Fiziologia Circulatiei

Conf. univ. Adelina Vlad

Disciplina Fiziologie II
 Sistemul Vascular
Din punct de vedere anatomic, este impartit in
Circulatia sistemica (circulatia mare ori circulatia periferica)
Circulatia pulmonara (mica circulatie, functionala)

Consta dintr-o retea inchisa de tuburi care incep si se termina la

nivelul cordului:
Arterele, sistem de distributie care transporta sange la presiuni
mari de la inima catre tesuturi
Microcirculatia, un sistem de difuziune si filtrare
Venele (si vasele limfatice), un sistem de colectare care
transporta sagele la presiuni scazute de la tesuturi catre inima
 Caracteristici Fizice ale Sistemului
Vascular
Suprafata totala de
Tipul vasului
sectiune (cm2)
Aorta
Artere mici
Arteriole
Capilare
Venule
Vene mici
Vene cave

Velocitatea liniara medie a fluxului

de sange este invers proportionala
Distributia cu suprafata totala de sectiune a
sangelui unui teritoriu vascular
- 21 cm/s in aorta
- 0.03 cm/s in capilare, in conditii de
repaus
- 14 cm/s in venele cave
 Presiuni in Sistemul Vascular
Zona de presiune crescuta: VS in sistola arteriolele
circulatiei sistemice
Zona de presiune joasa: capilarele circulatiei sitemice cordul
drept circulatia pulmonara atriul stang VS in diastola
Presiune Presiune
medie medie
VS 0 mm
17 mm Hg 7 mm Hg
Hg

Pulsatila
Valoare
medie: 100 Pulsatila
mmHg Valoare
medie: 16
mmHg

VD
Valori normale ale presiunii de-a lungul sistemului circulator, masurate
in clinostatism
 HEMODINAMICA

Reprezinta studiul legilor fizice care guverneaza circulatia

sangelui

Descrie proprietatile
Continatorului vasele de sange (diametrul vascular,
elasticitate, complianta vasculara)
Continutului fluidul circulant, sangele (densitate, vascozitate,
presiune, viteza de circulatie, flux)

Fluxul de sange este mobilizat de un gradient presional de-a

lungul unui circuit cu rezistente variabile
 Relatia Intre Presiune, Flux si
Rezistenta
Fluxul sanguin F printr-un vas de sange este determinat de doi
factori:
gradientul de presiune DP intre extremitatile vasului, care
reprezinta forta motrice a fluxului de sange
rezistenta vasculara R intre capetele vasului, care se opune
curgerii sangelui prin vas

Relatia intre presiune, flux si rezistnta poate fi exprimata prin

legea lui Ohm a hidrodinamicii:
Fluxul Sanguin
Fluxul Total de Sange in Circulatie
Fluxul sanguin volumul de sange (DV) care trece printr-un
anumit punct din circulatie pe unitatea de timp (Dt):
F = DV/Dt
Fluxul de sange global in intreg sistemul circulator al unui adult
aflat in repaus reprezinta cantitatea de sange pompata de inima/
minut, adica debitul cardiac:
DC = VB x FC = 5 litri/min

F = P/R = debitul cardiac (l/min)

P = diferenta de presiune intre Ao si VC (mm Hg), ori intre AP si
venele pulmonare
R = rezistenta periferica totala (RPT) (mmHg/ml/min) in circulatia
sistemica ori in cea pulmonara
 Relatia Flux Velocitate
F = DV/ Dt
DV = A x Dx, unde A este aria sectiunii transversale a vasului de
sange, iar Dx distanta pe care coloana de sange o strabate in
Dt, cu viteza medie v; astfel:

Dx
 Principiul Continuitatii
Rata de intrare a masei intr-un sistem aflat in stare de echilibru, in
care consideram ca miscarea este permanenta (derivata parial a
vitezei locale n raport cu timpul este nul n orice punct al
sistemului) este egala cu rata cu care masa paraseste sistemul:
influxul = efluxul
Aplicatii in hemodinamica
Doua circuite de vase conectate in serie (circulatia sistemica si cea
pulmonara) sunt strabatute de acelasi flux DC in inima stanga
trebuie sa fie egal cu DC al inimii drepte
Fluxul total la oricare nivel de arborizatie trebuie sa fie
constant

