Sunteți pe pagina 1din 21

LEC}IE DEMONSTRATIV|

INTRODUCERE

Fotografia este una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului al
XIX-lea. Odat\ cu cre[terea impresionant\ a volumului de informa]ii, a
devenit practic imposibil s\ existe vreun domeniu al activit\]ii omului
în care s\ nu se aplice fotografia, într-o form\ sau alta, ca mijloc principal
de înregistrare a informa]iei. Dup\ 150 de ani de existen]\, fotografia
[i-a g\sit aplicabilitatea în toate domeniile [tiin]ei, tehnicii [i culturii.
O r\spândire atât de larg\ a fotografiei a impus o mare exactitate [i un
grad înalt de expresivitate în redarea obiectelor fotografiate. Tehnica
fotografiei a atins în prezent un nivel foarte înalt, permi]ând ob]inerea
extrem de u[oar\ a imaginilor fotografice; de aceea, cu fiecare an, în
lume cre[te num\rul fotografilor amatori [i profesioni[ti. Milioane de
oameni redau zilnic în fotografii scene, peisaje, portrete, momente
importante.

Cursul nostru de Arta fotografiei v\ va ajuta s\ v\ însu[i]i tehnicile


fotografierii, de la bazele ei [i pân\ la m\iestria artistic\. Ave]i acum
posibilitatea s\ deveni]i un adev\rat artist fotograf, mul]umit\ structurii
accesibile a materialului de curs [i a num\rului mare de exemple [i
recomand\ri prev\zute sistematic `n cadrul lec]iilor.

Lec]iile sunt în a[a fel concepute încât s\ pute]i s\ v\ însu[i]i în timp


scurt [i cu eforturi minime elementele esen]iale ale proceselor fotografice
[i s\ v\ familiariza]i cu aparatura [i echipamentele necesare. Pentru a
în]elege modul de formare a imaginilor fotografice vor fi introduse în
lec]ii [i câteva no]iuni de fizic\. Cursul prezint\ comparativ diferitele
genuri de fotografie aplicat\, precum [i metodele speciale de ob]inere a
imaginilor. Ve]i afla metodele de prelucrare chimico-fotografic\ a
materialelor fotografice [i ve]i g\si recomand\ri privind fotografierea
diferitelor tipuri de obiecte. Pentru rezolvarea optim\ a problemelor
practice ce pot ap\rea în diferitele stadii de realizare a fotografiilor, în
curs sunt prezentate informa]ii detaliate privind întregul proces
fotografic, de la alegerea obiectului fotografiat [i pân\ la compozi]ia
final\ a cadrului.

O aten]ie deosebit\ a fost acordat\ proceselor fotografice color, deoarece


fotografia color este cea mai des folosit\, ea permi]ând redarea mult mai
fidel\ a realit\]ii.

Sper\m c\ modul de prezentare a informa]iei, precum [i utilizarea unor


ilustra]ii cât mai reprezentative vor face aceste lec]ii accesibile tuturor
celor care doresc s\ se ocupe de fotografie. V\ dorim ca, dup\ terminarea
cursului, s\ deveni]i un cunoscut artist fotograf, fotojurnalist sau, pur [i
simplu, un bun fotograf amator.

Succes!

2
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Particularit\]ile metodei de studiu


Automatizarea aparaturii fotografice din vremurile noastre permite oricui s\ fac\ fotografii, dar o fotografie cu adev\rat reu[it\
nu este la îndemâna tuturor. O fotografie bun\ are un farmec cu totul aparte [i spune mult mai multe decât o povestire de mii
de cuvinte. Pentru a crea o fotografie artistic\ nu este suficient\ tehnologia, trebuie s\ ave]i [i un ochi de artist.

Cursul Arta fotografiei propus de Eurocor se adreseaz\ tuturor persoanelor interesate de universul fascinant al fotografiei,
nefiind necesar\ o preg\tire anterioar\ în acest domeniu.

Scopul cursului este ca, prin prezent\rile teoretice [i sfaturile practice con]inute, s\ ajute orice fotograf amator încep\tor s\ î[i
însu[easc\ procesele fotografice esen]iale.

Cursul se compune din 30 de lec]ii, grupate în 15 module, prezentate sub forma unor fascicule care se îndosariaz\ într-o map\
special\ Eurocor. Fiecare modul con]ine, pe lâng\ cele dou\ lec]ii, [i formularul cu tema pentru acas\.

Modulele de studiu sunt numerotate unul în continuarea celuilalt, în felul acesta ele formând un tot unitar.

Am încercat s\ structur\m materialul într-o form\ simpl\ [i accesibil\, schemele, graficele [i desenele folosite u[urând în mare
m\sur\ însu[irea cuno[tin]elor. Calitatea grafic\ a materialului este deosebit\, acesta fiind bogat ilustrat cu lucr\ri de o foarte
bun\ calitate ale celor mai cunoscu]i fotografi europeni.

Partea practic\ a lec]iilor a fost conceput\ în a[a fel încât s\ pute]i s\ v\ însu[i]i singuri, pas cu pas, tehnica [i tehnologia
proceselor fotografice.

Pentru a v\ putea însu[i mai u[or terminologia de specialitate, la sfâr[itul fiec\rei lec]ii se g\se[te un glosar ce con]ine termenii
noi folosi]i.

Fiecare cursant are un profesor personal. Temele propuse la sfâr[itul fiec\rui modul vor fi expediate pe adresa Institutului
Eurocor, urmând ca profesorul personal s\ aprecieze corectitudinea r\spunsurilor [i s\ v\ transmit\ comentariile sale pe
marginea acestora.

V\ recomand\m s\ rezolva]i temele doar dup\ parcurgerea integral\ [i atent\ a materialului prezentat.

Întreb\rile care pot ap\rea de-a lungul cursului le pute]i clarifica cu ajutorul profesorului dumneavoastr\, care devine astfel
o surs\ util\ de sfaturi [i informa]ii pre]ioase. Alocând studiului individual 15 minute zilnic, ve]i vedea c\ rezultatele nu
vor înceta s\ apar\.

Structura lec]iilor
Toate modulele de studiu au o anumit\ structur\ didactic\, care se va p\stra pe întreg parcursul acestui curs:
• la începutul fiec\rei lec]ii se afl\ cuprinsul acesteia, care con]ine împ\r]irea pe capitole a principalelor teme discutate;
• la sfâr[itul fiec\rei lec]ii vi se propun câteva aplica]ii plecând de la materialul prezentat;
• în fiecare lec]ie, informa]iile deosebit de importante sunt încadrate într-un chenar special;
• pentru o mai bun\ `nsu[ire a materialului, toate lec]iile au o prezentare deosebit\, cu fotografii color, grafice, scheme [i
desene;
• la sfâr[itul fiec\rei lec]ii se g\se[te un glosar cu termenii de specialitate prezenta]i `n respectiva lec]ie;
• pentru fiecare modul este prev\zut\ o tem\ pentru acas\ (comun\ celor dou\ lec]ii ale modulului), pe care, dup\
rezolvare, o pute]i trimite profesorului personal pentru a fi corectat\.

3
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pentru a v\ forma o imagine de ansamblu asupra cursului, v\ prezent\m pentru `nceput programa de studiu.

