Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 1 Formarea Imaginii PDF
Tema 1 Formarea Imaginii PDF
Formarea imaginii
Un subiect luminat, reflecta raze luminoase dar proiectand direct aceste
raze pe un ecran observam ca acestea nu formeaza o imagine clara si definita.
Razele proiectate de subiect nu sunt coerente, se imprastie in toate
directiile intersectandu-se in drumul lor cu razele reflectate de ecran, obtinandu-
se un haos luminos ( pe ecran nu se formeaza puncte corespondente punctelor
care definesc subiectul ) Vezi Fig.1
www.photocami.ro
Pentru a se forma imaginea din Fig.3 , este necesar un dispozitiv ca cel
prezentat in Fig.2 ( sistem focal, lentila sau obiectiv ) care focalizeaza razele
emise de subiect. In focarele obtinute se obtin puncte imagine bine definite,
Fig. 3
1. 0 Vederea umana
Organul vederii umane il constituie ochiul, format din globul ocular si ane-
xele sale. Situate pe aceeasi axa se afla in fata un muschi circular, pupila, care
formeaza orificiul de intrare al razelor luminoase, urmata de o lentila din tesut viu
, cristalinul, iar diametral opus pe aceeasi axa, in fundul globului ocular retina cu
zona fotosensibila ( foveea ) formata din conuri si bastonase- conuri sensori al
contrastelor de lumina, bastonase senzori sensibili la variatia cromatica ( Fig.4
)
Fig. 4
www.photocami.ro
Ochiul uman poseda trei tipuri de receptori sensibili la radiatiile rosu, verde
si albastru . Cand aceste radiatii stimuleaza receptorii in mod egal, se percepe o
lumina alba sau gri neutru. Daca stimularea este inegala se produce un dezechi-
libru care determina perceperea unei culori
dominante (dominanta ).
Vederea diurna ( fotopica ) are sensibi
litatea maxima pentru spectrul situat in jurul
valorii = 555 nm ( verde galbui ) in timp ce
vederea nocturna ( scotopica ) are sensibili-
tatea maxima pentru spectrul situat in jurul
valorii = 510 nm ( albastru verzui ). Fig.5
In acest fel se explica faptul ca dupa
lasarea intunericului, un obiect albastru
apare mai luminos fata de un obiect de
culoare rosie. ( Fenomenul Purkinje ) Fig. 5
Bastonasele sunt foarte sensibile, dar pot crea imagini color. Ele
inregistreaza numai informatii despre nivelul de iluminare, sensibilitatea lor
ridicata permitand perceptia formelor in intuneric relativ.
Conurile ( aprox. 7 milioane ) sunt de trei tipuri care sesizeaza fiecare
separat trei benzi diferite din spectru ( rosu, verde si albastru ) Perceptia la
fiecare culoare va fi data de combinatia si gradul de excitare a acestor conuri.
Sensibilitatea conurilor este pentru frecventa 588 nm. ( rosu ), 531 nm (verde ) si
419 nm.( albastru) . Bineinteles ca celulele nu vor percepe numai o banda
ingusta ci intreaga banda a spectrului color intre 400 si 750 nm. Numarul
receptorilor-conuri nu este acelasi. Majoritatea persoanelor au un con albastru la
fiecare 20 verzi si 40 rosii. Din aceasta cauza detaliile albastre ale imaginii nu vor
fi percepute asa de bine ca cele verzi sau rosii.
Creerul si sistemul nervos vor prelucra ulterior informatiile furnizate de
conuri si bastonase permitandu-ne sa distingem intre milioanele de nuante color
si generand imaginea color asa cum o vedem.