Velocitatea liniara medie a fluxului sangvin printr-un anumit

sector al circulatieie este invers proportionala cu aria sectiunii
transversale totale a acestuia
 Parametrii Vasculari Variaza cu Gradul de
Arborizatie
PARAMETRU AORTA ARTERE MICI ARTERIOLE CAPILARE VENA CAVA
Numar de unitati 1 8000 2 107 1 1010 open 1

Raza interna 1.13 cm 0.5 mm 15 m 3 m 1.38 cm

Aria sectiunii transversale individuale 4 cm2 7.9 10-3 cm2 7.1 10 cm 2.8 10-7 cm2
-7 2 6 cm2

Aria totala 4 cm2 63 cm2 141 cm2 2827 cm2 6 cm2

Fluxul total 83 cm3/s (ml/s) 83 cm3/s 83 cm3/s 83 cm3/s 83 cm3/s

Velocitatea liniara medie 21 cm/s 1.3 cm/s 0.6 cm/s 0.03 cm/s 14 cm/s
Fluxul prinitr-o singura 83 cm3/s (ml/s) 0.01 cm3/s 4 10-6 cm3/s 8 10-9 cm3/s 83 cm3/s
unitate
 Legea lui Poiseuille
Fluxul poate fi calculat functie de geometria vasului si de
proprietatile fluidului (ecuatia Poiseuille-Hagen):

Altfel spus, fluxul este:

Direct proportional cu diferenta de presiune axiala, DP
Direct proportional cu puterea a patra a razei vasului, r
Invers proportional cu lungimea vasului, l, si vascozitatea
fluidului, h

Legea lui Ohm se aplica tuturor vaselor, ecuatia lui Poiseuille se

aplica numai tuburilor rigide, cilindrice
 Legea lui Poiseuille se aplica daca:

Fluidul este incompresibil

Tubul este drept, rigid, cilindric, neramificat, cu o raza
constanta
Velocitatea stratului de lichid aflat in contact cu peretele
vasului este zero (fara alunecare)
Fluxul este laminar
Viscozitatea fluidului este constanta
Fluxul este constant (nepulsatil)
Flux Turbulent, Flux Laminar
Flux laminar
Curgerea se face in planuri
paralele cu axul vasului,
fiecare strat de sange ramane
la distanta constanta fata de
peretele vascular
Viteza este maxima in centrul
vasului si minima la perete
Distributia se face dupa o curba
parabolica, determinata in
primul rand de vascozitate
Flux Turbulent, Flux Laminar
Flux turbulent
Deplasarea in axul lung al vasului se
suprapune cu deplasarea transversala
a straturilor de sange, formandu-se
vartejuri (curenti turbionari)
Apare la viteze mari de curgere, cand
sangele trece prin o zona ingustata a
vasului sau cand vasul prezinta o
schimbare de directie in unghi strans
Fluxul turbulent nu mai creste liniar cu
DP, ci cu radacina patrata a DP, pentru
ca R creste turbulenta prodce o
pierdere de energie cinetica
Formarea de vortexuri in timpul
turbulentei produce sufluri
 Numarul lui Reynolds
Permite estimarea conditiilor in care fluxul devine turbulent

r raza vasului, v velocitatea, r densitatea, h - viscozitatea

Fluxul devine turbulent cand:
Raza vasului (r) este mare (aorta) sau velocitatea sangelui (v)
este crescuta (DC crescut, sau cand o diminuare locala a
diametrului vascular produce o crestere a vitezei de curgere -
stenoza arteriala sau compresie externa)
Viscozitatea (h) scade (anemie); viscozitatea reflecta fortele
coezive care tind sa pastreze organizarea straturilor fluidului
Re < 2000 flux laminar; Re > 3000 flux turbulent
Suflurile apar in: stenoza vasculara, sunturi, leziuni valvulare
 Numarul lui Reynolds

Re=2rvr/h

Numarul lui Reynolds ne da o masura a raportului dintre fortele

inertiale si fortele vascoase:

La valori mici ale Re, fortele viscoase (2r/h) sunt dominante

flux laminar caracterizat de o curgere lina, constanta;

La valori mari ale Re, fortele inertiale (vr) predomina, fapt care
conduce la formarea aleatorie de vartejuri flux turbulent
 Masurarea Fluxului Sanguin
Ecografia Doppler, neinvaziva, larg utilizata in clinica
 Masurarea Fluxului Sanguin
Metode cantitative invazive utilizare
restransa in clinica B
Fluxmetria electromagnetica (A)
Fluxmetria ultrasonografica
intravasculara (B)
adenosine

A
Presiunea Sanguina
 Presiunea Sanguina
Este forta exercitata de sange pe unitatea de suprafata a
peretelui vascular, relativ la presiunea barometrica (PB)
Unitati de masura:
mm Hg sau cm H2O in practica medicala (P = rgh)
Pascali, g/cm2, sau dynes/cm2 in fizica
1 mm Hg = 1.36 cm H2O = 1330 dyne/cm 2 = 0,133 kPa
Diferente de Presiune in Sistemul
Vascular
Presiunea in axul lung al vasului - diferenta de presiune intre
capetele vasului (sau ale circuitului vascular); este forta motrice
care face posibila deplasarea coloanei de sange
Presiunea transmurala diferenta dintre presiunea in interiorul
si exteriorul vasului; determina gradul de distensie vasculara
Presiunea hidrostatica determinata de greutea coloanei de
sange intre doua puncte aflate la inaltimi diferite
Factori care genereaza presiune
in interiorul vaselor

1. Complianta vasculara

2. Gravitatia

3. Rezistenta vascoasa

4. Velocitatea (efectul Bernoulli)

1. Complianta Vasculara
Reprezinta volumul de sange care poate fi acomodat intr-un
segment vascular pentru o crestere presionala de o unitate:

Complianta vasculara = DV/ DP

O complianta vasculara redusa (= rigiditate vasculara) determina

cresterea presiunii vasculare cand volumul sangvin
expansioneaza
2. Gravitatia
Generaza presiune hidrostatica intre doua puncte aflate la inaltimi
diferite:
DP = rgDh

In sistemul cardiovascular, nivelul h de referinta (inaltime zero)

este situat la nivelul cordului, unde presiunea nu este afectata de
modificari de postura

In clinostatism: presiunea intravasculara este relativ constanta

In ortostatism: presiunea intravasculara creste la nivelul

membrelor inferioare si scade intracranian
 Diferentele axiale de presiune (notate P in figura) intre patul
arterial si cel venos sunt neschimbate in clinostatism comparativ
cu pozitia ortostatica
3. Rezistenta Vascoasa
Vascozitatea sangelui, h, reprezinta forta interna de frecare intre
straturile fluidului aflat in miscare

Potrivit legii lui Poiseuille

DP = F x 8hl /pr4
Si

DP = F x R R = 8hl /pr4

Vascozitatea produce o crestere a rezistentei la curgere care va

creste presiunea sangvina
4.Relatia Presiune Velocitate
Energia transmisa de cord coloanei de sange este discontinua,
pulsatila in cursul unui ciclu cardiac variatii ale velocitatii
sangvine

Variatiile de velocitate sunt insotite de modificari ale presiunii

intravasculare:
Presiunea fluidului (energia potentiala, p) trebuie sa scada
cand velocitatea (energia cinetica, v2) creste, pentru a
satisface principiul conservarii energiei sau ecuatia lui
Bernoulli:
p + v + g h = ct,
2

iar pentru fluxuri orizontale: p + v2 = ct

Energia totala = energia potentiala + energia cinetica = ct

Redistributie intre velocitate si presiune

 Efectul Bernoulli
Presiunea scade cand velocitatea fluxului sangvin creste

F = A1 x v1 = A2 x v2 v2 > v1
P2 < P1
P1 + v12 = P2 + v22 = ct
 Diferenta totala de presiune intre doua puncte ale sistemului
vascular insumeaza:

DPtotal = DPhidrostatica + DPcomplianta + DPrezistenta vascoasa + DPinertia

Inertia este rezistenta unui obiect la modificarea starii sale de

miscare si reflecta interrelatia dintre energia cinetica
(velocitate) si energia potentiala (presiune)
DPinertia se refera la efectul Bernoulli in vasele in care velocitatea
variaza datorita ciclului cardiac sau unor evenimente patologice
 Impedanta Vasculara
Presiunea si fluxul sangelui prin arterele mari si mijlocii sunt
pulsatile pe parcursul unui ciclu cardiac o analogie cu circuite
de curent alternativ este mai adecvata:
DP = F Z,
unde Z reprezinta impedanta mecanica, ce include
Impedanta complianta care se opune schimbarilor de volum
(complianta vasculara)
Impedanta vascoasa (ori rezistiva) care se opune curgerii sangelui;
este echivalentul rezistentei "R" din formula legii lui Ohm a
hidrodinamicii, DP = F R, care se aplica sistemelor cu P si F stabile,
similare circuitelor de curent continuu
Impedanta inertiala care se opune modificarilor fluxului (energia
cinetica a fluidului si a vaselor)

Concluzie: Cand F si P oscileaza, P/F = Z Z depinde nu numai de R,

dar si de complianta si de proprietatile inertiale ale vaselor si sangelui
 Legea lui Ohm in curent alternativ:

E = I Z,

Z depinde de
Resistenta electrica R analogul hidrodinamic este rezistenta
viscoasa
Capacitanta C - analogul hidrodinamic este complianta
Inductanta L - analogul hidrodinamic este inertia
Resistenta la Fluxul de Sange
 Rezistenta la Flux
Se opune curgerii sangelui prin vase
Potrivit legii lui Ohm a hidrodinamicii
R = DP/ F,
care exprima R independent de geometria vasului ori a
teritoriului vascular, se aplica si circuitelor foarte complexe
precum circulatia periferica in totalitatea sa

Unitati de masura:
URP (unitati de rezistenta periferica): mm Hg/(ml/sec)
CGS (centimetri, gram, secunda): dyne sec/cm 5
 Conductanta Vasculara
Conductanta reprezinta fluxul sangvin printr-un vas pentru o
anumita diferenta de presiune axiala

C = F/DP = 1/R

Unitate de masura: (ml/sec)/mm Hg

 R este invers proportional cu r4
R derivat din legea lui Poiseuille este
R = 8hl /pr4
adica intr-un segment vascular individual, neramificat, rigid prin
care sangele curge in flux laminar, rezistenta variaza invers
proportional cu puterea a patra a razei vasului

Pentru o DP axiala data, o diminuare de patru ori a diametrului

vascular scade fluxul sangvin de 256 de ori prin acel vas
Rezistenta totala este mai mare in
arteriole decat in capilare
Cu toate ca vasele capilare au cel mai mic diametru individual,
rezistenta totala in arteriole este mai mare decat rezistenta
totala in capilare
De ce? Pentru ca rezistenta insumata a vaselor cu un anumit
grad de arborizatie depinde nu numai de raza, r, dar si de
numarul vaselor conectate in paralel

PARAMETRU ARTERIOLE CAPILARE

Raza (ri) 15 m 4 m
Rezistenta individuala 15 107 3000 107
(Ri) (dyne s/cm5)
Numarul de unitati 1 107 1 1010
Rezistenta totala 15 3
(dyne s/cm5)
 Vase Conectate in Paralel
Vasele conectate in paralel favorizeaza curgerea sangelui pentru
ca fiecare dintre ele ofera o cale suplimentara de acces

or

Rezistenta totala a circuitului astfel format este mult mai mica

decat rezistenta vasculara individuala

Cresterea rezistentei oricaruia dintre vasele conectate in paralel

va creste rezistenta vasculara totala
 Vase Conectate in Serie
Cand vasele de sange sunt conectate in serie
Fluxul prin fiecare dintre ele este acelasi
Rezistenta totala la flux (Rtotal) este egala cu suma
rezistentelor fiecarui vas:

Rezistenta totala de-a lungul unui pat vascular, care poate fi

constituit din vase conectate in serie, in paralel ori ambele, este
guvernata de legi similare celor care se aplica rezistentelor
electrice in circuite de curent continuu
 Rezistenta Vascoasa
Daca fluxul respecta conditiile in care legea lui Poiseuille este
aplicabila:

Viscozitatea masoara rezistenta opusa alunecarii prin fortele

de frecarea dintre straturile de fluid
Unitatea de masura: poise (P)
Vascozitatea totala a sangelui = 3 cP
 In cazul curgerii laminare
Straturile de sange sunt cilindri concentrici
Se considera ca pelicula subtire de sange aflata in contact
direct cu peretele vascular nu se misca din pricina fortelor de
coeziune dintre sange si suprafata interna a vasului
Vitezele de deplasare cresc de la perete catre centru
profilul velocitatilor este o parabola, viteza maxima de
deplasare inregistrandu-se in centrul axului
 Viscozitatea Sangelui
Depinde de:
1) Concentratia plasmatica a fibrinogenului
2) Hematocrit
3) Raza lumenului vascular
4) Velocitatea liniara
5) Temperatura

La o concentratie a fibrinogenului de 260 mg/dl, un hematocrit de

40% si o temperatura de 37C, vascozitatea sangelui este de
aprox. 3.2 cP
1) Fibrinogenul
Proteina plasmatica, element cheie in cascada coagularii
Toate proteinele plasmatice cu greutate moleculara mare
contribuie la cresterea vascozitatii sangelui
Fibrinogelnul induce agregarea eritrocitelor, printr-un
mecanism non-specific de legare crestere a viscozitatii in
prezenta fibrinogenului

2) Hematocritul
Reprezinta procentul de celule din volumul total de sange
(valori normale: 35 50%)
Cresterea hematocritului creste interactiunea dintre eritrocite
creste viscozitatea
La valori ale hematocritului peste 60%, interactiunea dintre
celule deformeaza eritrocitele, determinand o crestere
abrupta a viscozitatii
3) Raza vasului
Viscozitatea descreste brusc in vase cu raza < 1 mm
(fenomenul Fahraeus-Lindqvist) datorita:
Acumularii axiale a elementelor rosii (plasma imprima o
miscare de spin eritrocitelor periferice RBCs) strat de
plasma in contact cu peretele vascular, unde fortele de
frecare sunt maxime
Numarului mic de eritrocite care circula in interiorul vaselor
f. mici
4) Velocitatea fluxului
Tendinta eritrocitelor de a se deplasa catre centrul coloanei de
sange necesita un anumita viteza de deplasare a acesteia
velocitatea redusa conduce la cresterea viscozitatii

5) Temperatura
Temperatura scazuta creste viscozitatea (inghetarea
extremitatilor), datorita unei cresteri a fortelor de coeziune
dintre molecule
Prezenta crioglobulinelor (infectii, boli autoimune si
limfoproliferative) care precipita la temperaturi sub 37C pot
conduce la obstruarea vaselor prin cresterea viscozitatii
 Rezistenta si Vazomotricitatea
Rezistenta vasculara depinde de activitatea celulelor musculare
netede vasculare (CMNV) care modifica raza vasului, r

Arterele mici si arteriolele reprezinta zona de control a

rezistentei vasculare in circulatia sistemica

De ce? CMNV predomina in structura peretelui vascular la acest

nivel, ceea ce permite o mare variatie diametrului luminal si
implicit a rezistentei la flux

Variatii ale r prin contractia ori relaxarea CMNV sub influente

nervoase ori umorale pot produce modificari ale R de pana
la100 de ori
Relatia Presiune-Flux-Rezistenta
Legea lui Poiseuille descrie o variatie liniara a presiunii in functie
de flux in tuburi rigide

O crestere a presiunii in vasele reale, pe langa propulsarea

coloanei de sange (variatie liniara a P si F), destinde peretele
arterial, care are si proprietati elastice creste r, determinand o
scadere a R, care conduce la o crestere suplimentara a F
realtie nonlineara intre presiune si flux in vasele elastice

