Sunteți pe pagina 1din 317

Biblioteca Socec

Scriitori Romani ek

BASME
DIN

TOATE TINUTURILE ROMANESTI

1 1

BucuRETI
Editura Librarlei SOCEC & Co., Socletate Anonima
1909
14-15
www.dacoromanica.ro
SumAc dublu Lei 1.90
BASME

23719 I
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA SOCEC

BASME
DIN

TOITE TINUTURILE ROMANESTI

BUCURETI
Editura Libririei SOCEC & Co., Societate Anonima
1909
www.dacoromanica.ro
PREF ATA.

Publicand aceasta culegere de basme, nu


avem nici intentia i nici posibilitatea de a da
la 1umin6. produceri necunoscute pana acum.
Tinta noastr este de ordine didactica in primul
rand. Programa analitica a inv4gmantului se-
cundar recomanda intre alte lecturi facute de
elevi acasa, i poezii i basme din toate tinu-
turile locuite de Romani.
Am intrunit intr'un prim volum poeziile ; in
cel de fata urmeaza povetile. Am utilizat tot
ce se putea utiliza pe acest teren, incepand cu
Ispirescu i Creanga, pe care ii socotim prea
identificati cu geniul popular, pentru a-i mai
prenumara intre scriitorii literaturii culte.
Pentru textele dialectale nu am ezitat sa
citam 0 in graiul particular acelor regiuni ; de
vreme ce, daca culegerea de fata are ca ratiune
sa invedereze c exista o unitate de cugetare,
simtire i inchipuire ca este un suflet unic
in toata tRomnimea, , atunci ea poate invedera
inca odata mai mult, ca. este aceea unitate i
in vorbire.
Intrebuintarea curenta a acestei culegeri va
decide dacA am greit sau nu.

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE

Din chipul cum judecfim vi culegem literatura popular%

sDatinele, povetile, muzica 0 poezia sunt


arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricand
reconstitui trecutul intunecat. Din studiul lor ne
vom lamuri despre origina limbii noastre, de
naqterea nationalitatii romne, de plecarile natu-
rale cu care este inzestrat poporul 0 de lup-
tele ce le-au sustinut coloniile romane pada a
nu se preface in locuitorii de astAzi ai vechei
Dacii2.
Cu asemenea cuvinte entusiaste se exprimh,
pe la jumAtatea secolului trecut, Al. Russo,
unul din pionierii f olklorului la noi, incantat f Ara.
indoiala de bogAtia 0 noutatea unei literaturi
anonime, exuberante, care de curand fusese
scoasa. la lumina de dnsul 0 altii.
Pe la 1882, Alexandri tovarapl de munca
al celui dintai, intr'o scrisoare adresata lui Petru
Ispirescu, 10 spune qi el cuvntul in chestiunea
producerilor populare in special povetilor.
g Aceste fantastice roduri ale imaginatiei po-
porului roman au un caracter de originalitate,
www.dacoromanica.ro
VIII

care le ridica mai presus deck basmele altor


neamuri, c6ci sunt i. inavutite de traditii mito-
logice ale anticilor no*tri stabuni *i viu colo-
rate de razele soarelui oriental,.
Azi, folklorul este o ramura de cunotinte
distinca ; productia populara nu ne mai uimelte
ca la 1882 sau 1842, and Alexandri ramnea
in extaz in fata primelor balade pe care le
descoperise in popor. 0 judecata rece se im-
pine cu atat mai mult cu cat cuvintele celor
doi folkloriti, citate mai sus, se repet i azi,
zilnic, fara mula convingere prin traditie.
Poveti se culeg mereu i se publica atat in
reviste folkloristice cat i in altele, nu totdeauna
din cauza unei nevoi simtite, nu printr'o in-
calzire entusiasta, ca acum o jumatate de veac,
ci printr'o rutina in care suntem prini.
Lucrurile trebuesc reduse la dreapta lor ma-
sura, patriotismul rau inteles nu ne va mai
altera judecata literaturei nationale. Ne vom
referi in deosebi la unele din producerile po-
p orului la basme.
Ele sunt produceri narative, care abund
in miraculos *i in care realitatea este rasfranta
prin prisma fantaziei, devenind astf el de ne-
recunoscut. Foarte vechi in varsta, ele au reuit
in toate timpurile sa stimuleze inchipuirea
omului simplu oH echivalentului sau sufletesc
copilului , sa-1 fa& sa se avante intr'o lume
ideala, uitanduli o clipa de realitatea vietii. De
aceea 0 poetii i-au aflatnu arareoriizvorul
de inspiratie in basme.
www.dacoromanica.ro
IX

Construite pe un substrat sufletesc comun


intregei omeniri, pe nevoia de a fi pus in
micare fantazia omeneasca, povetile s'au in-
fatiat cu analogii izbitoare, cu o identitate de-
saverit uneori, la popoare care nici ce.nd n'au
auzit unele de numele altora, necum s fi venit
in atingere vreodata.
Din pornirea de a-i explic fenomenele din
natur in chipul cel mai lesnicios, omul pri-
mitiv atribue totul unor fiinte ca i el dei
cu puteri mult mai mari de oarece el nu
poate concepe actiune i micare fara o vointa
condusa de o contiinta. Animismul primitive
unul din factorii creatori ai mitului, ai bas-
mului ; viziunile de tot felul colaboreaza i ele
tinzend s de proportii imense unor lucruri
de nimic pe care le asociaza in chipul cel mai
ciudat.
astfel ii ia natere Panteonul mitologic
i intreaga inscenare a acestor mituri.
Geneza unor asemenea produceri a f ost mult
discutata in secolul nostru i a ocazionat felurite
ipoteze.
Teoria alegorica sau sinabolista afirmi c
miturile in fond nu sunt cleat nite simboluri
in dosul carora se ascund inalte adevaruri mo-
rale ori religioase, ca sunt personificarea pute-
rilor naturale i fenomenelor cosmice poeti-
zarea acestora. In forma, teoria inaugurata de
Max Muller, acum patru decenii, afirmA Ca mi-
turile sunt o boatel a vorbirei, constand in
uitarea intelesului primordial al unor epitete
www.dacoromanica.ro
X

aplicate la fenomenele cosmice, in transforma-


rea lor in nume de fiinte supranaturale. Teoria
istorica a lui H. Spencer sustine ca mitologia
1. eroii ei nu sunt deck cultul oamenilor mari,
.stramoilor inconjurati de o aureola miracu-
loasa Hasdeu, izbit de analogia dintre basm
.1 vis, admite impreun cu altii drept cauza a celui
dintai pe cel din urma.
Toate aceste teorii invedereaza in deajuns
preocuparea serioasa a cugetatorilor cu privire
la basme. Ca un corolar al acesteia s'au facut
numeroase culegeri in epoca noastra la mai
toate popoarele.
S'a observat insa o lips de varietate in
producerile adunate. Aceea idee a fost des-
voltata in mai multe chipuri prea putin deose-
bite ; acela basm cu mici variante s'a regasit
la mai multe popoare. Printr'o analisa de fond,
basmele existente s'au putut reduce la o mi-
noritate de f ormule cateva zeci din incru-
ciarea carora au eit f elurite tipuri nici
acestea prea variate.
De unde aceasta uniformitate ?
Ne o explica teoria migratiunii, care sustine
ca leaganul de origina al povetilor este India,
de unde pornind s'au impratiat prin felurite
cal in toata. lumea, un adevarat pelerinaj dea-
lungul veacurilor.
In aceasta nesfarita calatorie basmul, trecand
pe la felurite popoare i-a pastrat firea sa pri-
mordial, dar a adoptat in infatiare i ceva
local ; astfel povestea se prezinta ca un substrat
www.dacoromanica.ro
XI

antropologic consistent, invaluit intr'un subtire


strat etnic. Uniformitatea basmelor noastre si
ale altora devine astfel explicabilL
Judecate basmele romnesti nu ne pot asa
spune mare lucru asupra sufletului poporului
nostru i cu dansele nu vom fi in stare a cre-
constitui trecutul intunecat,. Intr'insele vor putea
citi tot asa de bine trecutul Germanul ca i
Slavul, sau oricare altul din Indo-Europeni, din
moment ce asemenea produceri sunt patrimo-
niul omenirii primitive. Si nu va putea nici
unul dinteinsii sa-si afirme dreptul de proprie-
tate asupra lor, intrucat sunt averi comune.
In afarsa de aceasta, chiar vagul in care se de.,
Noara toata actiunea basmului, este destul de
eloquent in aceasta privinta : A f ost odata,
intr'o tara foarte departe, un impkat i o im-
parateasa... and ? Unde ? Cine ? sunt intrebki
la care povestea raspunde in mod evasiv.
Ceeace basmul primitiv a luat din realitate,
a trebuit sa-I piarda. in nesfarsita-i calkorie
pretutindeni. El nu e localizat in timp si in
spatiu ; totul se petrece in nesfar0t, intre vis
vieata.
Decorul in basmele noastre e totdeauna pri-
mavaratec ; iarna cu asprimea ei nu o intalnim,
fapt care ne-ar trimete la originA, in regiuni
cu ecer senin i aer cald. India. In povesti
gasim antagonismul intre principiul luminii
al intunericuluidualismul cosmic-0 o pronun-
tata dragoste, mai just, un adevkat cult pentru
lumin: eroii au f ete strlucitoare, luminoase ;
www.dacoromanica.ro
XII

sunt imbracati in haine sclipitoare, presarate


cu stele.
Nu ne-am propus sa facem un adevarat stu-
diu asupra basmelor, de aceea nu vom raspunde
decat in treacat.
E un mod special fiecarui neam de a simti
0 de a-0 orndui gandirea, chiar dac tema
ar fi comuna intregei omeniri, mod ce se oglin-
dete in literatura lui i in deosebi in poveti,
unde se cer calitati speciale spre a le face inte-
resante.
Basmele noastre brodate pe o urzeala co-
muna tuturor producerilor deasemenea caracter,
isa sa se simth. i un colorit specific. Feti-
frumo0i noqtri sunt nite flacali chipei 0 van-
jo0 plasmuiti cam sumar de catre povestitor;
ei nu imbraca armura de cavaler feudal, cum
apar in decorul medieval al pove0i1or din occi-
dentul Europei; nici nu duc o vieata indolenta
si in seraiul oriental, ca in basmele
) inchis a.
arabe din t 0 mie i una de nopti, .
Ilenele Cosinzene din naratiunile noastre po-
porane raman in esenta tot tarancutele minunat
de gingae, a cum au fost cntate de Ale-
xandri in tRodica,, sau eternizate pe panza
de Grigorescu. Departe de ansele, infatiarea
de castelane elegante care pAndesc din inalti-
mea donjonului castelelor aparitia cavalerului
iubit, pe care il anunta de departe armura-i
sclipitoare.
Cu atat mai putin sunt znele-fecioare ale

www.dacoromanica.ro
XIII

basmelor noastre nite odalisce de poveste


oriental.
Smeii, sgriptoroaicele i toate minunatiile atAt
de cunoscute ii afl loca in codrii nepatruni
ai Carpatilor, iar nu in citadelele spAnzurate pe
cine tie ce colt de stnca i nici in insule
vrajite asletite prin vreun ocean inchipuit.
Dragostea eroilor notri pentru calul intra-
ripat, the nu ne spune asupra caracterului
vitejesc al vietei de aladata!
Distinctiunile se pot intinde i mai departe,
in ceeace privete formularea artisticA a bas-
melor romne: formulele ciudate cu care incepe
sfOrete naratiunea, chiuiturile presarate in
mijlocul povetilor imaginile luminoase i figu-
rile poetice speciale poeziei romne, tehnica
povestirii, etc.
Ce ramne insa din afirmarile lui Russo i
Alexandri?
Ei aveau dreptate sa se entusiasmeze de
literatura popular. La jurnatatea secolului trecut
nu simtiam Inca destul romnete, cantam su-
biecte intr'o lume prea saraca. i le exprimain
intr'o limbA pe jumatate neinteleasa. and un
Russo i Alexandri se coboara pOn la ptura
taraneascA, invata sA cunoasca bine pe satean,
atunci descopere bogatia literath al carei pOzitor
fusese acesta. Reactiunea impotriva exotismului
se produce, i ea vine sa exagereze proportiile, sA
incalzeasca prea mult pe poetii notri, fcndu-i
sa se extazieze deopotriva inaintea produce-
rilor mai palide ca i a celor izbutite din popor.
www.dacoromanica.ro
XIV

i atunci : fraze patriotice pline de o caldur


sincera, dar neinstruinte de o judecata rece.
Acum insa am ajuns sa simtim 0 sa. cugetam
mai bine romnete, gasim izvoare de inspi-
ratie in tot ce ne inconjoara in acest colt de
pamnt 0 am dat uitarii toat declarnatiunea
romantica din alte vremi. Literatura culta, Inca
tnara, s'a ridicat desigur 0 pe temelia in-
fluentei populare, dar pe langa aceasta au intrat
in alcatuirea ei 0 elemente straine binefacatoare.
Limba literara s'a desfacut de pusderia fran-
tuzismelor, latinismelor 0 italienismelor, a ca-
patat o fisionomie distincta datorita subsidiilor
trimise de limba vie a poporului ; mntuita 0
cizelata de artiti, ea a dobandit acum o lu-
mina nebnuit pe la jumatatea secolului trecut.
Influeata popular deci ne-a dat ceeace ne-a
putut da i nu-i vom cere mai mult. Fara a-i
contesta meritele, i-am acordat, credem insem-
natatea ce i se cuvine.
SA nu uitam iarA0 ca. literatura populara
traete prin trecut, nu prin prezent. Fapte mari
s'au intamplat pe vremea lui tefan i lui Mihai
ant de celebrati in popor, dar tot aa de mari
vitejii s'au desf6.urat in veacul nostru in cam-
pile Bulgariei. Cu toate acestea glasul poetului
popular nu se aude, i nu se descopere nici o
producere in care sa ni se cante episoade din
ultimul razboi al nostru. ,i trebue retinut 0 ce
spune poetul in versurile :
si cum yin cu drum de fier,
Toate clintecele pier.
www.dacoromanica.ro
XV

Prezentul dar sub acest raport nu mai poate


fi pus la contributiune.
Ceeace s'a produs insa in trecut ne e intr'o
bung parte cunoscut.
Culegerile folkloricenumeroasele culegeri
folklorice, unele mari in volum i mici in cali-
tate, altele dimpotriva, sunt dovada. eloquenta
a stimei recunoscute literaturei poporului. Si
ad se impune discernamantul.
Se adun produceri populare, se culeg mai
cu seama basme care au mai fost adunate de
atatea ori, dar munca aceasta trebue s intele-
gem ca e de multe ori pierduta.
In basme avem de acum a face cu formule-
tipuri, cu incrucisari i variantele .acestora; ne
vom feri dar de a le culege orbete numai de
dragul de a culege literatura populara, ca acum
50-6o de ani, and se credea c. intr'insa ar
fi reteta tuturor nevoilor linguistice ori isto-
rice, psihologice i chiar... politice ').

') Introducerea aceasta se datoreste d-lui C. Damianovici,


profesor secundar, si a fost publicatA intAiu in Vieata Noud,
anul I-iu.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA

23719 1

www.dacoromanica.ro
ILEANA SIMZIANA

A fost odata ca niciodata, etc.


A fost odata un imparat. Acel imparat mare
puternic batuse pe toti imparath de prin
prejurul lui si-i supusese, incAt Ii intinsese ho-
tarele imparAciei sale pe unde a intarcat dracul
copiii, i toti imparath cei batuti erau inda-
torati a-i da cate un fiu d'ai si ca sd-i slu-
jeasca cte zece ani.
La marginea imparatiei lui mai era un alt
imparat carele, cat a fost tnar, nu se lsase
sa-1 bath: ; cnd Okle cate un parjol asupra!
tArii sale, el se facea luntre si punte si-i scAp
taia de nevoie; iar6. dupa ce ajunsese la ba-
trnete, se supuse i el imparatului celui mare
si tare, fiindca n'aveh incotro. El nu stia cum
sit faca, cum s dreaga, ca sa implineased voia
acelui imparat de a-i trimite pe unul din fiii
sai, ca s-i slujeasca ; fiindca n'avea bAeti, ci
numai trei fete. Dintr'aceasta el st pe gan-
duri. Grija lui cea mare era ca sa nu creath
acel imparat ca el este zacas si se indarAtni-
ceste a nu-i trimite vreun fiu, din care pricina.
www.dacoromanica.ro
4

s vina sa-i ia imparatia, iar el cu fetele s


moara in ticalosie, in saracie i cu rusine.
VazAnd fetele pe tata-sau tot suparat, se
luasei ele de ganduri, si nu stiau ce voie
sa-i fac ca sa-1 mai inveseleasca. Daca vazura
i vazura. ca nimic nu-i este pe plac, fata cea
mai mare ii lu inima in dinti i-1 intreba in-
tr'o zi la masa, ca de ce este suparat :
Au purtarea noastra nu-ti place? ii zise
ea. Au supusii Mariei Tale sunt ri i artagosi
pricinuesc atata mAhnire? Spune i noua,
tatd, cine este vipera aceea care nu-ti d pace
i-ti otraveste batranetele i ne Pagaduim chiar
a ne jertfi, dac aceasta va putea sa-ti aline
oarecum mahnirile : caci numai tu, tata, esti
mngaierea noastra, dupa cum prea bine stri ;
iara noi niciodata n'am resit din cuvantul tau.
De asta, ash este; n'am a ma. plnge
de nimic. Nu mi-at: ealcat porunca niciodata.
Dar voi, dragele mele nu puteti sa-mi alinati
durerea care-mi patrunde sufletul. Voi sunteti
fete, si numai un baiat m'ar scoate din nevoia
in care ma aflu.
Eu nu inteleg, zise fata cea mare, de ce
ascunzi de noi izvorul mahnirilor tale, tata ;
spune, c eu iat sunt gata a-mi d vieata
pentru tine.
Ce s tip voi face, dragele mele ! De
cand sunteti pe lumea asta alba, voi ati urn-
blat cu furca, cu acul, cu rasboiul : stiti
toarce, coase, tese. Numai un viteaz ma poate
mantui, care sa stie sa rasuceasca buzduganul,
www.dacoromanica.ro
5

sa manueasca sabia cu virtute i O. calareasca


ca un smeu-paraleu.
Oricum, tata, spune-ne i noua, ca doara
nu s'o face gaura in cer, daca vom ti i noi
ce lucru te amarte.
Daca vaza imparatul ca-1 intetesc fetele cu
rugaciunile, zise :
lath., copilele mele, de ce sunt tot trist.
Voi titi ca nimeni nu s'a putut atinge de im-
paratia mea, cat am fost tanar, fall sa-i ca-
pete alageaoa i fara sa se duca ruinat de
unde a venit. Acuma pardalnicele de batranete
mi-au secat toata virtutea ; bratul meu e sla-
banogit, numai poate sa invarteasca paloul
de sa se cutremure vrajmaul. Soimuleanul meu,
pentru care p'aci-p'aci era sa-mi pierz vieata pa.na
I-am dobandit, a imbatranit i el: este un rap-
cigos ; abia ii tarae i el vieata de azi pe maine.
Altadata abia ma aratarn inaintea vrajmaului
i, sa te tii parleo! il sfaraiau calcaele dinna-
intea fetii mele ; dar azi, ce sa va mai spui ?
voi titi ca m'am supus celui mai mare i mai
tare imparat de pe fata pamntului. Insa la
dansul este obiceiul ca. toti supuii imparatiei
sa-i trimita cate Un fiu, sa-i slujeasca zece ani,
i eu v am numai pe voi.
Ma duc eu, tata, zise fata cea mare, i
ma voiu sili din toate puterile mele sa te mul-
tumesc.
Ma tern sa nu te intorci fara nici o is-
prava. Cine tie ce incurcatura vei face p'acolo,
de sa nu-i mai deh nimeni de capataiu, cat hau' !
www.dacoromanica.ro
6

Tot ce tiu tata, qi ma lagaduesc, este


c5 nu te-oi da de ruine.
Dac5 este aga, pregatete-te i te dii.
and auzi fata ca tat5-s5u ii da. voie s mearga.',
nu rnai puteh de bucurie. Puneh la cale tot
pentru drum ;' i se intorceh numai intr'un cal-
chit', and porunci i arz lucrurile de c5l5.-
torie. li alese calul cel mai de frunte din graj-
durile imp5ratqti, hainele cele mai mandre i
mai bogate, i merinde ca s5-4 ajunga. un an
de zile.
Dupa ce tata-s5u o v5.zii gata de plecare,
ii dete povetile p5rinteti de cum sa se poarte,
cum s5 faca s5 nu se descopere ca.' e fat.
0 invat tot ce trebui s5. tie un viteaz care
merge la a$ slujba innalta, i cum sa se fe-
reasca de barfeli i clevete, ca sal nu fie urit5
i neb5gata de seama de ceilalti fii de im-
p5rati. Apoi ii zise :
Pas cu Dumnezeu, fica mea, i adu-ti
aminte de inv5taturile mele.
Fata iei din curte ca fulgerul ; n'o mai tine
p5mntul de bucurie ; intr'o clipa nu se mai
vzii. Si dac n'ar fi stat mai incolo A-0 a-
tepte boierii 0 carele cu merinde, acestea s'ar
fi pierdut, fiindca nu puteau s5 se tina dup5.
&Ansa.
Imp5ratul ii qi pe de alta parte inainte,
mai la marginea imparatiei, tr s tie ea ;
arza indat un pod de aram5, se facii un lup
i. se ascunse sub pod. and era sa. treac5 fii-
c5-sa, deodat5 iei de sub acel pod, cu dintii
www.dacoromanica.ro
7

ranjiti 0 clntanind de te lua. groaza ; se uith


drept la dansa cu niqte ochi cari straluciau ca
doua fa:chi, 0 se repezi la ea ca sa o sfa0e.
Fata, in care inghetase sangele de frica, i0
pierduse cumpatul, 0 daca calul nu facea o
saritura la o parte, lupul infigeh ghiarele in-
transa ; ea o Ina la, sanatoasa inapoi. Tata-sau,
care se intoarse inaintea ei, ie0 s'o infampine,
i-i zise :
Nu-ti spuneam eu, fata mea, ca nu toate
muqtele fac miere?
AO este, tata, dar n'am tiut Ca duca.n-
du-ma sa slujesc unui imparat, am sa ma lupt
0 cu fiare salbatice 0 turbate.
Daca este a6., zise imparatul, qezi acasa
de-ti vezi de fuse i de mosoare, i Dumnezeu
sa aiba mila de mine, ca sa nu ma lase a
muri ru0nat.
Nu trecil mult 0 se eel-it 0 fata cea mijlo-
cie sa se duca 0 dansa ; 0 se leaga ca ea i0
va pune toate puterile cum sali sfarrasca
slujba ce lua asupra-0.
Dupa multe rugaciuni 0 fagadueli, se indu-
pleca tata-sau i o lasa i pe &Ansa & se duca ;
dar pap i ea ca sora-sa cea mare, 0 intam-
pinand-o tata-sau cnd se intorceh, ii zise:
Ei, fata mea, nu p-am spus eu ca nu se
mannca tot ceeace sboara?
Adevarat este, tata, a mi-ai zis ; dar
prea era grozav acel lup. Unde deschise o
gura de sa ma imbuce dinteodata, 0 unde se

www.dacoromanica.ro
8

uita cu nite ochi din cari parca ieiau nite


s5geti de ma sagetau la inima!
Sezi acasa dar5, raspunse imparatul, de
vezi de coada maturii i de zarzavaturile dela
buckarie.
Mai trecil ce mai trecii, i iat5 c5 i fata
cea mica zise tatalui s5u, intr'o zi cand edeau
la masa:
Tat5., lasa-m5 i pe mine A. fac o cer-
care : las5-m5, rogu-te, s m5 duc i eu sal-mi
incerc norocul.
Deoarece surorile tale cele mai mari
n'au putut-o scoate la c5p5taiu, ma mir cum
iti mai vine s vorbeti de tine care nu tii
nici cum s5 mnnc5 mama:11ga.
Si se cerca in tot felul sa-i taie pofta de ple-
care, dara: in zadar.
Pentru dragostea ta, tat5, mai zise ea,
voiu face pe dracul in patru, numai s5 izbutesc ;
insa dac5 Dumnezeu imi va sta impotriv5, ma
voiu intoarce iar5i la tine i. fall s5 m5 ruinez.
Se mai impotrivi tata-sau, se mai codi ; dar5
fie-sa il birui cu rugaciunile. La urm5 de tot,
zise imparatul:
Daca: este aa, iat iti dau i tie voie
s vedem ce procopseala. ai s5-mi faci. Ce a
mai rade sa te Arad intorca.ndu-te cu nasul
in jos!
Vei rade, tata, cum ai ras i de surioa-
rele mele, fara cu toate astea s le scada.
cinstea.
Fata impratului, dad. Vazu ca tafal &au ii
www.dacoromanica.ro
9

dete voie, se gandi mai intai pe care din bo-


ierii cei batrani sa ia de povatuitor. Si pana
una-alta, ea ii aduse aminte de vitejiile ta-
talui sau din tinerete i calul sau. Se duse deci
la grajd ca sa-i aleaga i ea un cal. Se uita
la unul, se uita la altul, se uita la toti caii
din grajduri, i nici de unul nu i se prindeau
ochii, dei erau armasarii i. caii cei mai buni
din toata imparatia. In cele mai de pe urma.
dete i peste calul tatalui sa din tinerete, rap-
ciugos, bubos i. zacand pe coaste. Cum il vazii,
se uita la el cu mila i. parca nu se indur sa
se departeze de dansul.
Calul, daca vazii aa, ii zise :
Se vede cal pentru iubirea ce ai catre
imparatul, stapana., te uiti aa de gale la mine.
Ce puiu de voinic era in tineretele lui ! Multe iz-
banzi am mai tacut noi amandoi. Dara de and
a imbatranit, nici pe mine n'a mai incalecat
altul. Si daca, ma vezi aa de jigarit, este ca
n'are cine sa ma hraneasca ca el. Astazi, uite,
de m'ar ingriji cineva cum sa-mi prieasca mie,
in zece zile m'a face de nu m'a da pe zece
ca d'alde atia.
Atunci, fata zise :
Si cum trebue sa te ingrijeasca ?
Sal ma spele in toate zilele cu ap ne-
inceputa, sa-mi dea orzul fiert in lapte dulce ca
sa-1 pot roade, i pe fiecare zi o banita de ja-
ratec.
Cand aq ti ca-mi vei fi de ajutor sa

www.dacoromanica.ro
10

sfar*esc ce am pus de gand, mai-mai ca. ag


face aa precum zici tu!
Stapana, zise calul, f cercarea asta si
nu te vei cal.
Calul era nasdravan.
Fata imparatului ingriji de cal tocmai precum
ii zise el.
La a zecea i,, unde se scutura odath calul,
0 se facii frumos, gras ca un pepene i sprinten
ca o caprioara.. Apoi uitndu-se vesel la fata
imparatului, zise :
Sa-ti dea. Dumnezeu noroc i izbanda,
stapana mea, c m'ai ingrijit i m'ai facut sa
mai fiu odata pe lume cum doriam. .Spune-mi
tu care este pasul tau, 0 poruncete-mi ce trebue
sa' fac.
Eu vroiu sa merg la Imparatul cel mare
0 tare, vecinul nostru, ca sa-i slujesc, i-mi
trebue pe cinev care sa ma povatueasca. Spu-
ne-mi pe care din boieri sa aleg ?
Daca vei merge cu mine, ii zise calul,
habar sa n'ai ; nu-ti trebue nimeni. Te voi sluji,
cum am slujit i pe tata-tau. Numai sa m'asculti.
Daca este ae., de azi in trei zile plecam.
Si chiar acum daca porunceti, ii ras-
punse calul. Fata imparatului cum auzi aceasta,
puse toate alea la cale pentru drum. I0 lua
nite haine curate, dar fara podoabe,. i venind
fnaintea tatalui sau, ii zise:
Ramai cu Dumnezeu, tata, i s te ga-
sesc sanatos!
Cale bun, fata mea, Ii zise tata-sau.
www.dacoromanica.ro
11

Toate ca toate, numai povetele ce ti-am dat


sa nu le uiti niciodata. Si la orice nevoie
mintea ta sa fie pironita la Dumnezeu, de unde
ne vine tot binele i tot ajutorul.
Dupa ce se fagaclui ea aa, va face, fata porni.
Ca 0 la celelalte fete, tata-sau dete pe alta
parte 04 ieI nainte, aez a. iara0 podul de arama
0 o atepta acolo.
Pe drum, calul spuse fetei cu ce tertipuri
umbla tata-sau sa-i incerce barbatia, i o po-
vatui ce s faca s scape cu fata curata. Ajun-
gand la pod, unde se napusti asupra ei un
lup cu nite ochi turbati i sgaiati de baga
fiori in oase, cu o gura mare i cu o limba ca
de dihanie turbata, cu coltii ranjiti i clamp.-
nind de pare c nu mncase de o luna de zile ;
i cand sri. infiga ghiarele sale cele sfa0etoare,
fata dete calcae calului, i unde se repezi asupra
lupului cu paloqul in mana de sal-1 faca mici
farmi, 0 daea nu se cla in laturi lupul, in
doua 11 facea cu palopl ; eaci ea nu glumia,
fiindeali pusese credinta in Dumnezeu, i doria
ca vrand-nevrand sa implineasca slujba ce qi-o
luase asupra.-0.
Ea trecii podul mandra ca un voinic. Ta-
ta-sau se mira de vitejia ei i and pe dealta
parte, ie0 mult inaintea ei, arza un pod de
argint, se facii un leu i acolo o atepta.
Calul spuse fetei peste ce o sa dea, i o in-
vata. cum sa faca sa scape 0 de ast ispita.
Cum ajunse fata la podul de argint, unde ii
ieI leul inainte cu gura cascata, de sa o im-
www.dacoromanica.ro
12

buce cu cal cu tot, cu nite colti ca cei de


filde i cu nite ghiare ca secerile i racnia
de se cutremurau codrii, i campiele vuiau de-ti
luau auzul. Numai uitndu-se cinevA la capul lui
cel cat o banita, i la coama aia ce st ridi-
cata in sus i sbArlita, ar fi inghetat de frica.
Dara fata imparatului, imbarbatata de cal, se
napusti odata intr'insul cu sabia goala in mana,
incat daca nu fugi leul sub pod, in patru II
facea.. Atunci trecii podul, multumind lui Dum-
nezeu i netiind ce o mai ateapta.
Fata imparatului, care nu ieise din casa de
cnd o facuse masa, se mir 0 st in loc ui-
mita, vazAnd frumusetile cmpului. Ad Ii vena
s descalice ca s adune ale un .manuchiu de
flori din multimea aia ce acoperi vaile i dea-
lurile, flori de cari nu mai vazuse ea ; ad ii
veni sa se de la umbra sub date un copac
nalt i stufos, in care miile de pasari cntau
fel de fel de cntece, a de duioase de erau
in stare sa te adoarma ; i aci in urma sa se
duca la &Ate un ipot de apa limpede ca la-
crima ce isvor din cate un colt de piatra din
coastele dealurilor : susurul acestor isvoare o
face sa se uite gale la ele 0-i plaze sa le
auda curgerea lor cea erpuita ce alunec pe
pamant, inconjurate de multime de floricele i
verdeata de primavara. Dara la toate astea calul
o imbarbath i-i d ghes sa mearga inainte i
sa-i caute de drum. El ii spune sa nu se
uite la d'alde astea, decat dupa ce duc tre-
bile la capat bun. Ii mai spuse c are sa mai
www.dacoromanica.ro
13

de de o cursa pe care i-o intindea tata.-sam,


o invath cum 01 fad. s iasa 0 de astadata
biruitoare.
Fata asculta cu toate urechile i facii precum
o invAta calul, fiindca vzii ea ca toate inva-
taturile ui ii ies in de bine,. i din cuvantul lui
nu se abatea.
Tata-sail, ca i de alt rand, dete pe de aka
parte 0-i iei inainte, arza un pod de aur, se
facii un balaur mare cu douasprezece cdpete
0 se ascunse sub acel pod.
and fsu ca sa treaca fata pe acolo, unde
inainte balaurul plesnind din coada i
incolacindu-se ; din gurile lui ie0 vapaie de
foc, i limbile ii jucau ca nite sageti arzatoare;
cum il vazii fata cd este a de grozav, nite
racori o apucara i i se facii parul maciuca de
frica. Calul, daca simti c fata se pierde cu
firea, o imbarbata iara0 i-i aduse aminte ce
o invatase sa faca ; iar fata imparatului, dupa
ce mai prinse nitica inima, stranse fraul calului
cu mana stanga, ii dete calcae i cu palopl
in dreapta se repezi asupra acelui balaur.
Un ceas in lupta. Calul o potrivia cum sa
vina tot cam la o parte ca reteze vreun
cap ; dara vrajmaul se pazia 0 el destul de
bine. In cele mai de pe urm izbuti fata sa
raneasca pe balaur. Atunci, dandu-se el de
trei ori peste cap, se facii om.
Fetei nu-i veni sa creaza ochilor cand vdzil
pe tata-sau inaintea ei ; iard el, luand-o in brate
sArutand o pe frunte, ii zise:
www.dacoromanica.ro
14

Vad ct tu eti voinica, fata mea, i bine


ai facut de ti-ai luat calul asta, caci Mir a. dansul
te-ai fi intors i tu ca surorile tale. Am buna
nadejde sa isprave0i cu bine slujba cu care
te-ai insarcinat de bunavoie. Numai adu-ti aminte
de povetele mele 0 s nu ie0 din cuvantul
calului ce ti-ai ales. Sa ne vedem sanato0!
SA te auda. Dumnezeu, tan., ii raspunse fata,
i. sa te gasesc sanatos.
Apoi sarutnd mana tatalui sau, se despar-
tisera.
Dupa ce merse cale lunga, departata, ajunse
la nite munti mari 0 inalti. Intre munti in-
talni doi smei ce luptau de noua ani 0 nu pu-
teau sa se dovedeasca unul pe altul. Lupta
era pe moarte ori pe vieata. Cum o vazura ei,
crezand ca este un voinic, .unul ii zise :
Fat-frumos, Fat-frumos, vino de taie pe
Ast duman al meu, ca. ti-oiu &Ada. 0 eu vreo-
data bun la ceva.
lar celalalt, zise i el:
Fat-frumos, Fat-frumos, vino de ma scaprt
pe mine de idolul asta de vrajma, i-ti voiu
da un telegar fara splina, care se numqte
Galben-de-Soare.
Fata intreba pe cal, pe care din amandoi sa
scape; iar calul ii zise sa scape pe cel ce-i fa-
gaduise sa-i dea pe Galben-de-Soare, ca este
un cal mai harnic decat dansul, fiindu-i frate
mai tanar. Atunci unde se repezi fata la smeul
celalalt cu palopl, .i dintr'o lovitura il fad'
in doua bucati !
www.dacoromanica.ro
15

Smeul, daca se vazii scapat, imbratir pe


mntuitorul sau 0-i multumi, apoi mersera acasa
la dansul ca sa dea lui Fat-frumos pe Galben-
de-Soare, dupa cum se fagaduise. Mama smeului
nu mai putea de bucurie cnd vazii pe fiu-sau
teafar, i numai ti ce sa faca ca sa multu-
measca lui Fat-frumos, ca-i scdpase copilul de
moarte.
Fata imparatului arat dorinta ce are a se
odihni de osteneala drumului ce facuse. Ii dete
o carnara 0 o lasara singura. Ea, prefacndu-se
ca voete sa ingrijeasca de cal, il intreba daca
are sa i se inta.mple ceva; i calul ii spuse ce
are sa faca.
Muma Smeului pricepii ca aici la mijloc se
joaca vreo dracie. Ea spuse fiului sau ca voi-
nicul ce-1 scapase de primejdie trebuie sa fie
fata, a o asemenea fata viteaz ar fi numai
buna sd ia el de sotie. Fiul sau ziced cd odata
cu capul nu putea el crede una ca asta, fiindca
nu se pute ca o mna femeiasca sa. rasuceasca
pa1o0il ,aa de bine cum facea. Fat-frumos.
Atunci muma Smeului zise ca are sa fad. cer-
care. Pentru aceasta puse seara la capul fiecarui
din ei cate un manunchiu de flori: la care se
vor vqteji florile, acela este barbat, i la care
vor ramnea verzi, este femeie.
Fata imparatului, dupa povata calului, s'a
sculat peste noapte cam spre ziud, cnd som-
nul este mai dulce, i, pas, pa., in varful de-
getelor, intra in camara Smeului, ii puse ma-
nunchiul sau de flori, lua pe al lui, 0 pu-
www.dacoromanica.ro
16

nndu-1 la capul patului sau, se culca 0 dormi


dusa.
Dimineata, cum se scula smeoaica, se duse
intr'un suflet la fiul sau 0 vazu florile vqtede.
Dupa ce se scula 0 fata imparatului, merse 0
la dansa 0 vathnd ca. 0 ale ei se vetejise,
tot nu crezii ca este voinic. Ea zicea fiului ski
ca nu se poate s fie barbat, fiindca vorba ii
curgea din gura ca mierea, boiul ii era ao
de ginga, incht iti venia sa o bei intr'o bar-
dacuta de ap, periorul subtire 0 tufos ii cadea
pe umeri in uncle, fata-i aveh pe vino'ncoace ;
ochii aia mari, frumo0 0 vioi de te baga in
boale, manu0ta aia micuta i picioruqul ca de
fana, i insfar0t totul nu putea sa fie decal
de fata, macar ea' se ascundea sub toalele cele
voiniceti. Apoi hotarira s mai faca o incercare.
, Dupa ce-0 dar buna dimineata, dupa obiceiu,
Smeul lua pe fata i mersera in gradina. Aici
Smeul, ii arata toate felurile de flori ce avea,
0 o imbiie i pe dansa sa le miroase. Fata
imparatului 10 aduse aminte de povetele ca.
lului, 0 cunoscand viclenia, zise cam rastit, ca
de ce 1-a adus in gradina de dimineata ca pe
o femeie sa-i laude florile cu nite vorbe seci,
pe cand ar fi trebuit sa mearga mai intai la
grajduri sa. vada cum se ingrijete p'acolo
de cai.
Auzind acestea Smeul, spuse masei, dar ea
nici acum nu putea sa creaza ca este baiat. In
cele mai de pe urma Smeoaica se vorbi cu
fiul sau sa mai faca Inca o incercare ; zise fiului
www.dacoromanica.ro
17

sat' sa duca pe Fait-frumos in camara cu ar


mele, sa-1 imbie Ali aleaga ceva de acolo, li.
de va alege vreo arma din cele impodobite
cu nestimate, sa tie de buna seama ca ea este
fata.
Dupa pranz, Smeul duse pe Fat-Frumos in
camara cu armele. Ad erau rnduite cu me--
teug tot felul de arme : unele impodobite cu
nestimate, altele numai aa, fail podoabe. Fata
imparatului, dup ce se uita i cerceta mai
toate armele, ii alese o sabie cam ruginita,
dar cu fierul ce se incovoia de se Acea covrig.
Apoi spuse Smeului qi mamei sale ca a doua
zi vrea sa plece.
Cnd auzi mama Smeului ce fel de arma ii
alese, se da de ceasul mortii ca nu putea des-
coperi adevarul. Ea spuse fiului sat', c dei
pare ca. este Miat, dui:4 apucaturile lui, dar
este fata, i Inca de cele mai prefacute.
Daca vazu Ca n'are incotro, mersera la grajd
i-i detera pe Galben-de-Soare. i dupa celi
lu ramas bun, fata imparatului ii cata de
drum.
Inca pe cale fiind i silind A ajunga, calul
zise fetei:
Stapand, pAna acum m'ai ascultat la orice
ti-am zis, i toate ti-au mers bine. Asculta-ma
qi de astadata i nu vei grei. Eu sunt batrAn
de ad inainte ; 0 mi-e sa nu poticnesc. Ia pe
fratemeu Galben-de-Soare, i fa calatoria mai
departe cu el. Increde-te lui, cum te-ai increzut
in mine qi nu te vei cai. El este mult, mai
23719 www.dacoromanica.ro 2
18

tank cleat mine 0 mai sprinten, i te va in-


\Tata ca 0 mine ce s faci la vreme de nevoie.
Este adevarat ca am izbutit ori de ale ori
te-am ascultat. i daca n'a ti cat ai fost de
credincios tatalui meu, de astadata nu te-a as-
culta. Ma voiu increde insa fratelui tau ca i tie,
dupa ce-mi va dovedi ca-mi vrea. binele.
Increde-te, Stapana, zise Galben-de-Soare,
caci voiu fi mandru s incalece pe mine o vi-
teaza ca tine, i apoi ma voi sill ca sa nu simti
lipsa fratelui meu, fiindca voiu sa-1 scutesc 1 pe
dansul, sarmanul, c e batran, de necazurile i.
primejdiile calatoriei ce vrei s faci, pentruca
trebue sa tii, peste multe nevoi ai sa dai i
multe primejdii ai sa intalneti. Dar cu vrerea
lui Dumnezeu 0 de ma vei asculta, pe toate
ai sa le birueti i sa le scoti la capat bun.
Fata imparatului incaleca apoi pe Galben-
de-Soare i se desparti de calul ei, lacramand..
Mersera, mersera, cale lunga, departata, cand
fata imparatului zari o cosi ta. de aur. Opri calul
0 1 intreba daca este bine s'o ia, ori s'o lase
locului. Calul ii raspunse : de o vei lua, te vei
cal ; de nu o vei lu iarai te vei cai; dar mai
bine este sa o iei. Fata o lua, o baga in san
0 pleca inainte.
Trecura dealuri, trecura munti i vai, lasara
in urma paduri dese i verzi, campii cu flori
de care nu mai vazuse fata, i zvoare cu ape
limpezi i reci, i ajunsera la curtea impara-
tului celui mare i tare.
Ceilalti fii de imparati cari slujiau acolo, ti
www.dacoromanica.ro
19

ieira inainte i o intampinara. Ei nu se puteau


deslipi de dansa, caci 0 vorba-i 0 fata ii erau
cu lipiciu.
A doua zi se inftia. la imparatul 0 spuse
pentru ce a venit. ImpAratul nu mai putea de
bucurie a ii sosise aa voinic chipe 0 drgala.
Ii placeau prea mult raspunsurile ce primia la
intrebrile lui, se vedea cat de colo a. vorbia
cu intelepciune si supunere. Vazand imparatul
un tnr a de cuminte, prinse dragoste de
el 0-1 lila' pe lnga dnsul.
Fata de impA.rat nu se putii imprieteni cu
toti ceilalci fii de imparati, fiinda cei mai multi
erau razurosi, tembeli, 0 deuchiati ; iar ei
prinsera pisrna pe dansa pentru aceasta ; i
pentruca vazuse a imparatul o lua in nume
de bine, ii purtau sambetele.
Inteuna din zile, ea ii gAti bucate singua
i sedea la masa., and doi din ceilalti fii de
impAraci venirA s o vada. ezur deci cu totii
0 mancara. AtAt de mult_plcurA acestor fii de
imparati bucatele, inat isi lingeau si degetele
and mancau. 0 ludara pentru mestesugul de
a face bucatele, 0 zisera a de and sunt ei,
nu mai mancasera aa bucate bune.
Cum se intalnira acetia cu ceilalti fii de im-
parati, le spusera cd au fost la masa la fiul
de imprat venit de curand, ca au mncat cum
nici impratul nu manana 0 a bucatele au
fost gatite de dansul.
Atunci toti fii de imparati se rugartt de dnsa
s le gateasa intr'o zi ea bucatele. i iata ca
www.dacoromanica.ro
20

tocmai in ziva aceea buckarii curtii se imb5-


taser5 sau nu stiu ce facusera, c nici focul
nu era facut pe vatea. i asa, rugath. fiind cu
st5ruinta, se apucsa i gati niste bucate in-
fricosate. Cand le aduse pe masa la impratul
acesta nu se putea satura mancand. Iar daca
chem5 pe bucatarul dete porunc5 c tot
astfel de bucate sa-i g5teasca, el spuse cine a
&it in ziva aceea. Imparatul ramase pe ganduri.
Apoi venir5. i ceilalti fii de imparati si spu-
seth imp5ratului c5. fiul imparatului de curand
venit s'ar fi 15udat la un chef ce a facut cu
totii, c tie unde este Ileana Simziana,cositei
de aur, camfiul inverzefle, Arlie inflorefte,
ca are o cosit din cosita ei. Cum auzi impa-
ratul aceasta, porunci sa-1 cheme i indata ii
zise :
Tu ai .stiut de Ileana Simziann i mie nu
mi-ai spus mmic, macar c ti-am aratat dra-
goste i te-am cinstit mai mult cleat pe ceilalti.
Dup ce cerii i vz cosita de p5r, Ii zise :
Porunc imprateasc5. sa tIi ca ai s5-mi
aduci pe stapana acestei cosite ; caci de nu,
unde-ti stau falpite iti va sta. i capul.
Biata fata. de imparat se incerc 5. s zica si
ea ceva, dar imparatul ii tai cuvantul. Apoi
se duse de spuse calului cele ce se intamplar.
Calul Ii zise :
Nu te speria st5pang. Ast noapte chiar
frate-meu mi-a adus raspuns c pe st5pAna co-
sitei a furat-o un Smeu ; a ea nu voeste nici
in ruptul capulul s5.-1 iubeasca pana nu-i va
www.dacoromanica.ro
21

aduce herghelia ei de epe ; i c Smeul ii


bate capul cum sA-i implineasca dorinta. Ea
este acum in smArcurile marilor. Du-te la im-
paratul i cere sA-ti dea douazeci de corabii,
i ia marfA de cea mai frumoasa de pune
inteinsele.
Fata de imprat nu astepta sa-i zica de doua
ori, i se duse drept la imparatul.
SA tr5eti, luminate imparate, i sa-ti fie
fata cinstitA. Am venit sa-ti spun ca slujba cu
care m-ai insarcinat o voiu irnplini-o, dacA imi
da douzeci de corabii i bani ca s cumpar
marfa cea mai frumoasA i mai scumpa ca sA
pun intr'insele.
SA se fack aa precum zici tu, numai
sa-mi aduci pe Ileana Simziana, ii rAspunse im-
paratul. '
Cum se gtira cordbiile, le incarcara cu
marfa ; fata de imparat impreuna cu Galben-
de-Soare intrA in cea mai frumoasA, i plecara.
Nici vanturi, nici valurile marii nu putura sa le
stea impotriva, i dupa o calatorie de catev
s'aptamni ajunsera la smAscurile marilor. Acolo
staturA. Fata imparatului i cu Galben-de-Soare
ieira la uscat i umblau pe tArmuri ; insa cnd
ie0ra, luara din corabie o pereche de conduri
cusuti numai cu fir i impodobiti cu petre ne-
stimate. Tot umblnd pe aci, zArirA nite pala-
turi, care se invartiau dupa soare, i o luara
intr'acolo. In cale se intalnira cu trei roabe de
ale Smeului, cari paziau pe Ileana Simziana.
Cum vazurA ele condurii, li se scurgeau ochii
www.dacoromanica.ro
22

dup dan0i ; iar fata imparatului le spuse ea


este un negutator, care a ratacit drumul pe
mare.
Intorcandu-se roabele, spusera doamnei lor
cele ce vazura ; iar ea zarise de pe fereastra
pe negutatorul ; de cum 11 ochi, incepu sa-i tacaie
inima, fara s tie de ce ; i era bucuroasa de
a putea sal scape de Smeu, mai cu seama ca
nu era atunci acolo ; fiindea 11 trimisese ca sa-i
aduca herghelia ei cu epele.
Dupa. ce asculta cele ce-i spusese roabele,
se duse la negutatdr, care atept a poarta,
ca sa vada 0 ea condurii ; dar dupa ce auzi
dela negutator ea are in corabie marf 0 mai
scumpa i mai frumoasa, se indupleca de ruga-
ciunile negutatorului i pofti sa mearga sa-i
vada marfa ; ajungAnd la corabie i tot alergand
la marfa nu bagase de seama c. lopatarii de-
partasera corabia de uscat, i dand Dumnezeu
un vnt bun, corabiile mergeau ca sageata ;
cand se pomeni in mijlocul mrii, Ileana Sim-
ziana se prefacu ca-i pare rau i prinse a certa
pe negutator ea o inelase, iar in sufletul ei
ruga pe Dumnezeu sa-i ajute a scaph de iasma
de Smeu.
Ajunser cu norocire la tarm, cand, ce s
vezi ! dracoaica de muma zmeului cum auzi dela
roabe ea pe Ileana Simzeana o furase un negu-
tator i fugi cu dansa cu corabiile, se lua
dup ei ; i ajungand la tarm, o vazura venind
dupa dan0i ca o leoaica, cu o falca in cer

www.dacoromanica.ro
23

una in p5mant, si aruncand vapaie din gura ei


ca dintr'un cuptor.
Cum o vzii Ileana Simzeana, intelese c e
sgriptoroaica de mum a Smeului, spuse negu-
tAtorului, cu care era calare pe Galben-de-
Soare, si incepii a plange cu toc.
Fata imparatului intrebA pe Galben-de-Soare
ce sa fac5, pentrucA o dogoreste vapaia ce ese
din gura Smeoaicei, iar Galben-de-Soare ras-
punse :
Baga mana in urechia mea cea stangl, de
scoate gresia ce este acolo, si o arunc5. inapoi.
Asa faith fata impAratuiui. Apoi o luara iute
la picior, pe cnd in urma lor, se inalta deo-
data un munte de peatr 5. care atingea cerul.
Muma Smeului fAcii ce fad' si trecii mun-
tele, c5tarandu-se din colt in colt, si s5 te tii
dup5 dansii ! Vazand Ileana Simziana c5 era
sa-i ajung, spuse negutatorului ; iar aceasta,
dupa ce se intelese cu calul, scoase din urechia
lui cea dreapta o perie, si o arunc5. inapoi.
Indat5 se facil o p5.dure mare si deas 5. de nu
puteh sa treaca prin ea nici pui de fiar.
Muma Smeului roase din copaci, se ag5t5
de ramure, sari din \Tad in varf, se strecur
tot dup dnsii, alergand ca un vartej !
Dac5. vazur Ca si de astadata umbla s5.-i ajung5,
fata imparatului intreba iar pe cal ce s5 faca
si acesta ii zise s ia inelul de logodna ce se
afl in degetul Ileanei Simzianei si sa-1 arunce
inapoi. Cum arunca inelul, se facii un zid de
cremene parfa la cer.
www.dacoromanica.ro
24

Muma Smeului dac vdzii ca nu se poate


urca pe dnsul i sa treaca dincolo, nici s
road din acest zid, nu mai putea de ciuda., i
cum era de ctranita i amaria, se urc si
ajunse cu gura la gaura ce 16.sase inelul s ra.-
mna, si sufl vapaia din gura ei cea spurcat
cale de trei ceasuri ca sA4 ajung i sa-i prjo-
leasc6. ; dar ei se arzara jos la radacina zidului
si nu le pAsa nimic de focul Smeoaicei.
Smeoaica sufl a. ce sufla, i dad. vzii ca nu
poate sa-i prapadeascA, nici s. puna mAna pe
plesni fierea intr'insa de necaz, czii
crapa ca necuratul ; iar ei asteptara pana sa
moarA. bine, apoi negutatorul baga degetul in
gura inelului, dupa cum il invatase Galben-de-
Soare, i zidul pieri ca si cum n'ar mai fi fost
-
1-1 rarnase inelul in deget. Dupu ce se uitara
la stArvul Smeoaici i facura haz de dnsul, ii
Idsarn corbilor i pornira mai departe, i met--
ser pAna ce ajunsera la curtea imprateasca.
AjungAnd, se infatisarA la imparatul ; acesta
primi cu cinste pe Ileana Simziana. El nu mai
putea de bucurie, si se indrgosti de dnsa de
cum o vzii. Iar Ileana Simziana se caina si
se intrista in sufletul. ei ca n'avea trioe. Cum
se poate zicea ea, sa ajunga pe mainele
unora si altora, pe care nu-i putea sa-i vad de
uriti ce-i erau. Inima si ochii ei erau tot la
Fat-frumos care o scapase din mna Smeului.
and Insa o sili imparatul ca sa se cunune
cu el, ea ii zise :
Luminate imparate, stapaneIti im-
www.dacoromanica.ro
25

pAratia cu norocire; dar eu nu ma pot mrita


pana nu mi s'o aduce herghelia de epe, cu ar-
masarul ei cu tot.
Auzind astfel impratul, chema indata pe fata
de imparat i-i zise :
Sa te duci sa-mi aduci herghelia deepe
cu armasarul ei cu tot a iubitei mele; caci de
nu, unde-ti stau picioarele, iti va sta. capul !
Prea ma:rite imparate! m-ai insarcinat cu
o slujba care abia am svth-it-o, fiindu-mi capul
in joc. Ai la curtea Mariei tale ata.ti viteji, fii
de imparati ; i fiindca top te tin de om drept
i cu frica lui Dumnezeu, eu socotesc cal ar fi
cu dreptul ca S. dai la altul aceasta slujba.
Ce ma stiu eu face, i de unde sa-ti aduc eu
herghelia ce-mi poruncesti?
Nu stiu eu. Din pamant, din iarba verde,
sa te duci sa-mi aduci herghelia, i sa. nu in-
draznesti a mai zice nici o vorba macar.
Atunci fata imparatului se inchina i iesi. Ea
se duse de spuse lui Galben-de-Soare ceeace
i se poruncise. Iara calul Ii raspunse :
Du-te, cauta noua piei de bivol, sa le ca-
trneti i s5. le asezi bine pe mine. Nu te
teme, ca cu ajutorul lui Dumnezeu vei scoate-o
la capataiu bun si slujba cu care te-a impovarat
imparatul. Dara trebue sa tu cal cu amar are
sa-i vina i lui, la urma urmelor, pentru fap-
tele sale.
Fata imparatului tacit precum ii zise calul,
pornira amndoi. Dupa o cale lunga i gra,
ajunsera pe taramul uncle pasteau epele, Acolo
www.dacoromanica.ro
26

se inta.lni cu smeul care furase pe Ileana Sim-


ziana ratacind ca un desmetic si nestiind cum
sa faca pentru ca sa aduca herghelia. Ii spuse
ca Ileana nu mai este a lui si Ca masa cr .
pase de necaz, pentruca nu putuse sa-i scape
dela rapitor pe iubita lui.
Auzind Smeul aceasta, se facir foc si path
de mnie, se turbura de necaz si nu mai vedea
inaintea ochilor. Apoi, dupa ce intelese c are
aface tocmai cu rapitorul iubitei sale, isi pierdir
cumpatul de suparare si amaraciune ; si racnind
ca un leu, se lua la lupta cu fata imparatului,
care isi Onea firea si pe care o imbarbata calul.
Pe fata imparatului o feria calul de loviturile
Smeului ; caci cand vedea ca ridica sabia sa
dea, odata se ridich rnai sus cleat calul Smeu-
lui, si el da in vant ; iar and aducea fata
palosul, calul se lsa repede asupra calului
Smeului si ea da in carne vie. Dupace se lup-
tara de credeau c o sa se scufunde parnntul
subt ei, nu stiu cum ii veni bine fetei impa.-
ratului, aduse palosul cam piezis si-i reteza
capul. Apoi lasandu-i staxvul ciorilor si coto-
fenilor, se dusera 'Ana' ajunsera la locul unde
se Oa herghelia.
Aci calul zise fetei de imparat s se urce
ea intr'un porn ce era acolo, si sa priveasca
la lupta lor. Dupa ce se urca fata in porn,
necheza Galben-de-Soare de trei ori, Si toata
herghelia de epe se aduna imprejurul lui. Apoi
d'odata se arata si arrnasarul epelor, plin de
spume si sforaind de mnie. i vazand pe Galben-
www.dacoromanica.ro
27

de-Soare in mijlocul epelor, s repezi la dnsul


cu turbare i se incinse o lupta, de sd te fe-
reasca Durnnezeu! and se d armasarul la
Galben-de Soare, musch din piele de bivol ;
iara and se dh acesta la armasar, much din
carne vie, si se batura, i se batura Onace
armasarul silsiat, hartanit de sus pAria jos si
plin de sange, fu rasbit si biruit; iara Galben-
de-Soare scapase teafar, fiindca se hartanise
pieile de bivol. Atunci se dete fata jos din
porn, incaleca 0 luara herghelia, mnnd-o de
dinapoi; iara arrnasarul abia se tar dup &Ansa.
Dupa ce baga herghelia in curtea impara-
tului, se duse de-1 intiinta. Atunci ie0 Ileana
Simziana si le chema pe nume. Armasarul curn
ii auzi glasul, indata se scutura 0 se fad' ca
intai, fara sa se cunoasca semn de rane pe el,
Ileana Sirnziana zise imparatului sa puna pe
cinev sa-i mulga epele ca sa se irnbdieze
arnandoi. Dail cine puteh sa se apropie de
ele ? ca asvarliau din copite de svnth unde
loviau. Daca nirneni nu putir, irnparatul po-
runci iara0 fetei de imparat s le rnulga.
Fata imparatului, cu o inima zdrobita de
rnahnire si obida ca tot pe &Ansa o puneh la
lucrurile cele mai grele, si fiind curatd in cu-
getul ei, se ruga lui Dumnezeu cu credinta
ca sa o ajute sa srarrasca cu bine 0 slujba
aceasta. ,i unde incepir o ploaie d'alea de pa-
rch ca toarna cu galeata, si indata ajunse apa
Oda' la genunchii epelor, apoi dete un inghet
de nu se mai puteau migch de loc. Vazand
www.dacoromanica.ro
28

minunea aceasta, fata imparatului mai intai mul-


tumi lui Dumnezeu pentru ajutorul ce-i dete,
apoi se duse de mulse epele.
Imparatul se topia de dragoste pentru Ileana
Simziana si se uit la dnsa ca la un cire
copt ; dar ea nici nu-1 bagh in seamk ci tot
da zi dup zi, cu fel de fel de vorbe, a se
cununa. In cele de pe urma, Ii zise :
Vad, luminate imparate, ca tot ce am
cerut mi s'a implinit. Un lucru ne mai trebue,
i apoi sa stii ca ne vom cununa.
Porumbita mea, ii raspunse imparatul,
imparatia mea i eu suntem supusi ascultatori
ai poruncilor tale. Cere ce mai ai de cerut cu
un ceas mai curAnd, ca iata ma sfAresc de
dragoste pentru tine. Am ajuns ca un nauc,
visez detept, nu mai tiu ce fac, cnd ma uit
la ochii tdi cei frumoi i tnjitori.
Daca este as, mai zise Ileana Simziana,
sa mi aduci vasul cu botez, care se pastreaza
intr'o bisericuta de peste apa Iordanului, i
atunci ne vom cumma.
Cum auzi imparatul aceasta, chema iarai pe
fata imparatului, i.i porunci s faca ce o face
0 cum va ti ca sa-i aduca ceeace poruncise
Ileana Simziana.
Fata de imparat cum auzi se duse de spuse
lui Galben-de-Soare, 0 el ii raspunse :
Aceasta este cea din urma si mai grea
slujba ce mai ai sa faci. Aibi insa nadejde in
Dumnezeu, stapAna, cci i imparatului i s'a
implinit.
www.dacoromanica.ro
29

Se g6tira si plecar5.
Calul sti toate astea, caci nu era el nas-
dravan de florile marului.
El spuse fetei imparatului, zicand:
Acel vas cu botez se afla pe o masa in
mijlocul unei bisericute, si-1 pazesc niste calu-
gate. Ele nu dorm nici zi, nici noapte. Din
child in cand insa un pustnic vine pe la ele
de le povatuieste cele sfinte pentru Domnul.
and sunt la ascultare de le invata pustnicul,
ramne numai una de panda. De am puteh
nemeri la vremea aceea, tocmai bine ar fi : de
nu, cine stie cat avem a zabovi, ca'ci alfel nu
e chip.
Se dusera deci, trecura apa Iordanului si
ajunsera la acea bisericuta. Noroc ca tocmai
atunci sosise pustnicul si chemase pe toate Ca-
lugaritele la ascultare. Numai una ramasese de
paza ; si aceasta, obosita fiind de sedere in-
delungata, o prinse somnul. Ca sa nu se in-
tample insa cine stie ce, ea se cuka pe pragul
usii, cu gandul cal n'o sa poat nimeni intra
fara sa simta ea.
Galben-de-Soare povatui pe fata de imparat
cum O. faca ca sa" puna mana pe vasul de
botez. Fata se duse binisor, se strecura pe
langa zid si, pal pas, in varful degetelor, 'Dana
la use. Aci odata sari ca o pisica de usure
peste prag, de nici nu atinse pe calugarita pe
care o furase somnul : si punand maim pe vas,
iesi cum a intrat, incaleca pe cal si, pe ici
ti-e drumul! .

www.dacoromanica.ro
30

Calugarita simti, sari odata in sus si vazand


ca lipseste vasul, incepii a se boci de tio se rupea
rarunchii de mila. Indata se adunara caluga-
ritele si se vaicariau de focul ce le ajunsese.
Pustnicul, daca vazu ca s'a spalat pe maini de
vasul de botez, cata catre fata de imparat cum
sbura cu Galben-de-Soare, si ridicand mainile
in sus, si ingenunchind, o blestem, zicand :
Doamne, Doamne sfinte! fa ca nelegiuitul
care a cutezat s puna maim lui pangarit pe
sf. vas cu botez, sa se faca muiere de va fi
barbat, iar de va fi muiere, & se faca barbat !
i indata rugaciunea pustnicului se asculta.
Fata imparatului se fci.1 un flacau deli erA
clraga lumea s te uiti la el.
Cum ajunse la imparatul, se mir si nu stia
ce sA creaza ochilor sal, bagand de seama ca
se schimbase ; lui i se pare ca nu mai este
cum era la plecare, ci ca acum e mai chipos
si mai semet. Cum dete vasul, zise :
Marite imparate, ti-am facut slujbele cu
cari m'ai insarcinat. Socotesc ca acum am sfarsit.
Fii fericit si domneste cu pace cat mila Dom-
nului va voi!
Sunt multumit de slujbele tale, zise im-
paratul ; sa stii ca dupa moartea mea tu ai
sa te urci pe scaunul imparatiei mele, fiindca
eu n'am mostenitor pang acum. Iar daca Dum-
nezeu imi va da un fiu, tu vei fi mana lui cea
dreapt.
Toti sfetnicii si fiii de imparati erau de fata
cand a zis imparatul vorbele acestea.
www.dacoromanica.ro
31

Ileana Simziana, dna' vazii Ca i se implini


0 asta vointa, se hotari sali rasbune asupra
imparatului, pentruca trimise tot pe Fatul ei
frumos la toate slujbele cele grele, cari pu-
teau sa-1 rapuna ; cad ea credea ea' insu0 im-
paratul se va duce st-i aduca vasul cu botez,
fiindca el putea mai lesne s'o fad., de vreme
ce toti se supuneau la porunca lui.
Ea porunci sa incalzeasca baia 0 impreuna
cu imparatul sa se imbaieze in laptele epelor
ei. Dupa ce intra in baie, porunci sa-i aduca
armasarul ca sa sufle aer racoros. i daca veni,
armsarul sufla cu o nara inspre dansa racoare,
eara cu alta nara spre imparatul aer infocat,
incat fierse 0 matele dintrnsul, 0 ramase
mort pe loc.
Mare valva se facii in imparatie cand se
auzi de moartea imparatului celui mare 0 tare ;
toti din toate 0i-tile se adunara 04 facura o
inmormantare d'ale imparatetile.
Pupa acestea, zis Ileana Simziana Fatului-
frumos :
Tu m'ai adus aid, tu mi-ai adus her-
ghelia, tu ai omorit pe smeul care ma furase,
tu mi-ai adus vasul cu botez, tu sa-mi fii bar-
bat. Aidem sa ne imbaiem i sa ne cununam.
Eu te voiu lua, daca tu ma alegi, ras-
punse Fat-frumos; dara sa tii Ca in casa noastra
voiu ca sa ante cocoul, iara nu gaina.
Se invoir 0 intrara in bae. Ileana chema
armasarul ei ca sa incropeasca laptele, in care
se vor inbaih. Chema i imparatul cel nou pe
www.dacoromanica.ro
32

Galben-de-Soare. Si astfel amandoi caii se in-


treceau care de care sa fac baia mai potri-
vita de calda sapanului sAu, 0 mai nemerit
de incropit.
Dupa ce s'au imbAiat, a doua zi s'au i cu-
nunat. Apoi s'au urcat in scaunul imparatiei.
Trei saptAmni tinur 6. veseliile, i toata lumea
se bucura ca. le-a dat Dumnezeu un imparat
aa de viteaz, care facuse atatea ispravi.
IarA el domni cu dreptate i cu frica lui
Dumnezeu, ocrotind pe saraci i neasuprind pe
nimeni, i domnesc i in ziva de astAzi de n'or
fi murit.
Eram i eu p'acolo de cAscam gura pe din-
afarA, pe la toate serbarile, caci nici pomeneala
1113 era s fiu i eu poftit, i apoi se tie itS
nepoftitul scaun n'are.
Incalecai p'o ea i v'o spusei D-voastra aa.
Nord. Comunicat de D. Panalt Nicolescu, din Craiova.
Publicat pentru intAia oat% in Legende sau Basmele
Romdnilor, adunate de un culegAtor-tipograf, Partea II,
fasc. I, la 1874.

www.dacoromanica.ro
OMUL DE PIATRA

A fost odatA ca niciodatA: cd de n'ar fi nu


s'ar povesti ; de cand fAcea plopuorul pere i
rachita micunele ; de cand se bateau urii in
coadA; de cand se luau de gat lupii cu mieii
de se srutau, infratindu-se ; de cand se potcovia
puricile la un picior cu nouazeci i noua de
oca de fier i s'arunca in slava cerului de ne
aducea poveti ;
De cand se scria musca pe perete
Mai mincinos cine nu crede.