Cristalinul, care permite formarea imaginii are forma unei lentile biconvexe
si formeaza imagine pe retina, peretele din spate al globului ocular ( Fig. 6 )
Din punctele subiect, notate subiect imagine
in schita cu S 1 S 2 , pleaca un fascicol S1
de raze luminoase, care trecand prin
I2
cristalin, vor forma pe retina punctele
imagine I 1 si I 2
Pentru ca imaginea sa se formeze
totdeauna in acelasi plan, cristalinul isi
variaza curbura suprafetelor cu ajutorul I1
muschilor ciliari .Aceasta proprietate a S2 cristalin
cristalinului de a-si varia forma pentru
a forma totdeauna imaginea pe retina, Fig.6
se numeste acomodare.
Deoarece retina are un anumit nivel de sensibilitate, diametrul pupilei,
prin care trece fascicolul luminos, variaza functie de cantitatea de lumina care va
www.photocami.ro
trece prin ea. Cu cat cantitatea de lumina este mai mare, cu atat diametrul pupilei
va deveni mai mic, marindu-se, in cazul in care cantitatea de lumina scade..
Vederea cu un singur ochi se numeste monooculara, este similara cu
formarea imaginii prin obiectivul aparatului fotografic, avand particularitatea ca ,
desi se percep elementele obiectelor din spatiu, nu se poate controla dispunerea
acestora pe cea de a treia dimensiune, adica pe adancime .
Asemanarea dintre ochi si un aparat de fotografiat este prezentata in Fig.7
www.photocami.ro
1. 2 Despre imagine
www.photocami.ro
Fig. 9
www.photocami.ro
Rezulta ca, la reconstituirea spatiului real in imagine, vor fi determinante
pozitia fata de subiect, iluminarea si caracteristicile optice ale aparaturii utilizate,
respectiv distanta focala si diafragma de lucru .
S F
Fig. 10
In cazul in care subiectul se afla la distante mari , apropiate de infinit ,
imaginea se va forma in apropierea focarului sistemului optic . ( Fig.10 )
In cazul in care subiectul se afla in apropierea sistemului optic, imaginea
nu se mai formeaza in focar, ci intr-un plan situat in spatele acestuia. Formarea
imaginii in acest caz , este prezentata in Fig.11 :
S1 O1
O F
I2
S2 F1
O2
I1
x f1 f x1
a a1
Fig.11
De la fiecare punct subiect ( S1; S2 ) pleaca o infinitate de raze, insa vom
analiza numai traseul celor principale.
Astfel S1 O1 este raza paralela cu axa orizontala a sistemului optic ( axa
de vizare ), S1 O este raza care trece prin centrul sistemului optic ( O ), iar S 1O 2
este raza care trece prin focarul din fata ( F1 ) al sistemului optic. Prin traversa-
rea sistemului optic, se produce convergenta razelor in punctul imagine I 1.
www.photocami.ro
Pentru toate punctele subiectui S1 S 2 , fenomenul va fi similar si astfel in spatele
sistemului optic, se va forma imaginea I 2 I 1 .
Sistemul optic nu are posibilitatea sa se adapteze automat ( asa cum o
face vederea umana ) functie de pozitia in spatiu a subiectului ( distanta a ), asa
incat functie de aceasta pozitie, distanta la planul imagine ( a 1 ) va fi variabila.
Cum distanta f este o distanta fixa, rezulta ca adaptarea se va face variind x 1 .
