LEC}IE DEMONSTRATIV|

INTRODUCERE

Fotografia este una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului al
XIX-lea. Odat\ cu cre[terea impresionant\ a volumului de informa]ii, a
devenit practic imposibil s\ existe vreun domeniu al activit\]ii omului
în care s\ nu se aplice fotografia, într-o form\ sau alta, ca mijloc principal
de înregistrare a informa]iei. Dup\ 150 de ani de existen]\, fotografia
[i-a g\sit aplicabilitatea în toate domeniile [tiin]ei, tehnicii [i culturii.
O r\spândire atât de larg\ a fotografiei a impus o mare exactitate [i un
grad înalt de expresivitate în redarea obiectelor fotografiate. Tehnica
fotografiei a atins în prezent un nivel foarte înalt, permi]ând ob]inerea
extrem de u[oar\ a imaginilor fotografice; de aceea, cu fiecare an, în
lume cre[te num\rul fotografilor amatori [i profesioni[ti. Milioane de
oameni redau zilnic în fotografii scene, peisaje, portrete, momente
importante.

Cursul nostru de Arta fotografiei v\ va ajuta s\ v\ însu[i]i tehnicile

fotografierii, de la bazele ei [i pân\ la m\iestria artistic\. Ave]i acum
posibilitatea s\ deveni]i un adev\rat artist fotograf, mul]umit\ structurii
accesibile a materialului de curs [i a num\rului mare de exemple [i
recomand\ri prev\zute sistematic `n cadrul lec]iilor.

Lec]iile sunt în a[a fel concepute încât s\ pute]i s\ v\ însu[i]i în timp

scurt [i cu eforturi minime elementele esen]iale ale proceselor fotografice
[i s\ v\ familiariza]i cu aparatura [i echipamentele necesare. Pentru a
în]elege modul de formare a imaginilor fotografice vor fi introduse în
lec]ii [i câteva no]iuni de fizic\. Cursul prezint\ comparativ diferitele
genuri de fotografie aplicat\, precum [i metodele speciale de ob]inere a
imaginilor. Ve]i afla metodele de prelucrare chimico-fotografic\ a
materialelor fotografice [i ve]i g\si recomand\ri privind fotografierea
diferitelor tipuri de obiecte. Pentru rezolvarea optim\ a problemelor
practice ce pot ap\rea în diferitele stadii de realizare a fotografiilor, în
curs sunt prezentate informa]ii detaliate privind întregul proces
fotografic, de la alegerea obiectului fotografiat [i pân\ la compozi]ia
final\ a cadrului.

O aten]ie deosebit\ a fost acordat\ proceselor fotografice color, deoarece

fotografia color este cea mai des folosit\, ea permi]ând redarea mult mai
fidel\ a realit\]ii.

Sper\m c\ modul de prezentare a informa]iei, precum [i utilizarea unor

ilustra]ii cât mai reprezentative vor face aceste lec]ii accesibile tuturor
celor care doresc s\ se ocupe de fotografie. V\ dorim ca, dup\ terminarea
cursului, s\ deveni]i un cunoscut artist fotograf, fotojurnalist sau, pur [i
simplu, un bun fotograf amator.

Succes!

2
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Particularit\]ile metodei de studiu

Automatizarea aparaturii fotografice din vremurile noastre permite oricui s\ fac\ fotografii, dar o fotografie cu adev\rat reu[it\
nu este la îndemâna tuturor. O fotografie bun\ are un farmec cu totul aparte [i spune mult mai multe decât o povestire de mii
de cuvinte. Pentru a crea o fotografie artistic\ nu este suficient\ tehnologia, trebuie s\ ave]i [i un ochi de artist.

Cursul Arta fotografiei propus de Eurocor se adreseaz\ tuturor persoanelor interesate de universul fascinant al fotografiei,
nefiind necesar\ o preg\tire anterioar\ în acest domeniu.

Scopul cursului este ca, prin prezent\rile teoretice [i sfaturile practice con]inute, s\ ajute orice fotograf amator încep\tor s\ î[i
însu[easc\ procesele fotografice esen]iale.

Cursul se compune din 30 de lec]ii, grupate în 15 module, prezentate sub forma unor fascicule care se îndosariaz\ într-o map\
special\ Eurocor. Fiecare modul con]ine, pe lâng\ cele dou\ lec]ii, [i formularul cu tema pentru acas\.

Modulele de studiu sunt numerotate unul în continuarea celuilalt, în felul acesta ele formând un tot unitar.

Am încercat s\ structur\m materialul într-o form\ simpl\ [i accesibil\, schemele, graficele [i desenele folosite u[urând în mare
m\sur\ însu[irea cuno[tin]elor. Calitatea grafic\ a materialului este deosebit\, acesta fiind bogat ilustrat cu lucr\ri de o foarte
bun\ calitate ale celor mai cunoscu]i fotografi europeni.

Partea practic\ a lec]iilor a fost conceput\ în a[a fel încât s\ pute]i s\ v\ însu[i]i singuri, pas cu pas, tehnica [i tehnologia
proceselor fotografice.

Pentru a v\ putea însu[i mai u[or terminologia de specialitate, la sfâr[itul fiec\rei lec]ii se g\se[te un glosar ce con]ine termenii
noi folosi]i.

Fiecare cursant are un profesor personal. Temele propuse la sfâr[itul fiec\rui modul vor fi expediate pe adresa Institutului
Eurocor, urmând ca profesorul personal s\ aprecieze corectitudinea r\spunsurilor [i s\ v\ transmit\ comentariile sale pe
marginea acestora.

V\ recomand\m s\ rezolva]i temele doar dup\ parcurgerea integral\ [i atent\ a materialului prezentat.

Întreb\rile care pot ap\rea de-a lungul cursului le pute]i clarifica cu ajutorul profesorului dumneavoastr\, care devine astfel
o surs\ util\ de sfaturi [i informa]ii pre]ioase. Alocând studiului individual 15 minute zilnic, ve]i vedea c\ rezultatele nu
vor înceta s\ apar\.

Structura lec]iilor
Toate modulele de studiu au o anumit\ structur\ didactic\, care se va p\stra pe întreg parcursul acestui curs:
• la începutul fiec\rei lec]ii se afl\ cuprinsul acesteia, care con]ine împ\r]irea pe capitole a principalelor teme discutate;
• la sfâr[itul fiec\rei lec]ii vi se propun câteva aplica]ii plecând de la materialul prezentat;
• în fiecare lec]ie, informa]iile deosebit de importante sunt încadrate într-un chenar special;
• pentru o mai bun\ `nsu[ire a materialului, toate lec]iile au o prezentare deosebit\, cu fotografii color, grafice, scheme [i
desene;
• la sfâr[itul fiec\rei lec]ii se g\se[te un glosar cu termenii de specialitate prezenta]i `n respectiva lec]ie;
• pentru fiecare modul este prev\zut\ o tem\ pentru acas\ (comun\ celor dou\ lec]ii ale modulului), pe care, dup\
rezolvare, o pute]i trimite profesorului personal pentru a fi corectat\.

3
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pentru a v\ forma o imagine de ansamblu asupra cursului, v\ prezent\m pentru `nceput programa de studiu.