A fost odata un imparat i. o imparAteasa,


amandoi tineri i frumoi, dar nu faceau copii.
Intr'o zi veni la impAratul un Arap buzat i-i
zise : SA traeti, luminate imparate ! Am auzit
ea' imparAteasa nu face copii i am adus bu-
ruieni pe cari, cum le-o beh, ramne grea.
ImpAratul lua buruienile dela Arap i porunci
sa-i dea un cal impAratesc i un rand de haine
de aur ce-ti luau vederile de frumusete, apoi
chema pe imparateasa i-i dete buruienile &A
le fiarba i. sa le beh. Imparateasa chemA pe
bucatAreasa i-i dete buruienile a le fiarba,
23719
www.dacoromanica.ro 3
34

fara sa-i spuie de ce treaba sunt. Buatareasa,


netiind puterea lor, gusta dintr'insele i. apoi
le duse imp ratesei sa le bea. Nu trecii mult
timp la mijloc i rmase gra impar4teasa. Iar
cand veni vremea, nascurA amandoua cate un
cocona, mai frumos cleat tot ce este frumos
pe lumea aceasta, i. le puse nume : unuia
Dafin i. altuia Afin.
Inteo zi imparatul pleca la batalie, i lasand
pe fiul sau in locu-i, ii dete o multime de chei
in mana i-i zise :
Fiule, in toate casele ce se deschid cu
aceste chei sa intri; iar in casa ce se deschide
cu cheia de aur, sa. nu-ti calce piciorul, caci nu
va fi bine de tine.
Cum pleca imparatul din ora, fiul sau intra
prin toate casele i vAzu o multime de pietre
nestimate foarte frumoase, dar nu-i plcii
nici una ; in cele din urma ajunse i. la casa ce
se deschidea cu cheia de aur, statii putin, se
gandi la porunca ce-i dAduse tata-sau ; dar
biruindu-1 nerabdarea, intr innduntru i. vAzii
un ochean de sticla : se uita prin el i. vazii
un palat cu totul i cu totul de aur, inck la
soare te puteai uith, iar la dnsul ba. Si
intr'insul edea Doamna Chiralina, tandra
copild, Aare de grddind, frumoasd ea o zand.
DupA ce o privi mai mult timp, puse ochianul
iarai la locul lui i iei afara cu ochii plini de
lacrami.
Nu trecu mult timp i imparatul se intoarse
dela bAtalie biruitor, dar in loc sd-i ias fiul
www.dacoromanica.ro
35

sau inainte, sa-1 primeasca cu bucurie, ie0 numa.


Imparateasa 0-i spuse ca fiul ei este bolnavi
Imparatul pricepu numai deal de unde-i vena
boala, i chernd pre top doftorii 0 doftoritele
din lume, dar toti ii zisera ; ca pana nu va da
fiului sdu de sotie pe Doamna Chiralina, el nu
se va insdnatosi. Imparatul trimise soli peste
soli la Doamna Chiralina, dar fu peste putinta,
caci tatal ei nu voi sa o marite.
Auzind feciorul impratului toate acestea,
hotari sa se ducd el insusi s o ceara dela
tatAl ei. AO dar spuse toate acestea fratelui
sau de cruce 0 intr'o zi plecara amndoi 0
se facura nevdzuti. Mersera zi de vara pana.
seara 0 ajunsera la muma Crivatului, batura
la ua 0 ie0 innaintea lor o baba sbArcit ; 0
intreba ce cautd? Ei raspunserd di cer sa-i
gAzdueasca pAna a doua zi, si sa le spuie pe
care drum ssa apuce, ca sa ajunga la impardtia
Doamnei Chiralina.
Baba se uita la dan0i cu mila 0 apoi le
zise: V'a primi in casd cu mare bucurie ; dar
mi-e &ic . cd va veni fiul meu 0 va. face pe
amandoi sloi de ghiata ; duceti-va mai bine la
sora mea cea mica, ca ea poate sd va gazdueascd
0 sd va spue drumul la Doamna Chiralina.
Feciorul de imparat plecd innainte 0 ajunse
la muma Vantului turbat, plecara 0 de acolo
0 ajunserd la muma Vantului de primdvara,
batura in u0 0 ie0 o femeie innalta 0 tndra
0 frumoas. Aceasth. femeie, cum vazu pe fe-
ciorul de imparat, ii zise :
www.dacoromanica.ro
36

Draga Fat-frumos, stiu ca ai plecat sa


cauti pe Doamna Chiralina s'o iei de so0e ;
dar nu vei pute sa ajungi pana la imparatia
ei, fall ajutorul fiului meu. Ramaneti ad; dar
trebuie sa. va ascund foarte bine ; caci cum o
simti fiul meu ca se afia la mine oameni dupa
tarmul celalalt, va omoara. Zicnd aceste vorbe,
plesni de trei ori din palme si indata sari de pe
soba o pasare de aur cu ciocul de diamant
si cu ochii de smarand, si-i baga supt aripi
pe amndoi; apoi se sui iarasi pe soba.
Nu trecii mult timp si se auzi o dulce va-
jiitura de \rant care aducea un miros de tran-
dafiri si de rosmarini, usa se deschise singura
si intra in casa un flacau frumos, cu parul lung
de aur, cu aripi de argint si cu un bat in mana
impletit cu tot felul de ierburi si flori. Cum
intra in casa, zise ma-sei :
Mama, mie imi miroase a om de pe
trmul celalalt.
Ti-o fi mirosind, mama, dar p'aicea n'au
ce cauta oamenii de pe tarmul celalalt.
Vantul se linisti si se puse la masa; iar
dupa ce mnca o strachina de lapte dulce de
caprioara si baU apa de micsunele dintr'o oala
de marmura, se puse la povestit.
Ma-sa, vazandu-1 cu voie buna, zise: Fiul
meu, ia spune-mi unde este imparatia Doamnei
Chiralina, si cum ar face cineva ca sa o ia
de nevasta?
Greu lucru ma intrebasi, mama! dar
aide, treaca mearga :
www.dacoromanica.ro
37

irnparatia Doamnei Chiralina este departe de


ad cale de zece ani; dar aceasta cale se poate
face cat te tergi la ochi, dad. cineva s'o duce
in padurea cea neagra de lnga &la de pa-
cura, care arund cu pietre qi foc pana la cer,
i daca o incaleca pe buteanul Ielelor, cu care
poate sa treaca garla ; insa. cine aude i va
spune cuiva, acela sa se fad de piatr, pana
la genuchi.
Dupa ce va ajunge la imparatie, trebuie sa
se fad un cerb de aur 0 sa intre intr'insul
ca sa ajunga in odaia imparatesei i s o fure;
cine aude 0 va spune cuiva, sa se fac de .

piatra pana la beau. Dupa ce o va lua de


sotie, muma Crivatului de pisma o sa trimeata
un Ovreiu cu nite cama0 frumbase 0 mai subtiri
dedt panza paianjenului ; Doamna Chiralina
o sa cumpere cama0: i daca nu le va uda cu
lacrami de turturica, cum se va imbraca cu
dansele, va muri ; cine aude 0 va spune cuiva,
s se fad cu totul 0 cu totul de piatra.
Pe cand Vantul spunea toate aceste, feciorul
de imparat adormise ; iar feciorul buckaresei
ramasese detept i auzise tot.
A doua zi, dup.. ce pleca. Vantul d'acasa,
feciorul de imparat intreba pe muma Vantului,
dad i-a spus fiul sau ceva. : dar ea, teman-
du-se sa nu se fac piatra, ii raspunse cd n'a
aflat nimic.
Atunci feciorul bucataresei i cel de im-
parat luara drumul innainte, 0 se dusera zi
de vara pana'n seara, dar cand fu pe la sca-
www.dacoromanica.ro
38

patatul soarelui, auzira un sgomot i un urlet


mare, apoi vazura o garla mare de pacur
aprinsa, aruncand pietre pan a. la innaltul cer.
Feciorul de imparat se sperie ; dar feciorul
bucataresei ii zise : nu te teme de nimic
vino cu mine in aceast padure i ta cum ti-oiu
zice eu.
Ajungand in mijlocul padurii, zdri busteanul
Ielelor, incalicara amandoi pe dansul i dandu-i
pinteni de trei ori, se prefacu intr'o caruta
cu doisprezece cai de foc i intr'o clipa se
in&Alta pand la vantul turbat i se pogori la
portile palatului Doamnei Chiralina. Apoi dupa
ce se detera jos, caruta se prefacii iar bustean
si ei ramasera dinnaintea unui palat de zamfir
cu portile de chiparos ; iar la una din ferestre
sta Doamna Chiralina, imbracata cu haine de
aur, tesute cu margaritar.
Cum vazii Doamna Chiralina pe feciorul de
imparat, prinse o asa de mare dragoste de
dansul, inat cazii la grea boala i ajunse la
ceasul mortii.
Ce nu facii bietul imparat ca sa o scape ?
Dar toate erau in zadar. In cele de pe urma
veni o baba si-i zise : Luminate imparate ! sa
traesti intru multi ani ! Daca vrei sa se faca
sanatoasa fiica imparatiei tale, sal .cauti cerbul
de aur care canta ca toate pasarile i sa-1
aduci in cas numai trei zile, i vei vedea cum
se va face s'anatoasa.
imparatul puse sa strige pristavul in toata
impar4ia ; iar, dupa trei zile, feciorul bucata-

www.dacoromanica.ro
39

resei lovi busteanul de trei ori se facii un cerb


de aur frumos, apoi baga intr'insul pe feciorul
deimparat, si se puse dinnaintea palatului.
Imparatul vazand cerbul, se dete jos si in-
treba pe feciorul bucataresei, daca-i este de
vanzare.
Nu-mi este de vanzare, ci de inchiriere,
raspunse cu semetie feciorul bucataresei.
Ei bine ! ce sa-mi ceri ca sa mi-1 dai
numai trei zile.
Sa-mi dai o mie de bani de aur.
Tocmeala se facii si imparatul lua cerbul
0-1 baga in odaia Doamnei Chiralina ; apoi
se duse la treaba lui.
Cerbul, cum se vzii numai cu Doamna
Chiralina, incepii sd cante un antec de dor
de pla.ngeau lemnele si pietrele. Doamna Chira-
lina adormi, iara feciorul de imparat iesi din cerb
si o saruta pe frunte, apoi intra iarasi in cerb.
A doua zi Doamna Chiralina spuse femeilor
sale ea: a visat de doua ori ca a srutat-o un
june frumos. Atunci una din femei, fiind mai
priceputa, zise Doamnei Chiralina : ca pe data
ce va incepe cerbul sa ante, sa se prefaca ca
doarme ; si cum se va simti ca. o saruta cineva
sa puie mana pe dnsul.
Cum veni noaptea, cerbul incepii sa ante
un antec de jale. Doamna Chiralina se prefacii
ca doarme ; si and veni Fat-frumos a o sarute,
il stranse in brate si-i zise ;
D'acum innainte nu vei mai scap, ca
mult am dorit sa te dobandesc.
www.dacoromanica.ro
40

Ei statura amndoi pana ii apuca ziva: iar


drill fu pe la pranz, a venit imparatul i cu
fiul buckaresei, ca sa-i dea cerbul. Doamna
Chiralina incepil sa planga si nu vrea nici de
cum sa se desparta de cerb; dar fiul buata-
resei ii zise incetinel: Cere dela imparatul
voie sa. petreci cerbul pana afara din oras, caci
acolo ne asteapa o caruta cu doisprezece cai
de foc in care o sa ne ducem la impar4a lui
Fat-frumos, iubitul tau.
Doamna Chiralina ceru si dobandi dela im-
paratul aceasa voe, si petrecu pe cerb cu
mare alaiu pana afarl din oras ; atunci Afin
lovi cerbul de trei ori in burt si indata se
facii dintr'insul o caruta cu doisprezece cai de
foe; apoi luand pe Doamna Chiralina c'o 'liana
si pe Dafin cu alta, sari intr'insa si se facur5.
nevazuti. Si dup ce umblara zi de vara pada:
'n seara, ca cuvantul din poveste ce d'acilea
mult mai ieste, ieOra pe taramul celalalt si
ajunsera in tara bor.
Imparatul, cum primi stire despre sosirea
fiului sau, ii iesi inainte cu multime de osti,
apoi il insoti cu Doamna Chiralina si facii nunta
imparateasca, care tinii trei zile si trei nopti.
late() zi Doamna Chiralina sedea la fereastra
palatului si se uita la drum, cand iat un
Ovreiu cu dm-Iasi de vanzare.Doamna Chiralina
II chema sus si Ilia &ma' cAmasi si mai subtiri
deck panza Oiajenului si se imbraca cu una
dintr'insele. Nu trecu mult si se bolnavi atat
de greu, incat ajunse in mana mortii.
www.dacoromanica.ro
41

Afin afla de boala imparatesei i intra pe


la miezul noptii in odaia unde dormea ea,
apoi o stropi peste tot cu lacrami de turturica
ie0 afard ; dar strejani dela ur se dusera
la Dafin imparat, i-I part c l'au vazut saru-
tand pe impkateasa.
ImpAratul, cum auzi, se facii foc de manie,
porunci sri. taie capul lui Afin. Dar cand
ajunse la locul de pierzare, Afin zise impkatului :
Multi ani sa-ti dea Dumnezeu, impkate !
pentru toata fratia i dragostea mea cdtre tine,
te rog s strangi pe top boierii cei mari ai
imparaPei, ca am sa spuiu inaintea lor un mare
cuvnt, i apoi vei porunci sa-mi taie capul.
Imparatul porunci sal se adune divanul im-
paratesc in care sa fie de fata i Doamna Chi-
ralina ; i aducand pe Afin, ii zise :
Spune, nelegiuitule, aceea ce ai de spus!
Atunci Afin IncepIi aa :
A. fost odat un fecior de imparat care
prinsese dragoste asupra unei fete de imparat
de pe tarmul celalalt, i fiindca nu putea sd
trdleasca fara &Ansa, a plecat impreun a. cu fra-
tele sau de cruce, ca ori sa gaseasca ori sa-i
rapue capul prin pustii. Dupa ce umblar a. lu-
mea in cruci i curmezi, ajunserd la muma
Crivatului i o ruga s le spuie drumul care
duce la fata de imparat, dupa care plecasera
ei. Muma Crivatului ii trimise la muma Van-
tului de primAvara care ii gazdui 0 le fagklui
sa intrebe pe fiul zau. Ea s'a tinut de vorba ;
cki cum a venit fiul sau 1-a intrebat 0 el a
www.dacoromanica.ro
42

inceput sa spuie aqa.: imparatia Doamnei Chi-


ralina este departe de ei cale de zece ani ;
dara aceasta cale se poate face inteo clipeala
de ochi, daca s'o gsi cinev care sa se ducal
in padurea cea neagra de langa gArla de pa-
cura, care arunca pietre i. foc Offal la cer, unde
va gasi buqteanul Ielelor i. va incalica pe dansul
ca sa treaca &la. Dui:id ce va ajunge la im-
paratie, trebuie & faca din butean un cerb de
aur i s intre intr'insul ca sa ajunga in od aia
Doamnei Chiralina i. s o fure. Dupa ce o va
lua de sotie, sora Vantului turbat de pisma o
sa. trimita un Ovreiu cu niqte carna0 mai sub-
tiri decat panza paiajenului, i daca. nu va ti
sa le ude cu lacrarni de turturica, cum se va
imbraca cu dansele in trei zile va muri.
Dupa ce Vantul spuse toate acestea mume-sei,
o jura ca de va spune cuiva ceeace auzit, sa
se faca cu totul de piatra.
A doua zi, feciorul de imparat intreba pe
muma Vantului dac a aflat ceva dela fiul sau;
dar ea temandu se sa nu se faca piatra, ii
zise Ca n'a aflat nimic. Iar fratele de cruce al
feciorului de imparat nu dormise in noaptea
aceea qi auzise tot. Astfel, fait sa spuie fecio-
rului de imparat aceasta taina, se duse impreuna
cu dansul in padurea neagra, incalecara pe
butean 0 trecura dincolo D .
Cum sfari Afin aceste vorbe, se facu de
piatra pada la genunchi Afin incepU iara0 qi
zise :
iDupa ce ajunsera la palatul Doamnei Chi-
www.dacoromanica.ro
43

ralina, fratele de cruce lovi buteanul de trei


ori 0 se fad.' un cerb de aur 0 baga pe fe-
ciorul de imparat inteinsul..., Prin aceste cu-
vinte, Afin se fad' de piatra pana la bra'''.
Imparatul 0 imparateasa, vazand nevinovatia
lui Afin, incepura a plange 0. a-1 rugh sa in-
ceteze din povestire. Dara el nu voi, ci merse
inainte zicnd : c ...dupa ce imparatul se cununa
cu Doamna Chiralina, nu treci." mult 0 impa-
rateasa cumpara cloud carnai dela un Ovreiu,
se imbrac cu una dintr'insele 0 indata cazu
la grea boala. Afin, tiind din ce venia boala,
intra pe la miezul noptii la imparateasa 0 ga-
sind-o dormind, o stropi cu lacrami de turtu-
rid. 0 o scapa de moarte*. Cum sfari Afin
aceasta povestire, se fad' cu totul dg piatra,
iar Dafin imparat i cu Doamna Chiralina
plnsera trei zile 0 trei nopti, apoi luara trupul
cel impietrit al facatorului lor de bine 0-1 pu-
sera in odaia lor ca saii aduca aminte de
dansul totdeauna.
Dup aceea ei traira mai mult timp 0 nas-
curd. un copil.
Intr'o dimineata, Dafin imparat intra in casa
imparatesei i-i spuse ea a visat o femeie im-
bracata in haine albe, care i-a zis ca daca voete
sa invieze pe fratele sau cel impetrit, sa taie
copilul lor, sa unga piatra cu sangele lui. Im-
parteasa spuse ca 0 ea a visat tot un astfel
de vis : apoi, unindu-se amndoi, aim-A copilul
0 stropind piatra cu sAnge, incept' sa se mite,
apoi invia cum se cade 0 zise :

www.dacoromanica.ro
44

0 doamne! dar greu somn am dormit.


E! e! frate, raspunse imparatul : ai fi
dormit mult qi bine .daca nu taliam copilul ca
s te stropim cu sngele lui. Atunci Afin se
cresta la un deget cu cutitul i rasa sa curga
sAngele sau peste copil, care invie numai intr'o
clipa; iar imparatul, de bucurie, porunci sa faca
veselie mare in toat tara.
incalecai p'o ea i v'o spusei domniei-
voastre ash..
P'; Notd. Scris de N. Filimon, i publicat pentru intAia
oath in Tdranul roman No. 34 din 1862, a doua oarA in
Legende sau Basmele romanilor, partea rt, fasc. 1, 1873.

www.dacoromanica.ro
FAT-FRUMOS CU PARUL DE AUR

A fost odata ca niciodata : ca de n'ar fi nu


s'ar mai povesti ; pe cand iace plopurrul pere
0 rachita micrnele ; de cand se bateau ur0i
in coada ; de cand se luau de gat lupii cu
mieii de sa. sarutau, infratindu-se, de cand se
potcovia puricele la un picior cu nouazeci *i
noua de och de fier .5i s'arunca in slava cerului
de ne aducea poveti ;
De cAnd se scri musca pe perete
Mai mincinos eine nu crede.
A fost odata intr'o pustie mare un pustnic,
0 petrece singur, singurel. Vecinii sai erau fia-
rele padurilor. i ala era de bun la Dumnezeu,
incat toate dobitoacele i se inchinau, cand se
intalniau cu dansul.
Intr'una din zile se duse pustnicul pe mar-
ginea &lei, care curgea pe aproape de co-
liba lui, 0 iata vazii ca vine pe apa un sicriaq
smolit i incleit bine 0 auzi un orcait de copil,
iqind dintr'insul.
Statii putin de cugeta, 0 dupa. ce facii ru-
gaciune, intra in apa 0 trase cu 0 prjida si-
www.dacoromanica.ro
46

criaul la margine. Cand deschise, ce s vadd


in el ? Un copila ca de vreo cloud luni : Ii scoase
din sicriu i cum il lud in brace, ad'.
Acest copil avea un baier atarnat de gat.
dacd Ii lu, vazii c intr'insul era o scrisoare :
o citi i aB c copilul de fata este lepadat
de o fata mare de imparat, care alunecase i
ea in valurile luniii, i care de frica pa'rintilor,
lepada copilul, 11 puse in sicrial i-i dase drumul
pe garld, lasandu-1 in tirea lui Dumnezeu.
Pustnicul voi din toata inima s creasca.
pruncul ce-i trimisese Dumnezeu ; dar cand se
gandi cd n'are cu ce sa-1 hraneasca, Ii podidi
un plans de nu se mai putea. sfari. Cazii in
genunchi i se ruga lui Dumnezeu, i o ! mi-
nune ! deodata rasari, mare, dintr'un colt al
chiliei sale, o vita, i numai deck crescu i
se innalt pand la stremina casei.
Pustnicul cauta la dansa i vdzii struguri, unii
copti, altii parguiti, altii agurida i alii tocmai
in floare ; indata lua i dete copilului, i vazand
ca-i mnanca, se bucura din tot sufletul lui i
multumi lui Dumnezeu. Cu struguri crescu co-
pilul, pana ce Incepi s mnance i ate altceva.
Jar daca se mai marl copilul, pustnicul se
apuca i-1 invdta s citeasca, sa adune radacini,
ca s se hraneasca i sa umble la vanat.
Dar intr'o zi chema pustnicul pe copil i-i zise:
Fdtul meu, simt c slabesc din ce in ce ;
sunt batrn, precum ma vezi, afla dar ca de
azi in trei zile ma duc pe lumea cealaltd. Eu
nu sunt tatal tau cel adevarat, ci te-am prins
www.dacoromanica.ro
47

pe garlA, unde erai dat 0 pus intr'un sicria


de muma-ta, ca sa nu se mai dovedeasca fapta
sa cea de ru0ne, fiindcA era fat de imparat.
DacA voiu adormi somnul cel de veci, care
o sa-1 cunoti and vei vedeh cA tot trupul
meu are sa fie rece ca ghiata, amortit 0 teapan,
sA bagi de seamA cA o s vina' un leu. SA nu
te sperii, dragul tatei ; leul imi va face groapa
0 tu vei trage pamnt peste mine ; de mos-
tenire n'am ce sa-ti las, deal un frau de cal.
Dup ce vei rAmnea singur, sa te sui in pod,
s iei fraul, s6-1 scuturi, i indata va veni un
cal sA te invete ce sa faci.
Dupa cum zise batranul, a se intamplA.
A treia zi pustnicul, luanduli famas bun dela
fiul sAu cel de suflet, se culcA 0 adormi somnul
cel lung.
Apoi indata veni un leu groaznic, nevoie
mare ! Si veni rcnind ; cum vazii pe bAtran
mort, ii sAp groapa cu ghiarele, iar fiul il
ingrop, qi rAmase acolo trei zile 0 trei nopti,
plangand la mormant.
Apoi foamea ii dete in tire &A el viaza incA ;
se scul de pe mormAnt cu inima sdrobita de
durere 0 de intristare, se duse la vitA, 0 cu
mare mahnire vAzii cA se uscase ; atunci i0
aduse aminte de vorbele batranului qi se sui
in pod, unde gasi &hail ; il scutura, 0 iat ca.
veni un qoimulean aripat, i stand inainte-i, zise :
Ce porunceti, stApftne ?
Copilul ii spuse calului din cuvant in cuvant
toata Oretenia cu moartea bAtranului, 0 adauga:
www.dacoromanica.ro
48

Iata-m a. aicea singur. Dumnezeu mi-a luat


pe tatal ce-mi daduse; ramE tu cu mine; dar
sa mergem intealta parte, unde sa ne facem
coliba ; aici, lnga acest mormnt, nu tiu de
ce, dar imi tot vine sa plang.
Nu aa, stapane, Ii raspunse calul ; noi
o sa ne ducem, s locuim unde sunt multi oa-
meni ca dumneata.
Cum ? intreb baiatul, sunt multi oameni
ca mine 0 ca tata? i o s traim cu danii?
Negreit, Ii raspunse calul.
Atunci, daca e ah, mai intreba copilul,
de ce nu yin ei pe la noi?
Ei nu yin, ii mai zise calul, fiindca n'au
ce canta p'aci ; trebuie s mergem noi la anii.
S mergem, raspunse copilul cu bucurie.
Iar daca ii spuse c trebuie sa fie imbracat,
fiindca ceilalti oameni nu umbra a goi, b--
iatul ramase cam pe gAnduri ; i calul ii zise
sa bage mana in urechia lui cea stnga i dupa.
ce baga mna, scoase nite haine pe cari le
imbraca, ciudindu-se ca. nu ti cum sa le in-
trebuinteze ; calul ii invata., i apoi copilul in-
caleca pe dnsul i porni.
Dupd ce ajunse in ormul cel mai aproape,
0 se vazii intre multimea aia de oameni, fur-
nicnd in sus i in jos, se cam spaimanta co-
pilul de atata sgomot, i umbla tot cu frica,
mirndu-se de frumusetea caselor 0 de tot ce
vedeh; bagA insa de seama ca fiecare lucru
ii are rnduiala so. Dar calul, imbarbtndu-1,
ii zise:
www.dacoromanica.ro
49

Vezi, stapne, aid toate sunt cu sartul lor ;


de aceea trebue s tii sd-ti faci i tu un
capatdiu.
dupa ce ezii acolo cdtev zile, mai de-
dndu-se cu lumea si mai obisnuindu-se a trai
in huetul ce inabusete orasele, pleca luandu-si
calul cu sine si se duse pana ce ajunse pe
tarmul unor zane.
AjungAnd la zdne, cari erau in numar de
trei, cauta sa se bage ca argat la dnsele ; ad
II sfatui calul sa faca.
Zanele deocamdat nu prea voiau s-I ia in
slujba, dar se induplecara la rugaciunile lui i-1
primira.
Calul adesea venid pe la domnul sau, i.
inteo zi Ii zise sd bage bine de seamd cd: in
una din case zdnele aveau o baie : c acea baie,
la caciva ani, intr'o zi hotarit, curge aur, i
cine se scalda Inti, aceluia i se face pa.rul
de aur.
Ii mai spuse s vad c. inteunul din tro-
nurile casei zanele aveau Q legatura cu trei
randuri de haine, pe cari le pastrau cu in-
grijire.
Baiatul bag la cap toate zisele calului, i
de cate ori aved cite cev greu de fdcut chem
calul 9i4 dd. ajutor. Zanele ii dase voe s umble
prin toate casele ; s deretece, s scuture, sa
mature, dar numai in camera cu baie sa. nu
intre. Insd el, cnd lipsiau ele de acasa intr
si lu aminte la toate cd te ii ziced calul.

23719 www.dacoromanica.ro 4
50

Intr'o zi zanele plecara la o sarbatoare, la


alte zane i avura grij sa porunceasca arga-
tului, ca in minutul ce va auzi ceva sgomot in
camaruta cu baia, sa rupa o indrila din strea-
ina casei ca sa le dea. de tire i. O. se intoarca
degraba, fiindca. ele tiau ca. e aproape s in-
ceapa a curge aceasta apa de aur.
Fiul pustnicului pandia ; qi cand vazii minu-
nea asta chema numai deck pe cal. Calul ii
zise sa se scalde ; i el aa facii.
Ieind din baie, el lua legatura cu hainele,
qi o porni la sanatoasa, Ware pe calul lui cel
cu aripi, cu care sbura ca va.ntul se ducea ca
gandul. Cum WO, pragul portii, incepura ca-
sele, curtea i gradina a se cutremura i. a urla
a de groaznic, incat se auzi pada la za.ne i
zanele se intoarsera acasa.
Daca vazura, ca argatul lipsete, i hainele
nu sunt la locul kr, se luara dupa dansul ; 0-1
urmarira din loc in loc pang ce, and era sa
puie mana pe dansul, el trecii hotarele kr, 0
apoi statil.
Cum il vazur zanele scapat, se catranira de
necaz, ca nu putura sa-1 prinda. Atunci ele ii
zisera :
Ah ! fecior de lele ce mi-ai fost, cum
de ne amagisi ? Arata-ne macar sa-ti vedem
parul.
i resfiranduli parul pe spinare, ele se uitaii
cu jind la dansul, i li se scurgeau ochii. Apoi
zisera :
Aa par frumos nici noi n'am mai vazut !
www.dacoromanica.ro
51

Fii sanatos; dar incai f5 bunatate de ne &


hainele. .

El insa nu voi, ci le opri i le 1115 in locul


simbriei ce avea sa ia dela zane.
De ad se duse intr'un ora, ii puse o b5ic
de cirvi in cap, i merse de se rug5 de gra-
dinarul imparatului ca sa-1 primeasc argat la
gradina imp5ratesca. Gradinarul nu prea voi
sa-1 asculte ; dar dup 5. multa rug5ciune il primi ;
il puse s5 lucreze la pamnt, s5 care ap5, sa
ude florile, il invata sa curete pomii de omizi
i brazdele de buruieni. Fat-frumos lua in cap
tot ce-1 inva gradinarul, stapanul su.
Imp5ratul avea trei fete ; i a multa grija
ii dase trebile imparaliei, incat uitase de fete
ca trebuie s le marite.
Intr'una din zile, fata cea mai mare se vorbi
cu surorile ei, ca s duca fiecare cate un pe-
pene ales de dansa la masa impgratului.
Dup5 ce imparatul se puse la masa', venir
i fetele i aduse fiecare cate un pepene pe
tipsii de aur i ii puser5 dinaintea imp5ratu1ui.
Imparatul se mir5 de aceasta fapfa, i chem5
statul imp5r5.tiei sa-i ghiceasc5 ce pilda s fie
as ta.
Adunandu-se sfatul, talar5. pepenii, i dup5
ce fazur5 c5 unul se cam trecuse, al doilea
era tocmai bun de mancare i. al treilea dase
in copt zise:
ImpArate, s5 tr5.eti multi ani; pilda asta
insemneaz5 varsta fetelor Mgriei tale, i ca a
sosit timpul ca SA le dai la casa bor.
www.dacoromanica.ro
52

Atunci imparatul hotari sa. le marite. Dete,


deci, sfoara in tara de aceast hotarire ; 0
chiar de a doua zi incepura a veni petitori
dela cutare 0 dela cutare fecior de imparat.
Iar dupa ce fata cea mai mare 10 alese mire pe
un fiu de imparat, care-i Orli mai frumos, se
fad.' mare nunta imparateasd. 5i dup ce sfar-
0ra veseliile, plecara imparatul cu toata curtea
ca sa petread pe fiica-sa pana la hotarele im-
paratiei sale. Numai fiica imparatului cea mai
mica ramase acasa.
Fat-frumos, argatul dela gradina, vazand ca.
0 gradinarul se duse cu alaiul, chiema calul,
incaleca, se imbraca cu un rand de haine din
cele luate dela zane, pe care era campul cu
florile ; i dup ce-0 rasa parul sau de aur pe
spate, incepii a alerga prin grdina in toate
partile, fara sa fi bagat de seama ca fiica im-
paratului il vedea de pe fereastr, caci odaia
ei d in grdina.
Calul cu F at-frumos strica toata gradina, 0
cand vazii ca veselia lui facuse paguba, desca-
lica, se imbraca cu hainele sale de argat i
incepii a drege ceeace stricase.
and veni acasa gradinarul i vazii stria-
ciunea ce se facuse, se lua de ganduri ; incepii
a certa pe argat de ce n'a ingrijit de gradina,
0 era atat de suparat, cat p'aci era sa-1 bath..
Dar fiica imparatului, care privia dela fe-
reastra toate acestea cerii gradinarului sa-i tri-
mita nitele flori.
Gradinarul facii ce fad]. 0 aduna de prin
www.dacoromanica.ro
53

colturi cAtevh floricele, le lega i le trimise im-


paratesei celei mici. Ea, daca primi florae, ii
dete un pumn de bani i-i trimise raspuns sa
ierte pe bietul argat, c nu este el de vina.
Atunci gradinarul, vesel de un dar ale, de
frumos, ii puse toate silinele, i in trei sapta-
mani fad' gradina la loc, ca i cum nu s'ar fi
intAmplat nimic intr'insa.
Nu mult dupa aceasta, fata imparatului cea
mijlocie ii alese i ea un fecior de imparat,
i-1 lua de barbit. Veseliile tinura ca i la
sora-sa cea mare ; iar la sfaxitul veseliilor o
petrecii i pe &Ansa imparatul 'Ana la hotarele
imparatiei sale. Fata cea mica a imparatului
nu se duse, i ramase acasa, prefacndu-se de
astadata ca este bolnava. .
Argatul gradinei, cum se vazu iar singur,
vru sa se veseleasca i el ca toti slujitorii culla ;
insa, fiindca el nu se pute veseli cleat cu
bidiviul sau, ii chiema calul, se imbraca cu
alte haine: cerul cu stelele, ii lasa parul pe
spate, i calca toata gradina.
and baga de seama ea' iar farmase totul,
se imbraca cu hainele sale cele proaste, i,
bocindu-se, incepu s dreaga ceeace stricase.
Ca i de celalalt rand, gradinarul voind sa-1
carpeasca, fu oprit de fata cea mai mica a im-
paratului, care ceruse flori, trimitandu-i i. doi
pumni de bani, i vorba sa. nu se atinga de
argat, nefiind el vinovat. Gradinarul se puse
iar pe munca. i dadii gradina gata in patru
saptamni.
www.dacoromanica.ro
54

Imparatul facuse o vnatoare mare, i fiindca


scapase de o mare primejdie, ridicA un chiosc
in padurea aceea, i chemase ca sa. se serbeze
mntuirea sa, pe toti boieri i slujitorii curtii
la o masa infricoata ce pregatise acolo. Toti
curtenii se dusera la chemarea imparatului nu-
mai fiica sa ramase.
Fat-frumos, vathndu-se singur, chema calul,
si voind sd se veseleasca i dansul, imbraca.
hainele : cu soarele in piept, luna in spate i
doi luceafri in umeri, Ii rasa parul de aur
pe spate, incaleca calul si-1 incura prin gradina.
Atat se stricase acum gradina, incat nu mai
era chip de a o drege. Iar daca vzii aceasta
el, incepii a se tngui, se imbrka, iute cu hainele
lui cele de argat, si nu ti de unde s inceap6.
meremetul.
Mania grdinanilui trecii orice hotare, cand
veni i vazii acea mare prpdenie. Dar cand
voi sa-1 dea pe foi, pentruca nu ingrijise de gr-
dina, fiica imparatului Ii cerii flori, dela fereastr.
Gradinarul da din colt in colt si nu stia ce
sa faca ; in cele mai de pe urma, cata i mai
gasi vreo doua floricele, care abia scapase de
copitele calului cu aripi, i le trimise, i fata
de imparat Ii porunci sd ierte pe bietul argat,
pentru care ii dadii trei pumni de galbeni.
Se apuca de croi din nou, i in ase sapta-
mni abia putii face ceva care sa mai semene
a gradina, iar argatului Ii fagadui o santa de
bataie, sora cu moartea, de s'o mai intampla
una ca asta, i s fie gonit.
www.dacoromanica.ro
55

Imparatul se luase de ganduri, vazand pe


fiica-sa tot trista. Ea acum nu mai voi sl iasa
afara nici din cas/. Hotari dar sa o mgrite; i
incepii a-i spune de cutare i de cutare fiu de
imparat. Ea nu voia s auda de niciunul.
Iar daca vaziz asa imparatul, aduna iar sfatul
i boierii i ii intreba ce s/ faca ? Unul din
boieri ii zise sa facg, un foior cu poarta pe
dedesubt, pe unde sa treaca toti fii de imparat
i de boieri; pe care-I va alege fata, sa1 lo-
veasca cu un mar de aur ce-1 va tine in mna,
i dupa acela s'o dea. imparatul.
Aa se i fad'. Se dete sfoar/ in tara ca
este hot/rirea imparatului sg se adune cu mic
i mare i s treaca pe sub poarta.
Toti trecura; dar nu lovi pe niciunul. Multi
credeau ca fata n'are nevoie sa se marite. Insa
un boier batran, trecut prin ciur i prin dar-
mon, d'aia care auzise, vazuse i patise multe,
zise sa treaca. i oamenii curtii ; trecii i gradi-
narul i bucatarul cel mare i vataful, i slugile
i vizitii, i toti rndaii, dar geaba ; fata nu
lovi nici pe unul.
Se facii intrebare daca n'a mai ramas cineva
netrecut, i s'a aflat ca a mai ramas un pea%
Wit de argat dela gr/dinarie, cheIe i dosadit
de n'are seaman pe lume.
Sa treaca i acesta, zise imparatul.
Atunci chem./ i pe argatul cel chele i-i
zise s treaca i dansul, dar el nu cuteza : apoi
cam cu caraiala, cam cu sila, fu nevoit sa treac6,
i daca trecii, fata 11 lovi cu marul.
www.dacoromanica.ro
56

Argatul incepii a tipa 0. a fugi tinandu-se


cu mAinele de cap, zicand ca i-a spart capul.
, Asta nu se poate ! este o greala ! fata
mea nu e de crezut sa fi ales tocmai pe che-
leul asta.
Nu putea, vezi, sa se invoeascA imparatul a
da pe fie-sa dupA argat, dei il lovise fata cu
marul.
Atunci puse a doua oara O. treaca lumea ;
i de a doua oara fiica-sa lovi cu marul in cap
tot pe chele, care iarA0 fugi, tinndu-se cu
mAinile de cap i tipAnd.
Imparatul, plin de mahnire, iar 4i lua vorba
inapoi, 0 puse de a treia oara sa treaca toatA
lumea.
Daca vzaii i vazii imparatul ca 0 d'a treia
oara tot pe chele il lovi fata, s'a plecat la
sfatul imparatiei, i i-a dat lui pe ficA-sa.
Nunta se facu cam pe ascuns, i impAratul
apoi ii oropsi pe amandoi, i nu mai voi sa
tie 0 sa aud de dnii ; atAta numai ca de
sil, de mila, ii primi sa locueasca in curtea pa-
latului.
Un bordeiu intr'un colt al curtii li se dete
spre locuinta, iar argatul se fad' sacagiul curtii.
Toate slugile impratului radeau de dnsul,
0 toate murdariile le arunca pe bordeiul lui.
InAuntru insa calul cel cu aripi le adusese fru-
musetile lumii: nu era in palaturile imparatului
ceeace era in bordeiul lui. .
Fiii de imparat cari venisera in petit la fiica
cea mica, se imbufnara de ruinea ce patise,
www.dacoromanica.ro
57

pentruc a. fiica imparatului alesese pe cheles, i


se invoir a. intre danii ca sa porneasc a. oaste
mare impotriva lui.
Imparatul simti o mare durere, cand auzi ho-
tarirea vecinilor sai ; insa ce s faca ? se pre-
gati de ,rasboiu, i nici ca. avea incotro.
Amandoi ginerii imparatului se sculara cu
oaste i venira in ajutorul socrului lor. Fat-
frumos trimise i el pe sotia sa, ca sa roage
pe imprat a-i da voie sa mearga, i el la baltae.
Du-te dinnaintea mea, nesocotit-o : fiindca,
iata, din pricina ta mi se turbura linitea ; nu
mai voi sa \TA vad in ochii mei, nemernicilor
ce sunteti!
Dar, dupa mai multe rugaciuni, se indupleca,
si porunci sa-1 lase sa care i el macar apa
pentru otire.
Se pregatir i pornira.
Fat-frumos, cu hainele lui proaste i Ware
pe o martoaga schioapa, pled. inainte. Ostirea
Ii ajunse intr'o mlatina, unde i se namolise
iapa i unde se muncia ca s'o scoata, tra-
gand-o and de coada cand de cap, cand de
picioare.
Rasera otirea i imparatul cu ginerii cei
mai mari ai sai i trecura inainte.
Dupa ce insa nu se mai vazura danii, Fat-
frumos scoase iapa din noroiu, ii chema calul
sail, se imbraca cu hainele campul cu florile
porni la campul bataliei, ajunse i se sui
intr'un munte apropiat, ca sa vada care parte
este mai tare.
www.dacoromanica.ro
58

()stile, daca, ajunsera, se lovira; iar FAt-frumos,


vazand c oastea vrajmasa este mai mare la
numar si mai tare, se repezi din vful mun-
telui asupra ei, i ca un vartej se invartia prin
mijlocul ei cu palosul in mnA, i tai in dreapta
si in stanga, pe oricine intalnia.
Asa spaima dete iuteala, strAlucirea hainelor
si sporul calului sau, incat oastea i toti cu
totul o rupsera d'a fuga, apucand drumul fie-
care incotro vedea u ochii, imprstiindu-se ca
puii de potarniche.
Iar imparatul, dupd ce vazii minunea, mul-
tumi lui Dumnezeu, c i-a trimis pe ingerul
sau de 1-a scApat de mna vrajmasului si se
intoarse vesel acasa.
Pe drum intalni iari pe Ft-frumos, prefacut
in argat, muncind sa-si scoat iapa din noroiu ;
si cum era cu voie buna, imparatul zise la
cativa ;
Duceti-va de scoateti pe nevoiasul acela
din noroiu.
N'apucara s'a. se arze bine, si veni veste la
imparatul c vrajmasii lui cu ostire si mai mare
s'au ridicat asupra lui.
Se gati dar si el de rasboiu, i pleca s'o in-
tAlneascA. Fat-frumos iar se ruga sa-1 lase si
pe dnsul Sal mearga i iar fu huiduit.
Dar dacA dobandi voie, porni iar cu iapa
lui. Fu si de astadata de ras si de bataie de
joc, and 1-a va.zut ostirea c iar se inomo-
lise si nu putea sa-si scoath. iapa din noroiu de
fel, de fel.
www.dacoromanica.ro
59

II lasara inapoi ; dar el ajunse i acum mai


nainte la locul de lupta, prefacut in Fat-frumos,
calare pe calul cu aripi, i imbracat in hainele
lui cele cu cerul cu stelele.
c4tile deter6. In tampene i in surle *i se
lovir ; iar Fat-frumos daca vazu c. vrjmaii
sunt mai puternici, se repezi din munte. i-i
puse pe goana.
imparatul se intoarse iar vesel, multumind
lui Dumnezeu de ajutorul ce i-a dat i iar po-
runci ostaflor sa scoata din noroiu pe nevoimul
de sacagiu. Iar el era impacat cu cugetul sau
i se bucura in ascunsul sufletului sau de iz-
banzile sale.
ImpAratul se mahni pana in fundul inimii
sale, cand auzi ca vrajmaii se ridica de a treia
oara cu oaste i mai mare i ca a ajuns la ho-
tarele imparatiei sale cata frunza i iarba; un
plans il napadi de sa fereasca Dumnezeu! i
planse, i planse, Ora ce simti ca-i srabesc
vederile. Apoi ii stranse ,i dansul toata oastea
i porni la batalie cu nadejde in Dumnezeu.
Fat-frumos, porni i el tot pe otopina lui.
Iar dupa ce trecu toata oastea, fficand haz
de dansul cum se muncia ca sa-i scoata iapa
din noroiu, se imbraca cu hainele cele cu soa-
rele in piept, luna in spate i doi luceferi in
umeri, ii FAs . parul de aur pe spate, incaleca
calul ; intr'un minut fu iari pe munte, unde
atepta sa vada ce s'o intampla.
Se intalnira otile, se lovira din mai multe
paqi i se taiau unii pe altii fara crutare; atat
www.dacoromanica.ro
60

erau de inverunati ostaii. Iar cand fu catre


seara., and fa:zit ca otirea vrajmasa era sa ia
in goana pe a imparatului, unde se repezi
odata Fat-frumos din munte, ca un fulger ; i
unde traisni in mijlocul lor, incat se ingrozira
de nu mai tiau ce fac. Strlucirea hainelor lui
Fat-frumos, pana inteatata orbise i zapacise
pe vrajmas, de nu mai tiau ostile unde se
afla. Fat-frumos lovia cu pala, de svanta, in
toate partile. Groaza intrase in inimile protiv-
nicilor si ii turbase de ii uitaserd do batalie,
ci cautau cum sd se mantueasca cu viata. 0
luara la sanatoasa cad incotro vedeau cu ochii,
and- navala unii peste altii, de-si rupeau g-
turile. Fat-frumos insa Ii gonia si-i secera cu
pala ca pe buruienile cele rele.
Imparatul 11 vazii sangerat la mAna, la care
se crestase insui, i ii dete naframa sa ca sa
se lege. Apoi se intoarse acasa izbaviti de pri-
mejdie.
Cand venira, gsiva iara pe Fat-frumos in
noroiu cu iapa; i iarai porunci de-1 scoase.
sosind acasa, imparatul cazii la boala. de
ochi i orbi. Toti vracii si toti filozofii cad ci-
tiau pe stele fura adui, i nimeni nu putura
sa-i dea nici un ajutor. Intr'una din zile scu-
lAndu-se din somn imparatul, spuse ca a vazut
in vis un batran care i-a zis ca daca se va
spala la ochi i daca va bea lapbe de caprd
roie salbatica, va dobandi vederile.
Auzind astfel ginerii sai, pornir cu totii, cei
doi mai mad singuri, fara s ia i pe cel mai
www.dacoromanica.ro
61

mic, si fara a voi sa-1 lase macar a merge im-


preuna cu dansii. Iar Fat-frumos chem calul
si merse cu dnsul prin smarcuri, gasi capre
rosii salbatice, le mulse si and se intoarse,
se imbraca in haine de cioban si iesi inaintea
cumnatilor sai cu o donita plina cu lapte de
oi. Ei il intrebara ce lapte are acolo ; iar el
le raspunse, prefacandu-se ca nu-i cunoaste,
ca duce lapte de capra rosie la imparatul care
visase ca-i va veni vederea, dad. va da acel
lapte pe la ochi. Atunci ei se incercara a-i cum-
para laptele ; dar ciobanul le raspunse ca lap-
tele nu-1 da pe bani ci ca, daca voesc sa aiba
lapte de capra rosie, a se zica ct sunt robii
lui, si sa rabde ca sa le puna pecetea lui pe
spinarea lor, macar ca ei au s se duca si sa
nu mai dea pe la dansul.
Cei doi gineri se socotira c ei pentruca
sunt imparati si gineri de imparat n'o sd le
pese nimic; se lasara deci, de le puse pecetea
lui in spinare, si apoi luara laptele si-1 adusera
vorbind intre dasii, pe drum : de se va incerca
nerodul sa zica ceva, 11 facem nebun, si tot
noi vom fi mai crezu0 decat dnsul.
Se intoarsera la imparatul, ii detera laptele,
se unse la ochi si bail : dar nu-i ajutd nimic.
Dupa aceea veni si fiica cea mica la imparatul
si-i zise :
Tata, iatd, ia i acest lapte, pe care il
aduse barbatul meu ; unge-te si cu dansul, asa
te Tog.
Ce lucru bun a facut nataraul de bar-
www.dacoromanica.ro
62

batul tau, raspunse impar2tu1, ca sa faca 0


acum ceva de isprava? N'au putut face nimic
ginerii mei ceilalti caH m'au ajutat a0 de mult
in rasboaie, 0 tocmai el, natngul, o sa-mi
poata ajuth? i apoi nu v'am spus, a n'aveti
voie a va mai ardta inaintea fetei mele? Cum
ai cutezat s calci porunca mea?
Mal supui la oHce pedeapsa vei binevoi
sa-mi dai, tata; numai unge-te, a te rog, 0
cu acest lapte ce ti-1 aduce umilitul tau rob!
Imparatul, daca vdzii c atat de mult se roaga
fiica-sa, se indupleca 0 lua laptele ce-i adusese,
0 apoi se unse cu dnsul la ochi o zi, se unse
0 a doua zi, 0 cu marea sa mirare simti ca
par'ca incepuse a zari ca prin sit; i. daca se
mai unse si a treia zi, vazu cum \rad toti oa-
menii cu ochii luminati 0 limpezi.
Dupa ce se insanato0, dete o masa mare
la toti boierii 0 sfetnicii imparatiei, 0 dupa
rugaciunea lor primi i pe Fat-Frumos sa ada
in coada mesei.
Pe cand se veseliau mesenii 0 se chefuiau,
se scula Fat-frumos, 0 rugAndu-se de iertare,
intreba :
Marite imparate, robii pot eclea cu sta-
pnii lor la masa?
Nu, nicidecum, raspunse imparatul.
Apoi daca este as, si fiindca lumea te
tie de om drept, fa-mi 0 mie dreptate, i
scoala pe cei doi oaspeti caH sed d'a dreapta
i d'a stnga Mariei tale, ca.ci sunt robii mei;

www.dacoromanica.ro
63

0 ca sa ma crezi, pune sa-i caute i vei vedea


a sunt insemnati cu pecetea mea in spinare.
Cum auzira ginerii imparatului, o bagara pe
maneca 0 marturisira ca asa este ; indata fura
nevoiti a se scula dela masa 0 a sta in picioare.
Iar, catre sfaritul mesei, Fat-frumos scoase
naframa care i-a fost dat-o imparatul la batalie.
Cum ajunse naframa mea in mAinele tale,
intreba imparatul: eu am dat-o ingerului Dom-
nului care ne-a ajutat la fasboiu.
Ba nu, Marite Imparate, mie mi-ai dat-o.
Apoi daca este aa, tu eti acela care
ne-ai ajutat?
Eu, Marite Imparate.
Nu se poate, adause iute imparatul ; 0
daca vrei sa te cred, arata-te aa cum era atunci
acela caruia am dat naframa.
Atunci el se scula dela masa, se duse de
se imbraca cu hainele cele cu soarele in piept,
luna in spate i doi luceferi in umeri, ii lasa
parul pe spate 0 se intatia imparatului i la
toata adunarea.
Cum il vazur mesenii, indata se ridicara 0
se minunara ; Fat-frumos era atat de mandru
0 stralucitor, incat la soare te puteai uit, dar
la el ba.
Imparatul, dup ce lauda pe fiica-sa pentru
alegerea sa cea buna, se dete jos din scaunul
imparatiei i ridica in el pe ginerile sau, Fat-
frumos ; iar el, cea dintai treaba ce fad', fu
de a d drumul din robie cumnatilor
, &di, 0 in

www.dacoromanica.ro
64

toata imparatia se facii bucurie mare. Eram


eu p'acolo, .1 la masa imp`arateasca :
CAram mereu la vatr, lemne cu frigarea.
Duceam eu la mask glume cu cAldarea;
Pentru care capatai :
Un nApAstroc de ciorbd ;
'o sfnt de cociorvA
Pentru cei ce-s lungA vorbA,
Si incklecai p'o a, i v'o spusei d-voastra a.
Si mai incalecai p'o lingura scurta, s'o dai
pe nasul cui n'asculta.
Notd. Povestit de tata Intre anii 1834-1820.
Publicat pentru prima oath in Tdranul Roman No. 24
si 25 din 1862, a doua oath in Legende sau Basmele Ro-
mdnilor, Partea 1. 1872.

www.dacoromanica.ro
BALAURUL CEL CU 5APTE CAPETE

A fost odata ca niciodata : ca de n'ar fi nu


s'ar mai povesti ; de cand face plopurru pere
i rachita micvnele; de cand se bateau urii
in coada; de cand se luau de gt lupii cu mieii
de se sarutau, infratindu-se ; de cand se potcovia
puricele la un picior cu noudzeci i nou de
och de fier i se arunca in slava cerului de ne
aducea povqti;
De cnd se scria musca pe perete
Mai mincinos cine nu crede.

