstrnd caracterul zonei.
4.9. Msuri n zonele cu riscuri naturale
4.9.1. Masuri cu caracter general
Prin documentaia de urbanism i amenajare a teritoriului se pot stabili interdicii

definitive sau temporare de construire.
Interdicia definitiv de construire se stabilete pentru unul din urmtoarele motive:
a) riscuri naturale previzibile: inundaii, alunecri de teren, deformaii de teren cauzate de
surpri etc.;
b) riscuri tehnologice previzibile: contaminare radioactiv sau chimic, pericol de explozie,
pericol de incendiu, depire a nivelului admisibil de zgomot etc.;
c) regulamentul zonei protejate dispune acest lucru.
Interdictia definitiv de construire poate fi ridicat odat cu dispariia cauzei care a
determinat stabilirea ei.
Interdicia temporar de construire se stabilete pentru unul din urmtoarele motive:
a) necesitatea elaborrii unei documentaii de urbanism n vederea stabilirii regulilor de
construire pentru zona respectiv;
b) necesitatea executrii n zona respectiv a unor lucrri de utilitate public, de interes
naional sau local;
c) executarea n zona respectiv a unor lucrri de utilitate public;
(lucrri de mbuntiri funciare i altele asemenea);
d) apartenena la domeniul public a terenurilor cu anumite folosine: puni, islazuri, maluri
de ape curgtoare i stttoare.
91
Interdicia temporar de construire poate fi prelungit cel mult o dat pentru acelai
motiv, pe termen limitat, dup care i pierde efectul.
Interdicia temporar de construire poate fi ridicat odat cu dispariia cauzei care a
determinat stabilirea ei.
Pentru viitoarele constructii ce se vor executa n zon trebuiesc rezolvate dou probleme:
- identificarea de goluri subterane (beciuri, WC-uri, gropi cu umpluturi, etc.)
- existena pmntului macroporic, sensibil la umezire pentru care construciile vor fi
fundate n condiiile Normativelor n vigoare.
Presiunile convenionale de calcul vor fi stabilite prin studii geotehnice. Adncimea de
fundare se va situa la min. 80 cm sub adncimea de nghe , conform normelor i
normativelor n vigore.
Condiiile de fundare se vor stabili pe baza unor cercetri efectuate pe amplasament.
4.10. Portofoliu de proiecte prioritare
4.10.1.Proiecte prioritare stabilite prin strategia de dezvoltare

Avnd n vedere analiza SWOT a situaiei actuale din oraul Techirghiol i n urma
unei consultri publice preliminare a fost stabilit o list de proiecte prioritare, a cror
implementare ar asigura att dezvoltarea durabil a oraului, ct i sinergia necesar
atingerii obiectivelor sectoriale de dezvoltare a Zonei Metropolitane Constana.
1. Reabilitarea i modernizarea tramei stradale
2. Reabilitarea modernizarea i extinderea sistemului de alimentare cu ap i canalizare
3. Creterea atractivitii turistice a Lacului Techirghiol
4. Reabilitarea i modernizarea Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol
5. Amenajarea unei Grdini Botanice
6. Reabilitarea i modernizarea Teatrului de Var
7. Reabilitarea i modernizarea drumului Techirghiol Eforie
92
8. Reabilitarea i modernizarea drumului Techirghiol Agigea
9. Reabilitarea i modernizarea Casei de Cultur Techirghiol
10. Reabilitarea, modernizarea i extinderea iluminatului public n oraul Techirghiol
11. Reabilitarea i reamenjarea arhitectural a zonei centrale a oraului Techirghiol
12. Construirea de locuine sociale n oraul Techirghiol
13. Amenajarea de noi spaii verzi i de recreere
14. Realizarea unui sistem modern de irigaii al spaiilor verzi n oraul Techirghiol
15. Construirea unei noi piee agroalimentare n oraul Techirghiol
16. Construirea unei staii de sortare i transfer a deeurilor
4.10.2. Obiective de utilitate public
- Modernizarea i extinderea sistemului de alimentare cu ap i canalizare;