Programa cursului Arta fotografiei

Lec]ia 1 Aparatura [i materialele
Lec]ia 2 Prezentarea aparatului de fotografiat
Lec]ia 3 Tehnica fotografierii
Lec]ia 4 Familiarizarea cu materialele fotografice
Lec]ia 5 Lumin\ [i culoare
Lec]ia 6 Determinarea expunerii
Lec]ia 7 Optica
Lec]ia 8 Optica. Clasificarea obiectivelor
Lec]ia 9 Procesul negativ alb-negru
Lec]ia 10 Procesul pozitiv alb-negru
Lec]ia 11 Tehnica de prelucrare a fotografiilor (opera]iunile finale)
Lec]ia 12 Lucrul cu filtrele de lumin\
Lec]ia 13 Macrofotografia
Lec]ia 14 Iluminarea
Lec]ia 15 Compozi]ia
Lec]ia 16 Prelucrarea materialelor color
Lec]ia 17 Tehnica prelucr\rii materialelor color
Lec]ia 18 Tehnica de prelucrare a materialelor fotografice alb-negru (controlul contrastului)
Lec]ia 19 Fotoreportajul [i fotojurnalismul
Lec]ia 20 Fotografia aplicat\: portretul
Lec]ia 21 Fotografia aplicat\: peisajul
Lec]ia 22 Fotografia aplicat\: sportul, natura moart\ [i nudul
Lec]ia 23 Filmele foto. Elementele de alimentare. Reproducerile fotografice
Lec]ia 24 Aparatul de fotografiat pentru fotografii tehnice
Lec]ia 25 Tehnica de lucru: zonarea
Lec]ia 26 Fotografia aplicat\: fotografia dup\ natur\
Lec]ia 27 Fotografia pentru publica]ii
Lec]ia 28 Reportajele despre nun]i [i alte evenimente
Lec]ia 29 Prezent\rile fotografice
Lec]ia 30 Fotografia [i computerul

S\ urm\rim acum câteva fragmente din lec]iile cursului, cu ajutorul c\rora v\ ve]i forma o imagine mai clar\ asupra modului
de structurare [i de abordare a materialului de studiu.

4
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pentru `nceput v\ prezent\m câteva fragmente din lec]ia 1, ce cuprind un

scurt istoric al fotografiei [i referiri la principiile de care trebuie s\ ]ine]i
seama atunci când v\ alege]i un aparat de fotografiat.

1.1 Istoria fotografiei (1)

~nainte de a ne opri asupra istoriei fotografiei, trebuie
s\ amintim c\ fotografia, ca atare, exist\ doar de 150
de ani, de[i proiecte [i `nsemn\ri referitoare la tehnica
`nregistr\rii imaginilor dateaz\ din vremuri mult mai
`ndep\rtate.

Aristotel Oglinda transparent\

Filozoful grec Aristotel a descoperit,
`n jurul anului 350 `.Ch., c\, `ntr-o camer\
`ntunecat\ cu un orificiu minuscul prin
care p\trunde lumina, piesele exterioare
de mobilier se reflect\ pe peretele opus.
Imaginea astfel proiectat\ apare `ns\
r\sturnat\. Acest fenomen, observat [i
analizat de Aristotel, avea s\ fie mai
târziu folosit `n practic\.
Camera obscur\
Nu se [tie exact care este primul
descoperitor al camerei obscure (din
latin\ – „camer\ `ntunecat\”), deoarece
mul]i oameni de [tiin]\ au studiat
principiile proiec]iei.
Giovanni della Porta a observat c\,
la instalarea unei oglinzi curbe
transparente `n camera obscur\, se
ob]ine o reflexie de dimensiuni mai
mari [i de o calitate mai bun\.
Camera obscur\ a devenit un sprijin
nemaipomenit pentru mul]i pictori, care
au folosit-o pentru a proiecta o imagine
pe suprafa]a unui desen `n scopul
ob]inerii unei perspective bune [i a unor
propor]ii corecte.
Imaginea vertical\
~n secolele al optsprezecelea [i al
nou\sprezecelea au ap\rut premisele
reale de ob]inere a unei camere foto-
Leonardo da Vinci
Leonardo da Vinci (1452-1519) a
l\sat o descriere am\nun]it\ a
camerei obscure. Ideile marelui
inventator, precum [i lucr\rile sale,
s-au materializat `n construc]ia unei
camere care se folose[te [i ast\zi la
aparatele de fotografiat moderne.
grafice mici [i u[or de manevrat [i
transportat. Ba mai mult, a ap\rut
posibilitatea de a realiza reflexia
vertical\ a unei imagini cu ajutorul
oglinzii, fixat\ la 45° pentru controlul
imaginii. Oglinda proiecta imaginea pe
o sticl\ mat\, fixat\ `n interiorul camerei.

~n camera obscur\ se ob]ine o imagine invers\.

5

1.2
Primul contact cu aparatul de fotografiat:
alegerea aparatului
Aparatele de fotografiat au ap\rut ca urmare a dorin]ei
omului de a surprinde [i de a imortaliza momente
importante din existen]a sa. Pentru unii, fotografia este
un hobby, iar pentru al]ii, o profesie.
Cine este preocupat de arta cre\rii
imaginilor va `ncerca s\ realizeze acest
lucru cât mai bine, cu ajutorul unui
echipament performant. ~n orice
moment, `n orice `mprejurare, un
fotograf trebuie s\ aib\ `ncredere `n
aparatul s\u. Este condi]ia obligatorie,
dar nu [i suficient\.
Din multitudinea de modele
existente, v\ pute]i alege aparatul foto
~n primul rând, vom face alegerea `n
func]ie de urm\toarele criterii
principale:
• scopul pentru care se folose[te
aparatul foto;
• greutate [i dimensiuni;
• u[urin]a de manevrare;
• calitatea imaginii;
• rezisten]\;
• siguran]\;
• pre].
LEC}IE DEMONSTRATIV|
`n func]ie de scopul pentru care `l
cump\ra]i. ~n aceast\ sec]iune, ne vom
familiariza cu aparatele de fotografiat [i
vom stabili criteriile `n func]ie de care
vom face aceast\ alegere. ~n capitolele
urm\toare, vom urm\ri principalele
elemente constitutive ale unui aparat [i
modalitatea de lucru cu ele.
~nainte de toate, pentru o alegere
corect\ a camerei foto, trebuie s\
∆ avantajele [i dezavantajele fiec\rui tip
Aspectul exterior al
diferitelor tipuri de aparate
foto
∇
ob]inem anumite informa]ii absolut
necesare, de aceea ne va fi util sfatul unui
consultant `n vânz\ri. Cere]i-i detalii
legate de structura [i de modul de
func]ionare a aparatului de fotografiat.
Compara]i aparatul cu cele oferite de al]i
produc\tori. Studia]i diferen]ele de pre].
Gândi]i-v\ c\ investi]i mult `n
achizi]ionarea acestui aparat [i c\, `n
schimb, trebuie s\ primi]i o tehnic\ cu o
gam\ larg\ de func]ii [i facilit\]i.
De aceea, trebuie s\ cânt\rim bine ce
vom alege.
~nainte de toate, trebuie s\ alegem
`ntre diferitele tipuri de aparate:
• aparate foto cu vizare indirect\ (aparate
compacte);
• aparate foto cu vizare indirect\ cu
telemetru;
• aparate foto reflex, cu obiectiv unic (de
format “Leica”);
• aparate foto reflex, cu obiectiv unic (de
format mediu, cu film lat);
• aparate foto reflex, cu dou\ obiective
(cu film lat);
• aparate foto pentru fotografii tehnice;
• aparate foto cu axa obiectivului
mobil\;
• aparate pentru fotografiere panoramic\;
• aparate pentru fotografiere subacvatic\;
• aparate pentru fotografiere aerian\;
• aparate pentru fotografiere instantanee.
Mai departe, s\ vedem pe scurt
de aparat.
6