Programa cursului Arta fotografiei


Lec]ia 1 Aparatura [i materialele
Lec]ia 2 Prezentarea aparatului de fotografiat
Lec]ia 3 Tehnica fotografierii
Lec]ia 4 Familiarizarea cu materialele fotografice
Lec]ia 5 Lumin\ [i culoare
Lec]ia 6 Determinarea expunerii
Lec]ia 7 Optica
Lec]ia 8 Optica. Clasificarea obiectivelor
Lec]ia 9 Procesul negativ alb-negru
Lec]ia 10 Procesul pozitiv alb-negru
Lec]ia 11 Tehnica de prelucrare a fotografiilor (opera]iunile finale)
Lec]ia 12 Lucrul cu filtrele de lumin\
Lec]ia 13 Macrofotografia
Lec]ia 14 Iluminarea
Lec]ia 15 Compozi]ia
Lec]ia 16 Prelucrarea materialelor color
Lec]ia 17 Tehnica prelucr\rii materialelor color
Lec]ia 18 Tehnica de prelucrare a materialelor fotografice alb-negru (controlul contrastului)
Lec]ia 19 Fotoreportajul [i fotojurnalismul
Lec]ia 20 Fotografia aplicat\: portretul
Lec]ia 21 Fotografia aplicat\: peisajul
Lec]ia 22 Fotografia aplicat\: sportul, natura moart\ [i nudul
Lec]ia 23 Filmele foto. Elementele de alimentare. Reproducerile fotografice
Lec]ia 24 Aparatul de fotografiat pentru fotografii tehnice
Lec]ia 25 Tehnica de lucru: zonarea
Lec]ia 26 Fotografia aplicat\: fotografia dup\ natur\
Lec]ia 27 Fotografia pentru publica]ii
Lec]ia 28 Reportajele despre nun]i [i alte evenimente
Lec]ia 29 Prezent\rile fotografice
Lec]ia 30 Fotografia [i computerul

S\ urm\rim acum câteva fragmente din lec]iile cursului, cu ajutorul c\rora v\ ve]i forma o imagine mai clar\ asupra modului
de structurare [i de abordare a materialului de studiu.

4
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pentru `nceput v\ prezent\m câteva fragmente din lec]ia 1, ce cuprind un


scurt istoric al fotografiei [i referiri la principiile de care trebuie s\ ]ine]i
seama atunci când v\ alege]i un aparat de fotografiat.

1.1 Istoria fotografiei (1)


~nainte de a ne opri asupra istoriei fotografiei, trebuie
s\ amintim c\ fotografia, ca atare, exist\ doar de 150
de ani, de[i proiecte [i `nsemn\ri referitoare la tehnica
`nregistr\rii imaginilor dateaz\ din vremuri mult mai
`ndep\rtate.

Aristotel Oglinda transparent\


Filozoful grec Aristotel a descoperit, Giovanni della Porta a observat c\,
`n jurul anului 350 `.Ch., c\, `ntr-o camer\ la instalarea unei oglinzi curbe
Leonardo da Vinci
`ntunecat\ cu un orificiu minuscul prin transparente `n camera obscur\, se
Leonardo da Vinci (1452-1519) a
care p\trunde lumina, piesele exterioare ob]ine o reflexie de dimensiuni mai l\sat o descriere am\nun]it\ a
de mobilier se reflect\ pe peretele opus. mari [i de o calitate mai bun\. camerei obscure. Ideile marelui
Imaginea astfel proiectat\ apare `ns\ Camera obscur\ a devenit un sprijin inventator, precum [i lucr\rile sale,
r\sturnat\. Acest fenomen, observat [i nemaipomenit pentru mul]i pictori, care s-au materializat `n construc]ia unei
camere care se folose[te [i ast\zi la
analizat de Aristotel, avea s\ fie mai au folosit-o pentru a proiecta o imagine aparatele de fotografiat moderne.
târziu folosit `n practic\. pe suprafa]a unui desen `n scopul
ob]inerii unei perspective bune [i a unor
propor]ii corecte. grafice mici [i u[or de manevrat [i
Camera obscur\ transportat. Ba mai mult, a ap\rut
Nu se [tie exact care este primul posibilitatea de a realiza reflexia
descoperitor al camerei obscure (din Imaginea vertical\ vertical\ a unei imagini cu ajutorul
latin\ – „camer\ `ntunecat\”), deoarece ~n secolele al optsprezecelea [i al oglinzii, fixat\ la 45° pentru controlul
mul]i oameni de [tiin]\ au studiat nou\sprezecelea au ap\rut premisele imaginii. Oglinda proiecta imaginea pe
principiile proiec]iei. reale de ob]inere a unei camere foto- o sticl\ mat\, fixat\ `n interiorul camerei.

~n camera obscur\ se ob]ine o imagine invers\.

5
LEC}IE DEMONSTRATIV|

ob]inem anumite informa]ii absolut


1.2 necesare, de aceea ne va fi util sfatul unui
Primul contact cu aparatul de fotografiat: consultant `n vânz\ri. Cere]i-i detalii
legate de structura [i de modul de
alegerea aparatului func]ionare a aparatului de fotografiat.
Compara]i aparatul cu cele oferite de al]i
produc\tori. Studia]i diferen]ele de pre].
Gândi]i-v\ c\ investi]i mult `n
Aparatele de fotografiat au ap\rut ca urmare a dorin]ei achizi]ionarea acestui aparat [i c\, `n
omului de a surprinde [i de a imortaliza momente schimb, trebuie s\ primi]i o tehnic\ cu o
gam\ larg\ de func]ii [i facilit\]i.
importante din existen]a sa. Pentru unii, fotografia este De aceea, trebuie s\ cânt\rim bine ce
un hobby, iar pentru al]ii, o profesie. vom alege.

Cine este preocupat de arta cre\rii `n func]ie de scopul pentru care `l


imaginilor va `ncerca s\ realizeze acest cump\ra]i. ~n aceast\ sec]iune, ne vom
lucru cât mai bine, cu ajutorul unui familiariza cu aparatele de fotografiat [i
echipament performant. ~n orice vom stabili criteriile `n func]ie de care ~nainte de toate, trebuie s\ alegem
moment, `n orice `mprejurare, un vom face aceast\ alegere. ~n capitolele `ntre diferitele tipuri de aparate:
fotograf trebuie s\ aib\ `ncredere `n urm\toare, vom urm\ri principalele • aparate foto cu vizare indirect\ (aparate
aparatul s\u. Este condi]ia obligatorie, elemente constitutive ale unui aparat [i compacte);
dar nu [i suficient\. modalitatea de lucru cu ele. • aparate foto cu vizare indirect\ cu
Din multitudinea de modele ~nainte de toate, pentru o alegere telemetru;
existente, v\ pute]i alege aparatul foto corect\ a camerei foto, trebuie s\ • aparate foto reflex, cu obiectiv unic (de
format “Leica”);
• aparate foto reflex, cu obiectiv unic (de
format mediu, cu film lat);
• aparate foto reflex, cu dou\ obiective
(cu film lat);
• aparate foto pentru fotografii tehnice;
• aparate foto cu axa obiectivului
mobil\;
• aparate pentru fotografiere panoramic\;
• aparate pentru fotografiere subacvatic\;
• aparate pentru fotografiere aerian\;
• aparate pentru fotografiere instantanee.

Mai departe, s\ vedem pe scurt


∆ avantajele [i dezavantajele fiec\rui tip
Aspectul exterior al de aparat.
diferitelor tipuri de aparate
foto

~n primul rând, vom face alegerea `n
func]ie de urm\toarele criterii
principale:
• scopul pentru care se folose[te
aparatul foto;
• greutate [i dimensiuni;
• u[urin]a de manevrare;
• calitatea imaginii;
• rezisten]\;
• siguran]\;
• pre].

6
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Tot din lec]ia 1 am ales un fragment referitor la anumite tipuri de aparate de fotografiat [i la accesoriile acestora.