- Reabilitarea i modernizarea tramei stradale;
- Reabilitarea, modernizarea i extinderea sistemului de alimentare cu energie electric
i a iluminatului public ;
- Construirea de locuine sociale ;
- Amenajarea de noi spaii verzi i recreere publice i cu un sistem modern de irigaii al
spaiilor verzi n ora;
93
CAPITOLUL 5.
INTRAVILAN PROPUS- ZONIFICARE FUNCTIONALA
- BILANT TERITORIAL -
5.1. Stabilirea intravilanului
5.1.1. Intravilan existent
In baza intocmirii lucrarii de bornare , receptionata de OCPI Constanta suprafata

teritoriului intravilan al orasului Techirgiol este de 517,03 ha
5.1.2. Intravilan propus
Ca urmare a temei de proiectare, inravilanul propus, s-a stabilit prin lucrarea de

cadastru,receptionata de OCPI Constanta, tinind cont de necesitatile actuale, de
solicitarile locuitorilor, dar si de posibilitatile de atragere a factorilor de propulsare si
dezvoltare a orasului, in conformitate cu PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE
PENTRU POLUL DE DEZVOLTARE CONSTANTA precum si a Strategiei de Dezvoltare
Durabila a orasului Techirghiol. Ca urmare, teritoriul intravilan al orasului a fost majorat
ajunganddu-se la o suprafata de 670,10ha
5.2. Zonificare Functionala
5.2.1 Zonificarea functionala - a fost stabilita ,dupa cum urmeza:
C- ZONA CENTRAL - ZONA CENTRAL - CONINND FUNCIUNI I

ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE I REPREZENTATIVITATE,
POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL
Tipuri de zone si subzone funcionale care se ntlnesc n cadrul zonei centrale a 0rasului
Techirghiol:
CP-Is SUBZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII IN ZONE PROTEJATE
CA-Is SUBZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII IN ZONE NEPROTEJATE
94
CA-A4 SUBZONA UNITATI DE SERVICII, TURIM SI SANATATE IN ZONE

NEPROTEJATE
CA-L1a SUBZONA LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 E,

IN AFARA ZONEI PROTEJATE
CP-L1a SUBZONA LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 E,

IN ZONE PROTEJATE
CA-L2 SUBZONA LOCUINTE COLECTIVE MEDII CU MAXIM P+3+4 E, IN ZONE

NEPROTEJATE
CA-V1 SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT, SCUARURI,

GRADINI, PLANTATII ETC.
ZONE AMPLASATE N AFARA ZONEI CENTRALE
I - ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Is- SUBZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII IN ZONE NEPROTEJATE
L - ZONA DE LOCUIT
L1- SUBZONA LOCUINELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI:
L1a - LOCUINE INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI,

SITUATE N AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCELRI
TRADIIONALE/SPONTANE;
L1b - LOCUINE INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE N INTERIORUL ZONEI PROTEJATE;
L1c - LOCUINE INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE IN ENCLAVE NECONSTRUITE DIN PERIMETRU INTRAVILAN EXISTENT;
L1cp - LOCUINE INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE IN ENCLAVE NECONSTRUITE DIN PERIMETRU INTRAVILAN EXISTENT IN
ZONE PROTEJATE;
L1d - LOCUINE INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE N NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN ;
95
L2- SUBZONA LOCUINELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE N

ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENIALE
M ZONA MIXTA
M1a- SUBZONA CLADIRI TURISTICE CU MAXIM P+2 E SITUATE IN ZONE

NEPROTEJATE
M1b- SUBZONA CLADIRI TURISTICE CU MAXIM P+2 E SITUATE IN ZONE

PROTEJATE
M2a- SUBZONA CLADIRI TURISTICE CU MAXIM P+2 E SITUATE IN ZONE

NEPROTEJATE
M2b- SUBZONA CLADIRI TURISTICE CU MAXIM P+2 E SITUATE IN ZONE

PROTEJATE
M3a- SUBZONA CLADIRI TURISTICE CU MAXIM P+4 E, P+8 E, SITUATE IN ZONE

NEPROTEJATE
B - ZONA TURISM SI AGREMENT
B1- SUBZONA ACTIVITATI BALNEARE - PLAJA
V - ZONA SPAIILOR VERZI
V1- SUBZONA SPAIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN

ZONE NEPROTEJATE
V2p- SUBZONA SPAIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT, SCUARURI,

GRADINI, PLANTATII ETC. SITUATE IN ZONE PROTEJATE
V3- SUBZONA SPAIILOR VERZI PENTRU SPORT SI AGREMENT SITUATE IN ZONE

NEPROTEJATE
V4p- SUBZONA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT PE TERENURI IN INTRAVILAN

SITUATE IN PERIMETRUL DE PROTECTIE SIT NATURA 2000.
V5p- SUBZONA SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT PE TERENURI ATRASE IN