Tot din lec]ia 1 am ales un fragment referitor la anumite tipuri de aparate de fotografiat [i la accesoriile acestora.
1.5 Aparatele de fotografiat cu vizor
reflex, cu obiectiv unic (de format mic)
Aparatele de fotografiat cu vizor reflex [i cu obiectiv
unic, de format mic, sunt cele mai r\spândite tipuri de
aparate, atât printre amatori, cât [i printre profesioni[ti.
Aparatele de fotografiat cu vizor
reflex cu obiectiv unic sunt `n prezent
foarte modernizate. Pia]a este plin\ de
modele perfec]ionate prin tehnologii
noi, cu focalizare automat\ [i procesor
suprafa]a filmului oglinda
de comand\, asigurând u[urin]a de
manevrare [i o calitate deosebit\ a
fotografiei.
Multifunc]ionalitatea
Aparatele de format mic cu vizor
reflex [i cu oglind\ au aproape `ntreaga
gam\ de accesorii [i facilit\]i. Au un
sistem ideal de construc]ie a vizorului,
`ntrucât pe pelicul\ apare exact ceea ce
vede fotograful. Oglinda proiecteaz\
imaginea pe geamul mat, iar prisma o
inverseaz\. Multifunc]ionalitatea
acestui tip de aparate este dat\ de
posibilit\]ile de fixare a unui num\r
LEC}IE DEMONSTRATIV|
mare de obiective [i accesorii.
Exponometrul
Practic, toate aparatele cu vizor reflex
cu obiectiv unic au exponometre, ceea
prisma
exponometrul
geam mat
ce face posibil\ corectarea direct\ a
fluxului de lumin\ `n vizor. Multe
aparate de fotografiat moderne au un
control automat al timpului de expunere.
Tipul de construc]ie cu oglinzi creeaz\
practic orice posibilitate de fotografiere,
inclusiv fotografierea unei suprafe]e mari
sau a unor obiecte aflate `ntr-o mi[care
continu\ [i rapid\.
Tendin]a actual\ este de creare a unui
aparat foto care s\ `ndeplineasc\ toate
func]iile unui fotograf, care s\ poat\ fi
asemuit unui fotograf.
Aparatele moderne de fotografiat
regleaz\ automat claritatea imaginii
(autofocalizare) [i se adapteaz\ automat
la condi]iile de iluminare, practic `n
orice mediu. Cel mai frecvent folosesc
filme de format mic.
Deoarece majoritatea `ncep\torilor
folosesc aparatele cu vizor reflex, s\
privim schema unui aparat de fotografiat
tipic, cu principalele sale elemente, cu
care vom lucra mai târziu. Aparatul de
fotografiat este un instrument `n mâinile
fotografului!
Avantaje:
• multifunc]ionalitatea [i
gama larg\ de modele
oferite pe pia]\;
• m\surarea expunerii prin
obiectiv;
• obiective interschimbabile;
• o excelent\ `ncadrare a
imaginii `n vizor;
• realizarea automat\ a multor
opera]ii.
Dezavantaje:
• la fotografiere, imaginea din
vizor dispare pentru un
moment, ceea ce nu permite
supravegherea subiectului [i
a declan[\rii blitzului;
• zgomotul produs de
multiplele componente care
se mi[c\ la fotografiere
(oglinda care se rote[te,
obturatorul);
• dereglarea clarit\]ii imaginii
(din cauza mi[c\rii oglinzii
`n sus [i `n jos).
7
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Componentele unui aparat de fotografiat cu vizor reflex, de dimensiuni mici

10 13 1 2 3 12 4 11 1. Timpul de expunere
2. Suport pentru blitz [i contact electronic
3. Vizor ocular aflat pe partea din spate
4. Bra] pentru derularea filmului `napoi
5. Buton de deblocare [i deta[are a obiectivului
6. Obiectiv
7. Inel de reglare a clarit\]ii imaginii
8. Bra] de deschidere a p\r]ii din spate
9. Declan[are automat\
10. Buton de declan[are
11. Inel de stabilire a sensibilit\]ii filmului
12. Prism\
8 9 7 6 5 13. Bra] de armare a aparatului

Pentru a `n]elege care sunt cerin]ele la care trebuie s\ r\spund\ materialele fotografice, iat\ un alt fragment din
lec]ia 1 referitor la filmele fotografice [i la diversele tipuri de hârtie fotografic\. La sfâr[itul acestei prezent\ri,
am ales un fragment din glosarul lec]iei 1, precum [i o parte din tema pentru acas\ comun\ lec]iilor 1 [i 2.

1.13 Materialele fotosensibile

Sec]iunile anterioare ne-au introdus `n domeniul aparaturii fotografice. ~n capitolul
de fa]\, ne vom opri asupra materialelor necesare ob]inerii fotografiilor cu ajutorul
aparaturii foto. Pentru `nceput s\ urm\rim materialele fotosensibile (filme foto).

{ti]i cu câte materiale foto are de-a face

un fotograf?
S\ `ncerc\m s\ facem primii pa[i `n
alegerea diferitelor tipuri de filme. Nu vom
alege o anumit\ marc\ de film, ceea ce ne
intereseaz\ este rezultatul final.
~n primul rând, trebuie s\ alegem un
produs cu care s\ ob]inem:
– imagini alb-negru;
– imagini color;
– imagini diapozitive.
Pentru ob]inerea unei imprim\ri
alb-negru, trebuie s\ alegem un
negativ alb-negru, pentru imprim\ri
color – un negativ color – iar pentru
diapozitive – un film diapozitiv.

8
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Vom face mai `n detaliu cuno[tin]\ cu

filmul alb-negru, deoarece materialele
alb-negru sunt mai u[or de prelucrat
individual.

Tipul de film
Al doilea pas al alegerii noastre
const\ `n stabilirea tipului de film: ce
m\rime [i ce propriet\]i de imprimare
trebuie s\ aib\ filmul? ~n aceast\ etap\
v\ va fi u[or, deoarece ansamblul de
parametri este determinat de tipul
aparatului de fotografiat pe care `l
folosi]i.
lung? Fotografierea unui portret dura pozi]ie nemi[cat\. Filmele actuale au
Al treilea pas este alegerea sensibili-
minute `n [ir, `n tot acest timp fixându-se nevoie numai de frac]iuni de secund\
t\]ii filmului cu care ne-am hot\rât s\
lucr\m. {tia]i c\, `n vremurile de `nceput ceafa [i spatele celui fotografiat, astfel pentru expunere. Acum vom analiza, `n
ale fotografiei, timpul de expunere era `ncât acesta s\ poat\ r\mâne `ntr-o linii mari, din ce se compune un film
foto.
de regul\, dup\ un anumit cod. Cele mai
1.16 Clasificarea filmelor [i a hârtiei r\spândite rollfilme sunt 120 – box. Ele
pot fi folosite pentru un num\r mare de
Emulsiile industriale se deosebesc `n func]ie de tipul pozi]ii, `n func]ie de tipul aparatului de
de t\iere. Astfel, exist\: fotografiat. Se fabric\ aparate de
fotografiat pentru negative de 4×4 cm
• planfilme cu 16 pozi]ii, 4,5×6 cm cu 15 pozi]ii,
6×6 cm cu 12 pozi]ii, 6×7 cm cu 10
• rollfilme pozi]ii [i 6×9 cm cu 9 pozi]ii.

• filme de format mic

• microfilme

Planfilmele
Practic, aceste filme nu sunt folosite
de c\tre amatori, deoarece sunt greu de
prelucrat [i necesit\ un echipament
nestandardizat; de aceea, nu ne vom
opri asupra lor. Vom prezenta `n
continuare rollfilmele, care se folosesc
la aparatele pentru filme de format mare.

Rollfilmele
Rollfilmele sunt protejate de un strat
din band\ de hârtie [i, de regul\, nu sunt
`n casete, ci rulate pe un mosor. Nu este
absolut necesar\ alegerea unui anumit
num\r de pozi]ii pe film, deoarece acesta
depinde de tipul aparatului de
fotografiat. Astfel de pelicule se vând,

9
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Se [tie c\, `n func]ie de tipul de aparat

foto, pot fi alese pelicule cu codul 220.
Ele au num\rul de pozi]ii de dou\ ori 6 × 7
mai mare [i hârtie de protec]ie la capetele 70 mm
filmului.
6 × 6
Filmele de format mic
Ast\zi, cele mai populare filme sunt
cele de format mic. Cu ele func]ioneaz\ 4 × 6,5
aproape toate aparatele de fotografiat.
Filmele de format mic au o l\]ime de
35 mm [i se ruleaz\ `n casete metalice 28 × 28
sau plastice. Fotograful poate alege filme
35 mm
cu 12, 24 sau 36 de pozi]ii. Codul klein-
filmelor de format mic este 135. beeld 35 mm
klein-
Anumite aparate foto func]ioneaz\ beeld
cu tipul 126 – box. L\]imea filmului half
este de 35 mm, iar caseta este 110
confec]ionat\ din mas\ plastic\. Filmul microfilm
are orificii perforate pentru cadre. La 35 mm
prelucrare, caseta se deschide. de format
mic 35 mm
Tipul de film 110 are l\]imea de 16 de format mic
mm [i codul 110. Formatul negativelor cu semicadre

Casetele au 12 sau 20 de pozi]ii.

