Constiinta morala

MOTTO: n domeniul moral, ca i n cel intelectual, nu se posed

n mod real dect ceea ce s-a cucerit prin sine-nsui.
n acest sens, morala este o logic a aciunii(J. Piaget)

Exist un sens filosofic al moralei, ce reuneste conduitele regulate, faptele de viat cu

semnificatia lor, specific unei societti date. Acestea constituie morala social. Morala
individual solicit cunoasterea si ncorporarea moralei sociale n structura personalittii si a
conduitelor - valorile moralei sociale devenind astfel modul de a evalua si actiona individual.
Problemele cele mai importante ale moralei se centreaz n jurul modului cum se dezvolt n
viat standardele interiorizate cu privire la bine si ru; cum se dezvolt judecata moral; cum
se formeaz deprinderile de autocontrol, necesar n satisfacerea standardelor interiorizate (ale
dorintelor, intereselor, nzuintelor, etc.) ("dictionar de psihologie", U. Schiopu, 1997).
Morala - form a constiintei sociale, care reflect ansamblul conceptiilor, ideilor si principiilor
(normelor) care cluzesc si reglementeaz conduita oamenilor n relatiile personale, n
familie, la locul de munc si n societate n general.(Ioan Bontas, "Pedagogie")
Judecata morala presupune evaluarea (si cel mai des autoevaluarea) unor comportamente si
situatii prin raportarea lor la cerintele morale impuse de ambianta social - istoric a
individului. Ea se formeaz prin nvtarea social si nsusirea critic a modelelor de conduit
promovate de societate. Dezvoltarea moral este un proces activ de organizare a experientei n
structuri cu semnificatie crescnd, prin care valorile morale sunt vzute dintr-o perspectiv
nou.

Teoria judectilor morale dezvoltat de J. Piaget si apoi n S.U.A. de L. Kohlberg a avut

n atentie forma si logica faptelor, evaluarea moralei si dezvoltarea ntelegerii regulilor si a
circumstantelor n care actioneaz.

J. Piaget
Dezvoltarea gndirii morale se realizeaz progresiv, implicnd parcurgerea ordonat a
unor stadii ale inteligentei, acest progres fiind caracterizat de o gndire cu o calitate particular
(J. Piaget, 1932). Judecata moral este vzut ca dezvoltndu-se n concordant cu trecerea de
la gndirea preoperational la gndirea operational si apoi la cea operational-formal. Astfel,
dezvoltarea moral se realizeaz pe msur ce copilul actioneaz, transform si modific
lumea din jurul lui, fiind totodat influentat de consecintele actiunii sale. Msura dezvoltrii
gndirii n ansamblu, este prin urmare o msur si a dezvoltrii gndirii morale, n particular.
Se remarc prezenta complementar a dou tipuri de moral n spatiul existential al
copilului:

Morala heteronom - morala n care domin raporturile de constrngere, autoritarism,

obligativitti severe
impuse din exterior. Copii percep regulile morale ca fiind absolutiste, rigide si nemodificabile.
Pe msur ce copilul se apropie de adolescent, se dezvolt stadiul al doilea.
Morala autonom - o moral a cooperrii, n care ansamblul regulilor de convietuire eman
din aspectul mutual, din trirea interioar ntens a sentimentului de egalitate, echilibru - sursa
intern a sentimentului de datorie, a cerintelor de cooperare. Aceast moral, n conditiile
dezvoltrii ample a inteligentei si a slbirii autorittii printilor, se caracterizeaz prin
flexibilitate, rationalitate si constiint social.