Cresterea tensiunii active (contractia CMNV dupa stimularea

simpatica) creste R si rigiditatea vaselor, ceea ce face relatia P-F
mai liniara si deplasata catre stanga
20 40 60 80 100
Driving pressure (mm Hg)
 In concluzie, in vase elastice

R descreste odata cu creterea P datorita distensiei vasculare

Fluxul creste datorita scaderii R
P si F prezinta oscilatii fazice care nu pot fi explicate doar prin
modificari ale rezistentei vascoase, ca in tuburile rigide

Este necesar un termen mai complex pentru a defini P/F

impedanta mecanica, ce depinde de rezistenta viscoasa, dar
si de complianta si de proprietatile inertiale ale vaselor si
sangelui
Distensibilitatea Vasculara si
Functiile Sistemelor Arterial si
Venos
 Distensibilitatea Vasculara
Este expresia proprietatilor elastice ale vaselor de sange

Este o proprietate cu valoare functionala importanta intrucat

Influenteaza relatia dintre presiune, rezistenta si flux
Diminueaza variatiile intravasculare ale presiunii intre sitola si
diastola
Influenteaza volumul de sange care poate fi acomodat vas

Distensibilitatea vasculara = (DV/V0)/DP

V0 volumul vasului de sange nedestins

 Distensibilitatea Vasculara
Depinde de particularitatile structurale ale fiecarui tip de vas
(artere elastice, musculare, vene):

- in circulatia sistemica, arterele sunt de 8 ori mai putin

distensibile decat venele

- arterele pulmonare sunt de 6 ori mai distensibile decat cele

sistemice
 Structura Peretelui Vascular
Peretele vaselor de sange prezinta trei tunici: intima, media,
adventicea; exceptie capillarele au doar intima
Proportia componentelor principale ale peretelui vascular, si
anume celule endoteliale, fibre elastice, CMNV si fibre de
colagen, variaza de-a lungul arborelui vascular
Relatia dintre Structura si Functie

(elastic fibers dominance)

(collagen fibers
dominance)
Complianta sau Capacitanta Vasculara
Reprezinta cantitatea totala de sange care
poate fi continuta de un segment vascular
pentru o crestere presionala de 1 mm Hg

C = DV/DP

Arterele bogate in fibre elastice au o

complianta mai mare decat cele in
structura carora predomina fibrele
musculare netede

Desi complianta venelor pare sa fie mai

mare la presiuni uzuale, capacitatea lor de
a acomoda cantiati mari de sange pentru
fiecare unitate de presiune este mai
degraba rezultatul unei modificari de forma
Curbele Volum Presiune
 Curbe Volum Presiune
In sistemul arterial, o crestere usoara de volum produce o
ascensiune presionala abrupta arterele au o complianta
moderata, sunt menite sa transporte sangele la presiuni inalte,
cu viteze crescute
Venele pot acomoda cateva sute de ml de sange pentru o
crestere presionala de numai 3 5 mm Hg sunt rezervoare
de sange
Stimularea simpatica scade capacitanta arteriala si venoasa
prin contractia CMNV
Este o reactie importanta pentru
Redistributia sangelui intre teritoriile vasculare
Cresterea intoarcerii venoase care va creste in final DC
(legea Frank-Starling)
Mentinerea presiunea sangvina in cursul hemoragiilor
 Complianta Intarziata
Un vas supus unei cresteri de volum prezinta initial o crestere
presionala importanta, dar presiunea revine la normal in minute
sau ore = relaxatarea la stres circulatia poate acomoda
cantitati suplimentare de sange daca este necesar
Complianta intarziata in sens opus: circulatia isi ajusteaza
dimensiunile in mod automat (in minute ore) la volume scazute
de sange dupa o hemoragie importanta

Relaxarea la stres si reversul acesteia

Sunt proprietati ale musculaturii netede
Permit mentinera unei presiuni relativ constante in interiorul
unui organ cavitar in ciuda unor modificari mari de volum pe
termen lung
 Pulsatiile Presionale Arteriale
Presiunea sangelui prezinta variatii ciclice intre o valoare
maxima a presiunii atinsa in timpul sistolei si o valoare minima
ce corespunde finalului relaxarii ventriculare
Presiunea diastolica este mentinuta la valori relativ mari, in ciuda
absentei contractiei ventriculare
 De ce?