A fost odata intr'o tara. un Balaur mare,


nevoie de cap. El ave apte capete, traia intr'o
groapa, i se hrania numai cu oameni. and
ie*ia la mcmcare, toata lumea fugia, se inchidea
in case i sta ascunsa pftna ce-i potolia foamea
cu vre un drurnet pe care il trgea ata la
moarte. Toti oamenii locului se tanguiau de
rutatea si de frica Balaurului. Rugaciuni i cAte
in luna i in soare se facusera, ca s scape
Dumnezeu pe biata omenire de acest nesatios
Balaur, dar in deert.
Fel de fel de fermecatori fusera adugi, insA
r5maser rqinati, cu vrajele lor cu tot.
23710
www.dacoromanica.ro 5
66

In cele din urma', dacA vazii Imparatul ca


toate sunt in desert, hotari ca sa dea pe fiica
lui de sotie, i jumatate impartia sa, acelui
voinic, care va scApa tara de aceast urgie, 0
dete in tire la toata lumea hotarirea sa.
Iar dup ce se duse vestea in tara, mai multi
voinici se vorbira sa mearga impreuna la panda
i sa mantueasc tara de un a balaur infri-
coat. Ei se intelesera intre danii ca s faca
un foc la marginea cefatii, care era mai apro-
piata. de locul unde traia Balaurul, i in care
cetate era scaunul imp'afatiei, i acolo sa ste
sa privigheze pe rand ate unul, pe cnd ceilalti
s5. se odihneasa ; i ca nu care cumva acela
ce ar fi de panda sa doarma i sa vie Balaurul
sal manance d'a gata, fcura lega.tura ca acela
care va la.s s se stingl. focul, sa fie omorit,
drept pedeapsa daca va dormi cand ar trebui
sa fie detept.
Cu aceti voinici se intovarasi i un om verde,
pui de Roman, tii colea, care auzise de Paga-
duinta Imparatului i venise sa-i incerce i el
norocul.
Pornira, deci, cu totii, i aleser un loc
aproape de groapa, i se pusera la panda..
Pandira o zi, pandira doua, pandira mai multe
zile, i nu se intampla nimic. Iar cand intr'una
din zile, cam dup sfintitul soarelui, pe cand
era de rand viteazul nostru sa pa.ndeasca, iei
Balaurul din groapa i se indrepta care voinicii
care dormiau pe langa foc.
Viteazului care priveghia, i se tad' inima cat
www.dacoromanica.ro
67

un purice, dar imbarbatandu-se, se repezi,


unde se arunca mare asupra balaurului cu sabia
goala in mama, si se lupta cu dansul, pana Ii
veni bine, si harst ! ii taie un cap, harst ! i-i
mai taie unul, i as cate unul, Cate unul, pana
ii tai sase capete.
Balaurul se svarcolia de durere i plesni
din coada, de te luau fiori de spaima ; viteazul
nostru insa se lupta de moarte si obosise ; iar
tovarasii sai dormiau dusi.
Daca vazii el ca tovarasii sai nu se desteapta,
Ii puse toate puterile, se mai arunca odata
asupra grozavului Balaur i-i tai i capul ce-i
mai ramasese. Atunci un samge negru lasa din
ea, fiara spucata, si curse, si curse, pana ce
se stinse i foc si tot.
Acum ce sa faca viteazul nostru, ca sa nu
gaseasca focul stins, cand s'or destepth tovarasii
Iui; caci legatura era ca sa omoare pe acela
care va ras sa se stinga focul. S'apuca mai
intai i scoase limbile din capetele balaurului,
le baga in san i iute, cum putii, se sui intr'un
copac inalt, si se uit in toate partile, ca de
va vedea undeva vre-o zare de lumina, sal se
duca. i s ceara nitel foc, ca sa atate si el pe
al lor, ce se stinsese.
Cat intr'o parte si intr'alta si nu vazii nicaieri
lumina. Se mai uita odata cu mare bagare de
seam i zari intr'o departare nespusa o scan-
teie ce abia. licri. Atunci se dete jos si o
porni intr'acolo.
Se duse, se duse, pana ce dete de o padure
www.dacoromanica.ro
68

in care intalni pe Murgi15, i pe care il opri


in loc, ca sal mai intarzie noaptea. Merse dupa
aceea mai departe i dete peste Miaz5.-noapte,
si trebui sa o lege si pe dansa ca s. nu dea
peste Murgila. Ce s faca, cum sa dreaga ca
s izbuteascA? 0 rug5 ajute a lua un co-
paciu in spinare, care, zice el, il tAiase dela
radcina : o invata el sa se puie cu spatele s
imping5, pe and el tot cu spatele la copac
de ceala1t5. parte va trage cu mainile, ca s-i
pice in spinare, si sa'-1 ia s5 se dua la treaba lui.
Miath-noapte, de mil si de rugaciunea cei
facil, se puse cu spatele la copaciul, care i-1
ar5t 5. viteazul, i pe and impingea, el o leg5
de copac cobz5 i porni inainte c5. n'avea vreme
de perdut.
Nu fad.' mult5. care i intlnI pe Zoril5. ; dar
lui Zorila nu prea ii da mesii a sta mult de
vorb5, cci, zicea el, se duce dup5. Miaz5-noapte,
pe care o luase in goana.". Facii ee fad' si-1
puse i pe ansul la buna randuia15, ca i pe
ceilalti doi, dar cu mai mare bataie de cap.
Apoi plea inainte si se duse 'Dana ce ajunse
la o pestera mare, in care Arise focul.
Aci dete peste alte nevoi. In pesterai acolo
tfaiau niste oameni uriasi cari aveau numai
ate un ochiu in frunte. Cerii foc dela dansii;
dar ei in loc de foc, pusera mana pe dnsul
legara. Dup 5. aceea asezar si un cazan pe
foc cu ap si se g5tiau s5.-1 fiarb 5. ca sa-1
m5nnce.
Dar tocrnai and era sa-1 arunce in aldare
www.dacoromanica.ro
69

un sgomot se auzi, nu departe de pestera


aceea ; toi ieir, i lsara pe un batran de ai
lor ca sa faca asta treaba.
Cum se vaz viteazul nostru singur, numai
cu unchiasul, Ii puse gand ram Unchiasul Ii
deslega ca sa-1 bage in cazan ; dar voinicul
indat a. puse mana pe un faciune asvarli drept
in ochiul batranului, II orbi, i apoi fara sa-i
deh ragaz a zice nici care! ii puse o piedica
si.i facii vant in cazan.
Lua focul dupa care venise, o apuca la sana-
toasa, i scapa cu fata curata.
Ajungand la Zorila, Ii dete drumul. Dupa
aceea o tuli la fuga i fugi panal ce ajunse la
Miaza-noapte, o deslega i pe dansa i apoi se
duse i la Murgila pe care-I trimise sa-si vada
de treaba.
and ajunse la tovarasii si, ei tot mai dor-
miau. Nu inceouse. vezi, Inca a se arath albul
zilei, atat de lune. fu noaptea, fiindca voinicul
Ii oprise cursul, i asa avU timp destul sa co-
linde dupa focul care-i trebuia.
N'apuca sa at4e focul bine, si tovarasii sai,
desteptandu-se zisera :
Dar lunga noapte fu asta, mAi vere!
Lunga, da, vericule, raspunse viteazul.
Si se umfla din foale ca sa aprinda focul.
Ei se sculara, apoi incepura a seiintinde si
a casca; dar se cutremurara and vazura na-
mila de lighioana langa dtnii -un'Oac de
sange cat pe colo. Sgaira ochii i cu mare mi-
rare bagara de seama ca capetele balaurului
www.dacoromanica.ro
70

lipsesc ; iar viteazul nu le spune nimic din cele


ce patise, de tearna sa." nu intre ura intre
0 se intoarsera cu totii in ora.
Cand ajunsera in cetate, toata lumea se ve-
selia cu mic cu mare de uciderea balaurului,
da lauda sfntului ca trecuse noaptea aia lunga,
mai ajunsera odata iar la ziu i ridich 'Ana in
inaltul cerului pe mntuitorul kr.
Viteazul nostru, care vazuse 0 el lipsa ca-
petelor, nu se framnt deloc cu firea, fiindca
se ti curat la inima, i porni catre curtea im-
parateasca, ca sa vada ce s'o alege cu capetele
fara limbi; caci el intelesese c aici trebuie
sa se joace vreo dracie.
Pasami-te, bucatarul Imparatului, un Tigan
negru i buzat, se dusese de-a minune sa vada
ce mai ala, bala, pe la flacaii ce stau de panda.
daca dete peste daqii dormind peste
i
dihania spurcata fara rsuflare, el se arunca cu
satarul dela bucatarie i-i tai capetele. Apoi
merse la Imparatul cu capetele i i le ardta,
flindu-se ca el a facut izbAnda.
Iar Imparatul, daca vzii ca se infatiraza
bucatarul curtii cu izbAnda, lath o masa mare,
ca sa-1 logodeasca cu fii-sa, i puse in gind ca
sa faca o nunta unde sa cheme pe toti im-
paratii.
Tiganul arata la toata lumea hainele sale,
pe care le umpluse cu sange.
and ajunse viteazul nostru la palat, Impa-
ratul cu voie buna qedea la masa ; iar cioro-
pina sta in capul mesei pe qapte perne.
www.dacoromanica.ro
71

Cum ajunse la ImpAratul, ii zise voinicul :


Prea Inaltate ImpArate, am auzit c oare-
cine s'ar fi laudat catre Maria Ta c6. el ar fi
ucis pe balaur. Nu e adevarat, Maria Ta, eu
sunt care 1-am omorit.
Minti, mojicule, striga tiganul inganfat.
poruncia slujitorilor sa-1 deh afara. Impa-
ratul, care nu prea credeh sa fi facut Tiganul
asta voinicie, zise :
Cu ce poti dovedi zisele tale, voinicule ?
Zisele mele, raspunse'viteazul, se pot do-
vedi prea bine ; porunciti numai ca mai Intai
sa se caute daca capetele balaurului, care stau
colea la iveala, au i limbile lor.
SA caute, sa caute zise bahnita.
El insa o cam bagase pe manica, dar se
prefaceh cxi. nu-i pasA.
Atunci cautara si la nici unul din capete nu
gasira limbA ; iar mesenii inmarmurirA, Cad ce
va s zica asta.
Tiganul, care o sfeclise de tot i care se
cai de ce n'a cdutat capetele in gura, mai
inainte de a le aduce la Imparatul, striga :
Dati-1 afara c e un zmintit i nu tie ce
vorbqte.
Imparatul insA zise :
Tu, voinicule, va sa zica ne dai sa inte-
legem ca, acela a omorit pe balaur, care va
arath lirnbile.
Fugi de-acolo, Imparate, zise tiganul care
tremuth ca varga i se ingalbinise ca ceara,

www.dacoromanica.ro
72

nu vezi c calicul asta este un desuchiat, care


a venit ad sd ne amageasc?
Cine amageste, raspunse voinicul linistit,
s-si ia pedeapsa.
El incepir a scoate limbile din san si a le
ardta la toata adunarea, si de ate ori arata
ate o limb, de ata.tea ori cadea si ate o
perna de sub Tigan, pada' ce, in cele din urmA,
czir si el de pe scaun, atat de tare se spe-
Hase dihania.
Dupa aceea voinicul nostru spuse toate ate
a patit, si cum a fdcut de a tinut noaptea atat
de mult timp.
Nu-i trebui imparatului sae, se gandeasca mult
si s vada cd voinicul care vorbia avea dreptate;
si cum era de suparat pe Tigan pentru miselia
minciuna lui cea nerusinata, porunci si nu-
mai cleat se aduse doi cai neinvatati i doi
saci de nuci ; leg5. pe Tigan de coadele cailor
sacii de nuci i le dete drumul.
Ei o luard la fuga prin smarcuri ; i unde
cadea nuca, cddea i bucatica, pana ce s'a pra.
padit i Tigan si tot.
In urma, pregatindu-se lucrurile, dupd ateva
zile facir nuna mare, si lu Romnasul nostru
pe fata ImpAratului de sotie, i tinir veselie
mare 0 nepomenita mai multe sdpfdrnani,
purndu-1 si in scaunul imparatiei ; iar fata Ia-
crrn i multumi lui Durnnezeu ca a sca-
pat-o de slutenia pmntului, de harapina spur-
cata.
Eram i eu p'acolo i dedeam ajutor la

www.dacoromanica.ro
73

nunta, unde Car= apA cu ciurul, iar la sfAr-


itul nuntii adusera un co de prune uscate
sa arunce in ale guri Caseate.
Inealecai p'o e i v'o spusei al!
Povestit de tata intre 1838-1842.
Publicat pentru intaia oarA in Taranul Boman din 1862;
a doua oarA intr'o brosuricA, Basinesau Povest populare;
a treia mini in Legende sau Basmele Romdnilor., Partea
a 1872.

www.dacoromanica.ro
FATA SARACULUI CEA ISTEATA

A fost odata ca niciodata ; ca de n'ar fi, nu


s'ar mai povesti ; de cand faceh plopuorul pere
i rachita migunele ; de cand se bateau ur0i
in coada ; de cand se luau de gat lupii cu mieii
de se sdrutau, infratindu-se ; de cand se potcovi
puricile la un picior cu nouazeci i noua de oca
de fier i se arunca in slava cerului de ne
aducea poveti;
De cand se scria musca pe perete
Mai mincinos cine nu crede.
A fost odata un om i o femeie. Ei erau
atat de saraci incat n'aveau dupa ce bea. apa.
Nici tu casa, nici tu mask nimic, nimic, dar
nimic n'aveau dupa sufletul lor. Muncia bietul
om de dimineata pana seara tarziu, alaturi cu
muierea, de-i trecea na.'durlile, l ca sa dea
i ei in spor, ba-
Se tinea, vezi, norocul dupa dan0i ca pul-
berea dupa caini, cum se zice.
Umblau cu tarabutele de colo pana colo,
ca s se statorniceasca i ei la un loc, nu ga-
siau. Caci cine era sa-i primeasc pe ei, doi
calici, cu liota de copii dupa dan0i.

www.dacoromanica.ro
75

Adica uitasem sa va spuiu. Aveau acesti oa-


meni o spuza de copii. Din acesti copii, cei
mai mari erau fete, iar baietii erau maruntei
si stau pe lnga dansii ca ulcelusele.
Sa uu va fi dus Dumnezeu vreodata sa fiti
fata, cand venia omul dela muncd, ea v'ati fi
luat campii. Iesiau toti afara inaintea lui, jigariti
si hartaniti, ca niste netoti, subtiratici si. piti-
gaiati, ma rog, lesinati de foame, si tabarau
pe bietul om cu gura : tata, mi-e foarne, tata
mor de foame.
Tatal lor se zapaci si nu stia catre care sa
se intoarca mai intAi, i le da toata agoniseala
lor dintr'o zi. Dar de unde s le ajuriga ce
bruma le aducea. el ? Abia puneau pe o masea.
Bietul tat'sau si biata ma-sa, de multe ori
se culcau nemncati. Li se rupea, inima de mila,
dar n'aveau incotro. Si ca sa-si linisteasca copiii,
el le fagadui ca a doua zi are sa le aduca
mai mult. Astfel, mai cu sosele, mai cu momele
adormiau si bietii copii, cu nadejde ca a doua
zi are sa fie mai bine.
Dintre toti copiii, fata cea mare era mai
tacuta si mai cu judecata. Ea ramanea cu su-
rorile si fratii cei mai mici, cand se duceau
parintii la munca, vede de dansii, ii mustrului
si ii povatui sa fie mai cu rabdare, mai ing5-
duitori, ca sa nu se amarasca 'Ana inteatat
parintii. Dar, bate toba la urechea surdului.
Adica, de ! ce sa zici ? Ar fi fost si ei, poate,
mai ingaduitori, si mai cu rabdare, dar burta

www.dacoromanica.ro
76

le da ghies i Ii face de multe ori sa, fie


neintelegatori.
Intr'acestea boierului pe mosia caruia se aflau
acesti oameni, ca i urgisiti de Dumnezeu, i
se facii mila de ei, i intr'o zi, cnd veni omul
s se roage pentru salas, el ii zise :
Omule, te vad harnic, muncesti de te spe-
testi, i doi in tei te vad ca nu poti leg. Iata,
eu ma indur sa-ti dau un petec de loc, s fie
de veci al tau. Du-te de-ti alege petecul ce-ti
va placea, i apuca-te numai decat sa-ti faci un
bordeiu.
Bogedaproste cucoane, Dumnezeu sa
i
primeasca. De unde dai s isvorasca, raspunse
bietul om ; se duse alese un petec de
loc si pana seara groapa pentru bordeiu o i
dete gata.
Nepartea lui. Cum se brodi ca locul ce-si
alesese, s fie alaturi cu al unui taran bogat
mAndru, de nu-i ajungea cineva cu prajina
la nas.
Peste noapte, nu stiu cum se facii, nu stiu
cum se drese, ca o vita d'ale bogatului cazii
in groapa i muri.
A doua zi de dimineata bogatul, vzandu-si vita
moarta, sari cu gura mare asupra saracului, II
lila de piept i cu el tras se duse la curtea
boierului, sa le faca judecata.
Boierul se mira and ii vazu intreba ce
cauta ?
Taranul cel bogat zise!
Boierule, acest prapadit de om, venetic
www.dacoromanica.ro
77

in satul nostru, n'ar mai avea parte de el!


dupa ce ti-ai facut pomana, de i-ai dat un petec
de loc, el tocmai 1a.ng5. mine i-a ales sali
faca bordeiu! Una la mama. Bag5 de seama,
ca dupa ce e srac, apoi e i cu nasul pe sus.
Al doilea, groapa ce i-a facut pentru bordeiu,
dup5 ce Ca e mare foarte, apoi n'a avut grija
sa o acopere peste noapte cu cevh, numai ca
sa-mi fac mie paguba, i mi-a cAzut o vita
intr'insa de i-a rupt junghietura. Judeca d-ta
acum, nu e dator s mi-o plateasca?
El zice ct n'are cu C. Si ce-mi pasal mie
de asta ?
Boierule, raspunse i saracul umilit i cu
lacramile in ochi cat pumnul. Boierule, n'am
ce zice, omoara-m5., spanzura-ma, n'am ce face,
daca a dat pacatul peste mine. AO este cum
zice bogataul meu vecin. i fiindca lui Dum-
nezeu ii place dreptul, drept sa-ti spuiu, ce e
drept : Am sapat o groap, i o groapa mare,
ca s5 incapa bordeiul pe toti ai mei, dar nici
ca m'am gandit ca sa-i aduc paguba. i nici
n'a fost la sufletul meu cugetul de mandr;e,
caci n'aveam pe ce ma mandri, cnd mi-am
ales loc langa casa d-lui. Acum lumineze-vd
Dumnezeu, boierule, i judecati dupa dreptate.
Boierul st in cumpana. Nu ti cui sa dea
dreptate.
Vedea el c saracul a cazut in pacate ; dar
fr voie. Dup5 ce se gandi el nitel, zise :
Bre, oameni buni: Eu am sa v fac trei
intrebari ; cine le va deslega mai bine, a ace-
www.dacoromanica.ro
78

luia sa. fie dreptatea. ra dau ragaz trei zile,


gAnditi-va. Dupa trei zile sa veniti i. sa-mi
ghiciti intrebarile. Tine-ti bine minte. Inthia
intrebare sun'a aa:
Ce este mai gras in lume?
A doua :
Ce este mai bun ?
Si a treia :
Ce aleargA mai iute?
Aide, duceti-va acum. Dar sa mai ti.ti una :
daca nici unul din voi nu va ghici vreuna din
intrebarile mele, sa. titi ca. unde va stau pi-
cioarele, o sa va stea i capetele.
Amndoi impricinatii se intoarser la casele
lor. Bogataul, lauclAndu-se cA el are sa ghi-
ceasca, fiindca ce lucru poate fi mai urr deca't
a spune ca porcul sau din ograda este mai
gras, deoarece sta slanina pe dnsul de o
palm5 ; iar saracul plnge de potopi pamantul,
Ondindu-se ca ce o sa spuie el.
DacA ajunsera fiecare la ai sai, bogataul era
vesel ca are sa-i castige pricina, iar saracul
se puse pe gAnduri i tot ofta. Copiii se adu-
nard pe lnga dansul, se uitau ; dar nu cute-
zau sa-1 intrebe cevh. Incepura i ei a plnge;
i se facir acolo la clnii, o plangere i o je-
lanie de te luau fiori de mila.
Nurnai fata cea mai mare ii lua inima in
dinti 0-1 intreba ce are de este 20. trist?
Ce sa am, fata mea ? Iat pacate dela Dum-
nezeu. Boierul ne-a indatorat sa-i ghicim nite
intrebari, pe cari nici oamenii cei procopsiti
www.dacoromanica.ro
79

nu i le-ar putea spune, necum un sarman prost


ca mine.
Ci spune-ne i noua, ca doara d'om putea
th-ti
, dam vr'un ajutor.
Ca ce ajutor ati putea voi th-mi dati,
voi care nu titi Inca cum se mannca ma-
maliga.
Te mirg, tata, la ce am putea fi buni i
noi. Si ce strica daca ne vei spune i. noua ?
Atunci saracul zise: iaca, iaca, iaca ce ne-a zis
boerul s ghicim; caci de unde nu, ne va st
capul unde ne stau talpile.
Fata cea mare se puse pe ganduri i dupa
ce mai cugeta ea, ce mai cugeta, se apropi
de tata-sau i ii zise :
Ia lath, tata, nu mai fi a5. mahnit. Nu
ne lath Dumnezeu pe noi sa pierim.
Cand te vei duce la boerul sa-i dai raspuns,
ti-oi spune i eu ceva. Si poate ca va da Dum-
nezeu s scapi cu fata curata dinaintea lui.
Saracul parii a se mangai oarecum ; dara
numai inima lui tia. Nu voia, vezi, s5-0 mai
mahneasca i copiii.
In dimineata cand fu a se infatih la boerul
ca sa-i ghiceasca intrebrile, fie-sa ii spuse ca
ce s raspunza. Saracul se arata a fi multumit,
dara se indoia.
Se infatiara inaintea boerului. Bogataul,
mandru i cu pieptul deschis; saracul, umilit i
strans la piept de sta sa-i crape sucmanul cel
sdrentuit de pe dansul.
Boerul intreba pe bogAta:
www.dacoromanica.ro
80

Ei bade, ce este mai gras pe lumea asta ?


Bogatasul raspunse cu curaj :
Apoi de, cocoane, ce s fie mai gras
deck porcul meu din ograda, care are grasimea
pe el de o palma de groasa.
Minciuni spui, faspunse boerul.
Si intreband i pe saracul, el raspunse cu
sfiala:
Apoi de, cucoane, eu zic cu mintea mea
a proasta ca pamntul s5 fie mai gras pe lumea
asta, ca. el ne da toate bunatatile pe cari le
avem.
Ash este, rspunse boerul.
Acum zise bogatasul iarA:
-- Ce alearg rnai iute pe lumea asta ?
Armasarul meu, cucoane, rdspunse boga-
ca alearga peste v.i i dealuri, cnd ii
tasul ;
dau drumul, de nu-i vezi copitele.
Si intrebAnd i pe saracul, el rdspunse :
Apoi de, cocoane, capul meu nu ma duce
asa departe, fara deck, dau socoteala ca, nimic
nu alearg as de iute ca gandul, rspunse si
saracul.
Tu ai dreptate. Cela aiureaza.
In cele din urma mai intreba odata pe bogatas :
Ce este mai bun pe lumea asta?
Nimic nu este mai bun pe lumea asta,
milostive stapane, rspunse el, ca judecata cea
dreapta a Mriei tale.
IntrebAnd i pe sdrac, el raspunse :
Eu boerule, cu prostia mea ma duce
gAndul s crez ca nimic nu e mai bun pe lu-
www.dacoromanica.ro
81

mea asta ca Dumnezeu, care ne suferA pe lume


cu toate rautatile noastre.
Adevarat, aa este, zise boerul.
5i intorcandu-se catre bogataq adaoga :
Esi afara, Oran viclean si mojic ce esti,
sau pui acum deli trage la talpi atata cat nu
pap duce.
Bogatasul esi cu coada intre picioare.
Si chemand mai aproape pe sa'rac, il intreba
cu un grai blajin :
Spune-mi bre, omule, cine te-a invatat
pe tine sa raspunzi ash de potrivit, caci din
capul tau ala secu nu crez sa fi ieit cuvinte
aqa intelepte.
Bietul sarac se cam coda.. Nu-i venea sa
spuie drept, de teama sa nu pateasca ceva.
Dar dad se vazir incoltit, spuse tot adevrul
precum era.
Atunci boierul, mirandu-se in sine de iscu-
sinta fetei saracului, ii porunci, ca a doua zi
sa vie cu fata la curtea boereasca. Ea sa fie
nici imbraoata, nici desbracata, nici &glare, nici
pe jos, nici pe drum, nici pe langa drum.
Curn auzi saracul unele ca acestea, incepir
a se boci si a se vaicara, de nu-ti venea s-1
mai auzi, si se intoarse la ai sai.
Fata cea mare, cand auzi cele ce-i spuse :
Nu te teme, tatuca, ii zise ea, ca-i viu eu lui
de hac. Numai sa-mi cauti doua mate.
Cum se facii dimineata, fata arunc pe dansa
un volog. 1) lug matele la subtiori, incaleca pe
un tap si pleca la curtea boereasca.
1) plasa. www.dacoromanica.ro
23719 6
82

Mergand astfel pe drum, ea nu era nici Ware,


nici pe jos, caci ii da de pamnt cand un picior
&and altul, tapul fiind pitic; umbla nici pe drum,
nici pe langa drum, caci tapul nu tineh drumul
dropt. Aci trecea pe langa ale un gard sa
apvice cate vr'un lastar dela vreun pomivr;
aci trecea de cealalta parte. Nu era nici im-
bracata, nici desbracata, cu vologul aruncat pe
&Ansa.
i aa, cu chiu, cu vai, ajunse la curtea boe-
reasca. Cand o vazura boierii 0 oamenii curtii,
venind a5., incremenira. Boierul, vezi, nu voi
O. se dea ramas, 0 porunci s6. dea drumul la
doi zavoi ce i tineh la curte in lant. Acetia
cum vAzura alaiul cu care venia fata saracului,
se repeziri la &Ansa, dar ea dete drumul indata
matelor, i zavozii se luara dup dansele, iar
fata saracului ajunse la scara boiereasca, aa
precum ii poruncise boierul.
Vazand i aceasta iscusinta. a fetei, boierul
n'avu incotro, i fu nevoit s'o primeasca. Atunci
porunci sa o fereduieasca 1), o imbraca cu nite
haine ca de mireasa 0 hotari sa o dea dup
un fecior ce-1 avea boierul pe lang a. dansul,
care il sluje cu credinta.
DupA ce o vAzii boierul curatita 0 ferche-
zuita ca o mireas, 0 cum aveh ea 0 pe vino
incoace, i se pArii mai frumoasa de cum era
atunci ; ce-i abatir lui, ca. pofti sa o OA el de
nevasta, mai cu seama c6. era burlac, 0 se cu-
nuna cu dansa. Mai inainte de a se cununh,
boierul zise dinsei : eu te iau de sotie ; dar sa
www.dacoromanica.ro
1) S o imbtheze
83

tii ca tu n'ai voie s judeci niciodatA. Cara de


mine. Ea primi.
Dupa ce trecii cat trecii dela cununia lor,
boierul se duse odata in treaba lui pe moie.
In lipsa lui venira doi tarani cu o prigonire la
curte. Afiand c boierul nu este acasa, i Ara%
zand pe cuconita intr'un ceardac, ei incepura
sa se jeluiasca la &Ansa. Ea asculth i tacea.
Unul zise : Aveam sa ma duc pana in cutare
loc., insa o roata dela caruta mi se stricase. Nu
mai puteam inhama iapa la caruta cu trei roate,
mai cu seama ca era a fata. Atunci m'am rugat
de vecinul meu, asta care e de fat, ca sa-mi
impi-umute el o roata. El, ce e drept, aseara
mi-a imprumutat roata ce i-am cerut, cu gind
ca azi pAna in ziva sa ma duc la treaba mea.
Cand, ce sa vedeti, cinstiti boieri? Asta noapte
mi-a fatat iapa un manz.
Taranul cel cu roata, Ii tale cuvantul i zise
i el : Nu-1 credeti cucoana, sa va tie Dum-
nezeu! Roata mea a fatat mnzul .
Cucoana asculta din cerdac i tacea.
Taranii ateptara ce mai aqteptara, i daca
vazura ca cucoana nu le face nici-o judecata,
intrebar :
Da unde-i dus boierul, cucoana ?
Ia s'a dus, raspunse ea, sa vada un lac
de malai ce-1 avem pe marginea unui iaz, ca
in toate noptile ies broatele dintr'insul sa ma-
nance inalaiul.
Taranii se uitara lung i plecara. Ajungand
www.dacoromanica.ro
84

la poarta ograzii boierqti, ei incepura a se in-


intreba unul pe altul.
Ca ce fel de vorb6. fu aia a cucoanei,
ma nea asta ? Cum se poate broatele sa mA-
nnce malaiul?
Ce se sfatuira ei, ce vorbirk c numai se in-
toarser6. s intrebe pe cucoana, ce vorba. fu aia.
Dac6. venira dinaintea cerdacului, iar prinsera
a intreba:
Da bine, cucoana ca ce A. fie vorba ce
ne-ai spus-o? Poate-se ca broatele sa mannce
malaiul?
Nu tiu daca.bromtele poate sa m4nnce
malai, au ba, raspunse cucoana; dar tid ca
roata nu poate sa fete manji.
Tocmai atunci ii venir i t6.ranii de acask
Acum intelesera iretenia vorbei cucoanei, se
mirar de atata intelepciune i se imp5.cara
cum tiura ei mai bine.
Viind i boierul acasa, intreba :
Cine a mai fost p'aci in lipsa mea ? Ce
s'a mai petrecut?
Ce s fie ? raspunse ea. Iaca, iaca, cine
a venit i lack ce s'a int'amplat cu ei, i ce
le-am zis eu.
Boierul cum auzi, Ii zise : Fiindca ai calcat
fagaduiala i. ai judecat f Ara mine, nu mai putem
trail amndoi. Iai ce pofte0 dela mine i ce-ti
este mai drag in casa mea, i sa te duci la
tat-fau, acasa.
Cucoana zise: Vorbele tale, barbate, sunt
sfinte pentru mine, pentruc6. de aceea barbatul
www.dacoromanica.ro
85

este barbat. Nu sunt vinovata intru nimic, caci


n'am judecat pe acei jeluitori, ci le-am spus
numai unde este st5panu1 bor. Dar daca. d-ta
gasesti cu cale sa ma gonesti, eu ma. supun,
f gra s cartesc, i-ti multumesc inca. din adncul
sufletului pentru bunatatea ce ai de a ma lasa
sa-mi aleg ce mi-e mai drag din casa dumitale.
Un lucru te mai rog, fiincica ma gonesti lasa-ma
sa ma. mai veselesc odata si eu in casa dom-
nului meu 0 barbat. Da o masa si chiarna pe
prietenii nostri si cunoscuti s petrecem im-
preund' i sa ne chefuim pentru cea din urma
oath.
Boierul se indupleca, si porunci de facii o
masa d'alea infricosatele, unde chema prietenii
si pe cei mai de aproape ai lor. Sezura, se
inveselir si se chefuira cat le ceru inima.
Cucoana insa tot indesa paharele boierului si
el le tot bea. Si mai dete unul si Inca unul,
'Ana il fad.' cuc. Se imbata boierul de se co-
clise turtd. Atunci 0 cucoana il i-a frumusel la
spinare, fara s mai simta boierul cevh, 0-1
duse la tata-sau acasa, unde il puse pe cuptor
de dormi [Dana se trezi.
A doua zi, cand se destepta boierul va-
zandu-se in astfel de hal, intreba unde se alias ?
Cucoana ii raspunse :
La tata acasa. and m'ai gonit dela d-ta
mi-ai dat voie sa iau din casa dumitale ce mi-o
fi mai drag. Aceea am si facut. Nimic nu mi-a
fost drag deck barbatul. Nu cred sa ma tii
de rau, pentru cd. mi 1-am luat.
www.dacoromanica.ro
86

Cnd auzi boierul asemenea vorbe cu noima,


se gAndi ce se gAndi, apoi raspunse ;
Aidem, nevasta, acasa i. s trAim ca in
san de rai ; acum pricep eu ce odor de femeie
am dobandit.
i m'am suit pe 0 ea
am spus-o a.
M'am suit pe o roata
i-am spus-o toata.

www.dacoromanica.ro
COTO5MANUL NAZDRAVAN

A fost odatA ca niciodatA ; cA de n'ar fi, nu


s'ar mai povesti ; de cand fAce plopusorul pere
si rAchita micsunele ; de cand se bAteau ursii
in coadd ; de cnd se luau de gat lupii cu
mieii de se sArutau, infrAtindu-se ; de cand se
potcovia puricile la un picior cu nouAzeci si
nouA oca de fier si se arunch in slava cerului
de ne aducea povesti.
De cand se scria musca pe perete
Mai mincinos cine nu crede.

A fost odatA o pereche de oameni. Ei n'aveau


copii. Intr'o zi, fiind cu voie bunA, zise barbatul
cAtre femeie :*
Soro, dela mila lui Durnnezeu noi n'avem
copii. SA mergem pe camp si ce vom gAsi,
aceea s ne fie copil.
Bine zici dumneata, frate. Asa sA facem,
dacA astfel ai gAsit d-ta cu cale.
Vedeti ca ei traiau bine si nevasta nu esia
din cuvantul barbatului, nici cat negru sulot
unghie.
FAcurA o azimA, luarA si niticA 1egum5, le
puserA la traistA si plecara.

www.dacoromanica.ro
88

Aide aide, mergand povestiau, qi radeau, i


cu ochii in toate pdtlile cdutau.
and lath ca deterd peste un pisoi jigdrit,
jigdrit i. urduros ; il luard 0 il aduserd acasd.
Il ingrijird i-1 crescurd ca pe copilul bor. De
ce trecea, d'aia se fa:ce mai frumos, pand
se facii un cotovnan numai de drag sd pri-
veti la el.
Nu mai puteau de bucurie oamenii, caci aveau
0 ei pe ce pune ochii in . casa lor, cand se
sculau dimineata. Mai inainte casa li se parea
pustie.
Cotomanul era un pisic cuminte. oarecii
nu se mai sldveau prin casa aceea. and qedeau
casnicii la lucru iarna, in nopti d'ale lungile i
spuneau la znoave 0 la ghicitori, cotoiul sta.
15.ngd da.n0i 0 torcea. and stdpana casei facea
la ciorap, pisoiul se juca cu ghemul. Dar nu-1
incur* fereasci Dumnezeu. Cum face el,
cum dregea, se juca a0 de frumurl, incat
ghemul nici nu se desfdura, nici nu se incurca.
Cate odat il lua in labutele lui de dinainte,
tiindu-1 ca un om, 0 se trantia cu el pe spate ;
altadatd il fAcea sa se dea d'a rostogolul, lo-
vindu-1 cu Cate o labd i se repezia dupd dansul
ca dupd oareci.
Cand stdpanul casei se juca cu dnsul, ferit-a
sfantul sd-1 sgaraie, pare cdli pilise ghiarele.
and 11 mangaia, cunote el ca-1 iubete i
se intorceh i el cu labutele qi mangai pe
stapanu-sau, dar tot cu ghiarele ascunse, o man-
gaiere lina ca mtasa.
www.dacoromanica.ro
89

Pe langd acestea era ash de cuminte, incat


casnicii Ii lasau sa ingrijeascd de pui i sa le
dea de mancare ; iar cotosmanul nici nu se
&idea s dea la ei. El nu era de cei ce-si
bagd botul prin toate vasele. Cat despre oala
cu smntand nici pomeneald nu era sa-1 fi prins
vreodata la ea or sa dea cu prastia prin bu-
catelele de friptura de pe grtar. Era un matoi
cum nu este altul in ziva de azi.
Nu mult dupa aceasta, femeia se simti in-
greunata.
Atunci sa fi vdzut bucurie pe casnici, incat
nu-i tinea pamantul. Iar cand fir la facere, nscii
un copilas gras i frumos i sandtos.
Crescir copilul si se facii mare. Nu se des
partea de pisoi nici cat ai da in cremene.
Arna.ndoi se jucau, amandoi mancau la masa,
amandoi se culcau.
Pdrintilor copilului nici nu le trecea prin
minte s oropseasca pe cotosmanul. Ba incd Ii
ingrijea ca i pe copilul lor, fiindca ziceau ei,
a intrat cu norocul in casa lor, este ugurliu,
adicd dobandise un copilas.
Dela o vreme incoace insa, vdzurd cd dau
indardt. Unde pand aci era belsugul in casa
lor, acum ajunserd negustori grei ca fulgul pe
apa, cum se zice. Cu toate acestea perechea
de oameni nici nu se gandia a carti impotriva
lui Dumnezeu. Ea era multumitd ca dobandise
copil i alt nimic.
Mai trecii ce trecir i amandoi bdtranii dard

www.dacoromanica.ro
90

ortul popii, ramaind in urma lor casa toac si o


sarAcie lucie.
Copilul se alese cu cotosmanul. Dupa ce
vazii ch nu mai are de nici unele, si nici parinti,
se puse pe un plans de-ti era mai mare jalea
de dansul. Atunci cotosmanul ii zise :
Stapne, nu te credeam ash de slab de
Inger. Esti cu mine. Nu te intrista ash de mult.
Precum parintii tAi au ingrijit de mine, as si
eu sunt dator sa ingrijesc de tine. i precurn
tu nu m'ai deslipit de langa tine, nici cat ai
clipi din ochi, aa si eu nu ma voiu deslipi de
tine pana. ce nu te-oi cApatui, nu te-oi vedea
om in randul oamenilor.
Pasami-te cotosmanul era nzdravan. Baiatul
ins ramase cu ochii bleojditi la dansul, cand
il auzi vorbind.
Plecara. amandoi. Cotosmanul inainte ; baiatul
dupa dansul. Ajungand intr'o padure, gasir o
scorbura mare si si-o alesera de locuinta.
Cotosmanul fad' un culcus stapanului sau
acolo numai din fulgi de pasari, de se cufundA
in puf cand se culca. Ii aduceh demncare si
de baut. Ii tinea de urat si spuindu-i fel de fel
basme si snoave. ,

El ii spunea ce va sa zic cantatul greerilor,


ce insemneaza saritura locustelor prin iarba; il
faceh sa inteleaga ch dragostea intre frati este
nesfarsita ca apa fantnei ce curge pe aproape
de locuinta lor. Cand se plirnbau arnandoi prin
cate un luminis din padure, ori esiau la camp,
ii arath toate floricelele si i le spuneh pe nume.
www.dacoromanica.ro
91

Copilul nu se domiri de ce cocorii umbra


in0ruiti tramba ; de ce rndunelele se duc 0
yin; de ce privighetorile cnta a frumos; iara
ciuhurezii, te apuc racori de groaza, cnd ii
auzi. i cotomanul ii spunea. pe art toate, 0-1
face sa priceapa c aici pe pamftnt toate sunt
cu rnduiala bor.
Scorbora o tine a de curata, incat ti-era
mild sa calci pe acolo.
Nici ca. se slava vre-o goanga pe la ei, pe
acolo. Cotomanul nu lash pe -baiat sa puna
mama pe nimic. Toate, el le face5..
Baiatul se facuse flacau de insurat. si-i zise
pisoiul :
Stapane, acum ti-a venit vremea s te
insori.
Bine, sa ma. insor, raspunse flacaiapl ;
dar eu n'am de nici unele. Sunt golan pe cum
ma vezi : sula 0 caciula. .

De asta nu te ingriji, ca este de mine


ingrijita de mai inainte. Tu numai sa faci ce
ti-oiu zice eu. De azi inainte sa. tii ca te nu-
mesti Matahuz imparat.
Nu trecu mult dupa aceasta 0 cotomanul
se duse a cauta fata, sa.-0 insoare stapnul. Se
vede ca el ochise, caci se duse drept ca pe
ciripie la palaturile unui boer mare. Cum ajunse
la poarta, se dete de trei ori peste cap 0 se
facii om.
Iar daca dete ochii cu boierul, el zise :
Boierul, stapanul meu, Matahuz imparat,

www.dacoromanica.ro
92

mergand la vanatoare, nu intalni decat pasa-


rele mititele.
Nu era vaunt,
Vrednic de imprat,

El treceh inainte lasandu-le sa-si vada de


ousoare.
*i ce trebuinta am eu oare sa stiu daca
stapanul tan, Matahuz-imparat, n'ave noroc
la vanat ?
SA-0 tai cuvantul cu miere, boerule ; dar
daca vei voi sa ma.' asculti pan a. in slat-sit, vei
afla c solia mea are sa-ti aduca veselie.
Ei bine, vorbeste cat vei voi, te ascult.
Dar nu stiu de ce, bag de seama c in graiu-
rile tale este ceva mierloit.
Pareri, cinstite boerule. Precum vremea
inchis zamisleste visuri spaimntoase, ash poate
ca. voi fi avand si eu peri rad, 1 te inseala
parerile.
Bine, bine ; sfarseste, precum ai inceput.
i ash., luminate boerule, cum iti spu-
neam, stapanul meu nu bAg in seama posi-
dicul de vanat ce-i tot esia inainte. Rasbatii
padurea prin toate colturile ; dara pare ca se
vorbise toate lighioanele ca s nu iasa de prin
culcusurile lor. Scarbit de prostia fiarelor sal-
batice ce stau pitulate, sthpanul meu hotari A.
se intoarca acasa. and, deodata, pe piscul unui
munticel ce se ridica semet din raristea padurii,
zari o caprioara sprintena cu ochii blajini.
Fu de ajuns o uitatura ; caci ii 110 inima.
www.dacoromanica.ro
93

Stapanul meu Matahuz-impa'rat, se luA. dupa


dansa. Caprioara fugi, el dupa ansa. Dar ea,
mai iute de picior, il las 6. pe urma 0 veni de
se ascunse in culcupl asta. Iar pe mine ma
trimise sa-i caut inima, qi sa-i dau in man a. pe
hotomana de caprioara.Pentru aceasta am venit
la d-ta 0 te rog sa-mi dai ajutor ca sa ma
intorc cu isprava bunA.
Mai, da calendroi mi-ai mai fost ! SO.-
pAnul tau, Matahuz-imparat, mult trebue sa fi
cautat pana sa gaseasca un puschiu ca tine ...
De mine zi ce vei pofti, boerule ; dar
sA, nu cazi in ispita s6. te atingi de imparatul,
stapanul meu; ca. uite, se face lucru dracului.
Nici,ca m'am gindit la una ca asta. Dar
impAratul, vanatorul tau, sa vie sa-0 caute ca-
prioara.
i fiindc a. vorba, vorba aduce, coto0nanu1 0
boerul statura la taifas, si se intelesera la cu-
vinte. Ei hotariea ca SA vie Matahuz-irnparat,
sa dea ochi cu fata boerului.
Intorcandu-se cotorianul la stapanul sau, ii
spuse cum a izbutit in solia lui qi pusera la
cale ca in sarbatoarea viitoare sa mearga im-
preuna.
Baiatul nu se putea domiri cum de sa mearga
el a0. golanet. Iar cotomanul nu-i da ragaz
sa se gAndeasca la d'alde-astea, ci il lua cu
vorba pe departe si cu un cusur subtire il facea
sa priceapa ca are s6. fie fericit.
Trecur zile ca ziva de eri i veni sarba-
toarea ateptata.
www.dacoromanica.ro
94

Cotomanul lua pe stapanul su 0 pleca cu


el in petit. Mersera, ce mersera, 0 ajungand
inteo padure, aproape de palaturile boierului
celui cu fata, se oprira. Balatul ramase adumbrit
intr'un crangulet verde; caci era gol pistol. Iar
cotomanul o rupse d'a fuga spre curtea boie-
rului celui mare.
Cum ajunse, incepii a strigh cat il lua gura :
Sariti, sariti ! ca ne-au jefuit hotii.
Toti cu totul ie0ra sa vadA ce s'a intam-
plat. Cotomanul abia rasuflnd 0 cu spaima
in fata, zise boierului:
Da bine, boierule, in cuprinsul dumitale
se poate ca ziva namiaza mare s ne calce
hotii ?
Unde ? Cum ? Ce s'a intarnplat? intreba
boierul.
Ce sa fie? Iaca tocmai cand veneam cu
Matahuz-impArat, stapanul meu, sa-ti vedem
fata, o ceata de haiduci pusera mana pe noi,
au jefuit pe stapanu meu panA la camar ; iar
eu ma. strecurai, 0 pe ici mi-e drumul, aler-
gai intr'un suflet sali dau de veste 0 sa cer
ajutor dela d-ta. Abia, uite, am scapat cu
zilele.
strigA boierul. Cum se poate una
Bre !
ca asta, ca sa." jefuiasc 6. hotii, p'aproape de
palaturile mele, pe Matahuzul tau imparat ?
SA sara cu mic cu mare inteajutor !
Acum este de prisos, boierule. Talharii
au luat-o la sanatoasa. Mai bine d-mi un rand
de haine, ca sa duc stapanului meu, gi & poata
www.dacoromanica.ro
95

veni pana ad. Cat pentru talhari, fii pe pace,


c va tii el ce sa faca pentru clansii.
Lua hainele ce-i dete boierul, 0 se intoarse
la stapAnul sau. Dupa ce 11 mbrc i.1 invata
cum sa se poarte la boierul, pleca cu dnsul.
AjungAnd, Ii iei boierul inainte si.-1 primi
cu toata cinstea.
Cand fura in cas, Matahuz-imparat se tot
uith pe dnsul. Oamenii casei incepura sa op-
tiasca i sa-0 dea coate, zicand ori ca este
prea fudul acest Matahuz-imparat, sau ca este
prost.
Cotomanul, bagand de seama, zise boierului:
Ma rog sa nu-ti fie cu suparare ; dar stapanul
meu n'a purtat pnt acum ash haine proaste.
Numai deck boierul porunci sa-i aduca altele
numai in fir. Pana una alta, Cotosmanul se
dete pe lnga stapanul sau, i pe furis ii dete
ghiold i-i opti la ureche, ca sa se tie sa nu
se tot uite pe dnsul ala CA protii i ca mojicii.
Dupace se imbraca cu hainele cele bune,
el se tinii bine 0 nu se mai uita asupra lui;
apoi intrara in vorba si se ispravi cu bine.
nici ca se puteh altfel. Caci ginerele dei
era Matahuz-imparat, dar boiul lui cel maret,
chipul cel bine facut 0 alb ca zapada, trupu-
orul lui cel tras ca prin inel i inalt ca Un
brad, facea mai mult decat toata imparatia i
cleat toata boieria.
Dupa ce hotari ziva de cununie, pleca. Pan6
atunci bietul flacau se frmanta cu Ondul ce
o sa faca el i unde o sa-i duck mireasa.
www.dacoromanica.ro
96

Cotomanul nu-i dadii raspas sA se mai On-


deasca, ci cu fel de fel de glume i snoave ii
fur gindurile si-1 inveseli.
and fu ziva hoarit pentru cununie, se du-
sera iara.0. amndoi. Boierul ramase incremenit.
De unde se astept sa. vie cu oaste i cu ma-
rire ,ca un imparat, ma rog, 11 vazu viind ca
un cioflingar, i incepu a se indoi qi a se codi
sa de fata dupa dnsul.
Cotosmanul mirosi indata cam cum merge
siretenia, si lu pe boier d'o parte zicndu-i :
Boerule, s. nu-ti fie paraxin unde ne vezi
ca am venit numai amndoi. Iaca, iaca, iaca,
cum merge treaba : curg foile de zestre ca
ploaia la parintii lui Maahuz-imparat. Iar el
nu voete nici in ruptul capului s ia pe alta,
fara deal pe fata dumitale. Pad* se impo-
trivesc la una ca asta. Eu ins6. 1-am indemnat
si-1 indemn mereu s te aib. de socru. Vezi
Ca tiu eu ce stiu. Casa ca a dumitale i cin-
stita, i laudata, nu se mai gasete pe lume ;
i flacau ca MAtahuz-imparat ba, ba, ba, mai
rar. Apoi casa ce o s tie asta pareche are
sa fie fara seama. Pentru aceasta i stapnul
meu, ascultndu-ma, s'a hotarit s o ia fara
voia parintilor i sa. se traga la moqiile lui, s.
traiasca acolo ca un boier mare.
Frumos cuvintezi tu, dar eu stiu ca. bine-
cuvntarea parintilor intreqte casele fiilor.
Dar mai este i alta poveste, raspunse si
cotorlanul. Cu sluta in vatra casa ajunge sa

www.dacoromanica.ro
97

fie cu up prin pod i cu ferestrele pe sub


pat. Mai bine :
SA munceti
$i sA trae$ti,
$i ce-ti place sA iubeti.
Cam ai dreptate, tu. Dar ma bat gandu-
rile sa mai amanam nunta.
Fie i aqh. Nu ma impotrivesc. Eu insa
te sfatuesc sa nu pierzi din mana un giuvaer
ca acesta ce ti-1 trimete Dumnezeu. Norocul
and pica omului, atunci sa tie sa-1 apuce qi
sa-1 pastreze.
Ei, aide, de ! M'ai biruit cu limbutia ta.
Toate fiind gata, se cununara i f acura o
nunta, de se duse vestea peste apte sate.
Trei zile i trei nopti tinura veselie. A patra
zi trebuiau sa mearga cu nunta la moiile lui
Matahuz-imparat.
Acesta se pierduse cu totul. Nu tia ce sa
faca ; nu tia nici ce mai vorbete de ruOne.
Cotomanul se dete pe langa darisul i ii zise:
tineli firea, omule nu fii copil. Am ingrijit eu
de toate. Tie sa nu-ti pese nimic. Sa taci din
gura i sa te lali sa. te duc unde voiu
zice eu.
Mai veni nitel inima la loc lui Matahuz-im-
parat, and auzi graiurile cotolmanului. Nu se
putea domiri insa cum va face el i la ce moii
il va duce.
Toate se pusera la cale. Toate erau prega-
tite pentru plecare. Ginerele i mireasa se ur-
card in caruta i pornira. Cotomanul insa o
23719 www.dacoromanica.ro 7
98

apuca inainte i zise vizitiilor sa tie pe urma


lui, ca. el ii va calauzi.
Aa facura. Apucar pe campii unde mfi de
floricele impodobiau pamantul. Vantul abiaa dia
0 clatin uprel frunzele pomilor ce se aflau
ici 0 colea in calea lor. Brotaceii oracaiau in
departare. Din cand in and cucul canta in
partea dreapta. Pasrile ciripiau ; iar privighe-
torile prin, cranguletele inflorite, trageau nite
geamparale deli luau auzul.
Cotomanul mergea inainte i aa de iute,
incat carutele nu se puteau tineh de dansul.
Aci pieria ca o naluca, aci se invarteja inapoi
0' flee semn pe unde s apuce.
Pasa-mi-te, calauzind, el facea dresurile inainte.
Intalnind cirezile de vite ale unor smei, el spuse
vacarilor ce sa zica, cand ii vor intreba cineva
ale cui sunt cirezile, cal de unde nu, peirea
capului ce va cade peste dan0i dela Dumnezeu,
va fi groaznica. Intalnind turmele, spuse mig-
derea ciobanilor ce s zica 0 ei, caci de unde
nu, muma padurei ii va chinui bagandu-le mai-
nile in caldarea cu jaratic, Fara vor muri, 0
sufletele lor vor ajunge la munci nesfar0te.
Bietii oameni, de spaima, 0 tiind ca gura
nui tine chirie, spuserd celor ce ii intrebara,
precum ii invatase coto0nanul, carele era in
chip de om.
Ajungand carutele, oamenii miresei, intre-
bara pe vacari, cand vazur sumedenia de
cirezi :
Ale cui sunt cirezile astea, fartatilor ?
www.dacoromanica.ro
99

Ale cui s5. fie ? raspunserA vAcarii, iaca.


ale lui Mkahuz-impArat.
Se minunara toti de bog5tiile acestui im-
p5rat. Mergind mai inainte, deter de niste
turme de oi. Si atkea erau incat nu le puteai
coprinde cu ochii. Intreband :
Ale cui sunt aste turme, prietenilor?
Ciobanii raspunser:
Ei, Doamne ! Ale cui sa. fie ? Ale lui
Matahuz-impgrat sunt, i Inca' astea nu-s nimic !
and auzira una ca aceasta, WO se lovira
cu mana peste falc.. Ei nu mai puturA s5-0
sapaneasc mirarea, i fericeau pe mireasa c a
dat peste un bkbat a de june, frumos i bogat.
Iar Mkahuz-impArat facea m1c5, i inmr-
murit de cele ce vedea. Auzia i i se [Area
Ca viseaz5,, iar nu c5 sunt aevea cele ce se
aratau ochilor lui.
Cotosmanul se mandria 0 se alia cu bog4-
tiile stapanului sau. and, iar, nu se mai vazii.
Nu se qtiii ce se Mai. Pare & intrase in
pAmnt.
El ins6 dete o repezitur inainte. Si ajun-
gand la palaturile smeilor, pe ale cgror mosii
erau, le zise cu grai ingrozitor : Fugii, smeilor,
0 va ascundeti, c5ci iata vine Ilie Plie, s v
potopeasc5, s va jargoleasc5 i dup5 el Luce-
flenderu sA v5 ia suflefigheru.
Racori de groaz coprinser pe smei cand
auzir5 pe neasteptate o veste ao primejdioas5.
Nu stiau incotro sa se dea d'o parte pan5 va
trece acest pArjol ce le spunea cotosmanul.
www.dacoromanica.ro
100

Acesta se prefacii a le fi prieten 0 a le da


sfaturi bune. Vorbele lui atta ii ametise, incdt
de spaim, pare ca le luase pAnza de pe ochi
0 se pierduserd cu totul.
Atunci le zise cu grabire 0 cu o prefacuta
grij e :
Veniti, veniti, mai iute incoa, sd. v ascund
eu in Ora asta de paie din bdtatura.
Bietii smei, atata se speriaserd 'hick nu mai
tiau ce fac. Se lasara sd-i ia ca sa-i as-
cund.
Cotomanul ii baga in ira de paie, 0 ii dete
foc. Indata vdpaia se urca pand la cer ; iar
bietii Smei tipau de usturime in para focului
de s le plngi de mild. Tipara ce tipard, dar
odatd. cu focul li se stinse i lor glasciorul 0
se facura scrum.
Atunci iatd. i nunta intra pe poarta pala-
tului. Slugile spuserd, i ele dupa cum le in-
vatase Cotomanul, ca palaturile astea sunt pe
mo0i1e lui Matahuz-impArat.
and intr a. in palat, ce sa vezi durnneata ?
Bogatia de pe lume era acolo. Paretii numai
in aur poleiti, pardoseala era de cletar, iar
invelitoarea era de acioae i de plumb.
Se mai minunar d. o taana oamenii ce inso-
tied pe mireasa.
Dupa ce se arzar d. tinerii, oamenii se in-
toarsera la boier i-i povestira tot ce vd.zura.
Boierul nu se cai ca 0-a dat fata lui Mdtahuz
imprat. Iar acesta se mira de unde i pAnd.

www.dacoromanica.ro
101

unde sa-i vie lui acea bogatie. Traira in pace


0 veselie perechia nuntita' 0 or fi traind 0
astazi de n'or fi murit.
Tar eu incalecai pe o ea, 0 v'o spusei ap !
Din legendele si basmele Romanilor"
de P. Ispirescu.

www.dacoromanica.ro
MOLDOVA

www.dacoromanica.ro
POVESTEA LUI HARAP ALB

Amu ci-ca era odata intr'o tara un crai care


ave trei feciori. Si craiul acela mai ave un
frate mai mare, care era imparat intr'o alta
tara mai departata. i imparatul, fratele craiului,
se numia Verde-imparat ; i iMparatul Verde
nu avea feciori, ci numai fete. Multi ani tre-
cuse la mijloc, de cand aceti frati nu mai avuse
prilej a se intalni amandoi. lara verii, adica fe-
ciorii craiului i fetele imparatului, nu se vazuse
niciodata, de cand erau ei; i a0 veni impre-
jurarea, de nici imparatul Verde nu cunotea
nepotii sai, nici craiul, nepoatele sale ; pentruca
tara, in care imparatia fratele cel mai mare,
era tocmai la o margine a pamantului, gi crdiea
istuilalt la aka' margine. i apoi- pe vremile
acele, mai toate rile erau bantuite de rasboaie
grozave; drumurile pe ape qi pe uscat erau
putin cunoscute i foarte incurcate i deaceea
nu se putea calatori a de uor i fara pri-
mejdii, ca in ziva de astazi. i cine apuch a

www.dacoromanica.ro
106

se duce pe atunci intr'o parte a lumii, adese-


ori dus rat/IL-lea pana la moarte.
Dar ia, sa. nu ne departam cu vorba i sa
incep a depana firul povestii.
Amu ci-ca imparatul acela, aproape de ba-
tranete, cazand la zdcare, a scris carte fratine-
sau craiului, sa-i trimit grabnic pe cel mai
vrednic dintre nepoti, ca sa-1 lase imparat in
locul sau, dupa moartea sa. Craiul primind
cartea, indata chema tustrei feciorii inaintea
sa i le zice : Iaca ce-mi scrie frate-meu si mosul
vostru. Care dintre voi se simte destoinic a
impaati peste o tara ash de mare si bogata
ca aceea, are voe din partea mea sa se duca,
ca sa implineasca vointa cea mai de pc urma
a moului vostru.
Atunci feciorul cel mai mare ie indasneal
si zice :
Tata, eu cred c. mie mi se cuvine
aceast cinste, pentruca sunt cel mare dintre
frati; de-aceea te rog, sa-mi dai tani .de chel-
tuiala, straie de primeneala, arme i cal de
calarie, ca s i pornesc, fara zabava.
Bine, dragul tatei, daca te bizuiesti ca-i
putea asbate 'An a. acolo i crezi ca esti in
stare a cdrmui i pe altii, alege-ti un cal din
herghelie, care-i vrea tu, ie-ti bani, cat ti-or
trebui, haine care ti-or placea, arme care-i
crede ca-ti yin la socoteal i mergi cu bine,
fatul rneu.
Atunci feciorul craiului Ii ie cele trebuitoare,
srut mana taane-sau, primind carte dela
www.dacoromanica.ro
107

dansul catra imparatul, zice ramas bun fratilor


sai i apoi mnca1ec i pornete cu bucurie spre
imparatie.
Craiul insa vrancl ispiteasca, tace molcum,
si pe inserate, se imbraca pe ascuns intr'o piele
de urs, apoi incaleca pe cal, iese inaintea
fecioru-sau pe alta cale 0 se baga sub un pod.
i cand s treaca fiu-sau pe acolo, numai iaca
la capatul podului il i intampina un urs mor-
naind. Atunci calul fiului de crai incepe a sari
in doua picioare, foraind 0 cat pe ce s iz-
beasca pe stapanu.sau. i fiul craiului ne mai
putand struni calul 1 neindrasnind a mai merge
inainte, se intoarna ru0nat inapoi la tatu-sau.
Pana sa ajunga el, craiul pe de alta parte 0
ajunsese acasa, daduse drumul calului, indosise
pielea cea de urs i atepth acum sa vie
fecioru-sau. i numai iaca il i vede viind re-
pede, dar nu a dupa cum se dusese.
Da ce-ai uitat, dragul tatei, de te-ai in-
tors inapoi? zise craiul cu mirare. Aista nu-i
semn bun, dupa cat tiu eu.
De uitat, n'am uitat nirnica, tata, dar ia,
prin dreptul unui pod, mi-a ie0t inainte un urs
grozav, care m'a vatit in toti sparietii. Si cu
mare ce scapand din labele lui, am &It cu
cale sa ma intorc la d-ta acasa, deal s fiu
prada fiarelor salbatice. i de-acum inainte,
duca-se din partea mea cine tie, c mie unuia
nu-mi trebue nici imp5ratie, nici nimica; doar
n'am a trai cat lumea, ca s mqtenesc pa-
mantul.

www.dacoromanica.ro
108

Despre aceasta, bine ai chitit-o, dragul


tatei. Se vede lucru, c nici tu nu esti de im-
parat, nici imparatia pentru tine; si cleat sa'
incurci numai ash lumea, mai bine sa sezi deo-
parte cum zici, caci mila Domnului, elac de-ar
fi, broaste sunt destule,. Numai a vrea sa
stiu, cum ramne cu mou-tau? Asa-i c ne-am
incurcat in sth.baciune ?
Tata, zise atunci feciorul cel mijlociu, sa
ma duc eu, daca vrei.
Ai toata voia dela mine, tatul meu ; dar
mare lucru sa fie, de nu ti s'or tai i tie ca-
rat-He. Mai tii pacatul, poate sa-ti iasa, inainte
vr'un iepure, ceva - i popAc ! m'oiu trezi cu
tine acasa, ca i cu frate-tau, s'apoi ruinea-ta
n'a fi proasta. Dar da, cearca i tu, sa vezi
cum ti-a sluji norocul. Vorba ceea : t(fiecare
pentru sine, croitor de pane,. De-i izbuti, bine
de bine, iar a. de nu, au mai patit i alti voi-
nici ca tine...
Atunci feciorul cel mijlociu pregatindu-si cele
trebuitoare si primind i el carte din maim
tata-sau catra imparatul, ii ie ziva buna dela
frati si a doua zi pornete i el. Si merge i
merge, pAna ce innopteaza bine. Si and prin
dreptul podului, numai iaca si ursul : mor ! mor!
mor ! Calul fiului de crai incepe atunci a
forai, a sari in doua picioare i a cla inapoi.
fiul craiului, vazand c. nu-i lucru de saga,
se lasa i el de imparatie i cu rusinea lui se
intoarce la tata-sau acasa. Craiul cum il vede,
zice:
www.dacoromanica.ro
109

Ei, dragul tatei, ash-i ca s'a implinit


vorba ceea: cApara-ma de gaini, ca de chni
nu ma' tern,.
Ce fel de vorba-i asta, tata, zise fiu-sau
rusinat ; la d-ta ursii se chiama. gdini ? Ba ia,
acum cred eu fratine-meu, c asa urs ostirea
intreaga. este in stare sa o sdrumice... Inca
ma mier curn am scapat cu viata ; lehamite si
de imparatie si de tot, ca doar, slava Dorn-
nului, am ce manca la casa d-tale.
Ce mnca vad si eu bine ca. ai ; despre
asta nu e vorba, fatul meu, zise craiul poso-
morit, dar ia spuneti-rni, rusinea unde o puneti?
Din trei feciori, cati are tata, nici unul s nu
fie bun de nimica? Apoi drept sa va spun, ca
atunci degeaba mai stricati mancarea, dragii
mei... S umblati numai ash frunza frasinelului
toata. viata voastra, si sa Val laudaci ca sunteti
feciori de crai, asta nu miroasa a nas de om...
Cum vad eu, frate-meu se poate culca pe-o
ureche din partea voastra ; la sfntul asteapta
s'a implini dorinta lui. Halal de nepoti ce are I
Vorba ceea:
La placinte
Inainte,
i la rasboi
Inapoi.