INTRAVILAN SITUATE IN PERIMETRUL DE PROTECTIE SIT NATURA 2000.
A - ZONA DE ACTIVITI PRODUCTIVE I SERVICII
A1 - SUBZONA UNITILOR PRODUCTIVE I DEPOZITARE
A2 - SUBZONA UNITILOR SERVICII TURISM SI SANATATE, CU REGIM DE

INALTIME P+2E,P+4E SI PARTIAL P+8E.
96
A3 - SUBZONA UNITILOR DE SERVICII TURISM SI SANATATE , CU REGIM DE

INALTIME P+2E,P+4E .
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE, PROPUSA PENTRU

RECONVERSIE FUNCTIONALA.
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
G.1 -SUBZONA CONSTRUCIILOR I AMENAJRILOR PENTRU GOSPODRIE

COMUNAL
G.2 - SUBZONA CIMITIRELOR
S- ZONA CU DESTINAIE SPECIAL
Tex ZONA TRANSPORTURILOR IN EXTRAVILAN
EX - TERENURI AGRICOLE IN EXTRAVILAN

.
5.3. Unitati Teritoriale de Refeinta ( UTR)
5.3.1. Unitati Teritoriale de Refeinta ( UTR)

Definirea unei anumite uniti teritoriale de referin este determinat de trei parametri:
(1) funciunile dominante admise cu sau fr condiionri;
(2) regimul de construire (ocuparea terenului, gradul de utilizare a terenului);
(3) nlimea maxim admis.
Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor
regulamentului i deci, este necesar ncadrarea terenului n alt categorie de UTR.
Conform legislaiei n vigoare documentaia de urbanism poate fi iniiat pentru a fi admise
derogari de la reglementarile de urbanism, doar n baza unui studiu de oportunitate
aprobat conform legii de Consiliul Local, prin care se vor stabili condiiile ntocmirii planului
urbanistic precum i suprafaa ce urmeaz a fi studiat i reglementat.
Pentru toate unitile teritoriale de referin se mai adaug un criteriu de difereniere a
reglementarilori: respectiv situarea ntr-o zon protejat.
Uniti teritoriale de referin, au fost stabilite astfel:
U.T.R. NR. 1.
C- ZONA CENTRAL - ZONA CENTRAL - CONINND FUNCIUNI I
ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE I REPREZENTATIVITATE,
POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL
97
Tipuri de zone si subzone funcionale care se ntlnesc n cadrul zonei centrale a 0rasului
Techirghiol:
CP-Is Subzona institutii publice si servicii in zone protejate
CA-Is Subzona institutii publice si servicii in zone neprotejate
CA-A4 Subzona unitati de servicii, turim si sanatate in zone neprotejate
CA-L1a Subzona locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 E, in afara

zonei protejate
CP-L1a Subzona locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 E, in zone protejate
CA-L2 Subzona locuinte colective medii cu maxim P+3+4 E, in zone neprotejate
CA-V1 Subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat, scuaruri, gradini, plantatii erc.
U.T.R. NR. 2.
Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al orasului Techirghiol. Tipuri de
subzone funcionale care se ntlnesc .
I - ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Is- subzona institutii publice si servicii in zone neprotejate
L - ZONA DE LOCUIT
L1- SUBZONA LOCUINELOR INDIVIDUALE I COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI:
L1a - locuine individuale i colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate n afara zonei
protejate, pe parcelri tradiionale/spontane;
L1b - locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n interiorul zonei
Protejate;
L1c - locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in enclave
neconstruite din perimetru intravilan existent;
98
L1d - locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n noile extinderi
ale perimetrului intravilan ;
L2- subzona locuinelor colective medii (P+3-4 niveluri) situate n ansambluri preponderent
rezideniale
V - ZONA SPAIILOR VERZI
V1 subzona spaiilor verzi publice cu acces nelimitat situate in zone neprotejate ( parcuri,
grdini, scuaruri, precum i plantaii de aliniament ale arterelor principale sau secundare,
plantaii aferente promenadelor pietonale, amenajri locale ambientale).
V3- subzona spaiilor verzi pentru sport si agrement situate in zone neprotejate
V5p- subzona spatii verzi, sport, agrement pe terenuri atrase in intravilan situate in
perimetrul de protectie sit natura 2000.
A - ZONA DE ACTIVITI PRODUCTIVE I SERVICII
A1 - subzona unitilor productive i depozitare
A2 - subzona unitilor servicii turism si sanatate, cu regim de inaltime P+2E,P+4E si