Tabel comparativ: morala heteronom - morala autonom

MORALA HETERONOM
MORALA AUTONOM

Respect unilateral (pentru adult)

Respect reciproc (ntre egali)

Constrngere
Cooperare

Egocentrism
Decentrare

Sanctiuni ispititoare
Sanctiuni prin reciprocitate

Reguli exterioare
Interiorizarea regulilor

Responsabilitate obiectiv
Responsabilitate subiectiv

Realism moral
Relativism moral

Eul
Personalitatea

Conformism social
Creativitatea

Conservatorism politic
Progresist

Concluzii

Dezvoltarea complet a judectii morale presupune aceast trecere de la morala de tip

heteronom la cea de

tip autonom.
Dezvoltarea moral se realizeaz n paralel cu dezvoltarea cognitiv, fapt ce explic, dup
Piaget, limitele moralittii eteronome prin raportare la limitele gndirii preoperationale si
concrete (egocentrismul, realismul intelectual). Pe msura dezvoltrii perioadei operatiilor
formale, moralitatea devine mai flexibil si mai orientat social.
L. Kohlberg
n continuarea studiilor asupra moralittii efectuate de Piaget, vin studiile lui L.
Kohlberg, cu scopul de a extinde teoria lui Piaget si de a oferi descrieri mai complete asupra
schimbrilor calitative n judecata moral n trecerea de la copilrie la vrsta adult. Pentru a-
si urmri scopul, autorul a utilizat dilemele morale, iar pe baza rspunsurilor obtinute, a
postulat trei nivele ale dezvoltrii morale si sase stadii (1984):

Nivel de moralitate preconventional

stadiul 1 - orientare primitiv si supunere fat de autoritate

stadiul 2 - orientare naiv - hedonic si instrumental

Nivel de moralitate conventional

stadiul 3 - orientare n functie de relatiile interpersonale

stadiul 4 - moralitatea autorittii si mentinerii ordinii sociale

Nivel de moralitate postconventional (al autonomiei si principiilor morale personale)

stadiul 5 - moralitatea contractului social, a drepturilor individuale si a legii democratic

acceptate
stadiul 6 - orientare dup principiile etice universale

Teoriile si ipotezele asupra dezvoltrii constiintei morale, elaborate de Piaget, Kohlberg si

altii, au pus n evident:

Stadiile evolutiei conttiintei morale

Paralelismul ntre dezvoltarea inteligentei si afectivitatea moral
Rolul mediului social n determinarea formelor de cooperare si interactiune moral, precum si
n configuratia

tipului de personalitate moral.

Constiinta morala (continuare)

Educatia moral are ca ideal formarea profilului moral al personalittii si al

comportamentului socio- moral al omului si este realizat n principal de ctre mediul familial
si scolar. Cunostintele morale sunt reprezentate de o serie de concepte si principii ale
democratiei, de stat de drept, de patriotism, de umanism, de disciplin constient, de dragoste
fat de mediu, etc. Ele se bazeaz pe principiul cooperrii, al respectului reciproc, al
comportrii civilizate. Pe baza cunostintelor morale se formeaz convingerile si sentimentele
morale proprii. Acestea presupun transformarea notiunilor si normelor morale n triri nalte,
demne, care s se focalizeze n jurul binelui, avnd la baz mbinarea dintre trirea afectiv si
ratiune.
Prin urmare, orice tip de educatie are o latur afectiv si o latur instructiv - care n cazul
educatiei morale se refer la ceea ce trebuie spus copilului (sub forma sfaturilor, exemplelor,
etc.) pentru a deosebi binele de ru , pentru a cunoaste continutul notiunii morale.
Constientizarea n plan moral este absolut necesar, dar nu ntotdeauna si eficient. Ineficienta
poate decurge din lipsa coordonatei afective - care are un rol important n determinarea
vointei n plan moral. Primul pas n educatia moral l constituie lmurirea valorilor morale.
Al doilea pas fiind transformarea acestora n deprinderi practice, care se realizeaz prin
practicarea lor consecvent.
Baza moral a unui copil trebuie s fie realizat n mod firesc de ctre familie (printi),
pentru c ei au o rspundere moral fat de copil: datoria de a-l creste si educa. Printii
reprezint pentru copil prima si cea mai puternic autoritate moral. De aceea primul
comportament moral-social al copilului se realizeaz prin imitare (n exemplul personal al
printilor putem vedea neputul viitoarei atitudini morale si sociale a copilului).
A doua treapt n educarea moral o reprezint scoala. La acest nivel, buna nsusire a
valorilor morale depinde de msura implicrii nvttoarei n formarea etic a elevului. De la
bun nceput, pentru educatorul scolar, elevii se vor mprti n : cei ce au fundamentul moral
primit n familie si cei care nu-l au primit n familie. nvttoarea trebuie s realizeze o
adevrat "tabl de valori morale" bine motivate teoretic, astfel nct judecata elevilor s
gseasc oricnd un fundament serios n motivatia respectiv. Sufletul copilului se cere
sensibilizat cu privire la aspecxtele morale, trebuie format n acest sens; nu doar judecata
trebuie s-l ndemne pe copil s actioneze moral, dar si inima sa. Aici intervine educatia
afectiv, care nu se poate realiza fr o atitudine afectiv corespunztoare din partea printilor
si educatorilor: nu-I vom predispune pe copii spre buntate, mil, fr a le arta prin propria
noastr atitudine exact aceste sentimente.

