E-

lea
rn
ing
UM
F
Sarcina Normala

Ia
s i
 Uterul gravid Ia termen

s i
Ia
La termen, uterul ajunge de la o greutate de

F
50g pe care o are inainte de graviditate, la 1200-

UM
1500 g, cu o capacitate de 5 litri.
El crete considerabil, pn la apendicele
xifoid, formnd un sac cu pereii musculoi,
ing
subiri (8 mm la nivelul corpului i 4 mm la
nivelul segmentului inferior, situat intre col i
rn
corp). Este in dextrotorsiune fiziologic.
lea

Structura sa a fcut obiectul a numeroase

discuii (fig.1).
E-
 s i
Ia
F
UM
ing
rn
lea

Fig.1 Uterul gravid la termen.

E-
 Musculoasa acestui organ cavitar este
format din trei straturi:

si
- stratul extern, format din fibre circulare i

Ia
fascicole mediane longitudinale, care inconjoar
fundul uterin i coboar apoi pe peretele anterior

F
i posterior.

UM
- stratul mijlociu sau plexiform, foarte gros;
acest strat plexiform reprezint un veritabil
organ regulator al circulaiei uterine i rezerva
de snge a muchiului uterin. El este acela care
ing
realizeaz ligaturile vii" prin comprimarea
vaselor dup delivren, prin refracia fibrelor
rn
sale, care se repliaz, funcionnd ca un
acordeon.
lea

- stratul intern, subire, format din fibre

longitudinale i circulare.
E-
 Unii autori admit teoria Gortler, adic a
fibrelor spiralate, ca arcul unui ceasornic, ce

s i
merg de la col la corp. Pentru Pierre Roza

Ia
structura spiralat i helicoidal a fascicolelor
musculare la uterul gravid la termen nu exist.

F
Fibra muscular sufer modificri histologice

UM
in cursul sarcinii: hipertrofie, hiperplazie,
metaplazie (noi fibre musculare care au geneza
in esutul conjunctiv, celulele mezenchimale sau
ing
prin mitoza fibrelor musculare preexistene).
Fibrele cresc in lungime de la 50 microni la 500
rn
microni, iar in inlime de la 2,5 microni la 8-10
microni. Fibra muscular capt un aspect
lea

foarte asemntor cu fibra striat i cu fibrele

muchiului cardiac.
E-
 Mucoasa uterin cuprinde caducile:

i
caduca bazal, interuteroplacentar, caduca

s
Ia
parietal, uterin sau adevrat (decidua vera);
caduca ovular, reflectat sau capsular, sub

F
form de insule rzlee, care acoper caduca

UM
parietal.

ing
rn
lea
E-
 Segmentul inferior

si
Provine din istmul uterin. Are o inlime de

Ia
10-11 cm, la termen i o grosime de 2-4 mm,
elemente ce sunt de un bun prognostic

F
obstetrical; in travaliu, concomitent cu dilataia,

UM
va deveni canalul cervicosegmentar.
Este format din fibre circulare care
predomin, fibre care se prelungesc in canalul
cervical i vagin.Peritoneul care il acoper
ing
venind de la vezic este lax, se decoleaz uor
in timpul operaiei cezariene i formeaz
rn
fundul de sac vezicouterin. Este bogat in fibre
elastice i srac in fibre musculare, lsnduse
lea

uor destins de prezentaie, permindui uor

acomodarea i angajarea.
E-
 Colul

si
n structura sa colul conine foarte puine

Ia
fibre musculare, predominnd fibrele conjuctive.
Conine dopul gelatinos, protector al cavitii

F
uterine fa de microbii din vagin ; dopul

UM
gelatinos este eliminat la inceputul travaliului.
La termen colul este ramolit, copt, adeseori
ing
excentric, lung, cilindric la nulipare, sau fibros,
uscat, element ce prognostic un travaliu lung i
laborios, adesea coninnd indicaia de operaie
rn
cezarian.
lea

La multipare colul este mai scurt de 2,5 cm,

cu orificiul extern dehiscent i cel intern inchis
E-

(col in plnie).
 Frecvent prezint sechelele naterilor

i
anterioare: cicatrici, rupturi comisurale uni sau

s
bilaterale (col bivalv), unele prelungite i in

Ia
poriunea supravaginal, i atunci la nivelul

F
orficiului intern se simte o zon fibroas, fiindc

UM
fibrele musculare i elastice conjuctive nu iau
mai putut reface structura iniial anatomic i
sunt inlocuite de esut de reparaie, fibre
ing
colagene, care formeaz o structur dens,
neelastic, punct de minim rezisten atunci
rn
cnd linia forei din prezentaiile craniene o
lea

solicit i care duc la rupturi uterine prin

propagare.
E-
 Bazinul osos

s i
Ia
Bazinul osos este format din cele 2 oase
iliace unite posterior prin sacru i coccis. Bazinul