partial P+8E.
A3 - subzona unitilor de servicii turism si sanatate , cu regim de inaltime P+2E,P+4E .
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - subzona transporturilor rutiere
T2 - subzona transporturilor feroviare, propusa pentru reconversie functionala.
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
G.1 -subzona construciilor i amenajrilor pentru gospodrie

comunal
G.2 -subzona cimitirelor
S - ZONA CU DESTINAIE SPECIAL
U.T.R. NR. 3.
Trup independent introdus in intravilan in vederea realizarii unui cartier rezidential, cu

functiune dominanta locuire- si functiuni complementare.
99
Reglementarile generale si specifice acestei subzone au fost reglementate prin PUZ

aprobat.
U.T.R. NR. 4.
Trupuri independente introduse in intravilan in vederea realizarii unui cartier rezidential, cu

functiune dominanta locuire- si functiuni complementare.
Reglementarile generale si specifice acestei subzone au fost reglementate prin PUZ

aprobat.
U.T.R. NR. 5.
Acest UTR cuprinde zona de turism si agrement a orasului Techirghiol. Tipuri de subzone
funcionale care se ntlnesc .
L1a - locuine individuale i colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate n afara zonei
protejate, pe parcelri tradiionale/spontane;
L1b - locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n interiorul zonei
Protejate;
L1cp - locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri situate in enclave
neconstruite din perimetru intravilan existent in zone protejate;
L2- subzona locuinelor colective medii (P+3-4 niveluri) situate n ansambluri preponderent
rezideniale
M1a- subzona cladiri turistice cu maxim P+2 niveluri situate in zone neprotejate
M1b- subzona cladiri turistice cu maxim P+2 niveluri situate in zone protejate
M2a- subzona cladiri turistice cu maxim P+2 niveluri situate in zone neprotejate
100
M2b- subzona cladiri turistice cu maxim P+2 niveluri situate in zone protejate
M3a- subzona cladiri turistice cu maxim P+4, P+8 niveluri situate in zone neprotejate
V1- subzona spaiilor verzi publice cu acces nelimitat situate in zone neprotejate
V2p- subzona spaiilor verzi publice cu acces nelimitat, scuaruri, gradini, plantatii etc.
situate in zone protejate
V4p- subzona spatii verzi, sport, agrement situate in perimetrul de protectie sit natura
2000.
V5p- subzona spatii verzi, sport, agrement situate pe terenuri atrase in intravilan in
perimetrul de protectie sit natura 2000.
B1- subzona activitati balneare - plaja
T2 - subzona transporturilor feroviare, propusa pentru reconversie functionala.
101
5.4. Bilant tertitorial
EXISTENT PROPUS
SUPRAFAA PROCENT SUPRAFAA PROCENT
ZONE FUNCIONALE %din total %din total
ha intravilan ha intravilan
LOCUINE I FUNCTIUNI
371,68 71,89 412,75 61,60
COMPLEMENTARE
UNITI INDUSTRIALE I
9,87 1,91 9,87 1,47
DEPOZITE
UNITI PRODUCTIVE SI
3,38 0,65 3,38 0,50
SERVICII
INSTITUII I SERVICII DE
11,00 2,13 24,09 3,59
INTERES PUBLIC
CI DE COMUNICATII I
TRANSPORT total 58,61 11,13 82,71 12,34
din care:
RUTIER 50,55 9,78 74,65 11,14
FEROVIAR 8,06 1,56 8,06 1,20

AERIAN - - - -
NAVAL - - - -
SPAII VERZI; SPORT;
34,19 6,61 109,00 16,26
AGREMENT, PROTECIE
CONSTRUCII TEHNICO-
9,50 1,84 9,50 1,42
EDILITARE
GOSPODRIE
8,30 1,61 8,30 1,24
COMUNAL_CMITIRE
DESTINAIE SPECIAL 6,00 1,16 6,00 0,90
TERENURI LIBERE - - - -
TERENURI
4,50 0,87 4,50 0,68
NEPRODUCTIVE
TOTAL
239,20 100 270,38 100
INTRAVILAN
102
CAPITOLUL 6.
TIPUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
SI CIRCULATIA ACESTORA
6.1. Tipul de proprietate asupra terenurilor