Deoarece au un negativ de dimensiuni
– normal\ – contrast\ – foarte contrast\ func]ie de culoarea filtrului din
mici, folosirea lor se limiteaz\ la
– ultra contrast\. ansamblul de filtre al aparatului de
aparatele specializate (miniaturizate).
~n prezent se folose[te hârtia cu m\rit. Hârtia cu contrast variabil se
~n afar\ de acestea, uneori se folosesc
contrast variabil, care se modific\ `n `ntâlne[te tot mai des pe pia]\.
filmele disc.

Clasificarea hârtiei foto Codurile [i formatele filmelor foto

Aceast\ clasificare se face nu numai
`n func]ie de dimensiuni, ci [i dup\ Rapid 24×24 mm Aparatul foto Rapid, 16 pozi]ii
tipul de suprafa]\, dup\ aspectul ei, dup\
contrast. 110 13×17 mm Aparatul foto Pocket
Hârtia foto are un num\r mare de for- (de buzunar), 12 sau 20 pozi]ii
mate. Exist\ hârtie `n role mari, dar se
folose[te foarte rar de c\tre amatori. Nu 126 28×28 mm Instamatic, 12 sau 20 pozi]ii
vom putea prezenta toat\ clasificarea
formatelor, ci doar pe cele mai folosite: 135 35 mm Aparate de format mic,
10 × 15 cm , 13 × 18 cm [i 18 × 24 cm. 12, 24 sau 36 pozi]ii
Ve]i putea alege [i structura suprafe]ei:
lucioas\, mat\, raster, standard [.a.m.d. 127 4×6,5 cm 8, 12 sau 16 pozi]ii
Hârtia foto are un con]inut diferit de
argint halogenic. 120 6 cm 8, 10, 12, 15 sau 16 pozi]ii

Contrastul (grada]ia) 220 6 cm Film cu lungime dubl\ 120

Contrastul (grada]ia) hârtiei este
foarte important `n fotografie. Hârtia se 6×7 cm
alege `n func]ie de negativ. Nu ne vom
opri `n detaliu asupra acestei chestiuni, 6×9 cm
ci ne vom `ntoarce asupra ei mai târziu.
Amintim doar grada]iile accesibile 6×17 cm 4 pozi]ii
pentru hârtia de fotografiat (trebuie
amintit c\ depinde [i de produc\tor). O
list\ complet\ ar fi: ultra moale – moale

10
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

De[i codurile vechi DIN [i ASA nu se

1.17 Sensibilitatea
La toate aparatele de fotografiat, sensibilitatea la
lumin\ a filmului se fixeaz\ cu ajutorul unei manete.
Fotosensibilitatea filmului este indicat\ `ntotdeauna
pe ambalaj [i pe caset\.
Multe aparate de fotografiat din noua
genera]ie determin\ automat fotosen-
sibilitatea cu ajutorul a[a-numitei
codific\ri DX de pe caset\. Pe corpul
casetei filmului sunt indicate literele
DX, iar, cu ajutorul unor contacte
speciale, aparatul de fotografiat cite[te
aceste date.
Standardul ISO
Fotosensibilitatea filmelor se exprim\
`n coduri cifrice. ~n prezent, to]i
produc\torii de filme folosesc standardul
ISO (International Standardization
Organization). Codul se compune dintr-un
num\r dublu.
Anterior se foloseau standardele DIN
(Deutsche Industry Norm) sau ASA
(American Standard Association).
mai utilizeaz\, v\ atragem totu[i aten]ia
asupra lor, deoarece multe exponometre
[i manete de fixare a fotosensibilit\]ii
filmului la aparatul de fotografiat sunt
gradate `n conformitate cu aceste
sisteme.
~n capitolul de fa]\, ne-am propus s\
v\ atragem aten]ia asupra diferitelor
Codurile DIN sunt logaritmice: dac\
tipuri de aparate de fotografiat [i a
fotosensibilitatea filmului cre[te de dou\
multitudinii tipurilor de filme [i hârtii
ori, codul DIN va cre[te cu trei grade;
foto. Nu am avut inten]ia de a face o
filmul de 27 DIN are o sensibilitate de
descriere am\nun]it\ a materialelor
dou\ ori mai mare decât cel de 24 DIN.
Sistemul ASA folose[te progresia fotosensibile, ci doar de a v\ da o ima-
aritmetic\. Dac\ sensibilitatea se gine asupra acestei chestiuni. ~ntr-unul
dubleaz\, atunci se dubleaz\ [i codul. din capitolele urm\toare, vom reveni
Filmul de 400 ASA are o sensibilitate asupra acestui subiect.
de dou\ ori mai mare decât cel de
200 ASA [i de patru ori mai mare
decât cel de 100 ASA.
~n sistemul ISO, fotosensibilitatea
filmului este indicat\ pe ambalaj
astfel: ISO 400/27.
Prima parte a codului este vechea
valoare a fotosensibilit\]ii `n
sistemul ASA, iar a doua parte –
vechea codificare dup\ sistemul DIN.

Glosar
Autofocalizare Sistem de reglare a clarit\]ii imaginii cu ajutorul mecanismelor electronice,
care focalizeaz\ automat obiectul aflat `n cadru. Datorit\ acestuia,
fotograful nu mai trebuie s\ regleze claritatea imaginii manual, cu ajutorul
unui inel.

Vizor Mecanism de vizare [i `ncadrare a unei imagini `n vederea fotografierii.

Vizor-telemetru Vizor unit cu un telemetru.

Telemetru Sistem de m\surare a distan]ei de la camer\ la obiect. Principiul de lucru

al telemetrului se bazeaz\ pe func]ionarea ansamblului de lentile. Astfel,
claritatea nu este determinat\ prin obiectiv, ci printr-un sistem special.

Aparat de fotografiat cu vizor Aparat de fotografiat cu dou\ obiective. Unul dintre ele `ncadreaz\
reflex, cu dou\ obiective imaginea (obiectivul vizor), cel\lalt o focalizeaz\ spre pelicul\ (obiectivul
de fotografiere).

Halogenura de argint Bromur\ de argint sensibil\ la lumin\, care se afl\ `n stratul de emulsie [i
prezint\ imaginea format\.

11
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Tema pentru acas\ 1 [i 2

1. Cine este considerat creatorul fotografiei?
‰ à. Niepce;
‰ b. Scheele;
‰ c. Schultze;
‰ d. Daguerre.

3. Aparatul pentru fotografii tehnice se folose[te la fotografiile de arhitectur\ pentru c\:

‰ à. folose[te film de dimensiuni mari;
‰ b. geamul mat are o suprafa]\ mare;
‰ c. asigur\ o mai bun\ calitate a fotografiilor;
‰ d. permite corectarea perspectivei dispunând paralel liniile verticale.

5. Obiectivul zoom este un:

‰ à. teleobiectiv;
‰ b. superangular;
‰ c. obiectiv normal;
‰ d. obiectiv cu lungime focal\ variabil\.

Pentru a putea lucra cu aparatul de fotografiat, trebuie s\ [ti]i care sunt elementele sale componente [i cum
func]ioneaz\. Aceste lucruri sunt prezentate `n urm\toarele fragmente din lec]ia 2, care con]in, `n plus fa]\ de
elementele men]ionate anterior, [i câteva referiri la cele mai folosite tehnici de fotografiere.

• Viz
prin orul:
el ve
2.2 Prezentarea aparatului de vom
dem
ce
fotog e a c e
rafia
fotografiat .