Fiul craiului cel mai mic, facndu-se atunci


ros cum ii gotca, ese afar in grading si in-
cepe a plange in inima sa, lovit fiind in adncul
sufletului de apasatoarele cevinte ale parintelui
sat'. i cum sta el pe gAnduri si nu se du.
www.dacoromanica.ro
110

meria ce sa faca pentru a scapa de ru*ine,


numai iaca se trezgte dinaintea lui cu o baba
garboava de batranete, care umbla dupa mi-
lostenie.
Da ce stai aa pe ganduri, luminate
craior, zise baba: alunga mahnirea din inima
ta, caci norocul iti rade din toate partile i nu
ai de ce fi suprat.
Ia mai bine miluete baba cu ceva.
Ia lasa-ma 'ncolo, mat4a, nu ma supara,
zise fiul craiului ; acum am altele la capul meu.
Fecior de crai, vedea-te-aq imparat !
Spune babei ce te chinuete ; ca, de unde
tii ? ... Poate sa-ti ajute i ea ceva.
Matua, tii ce ? Una-i una i doua-s mai
multe ; lasa-ma 'n pace, ca nu-mi vad lumea
inaintea ochilor de nacaz.
Luminate craior, sa nu banuieti, dar
nu te iuti aa de tare, c nu tii de unde-ti
poate veni ajutor.
Ce vorbeqti in dodii, matuI? Tocmai
dela una ca d-ta ti-ai gsit sa atept eu ajutor?
Poate tii &pat de una ca aceasta ? zise
baba. Hei, luminate craior! Cel-de-sus varsa
darul sat' i peste cei neputincioi; se vede O.
a0. place Sfintiei Sale. Nu cauta ca ma vezi
garbova i stremturoasa, dar prin puterea ce-mi
este data, tiu dinainte ceeace au de gand sa
izvodeasca puternicii pamantului i adeseori
rad cu hohot de nepriceperea i. slabiciunea
lor. Aqa-i ca nu-ti vine a crede, dar sa te fe-
reasca Dumnezeu de ispita! Caci multe au vazut
www.dacoromanica.ro
111

ochii mei, deatata amar de veacuri die port


pe umerele acestea. Of! craisorule ! crede-ma
ca sa aibi tu puterea mea, ai vantura tarile
pamantul 1-ai da de-a dura, lumea aceasta
ai purth-o, uite ash, pe degete i toate ar fi
dupa gandul tau. Dar uite, ce vorbeste garbova
neputincioasa ? Iarta-ma, Doamne, c nu stiu
ce mi-a esit din gura! Luminate craisor, mi-
lueste baba cu ceva!
Fiul craiului, fermecat de vorbele babei,
sccate atunci un ban si zice :
Tine, matusa, dela mine putin si dela
Dumnezeu mult.
De unde dai, milostivul Dumnezeti sa-ti
dee, zise baba, i mult sa te inzileasca, lumi-
nate craisor, ca mare norocire te asteapt.
Putin mai este si ai s ajungi imparat, care
n'a mai stat altul pe fata pamntului, ash de
iubit, de slavit si de puternic. Acum, luminate
craisor, ca s vezi cat poate sa-ti ajute milos-
tenia, seal linistit, uita-te drept in ochii mei
si ascult cu luare aminte ce ti-oiu spune ;
du-te la tata-tau i cere sa-ti dee calul, armele
si hainele cu care a fost el mire, si atunci ai
s te poti duce unde n'au putut merge fratii
tai ; pentruca tie a fost scris de sus, sa-ti fie
data aceast cinste. Tata-tau s'a impotrivi
n'a vrea s te lese, dar tu staruieste pe langa
dansul cu rugaminte, c ai sa-1 indupleci. Hai-
nele despre care ti-am vorbit sunt vechi si
ponosite i armele ruginite, iara calul ai sa-1
poti alege punand in mijlocul hergheliei o tava
www.dacoromanica.ro
112

phi-16 cu jaratic; 0 care dintre cai a veni la


jratic sa mannce, acela are sa te duc5 la im-
paratie 0 are s5. te scape din multe primejdii.
Tine minte ce-ti spun eu, ca poate s ne mai
inthlnim la vr'un capat de lume; c5ci deal cu
deal se ajunge, dar Inca om cu om!
Si pe cand vorbeA baba aceste, o vede in-
valuita intr'un hobot alb, radicandu-se in vazduh,
apoi inaltnduse tot mai sus 0 dup5 aceea n'o
mai zari de fel. Atunci o infiorare cuprinde pe
fiul craiului, ramanand uimit de spaim5 si mi-
rare, dar pe urm5 venindu-i inima la loc i
plin de incredere in sine ca va izbuti la ceeace
gndik se infatiseaza inaintea tatu-s5u, zicnd :
DA-mi voie ca sa ma. duc 0 eu pe urma
fratilor mei; nu de alta, dar ca sa-mi incerc
norocul. Si, ori oiu pute izbuti ori nu, dar iti
fagaduiesc dinainte c5 odata pornit din casa
d-tale, inapoi nu m'oiu mai intoarce, sa stiu
bine c5 m'oiu intAlni si cu moartea in cale.
Lucru negandit, dragul tatei, sa aud asA
vorbe tocmai din gura ta, zise craiul. Fratii
tai au dovedit ca nu au inima inteinii, i din
partea lor mi-am luat toat nsadejdea. Doar tu
sa fii mai viteaz, dar par'ca tot nu-mi vine a
crede. Ins5. daca vrei si vrei numai decAt sa
te duci, eu nu te opresc, dar mi-i nu cumvA
s te intAlneti cu sarba in drum si sa dai si
tu cinstea pe ruqine, c'apoi atunci curat iti spun
ca nu mai ai ce cgut la casa mea.
Apoi dA, tat, omul e dator sa se in-
cerce. Am sa pornesc si eu intr'un noroc si
www.dacoromanica.ro
113

cum a da Dumnezeu. Numai te rog, da-mi calul,


armele i hainele cu cari ai fost d-ta mire, ca
sa ma pot duce.
Craiul, auzind aceasta, par'ca nu i-a prea venit
la socoteala i incretind din sprancene a zis :
Hei, hei ! dragul tatei, cu vorba aceasta
mi-ai adus aminte de cantecul cela :
Voinic tAnAr, cal bAtrAn
Greu se 'ngAduie la drum.

D'apoi calului meu de pe atunci, cine mai


tie unde i-or fi putrezind ciolanele ! a doar
nu era s traeasca. un veac de om. Cine ti-a
varit in cap i una ca aceasta, acela inca-i
unul... Ori, vorba ceea : pesemne umbli dupa
cai morti O. le iei poctoavele.
Tatg, atata cer i. eu dela d-ta. Acum
ori c'a fi traind calul, ori ca, n'a fiind traind,
aceasta ma privete pe mine ; numai vreau s
tiu dac mi-I dai on ba.
Din partea mea dat sa-ti fie, dragul tatei,
dar mi-i de mirarea, de unde ai sa-1 lei, daca
n'are fiinta pe lume.
Despre aceasta nu ma plang eu, tata,
bine ca mi 1-ai dat ! De unde-a fi, de unde
n'a fi, daca 1-oiu gasi, al meu sa fie.
i atunci odata se suie in pod i coboara
de-acolo un capastru, un frau, un biciu i o
a, toate colbAite, sfarogite i vechi ca pa-
mantul. Apoi mai scoate dintr'un gherghiriu
nite straie foarte vechi, un arc, nite sageti,
un palog i un buzdugan, toate pline de ru-
www.dacoromanica.ro
23719 8
114

gina 0 se apuca de le grijete bine 0 le pune


deoparte. Pe urma umple o tava cu jaratic,
se duce cu dansa la herghelie 0. o pune jos
intre cai. Si atunci nurnai iata ce iese din
mijlocul hergheliei o rapciuga de cal grebanos,
dupuros 0 slab, de-i numarai coastele ; 0 ve-
nind de-a dreptul la twig, apuca o gura de
jratic. Fiul craiului ii i trage atunci cu fraul
in cap, zicand:
Ghijoaga uracioasa ce eti, din toti caii
tocmai tu te-ai gasit sa mannci jaratic? De
te-a impinge pacatul sa mai vii odata, vai de
steaua ta are sa fie!
Apoi incepe a purta caii incolo si incoace
0 numai iata. slabatura cea de cal iar se re-
pede 0 apuca o gura de jaratic. Fiul craiului
ii mai trage i atunci un frau in cap, cat
ce poate, i apoi iar incepe a purta caii
de colo Ora colo, sa vada nu cumva a veni
alt cal sa mannce jaratic. Si numai iata 0 a
treia oara, tot gloaba ceea de cal vine 0 incepe
a ma.nca la jaratic, de n'a mai rarnas. Atunci
fiul craiului, manios, ii mai trage un frau, iar
cat ce poate, apoi il prinde in capastru i
puindu-i fraul in cap, zice in gandul sail:
Sa-1 ieu, ori sa-i dau drumul ; Tria tern
ca m'oiu face de ras. Decat cu a cal, mai
bine pedestru.
5i curn st el in cumpene sa-1 iee, sa nu-1
iee, calul se 0 scutura de trei ori 0 indata
ramane cu parul lins-prelins 0 Omar ca un tretin,
de nu era alt manzoc mai frumos in toata her-
www.dacoromanica.ro
115

ghelia. 5i apoi uitnduse tinta in ochii fiului


de craiu, zice
Sui pe mine, stapane, i tine-te bine.
Fiul craiului punandu-i zabala in gura, in-
caleca i atunci calul odata sboara cu dansul
pana la non i apoi se las in jos ca o sA-
geata. Dupa aceea mai sboara inca odata pada'
la Iun j iar se lasa in jos mai iute deal
fulgerul. i unde nu mai sboara 0 a treia
oara panA la soare i, cand se lasa in jos, in-
treaba :
Ei, stapne, cum ti pare? Gandit-ai veo-
data ca ai sa ajungi :
Soarele
Cu piciorale,
Luna
Cu mana
prin nori sa cauti cununa?...
Cum sa mi se para, dragul meu tovaraq?
Ia m'ai bagat in toate grozile mortii, cAci cu-
prins de ameteala, nu mai tiam unde ma ga-
s esc i cat pe ce erai sa ma prapadeti.
Ia a am ametit i eu, ,stapane, cand
mi-ai dat cu fraul in cap sa ma prapadeti, si
cu asta am vrut sa-mi rstorc cele trei lovituri.
Vorba ceea : una pentru alta. Acum cred cA
ma cunos,ti 0 de urit i de frumos, 0 de ba-
trail i de tanar, 0 de slab 0 de puternic ;
de-aceea ma fac iar cum m'ai vAzut in her-
ghelie i de-acum inainte sunt gata sA te in-
tovararsc oriunde mi-i poronci, stapane. Numai

www.dacoromanica.ro
116

sa-mi spui dinainte cum sa te duc, ca vntul


ori ca gandul.
De mi-i duce ca gandul, tu mi-i prapadi,
iar de mi-i duce ca vantul, tu mi-i folosi, c-
lutul meu, zise fiul craiului.
Bine, stapane. Acum sui pe mine far
grij i hai sa te duc unde vrei.
Fiul craiului incalecand, Ii netezeste pe coama
si zice :
Hai, calutul meu !
Atunci calul sboara lin ca vntul i cand
vantul a aburit, iaca i ei la craiul in ograda
au sosit.
Bun sosit la noi, voinice, zise craiul, cam
cu jumatate de gura. Dar aista cal ti 1-ai ales? ...
Apoi da, tata, cum a a targul i norocul ;
am de trecut prin multe locuri 0 nu vreu s
ma iee oamenii la ochi. M'oiu duce 0 eu cat
calare, cat pe jos, cum oiu putea. i zicand
aceste, pune tarnita pe cal, anina armele la
oblanc, isi ie merinde i bani de ajuns, schim-
buri in desagi i o plosca plina cu apa. Apoi
saruta mama tata-sau, primind carte dela dnsul
catra imparatul, zice ramas bun fraOlor sai si
a treia zi catra sara porneste 0 el, mergand
in pasul calului. i merge el i merge pa.na ce
inopteaza bine. i cand prin dreptul podului,
numai iaca Ii ies i lui ursul inainte, mor-
maind infricosat. Calul atunci da navala asupra
ursului i fiul craiului, ridicand buzduganul sa
dee, numai iaca ce aude glas de om zicand:
Dragul tatei, nu da, ca eu sunt.
www.dacoromanica.ro
117

Atunci fiul craiului descaleca 0 tata-sau,


cuprinzandu-1 in brace, il saruta. i-i zise:
Fatul meu, bun tovar4 ti-ai ales ; de te-a
invat cineva, bine ti-a priit, iara de-ai facut-o
din capul tau, bun cap ai avut. Mergi de-acum
tot inainte ca tu eti vrednic de imparat. Nu-
mai tine bine minte sfatul ce ti-dau : in calatoria
ta ai s ai trebuinta 0 de rai 0 de buni, dar
sa te fereti de omul ro, iar mai ales de cel
span, cat ii putea ; s n'ai de-a face cu dan0i,
caci sunt foarte 0igubeti. Si la toata intam-
plarea calul, tovarapl tau, te-a mai sfatui 0 el
ce ai sa faci, ca de multe primejdii m'a scapat
0 pe mine in tineretele mele ! Na-ti acum 0
pielea asta de urs, ca ti-a prinde bine vreo-
data.
Apoi desmierdand calul, ii mai srut de
cateva ori pe amandoi 0 le zice :
Mergeti in pace dragii mei. De-acum
inainte, Dumnezeu tie ca.nd ne-om mai vedeal...
Fiul craiului atunci incaleca i calul scutu-
randu-se, mai aratd-se odata. tanar cum ii placea
craiului, apoi face o saritura inapoi i una
inainte 0 :
Se cam mai duc la ImpAratie
Dumnezeu sd ne tie,
CA cuvAntul din poveste
Inainte mult mai este.

Si
t .
merg ei o zi i merg doua 0 merg patru-
zect 0 nouk pana ce dela o vreme le intra
calea" in codru 0 atut}ci numai iaca ce le iesa
www.dacoromanica.ro
118

inainte un om span 0 zice cu indrazneala fiu-


lui de craiu :
Bun intalnisul, voinice ! Nu ai trebuinta
de sluga la drum ? Prin locurile iestea e cam
greu de calatorit singur'; nu cumva saii iasa
vr'o dihanie cevh inainte si sa-ti scurteze cara-
rile. Eu cunosc bine pe-aici si poate mai in-
colo sa. ai nevoie de unul ca mine.
Poate sa. am, poate sa. n'am, zise fiul
craiului, uitandu-se tinta in ochii spanului, dar
acum deodata, ma las in voia intamplarii ;
i apoi and pinteni calului, porneste. Mai
merge el inainte prin codru cat merge si la o
stramtoare numai iaca ce spanul iar ii ies
inainte, prefacut in alte straie si zice cu glas
suptiratec si necunoscut :
Buna calea, drumetule.
Buna sa-ti fie inima, cum ti-i catatura,
zise fiul craiului.
Cat despre inima mea s'o deh Dumnezeu
oricui, zice spanul oftand... Numai ce folos ?
Omul bun n'are noroc ; asta-i stiuta ; rogu-te
sa nu-ti fie cu suparare, drumetule, dar fiindca
a venit vorba de ash, iti spun ca la un frate,
ca din cruda copilarie, slujesc prin straini, si
incaltea nu mi-ar fi ciuda, and n'as vre sa
ma dau la treaba, caci cu munca m'am trezit.
Dar ash muncesc, muncesc si nu s'alege nimica
de mine ; pentruca tot de stapni calici mi-am
avut parte. Si vorba ceea : la calic slujesti,
calic ramai. and a d odata peste un stapan
cum gandesc eu, n'as sti ce sa-i fac sa nu-1
www.dacoromanica.ro
119

smintesc. Nu cumvh ai trebuinta de sluga, voi-


nice ? Cum te vad sameni a avea sau la ra-
runchi. De ce te scumpesti pentru nimica toata,
si nu-ti iei o sluga vrednica, ca sa-ti fie mna
de ajutor la drum ? Locurile acestea sunt su-
gubete ; de unde stii cum vine intAmplarea, si
Doamne fereste, sa nuli cada greu singur.
Acum deodata inca' tot nu, zise fiul
craiului cu mka pe buzdugan ; m'oiu mai sluji
,
si eu singur, cum oiu putea., Si (land iar pin-
teni calului, porneste mai repede. Si mergAnd
el tot inainte prin codri intunecosi, dela un loc
se inchide calea si incep a i se incurca cara-
rile, incAt nu se mai pricepe fiul craiului acum,
incotro sa apuce si pe unde sa' mearga.
Ptiu, drace, iaca in ce incurcatura am
intrat. Asta i mai rau decat poftim la masa',
zise el. Nici tu sat, nici tu thrg, nici tu nimica.
De ce rnergi inainte numai peste pustietati dai ;
par'ca a pierit samanta omeneasca de pe fata
pamantului. Imi pare rau ca n'am luat macar
spanul cel de-al doilea cu mine. Daca s'a
aruncat in partea mane-sa ce-i vinovat el ?
Tata asa a zis, insa la mare nevoie, ce-i de
facut ? Vorba ceea: rdu-i cu rau, dar e mai rau
fara rau. Si tot horhaind el cand pe o carare,
cnd pe un drum parasit, numai iaca ce iar ii
iese spAnul inainte, imbracat altfel si Ware pe
un cal frumos, si prefacndu-si glasul, incepe
a caina pe fiul craiului, zicand:
Sarmane omule, thu drum ai apucat. Se
vede ca esti strain si nu cunosti locurile pe
www.dacoromanica.ro
120

aici. Ai avut mare noroc de mine de n'ai


apucat a cobori priporul ista, ca. erai prapadit.
Ia colo de vale, in infundatura ceea, un taur
grozav la multi bezmetici le-a curmat zilele.
i eu mai daunazi, cat mg vezi de voinic, de-
abi am scapat de clansul, ca prin urechile
acului. Intoarce-te inapoi, ori daca ai de dus
inainte, ie-ti in ajutor pe cineva. Chiar qi eu
m'ag tocmi la d-ta, daca ti-a fi cu placere.
A ar trebui sa urmez, om bun, zise
fiul craiului, dar i.oiu spune drept : tata mi-a
dat in grija cand am pornit de-acasa, ca sa ma
feresc de omul ro, iara mai ales de cel span,
cat oiu putea ; s n'am dela face cu danii nici
in din nici in mneca. ; i daca n'ai fi span bu-
curos te-aq tocmi.
Hei, hei, calatorule, daca vorba de
aa ai sa-O rupi ciochinele umbland i tot n'ai
sa gaseti sluga, cum cauti d-ta, ca pe-aici sunt
numai oameni spani. S'apoi cand este la adicalea,
te-a intrebh ca ce fel de zaticneala ai putea
sh intampini din pricina asta? Pe semne n'ai
auzit vorba ceea : ca., de par i de coate goale
nu se plange nimene. Multamete lui Dum-
nezeu c m'ai gasit i tocmete-msal. i daca-i
apuca odata a te deprinde cu mine, tiu bine,
ca. n'am O. pot scapa uor de d-ta, caci aa
sunt eu in felul meu, tiu una i buna : sa-mi
slujesc stapanul cu dreptate. Hai, nu mai sta la
indoiala, ea' ma tem s nu ne-apuce noaptea
pe aici. i cand ai avea incaltea un cal bun,
calea-valea, dar cu smartogul ista ?
www.dacoromanica.ro
121

Apoi da, spanule, nu tiu cum sa fac,


zise fiul craiului- Din copilaria mea sunt deprins
a asculth de tata i tocmindu-te pe tine, par'ca-mi
vine nu tiu cum. Dar fiindca mi-au mai ieit 'Ana
acum inainte Inca doi spani i cu tine al treilea,
apoi mai imi vine a crede c. aista-i tara spa-
nilor i n'am incotro ; mort, copt trebuie s te
ieu cu mine, dad. zici ca tii bine locurile pe
aici. Si din doua vorbe fiul craiului II tocmete
dupa aceea pornesc impreuna sa iasal la drum,
pe unde arata spanul. Si mergand ei o bucata
buna, spanul se preface ca-i e sete i cere
plosca cu apa dela stapanu-sau. Fiul craiului
i-o d i spanul cum o pune la gura, pe loc
o i ia oterindu-se, i varsa toata apa dintr'insa.
Fiul craiului zice atunci suparat :
Dar bine, spanule, de ce te apuci? Nu
vezi c pe aici e mare lips a. de apa? Si pe
arita asta o s ne uscam de sete.
S avem iertare stapane ! Apa era bah-
Ht i ne-am fi putut bolnavi. Cat despre apa
buna, nu va. ingrijiti; acu avem sd dam peste
o fanta.na cu apa dulce i rece Ga ghiata. Acolo
vom poposi putin, oiu clatdri plosca bine 'oiu
umple-o cu apa proaspat, ca sa avem la drum,
ca'ci mai incolo nu prea sunt fantni, 0 din partea
apei, mi se pare ca i-om duce dorul. Si car-
nind pe-o carare, mai merg ei oleaca inainte
pana ce ajung inteo poiana i. numai iaca ce
dau de-o fantana cu ghizdele de stejar i cu
un capac deschis in laturi. Fantana era adanca.

www.dacoromanica.ro
122

gi nu avea nici roaa, nici "cumna, ci numai


o scar de coborit pada la apA.
Ei, ei ! spanule, acum s te vAd cat egti
de vrednic, zise fiul craiului. Spanul atunci
zambegte putin i coborindu-se in lantana, umple
intai plosca gi-o pune la gold. Apoi, mai stand
acolo in fund pe scara, aproape de fata apei
zice :
Ei! da ce recoare-i aici:
Chime rAului,
Pe malul parAuluil

Imi vine sa nu mai ies afara. Dumnezeu sa"


ugureze pacatele celui cu fntana, ca bun lucru
a [mai] facut. Pe argitele iestea o racoreala ca
asta mult plategte!
Mai gede el acolo putin i apoi iese afara,
zicand :
Doamne, stapane, nu gtii cat ma simtesc
de ugor, par-ca imi vine sa sbor, nu alta-ceva.
Ea \TM-6.4e i d-ta oleaca, s vezi cum ai s
te racoregti : ag are sal-ti vie de indemana
dupa. asta, de are sa:ti se para c. egti ugor
cum ii pana...
Fiul craiului, bob& in felul sail la trebi de
aieste, se potrivegte Spanului gi se baga in
lantana, fra sa-i 1) trasneascA prin minte, ce
i se poate intampl. .5i cum sta el acolo de
se racoria, spanul face tranc ! capacul pe gura

1) In Convorbiri: sA-1.
www.dacoromanica.ro
123

fnthnei, apoi se suie deasupra lui i zice cu


glas raufacios :
Alelei ! fecior de om viclean, ce te gk-
seti ; tocmai de ceeace te-ai pazit, n'ai scapat.
Ei, cd bine mi te-am ckptuit ! Acum sa-rni
spui tu cine eti, de unde vii, i incotro te
duci, cd de nu, acolo iti putrezesc ciolanele !
Fiul craiului, ce era sa facd? Ii spune toate
cu deamknuntul, c'aci da, care om nu tine la
vieata innainte de toate ?
Bine; atAta am vrut si aflu din gura ta,
puiu de viperk ce mi-ai fost, zice atunci spanul ;
numai cata sk fie aa, ea. de te-oiu prinde cu
oca mick, greu are sk-ti cadd. Chiar acum a
putea s te omor, in vola cea bunk, dar mi-i
milk de tineretele tale... Dad vrei sk mai vezi
soarele cu ochii i sk mai calci pe iarbk verde,
atunci jurk-mi-te pe ascutiul paloului tku, ca
mi-i da ascultare i supunere intru toate, chiar
si'n foc de ti-a zice, sa te arunci. i de azi
inainte, eu sd fiu in locul tku nepotul impk-
ratului, despre care mi-ai vorbit, iara tu sluga
mea ; i atAta vreme s ai a mk sluji, pAnk
cnd ii mur j iar ii inVi. i oriunde vei
merge cu mine, nu care cumva s. bleteti
din gurk atra cinev despre ceea ce-a urmat
intre noi, ca te-am ters de pe fata pmntului.
Iti place a5 sk mai traelti, bine de bine !
iara de nu, spune-mi verde in ochi, ca s tiu
ce leac trebuie sd-ti fac...
Fiul craiului, vazandu-se prins in clete i
fark nici o putere, Ii jura credintd i supunere
www.dacoromanica.ro
124

intru toate, lasndu-se in tirea lui Dumnezeu,


cum a vreA el sa faca. Atunci SpAnul pune
maim pe cartea, pe banii i pe armele fiului
de craiu i le ia la sine, apoi il scoate din
fntAna i-i d paloul sa.-1 sarute, ca semn de
pecetluirea juramantului, ziand :
De-acum inainte sa tii ca te chiama
Harap Alb; aista ti-i numele i altul nu. Dupa
a-ceasta incaleca fiecare pe calul sau i por-
nesc, spAnul inainte ca stApAn, Harap Alb in
urm ca sluga, mergnd spre imparatie. Dum-
nezeu sa ne tie, Ca' cuvntul din poveste
inainte mult rnai este.
i merg ei i merg cale lunga sa le ajunga,
treand peste noua mari, peste noua tari i
peste noua ape mari i intr'o tArzie vreme
ajung la imparatie.
Si cum ajung, spAnul se infatiraza inaintea
imparatului, cu cartea din partea craiului. Si
imparatul Verde cetind cartea, are de bucurie,
ca i a venit nepotul, *i. pe data il i face cu-
noscut curtii i fetelor sale, care il primesc cu
toata cinstea cuvenit unui fiu de craiu i mo-
tenitor al imparatului.
Atunci spAnul, vaznd ca i s'au prins min-
ciunile de bune, chiama la sine pe Harap Alb
qi-i zice cu asprime :
Tu sa ezi la grajd, nedeslipit qi sa in-
grijeqti de calul meu ca de ochii din cap, ca
de-oiu veni pe acolo i n'oiu gsi trebile facute
dupa plac, vai de pielea ta are sa fie. Dar

www.dacoromanica.ro
125

pana atunci na-ti o palma, ca sa tii minte ce


ti-am spus. Bagat-ai in cap vorbele mele?
Da, stapane, zise Harap Alb, %sand
ochii in jos... Si iesind, porneste la grajd.
Cu asta a voit spanul sa-si arate arama si
sa faca pe Harap Alb ca sa-i iee 0 mai mult
frica.
Fete le imparatului, intamplandu-se de fata.
cand a lovit spanul pe Harap Alb, li s'au facut
mita' de dansul si au zis spanului cu binisorul:
Vere, nu faci bine ceeace faci. Daca este
ca. a lasat Dumnezeu sa fim mai mari peste
altii, ar trebui sa avem mila de dansii, ca. si
ei, sarmanii, sunt oameni !
Hei, dragele mele vere, zice spanul cu
viclenia lui obisnuita; d-voastra. Inca nu stiti
ce-i pe lume. Daca dobitoacele n'ar fi fost in-
franate, de demult ar fi sca0at pe om si trebuie
sa stiti ca 0 intre oameni, cea mai mare parte
sunt dobitoace, cari trebuie tinuti din frau,
daca ti-i voia sa faci treaba cu &Ansa.
Ei apoi ... zi ca nu-i lumea de-apoi. Sa te
fereasca Dumnezeu, and prinde mamaliga
coaja. Vorba ceea :
DA-mi Doamne ce n'am avut,
SA ma mier ce m'a gasit.

Fetele atunci au luat alta vorba, dar din


inima lor nu s'a ters purtarea necuviincioasa
a spanului, cu toate indreptarile 0 inrudirea
lui, pentruca bunatatea nu are de a face cu
rautatea. Vorba ceea:
www.dacoromanica.ro
126

visa de vie, tot invie,


igra visa de boz, tot rAgoz.
i din ceasul acela, au inceput a vorbi ele
in de ele, ca spanul de fel nu samana in
partea lor, nici in chip nici la bunatate ; i ea
Harap Alb, sluga lui, are o infatipre mult mai
placuta *i samand a fi mult mai omenos. Pe
sernne inima le spune c spAnul nu le este
far *i de aceea nu-1 puteau mistui. A II urise
de tare acum, c. daca ar fi fost in banii lor,
s'ar fi lepadat de span, ca de Uciga-l-Crucea.
Dar nu aveau ce se face de imparatul, ca sa
nu-i aduca suparare.
Amir intr'una din zile, cum *ede spAnul la
ospat impreuna cu mo*u-sau, cu verele sale *i
cu altii, ati se intAmplase, Ii s'au adus mai
la urma in masa i ni*te salati foarte minunate.
Atunci imparatul zice spAnului.
Nepoate, mai mncat-ai sal4i de aceste
de and e*ti ?
Ba nu, mople, zice spanul ; tocmai eram
sa va intreb de unde aveti, c tare-s bune ...
0 harabA intreaga a* fi in stare sa mananc
par'ca tot nu m'a* satur.
Te crede mopl, nepoate, dar and ai
*ti cu ce greutate se capafa! Pentrucd numai
in gradina ursului, daca-i fi auzit de d Ansa, se
afla salati de aceste *i mai rar om, care sa
poata lu dintr'insele i sa scape cu vieata.
Intre toti oamenii din imparatia mea numai un
padurar se bizue*te la treaba asta. i acela,

www.dacoromanica.ro
127

el tie ce face, ce drege, de-mi aduce din ciand


in cand a ale putine de pofta.
Spanul, voind sa piarda acum pe Harap Alb
cu orice pret, zise imparatului;
-- Doamne, moule, de nu mi-a aduce sluga
mea salati de aceste 0 din piatra seaca, mare
lucru sa fie !
Ce vorbeti, nepoate, zise imparatul ;
unul. ca d'ansul, i Inca necunoscator de locurile
acestea, cum crezi ca ar putea face aceasta
slujba ? Doar de ti-i greu de vieata lui.
Ia las' moule, nu-i duce grija : pun ra-
rna.ag ca are sa-mi aduc a. sarati intocmai ca
aceste 0 Inca multe, 6. tiu eu ce poate el.
5'odata chiama spanul pe Harap Alb
zice rstit :
Acum degraba sa te duci cum ii ti tu
i sa-mi aduci sAlati de aceste din gradina ur-
sului. Hai, ie0 repede 0 pornqte, ca nu-i
vreme de pierdut. Dar nu cumva sa faci de alt-
fel, ca nici in borta oarecelui nu eti scapat
de mine.
Harap Alb iese mlmit, se duce in grajd i
incepe a-i netezi calul pe coama, zicand:
Ei, calutul meu, cnd ai ti in ce necaz
am intrat ! &ant sa fie rostul ttne-meu, ca
bine m'a invalat ! AO-i ca. dac n'am tinut
sama de vorbele lui, am ajuns sluga la dar-
loaga 0 acum, vrand nevrnd, trebuie sa ascult
ca mi-i capul in primejdie.
Stapane, zise atunci calul, deacum inainte
ori cu capul de piatra, ori cu piatra de cap,
www.dacoromanica.ro
128

tot atata-i; fii odata barbat i nu-ti face voie


rea. Inca leek' pe mine si hai! tiu eu unde
te-oiu duce si mare-i Dumnezeu, ne-a scaph el
si din aceasta!
Harap Alb mai prinzAnd oleaca la inima, in-
caleca si se las in voia calului, unde a vreh
el s4-1 duca.
Atunci calul porneste la pas, pana ce iese
mai incolo, ca s nu-i vada nimene. Apoi isi
arata puterile sale, zicand:
Stapane, tine-te bine pe mine, ca :
Am sA zbor En ca vAntul,
SA cutrierAm pAmAntul.

Mare-i Dumnezeu i mesteru-i dracul. Helbet!


vom puteh veni dekhac i spanului celuia; nu-i
e vremea trecuta.
i odata sboara calul cu Harap Alb 'Ana
la nori, apoi o ia de-a curmezisul paman-
tului :

Pe deasupra codrilor,
Peste vArful muntilor,
Peste apa mArilor.

Si dup a. aceea se lasa incet-incet, inteun os-


troy mandru din mijlocul unei mari, langa o
casuta singuratica, pe care era crescut niste
muschiu pletos de o podina de gros, moale
ca matasa si verde ca buratecul.
Atunci Harap Alb descaleca i spre mai
mare mirarea lui, numai iaca-1 intampina in
pragul usei cersetoarea, careia-i daduse el un
www.dacoromanica.ro
129

ban de pomana, inainte de pornirea lui de


acasa.
Ei, Harap Alb, a.l i Ca ai venit la vor-
bele mele? ch deal cu deal se ajunge, dar
:

Inca om cu om. Afla acum ca eu sunt sfnta


Duminica i tiu ce nevoie te-a adus pe la
mine. Spanul vrea sa-ti rapuie capul cu orice
chip i de aceea te-a trimis sa-i aduci salati
din gradina ursului ; dar i-or da ele odata pe
nas Ramai aici in asta noapte, ca sa vad
ce-i de facut.
Harap Alb ramane bucuros, multumind sfin-
tei Dumineci pentru buna &duke i ingrijirea
ce are de el.
Fii incredintat ca nu eu, ci puterea mi-
losteniei i inima ta cea buna te ajuta, Harap
Alb, zice sfnta Dumineca ieind i lsandu-1
in pace sa se liniteasca.
cum iese sfanta Dumineca afara, odata
pornete desculta prin Toua, de culege o
poald de somnoroasa, pe care o fierbe la un
loc cu o vadit de lapte dulce i cu una de
miere i apoi ia mursa aceea i iute se duce
de o toarna in lantana din gradina ursului,
care fantana era plina cu apd pand in gura.
mai stand sfnta Dumineca oleaca in preajma
fntanii, numai iaca vede ca vine ursul cu
o falca in ceru i cu una in pamant, mor-
maind infricopt. i cum ajunge la fantana,
cum incepe a bea lacom la apa i a-si linge
buzele de dulceata i bunatatea ei. i mai
sta din baut i iar incepe a mormai ; si iar
23719 www.dacoromanica.ro 9
130

mai beh cate un rAstimp 0 iar mormalete,


pana ce dela o vreme incep a slabi puterile
0 cuprins de ametea15, pe loc cade jos 0
adoarme mort, de puteai s5. tai lemne pe
dansul.
Atunci sfanta DuminecA v5zandu-1 aa, trite()
clipal se duce 0 deteptand pe Harap Alb
chiar in miezul noptii, ii zice :
imbraca-te iute in pielea cea de urs,
care o ai dela tata.-t5u, apuca pe ici tot inainte
0 cum ii ajunge in r5scruci1e drumului, ai s5
0 dai de gradina ursului. Atunci sai repede
inlauntru, deii ia s5.15ti intr'ales 0 cate-i vrea
de multe, Cad pe urs 1-am pus eu la cale. Dar
la toat5 intamplarea, de-i vedea 0 ea s'a trezit
qi n'avlete la tine, zvarle-i pielea cea de urs
0 apoi fugi incoace spre mine cat ii putea.
Harap Alb face cum ii zice sfanta Dumi-
neck i. cum ajunge in gra.dina, odatal incepe
a smulge la ssalaiti intr'ales i leagal o sarcin
mare, mare, cat pe ce s5 n'o poat ridich in
spinare. i cand s iasa. cu dansa din geadin5,
iaca ursul se trezete i dup5 dansul, Gavrile !
Harap Alb dac . vede reaua, i-arunc5 pielea
cea de urs, 0 apoi fuge cat ce poate cu sar-
cina in spate, tot inainte la sfanta Durninec,
scapand cu obraz curat.
Dup5 aceasta, Harap Alb multumind sfintei
Dumineci pentru binele ce i-a facut, ii s'arut
mama, apoi 10 ia saTatile i incallecand pornete
spre imp5ratie Dumnezeu & ne iie, ca. cu-
vntul din poveste inainte mult mai este.
www.dacoromanica.ro
131

Si mergand tot cum s'a dus, dela o vreme


ajunge la imparatie i da sAlatile in7mana
Spanului.
imparatul i fetele sale vazand aceasta, le-a
fost de-a mirarea. Atunci spanul zice ingamfat :
Ei, moule, ce mai zici?
Ce s zic, nepoate ? Ia cand a avea o
sluga' ca aceasta, nu i-a trece pe dinainte.
D'apoi de ce mi 1-a dat tata de-acasa?
Numai de vrednicia lui, zise Spanul; caci ast-
fel nu-1 mai luam dupa mine ca sa-mi incurc
zilele.
* *

La vreo cateva zile dup a. aceasta, imparatul


arata Spanului nite pietre scumpe, zicand:
Nepoate, mai vazut-ai pietre nestimate
ade mari si frumoase ca aceste, de cand
eti?
Am vazut eu, mople, felurite pietre scum-
pe, dar ca acestea drept sa-ti spun, n'am vazut.
Oare pe unde se pot gasi aa. pietre?
Pe unde sa. se &eased, nepoate? la in
padurea cerbului. i cerbul acela este batut
tot cu pietre scumpe, milt mai mari i mai
frumoase decat aceste. Mai intal ci-ca are una
in frunte, de stralucete ca un soare. Dar
nu se poate apropia nimenea de cerb; aci este
solomonit i nici un fel de arma nu-1 prinde ;
insa el, pe care 1-a zasi, nu mai scapa cu vieata.
De aceea fuge lumea de'dansul de-si scoate
ochii; si nu numai atata, dar chiar cand se
www.dacoromanica.ro
132

uita la cineva, fie om sau orice dihanie a


fi, pe loc rmne moart. Si ci-ca o multime
de oameni i de salbAtaciuni'zac /gra. suflare
in padurea lui, numai din asta pricina; se vede
ca este solomonit, intors dela tata. sau dracul
mai tie ce are, de-i a de primejdios... Dar
cu toate acestea trebuie sa tii, nepoate, ca
unii oameni is mai al dracului deck dracul ;
nu se astampara nici in ruptul capului ; macar
a au ptit multe, tot cearca prin padurea lui,
s5. vad nu 1-or putea gabui cumva?:-' Si care
din ei are indrasneala mare i noroc i mai
mare, umblnd pe acolo, gasete din intam-
plare ate o piatra de aceste, picat'de pe
cerb, cand se scutura el la apte ani odat,
i apoi celui om nu-i trebuie alta negustorie
mai buna. Aduce piatra la mine i i-o -pla-
tesc cat nu face; ba inca"..sunt. bucuros ca o
pot capata. Si afla, nepoate, ca asemene pietre
fac podoaba imparatiei mele; nu se gasesc altele
mai mari i mai frumoase decal aceste la nici
o imparatie, i de aceea s'a dus vestea despre
ele in toata lumea. Multi imparati i crai in-
adins yin s le vada i li-i de-a mirarea de
unde le am.
Doamne, moule, zise atunci Spanul: sa
nu te superi, dar nu tiu ce fel de oameni
fricoi aveti pe aci... Eu pun ramaag pe ce
vrei, cl sluga mea are sa-mi aduca pielea
cerbului aceluia, cu cap cu tot, aa impodobit
cum este.
'odata chiama Spanul pe Harp Alb i-i zice:
www.dacoromanica.ro
133

du-te in padurea cerbului, cum ii ti tu, 0


macar fa pe dracul ia patru sau orice-i face,
dar numai deal sa-mi aduci pielea cerbului
cu cap cu tot, a bAtut cu pietre scumpe,
cum se gasete. i doar te-a impinge pacatul
sa clinteti vreo piatra din locul sAu, iara mai
ales acea mare din fruntea cerbului, c'apoi
atata ti-i leacul. Hai pornete, iute, c nu-i
vreme de pierdut.
Harap Alb vede el bine unde merge treaba,
ca doar nu era din butuci; dar neavand in-
cotro iese mahnit; se duce iar in grajd la cal
0 netezindu-1 pe coama, ii zice:
Dragul meu calut, la grea bele m'a
varit iar Spanul. De-oiu mai scaph 0 din
asta cu vieata, apoi tot mai am zile de trait.
Dar nu tiu, zau, la cat mi-a sta. norocul.
Nu-i nimica, stapane, zise calul. Capul
de-ar fi snAtos, ca belelele curg garb- Poate
ai primit porunca sa jupeti piatra morii i sa
aduci pielea la imparatie?
Ba, nu, calutul meu; alta si mai infrico-
ata, zise Harap Alb.
Vorba sa fie, stapane, ca tocmeala-i gata,
zise calul. Nu te teme, stiu eu nazdavanii de
ale Spanului; i sa fi vrut, dedemult i-a fi
facut pe obraz, dar lasa-1 saii mai joace calul.
Ce gandeti? i unii ca acetia sunt trebuitori
pe lume cftte odata, pentru ca fac pe oameni
sa prinda la minte... Zi 0 d-ta, ca ai avut sa
tragi un pAcat stramorsc. Vorba ceea: (Parintii
mannca aguridA 0 fiilor li se strepezesc dintii.,
www.dacoromanica.ro
134

Hai, nu mai sta la ganduri; incaleca pe mine


i pune ti nadejdia in Dumnezeu, ca mare-i
puterea lui; nu ne-a rasa el sa suferim indelung.
Cum vrei? Ce-i e scris omului, in frunte-i e
pus.:Dar mare-i Cel-de-sus ! S'or sfOr0 ele xi
aceste dela o vreme.
Harap Alb atunci incaleca i calul pornete
la pas, Oa ce iese mai incolo departe, ca
sa nu-i iee lumea la ochi. Si apoi incordandu-
se i scuturndu-se odata voinicete, iara-0
arata puterile sale zicand:
Tine-te sdravn, stapAlle, ca iar am s sbor:
In inaltul Ceriului,
dzduhul pAmdatului;
Pe de-asupra' codrilor,
Peste vdrful muntilor;
Prin ceata mAgurilor,
Spre noianul mrilor;
La crdiasa zdnelor,
Minunea minunilor,
Din ostrovul florilor.
i zicand aceste, odata i sboara cu Harap Alb
In inaltul Ceriului,
Azduhul pdmntului;

i o ie de-acurmezi:
Dela nouri cdtrd soare
Pintre lund si luceferi,
Stele mdndre lucitoare.

i apoi se lasa lin ca vntul:


In ostrovul florilor,
La crdiasa zdnelor,
Minunea minunilor.
www.dacoromanica.ro
135

i and vantul a aburit, iaca 0 ei la sfanta


Duminica iar au sosit. Santa Duminica era
acasa, 0 cum a vazut pe Harap Alb poposind
la up ei, pe loc 1-a intampinat 0 i-a zis cu
blndece.
Ei, Harap Alb, ap-i ca iar te-a ajuns
nevoia de mine?
AO este, mAicuta., raspunse Harap Alb,
cufundat in ganduri 0 galben la fata, de parca-i
luase panza de pe obraz. Spanul vrea sa-mi
rapuie capul cu orice pret. i. de-a muri mai
degraba sa scap odata de sbucium; deck ma
vieata, mai bine moarte de o mie de ori.
Vai de mine 0 de mine, Harap Alb,
zise sfanta Duminica, par'ca nu te.a fi crezut
ap slab de Inger, dar dupa cat vad, eti
mai fricos decal o femeie. Hai nu mai sta
ca o gaina plouata. Ramai la mine in asta
noapte 0 Voiu da eu vr'un ajutor. Marei.
Dumnezeu! N'a mai fi el dupa gandul Spanu-
lui. Insa mai rabda 0 tu, tatul meu, ca mult
ai avut de rabdat 0 putin mai ai. Pan'acum
0-a fost mai greu, dar de acum inainte tot
aa are s'ali fie, pana ce-i ieidin slujba Spanului,
dela care ai sa tragi inca multe necazuri,
dar ai sa scapi din toate cu capul tearar,
pentruca norocul te ajuta.
Poate ma sa fie, maicuO., zise Harap Alb,
dar prea multe s'au ingramadit deodata pe
capul meu.
Cate a dat Dumnezeu, Harap Alb, zise
sfanta Duminica; aa, a trebuit sa se intample
www.dacoromanica.ro
136

in'ai cui banui: pentru c nu-i cum gandgte


omul, ci-i dupa cum vrea Domnul. and vei
ajunge qi tu odata mare i tare, ii cauta sa
judeci lucrurile de-a fir a par i vei crede celor
asupriti i neckjiti; pentruca tii acum ce e
necazul. Dar pana atunci mai rabda, Harap Alb,
caci cu rabdarea Ii frigi pielea...
Harap Alb ne mai avand ce zice, multume-
te lui Dumnezeu 0 de bine i de rau, i
sfintei Duminici pentru buna gazduire i aju-
torul fagaduit-
- Ia, acum mai vii de-acasa, fatul meu. Zic6.
cine-a zice 0 cum a vrea s zica, dar cand este
s. dai peste pacat, daca-i inainte, te silesti s-1
ajungi, iara daca-i in urma stai si-1 atepti.
M. rog, ce mai la deal la vale, aa-i lumea
asta, i de-ai face ce-ai face, ramane cum este ea;
nu poti s'o intorci cu umarul, macar sa te pth
in ruptul capului. Vorba ceea : Zi-i lume i te
mantuie. Dar ia s lasam toate la o parte, i
pana la una alta, hai sa vedem ce-i de facut
cu cerbul, ca Spanul te-a fi ateptand cu ne-
rabdare. i de! stapan nu-i? Trebuie sa-1 asculti.
Vorba ceea : eLeaga calul unde zice stapanul.
i odata scoate sfanta Duminica obrazarul
i sabia lui Statu-Palma Barba-Cot, de unde le
avea, i dandu-le lui Harap Alb zice: Tine
aceste, cA au sa-ti fie de mare trebuinta, unde
mergem. i chiar haidem cu ajutorul Domnului,
s ispravim odata. i treburara asta.
i pe la cantatul cocoOlor, se ia Sfnta
Duminica impreuna, cu Flarap Alb 0 se duc
www.dacoromanica.ro
137

in p5durea cerbului. Si cum ajung in p5dure,


sapa o groapa adnc 5. de un stat de om, lang
un izvor, unde in fiecare zi pe la amiaz5 veni
cerbul de bea ap5, apoi se cula acolo pe loc
0 ormia cat un beiu, pad ce asfintia, soarele.
Si dupa aceea sculandu-se o lua in porneal
0 nu mai da pe la izvor iar pana a douazi
pe la amiaza.
Ei, ei! acum groapa este gata, zise santa
Duminica. Tu, Harap Alb rAmai aici intr'insa
toat5. ziva 0 iaca ce ai de facut: pune-ti obr5-
zarul cum se pune, iara sabia sal n'o slabeti
din mana; 0 de amiaza and a veni cerbul aici
la izvor s5. bee ap5., i s'a cula s'a adormi cu
ochii deschi0, cum i-i feliupgul, tu indata ce
li-i auzi horaind, s5. ie0 incetior 0 sa potri-
veti a ca s5-i sbori capul dintr'o singur5
lovitur5 de sabie 0 apoi repede sal te arunci
in groap5. 0 sa ezi acolo intr'insa 'Ana dup
asfintitul soarelui. Capul cerbului are sa' te strige
panA atunci mereu pe nume, ca sa te vada,
dar tu nu cumva sa te indupleci de rugamintea
lui 0 si te iteti la dnsul, ca are un ochiu otra-
vit i and 1-a pironi spre tine, nu mai traqti.
Insa cum a asfinti soarele, s5. tii a a murit
cerbul. Si atunci sal ie0 far 1ric5, sa.-i jupeti
pielea, iar5 capul s-1 iei aa intreg, cum se
g5sete i apoi sa' vii pe la mine.
Si aa sfanta Duminic a. se ia i se intoarn5
singur5 acasa, iar Harap Alb rAmne de panda
in groapa. Si cand pe la amiaz5, numai iaca
ce aude Harap Alb un muget inadu0t: Cerbul
www.dacoromanica.ro
138

venia boncaluind. i ajungand la izvor, odata


i incepe a bee halpav la apa rece : apoi mai
boncglue*te 0 iar mai be eke un restimp, 0
iar mai boncaluete 0 iar mai be, panA ce nu
mai poate. Dupa. aceea incepe ali arunch tarnA
dupa cap, ca buhaiul, 0 apoi scurmand de trei
ori cu piciorul in pamant se tologete jos pe
pajite, acolo pe loc; mai rumega el cat mai
rumega 0 pe urma se mterne pe somn 0
unde nu incepe a mana porcii la jir.
Harap Alb cum il aude horaind, iese afara
incetior 0 cand il croiqte odata cu sabia pe
la mijlocul gatului, ii qi sboara capul cat colo
dela trup 0 apoi Harap Alb se arunca Uri
sine in groapa., dupa cum 11 povatuise sfanta
Duminica. Atunci sangele cerbului odata. a 0
inceput a curge galgaind i a se raspandi in
toate partile, indreptandu-se i naboind in
groapA peste Harap Alb, de cat pe ce era sA-1
inece. Iara capul cerbului svarcolindu-se dureros,
striga cu jale, zicand:
Harap Alb, Harap Alb ! De nume ti.am
auzit, dar de vAzut nu te-am vazut. Ie0 numai
oleaca, sa te vad incaltea, vrednic eti de
comoara ce ti-o las, 0 apoi sA mor cu pth.cere,
dragul meu.
Dar Harap Alb acea. molcum i de abia i0
putea descleth picioarele din sangele inchegat
care era mai-mai s6, umple groapa.
In sfar0t, mai striga el, capul cerbului, cat mai
striga, insA Harap Alb nici nu raspunde, nici
se arata 0 dela o vreme se face tacere. i
www.dacoromanica.ro
139

a0, dupa asfintitul soarelui, Harap Alb iese


din groapa, jupqte pielea Cerbului cu bagare
de seama, sa. nu sminteascd vreo piatra din
locul ei, apoi ia capul intreg aa cum se gasid
i se duce la santa Duminica.
Ei, Harap Alb, zise sfanta Duminica,
a0-i ca am scos-o la capat i asta?
AO; cu ajutorul lui Dumnezeu 0 cu al
Sfintiei voastre, raspunse Harap Alb, am izbutit,
maicuta, sd facem 0 acum pe cheful Spanului,
ramnere-a paguba de ansul sa rarnan 0
sa-1 \rad cnd mi-oiu vedea ceafa ; atunci 0 nici
atunci, ca tare mi-i negru inaintea ochilor.
Lasa-1 Harap Alb, in plata lui Dumne-
zeu, ca. 'a da el Spanul peste om vreodata;
pentrucd nu-i nici o fapta gra plata, zise sfanta
Duminica. Mergi de i le du 0 acestea, ca i-or
ramne ele de cap odata.
Atunci Harap Alb, multumind sfintei Dumi-
nici, ii saruta maim., apoi incaleca pe cal i.
pornqte tot cum a venit, mergand spre im-
paratie. Dumnezeu sa ne tie, cal cuvantul din
poveste inainte mult mai este... Si pe unde
trecea, lumea din toate partile il inghesuia,
pentruca piatra cea mare din capul cerbului
straluciA, de se parea ca Harap Alb soarele
cu el 11 ducea.
Muy crai i imparati ieiau inaintea lui Harap
Alb, i care din cotro 11 rugh, unul sn-i dee
Vansdrit, cat a cere el; altul sa-i dee fata 0
jumatate din Impratie; altul sa-i dee fata 0
imparatia intreaga, pentru asemenea odoare ;
www.dacoromanica.ro
140

dar Harap Alb ca de foc se feria i. urrnandu-


i calea inainte la stapanu-sau le ducea.
Si intr'una din seri, cum sedea Spanul im-
preuna cu mou-sau i. cu verele sale sus intr'un
foior numai iaca ce Zairese in departare un
sul de raze scanteitoare, care venia in spre
danii; i. de ce se apropia, de ce se lumina
mai tare, de le fura vederile. Si deodata toata
suflarea s'a pus in micare; lumea de pe lume
fiind in mare nedumerire, alerga s vada ce
minune poate sa. fie? i cand acolo cine
era? Harap Alb, care venia in pasul calului,
aducand cu sine pielea i capul cerbului, pe
cari le-a i dat in mana. Spanului.
La vederea acestei minunatii, toti au ramas
incremeniti i uitandu-se unii la altii, nu tiau
ce sa zica.? Pentruca.' in adevar era i lucru de
mirare!
Dar Spanul cu viclenia sa obiruith, nu-i
pierde cumpatul, i luand vorba, zice impara-
tului:
Ei, mo*ule, ce mai zici? Adevaritu-s'au
vorbele mele ?
Ce sa mai zic, nepoate, raspunse impa-
ratul uimit. Ia sa am i. eu o sluga. a de
vrednica i credincioasa ca Harap Alb, a
pune-o la masa. cu mine, ca. mult pretuete
omul acesta.
Ba s i puie pofta in cuiu, raspunse Spa-
nul cu glas rautacios. Asta n'a face-o eu, de-
ar mai fi el peck este; doar nu i frate cu ma-
ma, sa-1 pun in capul cinstei. Eu tiu, moule,
www.dacoromanica.ro
141

ca sluga-i sluga i stapanu-i stapan; s'a man-


tuit vorba. Na, na na! d'apoi pentru vrednicia
lui mi 1-a dat tata, cad altfel de ce 1-a fi mai
luat cu mine? Hei, hei! Nu titi d-voastr ce
poam'a dracului e Harap Alb aista. Para 1-am
dat la brazda, mi-am stupit sufletul cu dansul.
Numai eu ii yin de hac. Vorba ceea: frica
pazete bostanaria. Alt stapan in locul meu
nu mai face branza cu Harap Alb, cat ii lumea
i pamantul. Ce te potriveti, mople? Cum
vad eu, d-ta prea intri in voia supuOlor. De
aceea nu-ti dau cerbii pietre scumpe i. urii &a:MO.
Mie unuia tiu ca nu-mi sufla nimene in bor ; and
vad ca ma;a face marazuri, t'o strang de coada,
de mnnca i mere padurete, caci n'are
incotro... Dact t'a ajuta Dumnezeu, sa ma
randueti mai de graba in locul d-tale, ii vedea,
moule draga, ce prefacere are sa ia impara-
tia ; n'or mai edea lucrurile tot a moarte,
cum sunt. Pentruca tii vorba ceea : Omul sfin-
tete locul... Fost-ai i d-ta la tinerete, nu
zic, dar acum iti cred; de, batranete nu-s?
cum n'or sta trebile balta!
In sfarit Spanului ii mergea gura ca pupaza,
de-a ametit pe imparatul, incat a uitat i. de
Harap Alb i de cerb i. de tot.
Fetele imparatului insa priviau la verior...
cum prive*te dnile pe mata i. le era drag ca
sarea in ochi, pentruca le spuneh inima ce om
fail de lege este Spanul. Dar cum erau sa iasa
ele cu vorba inaintea tatalui kr? Spanul n'aveh

www.dacoromanica.ro
142

de cine... Vorba ceea : gasise un sat fara


cani i se:plimba fara bat, ca alta, ce pot sa zic ?
*
* *
La vreo cateva zile dupa asta, imparatul
facii un osp6t foarte mare in cinstea nepotu-
seu, la care ospat au fost poftiti cei mai stra-
luciti oaspeti: imparati, crai, voivozi, capitanii
ostirilor, mai marii oraselor si alte fete cinstite.
In ziva de ospat, fetele imparatului s'au pus
cu rugaminte pe langa Span, sa dee voe lui
Harap Alb, ca sa slujeasca si el la masa.
Spanul neputandu-le strica hathrul, cheama pe
Harap Alb de fata cu dnsele, si-i invoi aceasta
insa cu tocmeala ca in tot timpul ospawlui sa
stee numai la spatele stapailu-sau si nici macar
sa-si ridice ochii la ceilalti meseni, ca de 1-oiu
vede obrasnicindu-se cumva, acolo pe loc ii
0 taiu capul.
Auzit-ai ce am spus, sluga netrebnica, zise
Spanul aratand lui Harap Alb taipl palosului,
pe care jurase credinta si supunere Spanului
la ie0rea din 11110.11a.
Da, stapane, raspunse Harap Alb cu umi-
linta; sunt gata la porunca Luminarii Voastre.
Fetele imparatului au multumit Stapanului
0 pentru atata.
Amu, tocmai pe cand era temeiul mesei 0
oaspetii, tot gustand vinul de bun, incepuse a
se chiurchiului cate oleaca, numai iaca o pa-
sere maiastra se vede batand la fereastra si
zicand cu glas muieratic:
www.dacoromanica.ro
143

Mancati baeti i va veselii, dar de fata


imparatului Ro nici nu ganditi
Atunci deodata tuturor mesenilor pe loc Ii
s'a stricat cheful 0 au inceput a vorbi, care
ce tia 0 cum ii ducea capul : unii spuneau
ca Imparatul Ro avand inima halna nu se mai
satura de a varsa sa'nge omenesc ; alti spuneau
ca fata lui este o farmazoana cumplit i ca
din pricina ei se fac atatea jertfe; alii inta-
riau spusele cerorlalti zicand ca chiar ea ar
fi venit in chip de pasare de a batut acum la
fereasta, ca s nu lase 0 aici lumea in pace.
Altii ziceau, c oricum ar fi, dar pasarea
aceasta nu-i lucru curat i ca trebuie sa fie un
trimis de undeva, nurnai pentru a isodi casele
oamenilor. Altii mai fricosi 10 stupiau in san,
menind-o ca sa se Intoarca pe capul aceluia
care a trimis-o. In sfar0t unii spuneau intr'un
fel, altii in alt fel 0 multe se ziceau pe sama
fetei imparatului Ro, dar nu se tia care din
toate acele vorbe este cea adevarata.
Spanul dupa ce-i asculta pe toti cu luare
aminte, clatina din cap i zise ;
Rau e and ai aface tot cu oameni, care
se tern 0 de umbra lor. D-voastra, cinstiti
oaspeti, se vede ca palteti boboci, de nu va
pricepeti al cui fapt e acesta.
i atunci Spanul repede ii atintete privi-
rile asupra lui Harap Alb 0 nu tiu cum il
prinde zarnbind.
Aa... sluga vicleana, ce-mi eti? Vra
sa zica tu ai tiinta de asta 0 nu mi-ai spus?
www.dacoromanica.ro
144

Acum degraba sa-mi aduci pe fata imparatului


Ro, de unde tii i cum ii qti tu. Hai por-
nqte! i nu cumvh s faci de altfel, ci. te-ai
dus de pe fata pamantului.
Atunci Harap Alb iqind plin de manire, se
duce in grajd la cal i netezandu-1 pe coama
sarutandu-1, zice :
Dragul meu tovaraq, la grea nevoie m'a
bagat iar SpAnul. Amii a scornit alta ; ci-ca
sa-i aduc pe fata imparatului Ro, de unde-oiu
sti Asta-i curat vorba ceea :
Poftim pungt la mash,
Dac cai adus de-acas...

Se vede ca mi s'a apropeat funia la par.


Cine tie ce mi s'a intAmpla! Cu SpAnul tot
am dus-o, cum am dus-o, cne-cneqte, Oda
acum. Dar cu omul rcl nu tiu zau, la cat
mi-a sta capul. 'apoi unde s'a fi gasind acel
imparat Ro i fata lui, care ci-ca este o far-
mazoana cumplita, numai cel de pe cornoara
a fi ptiind! Par'ca dracul vrajqte de n'apuc
bine a scap din una i dau peste alta. Se vede
cd m'a nascut mama inteun ceas ram, sau nu
tiu cum sa mai zic, ca sa nu grersc inaintea
lui Dumnezeu. Ma pricep eu tare bine, ce ar
trebui sa fac, ca s se curme odata toate aceste.
Dar m'am deprins a tart dupa mine o vie*.
ticaloasa. Vorba ceea : sa nu dea Dumnezeu
omului, cat poate el suferi:
Stapne, zise atunci calul, nechezind cu
infocare ; nu te mai olicali atAta. Dupa vreme
www.dacoromanica.ro
145

rea a fi el vreodata i senin. Dac'ar sta cineva


sa-i faca sama de toate cele, cum chiteti d-ta,
apoi atunci ar trebui sa vezi tot oameni morti
pe toate cararile. . Nu fii aa de nerabda-
tor ! De unde tii ca. nu s'or schimba lucru-
rile in bine i. pentru d-ta! Omul e dator sa
se lupte cat a pute cu valurile vietii, caci tii
ca este-o vorba: nu aduce anul, ce aduce cea-
sul. and sunt zile i noroc, treci prin apa. i
prin foc i din toate scapi nevatamat. Vorba
cant ecului :

Fa-ma mama cu noroc


Si macar m'arunan foc.