1.5 Aparatele de fotografiat cu vizor (autofocalizare) [i se adapteaz\ automat


la condi]iile de iluminare, practic `n
reflex, cu obiectiv unic (de format mic) orice mediu. Cel mai frecvent folosesc

Aparatele de fotografiat cu vizor reflex [i cu obiectiv filme de format mic.

unic, de format mic, sunt cele mai r\spândite tipuri de Deoarece majoritatea `ncep\torilor
folosesc aparatele cu vizor reflex, s\
aparate, atât printre amatori, cât [i printre profesioni[ti.
privim schema unui aparat de fotografiat
tipic, cu principalele sale elemente, cu
Aparatele de fotografiat cu vizor mare de obiective [i accesorii.
care vom lucra mai târziu. Aparatul de
reflex cu obiectiv unic sunt `n prezent
foarte modernizate. Pia]a este plin\ de
Exponometrul fotografiat este un instrument `n mâinile
fotografului!
modele perfec]ionate prin tehnologii Practic, toate aparatele cu vizor reflex
noi, cu focalizare automat\ [i procesor cu obiectiv unic au exponometre, ceea
Avantaje:
• multifunc]ionalitatea [i
prisma gama larg\ de modele
oferite pe pia]\;
exponometrul
• m\surarea expunerii prin
geam mat
obiectiv;
• obiective interschimbabile;
• o excelent\ `ncadrare a
imaginii `n vizor;
• realizarea automat\ a multor
opera]ii.
suprafa]a filmului oglinda

Dezavantaje:

de comand\, asigurând u[urin]a de ce face posibil\ corectarea direct\ a • la fotografiere, imaginea din

manevrare [i o calitate deosebit\ a fluxului de lumin\ `n vizor. Multe vizor dispare pentru un

fotografiei. aparate de fotografiat moderne au un moment, ceea ce nu permite

control automat al timpului de expunere. supravegherea subiectului [i


Multifunc]ionalitatea Tipul de construc]ie cu oglinzi creeaz\ a declan[\rii blitzului;
Aparatele de format mic cu vizor practic orice posibilitate de fotografiere, • zgomotul produs de
reflex [i cu oglind\ au aproape `ntreaga inclusiv fotografierea unei suprafe]e mari multiplele componente care
gam\ de accesorii [i facilit\]i. Au un sau a unor obiecte aflate `ntr-o mi[care se mi[c\ la fotografiere
sistem ideal de construc]ie a vizorului, continu\ [i rapid\. (oglinda care se rote[te,

`ntrucât pe pelicul\ apare exact ceea ce Tendin]a actual\ este de creare a unui obturatorul);

vede fotograful. Oglinda proiecteaz\ aparat foto care s\ `ndeplineasc\ toate • dereglarea clarit\]ii imaginii

imaginea pe geamul mat, iar prisma o func]iile unui fotograf, care s\ poat\ fi (din cauza mi[c\rii oglinzii

inverseaz\. Multifunc]ionalitatea asemuit unui fotograf. `n sus [i `n jos).

acestui tip de aparate este dat\ de Aparatele moderne de fotografiat


posibilit\]ile de fixare a unui num\r regleaz\ automat claritatea imaginii

7
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Componentele unui aparat de fotografiat cu vizor reflex, de dimensiuni mici


10 13 1 2 3 12 4 11 1. Timpul de expunere
2. Suport pentru blitz [i contact electronic
3. Vizor ocular aflat pe partea din spate
4. Bra] pentru derularea filmului `napoi
5. Buton de deblocare [i deta[are a obiectivului
6. Obiectiv
7. Inel de reglare a clarit\]ii imaginii
8. Bra] de deschidere a p\r]ii din spate
9. Declan[are automat\
10. Buton de declan[are
11. Inel de stabilire a sensibilit\]ii filmului
12. Prism\
8 9 7 6 5 13. Bra] de armare a aparatului

Pentru a `n]elege care sunt cerin]ele la care trebuie s\ r\spund\ materialele fotografice, iat\ un alt fragment din
lec]ia 1 referitor la filmele fotografice [i la diversele tipuri de hârtie fotografic\. La sfâr[itul acestei prezent\ri,
am ales un fragment din glosarul lec]iei 1, precum [i o parte din tema pentru acas\ comun\ lec]iilor 1 [i 2.

1.13 Materialele fotosensibile


Sec]iunile anterioare ne-au introdus `n domeniul aparaturii fotografice. ~n capitolul
de fa]\, ne vom opri asupra materialelor necesare ob]inerii fotografiilor cu ajutorul
aparaturii foto. Pentru `nceput s\ urm\rim materialele fotosensibile (filme foto).

{ti]i cu câte materiale foto are de-a face


un fotograf?
S\ `ncerc\m s\ facem primii pa[i `n
alegerea diferitelor tipuri de filme. Nu vom
alege o anumit\ marc\ de film, ceea ce ne
intereseaz\ este rezultatul final.
~n primul rând, trebuie s\ alegem un
produs cu care s\ ob]inem:
– imagini alb-negru;
– imagini color;
– imagini diapozitive.
Pentru ob]inerea unei imprim\ri
alb-negru, trebuie s\ alegem un
negativ alb-negru, pentru imprim\ri
color – un negativ color – iar pentru
diapozitive – un film diapozitiv.

8
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Vom face mai `n detaliu cuno[tin]\ cu


filmul alb-negru, deoarece materialele
alb-negru sunt mai u[or de prelucrat
individual.

Tipul de film
Al doilea pas al alegerii noastre
const\ `n stabilirea tipului de film: ce
m\rime [i ce propriet\]i de imprimare
trebuie s\ aib\ filmul? ~n aceast\ etap\
v\ va fi u[or, deoarece ansamblul de
parametri este determinat de tipul
aparatului de fotografiat pe care `l
folosi]i.
lung? Fotografierea unui portret dura pozi]ie nemi[cat\. Filmele actuale au
Al treilea pas este alegerea sensibili-
minute `n [ir, `n tot acest timp fixându-se nevoie numai de frac]iuni de secund\
t\]ii filmului cu care ne-am hot\rât s\
lucr\m. {tia]i c\, `n vremurile de `nceput ceafa [i spatele celui fotografiat, astfel pentru expunere. Acum vom analiza, `n
ale fotografiei, timpul de expunere era `ncât acesta s\ poat\ r\mâne `ntr-o linii mari, din ce se compune un film
foto.
de regul\, dup\ un anumit cod. Cele mai
1.16 Clasificarea filmelor [i a hârtiei r\spândite rollfilme sunt 120 – box. Ele
pot fi folosite pentru un num\r mare de
Emulsiile industriale se deosebesc `n func]ie de tipul pozi]ii, `n func]ie de tipul aparatului de
de t\iere. Astfel, exist\: fotografiat. Se fabric\ aparate de
fotografiat pentru negative de 4×4 cm
• planfilme cu 16 pozi]ii, 4,5×6 cm cu 15 pozi]ii,
6×6 cm cu 12 pozi]ii, 6×7 cm cu 10
• rollfilme pozi]ii [i 6×9 cm cu 9 pozi]ii.

• filme de format mic


• microfilme

Planfilmele
Practic, aceste filme nu sunt folosite
de c\tre amatori, deoarece sunt greu de
prelucrat [i necesit\ un echipament
nestandardizat; de aceea, nu ne vom
opri asupra lor. Vom prezenta `n
continuare rollfilmele, care se folosesc
la aparatele pentru filme de format mare.

Rollfilmele
Rollfilmele sunt protejate de un strat
din band\ de hârtie [i, de regul\, nu sunt
`n casete, ci rulate pe un mosor. Nu este
absolut necesar\ alegerea unui anumit
num\r de pozi]ii pe film, deoarece acesta
depinde de tipul aparatului de
fotografiat. Astfel de pelicule se vând,

9
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Se [tie c\, `n func]ie de tipul de aparat


foto, pot fi alese pelicule cu codul 220.
Ele au num\rul de pozi]ii de dou\ ori 6 × 7
mai mare [i hârtie de protec]ie la capetele 70 mm
filmului.
6 × 6
Filmele de format mic
Ast\zi, cele mai populare filme sunt
cele de format mic. Cu ele func]ioneaz\ 4 × 6,5
aproape toate aparatele de fotografiat.
Filmele de format mic au o l\]ime de
35 mm [i se ruleaz\ `n casete metalice 28 × 28
sau plastice. Fotograful poate alege filme
35 mm
cu 12, 24 sau 36 de pozi]ii. Codul klein-
filmelor de format mic este 135. beeld 35 mm
klein-
Anumite aparate foto func]ioneaz\ beeld
cu tipul 126 – box. L\]imea filmului half
este de 35 mm, iar caseta este 110
confec]ionat\ din mas\ plastic\. Filmul microfilm
are orificii perforate pentru cadre. La 35 mm
prelucrare, caseta se deschide. de format
mic 35 mm
Tipul de film 110 are l\]imea de 16 de format mic
mm [i codul 110. Formatul negativelor cu semicadre

Casetele au 12 sau 20 de pozi]ii.