• Ob Vizorul:
Indiferent de ce tip de aparat de fotografiat tu
ajuto ratorul: c Prin vedem ceea ce
el
rul lu u
a]i ales, principiul de baz\ al func]ion\rii timp i
ul de stabilim vom fotografia.
filmu expu
lui este acela[i, fie c\ e camer\ obscur\, lui la nere
lumi a
n\.
fie c\ e cel mai modern aparat: toate • Ob
iecti • Obturatorul: cu
func]ioneaz\ pe principiul camerei obscure. fasci vul: form ajutorul lui stabilim
culul eaz\ a
lumi d e r a z e d timpul de expunere
~ntr-una din p\r]ile camerei este a[ezat filmul rulat, ob]in n\ e
erea pentru filmului la lumin\ .
iar `n partea cealalt\ sistemul de lentile. ~n momentul unei
distin imagini
cte.
expunerii, lumina cade pe pelicul\, prin lentile \
• Di • Obiectivul: formeaz
(`nlocuite mai târziu cu obiectivul). Sub ac]iunea fasciculul de raz e de
obiec afragma
luminii se formeaz\ a[a-zisa imagine latent\, adic\
tiv
canti ului: regle lumin\ pentru
care
tatea
d
az\ ob]inerea unei imagini
imaginea este deja existent\, dar nu se poate c a d e e lumin\ distincte.
pe pe
vedea `nc\, deoarece nu s-a realizat developarea. licul\
.
• Ca
Studiem materialul mai departe sprijinindu-ne mera
sa • Diafragma
pe ilustra]ia din cap. 1.5, lec]ia 1; suntem apara u c o r p u l obiectivului: regleaz\
fotog t u lui de
rafia
t cantitatea de lumin\
suficient de preg\ti]i acum s\ urm\rim p\r]ile prote : a
c]ia ` sigur\ care cade pe pelicul\
.
componente ale unui aparat de fotografiat. mpot
lumin riva
ii.
Trebuie s\ amintim c\ orice aparat de l
• Pâr • Camera sau corpu
ghia ului de fotografiat:
fotografiat are o serie de componente de ar
ma
aparat
filmu
obligatorii, al c\ror mod de func]ionare lui pe r e a asigur\ protec]ia
derul n tru
area
cadru `mpotriva luminii.
`l vom urm\ri `n continuare. urm\ lui
tor.

12

2.9 Obiectivul
Urm\toarea component\ esen]ial\ a aparatului de
fotografiat este sistemul de lentile sau obiectivul.
Alt\dat\ se numea pur [i simplu lentil\, dar acest
termen nu este chiar exact, `ntrucât obiectivul este
un sistem compus din mai multe lentile.
Obiectivul este „ochiul” aparatului
de fotografiat, c\ci prin el vedem ceea ce
va ap\rea `n fotografie. Obiectivul adun\
razele de lumin\ `n a[a fel `ncât ele s\
poat\ crea imaginea care cade pe film.
~n acest capitol, nu ne vom referi la
propriet\]ile optice ale lentilelor
care formeaz\ imaginea,
deoarece acestui subiect
`i vom dedica o lec]ie
separat\. Ne vom referi
doar la câteva principii de
func]ionare esen]iale, pe
care este absolut necesar
s\ le cunoa[tem.
Pentru c\ vorbim despre
obiective, trebuie s\
clarific\m conceptele de
distan]\ focal\ [i unghi al
câmpului de vedere.
Oricare dintre noi trebuie s\ fi auzit
vorbindu-se despre obiective de 50, 135
mm [.a.
Pentru a `n]elege corect ce reprezint\
distan]a focal\, trebuie s\ facem analogia
cu o lentil\ care m\re[te. To]i ne-am jucat
cândva cu o lup\. Cu ajutorul unei lupe
am prins razele de soare [i le-am adunat
`ntr-un punct, putând astfel s\ ardem,
spre exemplu, o bucat\ de ziar.
Pentru ca acest lucru s\ se `ntâmple,
lupa trebuia s\ fie ]inut\ pe o anumit\
suprafa]\ a ziarului, pentru ca razele de
soare s\ se concentreze `ntr-un anumit
punct. Distan]a dintre lup\ [i ziar o
numim distan]\ focal\, iar punctul de
concentrare a razelor de lumin\, focar.
~n fotografie, ace[ti termeni nu sunt chiar
atât de simpli cum apar aici, totu[i,
LEC}IE DEMONSTRATIV|
pentru o prezentare `n linii mari, o astfel
de ilustrare este suficient\. De distan]a
focal\ a unui obiectiv fotografic depinde
sub ce unghi de vedere va fi fotografiat
un peisaj sau un obiect cu ajutorul
obiectivului dat.
La aparatele de fotografiat reflex de
dimensiuni mici (mai departe vom vorbi
chiar despre ele), pentru obiectivele
normale, distan]a focal\ este `ntre 40 [i
50 mm. Pentru ochiul omenesc, unghiul
de vedere este de aproape 46 de grade.
Acesta corespunde exact unghiului de
vedere al obiectivului cu o distan]\
focal\ de 50 de mm, sau, altfel spus,
obiectivului de 50 de milimetri, care este
considerat, din aceast\ cauz\, obiectiv
„normal”.
Dac\ unghiul de vedere al
obiectivului este mai mare, acesta se
nume[te grandangular, iar dac\ este mai
mic, teleobiectiv.
La obiectivele cu unghi larg,
suprafa]a de acoperire a cadrului este mai
mare, deci obiectele pozate arat\ mai
mici. Cu ajutorul teleobiectivului, cadrul
acoper\ un câmp mai mic, prin urmare
obiectele fotografiate par mai mari.
Astfel, dac\ folosim un obiectiv
standard de 50 mm, nu trebuie s\ uit\m
c\ e valabil doar pentru aparatele de
fotografiat de dimensiuni mici (Leica).
Pentru aparatele cu film lat, cum ar fi
Hasselblad, Bronica, Mamiya, care
func]ioneaz\ cu negative de format
6×6 sau 6×4,5, se folosesc alte
obiective.
Pentru aparatele de foto-
grafiat 6×6 se folosesc
obiective cu distan]a focal\
de 80 sau 85 mm, iar pentru
aparatele de fotografiat de
format 6×4,5, obiectivul
normal este de 75 mm.
Calculul se face foarte u[or.
M\rimea fotogramei la
aparate de dimensiuni mici
este de 24×36 mm. M\surând
diagonala (distan]a dintre un
unghi [i unghiul opus), ob]inem o
diagonal\ de 43,3 mm. La un negativ
de 6×6, diagonala este de 85 mm. Aceste
rezultate reprezint\ distan]a focal\ a
obiectivului normal.
Conform teoremei lui
Pitagora:
a2 + b2 = c2
Pentru negativele de
dimensiuni mici, l\]imea (a) este
de 24 mm, iar lungimea (b) de
36 mm.
Atunci:
242 + 362 = 1872
C= l872 = 43,3
13