In timpul sistolei, presiunea transmisa coloanei de sange creste

destinderea peretelui arterial care depoziteaza un anumit
volum de fluid crestere gradata a fluxului catre valoarea sa
maximala

In timpul diastolei, presiunea ventriculara scade catre zero vasul

revine la dimensiunea sa initiala, eliberand cantitatea de sange
acumulata in cursul distensiei induse de ejectie fluxul si
presiunea intravasculara descresc gradat in cursul diastolei
P = F x R in circulatie P = DC x RPT
 Presiunea Pulsului
Presiunea pulsului reprezinta diferenta dintre presiunea
sistolica si cea diastolica
Presiunea pulsului depinde in principal de:
1) Volumul bataie, direct proportional
2) Complianta arterelor, invers proportional

Presiunea pulsului in aorta acendenta

 Unda Pulsului
Transmiterea pulsatiilor presionale se face sub forma unei
unde de presiune generata de ejectia VS, care se propaga de-a
lungul peretelui arterial si care antreneaza miscarea anterograda
a unei cantitati minime de sange
Velocitatea undei pulsului creste in vase cu complianta redusa,
pentru ca parte din energia undei pulsului este consumata pentru
a destinde vasul:
3 - 5 m/sec in aorta normala
7 -10 m/sec in arterele mari
15 - 35 m/sec in arterele mici

!!! Viteza de transmitere a undei pulsului

este mult mai mare decat velocitatea
coloanei de sange
Amortizarea Pulsatiilor Presionale
Amplitudinea pulsatiilor descreste progresiv catre arterele mici,
arteriole si capilare
Datorita:
1) Rezistentei opuse de vase curgerii sangelui
2) Compliantei vasculare (complianta totala
creste in periferie)
Gradul descresterii este aproape direct
proportional cu produsul dintre rezistenta
si complianta
 Presiunea Arteriala Medie
Presiunea arteriala medie
Reprezinta media presiunilor arteriale masurate in fiecare
milisecunda pe parcursul unui ciclu cardiac
Este determinata in proportie de 60% de presiunea diastolica
si de 40% de presiunea sistolica presiune arteriala medie <
media valorilor sistolice si diastolice
PM = PD + 1/3(PS - PD)
Presiuni in Circulatia Sistemica si
in cea Pulmonara
Tipul vasului Presiunea medie
(mm Hg)
Circulatia Artere 95
sistemica
Arteriole 60
Capilare 25 (35-15)
Venule 15
Vene 15-3
Circulatia Artere 15
pulmonara
Capilare 10
Vene 5
Circulatia sistemica
Presiunea sistolica 120 mm Hg
Presiunea diastolica 80 mm Hg
Circulatia pulmonara
Presiunea sistolica 25 mm Hg
Presiunea diastolica 8 mm Hg
 Vasele pulmonare sunt mai scurte, au diametrul mai mare, pereti
mai subtiri si cu mai putine fibre musculare rezistenta scazuta,
complianta mare

Debitul cardiac stang este egal cu cel drept, dar rezistenta totala
in circulatia sistemica (1.1 URP) este mult mai mare decat in
circulatia pulmonara (0.08 URP) este necesara o forta motrice
(DP) mai mare in circulatia sistemica

Presiunea sistemica scade abrupt in teritoriul arteriolar, in vreme

ce presiunea pulmonara scade relativ uniform (arteriolele
pulmonare au stratul muscular mai slab reprezentat si au o
rezistenta scazuta)
 Masurarea Presiunii Sistolice si
Diastolice
O metoda precisa si directa consta in introducerea unui cateter
in vasul de interes, conectat la un sistem de inregistrare a
presiunii - invaziva, folosita numai pentru studii speciale
In clinica se foloseste masurarea indirecta, neinvaziva cu ajutorul
sfigmomanometrelor aneroide, numita metoda auscultatorie;
valorile obtinute au o eroare de circa10% fata de masurarea
directa
Metoda Auscultatorie