Deoarece au un negativ de dimensiuni
– normal\ – contrast\ – foarte contrast\ func]ie de culoarea filtrului din
mici, folosirea lor se limiteaz\ la
– ultra contrast\. ansamblul de filtre al aparatului de
aparatele specializate (miniaturizate).
~n prezent se folose[te hârtia cu m\rit. Hârtia cu contrast variabil se
~n afar\ de acestea, uneori se folosesc
contrast variabil, care se modific\ `n `ntâlne[te tot mai des pe pia]\.
filmele disc.

Clasificarea hârtiei foto Codurile [i formatele filmelor foto


Aceast\ clasificare se face nu numai
`n func]ie de dimensiuni, ci [i dup\ Rapid 24×24 mm Aparatul foto Rapid, 16 pozi]ii
tipul de suprafa]\, dup\ aspectul ei, dup\
contrast. 110 13×17 mm Aparatul foto Pocket
Hârtia foto are un num\r mare de for- (de buzunar), 12 sau 20 pozi]ii
mate. Exist\ hârtie `n role mari, dar se
folose[te foarte rar de c\tre amatori. Nu 126 28×28 mm Instamatic, 12 sau 20 pozi]ii
vom putea prezenta toat\ clasificarea
formatelor, ci doar pe cele mai folosite: 135 35 mm Aparate de format mic,
10 × 15 cm , 13 × 18 cm [i 18 × 24 cm. 12, 24 sau 36 pozi]ii
Ve]i putea alege [i structura suprafe]ei:
lucioas\, mat\, raster, standard [.a.m.d. 127 4×6,5 cm 8, 12 sau 16 pozi]ii
Hârtia foto are un con]inut diferit de
argint halogenic. 120 6 cm 8, 10, 12, 15 sau 16 pozi]ii

Contrastul (grada]ia) 220 6 cm Film cu lungime dubl\ 120


Contrastul (grada]ia) hârtiei este
foarte important `n fotografie. Hârtia se 6×7 cm
alege `n func]ie de negativ. Nu ne vom
opri `n detaliu asupra acestei chestiuni, 6×9 cm
ci ne vom `ntoarce asupra ei mai târziu.
Amintim doar grada]iile accesibile 6×17 cm 4 pozi]ii
pentru hârtia de fotografiat (trebuie
amintit c\ depinde [i de produc\tor). O
list\ complet\ ar fi: ultra moale – moale

10
LEC}IE DEMONSTRATIV|

De[i codurile vechi DIN [i ASA nu se


1.17 Sensibilitatea mai utilizeaz\, v\ atragem totu[i aten]ia
asupra lor, deoarece multe exponometre
La toate aparatele de fotografiat, sensibilitatea la [i manete de fixare a fotosensibilit\]ii
lumin\ a filmului se fixeaz\ cu ajutorul unei manete. filmului la aparatul de fotografiat sunt
Fotosensibilitatea filmului este indicat\ `ntotdeauna gradate `n conformitate cu aceste
pe ambalaj [i pe caset\. sisteme.
~n capitolul de fa]\, ne-am propus s\
v\ atragem aten]ia asupra diferitelor
Multe aparate de fotografiat din noua Codurile DIN sunt logaritmice: dac\
tipuri de aparate de fotografiat [i a
genera]ie determin\ automat fotosen- fotosensibilitatea filmului cre[te de dou\
multitudinii tipurilor de filme [i hârtii
sibilitatea cu ajutorul a[a-numitei ori, codul DIN va cre[te cu trei grade;
foto. Nu am avut inten]ia de a face o
codific\ri DX de pe caset\. Pe corpul filmul de 27 DIN are o sensibilitate de
descriere am\nun]it\ a materialelor
casetei filmului sunt indicate literele dou\ ori mai mare decât cel de 24 DIN.
DX, iar, cu ajutorul unor contacte Sistemul ASA folose[te progresia fotosensibile, ci doar de a v\ da o ima-
speciale, aparatul de fotografiat cite[te aritmetic\. Dac\ sensibilitatea se gine asupra acestei chestiuni. ~ntr-unul
aceste date. dubleaz\, atunci se dubleaz\ [i codul. din capitolele urm\toare, vom reveni
Filmul de 400 ASA are o sensibilitate asupra acestui subiect.
Standardul ISO de dou\ ori mai mare decât cel de
Fotosensibilitatea filmelor se exprim\ 200 ASA [i de patru ori mai mare
`n coduri cifrice. ~n prezent, to]i decât cel de 100 ASA.
produc\torii de filme folosesc standardul ~n sistemul ISO, fotosensibilitatea
ISO (International Standardization filmului este indicat\ pe ambalaj
Organization). Codul se compune dintr-un astfel: ISO 400/27.
num\r dublu. Prima parte a codului este vechea
Anterior se foloseau standardele DIN valoare a fotosensibilit\]ii `n
(Deutsche Industry Norm) sau ASA sistemul ASA, iar a doua parte –
(American Standard Association). vechea codificare dup\ sistemul DIN.

Glosar
Autofocalizare Sistem de reglare a clarit\]ii imaginii cu ajutorul mecanismelor electronice,
care focalizeaz\ automat obiectul aflat `n cadru. Datorit\ acestuia,
fotograful nu mai trebuie s\ regleze claritatea imaginii manual, cu ajutorul
unui inel.

Vizor Mecanism de vizare [i `ncadrare a unei imagini `n vederea fotografierii.

Vizor-telemetru Vizor unit cu un telemetru.

Telemetru Sistem de m\surare a distan]ei de la camer\ la obiect. Principiul de lucru


al telemetrului se bazeaz\ pe func]ionarea ansamblului de lentile. Astfel,
claritatea nu este determinat\ prin obiectiv, ci printr-un sistem special.

Aparat de fotografiat cu vizor Aparat de fotografiat cu dou\ obiective. Unul dintre ele `ncadreaz\
reflex, cu dou\ obiective imaginea (obiectivul vizor), cel\lalt o focalizeaz\ spre pelicul\ (obiectivul
de fotografiere).

Halogenura de argint Bromur\ de argint sensibil\ la lumin\, care se afl\ `n stratul de emulsie [i
prezint\ imaginea format\.

11
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Tema pentru acas\ 1 [i 2


1. Cine este considerat creatorul fotografiei?
‰ à. Niepce;
‰ b. Scheele;
‰ c. Schultze;
‰ d. Daguerre.

3. Aparatul pentru fotografii tehnice se folose[te la fotografiile de arhitectur\ pentru c\:


‰ à. folose[te film de dimensiuni mari;
‰ b. geamul mat are o suprafa]\ mare;
‰ c. asigur\ o mai bun\ calitate a fotografiilor;
‰ d. permite corectarea perspectivei dispunând paralel liniile verticale.

5. Obiectivul zoom este un:


‰ à. teleobiectiv;
‰ b. superangular;
‰ c. obiectiv normal;
‰ d. obiectiv cu lungime focal\ variabil\.

Pentru a putea lucra cu aparatul de fotografiat, trebuie s\ [ti]i care sunt elementele sale componente [i cum
func]ioneaz\. Aceste lucruri sunt prezentate `n urm\toarele fragmente din lec]ia 2, care con]in, `n plus fa]\ de
elementele men]ionate anterior, [i câteva referiri la cele mai folosite tehnici de fotografiere.

• Viz
prin orul:
el ve
2.2 Prezentarea aparatului de vom
dem
ce
fotog e a c e
rafia
fotografiat .

