Cartea junglei

Cartea junglei (1894) este o culegere de povestiri scrise de renumitul autor Rudyard Kipling

Cea mai cunoscut parte cuprinde trei povestiri despre aventurile unui pui de om
abandonat, Mowgli, crescut de lupi n jungla indian. Probabil, cele mai cunoscute
dintre celelalte sunt "Rikki-Tikki-Tavi", povestea unei viteze manguste, i "Toomai al
elefanilor", povestea unui tnr mblnzitor de elefani.

Textul crii a fost adaptat pentru tineret de numeroase ori i de asemenea au existat mai multe
adaptri pentru benzi desenate.

Exist mai multe filme de desene animate produse de Walt Disney, adaptate foarte liber dup
povetile cu Mowgli. (Adaptrile dup Cartea junglei tind s se concentreze asupra aventurilor lui
Mowgli.) Au existat i mai multe filme cu grade variabile de autenticitate.

n Crile Junglei ns se dezvluie o lume ntreag, variat, lipsit de monotonie, de uniformitate. Viaa
junglei capt contururi epice. Aventura se desfoar la nivelul pdurii stpnite de legile
edictate de vieuitoarele ei. Un univers al puterii, al cumineniei de veacuri a pmntului crete
din viziunea lui Kipling, nfrind pe puiul de om, Mowgli, cu fiarele nelepte care 1-au adoptat.
ntr-o natur grandioas ale crei rdcini dateaz de la facerea lumii, tainele mari se pstreaz
din generaie n generaie i se rostesc cu solemnitate n anumite mprejurri, hotrtoare pentru
soarta haiticului. Trirea n devlmie e pzit i asigurat de btrnii care vieuiesc de mult i
au fost la vremea lor cei mai puternici. Ei tiu din vzute ori din auzite toate cte s-au petrecut n
jungl, n toate speciile, de parc ar fi luat parte la genez. Ei dein istoria vie a junglei cu marile
victorii i trectoarele nfrngeri, ori cu slbiciunile care s-au cerut pedepsite. Cu ct rnile lor au
fost mai ntinse i mai grave, cu att dreptul lor la conducere e mai bine ntemeiat. i legea o tiu
pe de rost mai cu seam nvtorii btrni ca Baloo, care o trec puilor, tinerilor zvn-turatici,
greu de supus. Celorlali, care acioneaz, care pzesc hai-ticul, litera legii le este nscris n
snge, n instinct mai de grab dect n memorie. Legea este tot att de veche i de adevrat ct
i cerul i cuprinde deopotriv reguli de comportament i de bun purtare, de convieuire, care,
luate mpreun, fac o adevrat etic a vntorului pdurii. Aceast lege se aplic apartenenelor
haiticului Seeonee, lupilor condui de btrnul i multncercatul, viteazul Ake-la, dar de fapt, cu
oarecare variante ea este, probabil, a tuturor speciilor junglei. Cci Mowgli o va rosti ctre vulturi
i erpi n semn de recunoatere i va fi ascultat. De altfel, crescut de mai-marii pdurii, de
frumoasa panter neagr Bagheera, puternic i dreapt, de Ba-loo, ursul cel nelept i grijuliu
care-1 urechete ca i pe ceilali pui ai junglei (ei sunt aceia recomandai respectului "obtesc"
de ctre legea nsi care spune: "Keep peace with the Lords of the Jungle - the Tiger, the
Panther, and Bear..."), Mowgli va ajunge i el drept i puternic. Trupul lui va primi sevele
pmntului i apelor i se va mplini ntr-o perfeciune de care se vor teme i pe care o vor preui
toate vietile pdurii. i dreptatea va intra n el aa nct toi, de voie ori de nevoie, l vor privi ca
pe un stpn. Convieuirea lui Mowgli cu fiarele junglei, att de rodnic n furirea caracterului,
este lecia pe care Kipling o d oamenilor pentru a pune capt neprieteniei dintre dou regnuri. A
reface legtura dintre oameni i animale, punnd n valoare tot ceea ce e aproape uman n
animale i tot ceea ce poate fi de folos vieii noastre din observaia existenei lor, nseamn a
reface o natur unit, frumoas, exemplar, plin de dragoste. i porunca cea mai intangibil a
legii este s nu ucizi omul: "...and seven times, never kill Man". Omul ns, nfrngnd regulile
panicei convieuiri, a ucis animalele, i ele, la rndul lor, 1-au ucis. Elefantul Hathi, i el
cunosctor al tainelor, povestete despre felul n care s-a nscut frica pe lume din aceste crime
reciproce.
Mowgli, puiul de om, crescut de fiare i iubit de ele, i era necesar lui Kipling pentru a realiza
ideea refacerii unei ordini n natur. i calitile nobile ale diverselor fpturi sunt deduse din
fiecare povestire n parte, cele mai multe legnd soarta marilor sau micilor animale de aceea a
oamenilor. La primejdie i nevoie oamenii sunt alturi de prietenii lor credincioi, care, la rndul
lor, i ajut i-i scap.