Las' pe mine, stapane, ca tiu eu pe unde


te-oiu duce la imparatul Ro; pentruca m'au
mai purtat odata pacatele pe acolo, cu tata.-
tau, in tineretele lui. Hai, incaleca pe mine
si, fine-te
, bine, ca acum am sa-mi arat pute-
rile chiar de aici de pe loc, in ciuda Stapa-
nului, ca sa-i punem venin la inima.
Harap Alb atunci incaleca i calul neche-
zind odata puternic, sboar 5. cu ansul:
In inaltul cerului,
Vazduhul pamantului,

i o ia de-a curmezi:
De la nouri catra soare,
Printre luna si luceferi,
Stele mandre lucitoare.
23719 www.dacoromanica.ro 10
146

Si apoi dela o vreme incepe a se lash lin


ca vantul, si, luand de-a lung pamantul, merg
spre imparatie. Durnnezeu sa ne tie, ca. cu-
vntul din poveste inainte mult mai este.
Dar, ia si vedem, ce se mai petrece la
masa, dupa ducerea lui Harap Alb ?
Hei, hei ! zise Spanul in sine, tremurnd
de ciuda : nu te-am stiut eu ca-mi esti de-acestia,
ca de mult iti faceam felul !. . . Dar traind si
nemurind, te-oiu sluji eu, mai badeo !... Palo-
sul ista are sali stie de stire.. . Ei, vedeti,
mosule 0 cinstiti meseni, cum hrnesti pe dra
cul, fath sa stii cu cine ai de-a face ? Daca
nu-s si eu un puisor de om in felul meu, dar
tot m'a tras Harap-Alb pc sfara ? Bine-a zis,
cine-a zis ca. unde-i cetatea mai tare, acolo
bate dracul rasboiu mai puternic.
In sfarsit imparatul, fetele sale si toti oas-
petii ramaseth incremeniti. Spanul bodraganind
din gura nu stia cum sa-si ascunda ura, iara
Harap Alb, ingrijit de ce i s'ar mai puteh in-
tampla in urma, mergea tot inainte prin lo-
curi pustii si cu greu de strabatut.
Si cand sa treaca un pod peste o apa mare,
iaca o nunta de furnici trecea si ea tocmai
atunci podul. Ce sa. faca Harap Alb? Sta el
oleaca si sa sfatueste cu gandul : esa trec peste
dansele, am s omor o multime ; sa dau prin
apa, ma tern ca m'oiu inech cu cal cu tot.
Dar tot mai bine sa dau prin apa, cum a da
Durnnezeu, deal sA curm vieata atator gazu-
lite nevinovate*. Si zicand Doamne-ajuta, se
www.dacoromanica.ro
147

aruna cu calul in apd, o trece inot dincolo


la cela mal fard primejdie si apoi isi ie dru-
mill inainte. Si cum merged el, numai iaca i
se inftoraza o furnia sburatoare ziand:
Harap Alb, fiinda esti as de bun de
f a fost mila de vieata noastra, and trecearn
pe pod sit nu ne-ai stricat veselia, vreau sa-ti:.
fac un bine : na-ti aripa asta si and n
ave veodatd nevoie de mine, sa. dai foc ari-
pei si atunci eu impreuna cu tot neamul meu
avem sa-ti venim in ajutor.
Harap Alb, strangand aripa cu ingrijire, mul-
temeste furnicei pentru ajutorul fagdcluit si
apoi porneste tot inainte.
Si mai merge el cat merge, si numai iaca
te aude o bazaitura inadusit. Se uita el in
dreapta, nu vede nimica ; se uit 6. in stanga,
nici atata ; si cand se uit in sus, ce sa vada ?
Un roiu de albine se invartiau in sbor pe
de-asupra capului salt si umblau bezmetice de
colo pana colo, neavand loc unde sa se arze.
Harap Alb, vdzandu-le asa, i se face mild de
dnsele, si luandu-si paldria din cap o pune
pe iarba la pamnt cu gura 'n sus, si apoi el
se da intr'o parte. Atunci bucuria albinelor ;
se lasa jos cu toatele si se aduna ciotca in
paldrie. Harap Alb afindu-se cu parere de bine
despre asta, alearga in dreapta si in stanga
si nu se lasd pand. ce gdseste un bustihan pu-
tregdios, 11 scobeste cu ce poate si.i face ur-
dinis ; dupa aceea aseaza niste tepusi intein-

www.dacoromanica.ro
148

sul, il freaca' de dinauntru cu catunica, cu sul-


dna, cu mAtaciune, cu poala Stanta-MAriei i
cu alte buriene mirositoare i prielnice albi-
nelor, i apoi luandu-1 pe umar, se duce la
roiu, rastoarna albinele frumuel din palarie
in butihan, il intoarce binior cu gura in jos,
ii pune deasupra nite captalani, ca sa nu
rasbata. soarele i. ploaia inauntru, i. apoi, 1A-
sandu-1 acolo pe camp intre flori, iqi cauta de
drum.
cum mergeh el, multamit in sine pentru
aceast6. facere de bine, numai iaca i se infa-
tiaz inainte crAiasa albinelor, zicandu-i :
Harap Alb, pentruca. qti aa de bun
i. te-ai ostenit de ne-ai tacut adapost, vreau
sa.-ti fac i eu un bine in vieata mea : na-ti
aripa asta, 0 and ii avea vreodata nevoie de
mine, aprinde-o i eu indat am sa-ti yin in
ajutor.
Harap Alb, luand aripa cu bucurie, o strange
cu ingrijire; apoi multamind craiesei pentru
ajutorul fagaduit, pornete, urmanduli calea
tot inainte.
Mai merge el cat merge, i. cand la poa-
lele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie
de om, care se prplia pe lang a. un foc de
douazeci i patru de stanjeni de lemne i tot
atunci striga cat ii lua gura ca moare de frig.
Si-apoi afara de aceasta omul acela era cev
de spariet : avea niqte urechi clapauge i niqte
buzoaie groase qi dab616.zate. i cand sufla cu

www.dacoromanica.ro
1 49

dansele, cea de deasupra se rasfrangea in sus


peste scafarlia capului, iar cea de desupt atarna
in jos, de-i acoperia pantecele. i ori pe ce
se opria suflarea lui, se punea promoroaca
mai groasa de-o palma. Nu era chip sa te
apropii de dansul cal a$ tremura de tare de
par'ca-1 zghihuia dracul. i dac'ar fi tremurat
numai el, ce ti-ar fi fost ? Dar toati suflarea
qi faptura de prin prejur Ii tineau hangul: vantul
gemea ca un nebun, copacii din 1:6:lure se
valcariau, pietrele tipau, vreascurile puiau
chiar lemnele de pe foc pocniau de ger. Iar
veveritele, gavozdite una peste alta in scor-
buri de copaci, suflau in .unghii i plangeau
in pumni, blastmanduli ceasul in care s'au
nascut. MA rog, foc de ger era ; ce sa vd
spun mai mult. Harap Alb, numai o Ora cat
a stat de s'a uitat, a facut turturi la gura
neputanduli stapani rasul zise cu mirare :
Multe mai vede omul acesta cat traete!
Mai tartorule, nu manc haram i spune drept,
tu eti Gerila ? Assi ea taci ? . Tu trebuie
sa fii: pentruca i focul ingheata langa tine,
de arzuliu ce eti.
12.52i tu, razi, Harap Alb, zise atunci
Gerila tremurand, dar unde mergi, fail de
mine n'ai s. poti face nimica.
Hai 0 tu cu mine, daca vrei, zise Ha-
rap Alb ; de abia te-i mai incalzi mergand la
drum, caci nu e bine and stai locului.
Gerila atunci se ia cu Harap Alb i por-

www.dacoromanica.ro
150

nesc impreuna. Si mergAnd ei o bucata inainte,


Harap Alb vede alta. dracarie 0 mai mare: o
namila de om manca brazdele de pe urma a
24 de pluguri 0 tot atunci strigh in gura mare,
ca crapa de foame.
Ei apoi, sa nu bufneti de fas ? zise Ha-
rap Alb. Mai, mai, mai ! ca multe-ti mai vad
ochii. Pesemne c'aistai Flamnzila, foametea,
sac fara fund, sau cine mai 0ie ce pricopseala
a fi, de nu-1 mai poate satura nici pamntul.
12.6.zi tu, razi, Harap Alb, zice atunci
Flamnzila, dar unde mergeti voi, fara de mine
n'aveti sa puteti face nici o isprava.
Daca-i a0, hai 0 tu cu noi, zise Harap
Alb, ca. doar n'am a te duce in spinare.
Flamanzila atunci se ia dupa Harap Alb 0
pornesc tustrei inainte. Si mai mergand ei o
postata, numai iaca Harap Alb vede alta mi-
nunatie 0 mai mare : o aratare de om bause
apa dela 24 de iazuri 0 o &la, pe care urn-
blau numai 5oo de mori, 0 tot atunci striga
in gura mare c se usuca de sete.
Mai ! da al dracului onanie de om e 0
acesta, zise Harap Alb. Grozav burdahan 0
nesatios gatlej, de nu pot sa-i potoleascA se-
tea nici izvoarele pamntului; mare ghiol de
apa trebuie sa fie in matele lui ! Se vede ca
acesta-i prapadenia apelor, vestitul Setila, fiul
secetei, nascut in zodia ratelor 0 impodobit
cu darul suptului.
Razi tu, razi, Harap Alb, zise atunci
Setila, caruia incepu a-i tari apa pe nari 0
www.dacoromanica.ro
151

pe urechi ca pe niste laptoace de mori ; dar


unde ya duceti voi, f Ara de mine degeaba v
duceti.
Hai si tu cu noi, daca vrei, zise Harap
Alb ; de abia nu te-i mai linciuri atata in cele
ape ; Ii scapa de blestemul broastelor i-i da
ragaz morilor sa umble, c destul ti-ai tacut
mendrele pana acum. CA doamne iarta-ma! ii
face broaste in pantece de atata apa.
Setila atunci se ia dupa. Harap Alb si por-
nesc tuspatru inainte. i mergand ei o bucata,
numai iaca ce vede Harap Alb, alta minunatie
si mai minunata : o schimonositura de om avea
in frunte numai un ochiu, mare cat o sita, i
cand Ii deschidea, nu vedea. nimica ; da chior
peste ce apuca. Iara thud Ii tinea inchis, dar
fie zi, dar fie noapte, spunea ca vede cu clan-
sul si in maruntaile pamantului.
Iaca, incepit el a facni ca un smintit :
toate lucrurile mi se par gaurite ca sitisca si
stravezii ca apa cea limpede ; deasupra capu-
lui meu vad o multime nenumarata de vazute
i nevazute ; vad iarba cum creste din pamant;
vad cum se rostogoleste soarele dupa deal,
luna i stelele cufundate in mare, copacii cu
varful in jos, vitele cu picioarele in sus si oa-
menii umbland cu capul intre umere; vad in
sfarsit ceeace n'as mai dori s vada nimenea
pentru a-i osteni vederea : vad niste guri cas-
cate uitandu-se la mine si nu-mi pot da sama
de ce Val mirati asa, mtra-v'ati de ... frumu-
sete-va!
www.dacoromanica.ro
152

Harap Alb atunci se bate cu mana peste


gura i zice :
Doamne ferete de omul nebun, ca ta-
re-i de jelit, sarmanul ! Pe de o parte-ti vine a
rade 0 pe de alta iti vine a-I plauge. Dar se
vede ca aa I-a lsat Dumnezeu. Poate ca
acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, vax
primar cu Chiorala, nepot de sor6. lui PandilA,
din sat dela Chitila, peste drum de Nimerila,
ori din targ dela SA1-cati, megie cu Cautati
i de urma nu-i mai dati. Ma rog, unu-i Ochila
pe fata parnantului, care vede toate 0 pe toti,
altfel de cum vede lumea ceealalta ; numai pe
sine nu se vede cat e de frumurl. Par'ca-i
un bot-chilimbot-botit, in frunte cu un ochiu,
numai sa nu-i fie de deochiu!
Razi tu, razi, Harap Alb, zise aturici
Ochila, uitandu-se inchiorchioat, dar unde te
dud, fara de mine rau are sa-ti cada. Fata
imparatului Ro nu se capata aa de lesne,
cum crezi tu. Din gardul Oancei ti-a da-o im-
paratul, daca n'oiu fi i eu peacolo.
Hai *i tu cu noi daca vrei, zise Harap
Alb, O. doar n'avem a te duce de mna, ca
pe un orb.
Ochila atunci se ia 0. el dupa, Harap Alb,
0. pornesc tuscinci inainte. i mergand ei o
bucata, numai iaca ce vede Harap Alb alta
bazdagaie 0 mai 0 : o pocitanie de om umbla
cu arcul dup vanat pasri. 'apoi chititi ca
numai in arc se incheia tot meteugul 0 pu-
terea omului aceluia ? Ti-ai gasit ! Aveh un
www.dacoromanica.ro
153

mes,tesug mai dracos si o putere mai pe sus


deck isi poate dracul inchipui: cand voi se
latia ash de tare, de cuprinde pamantul in
brace. i alta data ash se desir si se lungi
de grozav, de ajungeh cu mama la lun, la
stele, la soare si cat voi de sus. i daca se
intampl sa nu nimereasca pasarile cu sageata,
ele tot nu scapau de dnsul ; ti le prindeh cu
mama din sbor. Chiar atunci aveh un vrav de
pasari dinainte si ospath dintr'insele cu lacomie,
ca un vultan hamisit. Harap Alb, cuprins de
mirare, zice :
Dar oare pe acesta cum mama dracului
1-a fi mai chemand ?
Zi-i pe nume sa ti-1 spun, rdspunse
atunci Ochila, zarnbind pe sub mustete.
Dar te mai duce capul, ca sa.-1 botezi?
SA-i zici Pasarild.... nu greeti ; sd.-i zici La-
Oa ... nici atAta ; sa-i zici Lungild ... asemenea;
sa-i zici: Pdsari-Lati-Lungila., mi se pare ca e
mai potrivit cu ,naravul i apucaturile lui, zise
Harap Alb, induioat s:-, mila bietelor pasari.
Se vede cd. acesta-i vestitul Pasari-Lati-Lungila,
fiul sagetatorului i. nepotul arcaplui, braul
pamantului si scara cerului, ciuma sburatoa-
relor si spaima oamenilor, ca altfel nu te pri-
cepi, cum sa-i mai zici.
'Uzi tu de mine, razi, Harap Alb, zise
atunci Pasari-Lati-Lungila, dar mai bine ar fi
sa razi de tine, caci nu stii ce pacat te paste.
Chitesti c fata imparatului Ros numai ash se
capata? Poate n'ai stiinta ce vidmt de fata e
www.dacoromanica.ro
154

aceea: cand vrea, se face pasare maiastra, iti


arata coada, i ia-i urma, daca pop. De n'ar fi
unul ca mine pe acolo, de geaba va mai bateti
picioarele ducandu-va.
Hai i tu cu noi, daca vrei, zise atunci
Harap Alb: de abia mi-i lua pe Geri la de tu-
luc i li-i purta cu nasul pe la soare, doar s'a
incalzi catuq decat si n'o mai clantani atata
din masele, ca un cocostarc de cei batrani-
cioi, c par'ca ma strange in spate, cand il
vad aa. ..
Pasari-Lati-Lungila se ia atunci dupa Ha-
rap Alb i pornesc ei tusase inainte. i pe
unde treceau, parjol faceau: Gera potopia
padurile prin ardere; Flamanzila manca lut i
parnant amestecat cu huma, i. tot strigh ca.
moare de foame; Seti la sorbea apa de prin
balti i. iazuri, de se sbateau petii pe uscat
i. tipa arpele in gura boatei, de seceta mare
ce era pe acolo ; Ochtla vedea toate cele, ca
dracul, i numai inghetai ce da dinteansul :
CA e laie,
CA-i Wale;
CA e ciutd
CA-i cornutd.

Ma rog, nebunii de-a lui:


CAte'n lund si in stele
De-ti venid sd fugi de ele;
Sau sd rAzi ca un nebun,
Credeti-md, ce VA spun.

www.dacoromanica.ro
155

In sfagit, Pasari-Eati-Lungila ademenia sbu-


ratoarele, i jumulite, nejumulite, ti le papa
pe rud pe samanta, de nu se mai staria ni-
menea cu pasari pe langa cash, de raul lui.
Numai Harap Alb, nu aducea nici o supa-
rare. lush., ca tovara, era parta la toate, i la
paguba 0 la catig, i prietenos cu fiecare,
pentruca avea nevoie de dan0i in calatoria sa
la imparatul Ro*, care zice, ci-ca era un om
pacli0t i rutacios la culme ; nu avea mila
de om nici cat de un caine. Dar vorba ceea :
la unul far suflet, trebuie unul fara-de-lege.
gandesc eu ca. din cinci nespalati cati merg
cu Harap Alb, i-a veni vreunul de hac;
mai da imparatul Ro i peste oameni, nu tot
peste butuci, ca pana atunci. Dar iar ma in-
torc i zic: mai tii cum vine vremea?
Lumea asta e pe dos,
Toate merg cu capu'n jos :
Unul macina la moara,
Putini suie, multi coboarb.

Si-apoi acel unul are atunci in mana i panea


i cutitul i taie de unde vrea i cat ii place,
tu te ui0 i n'ai ce-i face. Vorba ceea : cine
poate, oase roade ; cine nu, nici carne moale.
Aa i Harap Alb 0 cu ai sai; poate or iz-
buti sa. iee fata imparatului Ro, poate nu;
dar acum deodata ei se tot duc inainte,
mai la urma, cum le-a fi norocul. Ce-mi pasa
mie? Eu sunt dator sa spun povestea i va
rog s'ascultati :
www.dacoromanica.ro
156

Amu Harap Alb 0 cu ai sai mai merg ei


cat merg, 0 intr'o tarzie vreme ajung la im-
paratie. Dumnezeu s ne tie, Ca cuvntul din
poveste inainte mult mai este. *i. cum ajung,
odat intra buluc in ograda, tuslese: Harap
Alb inainte 0 ceilalti in urma., care de care
mai chipos 0 mai imbracat, de se taraiau atele
0 curgeau oghelele dupa. dan0i, par'c era
oastea lui Papuc Hogea Hogegarul. i atunci
Harap Alb se 0 intatiaz inaintea imparatului
Ro, spunandu-i de unde, cum, cine 0 pentru
ce anume au venit. Imparatului i-a fost dea-
mirarea, vazand Ca nite golani au asemenea
indrasneala, de yin cu ne ru0nare sa-i ceara
fata, fie din partea ori cui a fi. Dar nevoind
a le strica inima, nu le spuse nici da, nici ba,
ci le da raspuns ca s ramaie peste noapte
acolo 0 pana mane dimineata s'a mai gandi
el ce trebuie sd faca. i pe de alt parte im-
paratul odata chiama in taina pe un credineios
al sau, i da porunct sa-i culce in casa cea de
aram infocata., ca sal doarma pentru venicie,
dupa cum patise 0 alti petitori poate mai cev
deck acetia.
Atunci credinciosul imparatului se duce rapede
0 Gra foc casei celei de arama pe dedesupt,
cu 24 de stanjeni de lemne, de se face casa
ro0e cum e jraticul. Apoi cum insereath, vine
0 poftete pe oaspeti la culcare. Gerila atunci
nazdravan cum era el, chiama pe tovar4ii sai,
deoparte, qi le zice incetior:
Mai, nu cumva sa. va impinga mititelul
www.dacoromanica.ro
157

sa intrati inaintea mea, unde ne-a duce omul


tapului celui ro, ca nu mai ajungeti sa vedeti
ziva de mane. Doar unu-i imparatul Ro, vestit
prin meleagurile aceste pentru bundtatea lui cea
nepomenita 0 milostivirea lui cea neauzita. il
tiu eu cat e de primitor 0 de darnic la spa-
tele altora. Numai de nu i-ar muri multi inainte;
sa trdeasc trei zile cu cea dealaltaieri. D'apoi
fetirara lui ... a zis dracul 0 s'a facut: bucatica
rupta tatd-sau in picioare, ba Inca 0 mai 0...
Vorba ceea capra sare masa, i iada sare casa.
Dar lasa. ca 0-au gasit ei omul... De nu le-oiu
veni eu de hac in ast noapte, nici mama dra-
cului nu le mai vine.
Pio ga.ndesc 0 eu, zise Flamanzila; i-a
pus el imparatul Ro boii in card cu dracul,
dar are sd-i scoata fdra coarne.
Ba mi se pare, c'a da el 0 teleaga 0 plug IL
otic 0 tot, numai s scape de noi, zise Ochila.
Ia ascultati, mai! zise Gerila; vorba lunga
saracia omului. Mai bine haidem la culcare, ca
ne ateapta omul impdratului cu masa intinsa,
facliile aprinse 0 cu bratele deschise. Hai! as-
cutiti-va. dintii i porniti dup mine.
i odata pornesc ei, teleap, teleap, teleap !
Bi cum ajung in dreptul uii, se opresc putin.
Atunci Gerild sufl de trei ori cu buzirarele
sale cele iscusite 0 casa rarnne nici fierbinte
nici rece, cum e mai bine de dormit intr'insa.
Apoi intra cu totii inauntru ; se tologete care
unde apuca, 0 ... tac ma chiama. Tar credin-

www.dacoromanica.ro
158

ciosul imparatului, incuind up pe din afara, cu


rapegiune, le zice cu rutate:
Lasa ca v'am gasit ac de cojoc. De acum
dormiti, dormire-ati somnul cel de veci, ca v'am
aternut eu bine. Va yeti face voi scrum, pana
mane dimineata.
Apoi ii lasa acolo 0 el se duce in treaba
lui. Dar Harap Alb 0 cu ai sal nici nu bin-
disiau de asta: ei cum au dat de caldurica,
pe loc li s'au muiat ciolanele 0 au inceput a
se intinde 0 a se harjoni in ciuda fetei impa-
ratului Rol. Ba inca Geri la se intindea de cal-
dura de-i treceait genunchele de gura. ,i hojma
morocdnid pe ceilalti, zicand:
Numai din pricina voastra am racit casa,
caci pentru mine era tocmai bunk cum era.
Dar aa pateqti daca te iei cu nite bicisnici.
Lasa ca v'a mai pall el berechetul acesta de
altdat. tii ea are haz 0 asta! Voi sa va
lafaiti 0 O. huzuriti de caldura, iard eu s crap
de fig. Bu...na treaba! sd-mi dau eu linitea mea
pentru hatarul nu tiu cui? Acu va tarnaesc
prin cas, pe ruda pe samnta; incaltea s nu
se aleaga nimica nici de somnul meu, dar nici
de al vostru.
Ia taca-t-i gura, ma, Geri la! zisera ceilalti.
Acu se face ziva 0 tu nu mai stincheti cu
brapave deale tale. A dracului lighioaie mai
esti! Destul acum ca ne-ai facut capul calindar.
Cine-a mai dori sa faci tovaraie cu tine, aiba-
i partea 0 poarte-ti portul, a pe noi tiu ca
ne-ai ametit. Are cineva cap sa se liniteasca
www.dacoromanica.ro
159

de rul tau ? Ia auzilai; par'ca-i o moat% hodo-


rogita. Numai gura lui se aude in toate par-
tile. Hojma tolocanete pentru nimica toata,
curat ca nebun. Tu, mai, eti bun de trait nu-
mai in padure cu lupii i. cu urii, dar nu in case
imparateti i intre nite oameni cum se cade.
Ia ascultati, mai ! da de cand ati pus voi
stapanire pe mine? zise Gerila. Apoi nu ma
faceti din cal magar, cd v yeti gasi mantaua
cu mine. Eu is bun, cat is bun, dar cand ma
scoate cineva din rabdare, apoi nu-i trebuie nici
tigan de laie impotriva mea.
au, nu uguieti, mai Buzila? Da amarnic
mai eti la vieata ; cand te manii, faci sange'n
baliga, zise Flamanzila. Tare-mi e*ti drag !...
Te-aq Vail in san, dar nu incapi de urechi.
la mai bine ogoiete-te oleaca, i mai strange-0
buzioarele acasa; nu de alta, dar sa nu-ti par
thu pe urma, Ca doar nu eti numai tu in
casa asta.
Ei apoi ! vorba ceea: fa. bine sa-ti auzi
rail, zise Gerila. Daca eu v'am lasat s intrati
aici inaintea mea, aa mi se cade ; ba Inca i.
mai rau deck aqa ; eine-a face altdata ca
mine, ca mine sa pateasca.
Ai dreptate, mai Gerila, numai nu te
cauti, zise Ochila. Dar cu prujituri 1) de-a tale,
ia acu se duce noaptea i. vai de odihna noas-
tra. Macar tu sa fii acela, ce ai zice and 0-ar
stricA cineva somnul? Ba Inca ai dat peste niqte

1) glume.
www.dacoromanica.ro
160

oameni ai lui Dumnezeu, dar s fi fost cu altii,


hei, hei! mncai papara pAna. acum.
Dar nu mai taceti, mai ? Ca ia acu tree
cu picioarele prin pareti 0 ies afath cu acope-
remntul in cap, zise Uti-Lungila. Par'ca nu
faceti a bine, de nu va mai astmpAra dracul
nici la vremea asta. Mai Buzila, mi se pare
ca tu eti toatd pricina gilcevei dintre noi.
Ba bine cu nu, zise Ochila.. Are el noroc
de ce are, dar tiu eu ce i-ar trebui.
Ia sa-i faci chica topor, spinarea doba 0 pan-
tecele cobia, zise Setilk cdci altmintrelea nici nu
e de chip s'o scoti la capat cu buclucaul acesta.
Gerila, vazand ca toti ii stau impotriva, se
mnie atunci 0 unde nu trantete o bruma pe pa-
reti de trei palme de groasa, de au inceput a clan-
tani qi ceilalalti de frig de saria camea de pe dnii.
Na l incaltea, Vain fAcut 0 eu pe obraz.
De acum inainte spuneti ce va place, c nu
mi-a fi ciudd, zise Gerila, rznd cu hohot. Ei
apoi ci-cd sa nu te strki de rds!... De Harap
Alb nu zic, dar voi mangositilor 0 farfasitilor
decateori iti fi dormit in stroh i pe trnomata,
sa, am eu acum atAtia bani in punga, nu mi-ar
mai trebui alfa! Oare nu cumvh v'ati face 0
voi nite feciori de ghinda, fatati in tind, ca
snteti obraze subtiri?
Iar cauti sAmnta de vorba, mai Buzila?
zisera ceilalti. Al dracului sd fii cu tot neamul
tau, in vecii vecilor, amin !
De asta 0 eu ma anin 0 ma inchin la
cinstita fata voastra, ca la un codru verde, cu
www.dacoromanica.ro
161

un poloboc cu vin i cu unul cu pelin, zise


Geri 15.. Si hai de acum s dormim, mai acu sa
ne trezim, intr'un gand sA ne unim, pe Harap
Alb s5-1 slujim i tot prieteni sal fim; caci cu
vrajba. i urgie, raiul n'o s5-1 dobandim.
In sfarit ce-or fi mai dondanit ei, cat or mai
fi dondanit, ea numai iad. sa face ziu.! ... Si
atunci credinciosul impkatului, crezand ca s'a
curatit de oaspeti, vine cu gandul s5. mature
scrumul afara, dup5. fanduiala. Si cand ajunge
mai aproape, ce s5 vad? Casa cea de aramA,
infocat5 a de straric decusar5, era acum
toata numai un sloiu de ghiata, i nu se mai
cunotea pe dinafar5 nici u5, nici wri, nici
gratii, nici -obloane la fereti nici nimica; iar
in5untra se auzia un tar5boiu grozav : top boc-
niau la ua, cat ce puteau i strigau, cat le
lua gura, zicand :
Nu tim ce fel de imparat e acesta, de
ne 1as5 fara scanteie de foc in vatfa, s5. de-
geram aicea. Aa sarkie de lemne, nu s'a vAzut
nici la bordeiul cel mai skAcacios. Vai de noi
i de noi, cA ne-a inghetat
.,
limba in gur5. i
maduva in ciolane de frig !...
Credinciosul impkatului auzind aceste, pe
de-o parte 1-a cuprins spaima, iar pe de alta
s'a indfacit de ciud. Si d5. el s descuie up,
nu poate; (15 s'o desprina, nici atata. Pe urrra
ce s5 faca? A1earg5 i vestete imparatului despre
cele intamplate. Atunci vine i impAratul cu o
multime de oameni, cu cazmale ascutite i cu
cazane pline cu uncrop; i unii talau ghiata
11
23719
www.dacoromanica.ro
162

cu cazmalele, altii aruncau cu uncrop pe la ta-


tnile uii 0 in borta cheii 0 dupa multa truda,
cu mare truda se haraduesc de deschid up 0 scot
pe oaspeti afara. Si cand colo, ce sa vezi ? Top
erau cu parul, cu barba 0 cu mustetele pline
promoroaca, de nu-i cunoteai; oameni sunt, draci
sunt, ori alte aratari. Si ala tremurau de tare,
de le dardhiau dintii in gura. Iar mai ales pe
Gerila, parca-1 sghihuiau toti dracii ; pozne facea
cu buzioarele sale, incat s'a ingrozit 0 im-
paratul Ro, cand 1-a vazut fackd m de
frumurl.
Atunci Harap Alb, ie0ond dintre danqii, se
infatirath cuviincios inaintea imparatului, zicand:
Prea inaltate imparate ! Luminarea Sa,
nepotul prea puternicului Verde-imparat m'a fi
ateptand cu nerabdare... De acum inainte cred
ca mi-ti da fata, ca sa va lsa'm in pace i s
ne ducem in treaba noastr.
Bine, voinice, zise imparatul, uitandu-se
la dan0i cam acru oarecum ; a veni ea 0
vremea aceea... Dar acum deodata, ia sa" ospatati
ceva, ca sa nu ziceti c ati ie0t din casa mea
ca dela o casa pustie.
Parca v'a ieit un slant din gura, luminate
imparate, zise atunci Flamanzila, ca ne ghioraesc
matile de foame.
Poate ni-ti da ceva udeala, Maria ta, zise
Setila, Ca ne saraie gtlejul de sete.
Ia lasati mai, zise Ochil, clipocind mereu
din gene, Ca Luminarea Sa tie ce ne trebuie.
Ao cred 0 eu, zise Pasarila ; doar de-a
www.dacoromanica.ro
163

putere-a-hi am cazut la casa imparateasca; i


nu va temeti, ca are InIltimea Sa atata purtare
de grija, ca sa nu fim chinuiti cu fig, cu foame
i cu sete.
Mai ramne indoiala despre asta? zise
Geri la, tremurand cumplit. Dar n'aveti tiinta
c tnnaltimea-Sa este tata flamanzilor i al in-
setatilor ? Si tocmai de asta ma bucur i eu
c. deabia m'oiu mai incalzi oleaca, band san-
gele Domnului.
Ei, taca-va gura de acum, zise Flamnzila.
Destul e o maciuca la un car de oale. Nu tot
cetarati pe Maria Sa, c ong e dumnealui...
Pentru nite saracuti ca noi e greu de facut
trebi ca acestea. Dar la o imparatie, ca cum
te-ar pica un purice ; nu se baga in sama.
Din partea mea ma.ncarea-i numai o za-
bava : bauturica mai este ce este, zise Setila;
i a ruga pe Luminarea Sa, Ca daca are de
gand a n?, ospata, dupa cum s'a hofarit, apoi
sa ne indeseasca mai mult cu udeala, pentru-
ca acolo sta toata puterea i indrazneala. Vorba
ceea: Da-i cu cinstea sa piara ruinea. Dar mi
se pare ca ne-am intins cu vorba i Luminarea
Sa nu tie cum sa ne mai intre in voie.
Acum de ne-ar da odata, ce ne-ar da,
zise Flamanzila, caci ma roade la inima, de
foame ce-mi e.
Ia mai ingaduiti oleaca, mai! zise Ochila,
ca doar nu v'au mas oarecii in pantece. Acu
s'or i aduce bucatele i vinul, i numai de-ati
ave pantece unde s le puneti. -

www.dacoromanica.ro
164

Indata vi s'a aduce i de mancare i


bautura, zise imparatul, numai de-ati putea
dovedi cat Id voiu da eu : cd de nuii fi man-
catori i bautori buni, Vati gasit beleaua cu
mine.., nu fa para. lucru de saga'.
De ne-ar da Dumnezeu tot atata supa -
rare, Luminarea Voastrd, zise atunci Flmn-
zil, tinandu-se cu manile de pantece.
i 1tnlimii Voastre gand bun i mana
sloboda, ca sA ne dati cat se poate mai multa
mancare i bauturica, zise Setila, cAruia Masa
gura ap c din mancare i bautura las' daca
ne-a intrece cineva ; numai la treaba nu ne
prea punem cu toti nebunii.
Imparatul taceh la toate aceste, Ii ascult cu dez-
gust i numai inghitia noduri. Dar in gandul sau:
Bine, bine ! cercati voi marea cu degetul,
dar ia sa vedem, cum ili da de fund ? Va vor
iesi ele toate acestea pe nas.Dupa aceea ii
lasa i se duce in casa.
in sfaxit nu trecu mult la mijloc, i numai
iaca li se aduc 12 harabale cu pane, 12 ialo-
vice fripte i 12 bui pline cu yin de cel hranit,
de care, cum bei eke oleack pe loc ti se taie
picioarile, iti steclesc ochii in cap, ti se incleie
limba in gura i incepi a bolborosi turcete,
fara s tii bechiu macar. Flamanzila i Setila
zisera atunci celorlalti :
Mai, mncati voi intai i beti cat veti
putea, dar nu cumva s v puneti mintea cu
toata mancarea i bAutura, c'apoi al vostru e
dracul!
www.dacoromanica.ro
165

Atunci Harap Alb, Geri la, Ochila si Fa:sari-


Lati-Lungila se pun ei de ospteaza si beau
cat le trebuie. Dar ce are a face? Par'ca nici,
nu se cunostia de unde au mancat si au baut,
ca doar mncare si bautur era acolo, nu saga:
cla! ca la o imparatie...
Hai, ia dati-va de-oparte, mai pacato-
silor, ca. numai ati crampotit mancarea, zisera
atunci Flamanzil si Setila, care asteptau cu
neastampar, fiind rupti in cos de foame si de
sete.
Si atunci, unde nu incepe Flamanzila a ca-
rabani deodata in gura ale o haraba de pane
si caw o ialovita intreaga, si repede mi ti le-a
infulicat si le-a forfacat, de par'ca n'au mat fost.
lath Setila Mud fundurile afara la cate-o bute,
horp !ti-o sugeh dintr'o singura sorbitura ; si
rapede-rapede, mi ti le-a supt pe toate de-a
randul, de n'a mai ramas nici macar picatura
de yin pe doage.
Dupa aceea Flamanzila a inceput a striga
in gura mare c moare de foame si a svarli
cu ciolane in oamenii impratesti, cari erau
acolo de fata.
Iara Setila striga si el, cat ce puteh, ea crapa
de sete si svarlia cu doage si cu funduri de
poloboc in toate partile, ca un nebun.
imparatul atunci, auzind vuet tocmai din casa,
iese afara si and vede aceste, isi pune mnile
in cap de nacaz.
Mai, mai, mai! Acestia-s curat saracie
trimisa dela Dumnezeu, pe capul meu! zise im-
www.dacoromanica.ro
166

paratul in sine, plin de amraciune. Mi se pare


ca ia acum mi-am dat si eu peste oameni.
Harap Alb iese atunci din mijlocul celorlalti,
si iar se infatiseaza inaintea imparatului, zicand :
Sa traiti, luminate imparate : de acum cred
ca mi-ti da fata ca sA va lasam in pace i s
ne ducem in treaba nostra, caci nepotul impa-
ratului Verde ne-a fi asteptand cu nerabdare...
A veni ea si vremea aceea, voinice, zise
imparatul cam cu jumatate de gura. Dar ia
mai aveti putina rabdare, caci fata nu-i de cele
de pe drumuri, s'o luati numai asa, cum s'ar
intampla. Ia sa mai vedem, cam cum ar veni
trebupara asta? Nu-i vorba, de mAncat ati
mancat si de baut ati baut fiecare, cat septes-
prezece ; insa de acum inainte mai aveti si ceva
treaba de facut : iacd va dau o mierta de sa-
manta de mac, amestecat cu una de nasip
maruntel, si pana mane dimineatA, sa-mi ale-
geti macul de-o parte, fir-de-fir, 0 nasipul de
alta parte Nu cumva sa gasesc vreun fir de
mac printre nAsip sau vreunul de nasip printre
mac, O. atunci am stricat pacea. Si daca-ti putea
scoate la capat trebusoara asta, atunci oiu mai
vedea eu... Iara. de nuveti plati cu capul
obaznicia ce ati intrebuintat fatal cu mine, ca
s prinda si altii la minte, vazand de patima
voastra.
Si apoi ducandu-se impratul in treaba lui,
i-a lasat sa-si bata capul, cum vor ti.
Atunci Harap Alb si cu ai sai au inceput a
strange din umere, nepricepandu-se ce-i de facut.
www.dacoromanica.ro
167

Ei apoi, aga va pare ? Cu ch4ibuuri de


aceste s ne zabavim noi ! PAcli0t om e im-
paratul Ros, se* vede el zise atunci Ochila.
Eu, nu-i vorba, macar c e aa de intuneric,
deosebesc tare bine firele de mac din cele de
nasip ; dar numa iuteala i gura de furnica ar
trebui sa aibi, ca s poti apuch, alege i culege
nite flecutete ca aceste, in a scurta vreme.
Bine-a zis, cine-a zis, ca sa te fereti de omul
ro, caci e litai dracul in picioare, acum vad eu.
Harap Alb ii aduce atunci aminte de aripa
cea de furnica, o scoate de unde-o avea stransa,
apoi scapara si-i d foc cu o bucatica de iasca
aprinsa. i atunci, minune mare! numai iaca
au i inceput a curge furnicele cu droaia, eata
pulbere i spuza, cata frunza i iarba: unele
pe sub parnant, altele pe deasupra parnantului
i altele in sbor, de nu se mai curmau viind.
Si intr'un buc au 0 ales nasipul deoparte
macul de alta parte. S. fi dat mii de mii de
lei, nu gasiai fir de mac printre nasip sau fir
de nasip printre mac. Si apoi, in zori de ziva,
cnd somnul e mai dulce, de doarme qi pa-
mntul sub om, o multime de furnici de cele
maruntele au strbatut inthuntrul palatului,
au inceput a pich din somn pe imparatul, de-1
frigeau nu altceva. Si vazandu-se el cuprins de
asa usturime, s'a sculat cu nepus in masa, caci
nu mai era de chip sa doarma cum dormia
alte dati, pAna pe la ameaza, nesuparat de
nimene. Si cum s'a sculat, a 0 inceput a cath
cu deamaruntul prin aternut sa vada ce poate
www.dacoromanica.ro
168

sa fie? Dar a gasit nimica toat, caci furnicile


par'ca i ntrase in pamant ; s'au mistuit, de nu
se stie, ce s'au mai facut.
A dracului treaba! Uite, ce blnda mi-a
iesit pe trup. Sa fi fost nimica... , par'ca nu-mi
vine a crede. insa mai stiu eu?... OH parerea
ma. insala, ori s'a stricat vremea, zise impa-
ratul ; din doua una trebuie sa fie numai deck.
Dar pana una alta ia sa ma duc sa \rad ales-au
nasipul din mac acei nespalati, cari-mi rod ure-
chile sa le dau fata ? Si and se duce impa-
ratul si vede cum se indeplinise de bine po-
runca lui, se umple de bucurie... Si ne mai
avand ce pricina sa le caute, rmne pe gAnduri.
Atunci Harap Alb iar iese din mijlocul ce-
lorlalti si se infatiseala inaintea impratului,
zicand :
Prea inaltate imparate, de acum cred c
mi-ti da fata, ca A. va la.sam in pace si sa ne
ducem de unde am venit.
A veni ea si vremea aceea, voinice, zise
imparatul, inganand vorba printre dinti, dar
panA atunci mai este inca treaba : iaca ce aveti
de facut : fata mea are sa se culce deseara,
unde se culca totdeauna, iard voi s mi-o stra-
juiti toati noaptea. Si daca maine dimineata
s'o afla tot acolo, atunci poate sa ti-o dau;
iar de nu, ce-ti pati, cu mine nu-i imparti...
inteles-ati ?
Sa traiti, luminate imparate, raspunse
Harap Alb, numai de n'ar fi mai multa intAr-
ziere : cad stapanul ma asteapta si grozava ur-
www.dacoromanica.ro
169

gie poate sa cada pe capul meu, din asta


pricina.
&al:Amu-tau, ca stapanu-tau ; ce ti-a face
el, asta-i deosebit de basca, zise imparatul, uitan-
du-se chioris la dnsii. Ieie-va macar pielea
de pe cap, ce am eu d'acolo? insa pe mine
cautati sa nu ma smintiti: fata i ochii din cap,
cad atAta vi-i leacul ; v'ati dus pe cop* cu
toata smichiria voastra.
Dupa aceasta imparatul Ii lasa incurcati si
se duce la ale sale.
Aici Inca trebuie sa fie un drac la mijloc,
zise Gerila, clatinnd din cap.
Ba Inca de cei batrni, sageata de noapte
si dracul cel de miaza-zi, raspunse Ochila.
Dar nu s'a jucA el mendrele indelung, e.0
cred eu.
in sfarsit, dura-vura, sara vine, fata se culca
si Harap Alb se pune la straja chiar la usa
ei, iara ceilalti se insira tot cate unul-unul pana
la poarta, dupa porunca.
5i cand pe aproape de miezul nopti, fata
imparatului se preface intr'o pasarica i sboara
nevazuta printre cinci straji. Dar cand ajunge
pe la strajerul Ochith, el sireicanul mi ti-o vede
si da de stire lui Pasarila, zicnd:
Mai, fetisoara imparatului ne-a tras bu-
tucul. A dracului sgtie de fata : s'a pretacut
in pasarica, a sburat ca sageata pe langa
ceilalti si ei habar n'au despre asta. Ei apoi?
Lasa-te in sama lor, daca vrei sa ramai far'
de cap. De acum numai noi o putem gasi si
www.dacoromanica.ro
170

aduce la urma ei. Taci molcum i haidem


dupg dansa. Eu ti-oi argta-o, pe unde se as-
cunde, iar tu sa. mi-o prinzi, cum tii meteugul
i sa"-i strambi gatul o leack sg se invete ea
de altgdata a purta lumea pe degete.
i atunci odatg pornesc ei dupg dansa, i.
nu merg tocmai mult i Ochilg zice:
Mai Pgsgrila., iacgt-o, ia! colo, in dosul
pmantului, tupilatg sub umbra iepurelui; pune
mna pe dansa O. n'o rasa!
Pgsgrilg atunci se latete, cat se poate, in-
cepe a bojbgi prin toate buruienele i ca.nd sg.
pung mama pe &Ansa, zbr! ... pe varful unui
munte 0 se ascunde dupg o stncg.
Iacgtg-oiu mai, colo, in varful muntelui,
dupg stanca ceea, zise Ochilg.
Pgsgril atunci se inaltg. putin 0 incepe a
cotrobgi pe dupg stnci; i. cand sg pung mana
pe ansa, zbr ! .. i. de acolo i se duce, de
se ascunde tocmai dupg lung.
Mgi Pasgril, iacdth-oiu, ia! colo dupg
lung., zise Ochilg; cad nu pot eu s'o ajung,
sg-i dau o scdrrnsankura bung.
Atunci Pgsgrilg. se deirg odata *i se inalta
pang la lung. Apoi cuprinzand luna in brace,
ggibuete pgsgrica, mi ti-o infacg de coada i
cat pe ci sd-i suceascg. gatul! Ea atunci se
preface in fatg 0 strigg inspgimantatg :
Daruiqte-mi vieata, Pgsgril, cg te-oi da-
rui i eu cu mila. qi cu daruri imparate0, aa
s'a traleti!
Ba c chiar, ca erai sg ne daruieti cu
www.dacoromanica.ro
171

mild i cu daruri imparate4ti, daca nu te vedearn


cnd ai palit-o, farmazoana ce eti! zise Ochild.
Ia mai bine hai la culcu ca se face ziva acui
5'apoi ce-o mai fi, o mai fi.
Si odata mi ti-o infaca ei, unul de-o man&
i altul de cealalta i hai, hai! .. hai, hai! .. in
zori de ziu ajung la palat i trecnd cu ansa
printre straji o silesc sa intre in odaia ei, tot
cum a ieit. .

Ei, Harap Alb, zise atunci Ochila, daca


nu eram eu gi cu Pasarild, ce fceati voi acum ?
Iaca ad, tot omul are un dar i. un amar : i
unde prisosete darul, nu se mai baga in sama
amarul.
Amar era s fie de voi,
De nu eram noi amandoi.
i cu strajuirea voastra
Era vai de pielea noastra.

Harap Alb i ceilalti, ne mai avAnd ce zice,


plecara capul ruinati, multamind lui Pasrila i.
vestitului Ochila, caci li-au fost ca nite frati.
Si atunci numai iaca i imparatul vine ca un
leu-paraleu, a-i iee fata pp mind i cAnd o
gasete sub straja, dupa cum nu se atepta el,
numai scnteiau ochii in cap de ciuda, dar nu
avU ce face.
Atunci Harap Alb iar se infatiraza inaintea
imparatului, zicnd :
Luminate imparate, de acum cred ca mio-ti
da fata, ca sa Ara lasam in pace i sa ne ducem
in treaba noastra.
www.dacoromanica.ro
172

Bine, voinice, zise imparatul posomorit ;


a veni ea i vremea aceea. ins a. eu mai am
o fatg luata de sutler, tot de o varsta cu fata
mea i nu e deosebire intre dansele nici la
frumusete, nici la stat, nici la purtat. Hai i
dach.-i cunoate-o care-i a mea adevarata., ie-ti-o
i duceti-v g. de pe capul meu, ca mi.ati scos
peri albi de cand ati venit. Iaca ma duc sa.
le pregatesc zise imparatul. Tu vino dupa
mine, i daco-i ghici-o, ferice de tine a fi ! Iar
de nu, luati-va catrafusele i incepeti a v
carabani dela casa mea, caci nu v pot suferi.
Si ducandu se imparatul, pune de piaptanh.
i imbrac la fel amandouh. fetele i apoi da
porunca sh. vie Harap Alb, i sa gceasca
care-i fata imparatului?
Harap Alb, vazandu-se pus in incurcalh., numai
tia ce sh. fach. i incotro s'o dee, ca sh. nu
grerasca. tocmai acum la adica. Si mai stand
el pe ganduri o leach., cum e omul tulburat,
1.0 aduce aminte de aripa cea de albinh. i
scotand-o de unde o avea stransh, scaph.ra i-i
dt foc cu o bucatica de iasca aprinsa. Si atunci
numai iach. se pornete craiasa albinelor.
Ce nevoie te-a ajuns de mine, Harap
Alb? zise ea, sburand pe umh.rul sau. Spune-
mi, caci sunt gata sa te slujesc.
Atunci Harap Alb incepe a-i spune toate
cu deamaruntul qi o roaga de toti Dumnezeii,
ca sa-i dee ajutor.
N'ai grijk Harap Alb, zise craiasa albi-
nelor; las' ca te fac eu s'o cunoqti i. dintr'o
www.dacoromanica.ro
173

mie. Hai intra in casa cu indrasneala, caci


am sa fiu i eu pe acolo. Si cum ii intra, stai
putin i te uita la fete ; care-i vedea-o cal se
apara cu naframa, s tI ca aceea este fata
imparatului.
Atunci Harap Alb intra; cu albina pe umar,
in odaia unde era imparatul i cu fetele, apoi
sta. putin deoparte i incepe a se uita cand
la una, cnd la alta. Si cum sta el drept Ca
lumanarea i le privia cu bagare de seama,
craiasa albinelor sboar pe obrazul fetei im-
paratului. Atunci ea tresarand, odat incepe a
tiph i a se apara cu naframa, ca de un du--
man. Lui Harap Alb atata i-a trebuit: indata
face cativa pa0 spre &Ansa, o apucA frumurl
de mana i zice imparatului:
Luminarea Voastra, de acum cred ca am
aclus intru indeplinire tot ceeace ne-ati poruncit.
Din partea mea, poti s'o iei deacum,
Harap Alb, zise imparatul, ovilit i sarbad la
fatal de suparare i ruine; daca. n'a fost ea
vrednica sa, v rapuie capul, fii macar tu vred-
nic s'o stapnqti, caci acum ti-o dau cu toata
inima.
Harap Alb multumeqte atunci imparatului,
apoi zice fetei:
De acum putem sa mergem, caci sal:15.11u-
meu, Luminarea Sa, nepotpl imparatului Verde,
a fi imbatranit, aqteptandu-ma.
Ia mai ingaduigte putin, nerbdatorule,
zise fata imparatului, luand o turturica in brace,
spunandu-i nultiu-ce la ureche i sarutand-o cu
www.dacoromanica.ro
174

drag; nu grabi as, Harap Alb, ca te-i pripi.


Stai ca mai ai 0 cu mine oleaca de vorba:
inainte de pornire, trebuie A mearga calul tau
0 cu turturica mea, sa-mi aduca. trei smicele
de mar dulce, si apa vie si apa moarta de
unde se bat muntii in capete. Si de a veni
turturica mea inainte cu smicelele 0 apa, ie-ti
nadejdea despre mine, caci nu merg, fereasca
Dumnezeu ! Iara. de i avea noroc, si-a veni calul
tau mai intai, si mi-a aduce cele poruncite, sa
tii Ca merg cu tine, oriunde mi-i duce ; s'a
mantuit socoteala.
Si atunci odata porn esc 0 turturica qi calul
fugand pe intrecute, and pe sus, cand pe jos
dupa cum cerea. trebuinta.
Dar turturica fiind mai usoara, ajunge mai
inainte; si pandind tocmai cnd era soarele in
cruce, de se odihniau muntii numai pentru o
clipita, se rapede ca prin foc si ia trei smicele
de mar duke si apa. vie i apa moarta; i
apoi ca fulgerul se intoarce inapoi. Si and
pe la poarta muntilor, calul ii iese inainte, o
poprete in cale si o ia cu magulele, zi-
candu-i:
Turturica-rica, draga pasarica, ada la
mine cele trei smicele de mar dulce, apa cea
vie si cea moarta, 0 tu du-te inapoi deli ii
altele si mi-i ajunge pe drum, cad esti mai
sprinten ca mine. Hai, nu mai sta la indoiala
si da-mi-le, cad atunci are sa fie bine 0 de
stapanu-meu 0 de stapana-ta ; 0 de mine si
de tine ; iara de nu mi le-i da, stapanul meu
www.dacoromanica.ro
175

Harap Alb este in primejdie, i de noi Inca


n'are sa fie bine.
Turturica parca n'ar fi voit, dar calul n'o
mai intreba de ce-i e cojocul ; se rapede i-i
ia apa i smicelele cu hapca i apoi fuge cu
dansele la fata imparatului i i le da, de fata
cu Harap Alb. Atunci lui Harap Alb i s'a
umplut inima de bucurie.
Vine ea iturturica mai pe urma, dar ce ti-e build?
Alei, tolina ce-mi eti ! zise fata impara-
tului, da bine m'ai vandut. Daca e ah, hai,
pornete chiar acum la imparatul Verde i
vestete-i ca venim qi noi in urma.
Atunci turturica pornete, iara fata ,impara-
tului ingenuche dinaintea tatne-sau i zice :
Binecuvanteaza-ma, tatd, 0 ramai sAriatos !
Se vede ca ma mi-a fost sortit i n'am ce face ;
trebuie sa merg cu Harap Alb, i pace buna!
Dupa aceasta, ii ia cele trebuitoare la
drum, apoi incaleca i ea pe un cal nasdravan
i sta gata de pornire. Iara Harap Alb luandu-
i oamenii sai, incaleca i. el i pornesc spre
imparatie. Dumnezeu sa ne tie ca. cuvantul
din poveste, inainte mult mai este.
Mers-au ei i zi i noapte, nu se tie cat
au mers: i dela un loc Gerila, Flamanzila i
Setilk Pasari-Lati-Lungila i. nasdravanul Ochila.
Se opresc cu totii 'n cale,
Se opresc si zic cu jale:
Harap Alb, mergi sandtos 1
De-am fost rdi, tu ni-i iertd,
Cdci si rdul cdte odatA prinde bine la cevA.

www.dacoromanica.ro
176

Harap Alb le multAmeste,


S'apoi pleacA linistit.
Fata vesel Ii zAmbeste,
Luna'n ceriu au asfintit.
Dar in pieptul lor rAsare...
Ce rAsare? Ta un dor:
Soare mandru, luminos i in sine arzAtor
Ce se naste din scnteia unui ochiu fArmAcAtor.

Si mai merg ei, cat mai merg, 0 de ce


mergeau inainte de ce lui Harap Alb i se tur-
burau minile, uitandu-se la fat i vazand-o
cit era de tanara, de frumoasa i plina de
vina 'ncoace.
Salatile din gradina ursului, pielea i capul
cerbului le-a dus la stapanu-sau cu toat inima,
dar pe fata imparatului Ro mai nu-i venia
s'o duca, fiind nebun de dragostea ei, caci era
boboc de trandafir din luna lui Mai, scaldat
in roua diminetii, dezmierdat de cele intai raze
ale soarelui, leganat de adierea vantului i nea-
tins de ochii fluturilor. S'au cum s'ar mai zice
la noi in tranqte, era frumoas a. de mama
focului; la soare te puteai uita, iar la &Ansa ba.
Si de aceea Harap Alb o pra.padia din ochi,
de draga. ce-i era. Nu-i vorba 0 ea filth cu
ochii, din cand in and pe Harap Alb, 0 in
inima ei para se petrecea nu tiu-ce.. , poate
vreun dor ascuns, care nu-i venia a-I spune..
Vorba cantecului:
Fugi de-acole, vinA 'n coace
Sezi binisor, nu-mi da pacel
sau mai tiu eu cum sa zic, ca s nu gre-
www.dacoromanica.ro
177

sesc? Dar stiu atata cA ei mergeau, fr a


simti c merg, pArandu-li-se calea scuita
vremea si mai scurta, ziva ceas i ceasul clipa;
da, cum e omul, cand merge la drum cu dra-
gostea alaturea.
Nu stia sarmanul Harap Alb ce-1 asteapta acasa.,
c5ci nu s'ar mai fi gandit la de-al de acestea.
ins6 vorba cantecului :
De-ar qti omul ce-ar pAti.
Dinainte war pAzi.
Dar iaca ce m'am apucat de spus. Mai bine
va spuneam Ca turturica ajunsese la impgratul
Verde 0-1 instiintase, c vine si Harap Alb
cu fata impAratului Ros.
Atunci impAratul Verde a si inceput a face
pregtire, ca pentru o fata de irnprat, dand
porunc s5 le ias5. intru intampinare. Iar.
Spanul icnia in sine si se gandia numai la
rasbunare.
in sfarsit mai merge Harap Alb, cu fata Im-
paratului, cat mai merge; dela o vreme ajung
si ei la imp5r5tie.
Si cand colo, numai iaca ce le iese inainte
impgratul Verde, fetele sale, Spanu i toata
Curtea imp5r5teasc, ca s-i primeasc. i vg-
zand Spanul, cat e de frumoasa fata impara-
tului Ros, odata se rapede s5. o iee in brace
de pe cal ; dar fata ii pune atunci maim in
piept, ii branceste cat cob i zice :
Lipsesti dinaintea mea, Spanule ! Doar
n'am venit pentru tine si-am venit pentru Harap
23719 www.dacoromanica.ro 12
178

Alb, cad el este adevAratul nepot al impa.


ratului Verde.
Atunci imparatul Verde 0 fetele sale au
thmas incremeniti de ceea ce au auzit.
Iara Spanul, vazand c i s'a dat vicleugul
pe fata, se repede ca un cane turbat la
Harap Alb, si-i sboar a. capul clinteo singura
lovitura de palo, zicand :
Na ! 2. trebuie s. pateasca, cine calca
juramntul !
Dar calul lui Harap alb indata se thpede
i el la Span i-i zice :
Pa'n aici, SpAnule ! Si odata mi 0-1 in.
faca cu dintii de cap, sboara cu ansul in
inaltul cerului i apoi dandu-i drumul de acolo,
se face Spanul pn a. jos praf i pulbere.
Iara fata imparatului Ros, in valnaagul acesta,
repede pune capul lui Harap Alb la loc, II
incunjuth de trei ori cu cele trei smicele de
mar dulce, toarna apa moarta., sa stee s5.ngele
sa. se prinda pielea, apoi il stropete cu
apa. vie 0 atunci Harap Alb indata invie ;
tergAndu-se cu mana pe la ochi, zice suspi-
nand :
Ei, da din greu mai adormisem !
Dormiai tu mult 0 bine, Harap Alb,
de nu eram eu, zise fata imparatului Ro,
dandu-i iar paloul in stapanire.
Si apoi ingenunchind amndoi dinaintea im-
paratului Verde, ii jura credinta unul altuia,
primind binecuvntare dela ansul i impara-
cia totodata.
www.dacoromanica.ro
179

Dup a. aceasta se incepe nunta, 'apoi da


Doamne bine!
Lumea de pe lume s'a strans de privia
Soarele si luna din cer le radea

i-apoi fost-au fost poftiti la nunta:


Cr Masa furnicilor,
Cr Masa albinelor
Si CrAiasa zanelor,
Minunea minunelor
Din ostrovul florilor 1

5i mai fost-au poftiti Inca:


Crai, craiese si impArati
Oameni in samA bAgati,
S'un pAcat de povestariu,
Fara bani in buzunariu.
Veselie mare intre toti era,
Chiar si sArAcimea ospAta si bea.