• Ob Vizorul:
Indiferent de ce tip de aparat de fotografiat tu
ajuto ratorul: c Prin vedem ceea ce
el
rul lu u
a]i ales, principiul de baz\ al func]ion\rii timp i
ul de stabilim vom fotografia.
filmu expu
lui este acela[i, fie c\ e camer\ obscur\, lui la nere
lumi a
n\.
fie c\ e cel mai modern aparat: toate • Ob
iecti • Obturatorul: cu
func]ioneaz\ pe principiul camerei obscure. fasci vul: form ajutorul lui stabilim
culul eaz\ a
lumi d e r a z e d timpul de expunere
~ntr-una din p\r]ile camerei este a[ezat filmul rulat, ob]in n\ e
erea pentru filmului la lumin\ .
iar `n partea cealalt\ sistemul de lentile. ~n momentul unei
distin imagini
cte.
expunerii, lumina cade pe pelicul\, prin lentile \
• Di • Obiectivul: formeaz
(`nlocuite mai târziu cu obiectivul). Sub ac]iunea fasciculul de raz e de
obiec afragma
luminii se formeaz\ a[a-zisa imagine latent\, adic\
tiv
canti ului: regle lumin\ pentru
care
tatea
d
az\ ob]inerea unei imagini
imaginea este deja existent\, dar nu se poate c a d e e lumin\ distincte.
pe pe
vedea `nc\, deoarece nu s-a realizat developarea. licul\
.
• Ca
Studiem materialul mai departe sprijinindu-ne mera
sa • Diafragma
pe ilustra]ia din cap. 1.5, lec]ia 1; suntem apara u c o r p u l obiectivului: regleaz\
fotog t u lui de
rafia
t cantitatea de lumin\
suficient de preg\ti]i acum s\ urm\rim p\r]ile prote : a
c]ia ` sigur\ care cade pe pelicul\
.
componente ale unui aparat de fotografiat. mpot
lumin riva
ii.
Trebuie s\ amintim c\ orice aparat de l
• Pâr • Camera sau corpu
ghia ului de fotografiat:
fotografiat are o serie de componente de ar
ma
aparat
filmu
obligatorii, al c\ror mod de func]ionare lui pe r e a asigur\ protec]ia
derul n tru
area
cadru `mpotriva luminii.
`l vom urm\ri `n continuare. urm\ lui
tor.

12
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Dac\ unghiul de vedere al


2.9 Obiectivul obiectivului este mai mare, acesta se
nume[te grandangular, iar dac\ este mai
Urm\toarea component\ esen]ial\ a aparatului de mic, teleobiectiv.
fotografiat este sistemul de lentile sau obiectivul. La obiectivele cu unghi larg,
Alt\dat\ se numea pur [i simplu lentil\, dar acest suprafa]a de acoperire a cadrului este mai
termen nu este chiar exact, `ntrucât obiectivul este mare, deci obiectele pozate arat\ mai
mici. Cu ajutorul teleobiectivului, cadrul
un sistem compus din mai multe lentile. acoper\ un câmp mai mic, prin urmare
obiectele fotografiate par mai mari.
Astfel, dac\ folosim un obiectiv
standard de 50 mm, nu trebuie s\ uit\m
Obiectivul este „ochiul” aparatului pentru o prezentare `n linii mari, o astfel c\ e valabil doar pentru aparatele de
de fotografiat, c\ci prin el vedem ceea ce de ilustrare este suficient\. De distan]a fotografiat de dimensiuni mici (Leica).
va ap\rea `n fotografie. Obiectivul adun\ Pentru aparatele cu film lat, cum ar fi
razele de lumin\ `n a[a fel `ncât ele s\ Hasselblad, Bronica, Mamiya, care
poat\ crea imaginea care cade pe film. func]ioneaz\ cu negative de format
~n acest capitol, nu ne vom referi la 6×6 sau 6×4,5, se folosesc alte
propriet\]ile optice ale lentilelor obiective.
care formeaz\ imaginea, Pentru aparatele de foto-
deoarece acestui subiect grafiat 6×6 se folosesc
`i vom dedica o lec]ie obiective cu distan]a focal\
separat\. Ne vom referi de 80 sau 85 mm, iar pentru
aparatele de fotografiat de
doar la câteva principii de
format 6×4,5, obiectivul
func]ionare esen]iale, pe
normal este de 75 mm.
care este absolut necesar
Calculul se face foarte u[or.
s\ le cunoa[tem.
M\rimea fotogramei la
Pentru c\ vorbim despre
aparate de dimensiuni mici
obiective, trebuie s\ este de 24×36 mm. M\surând
clarific\m conceptele de diagonala (distan]a dintre un
distan]\ focal\ [i unghi al unghi [i unghiul opus), ob]inem o
câmpului de vedere. diagonal\ de 43,3 mm. La un negativ
Oricare dintre noi trebuie s\ fi auzit de 6×6, diagonala este de 85 mm. Aceste
vorbindu-se despre obiective de 50, 135 rezultate reprezint\ distan]a focal\ a
mm [.a. obiectivului normal.
Pentru a `n]elege corect ce reprezint\ focal\ a unui obiectiv fotografic depinde
distan]a focal\, trebuie s\ facem analogia sub ce unghi de vedere va fi fotografiat
cu o lentil\ care m\re[te. To]i ne-am jucat un peisaj sau un obiect cu ajutorul Conform teoremei lui
cândva cu o lup\. Cu ajutorul unei lupe obiectivului dat. Pitagora:
am prins razele de soare [i le-am adunat La aparatele de fotografiat reflex de a2 + b2 = c2
`ntr-un punct, putând astfel s\ ardem, dimensiuni mici (mai departe vom vorbi
spre exemplu, o bucat\ de ziar. chiar despre ele), pentru obiectivele Pentru negativele de
Pentru ca acest lucru s\ se `ntâmple, normale, distan]a focal\ este `ntre 40 [i
dimensiuni mici, l\]imea (a) este
lupa trebuia s\ fie ]inut\ pe o anumit\ 50 mm. Pentru ochiul omenesc, unghiul
de 24 mm, iar lungimea (b) de
suprafa]\ a ziarului, pentru ca razele de de vedere este de aproape 46 de grade.
36 mm.
soare s\ se concentreze `ntr-un anumit Acesta corespunde exact unghiului de
punct. Distan]a dintre lup\ [i ziar o vedere al obiectivului cu o distan]\ Atunci:
numim distan]\ focal\, iar punctul de focal\ de 50 de mm, sau, altfel spus,
concentrare a razelor de lumin\, focar. obiectivului de 50 de milimetri, care este 242 + 362 = 1872
~n fotografie, ace[ti termeni nu sunt chiar considerat, din aceast\ cauz\, obiectiv C= l872 = 43,3
atât de simpli cum apar aici, totu[i, „normal”.

13
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Obiectivul zoom Tipul de obiectiv Distan]a focal\ Unghiul de vedere


(transfocatorul) (aproximativ) (grade)
Ochi de pe[te 7,5 mm -15 mm 180°
~n prezent, obiectivul zoom este foarte Superangular 17 mm - 20 mm 95-100°
popular. Distan]a focal\ a acestuia este
Grandangular 24 mm - 35 mm 63-84°
variabil\, astfel `ncât, cu un singur
Normal 40 mm - 58 mm 43-46°
obiectiv, se poate ob]ine un num\r mare
Focalizator la distan]\ 75 mm -105 mm 24-32°
de distan]e focale diferite. Se [tie, de
Teleobiectiv 135 mm - 300 mm 9-18°
exemplu, c\ obiectivele zoom au 28-70
Superteleobiectiv 400 mm -1.000 mm 2-6°
mm sau 70-210 mm. Ne`ndoielnicul lor
avantaj este faptul c\ pot `nlocui un num\r
mare de obiective cu focal\ fix\. de dimensiuni mici). Multe obiective de Obiectivul nu se compune doar dintr-o
acest fel au o construc]ie complex\. lentil\, de[i de `mbinarea corect\ a unui
Dezavantajul const\ `n faptul c\ dau
Obiectivele se aleg `n func]ie de num\r mare de lentile depinde, `ntr-o
o calitate mai slab\ a fotografiei decât
luminozitatea lor [i de particularit\]ile mare m\sur\, calitatea fotografiei. ~n
cea care se poate ob]ine la obiectivele
de construc]ie. obiectiv este fixat\ diafragma iris prin
cu distan]\ focal\ fix\. Un astfel de
care se regleaz\ cantitatea de lumin\ care
obiectiv nu poate fi considerat o cade pe film. Poate fi comparat\ cu irisul
component\ esen]ial\ a aparatului de unui ochi omenesc. La o lumin\
fotografiat, dar, `ntr-o mare m\sur\, puternic\, deschiderea irisului
obiectivul determin\ calitatea se mic[oreaz\, la una slab\
fotografiilor voastre. devine mai mare,
Iat\ o prezentare a tipurilor de reglându-se astfel
obiective cu indicarea cantitatea de
unghiurilor de vedere lumin\.
corespunz\toare `n
grade (pentru
aparatele de
fotografiat