Obiectivul zoom
(transfocatorul)
~n prezent, obiectivul zoom este foarte
popular. Distan]a focal\ a acestuia este
variabil\, astfel `ncât, cu un singur
obiectiv, se poate ob]ine un num\r mare
de distan]e focale diferite. Se [tie, de
exemplu, c\ obiectivele zoom au 28-70
mm sau 70-210 mm. Ne`ndoielnicul lor
avantaj este faptul c\ pot `nlocui un num\r
mare de obiective cu focal\ fix\.
Dezavantajul const\ `n faptul c\ dau
o calitate mai slab\ a fotografiei decât
cea care se poate ob]ine la obiectivele
cu distan]\ focal\ fix\. Un astfel de
obiectiv nu poate fi considerat o
component\ esen]ial\ a aparatului de
fotografiat, dar, `ntr-o mare m\sur\,
obiectivul determin\ calitatea
fotografiilor voastre.
Iat\ o prezentare a tipurilor de
obiective cu indicarea
unghiurilor de vedere
corespunz\toare `n
grade (pentru
aparatele de
fotografiat
2.11 Manevrarea aparatului de fotografiat
Primii pa[i
Deoarece v-a]i hot\rât s\ v\ ocupa]i
de fotografie, trebuie s\ `n]elege]i
c\ [i aici exist\ o anumit\ succesiune
de pa[i obligatorii:
• Asigura]i-v\ c\ exist\ [i sunt `n
stare de func]ionare bateriile din
aparat. Dac\ `ntr-un anumit
moment se descarc\ sau ies din
uz, aparatul de fotografiat – mai
LEC}IE DEMONSTRATIV|
Tipul de obiectiv Distan]a focal\ Unghiul de vedere
(aproximativ) (grade)
Ochi de pe[te 7,5 mm -15 mm 180°
Superangular 17 mm - 20 mm 95-100°
Grandangular 24 mm - 35 mm 63-84°
Normal 40 mm - 58 mm 43-46°
Focalizator la distan]\ 75 mm -105 mm 24-32°
Teleobiectiv 135 mm - 300 mm 9-18°
Superteleobiectiv 400 mm -1.000 mm 2-6°
de dimensiuni mici). Multe obiective de Obiectivul nu se compune doar dintr-o
acest fel au o construc]ie complex\. lentil\, de[i de `mbinarea corect\ a unui
Obiectivele se aleg `n func]ie de num\r mare de lentile depinde, `ntr-o
luminozitatea lor [i de particularit\]ile mare m\sur\, calitatea fotografiei. ~n
de construc]ie. obiectiv este fixat\ diafragma iris prin
care se regleaz\ cantitatea de lumin\ care
cade pe film. Poate fi comparat\ cu irisul
unui ochi omenesc. La o lumin\
puternic\, deschiderea irisului
se mic[oreaz\, la una slab\
devine mai mare,
reglându-se astfel
cantitatea de
lumin\.
Foto: firma Nikon
urme de pic\turi, praf sau
zgârieturi. Acest lucru se refer\ [i
ales cele moderne – nu mai
la suprafe]ele interioare ale
aparatului. ~nl\tura]i urmele de
func]ioneaz\, deoarece aproape
film [i mizerie. Ave]i grij\ s\ nu
toate mecanismele lui se
alimenteaz\ de la baterii. Multe murd\ri]i aparatul `n interior.
aparate de fotografiat au un sistem Aten]ie: nu atinge]i elementele
de control mecanic, totu[i obturatorului!
• Acum introduce]i filmul.
majoritatea lor func]ioneaz\ r\u
Asigura]i-v\ c\ primul cap\t al
f\r\ o alimentare suplimentar\ de
la baterii. filmului a r\mas `ntre lamelele
• Verifica]i cur\]enia lentilelor rolei, iar din]ii rolei au intrat `n
obiectivului. Nu trebuie s\ existe perfora]iile de pe marginea
14
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

filmului. Multe aparate de

fotografiat automate fac acest
lucru singure; `n schimb, `n cazul
altora trebuie f\cute [i alte
opera]ii.
• ~nchide]i peretele posterior al
aparatului, având grij\ ca acesta
s\ fie bine `nchis [i curat.
• Derula]i filmul pu]in, pân\ când
apare cadrul marcat cu cifra 1.
Verifica]i func]ionarea armând [i
declan[ând o dat\ sau de dou\ ori. Pozi]ionarea aparatului de fotografiat Pozi]ionarea aparatului de fotografiat
• Studia]i instruc]iunile de pe film, pentru fotografii orizontale pentru fotografii verticale
pentru a vedea ce sensibilitate
trebuie s\ `i indica]i aparatului determin\ singure sensibilitatea • Acum aparatul de fotografiat este
vostru. Orienta]i indicatorul de filmului, dar numai la pelicule cu gata de lucru. Privi]i prin vizor [i
stabilire a sensibilit\]ii filmului cod DX (majoritatea filmelor alege]i subiectele care v\ plac.
la valoarea corespunz\toare, de actuale sunt a[a). Exponometrul Regla]i claritatea imaginii `n
exemplu ISO 100. Aparatele de prime[te astfel toate datele func]ie de subiectul principal.
fotografiat cu a[a-zisul cod DX necesare.

2.12 Fotografia aplicat\

Indiferent de ce obiect a]i ales s\ fotografia]i, pentru ob]inerea unei fotografii trebuie
s\ face]i o serie de opera]iuni. Trebuie s\ `n]elege]i c\ o fotografie con]ine anumite
elemente pe care fotograful trebuie s\ le organizeze.
~nainte de toate este, fire[te, obiectul pe care
`l fotografiem. Cum se `ncadreaz\ acest obiect `n
fotografie? Iat\ de la ce trebuie s\ pornim.
Cum se alege subiectul pentru a ob]ine cele
mai bune rezultate? Privi]i obiectul [i `ncerca]i
s\-i g\si]i cea mai bun\ pozi]ie, str\duindu-v\ s\
v\ imagina]i cum va ar\ta `n cadru.
Tot ceea ce `mpiedic\ planul vostru trebuie
`nl\turat din cadru, `ntrucât v\ distrage aten]ia
de la obiectul principal.
Trebuie s\ alege]i voi `n[iv\ cum ve]i `ncadra
obiectul. Ce vre]i s\ vede]i `n fotografie?
Pute]i alege un plan general, spre exemplu un
peisaj cu o cas\. Pute]i fotografia un plan general,
care s\ con]in\ doar o anumit\ por]iune dintr-un
peisaj, sau chiar o parte care s\ redea construc]ia
de baz\ a subiectului.

Peisaj (prim plan)

15
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Al doilea element al unei compozi]ii

Peisaj (prim plan). Foto: Ella Gerich
este momentul fotografierii. Pentru
subiectele statice, acest lucru nu este
chiar atât de important ca pentru cele `n
mi[care.
Totu[i, nu trebuie nesocotit acest
aspect nici la obiectele statice. ~n
anumite momente, chiar [i la peisaje,
lumina solar\ poate crea o imagine
avantajoas\ prin jocul de lumini [i
umbre.
Un moment important este cel al
fotografierii copiilor sau a familiei.
Expresia fotografiei, orientarea,
racursiurile nea[teptate joac\ un rol
hot\râtor `n reu[ita fotografiei.
Un al treilea element al compozi]iei
`l constituie punctul de sta]ie. Alegem
locul pentru fotograf [i aparat, `n a[a fel
`ncât s\ punem `n eviden]\ subiectul
Perspectiva „de broasc\”
fotografiat. Punctul de sta]ie ales `n

Peisaj (plan general). Foto: Ella Gerich Perspectiva zborului de pas\re

Pute]i s\ alege]i un cadru cu plan
mediu, `n care obiectul principal s\ fie
`n prim plan, sau pute]i face un prim
plan, eliminând unul sau mai multe
detalii.
Pute]i face fotografii cu elementele
uneia sau alteia dintre combina]ii.
Pentru `nceput, varianta ideal\ este
realizarea unor fotografii de prob\,
urmate de alegerea celei mai bune dintre
ele [i studierea cauzelor pentru care un
anumit cadru este mai bun decât
celelalte.
partea de sus a unei compozi]ii scoate `n
eviden]\ perspectiva.
E de preferat, spre exemplu, s\ v\
fotografia]i copilul jucându-se `n curte
de la `n\l]imea ochilor lui.
Fotografiile f\cute dintr-un punct jos
(perspectiva „de broasc\”) creeaz\ adesea
efecte interesante, `ntrucât obiectele din
prim-plan sunt scoase `n eviden]\ prin
lipsa fondului.
Fotografierea dintr-un punct `nalt
(perspectiva zborului de pas\re) este
avantajoas\ din toate punctele de vedere,
creându-se impresia m\ririi distan]ei
dintre obiecte.
Linia de orizont urc\ `n partea de sus
a fotografiei, iar obiectele din prim-plan
par mai mici. Totu[i, mul]i fotografi aleg
din obi[nuin]\ fotografierea de la
`n\l]imea ochilor, adic\ dintr-un punct
de vedere „normal”.
~ncerca]i s\ face]i fotografii din
diferite puncte [i stabili]i pentru
dumneavoastr\ când [i pentru ce
subiecte este mai bine s\ folosi]i unul
sau altul dintre punctele de sta]ie.