5i a tinut veselia ani intregi, i acum mai


tine 'Inca. Cine se duce acolo be si mannca.
Iar pe la noi, cine are bani bea i mananca,
iara cine nu, se uit si rabda.

www.dacoromanica.ro
BASARABIA

www.dacoromanica.ro
LEGENDA DESPRE ZIDIREA LUMII

Cand s'a gandit Dumnezeu de a zidit lumea,


a zis catre ingerul cel mai mare peste toti
ingerii ; Haide, Satanaile, s. zidirn lumea !
(Sa, mergem Prea Sfinte, raspunse ingerul.
au mers ei cat au mers, pana au dat de malul
S'a oprit Dumnezeu la mal i zice lui
Satanail: Vezi tu marea asta, scoboar5.-te la
fund i adu-mi o mana de nisip. (Dar baga
de seama cand vei lua nisipul s zici ; Iau
pentru Dumnezeu ! i s'a coborit de pe malul
cerului Satanail i s'a cufundat in mare, iar
and sa i un pumn de nisip, a zis: (Iau
pentru mine i pentru Dumnezeu,. and sa
iasa. din apa, deschide mama ingerul i vede
c apa i-a muls nisipul din mana. Vede Dum-
nezeu ce-a facut ingerul i Ii zice: (De ce eti
viclean? Du-te iar6. i adu nisip,. S'a sco-
borit Satanail pentru a doua oara. i iar a
patit-o ca intaia oara. Vede Satanail ca nu-i
chip sA inele pe Dumnezeu ; s'a gandit cum
sa faca i, cand s'a scufundat pentru a treia
oara, a luat putin nisip i 1-a pus in gura.
Iata iese el din fundul marii i aduce lui
Dumnezeu nisip in mana. A luat Dumnezeu
nisip i 1-a impratiat in toate partile. Vede
Satanail ce a racut Dumnezeu i rade, cu

www.dacoromanica.ro
184

gandul ca a inprastiat Dumnezeu de geaba nisi-


pul, iar el si-a pastrat pe al lui in gura. Iata
ce zice Dumnezeu : e Acum sa blagoslovesc
pamntul ca sa creasca, si 1-a blagoslovit cu
mama sa sffinta. Si a inceput nisipul sa creased,
sa tot creasca, si nisipul din gura lui Sata-
nail asijderea.
Vede Satanail ca. i se umple gura cu pa-
mant si a inceput sa scuipe, ca sa rasufle, si
unde a scuipat Natanail s'a facut munte, unde
a scuipat s'a facut munte. eVezi tu ce-ai facut,
zice Dumnezeu? Si s'a dus Dumnezeu de s'a
culcat, ca sa se odihneasca. o leaca. Iat c'a
adormit Dumnezeu, iar Satanail isi zice in gan-
dul sau esa-1 ridic asa cum doarme acum si
sa-1 inec in mare,. *i a ridicat Satanail pe
Dumnezeu in brace si il duse spre mare, iar
and ajunse, vede ca a crescut pamntul asa
de mult, inat s'a oprit tocmai in cer, vede
Satanail ea nu e mare si a apucat spre rsarit ;
and acolo, acelas lucru ; a mers el spre apus,
iaras nu e mare.
e Ce sa faca ? S'a speriat Satanail si 1-a pus
pe Dumnezeu pe locul unde s'a culcat ca sa
se odihneasca. Cand s'a trezit Dumnezeu, Sata-
nail ii zice : eHaide, Doamne, ca sa sfintesti
pamntul, .
e LasA ca nu trebuie ,, i-a raspuns Dumnezeu,
ica 1-am sfintit azi noapte, and m'ai purtat
dela rasarit la apus,.
e AO s'a zidit lumea si a patit rusine
Satanail.

www.dacoromanica.ro
BUCOVINA

www.dacoromanica.ro
PEPELEA

Era odata un om, si. aveh trei feciori. Cum


se numiau cei doi mari nu stiu, dar cel mic
se chemh Pepe lea, altii ii zicea. Pacal. El se
purta, cu it-4i sE tot pe dos si nu mai facea
nimica ca oamenii; pentru aceea il tineau toti
de prost.
Intr'o zi iata ca le muri tatal lor si le lasa
numai un bour. Dupa ce i-au facut cormanda
cum se cad; au dat sa. imparteasca bourul
acela. Dar cum s poata ei aceasta ? I Tn hour
cum sa-1 imparteasca ei in trei parti fara de
a-I taia? Au inceput a se certh. Unul zicea ca
i se cuvine numai lui bourul, pentruca el a
grijit mai mult de dansul ; altul ba ca s fie
al lui, pentruca el a cautat mai mult pe ta-
ta.sau cand a fost bolnav, al treilea ba nu, ca
sa fie al lui, pentruca el a grijit gospodaria
mai mult ; si al nu se puteau invoi nicidecat.
Sfatuindu-se si incolo si incoace cum sa im-
parteasca bourul, a zis mai pe urma unul:
etiti fratii mei ceva? Eu socot sa. ne facem
fiecare ale un ocol, si dupa aceea sa dam
www.dacoromanica.ro
188

bourului drumul, si intr'al carui ocol se va bAga


al acelui sa fie !,
Cu acest sfat s'au invoit tustrei si asa au
inceput fiecare sa faca cate un ocol. Cei doi
frati mai cuminti si-au facut niste ocoale fru-
moase de raslogi, si le-au umplut cu fan si
pe dinuntru si pe dinafara ; dar Pepelea a
ridicat un ocolas numai din frunzis si n'a mai
pus nimica intr'insul.
Cand a dat bourului drumul intre ocoale,
a mirosit numai fanul dela ocoalele celor doi
cuminti, si s'a dus dupa aceea de a intrat in
ocolul lui Pepelea si a prins a roade la frunze.
Asa dara a ramas lui Pepelea bourul, si
ceilalti frati nu aveau nici o gura pentru aceasta,
caci as le fusese invoiala.
Pepelea avea arnii bourul, dar nu stia ce
sa inceapa cu dansul. El de mic umbla numai
lela incolo si incoace: de lucru greu nu prea
se apuch, de gospodarie nu cauta niciodaa,
si nici nu-i placea lui aceasta. Nestiind el asa
dara cum sa lucreze cu bourul, si-a propus ca
sa-1 vanza. lute() zi de targ s'a pornit la drum
si mergAnd amU cat au mers, iata ci a intal-
nit un om venind dela thrg, si andu-i bun6.
cale, I-a intrebat:
(Ma rog, da cum se vnd boi ca al meu in targ?,
c Ca, tot s'ar vinde D , ii raspunse omul in batjo-
curd, cdaca i-ai rupe coarnele,.
Pepelea i-a multumit si s'a apucat de i-a
rupt bourului coarnele, si mai ducandu-se o
bucata s'a inthlnit cu alt om. .i pe acesta 1-a
www.dacoromanica.ro
189

intrebat : c Bade! da vandu-se boi ca al meu


in targ?s
(Tot ai lu bani buni pe dansub, ii zise
omul in glum5s daca n'ar avea urechi!,
Pepelea s'a apucat de i-a t5iat si urechile.
5i mergand mai departe a intalnit pe alt om,
si iaras I-a intrebat, ori de se plAtesc boi ca
ai lui in targ? omul i-a thspuns: Da! s'ar
plati cum s'ar plAti, daca n'ar aveh coada!,
Pepelea i-a thiat si coada si aratorind mai
departe a dat peste alt om si 1-a intrebat :
Badisorule, da se tot valid boi co al meu
in targ ?,
cTot s'ar treces ii thspunse omul enumai
are prea mari ochi!)
Pepelea a luat si i-a scos ochii. Mai du-
candu-se o bucath de loc, s'a intalnit iath cu
un om. i pe acesta 1-a intrebat tot ash, si el
i-a raspuns c5. boii cei cu trei picioare se pla-
tesc mai bine.
Pepelea n'a mai asteptat multe si. fiindcA. se
inserase acum a tras inteo pAdure sub o hasea
foarte inalth si groasa, si a thiat bourului si
un picior. Bourul nu s'a mai putut tine acum
pe picioare si a picat jos. Pepelea 1-a legat
de hasca aceea pada maine de dimineata si
apoi aveh s5. mearg mai departe la tang cu
dnsul. Sezand aice amii. 01151 spre miezul
noptii, iat ca s'a pornit o furtun5 grozav,
un \rant ca acela &Ali p5rea c se thstoarra
toath padurea. Top copacii au inceput a se
cltina i hasca aceea a scarp. Atunci a s5.-
www.dacoromanica.ro
190

nit Pepe lea care atipise putin, drept in picioare,


caci lui i se pare ca. halm I-a intrebat, ori
de i-i de vandut bourul, raspunse : g Da
mi-i de vandut !, 1-15.ca iaraq mai facea scart,
scar-0 Lui Pepelea i s'a parut ca. 1-a intrebat
ce cere, i raspunse : g Eu cer o suta de lei !,
Flara mai scartaete. El a socotit c zice ca-i
prea rnult, dar nu vrir sa lese nimica. Ela.ca
mai scartaete, lui Pepelea i se parea ca-i da
optzeci de lei. gEi bine!, ii raspunse el cam
socotindu-se putin gfie i optzeci de lei ! Dar
cand mi-i da paralele?, Flaca, clatinata de
\Taut, mai face iar scr, scart !
gPana Marti sa te atept eu? ii zise Pe-
pelea, thine! dar s tii ca eu de buna seama
oi veni Marti; numai cauta sa-mi fie banii gata
c apoi nu ne-om prea invoi,.
Dupa aceasta a luat Pepelea i s'a dus acasa,
iar bourul 1-a lasat legat acolo. Acasa 1-a in-
trebat fratii, c ce-a facut cu bourul ?
El li-a rAspuns ; 1-am vandut ;
cDar cu cat ?
Cu optzeci de lei ?,
Cui 1-ai vandut ?
gIa la un copac in padure !,
spunndu-le Inca cum a grijit el pe bour
dupa sfatul oamenilor, a inceput fratii a-1 rade
qi a-1 mustra, ca de ce a fost aa de prost
Ais'a dat inqelat de top, 0 de ce nu li-a
vandut lor bourul, ca dela danqii ar fi capatat
macar de mancat 0 de imbracat, dar acuma pe
bour 1-or manch lupii in padure 0 el are sa
www.dacoromanica.ro
191

piarA ash de foame. Lui Pepe lea nu-i prea


plcea sA-1 povatueasa altii, ori s6.-1 mustre
pentru neghiobiile lui, de aceea s'a cam su-
parat pe fratii si. i le zise : c Ce titi voi ce-i
in lume ! Bourul a fost al meu, i eu am f5.-
cut ce-am vrut cu dansul. ,i. voua nu va pas
nimica! Cu aceasta a astupat gura fratilor.
Marcia viitoare a mers Pepelea la hasca
in padure, ca sa-i ceara banii. Aicia n'a aflat
nimica, decat curmeiul legat de has& si cio-
lanele in jurul ei. Lupii au fost mancat bou-
rul, dar Pepelea socotia a hasca 1-a cram-
potit, si i-a zis : eNoa ! am venit acuma !
da.-mi banii !, .
Din intamplare iafas batea vntul, si. hasca
tot facea scart, scart. Lui Pepelea i se pare
ct se roaga s'o mai atepte Inca pa.na Marti.
El nu voi intai nici decat, dar tot scrtiind
hasca, s'a induplecat dela un timp i i-a
zis : ((Bine, fiinda ma rogi, te-oiu mai astepth
OM Marti, dar sa stii ca de nu mi-i da atunci
banii, are sA fie moartea ta, cd eu n'oi sagui,
ci de bunua. seama am sa te taiu, de nu ti-i tine
cuvantul.
In Marcia viitoare a venit Pepelea iaras
la hasca, Inca acuma cu un topor in manA. si
a intrebat-o; eNoa! imi dai banii acuma, cd
am venit dupa clansii ?,
Astazi nu mai btea. vantul, i haqca tacea
molcum. Mai strig6. Pepelea de vreo doua-trei
ori catra &Ansa, dar hasca nu-i d6. nici un rAs-
puns. Atunci Pepelea, manios, se rdsti ckre
www.dacoromanica.ro
192

dansa zicandu-i; ice? tu taci! Nu vrei nici sal


vorbesti cu mine? Te-ai Prea fudulit, hasc vi-
cleana! stii tu ea mi-ai mancat avutia toata,
si acuma nu vrei nici sa-mi platesti? N'am fost
eu inca destul de bun ea te-am ateptat atata
vreme, si tu acum te mandresti si nici nu-mi
raspunzi? Heei! stai tu; ca. eu ti-s popa tau.
Hotii 0 inselatorii n'au mila inaintea mea!)
Zicand acestea, a inhatat toporul 0 a ince-
put a o taia dela radacina, si cand a fost
curmat partea cea mai tare, numai ce vezi c
se cumpane0e hasca 0 se izbeste jos cu un
vuet asa de grozav, de a rasunat toata pa-
durea! Ea era plina de galbeni, de soro-
coveti si ruble, 0 rasturnandu-se jos, s'a var.
sat o gramana inaintea lui Pepe lea. Vazand
Pepe lea atata avutie inaintea sa, s'a mirat
foarte si a zis in sine: iNa! dar inselatoare
0 sgarcita a mai fost halca aceasta in vieata
sa. Ea numai bani a mncat in toata vieata,
bani agonisiti cu nedreptul ca si dela mine ;
de acea s'a 0 uscat ca easca!,
Pepelea era un om foarte cu dreptate ; el
n'ar fi luat dela nime nici o para degeaba,
dar nici nu suferia ca sa nu i se dee 0 lui
aceea ce i se cuvenia. De aceea el 0-a nu-
marat din aceasta gramada de bani numai
optzeci de lei, cu cat se tocmise cu hasca, 0
luandu-i a plecat cu ei acasa.
Vazandu-1 fratii lui cu bani in mana, s'au
mirat foarte, de unde sa-i fi capatat el, 0 1-a

www.dacoromanica.ro
193

intrebat cu binisorul; (Fratioare ! dar de unde


ai tu bani acestia!*
(Acestia-s banii bourului !* le raspunse Pe-
pelea. (Cum se poate aceasta ?* zisera ei (ea
tu ti-ai vandut bourul la o hasca, dupa cum
ne-ai spus, si apoi cum de vii tu la bani dela
clansa?*
Pepelea era om deschis ; el n'a ascuns ni-
mica inaintea fratilor sal, ci le-a povestit toate
cum s'a intAmplat si cum ca se afia la hasca
aceea o multime de bani. Fratii lui s'a bu-
curat foarte de aceasta si zisera in sine ; (Tot
ii Pepelea nostru prost, ca ni-a spus si noua
toate ! N'ar fi fost pentru dansul mai bine sa
fi ta.cut, sa, fi luat comoara singur, si-ar fi pu-
cel mai bogat om si sA traeasca
. tut sa fie
boereste ?) Dup a. aceea a rugat pe Pepelea
ca sa.mearga cu d'ansii in pAdure si sa le arate
si kr comoara aceea. Pepelea nu prea voia
dintr'un inceput, dara pe urma s'a invoit si
el, mai ales dupa ce i-au spus fratii ca.' co-
moara aceea nu e averea dreapta a hastii,
ci ca niste fugari din timpurile vechi au ascuns-o
acolo cu gandul sau s'o ieie ei cand s'or
intoarce inapoi, sau s'o foloseasca altii cari
vor gasi-o in urma kr, si ca ea este menita
pentru dansii, deoarece el a gAsit-o, si ca
de aceea ar fi bine ca s'o aducA acasa. si s'o
imparteasca frateste. Pepelea i-a apucat ca. i-o
duce la comoara.. Spre a o puteh car acasa,
fratii au imprumutat vreo trei care din sat, zi-
cand ea au sa aduca niste lemne din padure.
23719 13
www.dacoromanica.ro
194

Pepe lea s'a dug cu dangii de li-a aratat hagca


aceea, gi. ei au incarcat comoara toata gi. a
venit acasa cu dnsa. and la impArtit li-a ye-
nit prea greu sa numere ei atAtia bani, gi
a trimes pe Pepelea la popa din sat, care le
era nanag, sa le faca bine cu patrarea, dara,
pentruca se temea ca sa nu fie vazuti ca a
gasit o comoara, a dat de grija lui Penelea
ca sa nu spuna popii nimica, zicandu-i : cde
te-a intrebh nnagul la ce ne trebuegte pa-
trarea, tu sa-i spui ca avem de masurat
malaiu! D
Mergand Pepelea la popa, acesta 1-a intre-
bat i La ce-ti trebuie, finule, patrarea ?) dar
el, cum era cam intr'o ureche, i-a raspuns :
cI-a avem de masurat nigte bani-malai ?,
Nanagu-sau s'a mirat foarte, ce sA fie aceea
cbani-malah gi. dandu-i patrarea a cugetat :
cLasa ! Ca m'oiu duce 0-i voi pandi, sa vad gi
cu ce-i aceea bani-rnalai h
Pepelea li-a adus patrarea gi fratii s'au dat
la masurat, dar se tot temeh sa nu li iaie cineva
sama, gi sA zica pe urrna c ei au furat bani
0 agh sa-i duc la spunzuratoare, gi au trimes
pe Pepelea afara sa cerce, ori nu i pandegte
cineva, 0 pe cine va afla, sa-1 bata bine, ori
sa-1 omoare. Pepelea a apucat o mAciuca gi
iegind afara, a dat peste nanagu-sau, pAndind
sub fereastra, gi trantindu-i cu maciuca aceea
peste cap, 1-a omorit gi 1-a aruncat apoi
intr'un helegteu dinaintea casei, gi a intrat
iara0 inauntru. Fratii lui auziser vuetul acela
www.dacoromanica.ro
195

acela afara i 1-au intrebat ce este i pe cine


au gasit el i ce au facut cu dnsul ?
t Nu-i nimica raspunse Pepelea ; ia am aflat
un tap rozand pe prispa i 1-am dihocat i eu
i I-am asvarlit in heleteu h
Ei n'au vrut sa-i creada, i ridicandu-se unul
de jos, s'au uitat pe fereastra, i vazand pe
popa in heleteu numai cu barba afara, au stri-
gat deodata. (Da ce-ai dires tu mai Pepelea ?
Acela nu-i tap, ci nanarl ! Vai de capul nostru!
Ce sa facem noi acuma, ca de-or auzi oamenii
c'ai omorit pe popa, au sa ne ucicla pe toti h
tHm h zise Pepelea posmorit; evoi mi-ati
poruncit sa ucid pe acela pe carel-oiu afla afara ;
nu-i vina mea h
Acuma au inceput ei a se vaierh, pentruca
li era frica sa nu-i obliceasca cineva i zisera:
De geaba ne mai vaieram noi ! Pe popa nu
l'om mai invia ! Deci hai A. luam ce-om putea
duce cu noi i sa fugim incotro ne-or duce
ochii!
Fratii cei cuminti au apucat la bani cat au
putut duce ; dara Pepelea au inhatat ranita
in spate i. s'au cam mai dus cu totii.
Calatorind ei aa, au ajuns seara intr'o pa-
dure, i fiindca era foarte intuneric, s'au sfiit
sa mearga mai departe, ci s'au suit tus-trei
inteun copaciu frunzos de lnga drum, i s'au
arzat acolo ! N'au trecut mult i iata ca au
sosit o tabara de negutatori, cari au tras peste
noapte tocmai sub copaciul acela, pentruca era
foarte stufos i se putea feri bine de ploaie,

www.dacoromanica.ro
196

de s'ar fi intamplat vreuna, care i semana,


pentrucd imbld nourii in toate partile. Dupa
ce s'au arzat negutatorii bine i-au grijit caii
0 carutele, au facut un foc mare sub copaciul
acela 0 cauta de-a randul mandril. Dupa ce
au ospdtat ei, au inceput sa mai vorbeasca
pan'ce li s'a face somn.
Nu trecii mult timp 0 zice Pepe lea catre
frati ; Auziti voi ! mie mi-i prea grea ranita,
eu o scap I,
gSd nu se afle!, optira ei; Ca apoi de
buna seama vom fi vaditi ; 0 a fi rau i de
tine 0 de noi!,
Au mai tinut-o el cat au mai tinut-o, dara
dela un timp 1-au curmat la mana i au scapat-o
jos. Picand ranita, au facut un vuet foarte
mare printre crengile copaciului. Atunci negus-
torii pe care-i furase somnul, s'au trezit in
data mare, 0 spariindu-se de paraitul crengilor,
au rupt-o cu totii la fuga spre vale. Dar
ranitei, cum a cazut jos i-a sal-it roata i au
apucat-o de-a dura la vale dupa negustori.
Vazand ei aceast minune s'au inspairnantat
0 mai tare, caci socotia ca-i necuratul 0 au
prins-o i mai groaznic la fuga.
Ei fug, roata dupa danii ; ei alearga roata
dupd. danii. Dar aceasta ce sa fie? zisera.
negutatorii i i-au cuprins o groaza ad de
strajnica, incat au picat leinati jos, i-au ramas
acolo Once s'au mai racit 0 'au venit in fire.
Aceasta spaima a negutatorilor a cazut foarte
buna fratilor fugari. Ei s'au coborit indata din
www.dacoromanica.ro
197

copaci jos, si au inceput cociobai prin carutele


negutatorilor cu marfa ; si gland o multime
de odoara., au incarcat cei doi frati cuminti
cat au putut pe o caruta si inhamand patru
cai la ansa s'au cam mai dus prin lume. De
acolo nu s'au mai auzit nimic de numele lor.
Dar Pepelea au gsit printre marfa, o pereche
de dsagi cu tamaie s'au inh4at-o pe spate
socotind ca. aceasta nu-i nici usoara, dar nici
prea grea pentru dansul si au facut-o inteo
parte cu desagii, si au mers si au mers cu
dansii prin padure pAn'ce se facea amu ziva,
si au ajuns la un munte inalt. Aci s'au suit
in vkful lui, si strangand o gramada mare de
lemne uscate, au scaparat si-au aprins-o. Dupa
ce au ars lemnele toate si s'au facut un jAra-
tec ca o mare de foc, au turnat acea pareche
de disagi cu tmaie de-asupra, si indatl s'au
ridicat un fum groasnic drept in sus spre
ceruri. Pepelea sta numai de-oparte si privia
cu mirare, cugetandu-si c ce nimica-i tarnaia din
b;seric pe langa o jertfa a$ de mare ca
aceasta! 2 Atunci numai ce vAzii cum se deschise
cerul si-i primi jertfa. Dumnezeu sedea pe
scaunul sau cu o fatal galbena si smolit, -ca
era cam bolnav si cum a ajuns atAta fum de
tamAie la dnsul, pe loc s'au si InsAnatosit, si
indata au dat acum unui Inger s'a vie la dnsul,
si 1-au trimes la Pepelea pe pArnant sa-1 intrebe,
ce pofteste el dela Dumnezeu pentru binele
ci i 1-a facut.
Ingerul au ascultat porunca si sburand la
www.dacoromanica.ro
198

Pepe lea i-au zis : tEu sunt inger trimes dela


Dumnezeu sa te intreb ce pofteti pentru
jertfa aceasta marca ce i-ai adus-o ? Cere or
0 ce vrei, ca Dumnezeu e gata sali impli-
neasa. toate ! ,
(Eli, raspunse Pepelea, nu voesc alta ni-
mica decat numai fluerul cela ce-i la Dumne-
zeu dupa up tindei, , caci el tia c dupa ju-
catura acestuia joaca ori 0 ce fiinta.
Ingerul a fost intr'o clipa la Dumnezeu cu
dorinta lui Pepelea. Dara. Dumnezeu i-au zis :
t Mergi indarat de-i spune lui Pepelea, a aceasta
nu-i niciun fel de rasplata pentru binele cel
mare ce mi 1-au tacut ci s pofteasa. mai
mult, dela mine, caci eu sunt in stare sa-i dau
orqice !,.
Ingerul au venit iara0 la Pepelea 0 i-au spus
toate cate au zis Dumnezeu, dara. el n'au vrut
nici intr'un fel alta ceva, ci au ramas mortiq
la fluerul acela. Imparta0nd lui Dumnezeu do-
rinta nestramutata a lui Pepelea, i-au dat Dum-
nezeu sa-i dua fluerul acela. Cum numai 1-au
captat in mana au i prins Pepelea a sari de
bucurie ca are acum un odor aa de mare.
Dar ce chief i veselie a avut el atunci, and
au cercat sa zica intr'insul, 0 and a vazut
Ca joaa toate dinaintea sa. Lui Pepelea nu
i-au trebuit mai mult sa-i fi dat 0 lumea intreagal.
Dupa. ce au unblat Pepelea o bucata prin
lume au ie0t la un sat 0-au mers la popa.
Intrebandu-1 popa ce vrea, i-au raspuns Pe-
pelea ca el este pastor i ar voi sa se naimeasca.
www.dacoromanica.ro
199

gMie mi-ar trebui un pastor la oi,, zise


preotul, gdar pe cat ai vrea sa te naimeti
0 ce simbrie ai cere ?,
Eu raspunse Pepelea, g m'a naimi pana
ce-a canta cucul, 0 ce se atinge de simbrie,
eu caut mai mult la oameni 0 sunt indestulat
daca'oiu avea ce mancA 0 ce bea i ceimbraca!,
g Tare, bine zise preotul ; gpoti ramne la
mine ca pastor.,
aine, zise popa, care se bucura in inima
sa a a capatat un pastor aa de eftin; bine,
sa aud ce mai voeti.,
Pepelea i-a 0 sarutat mania i-i zice :, Dom-
nule parinte sa ma ierti ca vorbesc aa inaintea
unei fete cinstite ; eu sunt un pacatos cum a
dat Dumnezeu, 0 tare a voi sa ma pocaesc
i eu, caci nici nu tiu de cand sosete ora mortii,
0 n'a vrea sa vin inaintea lui Dmmnezeu aa
incarcat de pacate. Eu am patima ma.niei 0 cand
ma haratete cineva, atunci is ca 0 turbat i
numai tiu ce fac. Deci Domnule parinte, pe
mine m'a sfatuit un om batran, ca eu sn'as
lecui de toata manie, daca mi-ar jupui atunci
pielea dupa spate acela asupra caruia ma manii
eu. AO dark de te intelegi la aceasta ca mi-i
jupui pielea de pe spate, daca m'oiu mania
candva, sa facem o scrisoare 0 sa o intarim
de martori!
g Bucuros, prea bucuros!, raspunse popa re-
pede, cugetandu-i ; g Lasa ca aceasta nu e rau!
e Dara,, zise Pepelea mai departe. Dum-
neata trebuie sa primeti aceasta 0 dela mine,,
www.dacoromanica.ro
200

ca i eu sa-ti jupuiesc pielea de pe spate, dac


te-i mania vro data asupra mea, A. fie in-
calte o invoiala cum se cade
Auzind preotul aceasta s'a cam infricopt,
pentru ca. se tia de om cam hartagos i ma-
nios, i nu prea vrea dintr'intal sa se invoeasca.
iear ne vrand Pepelea altmintrelea se ni-
measca, au primit i popa pe urma invoiala
cuvenita, numai ca sal nu scape dela casa sa
pe un argat a.A de ieftin. Indata s'au scris in-
voiala pe hartie s'au intarit de martori, i fie
care au capatat cate un izvod, pe care 1-au
qi strans bine. Pepelea au capatat dup5 aceea
de mancat i fiindca era amu sara s'au culcat
de graba.
A doua zi s'a sculat Pepelea de dimineata
i. puindu-i preuteasa merinde intr'o traist s'au
pornit cu oile la pascut. El le-a manat intr'o
padure pan pe un picior de plaiu i le-an 15.sat
aicea sa pasca, fiindca era foarte buna pascal-
toarea. Pepelea s'a 'ntins pe coasta muntelui
la scare, care nu prea paha tare, pentruca era
toamna i scotand fluerul de sub curea, au
inceput a zice i a zice de-ti era mai mare
dragul sa-1 asculti. Atunci toate din prejurul
lui a prins a juca, de se sfarma nu alta. Mare
bucurie avea Pepelea, cand privia la bietele oi,
cari jucau inaintea lui de se prapadia. Ele au
tupait toata ziva la sunetul fluerului, i numai
atunci pune gura pe iarb, cand Pepelea era
foarte obosit i inceta putintel de a zice.
Sara a manat Pepelea oile acasa. Popa-1
www.dacoromanica.ro
201

atepta in poartd ca sd ia seama, od de n'a


patit oitile nimica, 0 cand le-au valzut aa de
fldmande, 1-au intrebat pe Pepe lea, pe unde
le-au pascut, de nu le-a sdturat cum se cade.
El i-au spus cd le-am dus unde au fost iarba
mai mare, i cd nu-i de vind dacd au sdrit
toat ziva, ca mieii Primdvara, i n'au vrut sd.
pascal nimica. Preutul nu-1 prea credea, ci so-
coti cd poate nu le-a addpat, sau poate-s bol-
nave, dar bagandu-se in staul i dndu-le fan,
au valzut cd. apuch ca lupii, pentrucd erau
tripte de foame, 0 1in4tindu-se, s'au dus in
casd.
A doua zi au adus oile 0 mai flamande
acasd, pentru6d acuma se mai deprinsese cu
iluierul i cantase din el mai mult deck ieri.
Preutul iard s'au mirat de ce-s oile ma late
de foame, dar vdzand cd infla bine la an in
staul, i-au trecut grijd cd-s bolnave.
Tot m au mers vreo cateva. zile.
Pe urmd i-au trecut popii de aga, pentru-
cd oile lui slabiserd 0 se facuserd numai abia
calde de hitioane ce era. Deci 0-au propus sa
meargd inteo zi dupd. Pepelea pe nevazute i
sd-1 pandeasca, ce lucra el cu oile de le aduce
totdeauna fldmande acas. AO au 0 fAcut.
Pepelea s'au luat de dimineata cu oile 0
le-a manat unde au fost iarba mai mandra si
le-au ldsat acolo. Popa 1-au tot urmdrit imbrdcat
inteun cojoc, nou nout 0 s'au ascuns intre nite
spini ca sa nu-1 zareascd. and au inceput oile
sd. pascal mai bine, unde n'au prins Pepelea a
www.dacoromanica.ro
202

zice din fluer la" fel de fel de hore unele mai


frumoase deck altele ; iar oile se apucara la
joc, de nu-si aflau locul. Toate lucrurile saltau
imprejurul lui ; chiar i bietul popa dintre spini
unde n'au inceput a supal si el acolo 4i a se
fararna jucand, cat si-a rupt tot cojocul buca-
tele si s'au sgariat ash de amarnic, cat se umpluse
tot de sange. Norocul lui c. iu incetat Pepelea
o leaca, fiind acum ostenit de a putut ieI popa
dintre spini i s'au cam mai dus acasa. Cum
1-a zarit preuteasa as de sfasiat cu cojocul
nou, nout rupt, s'au suparat foarte, i pentruca
era femeie sfdacioasa, au inceput cu gura la
dnsul si a-1 sudui, ca de ce s'a bag-at ca un
potlogar de s'au incarcat as de grozav, si de
ce si-au rupt cojocul bun, bunut.
Sarmanul popa abia au venit la vorba din
harcatele ei, i i-au povestit patarania sa.
Auzindu-1 ea ca el jucand s'au incurcat ao
de tare si i-a rupt cojocul, au inceput i mai
cu gura i cu ocari asupra lui i a-1 mustra
cum de a fost el asa de nebun si de tont, si
cum de el om batran i mosneag de-a putere-a
fi, i sa-1 cuprinda as jocul, cand aude o tur-
luitura de fluer !
(Bine, bine, zise preutul, vei vedea deseara,
daca1 va pune sa-ti zica si tie, ori de nu vei
juc si tti !,
gAracandemine ! i eu Inca sa joc ? Ma so-
coti tu as de proasta i copilandra ? Vai! ca
de acestea inca n'am mai auzit! Eu am sa pun
deseara Inca pita in cuptor ! Poti tu sa-i spui
www.dacoromanica.ro
203

s zica. i de o suta de ori, pe mine nu m'a


zah5.1 !
Haide, hai !, raspunse preutul. Actium zici
tu aa, dar atuncea te-oi vedea eu ce-oi di-
rege!
Seara a venit Pepelea cu oile acasa, le-au
b5gat in staul i dndu-le fan peste noapte, au
intrat in cas. Dup5. ce au cAutat el bine, i-au
zis preutul. tMai Pepele, sa-mi zici o leac din
fluer, c5, preuteasa mea nu vrea sa creada Ca
tu zici a de minunat cat i oile nu-i dau
rand la joc la zicatura ta! ,
Pepelea s'au mirat de vorba popii i ne
voind s5 se arate c tie zice din fluer i-au
zis, ea el nu-i zica i ca doar5. numai de urit
se incearc5 din and in cand a uera i el eke
ceva, dara altfeliu nu canta.
Atunci i-au zis popa ca sa nu se mai dee
indArat, c5ci el tie C. el este zica de frunte,
i apoi i-au spus toate cum s'au intamplat,
cum 1-au urmarit in pAdure. cum 1-au ascultat
cu urechile sale i cum i el a jucat sub un
critel, paha' ce i s'au rupt cojocelul.
Vzftnd Pepelea ea' popa le tie toate, s'au
induplecat sa-i cante i 'n cas, i scotandu-i
fluerul au inceput sa se tocmeasca la zis :
Ca ga nu mai joace popa i acum s'a legat
cu pletele la borta laitii: Mama popii, o bab5
btrana i cam groasa, s'au suit inteun boloboc
cu fasule in pod, ca sa nu-i aud zicAtura, iar
preuteasa a pus focul din cuptor i au prins
sa-i puna panea.
www.dacoromanica.ro
204

Acum a inceput Pepe lea a zice din fluerul


sa.u, i zicea, i tragea cu Ufl foc ca acela, cal
au prins cu toti a juca i tupai. Preutul se
sgalti cu pletele de borta laii, preuteasa
juca cu lopata in mana si a imprstiat toatt
panea prin casa; batzina in pod a inceput a
tupai cu bolobocul cel cu fasule, buf! buf!
poc ! poc ! Cetia din casa iar se starma de
pierit la joc. Preutul a inceput a smuci laita,
laita pe dansul, cat acuma mai Ca i s'a fost
coit pielea de pe cap : Preuteasa nu numai
ca a fost utnplut casa cu aluatul acela, ci a
fost spart si mai toate oalele ; iara baba din
pod hurducandu-se atat, numai ce se auzii un
durat, 1 dupa aceea un trosc ! in tinda jos cu
boluboc cu totul, de si-a rupt capul si a
murit.
Inteaceasta grozava. spaima au prins cu totii
a striga, a racni, a face un vuet ca acela si
a se ruga. lui Pepelea ca s nceteze odata,
ca-i va omori pe toti. Dar el vazndu-i ash
de aprinsi la joc, zicea din fluier si mai cu
inima i mai minunat si numai atuncea s'a la-
sat de fluerat, cand nu mai putea zice de ras;
dup ce s'au ogoit i s'au descurcat preutul
de lait, a inceput sa-1 cam carteasca pentru
daunele ce i-a facut. Atunci Pepelea i-a ras-
puns ca nu-i vina lui, si apoi sa nu se prea
manie, ci sa-si aduc mai bine aminte de in-
voiala lor cea dintru inceput.
Preutul n'a mai vrut sa-1 mai usture 0 spa-
tele, qi s'au malcomit; abi cu mare greutate
www.dacoromanica.ro
205

au pus ei toate in rnduiala i pe biata ba-


trana pe laita, 0 s'au dat la Pa.
Acum trebui sa se gateasca de comnda
0 sa-i faca bietei babe 0 un praznic. Cum
aveau ei de toate ce li trebuiau, numai lemne
nu aveau de ajuns acasa.
Dimineata a trimes popa pe Pepe lea cu un
car, in padure dupa lemne. El s'a bagat unde
era padurea mai deasa i mai fioroasa, si des-
jugand boii, i-a legat la pratap, li-a dat ceva
fan dinainte, i-a mers dupa acea la stasis
lemne prin padure. Culegand a de prin toate
partile, numai ce vede cal vine un urs 0 cu
un lup la boi, i se apuca de dan0i. Pepelea
a strigat sa li dee pace, caci de nu, vor trage
ei in locul lor. Ei au inceput numai sa mora-
neasca. Pepelea a mai racnit pe dan0i, dar ei
nu i-au temut vorba in seama, 0 a mancat
boll. Atunci a alergat Pepelea la dan0i de i-a
prins 0 i-a begat in locul boilor la jug, cuge-
tandu-0, cacum pot incarca mai tare carul,
pentruca am boi .mai taxi i mai satui!D
Dupa ce a gramadit o multime de lemne
pe car, au injugat ursul 0 lupul la dansul 0
a pornit spre casa. Mergand aa, a ajuns la
un pod. Sub acest pod se afla o balta. Aci
s'a fost ascuns capitanul dracilor, ca sa sparie
boii lui Pepelea. Cand a fost carul pe pod,
a facut uciga-1 crucea un harcat in balta 0
nite mieunaturi schimosite, ca s'a spariat ursul
si lupul, i. izbind intr'o parte, au rupt o
osie la car 0 a stricat doua. roti. Ce sa di-
www.dacoromanica.ro
206

reaga acum Pepe lea? a apucat repede o pia-


trA mare de a trantit-o in balta de-sub pod.
lndata a secat balta, 0. Uciga-l-Crucea a ince-
put a VIA. i-a fui acolo. Pepe lea s'a scobo-
rit iute la clansul, i 1.-a prins cu baierul
i i-a spus, ori sa-i tocmeasca 1) carul, ori ii
va face indata mare capatul. Uciga-1 crucea
s'a rugat foarte sA-1 lase cu zile, ca-i va
aduce carul cu lemne pana acasA. (Bine,
zise Pepelea. Atunci Uciga-1 crucea a verat
odata in degete cat iti tinea urechile, 0 s'au
strans in clipa o multime de draci, cata frunza
0 iarba. Acestora li-a poruncit capitanul sa
prinda cum 0 cu ce vor putea, i sA infiripe
carul i. s-i ajute a-1 duce pana in ograda la
popa. Necuratii au trebuit sa-1 asculte, 0 a in-
ceput a se apuca de tinut la car, unul cu
mainile, altul cu spatele, al treilea cu umerii, al
patrulea cu capul, altii cu dintii, altii cu pieptul,
iar altii cu cozile, 0. aa departe i. cat pies-
neti din palmi, au fost iar carul la loc
cum a fost, 0. Pepelea s'au pornit mai departe.
Cand au ajuns acasa. la poarta, a strigat pe
popa : t Parinte, pArinte ! vin de-mi deschide
poarta I , Cum 1-a zarit popa, s'a bagat in
toate boalele i s'a temut sa-i deschida poarta,
zicandu-i : (Deschidati-o ursul 0 lupul, cad mie
mi-e fric6. de dani !,
Ei au inceput sa mornaeasca atunci. (Da
villa', parinte de-mi deschide poarta! Mai zise

1) dreaga.
www.dacoromanica.ro
207

Pepe lea, cca as deschide-o cu singur, dar ma


tern sa nu mi se sparie boii, si sa-mi fuga!,
Vaznd popa Inca 0 atata multime de draci
cu clansul, s'a ingrozit si mai mult, si ne vrand
sa-i deschida poarta i-au zis ; cSa 0.-0 deschida
dracii, uciga-i crucea, caci mie-mi trece prin
spate numai fiori de groaza lor !. ,
Auzind dracii glasul popii, au inceput a tiui
si a racni, zicand fiecarele; cca eu n'o pot des-
chide fiindca tin carul cu umrul!, altul (Cu
dintii, altul c cu spatele, mai altul :. ccu coada,!
si ash s'au raspuns toti racnind si strigand
cat clocotia tot imprejurul.
De aceasta s'a inspaimantat bietul popa si
mai groasnic, si nevrand mai intr'un chip sa
vie la poarta, s'au repezit iute Pepelea de au
deschis-o, si au intrat cu carul de lemne in
ograda, si dup5. ce 1-au tras la locul lui, a dat
drumul la draci, cad s'a si carat intr'o clipa
tipand si stricuind de se cutremura parnantul.
Pepelea a desjugat ursul si lupul si vrea sa-i
bage in grajd; dara popa a racnit pe dansul
sa nu se afle sa-i bage lui dihaniile acelea in
staul c i-or rnnca oile si alte vite. Pepelea
i-a raspuns sa n'aiba frica ca acestia is boii lui,
si trag mai bine la jug decat zece altii. Dar
popa a strigat sa li dee drumul indatamare,
caci lui nu-i trebuesc de acesti boi la casa sa!
(Bine dard !, raspunse Pepelea numai sa nu
fie vina mea, ca acestia-s pentru boii Dum-
nitale, pe can i-au mncat in padure!, 0 apoi
li-o dat drumul. Indatamare au apucat unul
www.dacoromanica.ro
208

intr'o parte 0 altul in alta parte, 0 s'au cam


mai dus in padure. Popa cam venise putin,
in manie 0 incepuse a se otari, dar Pepe-
lea i-a spus cu biniorul ca sa ia seama la
invoiala i sa n'o strice, ca. va pati eau.
Popa se domoli atunci, i fiecarele se .apuca
treaba sa.
Mai dup a. aceea au trimes popa pe Pepe lea
in staulul oilor, ca sa taie care oaie se va uita
mai intai la dansul. Pepe lea a imbracat un
cojoc pe dos i intrand in staul s'au speriat
toate oile 0 indesandu-se intr'un colt s'au uitat
toate, q'a inceput sa le jupuiasca.
Popa a ateptat cat a ateptat sa vie Pe-
pelea cu cam jupuitd gata,. dar el nici de loc.
Dela un timp i-a fost prea lunga ateptarea
0 s'a dus la dansul in staul i I-a intrebat;
eDa ce faci tu aice?)
t Jupuesc oile), rdspunse Pepe lea repede.
and 0-a vazut popa toate oile taiete, a
inceput sdii franga mainele i sl strige. a Ba-
td-te-ar Dumnezeu sa te bata! da ce dauna
mi-ai facut tu mie I Cine ti-a zis sa tai tu
toate oile? Nu ti-am spus eu agreiat, ea nu-
mai pe aceea s'o tai, care se uit mai intai
la tine ? 0 ! tu batutu-le de stele! c Si in ne-
cazul sail voi popa s se apuce de dansul
sa-i traga vre-o doua ; Pepelea a sarit atunci
iute inaintea lui i-i zise :
(Parinte, i-ati seama 0 nu te mania, ca nu-s
eu de vina; eu ti-am implinit numai porunca.
Ele s'au uitat toate deodata la mine 0 eu le-
www.dacoromanica.ro
209

am talat pe toate. Asa dar nu strica invoiala


si nu ma face sa-mi stric cuvantub .
Popa n'a avut incotro, ci a trebuit s zic
ca-i bine, macar c5-i era inima plinA de amA-
faciune. Dar ce s fac acuma cu atata came?
Avea sa. se strice toat5., pentruc n'avea atati
maneatori. Deci (lath, ca sa mantuie carnea
s fac5 i o fapt buna si pl5cut5 lui Dum-
nezeu, a poruncit lui Pepelea s. cheme tot
satul pe mane la praznic. Pepelea i-a implinit
steams porunca, i nici o cash' n'a ramas ne-
cAlcat i nechemata de dansul.
A doua zi s'au adunat tot satul la popa.
El li-a intins mese peste mese si a mancat
si a osp5tat pentru sufletul tuturor mortilor,
pang amii intr'un timp and au inceput a se
ridica mai ales nevestele cari aveau copii mici
pe acas5. Popa i preuteasa a prins a le I'm-
bia si a le ruga s mai ingadueasca, Ca nu de
mult au venit, i le-a spus c are prea multe
bucate i s'ar stric dacA nu le-ar ospata astazi
toate. Nevestele nu voiau nici intr'un chip s5
famaie, jelindu-se c5 li-or plange copiii pe acas5,
si ca' ele ar mai ing5dui bucuroase, dact ar
avea copii aice.
Aceasta se poate face de graba, zise popa,
t eu voiu trimete pe loc dup copii, fiti linitite
ing5duiti numai aice !,
Nevestelor inc le mai plceau bucatele, pen-
truca ash nu se intampl5 totdeauna si au ra-
mas. Popa a trimes pe Pepelea cu un car
dupa copii pe la casele oamenilor. El a injugat
23719 www.dacoromanica.ro 14
210

la un car mare patru boi, a pus otgonul si


drucul in car, si inhatnd o furcd de fier in
mat* s'a pornit cu carul prin sat. Umblkd
pe la case tot striga: Unde sunt copii mititei
sd iasd afard, cd am sa-i duc la popa sd li
dee colaci, iar mamele lor 00 ! i cum iesia,
vreunul sau il scoteau altii, indata il intepa
cu furca cea de fier 0-1 arunc in car. El a
mers pe la toate casele si aqa a incarcat tot
carul cel mare plin cu varf de baieti mititei
si legAndu-1 cu odgonul, au venit acasd la popa.
Ce plansete, ce strigate si bocete s'au ri-
dicat deodatd. cnd a intrat Pepelea in ogradd
cu carul incArcat de copii intepati 0 si-au za-
nit mamele copiii lor morti inteinsul. Era o
minunatie 0 o grozdvie intre toti, numai popa
nu putea sa se mnie i s strige, pentrucd
i-ar fi fost atuncispatele jupuite. Au plans
bietele neveste 0 au bocit cat au bocit, dard
dela un timp s'au mai ogoit. i ca sa nu aibd
cheltueald multd. cu inmormantaciunile, li-au
juruit popa ca va ingroph fiecdrui copiii de-
geaba si a a avut ce astruca o saptamna
intreagA in toatA ziva de dimineat pAna seara.
Lui Pepelea nu i-a fost nimica pentrucd el
s'a desvinuit in scurt zicdnd: Eu a. stiu cd
se umbld cu carul, 0 dacd au murit copiii nu-i
vina mea; pentruca si fkul si snopii ii in-
carci 04 strdpungi qa., i lor tot nu li mai
este nimica! D cam chioapd desvinuire dar pe
atunci tot a trecut.
Pepelea tot s'a invoit cu popa pan' ce au
www.dacoromanica.ro
211

trecut patruzeci de zile dela moartea batranii.


Atunci a vrut popa s sarbeze in biserica un
parastas pentru sufletul ei, i mergind intr'a-
colo cu preuteasa cu totul, au lasat acasa. pe
Pepe lea 0 i-au poruncit ca s iee seama de
copilul cel mic i sa-1 curateasca, cnd 11 va
vedea spurcat, i apoi sa pazeasca zama din
oala sa fiarba la foc, i sa puia intr'insa die
o coada de marar de cimbru 0 de patrunjel.
Preutul aveh numai un copi1a mic de Via,
5i ca micul i intaiul fiu Oda' acuma ii avea
foarte drag. Dupa ce s'au dus popa i preu-
teasa la biserica, s'a uitat Pepe lea la copila-
rl din leagan i vaza".ndu-1 spurcat a alergat
la dansul, 1-a apucat iute din leagan, i ne
mai vaznd cum se curateqte copiii cei mici,
a crezut c trebue sa-1 curateasca ca pe o ga-
ina. De aceea 1-a taiat, 1-a opaxit, 1-a spin-
tecat, i-a scos toate maruntaiele, i spalndu-le
frumurl le-a in0rat prin pari afara la soare ;
dupa aceea a spalat i leaganul cum se cade
0 1-a pus pe stalpul porcii. Acum socotia Pe-
pelea ca a ispravit o porunca de-a stapAnului
salt i s'a apucat i pe ceealalta.
Popa tineh la casa sa trei dulai harnici, cari
se chemau Marar, Cimbru i Pintrejel. Pe-
pelea a cugetat c popa i-a zis ca acestora
sa ii taie cozile i sa le puna in zama. Cu
mare greu 0 mai cu mucaturi a prins Pepelea
pe fiecare dulu i li-au tot thiat coada. Cozile
acestea erau foarte flocoase, ia cum sunt pe
la cei du1i, i a0 cum erA, le-a clatit pu-
www.dacoromanica.ro
212

tin in apa i apoi le-a pus in zamA la foc sa


fiarbA.
Numai bine a fost el gata cu toate, i iat
ca a sosit i stapana-sau cu preuteasa dela bi-
serica. Ei au intrat in casa neuitandu-se pe
afara., pentruca erau foarte flAmanzi, 0 a in-
trebat pe Pepe lea, ori de-i zama gata?
(Trebuie & fie de acum gata,, raspunse el,
a a tot fiert d'atuncia; ia, doar cozile celea
n'or fi Inca fierte bine, pentruca's prea flo-
coase, i dumneata nu rni-ai spus s. le tund! ,
Preutului i preutesii nu le plesnia prin cap
zisera sa ii puia masa amil cum o fi, pen-
truck-i curmh foamea! Pepelea li-a turnat zama
cu cozi cu totul i li-a pus-o dinainte pe masa.
Un trasnet i-a lovit deodata, cand a vazut
cozile cele de cane in zama, i ca li-au spur-
cat-o de nu pot sa manance acuma nimica!
Popa de suparare a inceput cu ram la dnsul,
dar Pepelea i-a zis: eNumai nu te supdr, pa-
rinte, caci invoiala Inca nu-i rupt. Eu ti-am
implinit numai porunca! Ea cauta i manele
mele catu-s de sgariate, caci ei nu se dau sa
Ii tai cozile!,
Preutul vazii c nu-i de manie ad 0 s'a
molcomit; dar picandu-i copilul in cap, 1-a in-
trebat ce a facut cu clansul?
N'avea grije, parinte), zise Pepelea, ec
ti-am implinit i porunca aceea! i-am curatit
cum ii ghiocul, 0 1-am pus s'acolo pe stalpul
portii ca sa. se sbiceasca.

www.dacoromanica.ro
213

and s'a vazut popa baiatul spintecat, a in-


cremenit numai! Ce sa. mai fa& el? De batut
nu putea sa.1 bata, de alungat iaras nu, pentruca
nu sosise Inca vremea. Ce sa direaga ei 0 cum
sa scape de dansul ? Acum trebuia s para-
seasca sau el sau ei casa, caci la un loc nu
mai era loc s ramana, pentruca s temeau
popa si cu preuteasa s nu le iaie i lor zilele
dela un timp. In frica i nedumerirea lor cea
mare s'au satuit popa cu preuteasa, ca adoua
zi, cand va merge Pepelea cu vacile la apa,
s. trimeata mai nainte pe hargata, care o mai
avea i ei, s se suie intr'un copac, care se afla

langa parau, i cand va ajunge el cu vacile


acolo s strige ca cucul, i ash poate se vor
curati ei de dansul.
Sfatul nu a fost fau, i ei au facut ash.
and a sosit Pepelea cu vacile la adapost, a
prins a striga hargata de pe copaci : Cucu!
Cucu! Cucu!
Pepelea Ii cuget : tAcuma-i iarn i canta
cucul ? Hm, minunat lucru!, i plecandu-se la
pamnt, a apucat o piatra vartoasa mare si a
facut sfarr in copaci cu &Ansa, si a palit pe
biata hargata in cap de a picat moarta jos.
Na ! zise Pepelea, tnu ti-a degerat cloncul
mai cucule ; de acum stiu ca, flU mi-i mai cnt
tu mie, macar sa se imprimavareze si de o suta
de ori ! D
Dupa ce au baut vacile bine apa, le-au manat
acasa. Aice i-au iesit popa inainte, si 1-a intre-
bat, ori de n'a auzit cantand cucul ?
www.dacoromanica.ro
214

(13a da, parinte ! rdspunse Pepelea, 1-am


auzit, dar i-a i inghetat indata clontul, si acum
zace mort acolo pe malul paraului,.
Auzind popa aceasta, a inlemnit i mergand
la pArau, au aflat pe hargata moarta jos.
Abi a adus-o acasd ca s'o comande i pe
dansa. Acuma-i sta bietului popa toate mintile
in loc, caci nu stia ce-a mai face si ce-a mai
direge ca sa scape teafar i sd se curaleasca.
de Pepelea. Cugetand in toate pd.rtile, au mai
venit la una, si zise cdtre preuteasd. : cAuzi
tu, femeie hai ! s impli trei saci cu cenusa, ca
sa nu stie Pepelea, i 1-om trimete la moara
dracilor cu clansi sa-i macine, ca de acolo cu
buna seamd nu s'a mai intoarce, ca dracii nu
pricep saga, si gAsindu-1 pe dansul de inselator,
i-or lu zilele, i as ne-om mantui i noi
de el !c
(Bine !2. raspunse preuteasa, si i-a pus toate
in randueala ca s piece cat de dimineafd.
Dupa ce s'a zarit de ziud, a luat Pepelea
traista cu merinde, i, injugand boii la o sanie,
a pornit la moara dracilor.
In deseara a fost acolo. Aice, desjugat, a
pus fan la boi, i bagand sacii in moara, a dat
ca inteinsi nu-i grau, sacara i popusoiu, dupa
cum ii spusese popa, dar n'a prea Mg-at de
seama, ci i-au asezat intr'un ungher. pupa ce
s'a inoptat bine, a facut un foc in moara,
scotand o bucata. de sldnina, au pus-o pe-o
tigla si a inceput s'o friga la jratec. In moara
nu se afl nimica; caci ea era pustie. N'a in-
www.dacoromanica.ro
215

tarziat mult i iata ca a venit un drac la dnsul,


i punandu-se lnga foc, s'a dat la vorba cu
Pepe lea. Vorbind ei ba una, ba alta, a cerut
dracul sa-i dee i lui o bucata de slanina. Pe-
pelea n'a vrut, dar nacajindu-1 mult, i-a zis :
Mergi pe latoace i-ti vei prinde acolo des-
tura slanina pentru tine !
Dracul s'a dus, i a prins o broasca raioasa
i intiglind-o, a venit la foc sa i-o prajeasca
i el, i cand s'a infierbantat broasca, a in-
ceput sa curge din dansa nite zoi spurcate.
Dracul in bucuria lui a curge i din bucata
sa untura, a inceput tot s'o tot lipeasca de
slanina lui Pepelea i s i-o spurce. Pepelea
ii tot zicea : Mai drace ! nu-mi spurca slanina
ca tu-i pati rau ! Dar dracul ca sa faca in
ciuda, pentrucA vedea ca. nu-i prea placeh,
atingeh i mai des cu friptura sa de slanina
lui Pepelea. Pepelea insa tot striga pe dnsul
sa-i dee pace, ca de nu, va vedea ce va pati.
Dracului nu i-a venit la socoteala ca, striga.
Pepelea pe dnsul i 1-a intrebat: eCine eti
tu i cum te chiama de te rasteti a asupra,
mea? Nu tii tu ea aceasta-i moara noastra ?
Cine sunt eu, vei vedeh, raspunse Pepelea ;,
cat despre numele meu s tii c m'a chiem
Eu singu,-, i daca am venit la moara voastrk
apoi tu de acestea sa faci cu mine ? Ori se
cuvine ca sa te porti tu aa. ?, Zicand acestea,
unde a inhatat Pepelea slanina dupe jaratec
cum fierbeh ea mai grozav in untura, i unde

www.dacoromanica.ro
216

nu mi-1 Ioveste pe drac peste ochi de i-au


plasnit sgaitii.
Atunci a prins dracul a striga, a tipa i a
racni, c indata mare s'au strhns dracii cat
frunzA i iarba i nAsip in mare si a inceput
a-I intreb c ce-i este. Ei a arAtat la ochi
ca i-au plesnit sgaitii.
Cine ti-a fAcut tie ceva? Cine ti-a scos
ochii ? II intrebara dracii mai departe. Dar el
raspunse: Eu singur!, aratAnd pe Pepelea,
pentruca socoti c asa-1 chiama pe el, dupa
cum ii spusese mai 'nainte.
Ceilalti draci nu-1 pricepurA i cugetard c
el singur, adicA el insusi 0.-a tacut aceea
ziserA: Hm ? apoi ce-ti suntem noi de vind,
daca ti-ai fript ochii. SA iai seamA altadata
mai bine!, Dar el bietul nu-si afla loc de tipat
si de vaiet si tot striga : (Eu singur, eu singur,
mi-a scos ochii ?, VAzand Pepelea atAta mul-
time draci imprejurul sau, au mers la cel mai
mare dintre dnsii i i-a zis : eFoarte bine, asa
vA purtati voi? Eu un strain, am venit aicea
intaias data la moara voastra i iata ce mi-ati
facut. Eu am adus trei saci! unul cu gran,
altul cu secara i celalt cu papuri, ca sa-i
macin aicia, i voi furat toata panea i
mi.ati pus in locul ei cenusa, si acuma Inca
mai strigati asupra mea! Oare ash se cade?
Ce faima s aduc eu acum pe la oameni des-
pre voi i moara voastra! Hm! sa mai vie
cineva vreodatA la &Ansa? Ba lasa! ca. eu cu
cine m'oiu intalni, tuturora am sa li spun sa nu

www.dacoromanica.ro
217

se mai trudesca aicea, ca. voi Ii furati toata


panea i li puneti cenu0 in locul ei! ,
Auzind draCii aceasta, i-au raspuns cal nu
poate sa' fie una ca aceasta.
Da cum nu se poate ?, zise Pepelea, ccautati
numai singuri in sad 0 veti vedea !))
Dracii au deslegat sacii i cercetandu-i, i-au
aflat toti plini de cenua, i scuturndu-i bine,
i-a umplut unul cu faina de gilt' pitluita, altul
cu Mina de secara' pitluit i pe al treilea cu
faina de papuriu, zicndu-i lui Pepelea s nu
spung. ninfarui Ca i s'ar fi intamplat lui una ca
aceasta la moara lor.
Pepelea s'a juruit ca. nu va lati nici-o faima
rea i punnd sacii pe sanie i injugiand boii
la &Ansa, a fost a doua zi de dimineata' cu
faina acasa la popa.
and 1-a vazut popa i preutoasa ca intr
pe poarta in ograda i Inca cu saci de faina,
i-a tranit frica i groaza prin toate madularile,
incAt nu mai tiau, ori de traesc, ori de sunt
morti !
Pepelea a descarcat faina, au pus-o la locul
ei i s'a pus la oaspat. Dar popa si cu &Ansa
s'au dus intr'o carnara 0 au prins a se sfatui,
ca ce sal mai faca, ca doara ar puteh scapa
de Pepelea. Sfatuindu-se aa mult vreme, a
vazut c. acuma nu li mai ramane alt nimica
deck s iaie ce mai au de trebuinta din casa
intr'un sac 0 sa se ducal in lumea mare, in-
cotro i-or duce ochii. cAadara, preuteasa, zise
popa, s pui toate cartile mele intr'un sac, si
www.dacoromanica.ro
218

mane din noapte, pan5 nu se va scula Pepe lea,


s5. apueam lumea 'n cap si. s5-1 rasm pe dansul
aice cu toate, c de-a fi el mult cu noi, de
bun seam ca. ni-ar Ilia si. nou5 zilele !,
Toate acestea le-a atras Pepelea cu urechea
si zise zambind, cdtre sine : eAha! tot i-s
dragi popii spatele, nu vrea s5-i le jupuiesc !
Dar eu tot trebuie sa" fiu cu dansul pan5 va
cnta cucul, astfel as rAmne de minciun5. ! fie
ce-ar zice lumea cand ar auzi Pepelea nu
si-a tinut cuvantul !,
Preuteasa a gtit toate dup5 zisa popii si
dupa aceea s'au culcat cu totii ; dara Pepelea
s'a sculat inteun timp de noapte, a deslegat
sacul cu cktile, s'a dat peste cap s'a fcut o
musc5 si. s'a bagat in evanghelia popii, care
era legath. in aur.
Foarte din noapte s'a sculat popa si preu-
teasa si luand sacul in spate s'au cam mai dus
socotind ! eMultumimu-ti, doamne, cal ne-ai man-
tuit de Pepelea acela!, Asa au mers ei pan
ce era soarele amii aproape de apus, si au
ajuns la o ap pe care voi sa o treac5 mai
intai si apoi sal poposeasca. si 55. maie peste
noapte. Peste apa aceasta nu era nici un pod,
ei au trebuit asa dar s'o iaie prin apa. yopa
s'a bagat inainte cu sacul pe spate si preuteasa
mergeh inapoia lui. and a fost prin mijlocul
apei, a ajuns capkul gacului de greu ce era
o lead. in ap. Atunci a strigat Pepelea din
cartea aceea : (Sus p5rinte, c5 se ud5. cartile,

www.dacoromanica.ro
219

Popa s'a uitat indata indarapt 0 a intrebat pe


preuteasa ce-a zis ea?
Ea i-a raspuns ca nimica?
Mai mergand ei putin prin apa, iara a
scapat popa sacul in apa. Pepe lea a racnit
atunci mai tare: eSus ! parinte sus ! c se uda
cartile !, Popa a intrebat indatamare, ori de
n'a auzit 0 ea ceva ?
eBa am auzit,, raspunse preuteasa
strigand o carte din sac : (Sus parinte sus ! ca
se uda cartile!,
eAceasta am auzit i eu, zise popa, oare
care carte sd fie acea care vorbete a de
intelept? Cu buna seama ca va fi cea mare
legata in aur! 0, doamne, ce odor mai avem
noi in cartea aceea ! trebuie nu maidecat sa fie
sfnta! ,
Cu bucurie 0 mare ateptare au ajuns la
mal 0 cum a pus sacul catinel pe uscat in-
datamare 1-au i deslegat, ca sa scoata cartea
aceea i s'o sarute mai curand. Dar ce spaime
fiori i-a coprins deodata, cand a vazut c
Ii sare Pepelea inainte bucuros i voios ! and
a deslegat popa sacul, Pepelea a sburat, ca
musca, afara i dandu-se peste cap s'a facut
ca 0 mai inamte, i popii i s'a parut ea' el a
fost cu trup cu totul in sac.
Popa a incremenit la fiinta lui de fata, dara
i-a adus de graba aminte de invoiala lor i n'a
zis nimic, pentruca aici se temea 0 mai grozav
deck acasa ; el a trebuit sa-i ascunda toata
urgia de inaintea lui. Dar Pepelea a inceput
www.dacoromanica.ro
220

a se tangui, dupa ce s'au asezat tusfrei pe


malul apei la sezut, si a zice : (Cif, domnule
parinte, cftte am patit eu in sacul cu cdrtile
ma mir singur cum nu m'am nddusit ; dar
Inca ce frica duceam eu cand am trecut prin
apa. Vai ! Atunci socotiam ca m'oiu ineca, ca
va fi pace de mine, dar dumitale tot ti-a fost
mila de mine si ai mai ridicat sacul ! Vezi!
se cunoaste ca esti om bun, dar si cu toate
acestea le-am suferit numai ca sa nu-mi stric
invoiala si sa fiu la dumneata pan ce o canta
cucuh.
Ce se mai zica, bietul popa ? A trebuit sa
inchidd toate in inima si sa se arate, desi nu
vesel, cel putin nu manic:is.
Pepelea se bucura numai de tonoasele sale
cele nemerite si s'au culcat langa apd sa
doarma, pentruca inoptase acuma. Dara popa
s'a statuit cu preuteasa, ca intr'un timp noap-
tea cand va dormi Pepelea mai greu, sa-1
izbeasca in apa si a$a. inecandu-se se vor
curati de dansul. ,
Pepelea nu adormise Inca, ci se fcea numai,
si asa a tras toate soaptele lor cu urechia.
Dupa ce au adormit de cu seara toti, s'au
sculat Pepelea si s'au arzat intre pop si
preuteasa. Intr'un timp de noapte s'a trezit
popa si ghionteste pe Pepelea zicandu-i ; t Auzi
dormi,. (Da ce-i, raspunse Pepelea in graiul
preutesii.
g Da stii ce am vorbit noi aseara.!, e hai
acum si 21 vom impinge repede in apa!,
www.dacoromanica.ro
221