F
osos este imprit prin liniile nenumite in dou

UM
segmente: unul superior, bazinul mare, situat
deasupra liniilor nenumite i al doilea inferior,
ing
bazinul mic sau excavaia pelvian, dedesubtul
liniilor nenumite. Bazinul mare nu intervine in
rn
procesul naterii, in schimb, de conformaia
bazinului mic depinde toat mecanica naterii.
lea
E-
 Micul bazin este format din :
- anterior, marginea superioar a simfizei

s i
pubiene, corpul pubelui i crestele perineale;

Ia
- lateral, liniile nenumite;
- posterior, promontoriul, aripioarele sacrate,

F
articulaia sacroiliac i sinusurile sacroiliace.

UM
Strmtoarea superioar are o form oval,
cu marele ax transversal sau o form de inim;
este planul de angajare a mobilului fetal.
ing
Jumtatea anterioar sau arcul anterior are o
form regulat (cu raza de 6 cm). Jumtatea
posterioar este deformat de ctre promontoriu
rn
i comport defiecare parte, in faa articulaiilor
lea

sacroiliace, cte o depresiune, sinusul sacroiliac

(fig. 2).
E-
 si
Ia
F
UM
ing
rn
lea

Fig. 2 Strmtoarea superioar.

E-
 Diametrele strmtorii superioare:
1. Anteroposterioare (fig. 3) :

s i
- diametrul promonto-subpubian = 11 cm;

Ia
- diametrul retro-pubian, diametrul util,
sau promonto-pubian minim, (conjugata vera) =

F
10,8cm.

UM
2. Diametrele transverse:
- maxim = 13,5 cm, nu este utilizabil;
- median, util = 12,5-13 cm.
ing
3. Diametrele oblice merg de la eminena ilio-pectinee la
simfiza sacro-iliac de partea opus. Dup locul de
plecare, eminena ilio-pectinee stng sau dreapt, ele
rn
se numesc: diametrul oblic stng sau drept. Cel mai
des utilizat de prezentaie este diametrul oblic stng.
lea

Diametrele oblice reprezint aria de angajare (dreapt

sau stng). Msoar 12-12,5 cm.
E-
 s i
Ia
F
UM
ing
rn
lea

Fig. 3 Diametrele anteroposterioare ale strmtorii

superioare i inferioare.
E-
 Planurile i nclinarea strmtorii superioare

s i
Planul promonto-pubian al strmtorii

Ia
superioare formeaz cu orizontala, la femeia in
picioare, un unghi de 60 grade, unghiul nefiind

F
mai mare de 45 grade.

UM
Excavaia pelvian

ing
Este un canal intre strmtoarea superioar i
cea inferioar unde se efectueaz coborrea
prezentaiei. Limitele sale sunt urmtoarele:
rn
- peretele anterior este faa posterioar a
lea

simfizei, corpul pubelui i punctul retropubian ce

delimiteaz diametrul util;
E-
 - peretele posterior este reprezentat de faa
anterioar a sacrului i a coccisului:

s i
- pereii laterali sunt formai de ctre cotii,

Ia
faa intern a ischionului, cu cele dou orificii
(gaura obturatoare i gurile sciatice).

F
Aspectul ei general este acela al unui cilindru

UM
care merge dinapoi inainte i de sus in jos,
descriind o linie curb. El este imprit in dou
etaje de ctre strmtoarea mijlocie, nivelul

ing
spinelor sciatice, unde diametrul transvers este
de 10,5 10,8 cm. n ansamblu, toate diametrele
strmtorii medii sunt de aproximativ 11 cm.
rn
Orificiul inferior al excavaiei este reprezentat
de strmtoarea inferioar; aceasta reprezint
lea

planul de angajare al prezentaiei.

E-
 Strmtoarea inferioar

si
Strmtoarea inferioar prezint anterior

Ia
marginea inferioar a simfizei pubiene, posterior
coccisul, lateral ramurile ischio-pubiene,

F
tuberozitatea sciatic i ligamentul sacro-sciatic.

UM
Diametrele strmtorii inferioare:
- antero-posterior (subcocci-subpubian) = 9,5
cm, care prin retropulsia coccisului se mrete
pn la 11-12 cm.
ing
- transvers (bi-ischiatic) = 11 cm. Arcada
pubian este regiunea delimitat de marginea
rn
inferioar a pubelui i de ramurile ischio-
lea

pubiene. Are forma unui triunghi cu marginile

rotunjite. Este locul in care se situeaz craniul
fetal in momentul naterii (degajrii).
E-
 Axele bazinului
Axul strmtorii superioare sau axul de

s i
angajare urmeaz linia ombilico-coccigian.