16
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Al patrulea element care joac\ un rol acestea joac\ un anumit rol `n redarea trebuie s\ creeze un sistem, s\ fie unitare.
important este culoarea (dac\ lucra]i cu profunzimii suprafe]ei `ntr-o fotografie. ~ncerca]i s\ face]i `n a[a fel `ncât, `n
un film color). Iluminarea obiectului [i volumul fotografiile voastre, obiectul principal
Culorile vii `mbun\t\]esc aspectul acesteia sunt parametri pe care `i putem s\ se afle `n mijlocul cadrului. Acest lucru
unei fotografii. Ele pot fi redate puternic regla prin timpul de fotografiere. se `ntâmpl\, `n primul rând, involuntar,
prin contrast sau prin armonie. Culorile, Un al [aselea element, legat de deoarece mijlocul de reglare a clarit\]ii
f\r\ `ndoial\, au o ac]iune psihologic\ compozi]ie, este pozi]ionarea obiectului imaginii se afl\ `n centrul geamului mat.
puternic\. `n fotografie. Este unul dintre factorii Din aceast\ cauz\ se a[az\ de obicei `n
Culorile se schimb\ pe parcursul unei care chiar se afl\ la dispozi]ia voastr\. acel loc obiectul principal din fotografie,
zile; `ncerca]i s\
sesiza]i diferen]a
lucrând cu un film color.
Fotografia]i un peisaj `n
diferite momente ale
zilei, de diminea]a
devreme [i pân\ seara
târziu, la interval de una
sau dou\ ore.
Al cincilea element
foarte important este
iluminarea. Tot ceea ce
ne `nconjoar\, m\sura-
bil `n trei dimensiuni,
Compozi]ie central\ Compozi]ie necentral\
apare `n fotografie `n
doar dou\.
Adâncimea [i volumul, pe care le Stabili]i `n totalitate cum fotografia]i un dar pute]i manevra aparatul dup\ bunul
vedem doar cu ochii no[tri, nu pot fi obiect [i asupra c\rei p\r]i din fotografie plac, pentru a plasa obiectul `n orice loc
redate pe hârtia fotografic\ decât dup\ vre]i s\ atrage]i aten]ia. din cadru. Fotografia voastr\ va c\p\ta
mai multe `ncerc\ri. ~n fotografie, putem Compune]i fotografia `n a[a fel `ncât `n plus originalitate [i dinamism. Iat\ c\
reda senza]ia de adâncime a suprafe]ei s\ fie clar\ diferen]a de m\rime dintre ave]i nenum\rate posibilit\]i de a fi
folosind iluminarea obiectelor. Acest obiecte. originali `n modul de compunere a
lucru se poate face nu prin cantitatea de Obiectul principal (subiectul de baz\) fotografiilor, trebuie doar s\ v\ str\dui]i
lumin\, ci prin calitate. trebuie s\ domine fotografia, iar ceea ce s\ face]i fotografiile din ce `n ce mai
Din care unghi cade lumina, cum ne r\mâne trebuie doar s\ vin\ `n bune.
pozi]ion\m `n raport cu lumina, toate completare. Elementele din fotografie

Din lec]ia 9, am ales câteva fragmente `n care este prezentat\ tehnica de developare a filmelor alb-negru [i o aplica]ie
extrem de util\.

PROCESUL NEGATIV ALB-NEGRU

Introducere
Probabil nu v-a]i decis înc\ s\ v\ ocupa]i voi în[iv\ de prelucrarea filmelor, dar
ne-am hot\rât s\ dedic\m, totu[i, câteva lec]ii acestui subiect. Trebuie s\ vin\ [i
un moment în care s\ face]i singuri aceast\ opera]iune.

F\r\ nici o îndoial\, trebuie s\ înv\]a]i s\ prelucra]i singuri filmele. Gândi]i-v\ numai:

• Dup\ ce ve]i câ[tiga pu]in\ experien]\, ve]i face fotografii alb-negru la fel de bune ca majoritatea laboratoarelor
fotografice. Totul ]ine, de fapt, de voi. Folosind procese [i regimuri de prelucrare standard, ve]i putea s\ controla]i

17
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

fotosensibilitatea materialelor [i s\ prelucra]i filmul [i hârtia cu totul altfel decât se face în laboratoarele fotografice.

• Ve]i vedea extrem de rapid rezultatele eforturilor voastre. În numai câteva ore ve]i ob]ine fotografiile.

• Spre deosebire de laboratoare, care fac fotografii în formate standard, ve]i putea s\ alege]i voi dimensiunile
fotografiilor pe care le face]i dup\ ce negative vre]i.

• Pute]i decupa sau recadra fotografia. Adeseori, imaginea pe negativ cuprinde mai mult decât dorim; de aceea, `n
laborator putem decupa din imagine `ncadratura dorit\ prin m\rirea sc\rii imaginii.

• ~n plus, ve]i avea o mare satisfac]ie s\ privi]i fotografiile f\cute de voi de la început pân\ la sfâr[it.

• Ve]i înv\]a mult mai multe lucruri despre filme, hârtie, substan]e fotografice. Ve]i înv\]a [i s\ face]i mai bine
fotografiile, s\ le sim]i]i dintr-o prim\ privire [i s\ valorifica]i iluminarea obiectelor.

Cu alte cuvinte, nu mai sta]i pe caracteristicile materialelor fotografice procesul de prelucrare al materialelor
gânduri, dar nici nu e cazul s\ începe]i alb-negru, c\rora le vom acorda o mare fotografice, dar de câteva elemente
direct cu prelucrarea materialelor color. aten]ie în aceast\ lec]ie. În practic\, nu teoretice tot este nevoie.
Pentru început, este bine s\ v\ însu[i]i trebuie neap\rat s\ intra]i în detaliu în

9.7 Aplica]ie
9.7.1 Care este scopul develop\rii?
Problema const\ în ob]inerea unor intensitatea agit\rii solu]iei [i concen- c\ respectarea recomand\rilor produc\-
negative de bun\ calitate, care pot fi tra]ia revelatorului. Ace[ti parametri torului asigur\ ob]inerea rezultatului
imprimate f\r\ probleme pe hârtie trebuie s\ fie foarte riguros supra- dorit. Totu[i, datele prezentate sunt
fotografic\ normal\. De executarea veghea]i pe parcursul develop\rii relative, putându-se schimba în func]ie
copiilor pozitive ne vom ocupa în lec]ia filmului. de condi]iile concrete de lucru. Dup\ ce
10. Pentru o bun\ rezolvare a acestei ve]i developa [i ve]i face copii, dup\
probleme, negativele trebuie s\ 1 Timpul câteva filme ve]i [ti s\ stabili]i intervalele
corespund\ câtorva cerin]e. Calitatea Nu uita]i s\ studia]i instruc]iunile de necesare de timp, dar pentru început
negativelor depinde de urm\torii factori: folosire a revelatorului [i cele de folosire urma]i instruc]iunile.
1) granula]ie fin\; a filmului. Timpul de developare
2) contrast; depinde, în mare m\sur\, de tipul
2 Temperatura
3) densitate; filmului, de tipul revelatorului [i de Controla]i în permanen]\ temperatura
4) claritate. gradul lui de diluare. Nu uita]i niciodat\ [i men]ine]i-o la 20 de grade. Este
Vom urm\ri pe rând aceste no]iuni,
întrucât le ve]i folosi în aplica]ia
practic\ care urmeaz\ [i v\ vor ajuta
ulterior s\ evalua]i mult mai bine
calitatea negativelor. Aceste caracte-
ristici depind, pe de o parte, de caracterul
develop\rii filmului, iar pe de alt\ parte,
depind în mare m\sur\ de regimul de
expunere a filmului.
Am prezentat cei patru factori care
determin\ calitatea unui negativ. Acum
s\ urm\rim cei patru parametri care
determin\ calitatea unei develop\ri.
Ace[tia sunt: concentra]ia revelatorului,
temperatura lui, timpul de developare,

18
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

obligatoriu s\ studia]i [i s\ respecta]i

instruc]iunile în cazul abaterii de la
aceast\ valoare de temperatur\! Dac\ se
întâmpl\ s\ face]i developarea la o
temperatur\ mai mare sau mai mic\,
rezultatele nu vor mai fi cele a[teptate.
Men]ine]i [i temperatura celorlalte
solu]ii tot în jurul valorii de 20 de grade,
pentru a nu deteriora emulsia. Explica]ia
const\ în faptul c\ emulsia filmului
poate s\ se încre]easc\ sau s\ crape,
f\când ca la executarea copiilor s\ apar\
o structur\ mozaic, numit\ reticula]ie.