Era foarte intuneric 0 popa n'a cunoscut pe


Pepelea 0 sculandu-se, arnandoi au izbit pe
preuteasa in apa, 0 indata s'a 0 inecat.
Atunci a strigat popa emultumesculi, Doam-
rune, Ca ne-ai scapat i de nevoia aceasta!.
Si dupa aceasta s'a culcat iara. Dar Pepelea
cugeth : Lasa ca ti-ai facut tu luna! Voiu ye-
dea ce mi-or mai aduce ziva de mane !.
A douazi de dimineata s'a sculat popa ; dar
cand a vazut pe Pepelea langa dnsul, i pe
preuteasa sa inecat, nu s'a mai putut contenj
de atata scarba. 0 amaraciune 0 a prins a su-
dui 0 batjocori pe bietul Pepelea, ba Inca voia
sa se apuce de dansul la bataie. Dar Pepelea
a inceput a rAde 0 a-i zice : Nu a de aspru
parinte, ea singur mi-ai poruncit sa-ti ajut a
da pe preuteasa in apa! Si ce? te-ar mniat
pentru aceasta?.
t Dar cum sa nu ma maniu!,, raspunse popa
infuriat ; dar de aceasta i dracul s'ar mania!,
zicand acestea o apuca popa 0 mai in raul i
mai cu gura la Pepelea. Dar acesta i-a zis :
Parinte, parinte ! aduli aminte numai de in-
voiala noastra. i te domolete, cal de nu, nu
tiu ce ti-or zice spatele !D.
Popa nu mai era de ogoit, el 1-ar fi baut
intr'o lingura de apa, numai dad ar fi putut,
el se starama Inca 0 mai tare de furie in-
naintea lui Pepelea.
Atunci Pepelea n'a mai alteptat multe, i
scotand invoiala i-a zis : (Na, parinte, aci este
scris ce-mi eti dator 0 ce-am sa fac cu dum-
www.dacoromanica.ro
222

neata. Ai calcat invoiala i acum n'ai sa-mi


spui nici un marc. De-a 6 om rau ti s'ar cadea
altiminterea ; dar eu raman ca orn de omenie
la invoiala noastra !. Ao dar indata mare A.
mi te pui jos, ca de nu, zilele tale sunt in
mnele mele !).
Vazand popa ca acuma s'a trecut toate i
ca nu mai are incotro, a prins a se ruga de
Pepelea i a se neguta cu dansul ca sa nu-i
jupueasca toate spatele, ci numai Ca de o dutca
de doi grietari, ba de trei, ba de ase. Dara
Pepelea i-a raspuns hotarit c despre toate
acestea nu sta nirnic in invoiala lor i Ca se
tem sa nu pacatueasc inaintea lui Dumnezeu,
daca i-a calcat cuvantul i nu va implini in-
voiala cum se cuvine !. Popa a trebuit numai
deck sa se puie jos *i Pepelea i-a jupuit fru-
muel spatele. Bietul popa a leinat de dureri
i de amar acolo, unde a qi ramas; dara Pe-
pelea i-a luat sacul cu carticele de le-a derrtat
langa el, i luandu-1 cu sine a mers mai de-
parte zicand : (Citete printe aci, in carti caci
sacul nu ti-a trebui mai mult, pentruca te-or
durea spatele sa-1 porti!. De mi-oi face nu-
mai pomana, daca ti-oi lua greul cu mine !).
Pepelea a apucat-o de aci intr'o lature, i
mergand amir cat a mers, a ajuns intr'o dum-
brava de tejari. Aci a aflat o multime de
ghinda pe jos i strangand-o i-a umplut sacul
cu ea.
Pornindu-se pe drum a mai departc, a in-
talnit o nunta. care venia, pesemne dela cu-
www.dacoromanica.ro
223

nunie tot strigand si chiuind. and au fost


Pepe lea in dreptul lor, au stat caruta i. nun-
tasii 1-au cinstit pe bietul Pepelea. El nu prea
s'a dat poftit, ci a supt cam binisor dintr'o
plosca. Dupa aceea 1-au intrebat nuntasii ce are
el in sacul acela ?. Pepelea li-a raspuns, ca oua! ) .
e Qua! strigard nuntasii eda de unde atatea
oua?). eDa ia de pe coasta ceea de deal in
padure. Acolo sunt o multime; pe jos va puteti
duce si. culege si nu va zice nimeni nimica!).
Auzind nuntasii aceasta, au alergat cu toti
intr'acolo, numai mireasa a ramas singura plan-
ga.nd in caruta.
Dupa ce nu s'au mai vazut aceia prin pa-
dure, s'a dat Pepelea pe lane. mireasa si a
inceput a o intreba, de ce-i asa de suparata, ca
astazi e ziva ei de bucurie si de veselie si ca
nu se cade sa plngd, ci s fie voioasa ca i
ceilalti. Dar rnireasa a pus nasul in piept si se
sclifosa si mai tare. Pepelea ii cam pricepu scarba
si intristarea si-i zise suspinand ; tot"! draga
mea! da cum de-ai putut tu merge dupa un
mire had ca acesta !. Nu s'au mai aflat alp
tineri in lume ca sa te iaie b .
Da cum nu), raspunse mireas2, care vazu
ca-i arata strainul acesta compatimire, e dara
parintii m'au silit sa merg dupa acesta pentru
ca-i mai bogat deck ceilalti si eu n'am putut
sa li cale cuvntul ! ,
',Bine !, zise Pepelea, dar n'ai vrea tu sa
te mantuesti de hazenia asta de mire !,.
eDa cum nu)) raspunse mireasa cam rusinata.
www.dacoromanica.ro
224

tEi bine !) zise Pepelea, aceasta-i o nimica


goala., numai daca vrei scoboarfa-te dar din
ca.rut, imbrac straiele mele, ia sacul mieu 0
te ascunde ia colo in bruciul acela pan ce-om
trece noi mai aeparte, 0 apoi te vei duce in
treabli ! ) .
Ea a facut ma., iar Pepelea, imbracandu-se
in hainele miresii, s'a imbodolit bine pe fatal
si s'a arzat in locul ei pe cgruta.
N'a intarziat de acuma mult 0 au venit 0
nunta0i injurand 0 strigand pe in5.15toru1 de
Pepelea.
De 1-ar fi avut atunci la mama, 1-ar fi facut
farame de Janie, pentruc5 i-a bAtut aa de
tare joc de dan0i.
Ne mai land seama la mireasd, au purces
inainte, tot strigand 0 chiuind.
Dupa. ce au venit acas5 s'au pus la masa,
au ospaltat pang 'n noapte, au mai jucat dup
aceea 0 ducandu-se oaspetii nunta0 pe acasA
0 astamparandu-se toate, s'au dus tinerii la
somnul cel de cununie. and s5 se desbrace
mireasa i sd se culce, a zis catre mire :
eDragul meu iubite ! Te rog s5 ma la0 o
leaca pana in tind afara, ca sal ma rog lui
Dumnezeu, inca. odatai singura.; ca ala m'am
juruit eu in fetie Inca, ca s spun o rugalciune
singur5 inainte de a ma culca cu mirele meu ! )
Mirele insa nu vrea nici decat sa-i incuviin-
teze, pentruca tia c5 n'a prea mers cu voie
buna. dup5 dnsul 0 se temea sa. nu-i fac
vreo tonoasa. Dar zicandu-i ca sa-i lege o fin-
www.dacoromanica.ro
225

ghie de picior, dach se teme sa nu-i fuga, si


s'o tragh, dach-i pare ca ramane prea mult,
s'a invoit si mirele, mai ales pentruca era acum
si cam tocat la cap, si a lsat-o afarh.
Cum s'a vhzut Pepe lea in tinda a fost bucuria
lui. Indatamare a furat de acolo niste vesminte
barbatesti, a iesit in ograda si aflnd un tap,
I-a adus in tindh., si i-a legat fringhia aceea de
picior. Vzandu-se Pepelea acum la largul shu,
sari gardul din ogradh si se cam mai duse.
Mirele a auzit din lhuntru batand caine afarh.
si a socotit ca bat la mireasa sa, care s'a dus
poate pentru dansa in ograda, si pe care n'o
cunosc inch.
A asteptat arrth cat a asteptat si ne mai
venind ea, a inceput a sgatai din fringhia
aceea. Dar a.pul, pe care-I strangea si mai
tare acuma la picior, a inceput a se smuci si
a sbiera. Aceasta i-a venit mirelui lucru cam
ciudat si iesind afarh, a vhzut un tap in locul
miresii sale celei frumoase.
N'a stiut ce sa fie aceasta, pentruch la pa-
rinti acasa nu i-a mai aflat mireasa. Pepelea,
dupa ce a scapat din maim mirelui, a aflat la
un om pe gard un sac, si inhatandu-1 s'a dus
mai departe cu el prin lume.
Intr'un loc a aflat o gramada de rugumh-
tura de ferestreu si. si-a umplut sacul cu dansa.
Mergand as prin lume, s'a intalnit cu altul
ca dansul, care purta iarhs un sac pe spate.
Dupa ce si-au dat ei buna cale, si si-au mul-
tumit unul altuia, s'au prins amandoi la vorba.
2374 9 www.dacoromanica.ro 45
226

Vorbind ei, ba despre una; ba despre alta,


inceputh a se imbia unul pe altul ca sa-0
schimbe sacii. Al doilea caltor avea in sacul
su neqte pietricele, tiind fiecare ce este in
sacul sau, i presupunand ca in sacul celuilalt
sunt lucruri mai de pret, n'au statut mult la
imbial6, ci s'au invoit i i-au schimbat sacii.
Fiecarele era voios fiindca credea c va fi in-
rlat pe celalalt. Deci cum qi-au schimbat ei
sacii, s'au grabit fiecarele ca sa-1 deslege mai
curand ca sa vadA ce-i inlauntru, doar ar putea
rade pe celalalt, c s'a inrlalt.
DeslegAnd ei sacii, i vathnd ce-i launtru,
s'au uitat amandoi lung unul la altul qi apoi
incepura a rcle cu hohot. Atunci zise Pepelea :
tMi se pare ca ne-am inrlat amndoi!,
tBa. *4, thspunse celalalt.
Daca ni s'a intAmplat la amandoi una ca
aceasta, , zise Pepelea, se vede c ne potrivim ;
vrei dar sa fim frati de eruce ?,
tBucuros!, raspunse celalalt i indata s'au
imbratiat i s'au pupat. Dupa aceea au inceputt
amndoi a cutreera toata. lumea i de atunci
nu ii s'a mai auzit nimic de nume.

www.dacoromanica.ro
MARAMURES
(TARA 0A$ULUI)

www.dacoromanica.ro
Pe vrcmea imparatului Eliaz-ar s'o ascuns
soarele qi luna. 'o avut imparatul acela triI
feciori, 'o lis Ca la acela i-a da giumatate
imparatiie la care a afla soarele 0 luna. 'o
dzis cel mai mare ca el sa 'nvoie la aceia s'o
afle. Da o ezis cat tatal sau sad imbrece cu
haine albe 0 cotunii lui i pe iel, 0 cai albi,
care sa vada de ei ca de soare.
i s'o luat i' s'o tat dus pina ce-o 'noptat.
,i s'o lsat de mas pe o campitlie. i indat4
cat s'o pus gios, o audzit ceva rahnet mare,
i 'o dus sa vada ce-i. 'o vadzut ca-i un cerb
in gura unui balaur. S'a.se s'o spariet cat tat
o umplut lumea, deaba'e o fost doi laolalt,
i s'o dus pan' acasd la 'mparat. 0 spus. ce-o
patit.
Atunci celalalt de mriijloc a dzis cat tata sdu:
Nu-i de treaba frate-mfieu, tata. Imbra-
ca-ma pe mine cu cai negri 0. haine negri s
sie noapte pe unde m-oi duce 0 dzausa, c io
le-oi afa.
www.dacoromanica.ro
230

Si s'o fat dus 0 Ala fecior. Si iar o nemerit


0 ala fecior chiar in locul ala ce-au masaluit
celalalt fecior. Si iar o audzit ceva larma
q'aiesta, cat aea s'o spariet ca tat s'o'mplut
lumea. S'o marsu la tata-sau, la 'mparat, 'o
spus c ceva dobitoc i-o spariet cai, cat nu i-o
mai putut opri.
Atunci cel mai tunic fecior a dzis cata tata sau:
Tata, spusu-t-am ca nu-s de treaba ceia-
lalti feciori a tali. T-am spus mai nainte c
io de nu le-oi afla soarele 0 luna, nu le-or
afla nici care.
Si s'o luat 0 s'o dus acel mai milk 0 0
pe-acela l'o spariet dobitocul acela care o spa-
riet pe ceilalti feciori. S'o ratacit print'un deal
'o dat de-o baba ca. ede intr'o cAsut nulica
in dealu' nt'alt pustii. 0 dzis:
Maroc bun, matua.
Dzu buna, fartate.
Da o dzis baba:
Bun naroc te-o batut Ca' mili-ai dzis matua.
Si pe tine bun noroc te-o batut ca miii-ai
dzis fartat, Ca Cal 0 dat o 'mprocata, de 0
ua ti s'a 0 faramata.
Da o dzis baba:
Dupa ce te poarta pacatele pe-aicea prin
deal print'aiste pustii?
Da ca-i bai, baba, ca vadz ca nu-i nici
soare nici luna, 0 tata vrea s deie giumatate
imparatie cui a afla soarele 0 luna.
Atunci a dzis baba.
Hei, Partate, eu am trii ficiori, unu Mi-
www.dacoromanica.ro
231

hSilal, s-un Toderas, s'un Petre, tare frumos,


0 de nu or afla aceia nu le-a afla nimeni.
Da unde tis feciorii, baba?
A haitui.
Ce-i haituit oare?
Da o dzis baba:
Sal prinda ceva galita bune de minca.
Si'n besedzOe acele o I zinit tustrii feciorii
s'o dzis Ca iei s prind c'or afla soarele I luna.
Numai sa le dcie cai I s mearga i fecioru
imparatului cu iei.
i s'o luat I s'o dus Mihi1u, Toderas si
cu Petru cel frumos i s'o tat dus pana'nt'un deal
s'o I audzit sbd'erand cerbu in gura balaurului.
Atunci Mihailus cu frati lui o sarit la balaur.
Cerbu cum a dat cu ot'i de ei, o dzis:
Mihailu scoate-m din gura balaurului
acestui spurcat, c. de-un an ma tot cazneste,
c vrea sa ma'nghiteasca si nu poate, ca mi-s
mari coarnele. Taie bala a spurcata de pe mine,
sa ies din gura de la iel, C. io stiu dupa ce
imblat voi.
Atunci balaurul a dzis:
Ba nu, Mihi1a, ce lov coarnele cer-
bului ca sa-1 poci
Atunci cerbul a dzis:
Mihalus, taie bala a spurcata de pe mine
ca io stiu ca imbli dupa soare I dupa lung
ca s'o afli, ca eu te-oi indrepta ca unde sa le cc4.
Atunci Mihailus odata o tiat balaurul. Atunci
cerbu o data a saritsi s'o dat de trii ori peste
cap si s'o iacut din iel un ficior frumos. 'o
www.dacoromanica.ro
232

dat mama cu Mihai1u I s'o jurat ca sa fie


frat pana la moarte, c 1-o scos de la perire.
Si iel i-o dzis:
Soarele i luna le.o 'nghitit doi frati de-a
miteei. Dar tare cu greu i-ei prinde, ca-s mai
tari de cat cerbul cel mai mare. Si daca i-ei
prinde ii omor i taie irima 'n iei, ca. 'n irima
la iei aflii soarele i luna. Da te du la podul
cel de fier de sub dealul codrului i edz acolo
pana mriiadza-noapte. Si baga.' de sama c and
a zini, a tremura drumu c tare multe sieri
a aduna inaintea lui. Si stai la pod i nu sari
naintea lui pana n'orasre tc te sierele, ca iel
a si dinapoia lor.
Atunci Mihailus i-o bag-at pe ceialali soti
sup pod 0 iel o stat pe pod 'o stat calarete
cu sabdzia 'n mama. Si and o fost mitiadzai
noapte o I audzit ca tramura drumul. Atunc-
Mihaila o strigat pe ceia frati 'o sarit Inain-
tea lui.
Atunci cerbu o dzis !
Mihaila, Mihaila, da amu pece ne-am da,
pe taiete o pe-aruncate, ca. te \rad c vrei a bate.
Vream dara, mai fat-tate.
Atunci Mihai1a, i-o 'apucat capu cu sabdzia
-odata 1-o belit, -o cotat in irima lui I 'o
aflat nimhica.
Atunci o 'nturnat la cerbu care 1-o scos dela
balaur 'o dzis cata iel-
- Ce ma adatuieti, frate, ca s imblu dup
nemnica, c'ai dzis ca-m iestu frate giuratu.
Atunci cerbu o dzis :
www.dacoromanica.ro
233

Jo, nu te7adatuiesc frate, da cot c. i'o


trii frat am. Si n'am bai dip'ce i-ei omori pe
tustrii, ca iei o stiut ca io-s in gura balaurului
de un anu 0 nu m'o cotat. Da io-t spui si
te duci la podu de arama c ti-i aduna cu
celalalt frate a mrieu.
Da grij ! c acela-i cu trii capuri i pe tus-
trii v'a InghIii de-odat I pe tine I pe frati tai.
Atunci Mihilas s'o luat i s'o dus pana la
podul de arama.. Si cand o fost in mriiadza-
noapta. o sandzit c tramura drumul, aa aduna
sieri cu dansu. Atunci Mihaila o i sarit la
iel s'o dzis aid iel :
Hei, frate i fartate, de amu pe 'ce ne-am
da pe taiete o pe-aruncate ?
Atunci cerbu o dzis :
Nici nu ma tern de tine pe taiete, nici
pe-aruncate. Si s'o prins pe-aruncate 0 nu s'o
putut p nici-unu nemriica. Atunci Mihailaa a
dzis cata iel.
&Ai tu de dzece pai de la mine mai
incolo.
Atunci in besedzele alea s'o i repedzit frati
lu Mihailas cu sabdzia la cerb I i-o i taiet
doua capuri de-odata, i la alta re pedzit i-o
taiet i cela cap. q'o dat a. l-o belit s'o taietu
'n irima dela iel.
Si s'o bucurat tati, 'o baut, 'o mancat. Si
s'o dus la podu de otel I 'o 'ritales ei la
olalt ca, cum sa1 prinda pe ala zmau c ala
o fost cu cinci capuri.
Atunci Mihaila s'o pus sa hodineasca cu
www.dacoromanica.ro
234

fratii-lui 0 and o fost in nuliadza-noapte o


si audzit ca zine cum zin traznetele.
S'odata s'o spariat Mihaila i o dzis.
Sa sarim la iel numai noi tustrii 0 ceilalti
soti ce-i avem s ada sub pod 0 s puie
o oala cu sAnge la foc, 0 sa bage de searna
ca &And o trp singele peste oala atunci sa
saie 0 iei afara de sup pod, ca atunci perim
0 noi.
S'odata cnd a fost in miliadzd-noapte o 0
sosit sierile la pod 0 cu zmau acela. Atunci
Mihaila o 0 sarit la id. Da zmeu de spaima
o 0 sarit de cindzeci de pa cu spatele inapoi
Atunci Mihaila* s'o dus la el.
Da ce-i, caine de zmeu ? Da amu pe ce
ne-om da, pe taiete o pe-aruncate ?
Zmau o dzis :
Pe-aruncate, Mihaila.
S'odata s'o prins pe-aruncate 'atat s'o izbit
pAna ce-o asudat de pe Mihila sudori de
sange. Atunci Milfaila o dzis.
Hei, frate, nu-i bd'me ac a sa bate, da
io moi fa o r9t a. de otcl 0 tu te fa una de
sler, 0 tu te sui in cela vir de deal 0 io
m'oi sui in istalalt vir de deal, ca aicea sint
d9iia. dealuri 0 ne-om roedzi cg.ta olalta, s'a
cdruia rpta s'a farma, ala a si invins. Si s'o
rcpedzit mai de multe ori unu cata altu. Atunci
Mihaila* o dzis cata zmau.
Hei, prietene, a sieru numai s ple0g,
da din otpl tat sforgaci inc.
Atunci zmau o dzis :
www.dacoromanica.ro
235

Ne-om prinde pe taicte Mihaila.


S'atit s'o taicta cu sabdzia pana s'o fKcut
tina de sange pana susuori. Atunci ii invingea
zmau pe Mihi1a, i odata a sarit fratii lui
Milaila la zmeu i tustrii nu l'o putut omori
ce au inceput iara sa-i tale pe toti. Atunci a
mars un frate de-a lui Mihaila la ceialalti top
sup pod 'o vadzut caceia dorm.
S'incatu i-o starnit o i vadzut ca trc san-
gele peste ola. Atunci iute o sarit la frate-sau
c'o tiut ca moare, daca a vadzut sange. 'o-
data manioi o taict cu sabdzie i i-o i tare%
tete capurila la zmau. Atunci odata l'o belit
'o taiatu 'n irim la iel, 'odata o zburat soa-
rele pe cer. I iei o 'nceput a bc 'a sa mo-
latui de bucurie c'o aflat soarele i luna i s'o
'ntors pe drum voio cata casa.
i s'o dus pe la fratele zmailor pe la al ce
1-o scos din balaur 'o vadzut c nu-i acasa. Da
n'o cutedzat a 'ntreba de ma-sa ca unde-i fe-
cioru iei, i s'o facut Mihaila urn mit tare fru-
mos i s'o bagat pe fereastra in casa.
Atunci borgscle zmailor l'o prins pe mit q'o
prins a-1 dragosti q'o dzis cata iel :
Cotoru moului, cel din dzile din cele
tinere c tyma ae a avut i tata unu cin m'am
maritat.
Atunci mama zmailor l'o audzit cum graiesc
de mit 'o dzis cata icle :
Ian aduceti-1 inc9ce, ca sa-1 vad i io.
5'ac a fost de batrand mama zmailor cat
nu vede de gene *'o dzis cata iele:
www.dacoromanica.ro
236

Inpingeti-m gcnele de pe ot' ca sa va


\rad i io mitu.
Si cand i-o gatat de 'mpins gcnele de pe ot',
o i dzis baba:
No, fgte, mitu aiesta-i cinele de Mihaila,
i v'o omorit pe tustrii barbati voqti.
- De, du-te, o dzis ktele, c nu sa tern
aceia de un cotor ca aiesta.
Atunci o dzis a mai batrina dinte icle :
Io s tiu ca 1-0 omorit pe barbatu-mireu, da
m'as fa o caldur mare 'naintea lor s'o fintina
linga. drum i tat or sari la mine 'or b c apa.
Si caree-or b c, tt or muri.
Cealalt o dzis: .

Io s'ai tiu ca 1-o omorit pe a mheu bar-


bat, m'a fa un mar cu mcre aurite 'naintea
lor i care-or minca din mine din mcre, tat or
muri.
A triia Ala' o dzis cata mama zmailor :
Io sa stiu ca 1-o omorit pe-a mheu bar-
bat da m'a fa un par cu pCre ca care n'o
mai vadzut de end ii lumea ac frumoasa pere.
Da o dzis baba :
N'ct fa voi nenthica, pana nu m'oi scula io.
Da Millailal mitu o fugit, cind o audzitt tQte
aigtea. Atunci fecioru babii, acel care 1-o scos
de la balaur Mihaila, le-o audzit qi iel ca ce
graiesc, s'o i sarit cu fuga dupa Mihallal s'o
dzis cata iel:
Grij ! Mihaila, c iau bp[ta] ce-o dzis alea
c'or fa cu tine.
De c'au dzitu le.am io ca ce-o dzis icle.
www.dacoromanica.ro
237

Ca. m'arn *facut un mit 0 m'am bagat la iele


in casa 0 tim ce vru s faca cu mine.
Da de iele nu ma tern de nu s'ar indemna
baba dupa mine.
Da te du i 'ntreb-o pe baba, ca ce are
gind sa faca ic cu mine.
Atunci o mars cela la baba, 'o dzis cAt6.
ma-sa :
Da ce-i fa, mama, cu Mihalu, ca ia ca
t-o omorit pe tustrii ficiorii? Da nu-i paguba
dupa iei, ca nici iei n'o avut bacii de mine,
batir c'o tiut ca-s in gura balaurului. Atunci
o sarit baba la iel 0 i-o dat dpila palmi peste
obraz 'o dzis cata iel -
tu stai cu Mihaila, da lasa ca ma 'ndemn
io dupa ieL
Atunci fecoiru babii o 0 marsu la Mihaila
'o dzis cat iel:
Grij ! Ca s'a indemna mama dupa tine 0 te
indeamna la fuga, 0 grij ! ca de v'a agiunge
te-a 0 omori. Da d'ii vedc Ca' te-a agiunge
te 'ntoarce inapoi i fugi pada' la mine ca io
pan' atunci oi fa o cas de sier, 'oi infoca o
buzdug de sier i i-om tipa in gura. Atunci
Mihaila 'o luat dzua buna dela fecioru babii
0 s'o luat pe drum. i cand s'o 'ndemnat Mi-
ha'ila pe drum, numai o leaca o mrsil pe
drum 0 l'o 0 agiuns baba pe Mihaila 'odata
o vrut sa-1 ompra. Atunci Mihaila s'o 'ntors
inapoi la fecioru babii cu fuga 0 cand o sosit
la fecioru babii odata s'o bagatii 'n casa cc de
sier. Atunci baba ac o zinit de mMlicsa ca
www.dacoromanica.ro
238

dna o dat cu capu in paretele de sier, atunci


o si dat cu ot'i de Mihailas.
B'ine, Mihailas, amu si io taic capu
ca I tu ai taitii capurile feciorilor mfiei..
Tipa-mni-1 in gur, dragu mamii.
Asteapta o leac . mama.
odata o luat cu Mihaila buzduga cc in
focata I i-o tipat in gura babii, si odata s'o
facut baba o cot de otel. I o dzis fecioru
babii cata Mihbilai T'oi fa din otclu aiesta
un cal tare frumos ca care n'o mai fostii de
cindu-i lumea. i odata i l-o si racut lu Mi-
hi1a I s'o luat pe drum Mihaila pand la
imparatu cu care a facut thrgu sceita soarele
si luna. I imparatu o avut o fata I i-o dato-lui
Miliaila de femeie si giumatate din impdratiea
lui odatii lu Mihailas. fa.cut un praznic
mare imparatu I l'o luat de ginere pe Mihailas.
p9te ca trdiesc i astazi de n'o si murita.

www.dacoromanica.ro
ARDEAL

www.dacoromanica.ro
AGHERAN-VITEAZUL
(Poveste din Vidra de sus, care Infatiseaza exact graiul
si modul de cugetare al Motu lui)

Fost'o cand o fost, de mult, tare de mult,


pe vremea povetilor, cnd staparia Minciros
imparat, a carui imparatie cuprindea tta lumea.
Pe vremea aceia, se zice c'o fost traind o
muere saracA, saraca. Doamne, mai sarac ca
cucul, inteun sat, ad pe dincolo de ... nu tiu
unde, c ma rog D-voastra, e de mult de atunci,
'apoi omul mai are 0 alte lucruri i nacazuri.
AO doar yeti fi auzit, ca aseara mi-o fAtat
purcelul o scroafa 0 vitelul o vacA.
Vedeti data bire ea' tot ganduri peste gall-
duri 0 lucruri peste lucruri dau de capul omului.
Nu vA mirareti deci, daca va spui c'am uitat
numele acelui sat.
Destul atata, ca sa nu mai lungesc vorba i
sa bag ziva 'n noapte 0 noaptea 'n zi, el
muerea cea vaduva, ca.ci vaduva era, numai
asta am uitat s leo spui la inceput, mai avea
afara de sarAcia ei 0 un pruncut de vr'o cateva
luri ; frumuel 0 draghla, de sa-1 fi mancat cu
23719 www.dacoromanica.ro 16
242

ochii. Era numai paguba, ba Inca mare pagubk


c popa nu vrea boteze odata cu capul,
sa-1
cci zicea el ea ... ... punga, c
teaca, ca
incoaci, c incolo, ads,e ura ca o mie : popa
nu vrea sa-1 boteze !
Ce sd-i faci ? N'ai ce-i face !
Doar tii vorba dascalului Iuon Scuturila,
din deal : ce zice popa e dant.
Biata vaduva s. pocaja (mira) 0 ea destul
0 sa intreba, ce s fack incotro sa apuce ? Sa
tii insa dragii mei, ea Dumnezeu nu uita
niciodata pe oamenii necajiti, daca acetia-s cu
credinta cAtra. el.
Sarmana vaduva cum sta a dusa pe ga' n-
duH, sa trezi cam pe la cira bura. ca intra in
casa-i doi oameri i sal rugara sa-i lase peste
noapte sa se hodireasca acolo, incredintand-o
ca-s oameri de omerie i vir din mare depar-
tare i aa mai incolo, Ora 'n urma vaduva
Ii primi in casa bucuros.
S'apoititi voi cumu-i datina noastra a Motilor,
daca-ti vire care-va strin la casa, sa-1 omireti
cum sa cuvine. De0 vaduva era saraca-fripta,
totu0 facii ce focarea ei facial i dede strinilor
0 ceva de luat in buze. Dupa cirk dragii mei
'a lui D-zeu sfntul, i- dupa un scaur de ho-
dir li se mai deslega limba 0 la oamerii notri
0 incepura sa vorbeasca arnii de ura, amU
de alta, destul ca le yeti vorba pe urma 0
la copilul vaduvei c anume cum il chiama 0
0 ea' de cata vreme e ?

www.dacoromanica.ro
243

Vaduva n'avu incotro, spuse tate pataniile


ei cu popa din sat, care nu voeqte sa-i boteze
copilul. Strinii cei doi se nqirar 5. mutt de aceasta
intamplare, sau mai bine zis, s5 fAcur ca A.
mira, pentruc ma rog D-voastra, ei 'tiau mai
bine i deck vaduva tate intamplarile din casa
aceia.
Apoi cum A. nu fi tiut, cand urul din ei
era chiar D-zeu i ceth.lalt S-tul Petru.
Auzind dara D-zeu 0 S-tul Petru tanguirea
vduvei li se facii mila de ea gi s hotarira
sa boteze ei pe copilul vaduvei. AO s5 .0 in-
tmpla . D-zeu il boteza ni-i dete numele Agheran,
iar Sfl Petru il tiru in brace, 0 dup ce cin-
stir pe copil cu o pucA, sa culcara 0 dimi-
reata in zori de zi sa ca mai desar5. p'aci 'ncolo.
Din darul 0 puterea lui D-zeu, cretea Agheran
intr'o zi ca 'n dou5., in dou5 ca 'n nou, in
noua. ca 'n nouzeci 0 nou5 ca tati oamerii se
mirurau de el. Apoi cand fu de doi ani nime
sa mai cuteza s5 se apuce cu el la lupt, 4a
era de-a smeilor !
SA fi vazut p`a. ma-sa cum era de faloasa cu
pruncul ei, cum il mai indragea, cum il mai
gugulea, de--ti era mai mare dragul sa te uiti
la ei. Dar sa vorbeasca omul numai ce sa cade
i era copilul voinic de-ti era drag s5 te uiti
la el. Bucuria mamii insa nu tiru mult, caci
Agheran intr'o bura dimineata '0 lua straita 'n
grumaz 0 in spate puca, ce o capatase, dela
S-tul Petru 0 se gati de drum. In zadar plangea
ma-sa, plangeau 0 vecinii 0 se rugau de dansul
www.dacoromanica.ro
244

sa nu se duck, ba mk-sa ii fagadui ca-1 va tirea


tot cu pogace coapta 'n tastru, cu placinte i
cu balmo, daca nu sa va duce. Dar in zadar !
Agheran nu asculth de nime, ci sa dusk ...
sa tot dusa ...
Ce sa-i faci? Se vede c aa i-a fost ursita,
ziceau muierile din sat.
Umbra Agheran multa lume-'mparatie ca
D-zeu pe toti Romnii nowi sa-i tie, 0 cum
ratacia Meal nici-un capataiu, deodata se po-
meni intr'o padure mare, mare de pare c
n'ar avea nici inceput, nici sfar0t.
In padurea aceasta mare nu puteai vedea
nici-un lemn drept, ci tate came.
Agheran se mirk' mult de ceeace-i \Tad ochii
0 cum mergeh prin padure ii se parii ck aude
pe un om vaitandu-se. In ruptul capului se
grabi 0 pleca in partea aceia de unde i se
paru ca aude virind glasul. Cu cat se apropia
cu atat glasul era mai grozav. De-odatk se
opri, ckci inaintea lui vazu un om atAt de gros
ca un munte 0 de Malt ajungea cu capul in
nori.
Acesta era nazdravanul Carna-Lemne, care
se Nikita ca nu mai sunt lemne drepte in pa-
dure 0 ca. nu mai are ce lucra, caci dupa cum
vedeti D-voastra, acesta era metequgul nazdrk.-
vanului. Cum dete Carna-Lemne cu ochii de
Agheran, porni in calea lui, i nici macar ziva
bung nu zise, odata-I chema la lupta. Agheran
nu se sperie de fel, caci doara nu era copil
de baba, ci intreb pe Carna-Lemne : t Cum
www.dacoromanica.ro
245

vrei : in lupta. sa ne luptam, in sabii sa ne


Calera, sau in puqiti sa ne impuearn ?,
(In lupta ca-i mai scurta, zise Carna-Lemne
i cu aceia se qi apucara de olalta.
Zi de vara para. in seara 0 in cealalta. iara
par cam catre pranzut se tat luptara de a
sclabi i nu puteau nici unul, nici altul, mirui
(cAItiga) lupta. Deodata Agheran se 'nferbanta
i aa isbi pe Carma-Lemne de-1 baga pAna
in genuchi in pamnt. Acum se catrani qi
Carna-Lemne i baga pe Agheran in pamant
para. -n brau. Agheran insa sari in sus ca un
tantar, il mai apuca odata barbatete i mi-1
tranti aqa de puternic la pamnt, incat .. .
Doamne fereqte ! ar fi trecut prin pamant in-
colo, daca nu-1 apuca mai de graba de par,
ca sa-1 tie in loc. Agheran era om cu suflet
curat, de aceea nici nu vru sa omoare pe
Carna-Lemne, ci-1 trase afara din parnant, se
prinsera frati de cruce i. plecara amandoi mai
departe.
N'ar fi marsa tocmai mult amandoi and se
trezira ca le trec bolovanii pe la urechi, ca
sagetile.
Apucara catre locul de unde vireau bolo-
vanii, cand deodata vazura pe un om de 10
ori mai nebleznic1), mai groaznic i mai infri-
cosat deck Carma-Lemne.
Aiesta tirea doua steanuri de peatra, urul

1) Nebleznic = uria.

www.dacoromanica.ro
246

inteo mana. si celalalt intr'alta si le isbea de


olalta de tot bire se scarmau, iar bucatile
sareau in departare de 3 posti de departe.
and se vazu Slat-ma-Petri, caci asa se numia
nebleznicul aiesta, fata in fata cu Agheran si
arna-Lemne, s'a cam infricat, dar numai nu-si
dete frica pe fata, ci dupa ce dadii odata cu
pumnul intr'un deal de peatra, de se lath
dealul tot mic folturi 1), se intoarse catre Aghe-
ran si-1 pofti la lupta.
Pe Agheran nici calea, nici lupta cu arn-
Lemne nu-1 slabise, ci Inca se simtea mai
voinic si de l0 ori mai tare ca mai inainte.
tBire, daca ai pofta. de batae, zise Agheran
catre Sfarma-Petri, hai de-de! dar sa-mi spui
numai, in lupta sa ne luptarn, in sabii sa ne
taem, ori in pusti sa ne puscarn ?
In lupta ca-i mai scurta, raspunse Sfarma-
Petri, si numai astepta nimic si se repezira
unul asupra altuia.
Doua zile si jumatate tiru rasmirita intre ei
si abia a treia zi pe la prnzul bur putil
Agheran sa ogoiasca. pe Sfarma-Petri, dupa ce
Sfarma-Petri, asa ca prin mirure putu scapa
dela moarte. Apoi se prinse si cu el frate de
cruce si-1 fad' sa joare credinta si ascultare.
Acum dara din urul se facura trei si voiosi
cum erau, mergeau pe ici incolo glumbind si
horind, de ti-ar fi fost mai mare dragul sa-i
asculti si sa mergi cu ei.
') Mic folturi = sfarmat, doborit, in bucAtele mid.
www.dacoromanica.ro
247

i cum mergeau ei asa, deodata zarira ca


doi munti mari, mai mari decat Gaira 2, cari
se vedeau diraintea lor, numai ce se bat in
capete. A lucru ciudat nici urul dintre ei
nu vazusera.
Stiti fartatilor ce ie acolo? zisa. Carna-Lemne.
S. va spuiu eu. Acolo, dragii mei s'a cui va
tire, nu-i lucru curat, o fi mai bire sa ne
ducem pe alta cale, sa incunjuram locul ala,
daca vrem s nu ne dam carnea corbilor si
oasele lupilor.
Sfarma-Petri judeca in alt chip, icea ca
acelea lucruri miscacioase is urechile Oman-
tului, care se misca acum intr'o part; acuma
intr'alta. Agheran se facea ca nici n'aude, nici
nu vede, adeca nu asculta ce vorovesc cei doi
ortaci ai lui, ci-si cauth de drum.
Pe and se ingara ziva cu noaptea sosira
langa muntii cu pricina, cari si atunci se ba-
teau tot mereu in capete.
Dar ma rog d-voastra! sa nu ganditi ca se
batea de voia lor, ci era cireva, care se juca
cu ei. Aiesta era un, om pe de 1 o ori mai
nebleznic deal Sfarma-Petri si pe de 1 oo ori
ca Carma-Lemne. Era vestitul nazdravan, Bate.
Munti2ncapete. Cei trei nu se apropiara bire
de el, cand lasa de a mai bate muntii-'ncapete
se intoarse catre Agheran si se rasti cAtre
dansul ca ce cauta pe pamntul lui ?
arma-Lemne era p'aci sa lesire de Ma' ;
iar Sfarma-Petri se cam ascundea la spatele
lui Agheran, ca sa fie ferit mai bine de
www.dacoromanica.ro
248

primejdie i de mania lui Bate-Muntii-'n-


capete.
Apoi Agheran ce credereti ca facii ?
El dupa ce-i cunotea puterile prea bite,
apoi mai tia i aceia a ce putere mare are
pulca lui, nici ca-i pasa de vorbele lui Bate-
Muntii-'n-capete, ci se apuca cu el la lupta.
dreapta, caci e mai scurt i se luptara mai
mult ca trei zile i trei nopti Ora ce la urma-
urmelor tot Agheran birui i sill apoi pe cel
batut sa-i joare credinta. i ascultare i sa se
prinda frate de cruce cu el 1 cu ceilali doi
frati ai lui.
Dupa cateva zile de hodira, caci m6. rog
D-voastra erau tare osteniti de atata lupta,
iarai se luara la drum i marsara multa lume
'mpartie, ca D-zeu sa ne tie, ca. din poveste
mult mai este, cire va asculta mult va invath
i cire va durmi bire se va hodiri, i dupa
ce marsara atata lume, mai trebuira s ajunga
undeva; caci doar tii c omul daca merge
trebue sa i ajung oare undeva. A i cei 4 frati
de cruce, ajunsera intr'o padure frumoasa
plira de tot felul de jigArai. In mijlocul padurii
era un camp de tot mandru i ad se sfatuira
ei la o lalta ca s.ii faca nite contin4ii t).
Dupa ce se invoira, Sfarma-Petri ingratn6.di
peatra pentru zid, Carma-Lemne aduse lemne
i o acoperi, Bate-Muntii2n-capete mAtura din

1) niste case mari, frumoase, un fel de palat.

www.dacoromanica.ro
249

usa casii cateva dealuri ca sa se vaza mai bire


'n lturi. N'o fi trecut nici 3 zile i casa era
ispravita. Dar apoi trebue s titi D-voastra
ca omul nu poate abda foamea in' casa, macar
sa fie aceia cat de frumoasa, asta o stiau bire
si cei patru prieteni, de -aceia 3 se desera. la
Ararat i urul ramansa acasa sa faca prnzul.
Carma.-Lemne ramansa acasa; iar ceilalti se
luara. la Ararat. Agheran, cu pusca ce o capa-
tase dela D-zeu si dela nanasul sau, S-tul
Petru, atatea salbaticiuri pusca csa abia puteau
sotii lui sa le aduca acas, cu toate, c dupa
cum .stiti acestia erau oameri si nu tufe.
Apoi cum s. nu fi putut pusca, cu o asa
Asta era mai a zmeilor cu
pu*ca mirurat? !
mult, cleat pustile cele cu repezi i repetis,
cari s'ar fi aflat acuma i despre care ne vor-
vise dascalul nostru mai de unazi c poti s.
omori un om i de 30 de ori intr'o clipa, nu
mai mult. Numai o deschilinire tot era intre
pustile estea noua de azi si a lui Agheran,
fiindca a lui Agheran nu trebue umpluta nicio-
data si tot era plira tat-de-ura.
CarnA-Lemne lucrase si el barbateste acasa;
facuse un prat-1z bur de bucate. Erau tate gata,
numai O. vie ortacii lui sa se puie la mancare.
Sta dar Fara ri j e deoparte si ca sa-i treaca
vremea mai iute se apucase chiar sa mai car-
neasca niste fagi, ca butea de grosi. Inteaceia
Salcotea, cel din lumea zmeilor cu o barba. de
99 de stanjeni, simtise mirosul ma.ncarilor i
venise sa manance pranzul. Amar sa mai spa-
www.dacoromanica.ro
250

rie Carna-Lemne ca.nd II vazil! Dar ce sa faca?


tacii ca porcu'n cucuruz, nu cuteza s graeasca
nici un cuvant. Salcotea ins s harani bine
s'apoi pleca de unre verise.
Cum se vazii Carna-Lemne iara. singur, se
apuca 0 mai fad' ceva in pripa de mancare,
dar ortacii lui nu fura 'ndestuliti cu pranzul
si erau cat p'aci sa-1 iee la triparale '). Carna-
Lemne sta deoparte ru0rat i nu spusa ce--o
patit cu Salcotea.
A doua zi rgmansA acasa Sfarma-Petri, iar
ceialalti sa dusera iara la vanat. Lucra i Sfarma-
Petri ca un socaciu (bucatar) imparatesc i iacii
un pranz, lasa gura apa, Salcotea cel cu
barba de 99 de stanjeni nemtqti, veri i iara
manca pranzul. Virind Agheran cu ostacii de
la varat abia aflara ceva de mancare i Sfarma-
Petri era s'o pateasca ; nici el nu spuse intam-
plarea cu Salcotea, cci asta i se 'Area un
lucru de ru0re.
A treia zi rgmns6. acasa Bate-'n'capete, ca
doar va sti aiesta sa le faca o mancare bura.
Cum sa dusera. sotii lui iara0 in padure, Bate-
Munti-'n-capete s i apuca de fiert. Da nu-ti
facu un pranz de si soara-soarelui pute sa
mArance din el. Salcotea cel blastamat insa
viri iara, i vazandu-1 Bate-Munti-'n'capete atat
de grozav sa sparia de nici carc nu .isa, ci-1
lsa in pace sa se sature i s se duca de

')A luA la tripArale = a luA la rAspundere, cu rAspun-


derea adesea e impreunatA i o bAtae strasnicA.
www.dacoromanica.ro
251

unre virise. Bate-Muntii-'n-capete nu s,tia ce


sd faca de rusine cand vAzii ca Agheran so-
seste
, dela varat si nu are ce-i da de mancare.
Cu toate c6. Agheran se'ncrunta din sprncene
catrA Bate-Muntii2n-capete, aiesta atusi nu
spunse ce si cum o patit.
A patra zi sA hotari Agheran s'a. ramAie
acasa si pe ceialalti trei ortaci ii trimeasa la
padure. Pusa apoi la foc pale de eke 999 de
patrare una, fiara came, apoi fripsa 999 de
boi salbateci, vreo catev sute de gligani 1)
destul c gata un pranz, la care ar fi putut
chema si pe imparatul. and era si .el cu tate
gata, se pomeni numai cu Salcotea langa el,
care Fara a-si da buretele2), macar dupa cum
s'ar fi cazut, intr'o clip& subs zama dinteo
oala. Dar nici Agheran nu durmi, mi-1 inhata
de grumazi, il repezi pe usa afara, apoi il
apuc de barba lui cea popasca, desghir un
fag gros, si-i stransa barba in crepatura fagului.
Tate lucrurile aiestea se intmplara Ora a-i
bate'n palmi.
Salcotea merei 1) de spaima, din care abia-si
viri in ori atunci cand sosira dela vrat sotii
lui Agheran.
Fiindu-i 1'661 lui Salcotea de moarte, 4i mai
adura odata puterile, smulse fagul din radacina
si ujdri, (fugi) o la la sanatoasa cu fag cu
tot. Cand prinse de veste Agheran de fuga
1 porci sAlbateci.
2 bunetele, bunA ziva.
InmArmuri.

www.dacoromanica.ro
252

lui Salcotea se lu impreund cu cei 3 ortaci


ai lui dupa dnsul. Carna-Lemne facea cale
prin padure, svarlind in tate partile copacii ce
erau in cale. Sfarma-Petri ferea din cale stea-
nurile cele mari de peatra, iar Bate-Muntii,-n-
capete facea loc printre munti.
Asa pogor curau, (fugeau) dupa Salcotea,
estia patru, de s m'ai prapadea parnntul pe
ure treceau. and era aproape sa.-1 ajunga,
Salcotea deodata sa. vistica 1) pe buricul pa-
mantului in jos, in lumea smeilor, iar Agheran
cu ortacii lui ramansera cu buzele umflate de
mnie. Dupa un pic de bataie de cap, s ho-
tad Agheran sa se bage si el in jos pe bu-
ricul pamantului. Pentru treaba asta facura dara
o furie lung, lunga s le ajunga ; Agheran
sa agata de capatul ei, apoi du-te fartate,
pe buricul pamantului in jos pra'n tara
smeilor.
Trei zile umbra. Agheran in lumea smeilor,
fara sa intalneasca macar un puiu de soarece.
Dupa trei zile ajunse Agheran in tara lui Aram,
craiul smeilor. In mijlocul tarii, era o cetate de
amnia cu pereti si cu podul de arama, iar in
mijlocul cetatii era continatifle de arama a lui
Aram, craiul smeilor.
Nu era nimeni acasa cand sosi Ageran in
cetate, numai fata cea mai frumoasa a craiului,
Potoroanca, care auzind cum se sfarama poarta

9 a se Visa in jos, a se ascunde.

www.dacoromanica.ro
253

cetatii sub branca cea viteaza a lui, sa grabi


a-i esi in cale si a-i spure ca tata-so e chemat
la sfat in curtea lui Salcotea imparat, ca s so-
coteasa moartea lui Agheran-Viteazul, si apoi
mai spuse si aceia ca Ora acolo abia se va
putea duce in 12 ai.
Potoroanca cea frumoasa puse ceva de man-
care lui Agheran si dupa ce se harani, iar lua
lungul drumului si marsa intr'o zi cat altul in-
tr'un an, destul ca in trei zile sa trezi intr'o
taa unde cAlca numai pe argint si casile toate
erau de argint. Tara aceasta era a lui Argintan,
craiul smeilor. Aici inch' nu era acasa nime,
numai fata craiului, pe care o chema Pitula.
Auzind Pitula care era cu mult mai frumoasa
cleat Potoroanca, cum sa zdrobesc portile
cele de argint a cetatii, esi afara din con-
tinantiile ei si spunsa lui Agheran ca tata-so
e dus la sfat la curtea lui Salcotea-Imparat,
ca s hotareasca. moartea lui Agherean-Vi-
teazul.
N'avii ce face dar Agheran, ci pleca, dupa
ce mai inthi lua ceva infariturd i iar4i se
duse in trei zile cat altul in 4 ai, Ora ce sosi
saratos, si'n pace la curtile lui Aurar, craiul
smeilor.
Cum ajunse la poarta cetatii de aur, lovi
cu pumnul de sari tata'n darabe, apoi intra in
casile cele de aur, in care era numai fata cea
frumoasa a lui Aurar, craiul smeilor, ce o chema
Galbira. Dela ea intelese ea tata-so e dus la
Salcotea-Imparat ca sa hotareascA moartea lui
www.dacoromanica.ro
254

Agheran-Viteazul. Galbira ospta. pe Agheran,


si acesta pleca mai departe.
Dupa o cale de trei zile, ajunse la o alta
cetate asa de sclipicioas a. de abea te puteai
uit la ea. Era, ma rog, cetatea de gheamant
a lui Aghemant, craiul zmeilor. In cetatea asta
frumoasa a smeului era i o hoarca batrana, care
se chema SbArcea si care era mastera la fru-
moasa Sclipicioasa.
Pe cand intra .Agheran pe poarta cea mare
a cetatii, tocmai atunci SbArcea se apucase sa
bata, pe Sclipicioasa, si ash o batea ch-i esiau
scntei din spate ; cum vazu Sbarcea pe Agheran,
sa intoarce ctre el, casc o gura asa de mare, de
o falca Ii ajungea la rasarit i altala apus, voind
sa inghita pe Agheran i l'ar fi inghitit de
nu era indemara un turn mare de ghemant,
pe care Agheran asa ii isbi de cu putere in
gura cascata a batrni , de tot praful si
pulbere se facu din turn si din batrina
.SbArcea.
Mai ragni odata batrana Sbarcea, de se cu-
tremura lumea smeilor, apoi peri ; s fiti vazut
numai cu ck bucurie primi Sclipicioasa pe
Agheran. S'apoi cum sa nu-1 fi primit bine,
ca.ci doara mult bire-i facuse, scapand-o de
SbArcea, care tot mereu o batea.
II ruga apoi sa incalece f Ara. intarziere pe
calul cel cu 8 picioare din grajd, i sa se duca
incotro va vedea cu ochii, numai in calea smeu-
lui si a armatei sale sa nu mearga ; ca va
fi rau de el.
www.dacoromanica.ro
255

e Tata Aghemant, zisa ea, s'o dus acum la


spat la curtea lui Salcotea-Imparat ca sa. ho-
tarasca moartea lui Agheran-Viteazul, dar dea-
buraseama dansul a auzit cand o ragnit Sbar-
cea 0 va grabi sa vina ad sa vaza ce s'o in-
tamplat, 0 de te va afl in bucati te va taih.
Asculta Agheran vorbele fetei alei frumoase,
dar lucrul naibii nu se pute de fel desparti de
ea. Fata insa atata ii vorbi 0-1 ruga, Ora ce se
hotari sa-i f aca. pe voie. Sal sui, deci, pe calul
cu 8 picioare 0 pleca, dar nu cata casa, pre-
cum il rugase fata, ci incaleca tatni-so 0 cata
curtea lui Salcotea.
Mergea Agheran cu calul smeului cel cu 8
picioare ca gandul. and fu pe la jumatatea
drumului, numai ce vAzu diraintea lui, ridican-
du-se un nor de praf, care pe ce merge se
tot apropi de el.
Acolo sub norul cel de praf gi de pulbere
virea Aghemant, craiul smeilor cu o oaste mai
multa decat frunza i iarba, cci ma. rog
d-voastra, simtise ca. la el acasa s'o intors
lucrurile pe dos ; de aceea virea atat de turbat.
Cum zari Agheran capurile smeilor, prinsa puca
la ochi, apoi incepii a trage foc in grama.da.
AO picau smeii ca iarba dinraintea coasei.
Peste o jumatate de ceas, nu mai ramnse decat
un smeu din armanda cea mare 0 acesta era
tocmai craiul Aghemant.
Cu asta Inca iute o ispravi, ii trase o sfnta
lovitura cu patul putii in numele tatalui, de
odata. amuti Aghemant pentru tot-de-ura.
www.dacoromanica.ro
256

Dar 0 Agheran avea sa asudie in ziva asta !


Pentru ca dupa armandia Craiului celui d'antai,
viri a doua sub porunca lui Aurar, Craiul
smeilor, apoi a treia sub poronca lui Argintean
0 in urma armandia lui Aram, Craiul smeilor,
dar toti avura soarta celui d'antai.
0 zi intreaga trebui sa treaca Agheran tot
peste smei morti, atata omorise cu puca lui
cea pogana.
Pe unde te-ai fi uitat cu ochii tat morti dai
ea erau, ma rog, doar mai multi ca in resmirita
dela Fantarele.
Sosind Agheran cu . ajutorul calului sau la
curtile lui Salcotea imparat, il afla pe aiestu
dui:A camirita, scriburind de frica, cad ouzise
0 el larma cea mare ce se facuse in cele patru
tabere de smei, apoi 4i da el cu socoata, ca
de bura searna, ca Agheran Viteazul o virit din
lumea cealalta dulA el. Cum vazu Salcotea pe
Agheran, pe loc plesni de frica aa. Inca nu
se aleasa teamgta de el.
Numai de barba lui avea Agheran lipsa,
pentruca era facatoare de miruril) o 0 taia jos,
o lua in spate, apoi pleca indarapt ca.tre buricul
pamantului, luand cu el 0 pe cele patru fete
frumoase din cetatile smeilor.
Bate-Muntii'n-capete, Sfarma-petri 0 Carna-
lemne a0eptau cu credinta verirea stapArului
lor, caci dn0i iarai trebuia sa-1 scoat din
lumea smeilor intr'a oamenilor.

I) minuni.
www.dacoromanica.ro
257

Dupa ce sosi Agheran sub buricul pam'an-


tului lega de capul furiei, pe care se slobozise
si el, o corfa in care punsa pe fata lui Aram,
Craiul smeilor, pe Potoroanca, si facu celor de
sus semn A trap furia. Pe fata asta o trimese
Agheran pentru arna-Lemne.
Peste trei zile viri cofa indarapt, acum prinsd
sa ia pe fata lui Argintan Craiul smeilor, pe
134u1a, pentru Sfarma-petri. Peste alte trei zile
trimasa si pe Galbira, fata lui Aurar, Craiul
smeilor pentru Bate-Munti'n-capete. Apoi viri
randul la Sclipicioasa, la aleasa lui, fata lui
Aghemant, Craiul smeilor.
and viri corfa mai pe urma, ca sa-1 scoata
si pe el afara., s socoti s cerce credinta orta-
cilor lui. Punsa dar in corld calul cel cu 8
picioare. Apoi mai lega de corfd. si neste bolo-
vani, pentru ca cei de sus sa creaza ca acum
de-abura seama il trag pe ansul si nu pe
altul. .

Ortacii lui Agheran, dupa ce vazura c muie-


rile lor nu sunt asd de frumoase ca a lui
Agheran, sa nedjira foc si hotarira moartea bor.
Crezand dar ca-1 trage pe el, pe buricul pa-
mantului in sus s facura c scapa furia din
branci si din inaltimea aceea mare calul pica
jos de se facu tot mici folturi. Agheran ra-
mansa dar in lumea smeilor, singur, singurel,
necajit si amardt, ca vai de el. Dupa multd
batea de cap ii plesni prin minte sa faca din
barba lui Salcoteca o scara lunga, mai lunga
cleat buricul parnntului. Prinse apoi un pui
23719 www.dacoromanica.ro 17
258

de bufigoaie care virise 0 el sa marance din


hanturile smeilor omoriti.
Pe puiul aiesta '1 prinse i '1 invati de ascult
de dansul oH ce.i. zicea.
Dupa ce crescu mare, ii lega de picioare
scara facuta, apoi ii dete arva pe lucrul pa-
mantului in sus.
Cand ajunse bijigoaia deasupra pamantului,
imbla cum imbla 0 se incalci cu scara dupa
nite copaci, dar asta o fost tocmai pe gandul
lui Agheran, care vazand ca scara nu se mica,
st teapan, pleca pe ea in sus qi dup o cale
lung& 0 grea ajunse iar pe pamant.
Lucru cel d'intai ii fu ca descalci capatul
scarii de dupa copaci i slobozi bijigoaia care
era mai moarta de foame, apoi se dusa sa-0
caute pe nevasta-sa.
Sclipicioasa, nevasta lui Agheran, pentruca
era cea mai frumoasa, era urgisita de celelalte
fete de smeu. Ele o sileau ca sa mature prin
curte, sa le aduca apa 0 sa marga cu porcii
la papre, iar de mancare ii da numai coji de
mamaliga inflorita. Cat de mult dorea ea sa
se clued' iara0 in tara ei? numai nu tia. calea.
Agheran o gasi plangand 0 vaitandu-se
langa turma cea mare de porci. Va puteti
inchipui mania 0 ura lui Agheran pe ortacii
lui, ba 0 pe cele trei fete de smeu ! Necajit .

foc se duse la casa* lui, pe care de multirr


o parasise qi cum 11 vazura cei trei frati de
cruce a lui, tap. inlemnira. El insa ii omori,
ca pe nite ortaci necredincio0 0 din neves-
www.dacoromanica.ro
259

tele lor fad.' bani de arama, de argint 0 de


aur, adica fad' potoroance, pitule i galberi.
Apoi se lua cu Sclipicioasa la drum 0 nu se
opri Fara acas la ma-sa, care acum abia putea
imbla de batrana.
Fad' apoi nunta o nunta mare i frumoasa
la care chemara pe tati oamerii din lume, le
imparti apoi Agheran bani facuti din Potoroanca,
Pitula i Galbira, jucara 3 ani de zile i atat
era de mare bucuria incat i mama lui Agheran
se luase la sbacuri cu un fecior de imparat.
Apoi s fi vAzut, dragul meu q'a lui Dumnezeu
sfntul, cum se mai invartiau, de le merge
foc din calcaie. Eu drept sa Va spun Inca ma
uitam cum s intorc i dac n'ar fi virit lui
Domnior al smeilor sa ma inghioldeasca cu
cotul i s ma hnburde ori s ma duc cat colo,
poate c i eu jucam. A i-am lsat sa-0
marance i f Ara de mire ') ospg.tml.
Uitam sa va spui, ca ieu, zou, ieu, nu qtiu,
daca mai traesc ; cire o vrea sa qtie, uor putea
afla, dac se va duce s intrebe.

') mine.
www.dacoromanica.ro
STAN BOLOVAN

Zice c.' era odata un om, om cu stare i


cu socotealk dupA cum se mai afla i astazi
cate unul ici colea, el ii aveh vitiutele sale,
moioara sa, casuta sa, cu un cuvant aveh
ce-i trebuia.
Un necaz avea insa qi el ca toti oamenii,
cd bag seama om fAr'a necaz i iarna Para frig
nu sa poate. Necazul i. supararea lui era aceea
ea n'avea copii i se ruga bietul om zi i
noapte, se ruga in coate i in genuchi s-i da-
rueasca Dumnezeu copii, dar inzadar ca tot
nu-i sa implinea rugarea. Era cat pre ad sa
piearda i nadejdea, ba-i facuse i cantec.
g Doamne, doamne !
Mult zic doamne,
D-zeu gandeti Cal doarme
Cu capul pe manastire
Cd de mine n'are tire, .
Odata cum mergea el gandindu-se la bu-
curia oamenilor cu copii, i la nefericirea lui
se 'ntalnete cu Dumnezeu i cu Sf. Petru.
Dar unde mergi mai omule? intreab6
Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
261

0, Doamne ! Ma duc s ma prapadesc


de necaz, raspunse omul.
Si ce necaz ai omule ? Spune-mi ce doreti?
caci eu iti pot implini orice pofta a ta. Ce-ai
vrea ca sa ai?
Copii Doamne, copii a vrea sa am.
Si ce-ai mai vrea, sA ai ?
Iar Stan, ca aa-i era numele raspunse i-a
cloua oara cA copii ar vrea sa aiba.
Te mai intreb odata omule zise D-zeu.
Ce ai mai vrea tu sa ai?
Iar Stan raspunse i a treia oara ca copii
ar vrea sa alba.
Bine, a zis D-zeu, copii sa ai dup cum
ai cerut tu. Si se duse Stan acasa : adica ce
sa vezi ? Si casa i curtea ii era plin de copii,
nici mai multi nici mai putin cleat o suta de
copii. AflA el acas, care top ii ziceau tata. i
ii cereau demncare. Acum da-le Stane demn-
care, daca ai de unde ! se puse pmul meu pe
ganduri, cu ce sa hraneasca atAt amar de copii?
V5.ndu tot ce avU pe lnga. casa i cumpara
tot farina, apoi se duse in lume s le 6.tige
hrara.
MergAnd el prin aceasta lume mare, ajunse
seara la o stna, lane: o padure mare. In
staur erau cateva pui de oi, iar in comarnic
vre-o 1 2 pacurari, unul mai lat in spate decat
celdlalt.
Buna seara feciori zise Stan intrand in
comarnic.
Sa fii sanatos, bade, raspunsera ciobanii,
www.dacoromanica.ro
262

apoi ii pusera scauneci s eada, ca la om


strain, i incepura a vorbi mai de una, mai
de alta, pana ce Stan le spune ca el a luat
lumea in cap, ca sa catige mancarea la cei o
suta de copii. Pacurarii inca-i povestira ca lor
le merge bine, ca oile au pune destul, dar
s'a invatat un trasnit de smeu i in toata noaptea
fura die 3 oi. Oh, zice Stan i voi nu va
puteti apara de el.
Nu, raspunser pacurarii.
Haideti sa ne tocmim : ce-mi dati sa v
mantuiesc de el ?
Si sa tocmir sa-i dea a treia parte din toate
oile, daca va fi harnic s alunge pe smeu dela
turma.
Acum se puse Stan la panda in staur in
mijlocul oilor, de buna seama dupa ce cinara
un balmo pacuraresc. Colo catra miezul noptii
veni smeul i da s. intre in staur, dar Stan
ii striga rastit.
Mai incet, ma? ce vrei sa faci? Doar
fornitul de smeu rase cu hohot i. zise cine
eti tu care vrei sa ma opreti sa nu intru in
staur.
Eu sunt Stan Bolovan, care mannc petre
came de smeu, dar tu cine eti ? Eu sunt
smeul, dar daca tu zici ca mananci petre
came de smeu, hai s ne cercam puterile.
Nu-mi pasa, zice Stan, sa vedem dara
care din noi va putea stoarce apa din piatra.
apuca smeul un bolovan mare i tot il
sfarma in mana, dar nu iei pic de apa din
www.dacoromanica.ro
263

el ; atunci apuca Stan un brus de caq ce-1 avea


in traista si cum il strange incepU a-i curge
zerul printre degete. No, .vezi smeule, aa sa
faci tu daca eti tare. Iar smeul raspunse : a Cu-
nosc c eti mai tare deck mine, dar tii ce ?
hai la noi slugA ea' mama de mula vreme tot
cearca, doarA va afla o sluga tare ca tine,.
Ei bine, zise Stan i ce simbrie imi vei
da pe an?
Eu, raspunse smeul, iti dau desaga de bani
cu aur.
Targul fu gata. Stan intra in comarnic la
pacurari i le spuse ca de smeu s'a mantuit
pe veci, dar ei s faca bine i sa duca partea
lui de oi la el acas, sa nu-i moara copiii de
foame, cA. el a intrat in slujba smeului pe un
an de zile. Pacurarii se Iegara, ca-i vor duce
oile acas pada' intr'una, ceeace facura, ca ye-
deau cu cine are de lucru, iar Stan merse cu
smeul acasa. Pe atunci anul era de trei zile.
and ajunsera acasa aflara pe mama smeului
cu trei caldari cu apa ferbinte. ca sa opareasa
oile ce le va aduce smeul. Dupa ce intrara in
casa, spuse smeul ba.tranii numai la ureche ca
sa nu mai traga nadejde de oi, ca acum fu Stan
Bolovan la stana, care e a0 de tare de scoate
apa din piatra. 5i cine e acel Stan Bolovan,
intreba smeoaica ? Iata 1-am bagat sluga pe un
an, ad e. Bine, zise smeoaica, bine, sa. va cercati
puterile, s vad care sunteti mai tare.
i sa apuca smeul, ili aruna buzduganul
cel de 99 de maji cale de-o pota. Apoi zise
www.dacoromanica.ro
264

catre Stan: c No Stane, haideti, dupa buzdugan


i s vedem tu panA unde-1 vei arunch?p
Sa cercam, zise Stan, dar s. ne luain
merinde barim pentru trei zile, c eu vreau
sa-ti arat ce pot. Si-i luara merinde qi se pu-
sera la drum i du-te, du-te pAnd detera de
buzdugan. Acolo Stan nu mai putea de obosit,
deci se puse s eadd. pe buzdugan. Dar ce
faci Stane, intrebd smeul, nu mai dai ?)
Ba dau indata, rdspunse Stan, numai
aqtept o leaca 'Ana ce trece luna s n'o ni-
meresc cumva s'o stric, ori sa-ti ramnd buz-
duganul pe acolo, c. chiar in luna am un frate
faur ; de ti-1 prinde, tiu ca.' nu-1 mai vezi.
Ba, zice smeul, decat s. faci atata pa-
gubd, mai bine lasa c dan eu i pentru tine.
Cum vrei, zise Stan, iar smeul 1u buzduganul
i-1 aruncA indArapt acasa.
0 zi era trecutd.
Seara spuse smeul mamei sale toata. 'ntarn-
plarea i se mirar grozay de puterea lui Stan
cea mare.
A doua zi ii 'nand' smeoaica dupd. apa. Fiecare
luara cAte o piele mare de bivol cusutd ca bur-
duful, c in de acelea aducea apa, alte vase n'avea.
Cand ajunse la fntn smeul umplii pieile aman-
doua cu ap i d sa piece. Dar Stan zise:
Ho ! ho ! c:ne sa care atata apa in toate zi-
lele? Daca-ti sunt sluga voiu sd te slujesc pe
dreptateD. i scoase Stan cutitul din qerpar
incepii a brazda locul in giurul fantnii. eCe
faci bre?, intreba smeul.
www.dacoromanica.ro
265

Ce sa fac, zice Stan, voi sa duc toata


fntana odatA.
Ba las'a-te, zise smeul, mai bine duc eu
i burduful tau, numai nu strica lantana, ca o
avem dela moi, stramoi.
Cum voiqti, zise Stan, numai s'a nu zici
ea nu te slujesc pe dreptate.
Doua zile trecura. Seara i-ar povesti smeul
rnamei sale de toata intamplarea i se mirara
amandoi de puterea lui Stan.
A treia zi ii trirnese srneoaica dupa lemne,
dupa ce ajunseth la 1:6:lure smeul rupse un
copac din radAcina si da sa. plece catre casa.
Stan insA tot lega la vice de carpen una de
alta sd faca drag doamnefunie din ele si
sa faca nu stiu ce lucru mare cu ele.
Ce faci Stane? intreaba smeul.
Ce sA fac, raspunse Stan, doar n'am ne-
bunit s6. merg cu vreascuri acasa, ca tiganii,
eu vreau s'a duc cu o cale toata padurea acasa
ssa nu zici ca nu-s sluga pe dreptate.
Ba, zice smeul, una ca aceea n'o fi, s
scoti tu din pamnt ast draga de padure toata
odata, mai bine duc eu si pentru tine un copac?
Cum vrei zice Stan, numai sa nu zici c
nu te-arn servit pe dreptate. i lua smeul Inca
un copaciu in spate s,i mergea gafaind catra
casa, iar Stan indaratul lui mergea duhnind
ca un domn. Trei zile trecura, anul era im-
plinit. Veni randul sd-i de o desaga de gal-
bini. Dupa cina zise ins smeoaica cAtre smeu:
(Ma, de noi nu va ft bine, de scapa din
www.dacoromanica.ro
266

casa noastra cu zile Stan, mergi la noapte, cand


doarme, 0-1 lovete cu buzduganul drept in
frunte, auzitu-m'ai ? chiar in frunte, sa piara ca
i de atatia bani ce-i dau imi pare rau, dar
mai rau mi pare de voi ti ca scap sanatos
din casa mea, c'atunci numai cutezam a ie0 de
aci de frica lui.
Stan ascultase la 10, dar nu se inspimnta,
tiind ca smeul e prost ca miezul noptii. Deci
merse in casa lui i culca in pat un butuc, mare
de lemn, apoi dupa ce-1 acoperi bine cu tolul
se bagA sub pat. Colo catre miezul-noptii vine
smeul i.cla de vreo cAteva ori cu sabia in
butuc, crezand ca s'a vaietat de durere, apoi
mai in urma dete cat putii de tare cu buzduganul
*i. merse voios la muma-sa.
No da omoritu-l-ai?
L-am iters dintre cei vii, zise smeul.
Adica dimmeata spre mirarea lor, Stan se
scoala intinzandu-se i cascand o gut-a de gall-
diai ca vrea sa-i soarba.
Dar cum te hodini0 asta noapte Stane ?
intreba smeoaica.
Multam de intrebare, stapan5, bine numai
cat am visat ca i cand m'ar fi mucat nescari
pureci 0 par'c preste frunte mi-a trecut un
qoarece.
nu se putea destul mir de taria puterei
lui, deci zise smeoaica :
Te-ai purtat bine, fatul meu Stane, ti-ai
implinit anul foarte omenete, acum aci-ti e sim-

www.dacoromanica.ro
267

bria, o desaga de galbeni, poti merge acasa


0 sa-i foloseti in pace.
Dar Stan bine vede c smeul cu muma-sa
Ii duc fria, deci zise hotarit :
Eu gandeam cL barem doi trei ani s
slujesc la voi sa am cu ce merge acasa la co-
pilaqi, numai cu atata agonisit ce voi ti eu
face cu o suta de copii ? bagati-ma sluga barem
pe un an inca.
Dar smeul cu mama-sa atata frica tiiau de
Stan, incat se hotarir a. a-i da i doua i trei
perechi de desagi cu galbeni numai sa se vaza
scapati de el ; deci zise smeul : c Stane 'ti dam
dou perechi de desagi pline cu galbeni numai
mergi i ne lasa 'n pace. Dar Stan nu se
'nvoi. Auzi Stane, zise smeoaica Ii dam trei
parechi de desagi plini cu galbini numai fi bun
du-te i ne lasa 'n pace, c nu mai avem lipsa
de sluga.
Stan sa cuget putin i zice:
Fie, daca-mi dati trei dasagi plini, plinuti
cu galbini de aur, atunci plec, dar sa mi-i 0
duca smeul 'Ana la mine acasa i sa invoira.
Smeul lu trei perechi de dasagi plini cu gal-
beni in spate 0 merse dupa Stan.
Dar smeul aa greu sufla de greutatea po-
verii, incat, cand sufla Stan, mergea fuga inainte
ca suflat de un vnt pagan, cand tragea smeul
rasuflarea, Stan iar venia indarapt tras de rasu-
flarea lui. Tot mergea smeul i tacea mult
timp, dar odaia nu sa poate rabda sa nu in-
trebe pe Stan :
www.dacoromanica.ro
268

De ce fugi tot inainte i vii iar indarapt ?