In continuare, vom defini elementele schemei prezentate si vom stabili
relatiile dintre ele :
F - focarul din spate al sistemului optic
f - distanta dintre centrul optic si focarul din spate
F1 - focarul din fata al sistemului optic
f1 - distanta dintre centrul optic si focarul din fata
F F1 - axa sistemului optic
O1O2 - planul optic principal perpendicular pe axa optica
S1S2 - subiectul ( plan subiect )
Y - marimea subiectului
a - distanta subiectului la planul optic principal
I2 I1 - imaginea ( plan imagine )
y - marimea imaginii
a1 - distanta de la imagine la planul optic principal
x1 - distanta de la focarul sistemului optic la imagine , extensia
y a1
------- = ------- = m se numeste raport de micsorare ( 1 )
Y a daca este subunitar
Y a 1
----- = ------ = ----- = M se numeste raport de marire ( 2 )
y a1 m daca este supraunitar
www.photocami.ro
In cazul in care cele doua distante focale ale obiectivului ( f = f 1 ) sunt
Egale ( obiectiv simetric ), atunci ecuatia formarii imaginii ( formula lui Gauss )
este urmatoarea :
1 1 1 a = f + x ( 4 )
------- + ------ = ------ ( 3 ) in care
a a1 f a1= f + x 1 ( 5 )
x 11
f x 12
Fig. 12 x 13
www.photocami.ro
Pentru a obtine valoarea extensiei ( x 1 ) apelam la relatiile care se pot stabili
in triunghiurile asemenea reprezentate in Fig. 13
Fig. 13
Y
x f f x1
Y x Y f
------ = ------- insa, deasemenea ------ = ------
y f y x1
x f
deoarece -------- = ------- rezulta x . x1 = f2 ( 6 )
f x1
punct de statie
normala la planul subiectului
axa de fotografiere
plan orizontal
Fig. 14
www.photocami.ro
subiect unghi pe orizontala
normala
unghi de fotografiere
Fig.16
www.photocami.ro
Dimensiunea in imagine a reperului mai indepartat se poate calcula astfel:
H H1 H x a
-------- = --------- H1 = ------------------
a + 1 a a + 1
H H ( a+1) 1
------ = ---------------- = 1 + -------
H1 H x a a
H H3 H x a
--------- = -------- H3 = ---------
2a + 1 a 2a + 1
H2 H 2a + 1 1
--------- = --------- ------------ = 1 + ---------
H3 2 H x a 2a
Fig. 17
www.photocami.ro
In concluzie, reperele dispuse diferit in spatiu ( pe adancime ) sunt
reprezentate ca marime in imagine intr-un raport care depinde de distanta de
fotografiere. Aceasta distorsiune in imagine a dimensiunilor reale ale subiectelor
apartine efectului de perspectiva
2 1 2 1 2 1
a b c
Fig. 18
In Fig. 18 b , in imagine, inaltimea subiectului 1 pare a fi jumatate din
inaltimea subiectului 2, in timp ce in Fig. 18 a inaltimea subiectului 1 va
reprezenta numai un sfert din inaltimea subiectului 2 iar in Fig.18 c aceeasi
inaltime a subiectului 1 va reprezenta aproape trei sferturi din inaltimea
subiectului 2.
Se observa ca numai in Fig 18 b in imagine se reproduce aproximativ
raportul real al inaltimii celor doua subiecte ( 1 : 2 )
www.photocami.ro
1.4.2.1 Fotografierea unei drepte dupa o directie inclinata
A a
www.photocami.ro
In Fig. 21 , se prezinta un exercitiu, in care aparatul de fotografiat ocupa diferite
pozitii pe suprafata frontala a unui cub, fotografiind din aceste pozitii peretele din
spate al cubului .
1 2 3
1 2 3
4 5 6
4 5 6
7 8 9
7 8 9
Fig.21
www.photocami.ro
Fig. 22 Fig. 23
www.photocami.ro
1.4.3 Modificarea planului in care se afla subiectul, prin schimbarea
punctului de statie
1 2
1 2
a
b
b c
a 2
Fig. 24 c
1.5.0 Perspectiva
Deformarile descrise la pct. 1.4.1; 1.4.2; 1.4.3 se numesc efect de
perspectiva si se manifesta la orice modificare a punctului de statie ( distanta si
inclinare a axei de fotografiere ).
Avand in vedere ca subiectele din natura nu sunt simple drepte sau
planuri ci corpuri, cu forme dispuse in spatiu ( deci si pe adancime ), odata cu
modificarea punctului de statie, se va modifica reprezentarea intregului subiect.
www.photocami.ro
Rezulta ca exista o anumita distanta a punctului de statie si o anumita
directie de fotografiere pentru fiecare subiect, care permite formarea unei
imagini inconfundabile a acestuia si reciproc, o anumita imagine a subiectului
pe care o putem numi perspectiva specifica care permite o recunoastere
instantanee si neechivoca a lui.