Foto: firma Nikon

2.11 Manevrarea aparatului de fotografiat urme de pic\turi, praf sau


zgârieturi. Acest lucru se refer\ [i
Primii pa[i ales cele moderne – nu mai
la suprafe]ele interioare ale
aparatului. ~nl\tura]i urmele de
Deoarece v-a]i hot\rât s\ v\ ocupa]i func]ioneaz\, deoarece aproape
film [i mizerie. Ave]i grij\ s\ nu
de fotografie, trebuie s\ `n]elege]i toate mecanismele lui se
alimenteaz\ de la baterii. Multe murd\ri]i aparatul `n interior.
c\ [i aici exist\ o anumit\ succesiune
aparate de fotografiat au un sistem Aten]ie: nu atinge]i elementele
de pa[i obligatorii:
de control mecanic, totu[i obturatorului!
• Asigura]i-v\ c\ exist\ [i sunt `n • Acum introduce]i filmul.
majoritatea lor func]ioneaz\ r\u
stare de func]ionare bateriile din Asigura]i-v\ c\ primul cap\t al
f\r\ o alimentare suplimentar\ de
aparat. Dac\ `ntr-un anumit la baterii. filmului a r\mas `ntre lamelele
moment se descarc\ sau ies din • Verifica]i cur\]enia lentilelor rolei, iar din]ii rolei au intrat `n
uz, aparatul de fotografiat – mai obiectivului. Nu trebuie s\ existe perfora]iile de pe marginea

14
LEC}IE DEMONSTRATIV|

filmului. Multe aparate de


fotografiat automate fac acest
lucru singure; `n schimb, `n cazul
altora trebuie f\cute [i alte
opera]ii.
• ~nchide]i peretele posterior al
aparatului, având grij\ ca acesta
s\ fie bine `nchis [i curat.
• Derula]i filmul pu]in, pân\ când
apare cadrul marcat cu cifra 1.
Verifica]i func]ionarea armând [i
declan[ând o dat\ sau de dou\ ori. Pozi]ionarea aparatului de fotografiat Pozi]ionarea aparatului de fotografiat
• Studia]i instruc]iunile de pe film, pentru fotografii orizontale pentru fotografii verticale
pentru a vedea ce sensibilitate
trebuie s\ `i indica]i aparatului determin\ singure sensibilitatea • Acum aparatul de fotografiat este
vostru. Orienta]i indicatorul de filmului, dar numai la pelicule cu gata de lucru. Privi]i prin vizor [i
stabilire a sensibilit\]ii filmului cod DX (majoritatea filmelor alege]i subiectele care v\ plac.
la valoarea corespunz\toare, de actuale sunt a[a). Exponometrul Regla]i claritatea imaginii `n
exemplu ISO 100. Aparatele de prime[te astfel toate datele func]ie de subiectul principal.
fotografiat cu a[a-zisul cod DX necesare.

2.12 Fotografia aplicat\


Indiferent de ce obiect a]i ales s\ fotografia]i, pentru ob]inerea unei fotografii trebuie
s\ face]i o serie de opera]iuni. Trebuie s\ `n]elege]i c\ o fotografie con]ine anumite
elemente pe care fotograful trebuie s\ le organizeze.
~nainte de toate este, fire[te, obiectul pe care
`l fotografiem. Cum se `ncadreaz\ acest obiect `n
fotografie? Iat\ de la ce trebuie s\ pornim.
Cum se alege subiectul pentru a ob]ine cele
mai bune rezultate? Privi]i obiectul [i `ncerca]i
s\-i g\si]i cea mai bun\ pozi]ie, str\duindu-v\ s\
v\ imagina]i cum va ar\ta `n cadru.
Tot ceea ce `mpiedic\ planul vostru trebuie
`nl\turat din cadru, `ntrucât v\ distrage aten]ia
de la obiectul principal.
Trebuie s\ alege]i voi `n[iv\ cum ve]i `ncadra
obiectul. Ce vre]i s\ vede]i `n fotografie?
Pute]i alege un plan general, spre exemplu un
peisaj cu o cas\. Pute]i fotografia un plan general,
care s\ con]in\ doar o anumit\ por]iune dintr-un
peisaj, sau chiar o parte care s\ redea construc]ia
de baz\ a subiectului.

Peisaj (prim plan)

15
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Al doilea element al unei compozi]ii


este momentul fotografierii. Pentru
subiectele statice, acest lucru nu este
chiar atât de important ca pentru cele `n
mi[care.
Totu[i, nu trebuie nesocotit acest
aspect nici la obiectele statice. ~n
anumite momente, chiar [i la peisaje,
lumina solar\ poate crea o imagine
avantajoas\ prin jocul de lumini [i
umbre.
Un moment important este cel al
fotografierii copiilor sau a familiei.
Expresia fotografiei, orientarea,
racursiurile nea[teptate joac\ un rol
hot\râtor `n reu[ita fotografiei.
Un al treilea element al compozi]iei
`l constituie punctul de sta]ie. Alegem
locul pentru fotograf [i aparat, `n a[a fel
`ncât s\ punem `n eviden]\ subiectul
Perspectiva „de broasc\”
Peisaj (prim plan). Foto: Ella Gerich fotografiat. Punctul de sta]ie ales `n

Peisaj (plan general). Foto: Ella Gerich Perspectiva zborului de pas\re

Pute]i s\ alege]i un cadru cu plan partea de sus a unei compozi]ii scoate `n creându-se impresia m\ririi distan]ei
mediu, `n care obiectul principal s\ fie eviden]\ perspectiva. dintre obiecte.
`n prim plan, sau pute]i face un prim E de preferat, spre exemplu, s\ v\ Linia de orizont urc\ `n partea de sus
plan, eliminând unul sau mai multe fotografia]i copilul jucându-se `n curte a fotografiei, iar obiectele din prim-plan
detalii. de la `n\l]imea ochilor lui. par mai mici. Totu[i, mul]i fotografi aleg
Pute]i face fotografii cu elementele Fotografiile f\cute dintr-un punct jos din obi[nuin]\ fotografierea de la
uneia sau alteia dintre combina]ii. (perspectiva „de broasc\”) creeaz\ adesea `n\l]imea ochilor, adic\ dintr-un punct
Pentru `nceput, varianta ideal\ este efecte interesante, `ntrucât obiectele din de vedere „normal”.
realizarea unor fotografii de prob\, prim-plan sunt scoase `n eviden]\ prin ~ncerca]i s\ face]i fotografii din
urmate de alegerea celei mai bune dintre lipsa fondului. diferite puncte [i stabili]i pentru
ele [i studierea cauzelor pentru care un Fotografierea dintr-un punct `nalt dumneavoastr\ când [i pentru ce
anumit cadru este mai bun decât (perspectiva zborului de pas\re) este subiecte este mai bine s\ folosi]i unul
celelalte. avantajoas\ din toate punctele de vedere, sau altul dintre punctele de sta]ie.