capodopera scriitorului englez Rudyard Kipling.

Aparuta in anul 1894, Cartea junglei va fi continuata, un an mai tarziu, de A
doua carte a junglei

Titlul cartii are o dubla semnificatie: pe de o parte, sa localizeze un tinut in

care tigrii, elefantii, maimutele, serpii, focile, crocodilii, camilele etc.
alcatuiesc un univers tulburator, iar pe de alta parte, sa sugereze ca in
acest tinut predomina "legea junglei", adica legea celui mai puternic,
personajele allandu-se intr-o continua lupta pentru supravietuire. Autorul
reuseste sa surprinda la animale trasaturi general umane. El face elogiul
curajului, al bunatatii, al spiritului de sacrificiu si denunta lacomia,
cruzimea, viclenia ele.
Sub forma povestirilor, autorul prezinta cresterea si maturizarea printre
animalele salbatice a "unui pui de om", alaptat cu multa dragoste de
lupoaica Rak-sha, care ii va da numele de Mowgli (brota-celul). Mowgli este
instruit in vederea deprinderii legilor junglei de catre pantera Bagheera.
ursul Baloo si pitonul Kaa, personaje care il vor apara de crudul si vicleanul
tigru Shere Khan, pe care, in cele din urma. inainte de a se intoarce printre
oameni, Mowgli il va birui, in alte povestiri din Cartea junglei apar personaje
precum Kala-Nag, elefantul care se intoarce in tinuturile natale, Rikki-Tikki-
Tavi, mangusla care il salveaza pe baietel atunci cand acesta era amenintat
de cobre, sau cainele Kotuko.
Gratie talentului sau de a descrie lumea minunata a animalelor, de a le
surprinde viata, de a le inzestra cu darul vorbirii, de a le transforma in
personaje credibile, implicate in conflicte puternice. Rudyard Ki-pling se
inscrie in randul celor mai mari creatori de literatura uni versala.
Cartea junglei
dupa Rudyard Kipling