Socializarea este procesul prin care orice societate si proiecteaz, reproduce si realizeaz,
prin conduite adecvate ale membrilor si, modelul normativ si cultural.
Omul se formeaz si modeleaz prin procesul de socializare, n contact cu mecanisme si
exigente specifice promovate de familie, scoal, grup de egali, grup profesional, etc.
ncadrarea n sistemul relatiilor sociale, l determin pe individ s participe activ la viata
social, l nvat s nteleag cultura, l face capabil s ndeplineasc (detin) anumite statuturi
si roluri n societate. Carentele aprute n functia de socializare sunt grave, antrennd
comportamente indezirabile, deviante, conflicte de adaptare si integrare social.
Cile de formare ale socializrii si implicit ale conceptelor morale sunt legate de
constituirea conceptiei personale despre lume si viat (Weltanschauung) si se realizeaz n
dou etape principale (la fel ca educatia):

Prima etap se realizeaz n copilrie, n mediul familial (primii 7 ani), ce favorizeaz

socializarea primar n
care se constituie comportamentele ncrcate de elemente valorice. n aceast prim instant a
socializrii, reprezentat de familie, copilul deprinde notiuni cu privire la: datorie,
responsabilitate, interdictie - marcnd dezvoltarea unei structuri generalizate a constiintei
morale si juridice (S. Rdulescu, 1984). Familia constituie cadrul de realizare a sociabilittii,
premisa dezvoltrii normelor dezirabile, a modelelor asteptate de conduit.
A doua etap, a socializrii secundare, descris de Skinner, se leag de diviziunea social a
muncii si de repartitia social a cunostintelor, capacittilor si aptitudinilor.

Este, mai exact, vorba despre dou etape ale formrii conceptiei despre lume si viat,
prima exprimnd o imagine despre lume (Weltbild), nteleas ca simpl nsumare a
rezultatelor observrii, cea de-a doua fiind un fel de a privi lumea (Weltanschauung), n mod
activ, centrndu-se pe om, pe aspiratiile si exigentele lui axiologice.
 Conceptele morale sunt ncrcate de atitudini complexe si se organizeaz prin influent -
sunt conduite de influent. Adolescentul implic n formarea conceptiei despre lume si viat
structura operativ a personalittii, la rndul ei intersectat cu ntreaga experient conceptual.
Concurenta universului familial si scolar, fiecare cu problemele sale, cu universul mare al
dependentelor, contribuie la accentul special ce se pune dup 14 - 15 ani pe construirea
conceptiei despre lume si viat, din exprimarea dimensiunilor faptice si nu dezirative ale
acesteia. Dac nu ar exista aceast tensiune si directie a spatiului de viat, nu ar avea nici o
tensiune si nici o dimensiune ideea de participare constient, deliberat, acceptat, la viata
social. Aceasta este perioada n care idealul de sine si idealul de societate se omologheaz si
creeaz conditia maturizrii psihice. Tnrul este pregtit psihic si se pregteste moral si
aptitudinal, l atrag cunostintele pentru confruntri sociale complexe, pentru a se exprima ca
atare.