Iar Stan raspunse :
Sa pot a sbure. !Ana acasa, dar vad a
nu te poti tine de mine, i-mi vine sa ma
intorc la tine i numai una sa-ti dau cu pumnul
in frunte sa te invat cum ai de mers pe drum,
cand eti cu mine pe cale.
Smeul tremura i mergea dupa Stan.
Cnd era aproape de casa lui Stan eir`a.
toti copii in calea lor sbiera.nd de foame.
Ce zic copiii aceia ? intreba smeul pe Stan.
Lea', raspunse Stan, copithrii de-a lor,
zic c'ar manc carne de smeu :
Atunci smeul arunca desagii jos i ... du-te
copile !
Ce-o fi spus la muma-sa nu mai tiu, atata
tiu c dimineata aceea copii lui Stan nu se
mai vaitau de foame. Multi din ei vor fi murit
de atunci, ca doar e de mult, dar cari n'au
murit 'Inca aceia i azi traesc.

www.dacoromanica.ro
BANAT

www.dacoromanica.ro
POVESTE DIN BANAT

I.

A fost un impArat ca toti imparatii, tare si


puternic, si n'a avut copii, numai o fad; as
fat a fost la scoli si asa invatat de bine, incat
nici una n'a invatat ca si ea, si sa fie asa iciean
ca ea. Asa dara tata ei a i dat veste in lume
a c Acel care o ti mai mult deck fata mea, eu
ii dau jumatate din imparatie si fata de sotie,.
Venit-au domni, crai, imparati si top s'au
dus buzati inapoi.
Mai departe mosul meu Toaica pazea porcii,
a a fost purcariu, dar era pe lng6. drum.
Iaca un domn.
Bung ziva purcariule !
Multiam, domnule !
Care drum mere la imparatul Tosa Miz-
droi, cel cu fata cumince ?
Atunci mosul meu Toaica, adica purcariul
a raspuns:
Incotro porcii cu coada.
Domnul se uit la porci, se uita la cozi, se
uit la drumuri, ca a fost patru drumnri crucisate.
Iar zice domnul :
Cu mince esti tu purcariu.
www.dacoromanica.ro
272

Cu mince a fost j tatal meu.


Numa muma-ta-i proasta, c'o facut doi
copii.
AO se cage, frace dupa frace.
Tata-tu a taiat doi porci.
Aa se cage ; te tot capul porcul.
i o pus-o dupa usa.
Acolo i-a fost locul.
Si o mncat-o bala (cataua).
Flarnncla a fost.
Tata-tau a omorit-o.
N-o omorit-o tata, numa vina ei.
i o tipat-o pe gunoi.
Acolo o dormit si vie.
Sa ce duci tu sd-mi petesti fata imparatului.
Petesc mie, nu tie, numai tu s tii salca
asta cu spatele i sd pAzesti porcii pana viu
eu cu fata.
Domnu a zis c ede. Si s'au dus purcariul
la imparatul si a zis :
Buna ziva Inaltate Imparace.
Multiam purcarule.
Da unde fata sa divanesc eu cu ea?
In gragina, easpunse imparatul.
S'a dus purcariu in grAging, insotit de
doi ginarari ca martori.
Bun6. ziva fata mica.
Fata raspunsese.
Buda mi-o fost tata maicei mele ; ziva-i dela
D-zeu : fata-s eu, micg-i mincea') ta.

') mintea.

www.dacoromanica.ro
273

Ce pazeti tu fata?
Pazesc curechiul sa nu-1 mince paserile.
AO am patit-o i eu cu curechi, numa
1-am bagat sa se nacreasca.
Aia-i bine.
Bine pe dracu, ca tot s'a stricat.
Aia-i rau.
Rau ;. nu .bai ca. 1-am dus la holda A
o tornesc.
Aia-i bine.
Bine pe dracu, ca am nemerit pe a
altuia.
Aia-i tau.
Rau 0 nu bai, eu tare-tata tare : eu
luai de-un capt, tata de alalalt, i. am astornat
pe a noastra.
Aia-i bine.
-- Bine i nu ba*i, ca-i prea torenita holda
i. prea multe flori cresc.
Aia-i rau.
. Rau i nu bai, ca. yin biziile i lasa
miere.
Aia-i bine.
Bine pe dracu, ca pe ii mierea pana. 'n
jenunti, da pe vale nici s lingi cu limba.
Ba aia mintiO.
Ca d'aia am venit qi eu sa mint.
lucru a fost gata, a dat imparatul fata
dupa el a lipat1) toalele purcareti i i-a dat
domneti, i s'a gostit bine. i purcariul adica

') 16sat.

23719 www.dacoromanica.ro 18
274

moqul meu, a manat-o bine o vreme vestita


vita a Govosdenilor.
Mai pe urma nu se ingemna, frace, la rachie
i bau tot ce a avut, i asta-zi in vita noastra
a Govosdenilor, saraci i. betici ; inca nu le
zic betici, numa betai qi oameni notri qi
astazi zic Ca vita noastra a naroc, numa
mince nu. Si sa. credeti ca povestea mea ii
istina, qi daca nu ma credeti, faceti intrebare
sau venitt pe jos pana la popa a nostru, ca
nu-i in slujba, ii acasa, va poate spune mai
bine. Numai Sambata pan la amiazi sa nu
vin5, nime, ca el are lucru sa seada la ulita
sa-i sarute nevestele mama i sa le intrebe
i.
ce-o targuit 0 acasa-s barbati.

www.dacoromanica.ro
MACEDO-ROMANH

www.dacoromanica.ro
DAFNA
Sa va spun povestea frumoasei Dafna, a
dulcei Dafna, a neprihanitei Dafna. Ascultati.
Era odat, cine stie cand, o imparateasA.
Pe aceasta o dureh sufletul ca.' nu naste si ansa,
nefericita, copii ; ca nu vrusese si cu ea D-zeu.
Plangeh mereu f Ara s i se stinga dorul, 0 ziva
si noaptea tot cu aceste cuvinte in gura era :
Da-mi, Doamne, o fatk macar de ar fi
si DafinA ! Intr'o zi, cum sta si se vaita, iata
ca, vantul sufland, ii aduse in casa o frunza de
dafin.
Lucru de mirare ! Frunza se misca singura
si umbla ca omul ; impArateasa insa nu bga
bine de searn la maturat, ci o aduna in fras
0 o arunca la gunoi !
Acolo la gunoi, unde fusese aruncaa, fiind
la marginea satului, o sufla vantul 0 o duse
in padure, intr'o pajiste frumoasa.. Acolo incepu
sa creased' un dafin frumos care umplea de
miros placut tot locul.
Trecii A. zicem, catava vreme si. fiul impa-
ratului iesi la vanat. Pe la miezul zilei ajunse
si la pajistea cea cu dafinul. Cum mirosea fru-

www.dacoromanica.ro
278

mos din pricina dafinului, zise feciorul de im-


parat :
Aci-i de trai ! Ia privete ce frumusete
i ce miros placut raspandete locul ?
Atunci zise bucatarului sa intinda masa sa
manance sub dafin. Plana ce bucatarul puse
masa, feciorul de imparat apuca prin padure
ca s se plimbe i s vada daca. d peste
vreun vanat. Bucatarul, dupa ce puse masa i
pana sa se intoarca fiul imparatului, ii rezima
capul in mAna. i adormi.
Atunci iei un glas din dafin :
Deschide-te, dafine, sA ies afarA
Eu, i decAt fluturele mai usoarA".

i dafinul se deschise i ce sa vezi ? Alba


ca zapada, roe ca trandafirul i urara i subti-
rica precum e fluturul, iei frumoasa Dafna cu
surasul pe buze. Intr'o fuga, in varful degetelor,
se duse la masa craiasca i turna cu ma/14;a
ei in mancarea feciorului de imparat toata
solnita cu sare i cu piper. Apoi iarai intr'o
fuga se inchise inapoi in dafin.
Feciorul de imparat venind, se aeza la masa,
ii facir cruce i incepir sa mannce.
Bucatele nu le pair baga in gura, caci erau
grozav de skate i foc de pipArate !
Dansul zise :
Te intreb, bucatare, cand pusei sare i
piper, unde Ii fura mintile ?
Bucatarul ce sa. mai ma? Sarmanul de el
se ti fara vina. Se ruina
www.dacoromanica.ro
279

Va. spusesem ca feciorului de imparat ii Oa-


cuse pajitea i de aceea ii puse in gand sa
stea doua zile. Bucatarul pregatia mncarile i
era atent cum sal le mai potriveasca de sare,
sa, nu aiba vreun cusur. Dac a. le ingriji de sare
i vazii ea sunt cum trebue, se gandi:
Acum pot sa ma culc pe maim dreapta,
caci aa bune mncari n'am gatit, de cand m'a
facut mama.
Cum zise, a5. i facii : se culca. sa-i traga
un pui de somn. Dafna incepii iarai cu
gura:
Deschide-te, dafine, sA ies afarA,
Eu, si decAt fluturele mai uparA 1
i tot aa. ca i mai inainte, fata iei de sara
i pipara mncarile feciorului de imparat.
Reintorcandu-se acesta dela vanatoare, dete
peste bucatar care donna de-abinele. Ii miFa.
cu piciorul i-1 scula :
Cum vad, ti-ai pus de gand, bucatare, sa
nu mai lai sare in tristita ? Nu vezi Ca nu
se poate pune in gura ?
Dar cum aa ? Asemenea mancari in vieata
mea n'am &it.
Nu mananci (putin), ca sa. vezi?
Cnd gust bucatarul, otravA! de nu,se pute
pune in gura!
Doamne, locul acesta trebue sa fie fer-
mecat, trebue sa fie loc necurat i vrajit. Aide
dara sa fugim ! Aicea nu miroase a bine.

www.dacoromanica.ro
280

Cineva numai in necaz, veni de arunca sare


.cand dormiam.
(Ca) De ce sa dormi ? (Ca) De ce sa nu
stai derept ? zicea feciorul de imparat.
E, de ! om sunt, m'am inelat i eu.
t:3Fiu1 de imparat se culca 0 in seara aceea
nemncat dea-binele, numai cu paine goala.
A doua zi Ii zise bucatarului :
Acum am sa veghez eu la mancare, iar
tu sa te duci sa vnezi.
a$ fu. Bucatarul lua pura pe umar,
i
cu toate ca nu tia de unde s o apuce 0 se
indrepta spre padure ; iar fiul de imparat ra-
mase sa pregateasca mancare, cu toate ca nu
ti cum s amestece cu lingura de bucate.
Lui ii era mai mult sa vada ce fiinca, ce vietate
de om, ce jiganie vine de sareaza i pipareaza
mancarea.
Se ascunse dui:4 un tuN i a*epta. Indata
ce veni ceasul pranzului, iaca i Dafna (in-
cepU) :
Deschide-te, dafine, sA ies afarA,
Eu, i deck fluturele mai usoarA

0i dafinul se deschise i iei Dafna. Privi odata


de jur imprejur s vada daca o vede cineva.
Nu zdri om. Repede de tot, in varful dege-
telor, ca i fluturele ce sboara, ia o mana plina
de sare i o arunca in mancarea fiului de im-
parat. Apoi din nou vru sa intre in dafin, numai
ca feciorul de imparat o ajunse. Vruse apoi Dafna
cea curata, Dafna cea ro0e, Dafna cea mai
www.dacoromanica.ro
281

usoar si deck fluturele, sa intre in dafin, dar


dafinul se inchise si zise :
Pentru o fatA
SArutatA,
Dafinul se strange!
Dafina
Ce-i ca i o stea,
Degeaba mai plangel
Dafna din nou incepii sa-1 roage, sa se des-
chida dafinul, s fie bun si sA se desfaca A.
intre la cuib, sA intre la culcus, dar dafinul,
inima de lemn:
Pentru o fatA
Sarutata,
Dafinul se strange!
Dafina
Ce-i ca o stea
Degeaba mai plange!
Atuncea Dafna intristata. se reintoarse inapoi,
la fiul de impArat, rusinoas si. fricoasa. Acesta
era intins sub cort ; Dafna privi printr'o crapA-
tura a cortului si nu-i venia nici sa fuga, nici
sa. intre. Astfel era al ei ! Feciorul de imparat,
frurnos ca un soare, o lila' cu binele si o aduse
in cort si ii sterse ochii ei dragi cu batista lui
de rntase ...
Trira ei acolo ca vre-o saptarnama, doua!
Fiului de impArat i se fad.' dor de acasa. El
cAuta sa fugal si sa parseasc 6. pe frumoasa
Dafna, cea alba ca zapada.
Dar cum sa o lase ? Cum sa-i zic6.? Caci
Dafna, de dorul lui, s'ar fi topit ca ceara!
www.dacoromanica.ro
282

Ii aduna', fi aduna flori din Pajitea-frumoasa,


fel de fel, i albe i roii, .galbene i albastre
vinete i verzi, 0 mai mari 0 mai mici i i le
puse in poala. Iar Dafna, care muria dupa flori,
Dafna cea crescut cu florile, Incep sa se joace
cu ele, sa' le miroasa, sa le stropesca i sa-0
treac . astfel timpul. Mirosi o floare, mirosi pe
alta, se imbata de parfumul lor i bucuroasa,
o apuc somnul i iubita pamantului adormi.
Feciorul de imparat, atunci, impreuna cu
bucatarul, o terse de acolo, strica i cortul,
risipi i vatra, ca sculndu-se Dafna sa i se
para toate un vis.
Dormi cat dormi Dafna i deschise ochii.
Nefericita se vazii singura-cuc, singura ca o
turturea. Nici tu cort, nici tu fiu de imparat
(cand privi) de jur imprejur. i Incep sa sus-
pine 0 sal-0 adune sufletul i sa. planga fru.
mu0ca, de ti se rupe inima i ar fi zis
Ce chine a fost acel Fat-frumos, ce inima'
de piatr avii acel fecior de imparat ?
Cum de 1-a lasat inima sa. se desparta de
frumoasa Dafna?
Plngea Dafna, mestech florile cu maim, le
strangeh la san si le zicea :
Voi albe i frumoase (flori).
Rosii i alese,
Voi surorile mele,
Rupte din stele,
Unde mi-e mirele,
Unde mi-e cel bun?
Florile, cum sunt florile, taceau. Dafna,
ea, se tot vaite.
www.dacoromanica.ro
283

planse si se tangui Dafna i din nou se


reintorce la Dafin si il zise:
Dafine frumos
Dafin lAudat,
FA-te in donA
SA intre Dafinal
Ti-ai i ga'sit dafinul sa deschida I El una tia:
Fata sarutata, dafinul nu vrea!
Inteacolo, unde se topia ca ceara i unde
se strecurase traiul cel dulce al bietei Dafne, II
impinse soarta pe un calugar. Acesta o intreba:
De ce plangi, suflete; de ce te tot vaiti,
frumoasa mea?
Cum sa nu plang si cum sa nu ma vaet,
parinte! Eu sunt Dafna cea frumoasa, sarutata
de feciorul de imparat qi parasita. i..i spuse
Dafna calugarului toate, i ii cuprinse mare
mila pe acesta. Calugarul o invata sa se ducal
le fiul de imparat cat mai curand. Ca sa. nu
o cunoasca nimeni, Ii dete straele calugaresti
si astfel frumoasa Dafna se porni la palatul
imparatului.
Ajunse tocmai cand se facea nunta fiului de
imparat. Calugarmul trase qi el la palat 0 cum
II vaza lumea a de mic ca parea prea mic in-
cepa sa-1 imboldeasca i s fac6. glume pe so-
coteala lui. Acolo era obiceiul ca sa.-0 spuna.
omul.cantecul. Cum zisera toti, omul i cantecul,
veni randul i calugaravlui. Acesta nu stia de
cat un cantec si-1 incepa s3-1 zica :
Voi albe i frumoase (flor),
Rosii i alese,
www.dacoromanica.ro
284

Voi surorile mele,


Rupte din stele;
Unde mi-e mirele?
Unde mi-e frumoasa Dafna
Cea de fat de imparat scirutatA
SrutatA
$i prasit
Ea canta i fiul de imparat cand auzia, la-
cramile ii curgeau-rau. Cum sfari cantecul,
feciorul de imparat zise:
Acesta-i cntecul meu!
Dar calugrmul de colo cand auzi grai:
Ba-i i-al meu!
Cum i-al tau?
intreba fiul de imparat.
Atunci calugaraul ii scoase rasa i. ramase
cu o haina, cu flori impodobita, frumoasa
frumoasa., i zise : a Da-mi; Doamne, Inca doi
ochi sa" o privesc!,
Feciorul de imparat o recunoscii indata., se
repezi i o imbratie, iar din ceasul acela nu
se mai desparti de dansa.
Poveste tiu, poveste va spusei,
Nu tiu cum facui, dar nu va inelai.
(Din colectia Basme aromkne P. Papahagi).

www.dacoromanica.ro
BARBA - COT I PALMA - OM.

A fos i n'a fost.


A fost odata, fratii mei, pe vremea cand
toate bunurile umblau pe pamnt, trei feciori
ca trei sori. Cei trei feciori ca trei sori aveau
o mama, de care nu mai conteniau sa vorbeasca,
atat de mult o iubeau i atat dor aveau de ea.
Insa Dumnezeu nu-i lasa cu inima bucuroasa,
ca de unde era prea bine, Dumnezeu o ierta pe
muma lor intr'o zi i ramasera bietii ca puii fara
cloca. Plansera 0 se vaitara, dar sa o uite nu
fura in stare. Nu trecea ziva, sa nu se duca la
mormntul mamei lor i sa nu plaga cu hohote.
Intr'o zi feciorul cel mai mare veni la mor-
mant sa aprinda o lumanare. Privete in toate
partile sa vada vreun foc de lumanare, dar nu
vazu nicaieri. In vremea asta veni i fratele cel
mijlociu, la mormnt. Prive0e 0 el intr'o parte
intealta, dar nu vede foc vreundeva. Iat
c veni i fratele cel mic. Acesta daca privi,
privi (mereu), zari departe departe o mica scan-
teie, o lumina.
Am s ma duc sa iau foc de la vatra
ce se vede, zise dnsul.
www.dacoromanica.ro
286

0 lu la voia intamplarii i treci peste de-


lurare, mai sari peste vi, dupa vreo trei
zile de umblet neintrerupt, ajunse la focul acela!
Ce sa fie asta ? Pe foc era o caldare cat un
hambar i fierbeau 41 de miei. Imprejurul ei
erau 41 de dracurri, de furi1), de mai tiu eu
ce ! Toti erau intin0 cu fata la pamnt i tre-
geau ale un somn, numai unul era detept.
Cel mic, fiindcA a o sa-i zicem de acum fe-
ciorului, veni in varful degetelor, muta calda-
rea de pe foc. aprinsese ceara i-i cauta de
treab. Hotului cel detept, vazand ata.ta tarie
de om sa mute caldarea cu o mna ii in-
gheta vorba in gura i i se prinse limba de
frica i detept pe toti tovaraqii. Aceqtia stri-
gara la fecior i ii zisera. :
Oare tu ridica0 caldarea de pe foc ?
Eu, raspunse feciorul, ce mare treaba e .

aceasta? Daca mai vreti, o ridic inca odata ;


apoi, cu o m'ana, o lug i o puse pe pamant
lnga pirostrie, 0 din nou o puse la loc.
Nu vrei s stai cu noi, Ii zisera hotii ?
De ce n'aq qedea, zise feciorul ; acas nu-mi
ramne lucrul negatit. Eu sunt cum ma vedeti :
Auzi incoa, astaseara o s calcam pe
imparatul sa-i luam top banii.
Cum se intuneca bine, frumos, hotii unul
ate unul, impreun cu Cel-mic, inconjurara
palatul. Unul din ei se apleca, pe el se sui
feciorul Cel:mic i catarnda-se, tot catrandu-se,

11) hoti.

www.dacoromanica.ro
287

se strecura prin fereastra la impkatul in palat.


Dupa dnsul, hotii se puir unul ate unul s
intre in palat si cum intra ckte unul, asa afl
moartea din mna feciorului Celui-mic. aci
acesta, cu sabia in m5.n6,, cum calca cate unul
pe scndura, hArsti! capul la pAinnt.
Dupg ce ii omori pe toti, intr feciorul in
odaia imparatului. In clipa aceea, o vipera se
pregatia sA. muste pe imparatul.
Feciorul se repezi cu sabia si lud capul vi-
perei. Apoi, ce sa fac ansul : incepii sa adune
pe hotii, cap cu cap si picioare cu picioare,
sari pe fereastra, jos pe parnnt si fugi. Insa
o gheata, in timpul cnd se repezi, ii iesi din
picior si rAmase inAuntru in palat.
In zori de zi, sculAndu-seimparatul, ce sa vad6.?
Ung ansul vipera tAiata. In cealalt odae 41
de lesuri de hop taiati! El prinse a se mir :
Cine imi fcii binele acesta, cine imi fscii
binele aesta? Nu putu sA. afle. Spre noroc
dete de gheata. 0 lua si o athrna la poarta
palatului si tinu cuvantare : sA treaca toti oa-
menii pe la poarta si a cui este gheata asta,
sa si-o iea.
Dnsul pricepil a. stapanul ghetei trebue
s fie mesterul care ii scapa vieata din pri-
mejdie de moarte si cel care ucisese pe oa-
menii cei salbateci din padure.
Trecura toti, dar nimanui nu i se potrivi.
Trecii si feciorul Cel-mic ; numai ce o baga si
se 'Aril a a lui a fi fost totdeauna. tmparatul
11 cheama. si ii zise :
www.dacoromanica.ro
288

Tu ai fost, care taimi pe hoti?


Eu sunt!
Tu ai ucis vipera ?
Eu, zise feciorul. Se pregdtia s te mute,
dar inteun suflet ii luai vieata.
Se apleca imparatul i-1 saruta pe frunte i
ti zise: Cere-mi orice-ti dorete sufletul, orice-ti
vrea inirna, c toate ale tale sunt ; vrei bani,
vrei saii dau pe fie-mea de sotie, sau vrei sa
te pui in scaunul imparatiei, in locul meu ?
Spune, ce vrei, c. intr'o clipa ai th o ai !
Feciorul cum sunt tinerii ii tragea mai
mult inima catre insuratoare i zise :
Tineii banii, Doamne, cd ai sa ai nevoe
de ei pentru trebile imparatiei; nici scaunul
nu e pentru capul meu necopt ; dad vrei, da-mi
fata-ti sa-mi fie nevasta! Asta voesc eu!
A ta sa fie, viteze-voinicel ! grai impa-
ratul. Apoi se pusera sa facd nuna domneascd
i pe cine nu chemara la nuntd ? ToatA lumea
se pura acolo. and sd sarute mama nevasta
la toata lumea thrut, numai pe a unui Bar-
ba-cot i Palma-orn nu vru s o sarute. Impa-
ratul o intreaba: cei asta pe tine fata?
ti face aa. ruine?
Cum de nu! zise fata; sa ma aplec eu
pana la pamant ca sa-i thrut mana lui!
Barba-cot i. Palma-cm !
Bine, numai c Barba-cot i Palma-orn se
neckji dintr'o data de ruinea ce-i Path fata
inaintea lumei intregi, sufla in san deodata i
iata! Ii vent calul sburator. Rapi fata, o arunca
www.dacoromanica.ro
289

pe cal si se facii nevazut de acolo. 0 aduse


la dansul acas, ca s invete minte fetele care
nu pastreaza obiceiurile.
Imparatul i toti ceilalti ramasera cu rusinea.
Voinicul ramase cu nevasta gatita, dar nema-
ritatd. Nunta, ce nunta sA mai fie? Se risipi
indata : De unde mai nainte erau jocuri, can-
tan i glume, nu auziai acum decat alta cleat
planset, strigate si vaete. Le era foc mare la
toti. Numai voinicul nu-si pierdu mintea, ci se
inturna si le zise :
Nu plangeti, c focul asta pentru mine
fu, nu pentru altul; eu am sa ma duc sa o aflu
si sal o aduc.
Ii incalta o pareche de opinci de fier, ti
lug un toiag in man i o porni. Umbl, umbla,
mai frate i ajunse intr'un loc unde ii taie
drumul o ursoaica.
Buna-ziva, bunico, ii zise el!
Bine ai venit, fiule, caci era s te ma-
nanc, daca nu-mi ziceai bunica!
Acum te intreb? Stii incotro se afl acel
caine de Barba-cot si Palma-cm care imi rapi
nevasta in momentul cununiei?
Nu stiu, fiule ; despre aceste lucruri in-
treaba pe lup, c dansul poate sa stie. II in-
treba i pe lup i lupul 11 petrecil la vulpe:
Vulpea, zise lupul, poate sa-ti arate vreo
cale, ea urmareqte asemenea lucruri ; daca nu
va sti si ea, numai afli dela nimeni.
Cum ajunse la vulpe o intreba :
Buna-ziva, vulpe! Nu stii unde dracul se
23719 www.dacoromanica.ro 19
290

afla Barba-cot i Palma-om, cainele care imi


rapi nevasta dela cununie?
Cum sa nu 0:iu, zise vulpea.
Fa-mi bunatatea, daca-i aqh, i du-te de
o intreaba pe nevasa-mea de unde il are calul
sburator Barba-cot i Palm-om?
SA ma duc, zite vulpea, dar gatete-mi
gainile.
Gaini cte vrei, Ii zise feciorul, numai
lucrul sa-1 faci.
Se pregati puse blana, jupaneasa Mara
(vulpea) i umflndu-se in pene, iata-o 0 la
casa lui Barba-cot 0 Palma-om.
Aicea qade un Barba-cot 0 Palma-om,
intreba dansa ?
Aicea, zise nevasta, 'dar acum nu-i acasa.
Ce-ai cu dnsul?
M'a trimis mirele tau s te intreb, de
unde are calul sburator Barba-cot 0 Palma-om?
Nu tiu, cumatra, dar ascunde-te dupa
grinda i diseara, cand se va intoarce dela
vanatoare, am sa-1 intreb.
Se ascunse vulpea i catre seara veni si
Barba-cot qi Palma-om. Nevasta II lua cu bini-
orul, cu glume, i da-i incoace, da-i incolo, ii
descusu si-1 facii s sputa :
Sa-ti spun, dar incetul cu incetul, sa
n'auda nimeni.
Dar cine sa auda pe aici, pe unde nici
pasere nu sboara ?
Am avut o iapa i a fatat un mnz.
Dupa ce crescu, ii detei de-1 mnca ; fata a
www.dacoromanica.ro
291

doua oara si pe acest manz 11 dedei de-I


mama ; fata si a treia oara iapa si dedei de-1
manca si pe acesta, iar cu acesta se facii atat
de voinic ca sboara prin nori.
Vulpea de dupa grin& le auzi toate si fuga
le spuse pe toate viteazului. Acesta nu pierdii
vremea, ci lua o iapa si dupa ce fatal, ii dete
manzul si-1 maned; iapa tag a doua oara i Ii
dete manzul inapoi de-I mama:. Fata iapa si a
treia oara, dar viteazul nu-i-1 mai dete sa- ma-1
nnce, fiindca nu pricepii bine si de aceea calul
sau era mai putin viteaz deck al lui Barba-
cot si Palma-om.
Dimineata Barba-cot si Palma-om esi la va,
natoare, cum stia in totdeauna. Viteazul vine
si-i rapeste nevasta si fuge ca vntul. and se
reintoarse Barba-cot si Palma-om, afla vatra
rece (negasind pe nimeni). auta fata incoa,
incolo, fata 11 lasase cenusa rece in vatr ! In-
treba calul, i calul Ii spune c a fugit, ca a
luat-o un viteaz. Fuga dupa. dansii ! Ad sa-i
prinza, acolo prinza, in sfarsit Ii ajunse. Si
rapi fata de pe cal qi-1 fad.' pe viteaz, bucati-
bucAti. Numai ca vulpea era acolo. Aduna
bucastile, fararna cu farama, le unse cu iarba
de naparca, si invie din nou. Apoi Ii dete
calul de-1 mama inca odata ram manz ce
manca pamntul si sorbia norii, de viteaz si de
nasdravan ce era. Calul lui Barba cot si Palma-
-om nu era nici la degetul cel mic, att de vi-
teaz era.
Fuga sbura la Barba-cot si Palma-om, i rApi
www.dacoromanica.ro
292

nevasta incaodata, i acum sa te tii fratioare !


Scapara pdmantul and fugi dansul, c ziceai
ce-i asta ? Dar nici Barba-cot i Palma-om nu
se lasa. Fuga unul, fuga i cellalt, auziai pe
bietul Barba-cot i Palma-om cum ii facea curaj
calului sA. nu se lase.
Stete viteazul pe loc i zise manzului sdu:
Nu-i spui sotului fat], cum de nu-i ruine
s ste sa-1 incalece un Barba-cot i Palma-om!
Dacg a fi eu in locul lui, 1-a infige in pamnt
de noua-zeci i nota de masuri in adnc.
Calul viteazului necheza odata pe nari, cat
puth, scoase nite limbi de foc i Ii zise sa
sboare dupa porunca.
Atunci calul lui BarM-cot i Palma-om se
sui, se sui !Ana la nori, se suci i rasuci odata
i-1 infipse pe stapanu-sau de go de masuri in
adancimile pamntului.
Viteazul scdpa astfel i veni acas i lacurd
nuntd mare de a doua oara de li se duse po-
mina in lumea intreaga.
Apoi se dete jos din scaun imparatul i se
sui viteazul i traesc i acum de n'ar fi murit.

www.dacoromanica.ro
YANI TASTRULIA
(IVAN TURBINCA)

Era odath. un om cu numele Yani Tastrulia.


Acest Yani facu trei ani prin streini; acolo
lucra cat lucra cretinul, dar pricopseala mare
nu faCii. Tot costigul lui Yani Tastrulia, and
fu sA se intoarcd in satul sau, filed trei piatri
de arama)).
Trei, numai trei ! gandi Yani. Asa mi-a fost
ursita. Puse trei paini in traist6 si isi lua ra-
mas bun dela tovarasi. 0 porni catre satul sau.
Yani Tastrulia, fiindea acum nu se intorcea
imbogAtit, nu prea isi framnta inimd. El era
si putin netet. Umbla si carta pe drum, de
de visiau padurile si se cutremurau muntii din
temelie.
Tot umbland el i tot cantand, dete peste
o padure deasa. In 2, le ii ese un orb, ii WA
drumul, cu !nano, intinsa si Incepii sa-i ceara :
DA-mi i mie un ban, Dumnezeu sa-ti
ierte parintii !
Yani ca Yani, dar inima ii era build : scoate

1) MonecIA turceascA, astAzi neintrebuintatd.


www.dacoromanica.ro
294

iii d un piastru i o paine. Apoi ii vazir


de drum, cum tia el.
Pe urma, mai departe, un alt orb, cu alte
haine, ii tine calea, cu mana intinsa:
Da-mi i mie ce te lasa inima, Dumnezu
sa-ti ierte parintii !
Yani, suflet bun, milos pada 'n maduva
acela, ce se gandete ?
Poate sarmanul n'a mancat cine tie de
cand ? Scoate i-i da i acestuia, o paine i un
piastru.
Orbul acesta era Hristos!
Hristos tie. ca Yani Tastrulia e om drept,
dar vrea s vadd, sa se incredinteze daca.
aceast bunatate a lui are margine. Vazu ca
bunatatea lui e fra sfdrit. Atunci ce sd-i faca?
Haide sa-1 mai caute Inca odata.
Ii iei din nou in cale, in pdurea intune-
coasa, ca un moneag batra.n, cu parul pe
umeri, tot cu mAna intinsa.
Yani, cu toate ca-i chiordiau matele de
foame, nu stath pe ganduri mult : scoate i-i
da piastrul 0 painea ce-i mai ramasese :
Na, zice, eu tie 0 Dumnezeu mie !
Hristos nu se mai putU tine 0 zise :
SA traeti, Yani, tu eti bun cretin 0 Dum-
nezeu are sa te vada. Afla ca eu sunt Hristos,
pe care tu il ajuta0 cu tot ce avui. Cere-mi
ce vrei i sail dau cu amandvua mainile.
Lui Yani i se luasa vederile; ii freca ochii
de mirare ; vis este ? adevrat este ? nici el
nu tia. Sta. i se scarpina in cap .0 nu-i da
www.dacoromanica.ro
295

prin gand ce sa ceara Cum avii traista pe


umeri, zise:
Doamne, Doamne ! daca este udevarat
ca tu e$ti Hristos, atinge cu mama aceasta
traista i binecuvanteaz-o i zi ! orice oiu cere
eu, s intre inauntru $i apoi sa nu iasa pka.
nu oiu zice eu sa ias.
Pentru Hristos ce mare lucru era ; atinse cu
maim i facu cheful lui Yani Tastrulia.
Atat Ii fu lui Yani Tastrulia i mergand in-
tr'una, ajunse Ia o poiana. Acolo in poiand
era i un nuc. Yani se intinse sub nuc, sa-i
traga un somn. Numai crezi ca te lasau dracii
s dormi ? Abia apuca sa adoarma bietul Yani
i iaca i dracul din nuc : lu nuci i-1 nimerea
cu ele. Vezi cu nucii sunt stapaniti de duhuri
necurate.
Prive$te Yani in sus odatanimic; prive$te
a doua oara, nimic. A treia oara za-
re$te pe unul, crapa-i-ar numele !
Yani ii zise:
Care e$ti tu de nu-mi dai pace?
Care sunt eu? Ce ti-e intrebarea? zice
diavolul de colo!
Ce mi-e intrebarea? Na, ce mi-e intre-
bare: in traista, dine, zise Yani Tastrulia,
intra diavolul in traista, cu coarne cu tot.
Mi ti-1 lua apoi Yani i dai, i dai, sa fi zis
cA piseaza in piulita, usturoi, nu altceva. II
prpadi in batae; II snopi?
Bietul diavol tipa de te cutremurai $i se
ruga sa-1 ierte, ca n'are sa mai faca aliadata.
www.dacoromanica.ro
296

Ei, lui Yani la urmd i se Path mild si 11 scoase


din traistd. Ce sd-i vadd ochii! Pared nu era
drac, ci un pui jumulit : cu oasele mai ca pan-
tecele, cu coarnele ca mtniile, stalcit ca vai
de el! Se scuturd odata si se lad' nevazut.
Fugi mancand pamantul si se duse la Tarto-
rul-dracilor, satana cel mare, i tncepii sa-si
planga soarta nefericitd, ce a pAtit dela Yani
Tastrulia.
Tartorul dracilor se infurie : cum se poate
sd se intample asta; ca un nerod ca Yani sd
se pue cu Ufl drac i sa-1 biruiascd? Mare ru-
sine. Fuga dupd Yani. Porneste Scaraoschi cu
toatA oastea dupd dansul. Unii laird coarne,
altii incornorati, crpar-ar, negri ca corbul, cu
dintii ca sapa de mari, care cu sula, care cu
o furculitd, care cu ce putea in sfarsit, sd-1
friga de viu pe bietul Yani, ca pe Hristos
mai rdu.
Yani Tastrulia vedea cum yin, dar nu se sin-
chiseh catusi de putin. Nu se speria de loc,
de vreme ce avea traista. II hnpresurard fi-rar
in pustii i sdreau intr'un picior, care cu fur-
culita, care cu sula, fiindc a. ave sd-1 friga. 9i
sd-1 mannce.
Yani, nici una, nici cloud:
In traista., caini ce sunteti!
si unde mi-ti incepurd, unul ate unul, sa
se indese in traistd. Ad s vezi apoi, fraltioare
bdtaie, nu jucArie! Se puse Yani la pisageald,
ca-1 durea maim de atata batae, Dacd-si saturd
Yani, mainile, de bdtaie, fiindcd nu putea sa tot
www.dacoromanica.ro
297

auda larma i fiindca i se facuse i mila, Ii


scoate din traista, le mai trage Inc a. o batae
0 le zice:
Daca vreti, mai poftiti iar5.0!
Fugeau sarmanii de mancau pamantul, in-
data ce scapau din maim lui Yani Tastrulia.
Rupeau pamantul nu altceva! Astfel tri Yani
In lume cat Ii om inima, 'Ana ce i se uri sa
tot vietuiasca in lumea asta.
Am sa ma duc, zise el, s ma plimb i
prin paradis, sa vedem, cum e pe acolo? De
bine de eau, ajunse la poarta Raiului. Numai
ca aceea era poarta, nu gluma: toata de fier,
apoi mare cat cuprinzi cu ochiul i inchisa
stranic. Ce te faci acuma Yani? Ce te faci Tas-
trulia? Yani suna la poarta.
Sfantul Petru din nauntru intreba:
Cine e acolo?
Yani Tastrulia.
Ce vrei de ma tot suni?
Vreau sa ma plimb prin Raiu.
Intrebu-te ai facut vre-o fapta buna in
lume, ca sa intri in Raiu:
Tastrulia, care nici habar nu avea de al de
astea, stet i zise :
De astea nu tiu eu; dar, deschizi ori nu
deschizi?
Sfntul-Petru nici nu se sinchisia. De unde
sa tie dansul de amenintari?!
Bine, numai c nici Tastruli nu tia multe
dinteo data:
Hai in traista, daca-i a0.!
www.dacoromanica.ro
298

na-ti-1 i pe Sf. Petru, cu toata batraneta


lui, in traista!
Dumnezeu nici habar n'avea de toate acestea.
Daca ramase Raiul fara pazitor, incepura s.
intre induntru top terchea-berchea, toti hotii
i toti sarmanii i toti oamenii primejdioi.
Acestia se urcara cu scari, prin ferestre, prin
prin guri, caci nimeni nu era care sa le atina
calea. Ajunsese Raiul staul plin de lupi, turma
farA cAini?
Se plimbau aces,tia prin Rain ca la danii
acasa. Intr'o zi, Dumnezeu iei prin gradina
sl vada ce mai este, cand colo ce vad6.
ochii? Mutre care-ti dau de banuit, ate pofteti!
Dumnezeu strig :
San-Petru, San-Petru, unde eti?
In traista lui Yani Tastrulea, raspunse
acesta.
Veni Dumnezeu la poart i intreba. :
De ce-1 tii acolo, tu? Si cine ti-a dat
aceasta. putere ?
Yani spuse ce tia: Hristos mi-a dat-o !
II intreba i pe Hristos. Acesta incepit sa
rada de isprava lui Yani Tastrulia.
Cum a0, tu Yani?
Daca nu vrea sA-mi deschida, ce vreai sa fac?
Sa-p deschida? Dar ai fAcut tu vreo fapta
buna in lume? Aici, numai cel care face lu-
cruri bune in lume, numai acela intr. De asta
du-te, fiule, inapoi i incepi de spune la lume,
sa faca bunatati, sa asculte cuvntul lui Dum-
nezeu, i au sa afle poarta paradisului deschisa
www.dacoromanica.ro
299

Ce sa mai zica Yani Tastrulia? Vhzii ca sa


ingroase treaba :
Am sa ma duc, Doamne, grai dnsul,
dar tot cu traista.
Ei! Ia si traista, ii zise Dumnezeu.
Nu-1 lash, Doamne, grai San-Petru, caci
cine stie pe care are sa mai bage intr'insa!
Lui San-Petru ii era sa nu i-o faca iarasi
buna, jupan Yani Tastrulia.
Si astfel se reintoarse iarasi Yani si facii cum
il invt Hristos, pan ce imbatrani, imbAtrani
de nu mai putii. Saturat de vie*, inchise ochii,
isi ridic mainele cAtre Cel-prea-inalt si zise:
Ia-ma, Doamne, sus !
Deodata se lasa la pmnt si un porumb
alb ca zapada sbura din trupu-i si se sui sus-
sus si se perdu dupa nori si nu se vazii sa
se mai intoarca a doua oara. Acest porumb
alb era sufletul lui Yani Tastrulia.
Din &isms aromkne de P. Papahagi.

www.dacoromanica.ro
MEGLENO-ROMANII

www.dacoromanica.ro
FECIORU CARE SE PREFACU IN CERB

Era odat un tat i o mama, care aveau


multi feciori i multe fete, dar erau prea skaci.
Ei aveau mare dorinta s hrneasca i ei
un porc in cotet, cum hraniau ceilali oameni.
De aceia ei zisera s puie pe unul din feciori
in odaie, s6.-1 hraneasca bine 0 la Craciun sa-1 taie.
Intr'o zi tat51 i mama convorbiau cat ii de
ingraat feciorul i Inca cat timp este pana la
Craciun.
0 (una din) fata daca auzi, se duse i spuse
lu frate-su.
Frate, tie tata 0 mama iti dau lucruri bune
de mancare, dar nu tii c6. ei cer (doresc) sa
te injunghie la Craciun in loc de porc..
lard. feciorul daca intelese c nu-i bun lucru,
Ii zise sorei sale.
cDu-te sa furi de acasA un pieptene i un
briciu!,
Fata se duse de lua lucrurile ce-i zisese fratele
ei i le aduse la dansul. Atunci ei amandoi
se sculara i fugir.
Tatal 0 mama lor daca inteleser ca fu-
gira pornir dupa ei ca sa-i prinza.

www.dacoromanica.ro
304

Daca alergara mult timp dup ei, se apro-


piara cat p'aci sa-i prinza.
Atunci feciorul arunca pieptenele dupa el
dinteodata se fad' un munte numai de spini.
Tatal i mama se facur peste tot de sa.nge
pana s treaca (strabata) prin spini, dar ei
(nu baga de seama) cad doriau s-ajunga pe
feciori.
Dad. alergara Inca prea mult, fur aproape
iarai ca sa-i prinza, pentru aceia feciorul lasa
dupa dansul briciul. Briciul se facu un munte
cu stanci taietoare (rapoase) atunci tatal
mama vrura nu vrura se intoarse inapoi, caci
nu putea sa-1 strabata muntele i se dusera acasa.
Feciorii intrara intr'o padure foarte deasa,
unde se ascunsera. Daca insera feciorul ii zise
surorii sale :
eSora! mie mi-e a bea apa : Vad ad o mica
mocirla de ploaie, stai ca sa beau nitel (o leaca).
Sora-sa Ii zise sa nu bea, caci dad. bea se
va face cerb. El nu vru s asculte, bu i se
prefacii in cerb.
De atunci apuca muntii qi seara venia sa
doarma inpreuna.
Ziva cerbul alerga prin munti, iara fata se
punea pe un plop foarte inalt, care avea de-
desupt un izvor foarte rece.
Feciorul de imparat ieI intr'o zi cu calul
la vanat. Dupa ce van5 mult se duse sa adape
calul la isvorul acela.
Bine dar calul, cata in sus i nu vroia sa
bea apa.
www.dacoromanica.ro
305

Feciorul imparatesc, dup ce se uita in sus


o vazii pe fata 0-i zise
cFata, doboard-te de acolo, caci calul nu-mi
bea apa
Fdta zise, ca nu ma cobor, daca vrei o-
moara .ma.
Feciorului ii fu ma de ea, caci era foarte
frumoasa. De acea se duse curand acasa 6
trimese pe-o batran sd-o convingd pe fata,
ca sa se scoboare. Batrana se munci cu fel de
fel de minciuni s o convinga, dar fata nu
voi sa se coboare.
Atunci feciorul de imparat se intrista mult
trimese oameni ca sa taie plopul. Bine, dar
plopul era gros cat casa. Dupa ce taiara o
zi intreaga, ramase inca putin i ei ziserd :
eSa venim mane, ca sa. trantim pleopul
s luam fatap.
Ei fugira i cerbul veni, and vazii pleopul
aproape sa caza, incep sa linga toata noaptea,
Mat il fad' inca atat mai gros.
Oameni imparateti venind ziva urmatoare,
se minunar cand vazura pleopul Inca atat
mai gros.
Taiar, taiara, 0 nu putura sa-1 taie. Cerbul
iara veni i linse 0 se facii Inca pe atat mai
gros. Oamenii imparatului spusera atunci cum
se face plopul mai gros, de nu se da jos fata.
Atunci i imparatul se manie i trimise pe
fata lui sa o induplece.
Fata de pe plop, daca vazii pe fata im-
paratului se -indupleca s se coboare qi fu

23719 www.dacoromanica.ro 26
306

dusa acasa la imparat. Feciorul de imparat o


primini cu haine bune i se incununa cu ea.
Cerbul, daca sitnti din munte ca sora sa se
marit cu feciorul imparatului se duce in fie-
care seara la poarta imparatului i iei la poarta
deli spuneau cum o duceau.
Ceilalti oameni daca intelesera, pusera intr'o
seara catran mult la poarta i cand veni cerbul
sa sune, i se lipi cornul de catran 0-1 prinsera
de-linjunghiara i facura cina buna din carnea lui.
Fata nu voi sa mannce i fu intrebad de
ce? Ea spuse tot cum se facii, spuse despre
tatal i mama bor. Atunci imparatul aduse toate
rudele fetei la palatul lui li trecura (vieata)
foarte bine.
Cu aceasti ocazie i. moii vazura noroc,
numai nu puteau uita pe fecioru, care se pre-
Plcii in cerb i fu injunghiat.
Din dlonidnii din Megien" P. Papahagi.

www.dacoromanica.ro
ISTRO-ROMANII

www.dacoromanica.ro
HOTUL SCHIMBAT iN CAL

Dumnezeu si cu Sfntul-Petru umblau prin


lume si au sosit odata la un han ca sa doarma
si au cerut de mancare si bautur. and vrura
sa porneasca la drum, intrebara pe hangiu,
cat au de platit. Hangiul le spuse socoteala.
Dumnezeu scoase bani din buzunar si hangiul
vazu atunci ca Domnul are multi bani.
Ei plecara in spre padurea prin care tre-
buiau sa treaca. Iar hangiul isi lua pusca si
cutitul, ca sa-i pandeasca si sa le fura banii,
si merse in intampinarea bor.
Dumnezeu stia ce cugeta el si ii zise San-
tului Petru: iPetre, pune-i capastrul, . Si atunci
acela se schimba in cal; iar Dumnezeu zise :
.Petre, incaleca pe el ! ,
Mersera printr'o padure, pe unde se afl un
suis. Ad niste oameni se munciau grozav :
erau sase cai la o caruta si carau scnduri,
dar caii nu erau in stare sa. suie acel urcus.
Domnul intreba atunci : c Ce va munciti asa?
Nu puteti sui sus lemnele celea ? Eu cu acest
calusel mic as putea sui lemnele,.
Ei spuser a. ca aceasta nu ar fi cu putinta,
www.dacoromanica.ro
310

caci qase cai nu pot urca i caii sunt mari


iar voi vreti s camp cu acest caluel mic al
vostru ?,
. Domnul zise : cLuati caii votri dela 0110,
ei Ii luara. Dumnezeu inhama caluhelul
acesta trase afara carul cu lemne, in fuga mare.
Ei ramasera atunci cu totul minunati, cum
se puteh ca ase cai mari ai lor s. nu fie in
stare sa traga, iar el cu acela aa mic, in .

fuga mare.
Ei II intrebara ca dad. ar vreh sa li-1 \Tana
ca. 1-ar cumpara. Domnul zise: gDe vndut, nu
vreau sa-1 vand, dar vi-1 voiu imprumuta pentru
un an 0 o zi i jumatate din ceeace v va fi
slujit ; apoi sa mi-1 dati inapoi,.
Ei fur. multumiti. Cand fu anul i o zi,
Domnul cu Sfntul Petru mersera la danii
Ii intreba : cCalul acesta a fost in stare sa vg
traga toate ?
Ei raspunsera gPrietene, el a fost mai tare
la tras deck toti ceilalti ase, i detera Dom-
nului partea pe care o merita, in mod cinstit.
Dumnezeu vz c sunt oameni one0i i nu
vru s ia nimic dela danii. Dumnezeu porni
cu Sfantul Petru i cu
Mersera s poposeasca tocmai la femeia ca-
lului, iar ea incepii sa li se tangueasca ca bar-
batul sau lipseqte de acasa. Domnul ii spuse;
(De dud Ii lipsete barbatul?, A trecut
un an de dud a plecat,.. cCum a putut sa
plece barbatul tau? Ea raspunse ea tau venit
doi oameni ca s doarma ad i atunci el a
www.dacoromanica.ro
391

vazut ca au multi
.., bani si a vrut sa.-i pandeasc
0 sa le ia balm,.
gDomnul ii zise : gAi putea, sa-ti recunosti
brbatul ?, Ea thspunse : g Dac6. 1-as vedea, 1-as
recunoaste D. Domnul o chema. atunci : gHai cu
mine, ; si merseth unde era legat caluselul.
iar el ii zise: g Priveste, acesta e barbatul taup,
Ea thspunse ca nu e satul ei este un cal.
Dumnezeu spuse Sfniului Petru : gPetre, ia
putina tarana si arunca. peste cab . i dupe
ce arunca pamant peste cal, el se facu
usor, precum fusese si mai 'nainte. Dupa ce
1-a certat Domnul, iar el 1-a rugat ca sa-1 ierte,
fiindca diavolul il ispitise.
Iar Dumnezeu s'a milostivit, fiindca a vazut
ca e sarac, i i-a dat 0 bani.
Din I Jahresberichin de G. Weigand.

www.dacoromanica.ro
FECIORII CU PARUL-DE-AUR

Eu va spun si ce a fost, i. ce n'a fost. As-


cultap bine.
Au fost odata trei mueri i mergand sub
fereastra imparatului, una zise :
Daca m'ar lua pe mine de sopa, eu i-a
naste un fecior cu caciula de aur.
Si cealalta zise, ca daca ar lua-o pe ea, i-ar
face un fecior cu pieptar de aur ; iar cea de a
treia zise, ca. daca ar lua-o pe ea de nevasta,
ea i-ar face doi feciori cu parul de aur.
Iar imparatul zise -
-Si. apoi
Eu am sa te iau.
a luat-o de nevasta.
Dupa ce s'a insurat, imparatul s'a dus de-
parte, nu stiu unde, cu sold*. Ao.
Cand femeia avii doi feciori cu parul de aur,
soacra ei lu pe cei doi feciori i puse doi
erpi, iar feciorii ii puse intr'o lada. si. ii dete
pe apa si. mersera pe rau, la vale, cu apa.
Feciorii sosira la o moara. i. stapanul moarei
afla pe copii in lada, ii scoase afara si luandu-i
in brace ii duse nevestei sale :
Na-ti copii ; tu ai unul, eu iti-voiu da
www.dacoromanica.ro
313

doi feciori. Si vei creste pe tustrei, n'ai fi asa


de rea.
Soacra nevestei scrise imparatului ca s'au
nascut doi serpi, iar imparatul primi scrisoarea
raspunse ca aceastg afacere sa samana asa
pang va veni acasa dansul.
Imparatul sosi acasa dup vreo patrusprezece
zile i afla serpii si se intrista. Sotia fugi
merse inteun sat, si ram? se acolo.
Feciorii cei cu parul de aur crescura la moara
aceea, iar stapanul i-a numit cvodenia ti, (sca-
pati din ap5).
Intr'o zi le dete pasul i feciorii plecar c-
lare; cand obosira, venira la o casa i intreba
daca Ii lasa sa (karma'.
Femeia de acolo era chiar mama acestor
feciori ; dar feciorii n'au stiut ca e mama kr,
dar mama i-a recunoscut pe ei.
Feciorii se arzar pe pat, mncara din paine
0 se culcarg. Dimineata plecarg la drum 0
muma merse cu ei i ajunsera la un han. Ad
se afla un om care nu era deck impgratul. El
ii intreba de unde sunt, iar ei zisera, ca dela
moara.
Iar imparatul vorbi : voi sunteci ai mei ; eu
va recunosc dupa par, care este de aur. Si
voi mi yeti spune cum ati trait ? Ei spusera
N detera paine i toti mersera indgrat la
moara. Impgratul intreb pe stapanul morii :
de unde are acesti feciori, iar el ii raspunse
ca iau venit pe apa, intr'o albie.
Atunci imparatul se duse la palatul sau si
www.dacoromanica.ro
314

intreba pe mama-sa :. (Cum ti-s'ar pare dad.


te-ar pune cinevh inteo lada i te-ar da pe apa?,
Ea raspunse c ar rnerith sa fie spanzurat.
Iar imparatul Ii zise : (Deci, tu ai merith sa
fii spanzurat, fiindca ai pus feciorii cu prul
de aur in lada,.
Fiindca ea fu foarte ruinata, imparatul o
ierth i facii masa mare i veselie, ca aflat
feciorii.
Din I crahresberichto de G. Weigand.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII

Pag.
PrefatA
Introducere . . . . . ............ V
VII
Muntenia
Deana Simziana 3
Omui de piatrA 33
FAt-Frumos cu parul de aur 45
Balaural cel cu sapte capetea
Fata sAraculm cea isteata
Cotosmanul nAsdrvan
........ . 65
74
87

Moldova
Povestea lui Harap Alb 105

Basarabia
Legenda despre zidirea lumii 183

Bucovina
Pepe lea 187

Maramures (Tara oasului)


229

Ardeal
Agheran-Viteazul . . 241
Stan Bolovan 260

www.dacoromanica.ro
316

Banat
Poveste din Banat 271

Macedo-Rominii
Dafna 277
BarbA-cot si Pa lrnA-om 285
Yani Tastrulia (Ivan TurbincA) 293

Megleno-Ronninii
Fecioru care se preach In cerb 303
Istro-Romnii
Hotul schimbat in cal 309
Feciorii cu pArul-de-aur 312

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA SOCEC
SCRIITORI ROMANI

Biblioteca Socec" Ii propune a publich, intr'o


editie elegantit i eftinh in acelaq timp, scrierile auto-
rilor romni, vechi i contemporani. Poezia, proza lite-
rarA,, proza tiintifich, studiile istorice i beletristice,
pedagogia i eritica, vor fi cultivate in volurnele acestei
biblioteci ; mai departe: cronicarii, literatura popular*
scrierile autorilor decedati ca i ale celor in vieatA, etc.,
etc. Nu vom face vreo clasificatie exclusivh de eoal,
i vom preferh numai talentul, orideunde ar veni.

Au apiirut ping acum din aceasth bibliotecA:


No. I. Carmen Sylva, Povqtile Pelesului.
No. 2. Mircea C. A. Rosetti, Nuvele.
No. 3. Poezil populare ale Romani lor (colectia Alec-
sandri), partea I-a Cntece beitraneti.
No. 4. Idem, partea 11-a Doine i Hore.
No. 5. Const. Negruzzi, Neat& Tinerefelor, Amin-
tiri din Jimmie i Fragmente istorice.
No. 6. Vasile Alecsandri, Poezii alese.
No. 7. Dimitre Onciul, Din Istoria Romecniei. .

No. 8. Ion Ghica. Munca, Creditul, Imprumuturile


Statului, (din Convorbiri Economice").
No. 9. loan Neculce, 0 seamei de exudate i Cronica.
No. 10 i 11. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei,
cu o notith introductivA, note explicative, un portret
o hart de Miron Nicolescu, membru al Socieatii Geo-
grafice Romine.
No. 12 si 13. Poezii populare din toate tinuturile .

ronaftnevi.

Pretul fiec5rui num5r 95 de bani


www.dacoromanica.ro