Termenul defineste modul de reprezentare in imagine a unui subiect
astfel incat acesta sa fie perceput instantaneu cu el insusi.
Pentru a intelege mai bine termenul vom prezenta cateva exemple de
reprezentare in care subiectul din imagine, creaza ambiguitati, indoieli sau chiar
mai rau, nu este recunoscut.
Astfel, o imagine de 2 m a unei cirese va fi aproape imposibil de asociat
cu reala fructa gingasa. Cireasa, pentru a fi recunoscuta ca atare va trebui
reprezentata dintr-un unghi in care in imagine apare codita caracteristica. Fundul
circular al unei sticle, nu poate sugera forma acesteia. O persoana vazuta de
deasupra sau din spate nu-si prezinta fizionomia care o defineste. Aceeasi
fizionomie cuprinsa de un superangular exagerat va fi in mod grotesc deformata.
Exemplele pot continua, ducand la concluzia ca exista o anumita distanta, unghi
de cuprindere si un unghi de vizare care permit reprezentarea in imagine a
subiectului astfel incat acesta sa fie perceput corect si imediat de viitorul privitor.
Un exemplu pentru cele sustinute mai sus este prezentat si in schitele din
Fig. 25, doua imagini ale aceluiasi subiect.
a b
Fig. 25
www.photocami.ro
Alte exemple sunt prezentate in grupul de figuri 25
Fig. 25
www.photocami.ro
1.5.2 Modificarea formei subiectului prin schimbarea distantei focale
f1
f2
Fig. 26 f3
f1 f2 f3
www.photocami.ro
1.5.3 Fotografierea unui sir de persoane
Fig. 27
www.photocami.ro
1. 5. 4 Efectul deformatiilor de perspectiva, asupra privitorului
www.photocami.ro
1.6 Alegerea pozitiei punctului de statie
1. 7 Efectul Scheimpflug
plan imagine
b
a plan optic principal
O C
plan subiect
A B
Fig. 28
www.photocami.ro
Pentru realizarea acestei conditii ( convergenta celor trei plane ), sunt
necesare aparate de fotografiat flexibile ( cu burduf ), care permit bascularea
planului optic principal, fata de planul imagine .
Fenomenul, se utilizeaza atat la fotografiere cat si la copierea imaginilor,
unde, prin inclinarea planurilor, se incearca corectarea deformatiilor de
perspectiva, obtinute la fotografiere .
www.photocami.ro
- pot impune un anumit ritm de comunicare sau crea atmosfera
- asigura varietate in transmiterea unor mesaje
- nu pot fi combatute decat cu alte imagini
Aceste caracteristici ale comunicarii prin intermediul imaginilor face ca in
ultima vreme dialogului vizual sa fie exploatat din ce in ce mai mult.
Trebuie mentionat si rolul formativ si educativ al utilizarii imaginilor in
comunicare care consta in:
- dezvoltarea perceptiei
- dezvoltarea imaginatiei
- creste capacitatea de analiza si sinteza
- dezvolta simtul proportiilor
- largeste aria posibilitatilor de exprimare
Consecintele sunt o mai buna intercomunicare, o crestere a numarului de
informatii transmise si receptate si o mai buna intelegere si integrare a realitatii in
care traim.
Pentru a se obtine bune rezultate in sensul celor prezentate mai sus este
necesara o educatie speciala a celor care inregistreaza, prelucreaza si manipu-
leaza respectivele imagini. Aceasta educatie necesita o corecta intelegere a
fenomenelor si instructie temeinica in multe domenii care concura la realizarea
imaginii. ( pictura, cinematografie, sociologie, psihologie, geometrie, chimie,
electricitate, mecanica, calculatoare, etc. )
www.photocami.ro