6.1.1. Terenuri apartinand domeniului public de interes national sau local:
Zona militara;
Zona falezei lacului;
Terenul scolilor, gradinitelor si altor institutii de nivel local sa regional;
Cimitire;
Strazi;
Statiile de pompare apa;
Gospodariile publice de apa;
Sanatoriile balneare existente;
Terenul regularizat din valea inundabila.
6.1.2. Terenuri apartinand domeniului privat al statului , primariei sau personaelor

fizice si juridice:
Terenurile dintre blocurile de locuinte colective;

Terenurile consesionate pentru locuinte;
Terenuri libere din intravilan apartinand orasului Techirghiol
6.1.3. Terenuri proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.
6.2.Circulatia terenurilor.
6.2.1. Reglementari privind circulatia terenurilor.
Circulatia terenurilor apartinand domeniului public al statului, judetului sau unitatii

administrativ teritoriale este reglementata de Legea 213 /1998 privind proprietatea
publica si regimul juridic al acesteia, pe baza studiilor de oprtunitate, pentru obiectivele
prevazute de lege.
Trecerea terenurilor din proprietate private in domeniul public sau privat al statului,
judetului sau unitatii administrativ teritoriale este reglementata de Legea 33/ 1994 privind
exproprierea pentru cauza de utilitate public, pentru realizarea obiectivelor de utilitate
publica, in baza hotararii de declarare a utilitatii publice.
103
CAPITOLUL 7.
CONCLUZII
MSURI N CONTINUARE
Ca o concluzie ce se desprinde din analiza facut, constatm c orasul Techirghiol

prezint reale posibiliti de dezvoltare n etapa urmatoare, att din punct de vedere
economic ,social, turistic ct i urbanistic. Urmrind i mbuntind permanent
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL A ORASULUI TECHIRGHIOL, se creeaz
posibilitatea ca oraul s devin un real centru polarizator n domeniul dezvoltrii durabile
la nivel de jude i nu numai.
n condiiile mai sus menionate, pe terenurile aflate n extravilanul teritoriului administrativ
al UAT Techirghiol, se vor putea amplasa i realiza obiective de investiie, cu caracter
divers, prin promovarea, ntocmirea i aprobarea n conditiile legii, a unor PLANURI
URBANISTICE ZONALE.
Aceste documentaii, vor trebui s reglementeze cu precdere urmtoarele criterii:
derogri de la reglementrile din PUG aprobat, n sensul c se vor implementa pe
zonele studiate, funciuni incompatibile cu funciunea existent;
funciunile propuse vor respecta n general reglementrile din regulamentul local
de urbanism aferent PUG aprobat, pentru zonele i subzonele funcionale definite
n cadrul acestuia;
realizarea de accese carosabile i pietonale facile;
realizarea de lotizri i parcelri, cu respectarea dreptului de proprietate , a Codului
Civil i a legislaiei n vigoare;
necesitatea racordrii zonelor studiate la utilitile existente, ap,
canalizare,electricitate, gaze naturale, etc, sau dac nu este posibil, studierea unor
posibiliti alternative de asigurare a acestora;
schimbarea caregoriei de folosire a terenurilor, prin obinerea de avize i aprobri
legale n vigoare;
introduceri de terenuri n intravilan dac este cazul, prin obinerea de avize i
acorduri specifice n vigoare;
implementarea pe zonele studiate, a reglementrilor din Legea nr.24/2007 i cu
OUG 114/2007, n vederea realizrii suprafeelor normate de spaii verzi plantate;
implementarea pe zonele studiate a reglementrilor din Sistemul de Management
Integrat al Deeurilor din judeul Constanta;
alte elemente specifice legale de la momentul realizrii acestor studii.
Administraia Public Local, are obligaia, ca n situaia n care, pe perioada de

valabilitate a PUG Techirghiol se vor produce modificri n legislaia care guverneaz
domeniul, acestea s fie introduse n documentaie.
Consiliul Local i Primria orasului Techirghiol, prin departamentele de specialitate, vor
pune n aplicare reglementrile din PLAN URBANISTIC GENERAL AL ORASULUI
TECHIRGHIOL, dup aprobarea lui conform legislaiei n vigoare.
104
INTOCMIT,
Arh. Dimitrie Olaru
105

Memoriu General PUG Techirghiol Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu General PUG Techirghiol Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

focsani b-dul unirii, nr.65,tel.fax :0237/222383, e-mail :arhiplus.focsani@gmail.