Ia
Axul excavaiei, sau axul de coborre,
prelungete axul strmtorii superioare, se

F
curbeaz in sus i inainte i se unete cu axul

UM
strmtorii inferioare. Axul strmtorii inferioare
sau axul de degajare se apropie de orizontal, la
femeia culcat.

ing
Articulaiile bazinului
mbibiia gravidic favorizeaz mobilizarea
rn
simfizei pubiene i sacroiliace, ca pe nite
balamale, astfel inct nutaia aduce promontoriul
lea

inainte i coccisul inapoi, iar concentraia aduce

promontoriul inapoi i impinge coccisul inainte.
E-
 Mobilul fetal

s i
Ia
Mobilul fetal este constituit din mai multe

F
elemente dintre care cel mai important este
craniul fetal, care reprezint partea cea mai

UM
voluminoas, cu diametrele cele mai mari i
care este necomprimabil.

ing Craniul fetal

Are forma unui ovoid, datorat in principal
rn
cutiei craniene i este format din 2 oase
parietale, cele dou scaune ale oaselor
lea

temporale, iar anterior i posterior frontalul i

occipitalul.
E-
 Anterior i inferior cutiei craniene se gsete
mandibula, care este articulat la nivelul stncii

si
temporale. Oasele cutiei craniene se unesc pe

Ia
linia mediana prin sutura sagital, dispus

F
anteroposterior. La unirea 1/3 anterioare cu 2/3

UM
posterioare se gsete o prim sutur
transversal, care separ frontalul de parietale.
Sutura posterioar este dispus de asemeni
ing
transversal i separ oasele parietale de
scuama occipitalului.
rn
Fontanelele sunt spaii membranoase ce
lea

separ oasele cutiei craniene i servesc ca

puncte de reper in travaliu.
E-
 Cele mai importante sunt:
- marea fontanel sau bregma, dispus

si
anterior, in lungul suturii sagitale; are form

Ia
rombic delimitat de cele dou oase parietale
i frontal, care iniial este format din 2 jumti

F
desprite prin sutura metopic.

UM
- mica fontanel sau lambda, triunghiular,
situat la extremitatea posterioar a suturii
sagitale, este delimitat de cele dou oase
ing
parietale i de scuama occipitalului.
- fontanelele laterale, in numr de dou, ale
rn
lui Gasser.
lea

- fontanelele suplimentare (Gerdy) care nu

au mare importan in derularea travaliului.
E-
 Diametrele craniului fetal

si
1. Diametrele anteroposterioare (fig.4) :

Ia
- diametrul occipito-mentonier = 13,5 cm ;
este cel mai mare diametru al craniului fetal i se

F
msoar de la extremitatea occipitului la vrful

UM
mentonului;
- diametrul occipito-frontal = 12 cm; de la
occiput la baza nasului;
ing
- diametrul suboccipito-bregmatic = 9,5 cm,
de la baza occipitului la mijlocul bregmei; este
rn
cel mai micdiametru al craniului fetal;
- diametrul submentobregmatic = 9,5 cm, de
lea

la mijlocul bregmei sub menton.

E-
 si
Ia
F
UM
ing
rn
lea

Fig. 4 Diametrele anteroposterioare ale

craniului fetal.
E-
 i
2. Diametrele transverse (fig. 5):

s
Ia
- diametrul biparietal = 9,5 cm; unete
extremitile boselor parietale ;

F
- diametrul bitemporal = 8 cm, unete cele

UM
dou bose temporale.

ing
3. Circumferinele craniului:
- marea circumferin occipito-frontal=38cm
rn
- mica circumferin suboccipito-bregmatic
lea

= 32 cm.
E-
 si
Ia
F
UM
ing
rn
lea

Fig. 5 Diametrele transversale ale craniului fetal.

E-
4. Suturile craniului fetal:
- sutura sagital (antero-posterioar) de la

s i
rdcina nasului la unghiul superior al occiputului;

Ia
- sutura frontal sau metopic, la nivelul frunii;

F
- sutura fronto-parietal sau coronar

UM
(transvers) ;
- sutura occipito-parietal, in forma de V
rsturnat;
ing
- suturile temporale, mai puin importante.
Baza craniului este format din 5 oase i este
rn
ireductibil, spre deosebire de bolta cranian, la
lea

care oasele se pot incleca, datorit suturilor i

fontanelelor, reducnd volumul craniului fetal.
E-