Familia este cadrul n care are loc modelarea personalittii copilului, trecerea de la un
comportament normativ (reglat din exterior), la un comportament normal (bazat pe
autoreglare si autonomie moral). Familia este un reper permanent si fundamental n conditia
indivizilor, n manifestarea unor atitudini si comportamente civice si morale, ea fiind unitatea
de baz a societtii, care asigur transmiterea obiceiurilor, atitudinilor, valorilor de la printi,
orientnd copiii din punct de vedere moral (si nu numai).
O serie de studii atest faptul c copilul ndeprtat de familie ncearc un sentiment
profund de frustrare afectiv, se simte respins, neglijat, fapt ce va influenta direct formarea si
dezvoltarea conduitelor sale ulterioare. Prin urmare, familia asigur pe de o parte siguranta
afectiv, iar pe de alt parte educatia primar.

Dezvoltarea gndirii morale la adolescent (continuare)

Desi gndirea moral ncepe s se formeze nc din copilrie, ea se consolideaz si se

manifest pe deplin ncepnd cu perioada marii adolescente (14 - 18, 20 ani), cnd se
realizeaz, n ceea ce priveste dezvoltarea intelectual o ampl conceptualizare, iar
adolescentul este atras de sesizarea atributelor esentiale ale conceptelor, de cerintele de
sistematizare si schematizare. Se vorbeste de aceea chiar de o tendint de filozofare, ce se
accentueaz la aceast vrst. n perioada adolescentei prelungite (dup 20 ani), desi aceast
tendint rmne nc evident, are loc o crestere a reversibilittii de control si ntrirea bazei
de informatie privind validitatea conceptelor. A treia nsusire care se modific n mod evident
odat cu vrsta este statutul conceptelor. Aceasta este una dintre nsusirile cele mai importante,
deoarece se refer la claritatea, exactitatea si stabilitatea de folosire a conceptului n acte de
gndire. Statutul conceptului se refer la pozitia lui n cadrul domeniului stiintific din care face
parte, n structura stiintei ajuns la un anumit nivel de dezvoltare. Aceast foarte mare
disponibilitate a informatiei stocate n memorie, ce se realizeaz de la aceast vrst, permite
creearea unui nivel de control logic si o coerent a ntregului plan al gndirii. Adolescentul
devine constient c exist o coerent a evolutiei vietii sociale si este interesat tot mai profund
de aceasta.
Adolescenta se caracterizeaz prin trecerea spre maturizarea si integrarea n societatea
adult, cu solicitrile ei sociale, politice, familiale, profesionale, etc. Tipul de relatii ntretinute
de adolescent se va complica progresiv, cci acesta se integreaz tot mai mult n generatia sa -
prin exprimarea identittii proprii si prin exprimarea identittii fat de adulti. Se produce o
intens socializare a aspiratiilor, aspectelor vocationale, care implic un anume nivel de
dezvoltare atins de judecata moral.
Prin urmare, la adolescent, inteligenta atinge nivelul unei bune dezvoltri a aparaturii
logico-formale Adolescentul este atent si critic si analizeaz lumea valorilor si raportarea lor
la evenimentele vietii de fiecare zi. Din nou, ca n perioada prescolar, adolescentul si pune
probleme morale complexe, se centreaz pe conflictul dintre dependent si cerintele
independentei, este impregnat de absorbtia realizat n mediul de cultur al sociotipului de
provenient al tnrului. Nu trebuie ns s uitm c n totalitatea vietii sociale exist
confluente si ipostaze morale de felurite niveluri, fapt ce contureaz modele variate de
independent.