DATA EXECUTARII LUCRARII : 2015

1.2. Obiectivele lucrrii

a) evoluia n perspectiv a localitii;

1.2.2.1. Obiectivul general si prioritile de dezvoltare

n perspectiva anului 2025, obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabil a

1.2.2.2. Prioriti de dezvoltare durabil

- Dezvoltarea turismului i a sectorului teriar;

1.2.2.3. Indicatori de realizare a obiectivului general

1.2.3. Strategie, principii i legislaie

- n scopul dezvoltrii durabile i integrate a regiunii i innd cont de relaiile teritoriale,

Unitate teritorial Populaia permanent Populaia sezonier

-n cadrul acestui teritoriu, municipiul Constana mpreun cu localitile nvecinate,

- proiectare arhitectonic durabil, n temeiul cruia se stabilesc reguli privitoare la

1.2.3.3. Documente legislative n vigoare in Romania

LEGEA Nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul;

1.2.3.4. Documente europene n vigoare care sintetizeaz experiena privind

Carta european a amenajrii teritoriului document al Consiliului Europei, adoptat de cea

Schema de Dezvoltare a Spaiului Comunitar (SDEC) Dezvoltarea spaial echilibrat i

Principii directoare pentru o dezvoltare teritorial durabil a continentului european

Agenda Teritorial European - document al COMISIEI EUROPENE (mai 2007);

Convenia european a peisajului, adoptat la Florena la 20 octombrie 2000;

Al cincilea Program de aciune pentru mediu ( 1993 ) o abordare comprehensiv pentru

Raportul Orae Europene Durabile ( European Susrainability Cities, Bruselles, 1996 )

Dezvoltare Urban Durabil n Uniunea European: Un cadru de aciune ( 1998 );

Carta European a Motenirii Arhitecturale ( Charter of the Architectural Heritage )

Planul de Aciune al Comunitii n domeniul Motenirii Culturale ( 1994 );

1.3. Materiale documentare

1.3.1.Surse de documentare si documentaii cadru de dezvoltare spatial

1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naional, Urbanproiect,

2.Planul de amenajare a teritoriului judetean (PATJ-Constanta) din care se poate

comunicatie, potential economic si uman, locul in ierarhizarea functionala a localitatilor

3.Plan Urbanistic General al orasului Techirghiol, Memoriu general de urbanism,

4.PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE DEZVOLTARE

5.Cadastru intravilan, ortofotoplanuri in coordonate STEREO 70, lucrari topografice de

6.Proiecte si Studii de fundamentare anterioare:

2.1.Elemente ale cadrului natural si calitatea

Oraul Techirghiol se gsete n judeul Constana i este aezat pe malul nord-vestic al

2.1.2. Cadrul natural

Caracteristice n relieful acestei zone sunt grindurile fluvio-maritime ( transversale ), ce au

2.1.4. Structura geomorfologic

2.1.5.Clima i calitatea aerului

Amplasarea geografic a staiunii, la numai 3 km de rmul Mrii Negre, ntr-o regiune

Temperatura medie multianual a aerului se situeaz n jurul valorii de 11 C, iar

metabolismul, iar cele ridicate genereaz o supraactivitate a proceselor de fotosintez.

2.2. Lacul Techirghiol

2.2.1. Descriere general

complexul ), lacul salmastru dulce 197,66 ha ( 15 % ), lacul srat 1040,62 ha ( 79 % ) i

2.2.2.Tipul terenurilor si al suprafeelor din Aria Protejat Lacul Techirghiol

O prezentare detaliat a suprafeelor i tipurilor de teren din interiorul ariei protejate,

2.2.3. Limitele i zonarea intern

- zona central de conservare ( sit Ramsar ) reprezentat de lacul n sine i respectiv 7

2.2.4. Geologia lacului Techirghiol

Cantonat n calcare sarmariene, fostul liman fluvio-maritim, generat de micri

n malurile lacului Techirghiol afloreaz depozite carbonatice de vrst bessarabian

Datorit tipului genetic al lacului Techirghiol liman fluvio-maritim, bazinul de recepie al

2.2.6. Ape subterane

2.2.7. Caracterizarea zcmntului de nmol

- substane volatile 6,4 7, 21 %

2.2.8. Calitile terapeutice ale nmolului

eficiente n tratarea afeciunilor aparatului locomotor ( reumatism degenerativ, articular,

2.2.9. Compoziia chimic i biologic a apelor

2.2.11. Solul i depozitele de deeuri

public a oraului Techirghiol. n locurile publice exist amplasate pubele ecologice de