3 Agitarea sau amestecarea

Din când în când, solu]ia din tanc
trebuie amestecat\ pentru asigurarea
uniformit\]ii parametrilor de develo-
pare. Acest lucru se face, de regul\, prin
agitare sau prin întoarcerea tancului.
Ve]i g\si recomand\rile necesare în
instruc]iunile de folosire a tancului de
developare.

4 Concentra]ia revelatorului
Cu cât dilua]i mai mult revelatorul,
cu atât mai slab va ac]iona acesta [i
timpul de developare va cre[te. Diluarea
puternic\ se aplic\ doar în anumite
cazuri speciale.
S\ trecem acum la descrierea pas cu
pas a procesului de developare.

9.7.2 Developarea pas cu pas

Pasul 1:
La sfâr[itul fotografierii, dup\ în aparatul de fotografiat [i decupa]i
derulare, filmul se afl\ în caseta lui, col]urile ascu]ite ale cap\tului de film
înf\[urat pe mosor, iar din caset\ nu iese în dreptul orificiilor perforate.
decât cap\tul de prindere a filmului în Desf\[ura]i filmul de pe bobin\ [i
tanc. Trage]i un pic de el pân\ când desprinde]i-l cu grij\ de racord.
filmul se vede la l\]imea lui normal\.
T\ia]i cap\tul de fixare în aparat cu o
foarfec\. Dac\ filmul a fost derulat în
întregime [i se afl\ cu totul în caset\,
trebuie s\ deschide]i caseta pe întuneric.
Deschide]i caseta, t\ia]i cap\tul de fixare

19

Pasul 2:
Verifica]i dac\ sunt fixate corect
componentele tancului. Sunt a[ezate
corect partea de sus [i de jos a spiralei?
Introduce]i începutul filmului în partea
receptoare a spirei. R\suci]i rând pe rând
cele dou\ jum\t\]i de spiral\, în a[a fel
încât filmul s\ se prind\ în orificiile ei.
Spirala trebuie neap\rat s\ fie uscat\,
deoarece, dac\ este ud\, filmul nu va
putea fi aranjat în ea. }ine]i filmul doar
de margine, iar când este complet
înf\[urat pe spiral\, t\ia]i-i cap\tul. Dac\
nu reu[i]i s\ înf\[ura]i filmul, mai
încerca]i o dat\, dar în nici un caz nu cu
for]\, deorece risca]i s\-l mototoli]i sau
s\-l rupe]i. V\ recomand\m ca, înainte
de a înf\[ura filmul pe spiral\, s\ face]i
aceast\ opera]iune la lumina zilei, cu un
alt film, vechi, deja developat.
Pasul 7:
Dup\ ce trece timpul de developare,
scurge]i revelatorul (e mai bine s\
începe]i cu câteva secunde mai
LEC}IE DEMONSTRATIV|
Antrena]i-v\ de câteva ori [i în întuneric;
abia dup\ aceea lucra]i cu filmul care
trebuie developat. Dup\ câteva încerc\ri
ve]i reu[i f\r\ probleme.
Pasul 3:
Lua]i cu grij\ tancul [i nu uita]i s\ v\
asigura]i c\ lumina nu va trece prin el.
Introduce]i spirala cu filmul în tanc [i
în[uruba]i capacul. Construc]ia tancului
pe care l-a]i achizi]ionat de pe pia]\ ar
putea s\ fie diferit\ de cel pe care l-am
descris, de aceea cel mai bine este s\ v\
familiariza]i cu tancul pe care `l ave]i la
dispozi]ie.
Pasul 4:
Preg\ti]i toate solu]iile necesare:
revelatorul, baia-stop [i fixatorul.
Verifica]i temperatura. A[eza]i vasele cu
solu]ii pe masa de lucru în ordinea
devreme, deoarece turnarea
revelatorului mai dureaz\ ceva vreme).
Anumi]i revelatori pot fi folosi]i [i de
opera]iunilor de prelucrare a filmului.
Pasul 5:
Scoate]i dopul tancului (Aten]ie! Nu
capacul, ci dopul) [i turna]i revelatorul
în tanc cu grij\ [i cât mai repede. Porni]i
cronometrul sau timer-ul. Pune]i dopul
la loc [i lovi]i u[or tancul pe mas\, în
a[a fel încât s\ se îndep\rteze bulele de
aer de pe suprafa]a filmului. Învârti]i
energic de câteva ori spirala din tanc.
Pasul 6:
Agita]i solu]ia în func]ie de
recomand\rile produc\torului. De
obicei, acest lucru se face f\r\ încetare
în primele 30 de secunde, pe urm\ agita]i
câte 5 secunde la fiecare 30 de secunde.
Acest lucru înseamn\ aproximativ dou\
agit\ri în jum\tate de minut. Agitarea
trebuie s\ fie u[oar\, nu rapid\.
mai multe ori, de aceea va trebui s\ îi
turna]i înapoi în recipientul de
p\strare.
20
 LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pasul 8: sfâr[itul timpului men]ionat pentru Pasul 12:

Fixa]i cronometrul (timer-ul) din nou
la 0. Introduce]i în tanc solu]ia pentru
baia-stop, incluzând aceast\ opera]iune
în calculul timpului. Agita]i tancul timp
de 15 secunde, dup\ care v\ opri]i 30 de
secunde. Turna]i solu]ia înapoi în
recipientul de p\strare. O ve]i putea folosi
de mai multe ori.
Pasul 9:
Fixa]i cronometrul (timer-ul) din nou
la 0. Introduce]i în tanc solu]ia de fixare,
calculând deja timpul. Agita]i tancul
f\r\ întrerupere în primele 30 de secunde,
pe urm\ o dat\ la 30 de secunde. La
fixare, turna]i înapoi solu]ia pentru o
folosire ulterioar\.
Pasul 10:
Sp\la]i filmul în ap\ la aceea[i
temperatur\ ca [i solu]ia precedent\.
Lega]i unul din capetele unui furtun la
robinet, cel\lalt introducându-l în tanc.
Sp\la]i energic filmul.
Pasul 11:
Ad\uga]i câteva pic\turi de substan]\
activ\ pentru suprafa]\ în apa pentru
ultimele sp\l\ri (OP-7, OP-10, SV-104),
pentru a preîntâmpina formarea petelor
pe suprafa]a filmului la uscare.
Atârna]i filmul cu cârlige speciale,
pentru uscare, în locuri ferite de praf. Nu
folosi]i pensete sau cle[ti cu din]i.
Pasul 13:
T\ia]i filmul, a[eza]i fâ[iile t\iate
într-un plic [i nota]i parametrii de
fotografiere [i prelucrare. Ve]i avea
nevoie de ele mai târziu.
Dup\ ce ve]i developa singuri câteva
filme, ve]i ob]ine îndemânarea necesar\
[i ve]i vedea c\ developarea filmelor nu
este un proces prea dificil.

Cu aceste fragmente ale unei aplica]ii referitoare la procesul develop\rii,

se `ncheie lec]ia demonstrativ\ a cursului „Arta fotografiei”.

~n speran]a c\ materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea [i atractivitatea

cursului nostru pentru to]i cei interesa]i de acest domeniu,

v\ a[tept\m s\ deveni]i cursant al institutului nostru,

`nscriindu-v\ la cursul de Arta fotografiei!

21