16
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Al patrulea element care joac\ un rol acestea joac\ un anumit rol `n redarea trebuie s\ creeze un sistem, s\ fie unitare.
important este culoarea (dac\ lucra]i cu profunzimii suprafe]ei `ntr-o fotografie. ~ncerca]i s\ face]i `n a[a fel `ncât, `n
un film color). Iluminarea obiectului [i volumul fotografiile voastre, obiectul principal
Culorile vii `mbun\t\]esc aspectul acesteia sunt parametri pe care `i putem s\ se afle `n mijlocul cadrului. Acest lucru
unei fotografii. Ele pot fi redate puternic regla prin timpul de fotografiere. se `ntâmpl\, `n primul rând, involuntar,
prin contrast sau prin armonie. Culorile, Un al [aselea element, legat de deoarece mijlocul de reglare a clarit\]ii
f\r\ `ndoial\, au o ac]iune psihologic\ compozi]ie, este pozi]ionarea obiectului imaginii se afl\ `n centrul geamului mat.
puternic\. `n fotografie. Este unul dintre factorii Din aceast\ cauz\ se a[az\ de obicei `n
Culorile se schimb\ pe parcursul unei care chiar se afl\ la dispozi]ia voastr\. acel loc obiectul principal din fotografie,
zile; `ncerca]i s\
sesiza]i diferen]a
lucrând cu un film color.
Fotografia]i un peisaj `n
diferite momente ale
zilei, de diminea]a
devreme [i pân\ seara
târziu, la interval de una
sau dou\ ore.
Al cincilea element
foarte important este
iluminarea. Tot ceea ce
ne `nconjoar\, m\sura-
bil `n trei dimensiuni,
Compozi]ie central\ Compozi]ie necentral\
apare `n fotografie `n
doar dou\.
Adâncimea [i volumul, pe care le Stabili]i `n totalitate cum fotografia]i un dar pute]i manevra aparatul dup\ bunul
vedem doar cu ochii no[tri, nu pot fi obiect [i asupra c\rei p\r]i din fotografie plac, pentru a plasa obiectul `n orice loc
redate pe hârtia fotografic\ decât dup\ vre]i s\ atrage]i aten]ia. din cadru. Fotografia voastr\ va c\p\ta
mai multe `ncerc\ri. ~n fotografie, putem Compune]i fotografia `n a[a fel `ncât `n plus originalitate [i dinamism. Iat\ c\
reda senza]ia de adâncime a suprafe]ei s\ fie clar\ diferen]a de m\rime dintre ave]i nenum\rate posibilit\]i de a fi
folosind iluminarea obiectelor. Acest obiecte. originali `n modul de compunere a
lucru se poate face nu prin cantitatea de Obiectul principal (subiectul de baz\) fotografiilor, trebuie doar s\ v\ str\dui]i
lumin\, ci prin calitate. trebuie s\ domine fotografia, iar ceea ce s\ face]i fotografiile din ce `n ce mai
Din care unghi cade lumina, cum ne r\mâne trebuie doar s\ vin\ `n bune.
pozi]ion\m `n raport cu lumina, toate completare. Elementele din fotografie

Din lec]ia 9, am ales câteva fragmente `n care este prezentat\ tehnica de developare a filmelor alb-negru [i o aplica]ie
extrem de util\.

PROCESUL NEGATIV ALB-NEGRU


Introducere
Probabil nu v-a]i decis înc\ s\ v\ ocupa]i voi în[iv\ de prelucrarea filmelor, dar
ne-am hot\rât s\ dedic\m, totu[i, câteva lec]ii acestui subiect. Trebuie s\ vin\ [i
un moment în care s\ face]i singuri aceast\ opera]iune.

F\r\ nici o îndoial\, trebuie s\ înv\]a]i s\ prelucra]i singuri filmele. Gândi]i-v\ numai:

• Dup\ ce ve]i câ[tiga pu]in\ experien]\, ve]i face fotografii alb-negru la fel de bune ca majoritatea laboratoarelor
fotografice. Totul ]ine, de fapt, de voi. Folosind procese [i regimuri de prelucrare standard, ve]i putea s\ controla]i

17
LEC}IE DEMONSTRATIV|

fotosensibilitatea materialelor [i s\ prelucra]i filmul [i hârtia cu totul altfel decât se face în laboratoarele fotografice.

• Ve]i vedea extrem de rapid rezultatele eforturilor voastre. În numai câteva ore ve]i ob]ine fotografiile.

• Spre deosebire de laboratoare, care fac fotografii în formate standard, ve]i putea s\ alege]i voi dimensiunile
fotografiilor pe care le face]i dup\ ce negative vre]i.

• Pute]i decupa sau recadra fotografia. Adeseori, imaginea pe negativ cuprinde mai mult decât dorim; de aceea, `n
laborator putem decupa din imagine `ncadratura dorit\ prin m\rirea sc\rii imaginii.

• ~n plus, ve]i avea o mare satisfac]ie s\ privi]i fotografiile f\cute de voi de la început pân\ la sfâr[it.

• Ve]i înv\]a mult mai multe lucruri despre filme, hârtie, substan]e fotografice. Ve]i înv\]a [i s\ face]i mai bine
fotografiile, s\ le sim]i]i dintr-o prim\ privire [i s\ valorifica]i iluminarea obiectelor.

Cu alte cuvinte, nu mai sta]i pe caracteristicile materialelor fotografice procesul de prelucrare al materialelor
gânduri, dar nici nu e cazul s\ începe]i alb-negru, c\rora le vom acorda o mare fotografice, dar de câteva elemente
direct cu prelucrarea materialelor color. aten]ie în aceast\ lec]ie. În practic\, nu teoretice tot este nevoie.
Pentru început, este bine s\ v\ însu[i]i trebuie neap\rat s\ intra]i în detaliu în

9.7 Aplica]ie
9.7.1 Care este scopul develop\rii?
Problema const\ în ob]inerea unor intensitatea agit\rii solu]iei [i concen- c\ respectarea recomand\rilor produc\-
negative de bun\ calitate, care pot fi tra]ia revelatorului. Ace[ti parametri torului asigur\ ob]inerea rezultatului
imprimate f\r\ probleme pe hârtie trebuie s\ fie foarte riguros supra- dorit. Totu[i, datele prezentate sunt
fotografic\ normal\. De executarea veghea]i pe parcursul develop\rii relative, putându-se schimba în func]ie
copiilor pozitive ne vom ocupa în lec]ia filmului. de condi]iile concrete de lucru. Dup\ ce
10. Pentru o bun\ rezolvare a acestei ve]i developa [i ve]i face copii, dup\
probleme, negativele trebuie s\ 1 Timpul câteva filme ve]i [ti s\ stabili]i intervalele
corespund\ câtorva cerin]e. Calitatea Nu uita]i s\ studia]i instruc]iunile de necesare de timp, dar pentru început
negativelor depinde de urm\torii factori: folosire a revelatorului [i cele de folosire urma]i instruc]iunile.
1) granula]ie fin\; a filmului. Timpul de developare
2) contrast; depinde, în mare m\sur\, de tipul
2 Temperatura
3) densitate; filmului, de tipul revelatorului [i de Controla]i în permanen]\ temperatura
4) claritate. gradul lui de diluare. Nu uita]i niciodat\ [i men]ine]i-o la 20 de grade. Este
Vom urm\ri pe rând aceste no]iuni,
întrucât le ve]i folosi în aplica]ia
practic\ care urmeaz\ [i v\ vor ajuta
ulterior s\ evalua]i mult mai bine
calitatea negativelor. Aceste caracte-
ristici depind, pe de o parte, de caracterul
develop\rii filmului, iar pe de alt\ parte,
depind în mare m\sur\ de regimul de
expunere a filmului.
Am prezentat cei patru factori care
determin\ calitatea unui negativ. Acum
s\ urm\rim cei patru parametri care
determin\ calitatea unei develop\ri.
Ace[tia sunt: concentra]ia revelatorului,
temperatura lui, timpul de developare,

18
LEC}IE DEMONSTRATIV|

obligatoriu s\ studia]i [i s\ respecta]i


instruc]iunile în cazul abaterii de la
aceast\ valoare de temperatur\! Dac\ se
întâmpl\ s\ face]i developarea la o
temperatur\ mai mare sau mai mic\,
rezultatele nu vor mai fi cele a[teptate.
Men]ine]i [i temperatura celorlalte
solu]ii tot în jurul valorii de 20 de grade,
pentru a nu deteriora emulsia. Explica]ia
const\ în faptul c\ emulsia filmului
poate s\ se încre]easc\ sau s\ crape,
f\când ca la executarea copiilor s\ apar\
o structur\ mozaic, numit\ reticula]ie.