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti. Demult peste locuitorii unui sat
aflat la marginea junglei din India, s-a abatut o nenorocire. Un tigru s-a furisat din
jungla si adapostit de intuneric, a furat un copilas care dormea. Satenii l-au cautat in
padurea intunecoasa si adanca, dar cautarea a fost zadarnica.
Tigrul cel fioros, care se numea Sir Khan, a fugit prin jungla haituit de oamenii care il
cautau. Dupa cateva ore, ostenit, s-a asezat sa se odihneasca si a lasat copilul langa
el. Dupa un timp, de tigrul ce dormea s-a apropiat un lup, impreuna cu lupoaica si puii
lor si au gasit copilul. Stiind cat de fioros este tigrul, lupii s-au hotarat sa-l ia si sa-l
creasca la fel ca pe un pui al lor. A doua zi, Aleka, conducatorul haitei de lupi, a luat
hotararea ca puiul de om sa se numeasca Mowgli si sa traiasca de acum inainte printre
lupi.
Sir Khan, suparat de cele intamplate, s-a hotarat sa se razbune. De educatia lui
Mowgli s-a ocupat ursul Baloo, care l-a invatat limbajul animalelor, semnele care
indica primejdia, precum si care sunt prietenii si dusmanii in imparatia junglei.
- Ia aminte, Mowgli, la ceea ce-ti spun, ca sa poti sa scapi intotdeauna de primejdii, ii
spunea Baloo.
-Sa nu iesi din cuvantul ursului, ca altminteri o patesti, il avertiza Baghera, pantera neagra.
Mowgli era un copil neastimparat. Distractia lui preferata era jocul cu maimutele, placandu-i sa fie aruncat din
creanga in creanga . Mowgli n-a tinut cont de sfatul lui Baloo si lui Baghera. Ei l-au avertizat ca cimpanzeii, desi
sunt glumeti si jucausi, nu pot fi de incredere. Intr-o zi maimutele l-au dus pe Mowgli la ruinele napadite de
buruieni ale unui palat.
Mai in gluma, mai in joaca, ele l-au impins pe baiat intr-o groapa, distrandu-se pe socoteala lui. Desi Mowgli a
inceput sa planga, maimutele nu l-au scos din groapa.
Auzind intamplarea, Baloo si Baghera au pornit in ajutorul lui. Lor li s-a alaturat si Ka, sarpele, pentru ca
maimutelor le era foarte frica de el. Sarpele nu le putea suferi, pentru ca faceau intotdeauna mult zgomot si
tulburau zi si noapte linistea junglei. Ajunsi la ruine, prietenii l-au scos pe Mowgli din groapa.
Timpul a trecut, el a crescut si a inceput sa-si dea seama ca este diferit de toti prietenii lui din jungla si ca locul
lui nu este acolo. Odata s-a apropiat mai mult de sat. Acolo a descoperit lucruri pe care el nu le cunostea si
care l-ar fi ajutat impotriva tigrului Sir Khan. Noaptea, cand dormea lumea, s-a furisat si a furat un lemn
aprins. Ajuns in jungla, a reusit, sa-l alunge pe tigrul cel fioros.
Gandul lui Mowgli a ramas la sat si la oamenii de acolo. Baloo, intelegandu-i sentimentele, l-a sfatuit sa se
intoarca printre oameni, pentru ca el nu apartinea junglei. Simtind ca ursul avea dreptate, si-a parasit cu regret
prietenii. Ajuns in sat, oamenii s-au speriat de infatisarea lui si au vrut sa-l alunge. O femeie s-a apropiat de el
si a spus:
-Lasati-l pe baiat. S-ar putea sa fie chiar copilul meu, pe care mi l-a furat tigrul cu ani in urma. Apoi intorcindu-
se spre baiat i-a spus: Vino, de acum inainte vei locui la mine!
Femeia l-a invatat sa vorbeasca si sa se comporte ca si oamenii. Mowgli a invatat repede, dar, trecand zilele, nu
putea sa uite de prietenii lui din padure si simtea chemarea junglei. A asteptat pana a venit primavara, apoi s-a
intors in jungla. Acolo Akela i-a spus:
-Intoarce-te printre oameni, acolo este locul tau. Iti ducem mereu dorul, dar a venit timpul sa ne despartim.
Poti sa ne vizitezi oricind si va fi o bucurie sa ne intalnim. E bine sa nu-ti uiti niciodata prietenii.
Intors in sat, Mowgli s-a indragostit de o fata. La inceput a fost timid si nu a stiut sa-si exprime sentimentele,
dar cu timpul a reusit sa-i marturiseasca fetei ca o iubeste. Din acel moment, pentru el a inceput o viata noua.