3 Agitarea sau amestecarea


Din când în când, solu]ia din tanc
trebuie amestecat\ pentru asigurarea
uniformit\]ii parametrilor de develo-
pare. Acest lucru se face, de regul\, prin
agitare sau prin întoarcerea tancului.
Ve]i g\si recomand\rile necesare în
instruc]iunile de folosire a tancului de
developare.

4 Concentra]ia revelatorului
Cu cât dilua]i mai mult revelatorul,
cu atât mai slab va ac]iona acesta [i
timpul de developare va cre[te. Diluarea
puternic\ se aplic\ doar în anumite
cazuri speciale.
S\ trecem acum la descrierea pas cu
pas a procesului de developare.

9.7.2 Developarea pas cu pas

Pasul 1:
La sfâr[itul fotografierii, dup\ în aparatul de fotografiat [i decupa]i
derulare, filmul se afl\ în caseta lui, col]urile ascu]ite ale cap\tului de film
înf\[urat pe mosor, iar din caset\ nu iese în dreptul orificiilor perforate.
decât cap\tul de prindere a filmului în Desf\[ura]i filmul de pe bobin\ [i
tanc. Trage]i un pic de el pân\ când desprinde]i-l cu grij\ de racord.
filmul se vede la l\]imea lui normal\.
T\ia]i cap\tul de fixare în aparat cu o
foarfec\. Dac\ filmul a fost derulat în
întregime [i se afl\ cu totul în caset\,
trebuie s\ deschide]i caseta pe întuneric.
Deschide]i caseta, t\ia]i cap\tul de fixare

19
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pasul 2: Antrena]i-v\ de câteva ori [i în întuneric; opera]iunilor de prelucrare a filmului.


abia dup\ aceea lucra]i cu filmul care
Verifica]i dac\ sunt fixate corect trebuie developat. Dup\ câteva încerc\ri Pasul 5:
componentele tancului. Sunt a[ezate ve]i reu[i f\r\ probleme. Scoate]i dopul tancului (Aten]ie! Nu
corect partea de sus [i de jos a spiralei? capacul, ci dopul) [i turna]i revelatorul
Introduce]i începutul filmului în partea Pasul 3: în tanc cu grij\ [i cât mai repede. Porni]i
receptoare a spirei. R\suci]i rând pe rând Lua]i cu grij\ tancul [i nu uita]i s\ v\ cronometrul sau timer-ul. Pune]i dopul
cele dou\ jum\t\]i de spiral\, în a[a fel asigura]i c\ lumina nu va trece prin el. la loc [i lovi]i u[or tancul pe mas\, în
încât filmul s\ se prind\ în orificiile ei. Introduce]i spirala cu filmul în tanc [i a[a fel încât s\ se îndep\rteze bulele de
Spirala trebuie neap\rat s\ fie uscat\, în[uruba]i capacul. Construc]ia tancului aer de pe suprafa]a filmului. Învârti]i
deoarece, dac\ este ud\, filmul nu va pe care l-a]i achizi]ionat de pe pia]\ ar energic de câteva ori spirala din tanc.
putea fi aranjat în ea. }ine]i filmul doar putea s\ fie diferit\ de cel pe care l-am
de margine, iar când este complet descris, de aceea cel mai bine este s\ v\ Pasul 6:
înf\[urat pe spiral\, t\ia]i-i cap\tul. Dac\ familiariza]i cu tancul pe care `l ave]i la Agita]i solu]ia în func]ie de
nu reu[i]i s\ înf\[ura]i filmul, mai dispozi]ie. recomand\rile produc\torului. De
încerca]i o dat\, dar în nici un caz nu cu obicei, acest lucru se face f\r\ încetare
for]\, deorece risca]i s\-l mototoli]i sau Pasul 4: în primele 30 de secunde, pe urm\ agita]i
s\-l rupe]i. V\ recomand\m ca, înainte Preg\ti]i toate solu]iile necesare: câte 5 secunde la fiecare 30 de secunde.
de a înf\[ura filmul pe spiral\, s\ face]i revelatorul, baia-stop [i fixatorul. Acest lucru înseamn\ aproximativ dou\
aceast\ opera]iune la lumina zilei, cu un Verifica]i temperatura. A[eza]i vasele cu agit\ri în jum\tate de minut. Agitarea
alt film, vechi, deja developat. solu]ii pe masa de lucru în ordinea trebuie s\ fie u[oar\, nu rapid\.

Pasul 7:
Dup\ ce trece timpul de developare, devreme, deoarece turnarea mai multe ori, de aceea va trebui s\ îi
scurge]i revelatorul (e mai bine s\ revelatorului mai dureaz\ ceva vreme). turna]i înapoi în recipientul de
începe]i cu câteva secunde mai Anumi]i revelatori pot fi folosi]i [i de p\strare.

20
LEC}IE DEMONSTRATIV|

Pasul 8: sfâr[itul timpului men]ionat pentru Pasul 12:


Fixa]i cronometrul (timer-ul) din nou fixare, turna]i înapoi solu]ia pentru o Atârna]i filmul cu cârlige speciale,
la 0. Introduce]i în tanc solu]ia pentru folosire ulterioar\. pentru uscare, în locuri ferite de praf. Nu
baia-stop, incluzând aceast\ opera]iune Pasul 10: folosi]i pensete sau cle[ti cu din]i.
în calculul timpului. Agita]i tancul timp
Sp\la]i filmul în ap\ la aceea[i Pasul 13:
de 15 secunde, dup\ care v\ opri]i 30 de temperatur\ ca [i solu]ia precedent\.
T\ia]i filmul, a[eza]i fâ[iile t\iate
secunde. Turna]i solu]ia înapoi în Lega]i unul din capetele unui furtun la
într-un plic [i nota]i parametrii de
recipientul de p\strare. O ve]i putea folosi robinet, cel\lalt introducându-l în tanc.
fotografiere [i prelucrare. Ve]i avea
de mai multe ori. Sp\la]i energic filmul.
nevoie de ele mai târziu.
Pasul 9: Pasul 11: Dup\ ce ve]i developa singuri câteva
Fixa]i cronometrul (timer-ul) din nou Ad\uga]i câteva pic\turi de substan]\ filme, ve]i ob]ine îndemânarea necesar\
la 0. Introduce]i în tanc solu]ia de fixare, activ\ pentru suprafa]\ în apa pentru [i ve]i vedea c\ developarea filmelor nu
calculând deja timpul. Agita]i tancul ultimele sp\l\ri (OP-7, OP-10, SV-104), este un proces prea dificil.
f\r\ întrerupere în primele 30 de secunde, pentru a preîntâmpina formarea petelor
pe urm\ o dat\ la 30 de secunde. La pe suprafa]a filmului la uscare.

Cu aceste fragmente ale unei aplica]ii referitoare la procesul develop\rii,


se `ncheie lec]ia demonstrativ\ a cursului „Arta fotografiei”.

~n speran]a c\ materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea [i atractivitatea


cursului nostru pentru to]i cei interesa]i de acest domeniu,

v\ a[tept\m s\ deveni]i cursant al institutului nostru,


`nscriindu-v\ la cursul de Arta fotografiei!

21