PROIECT DE LECTIE

Data: 12.12.2017

Școala: Seminarul Teologic Ortodox

Clasa: a X-a

Student: Decsy Moldovan Krisztina, anul III, secția Literatură Comparată-Engleză

Obiectul: Limba și literatura română

Durata lecției: 50 de minute.

Subiectul: Caracterizarea personajului principal din opera lui Costache Negruzzi, intitulată
Alexandru Lăpușneanul

Scopul: exersarea deprinderilor de caracterizare a personajelor atât moral cât și fizic

Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției elevii vor putea:

- să construiască portretul integral al personajului

- să recunoască trăsături morale si fizice definitorii ale domnitoruli
- să extragă din text particularitățile specifice caracterului acestui personaj

Tipul lecției: mixtă/portret

Metode și procedee: activitate pe fișe, răspunsul subiectiv, conversație euritică

Resurse: Nuvela propriu-zisă, citate reprezentative (fișa de lucru), tabla.

Bibliografie: Manual clasa a XI-a,

Negruzzi, Constantin: Alexandru Lăpușneanul, Editura Ion Creangă, București, 1988 (

aprecieri critice de Tudor Cristea)
Momentele lecției Activitatea Activitatea Observații
profesorului elevului
Reactualizarea Salutul, scurta Conversația
cunoștințelor conversație.
Introducerea in noua Astăzi, după cum știți
lecție din perspectiva lecției
5 min. anterioare, vom vorbi
despre profilul
personajului principal
din nuvela lui
Costache Negruzzi,
vom încerca să
descoperim împreună
trăsăturile definitorii
de caracter ale lui
Alexandru
Lăpușneanul și să
conturăm portretul Elevii împart fișele
integral al acestuia. de lucru și își
Pentru realizarea celor pregătesc
propuse, se vor împărți materialele și
niște fișe cu citate notează titlul pe
semnificative pentru a tablă.
creiona portretul fizic
și moral a
personajului.
Se notează titlul
nuvelei pe tablă, cu
subtitlul Caracterizarea
personajului principal.
Introducere în Clasificarea Elevii vor urma să Conversația
Caracterizarea personajelor după rolul răspundă l întrebări.
personajului, pe care îl au în nuvelă. Personajele
5 min.  După cum știți, secundare sunt-
Alexandru Doamna Ruxanda,
Lăpușneanul Moțoc
este Personajele
protagonistul episodice sunt-
nuvelei, oare Spancioc, Stroici,
mi-ați putea Veveriță, Teofan,
spune care sunt iar personajul
personajele colectiv este
secundare? poporul, care
Dar cele acționează ca un
episodice? Și singur om.
cele colective?
Trasarea trăsăturilor Urmează o scurtă Elevii notează în
personajului trecere în revistă a caiete.
10 min. construcției
personajului principal
din nuvelă, care va
urma să fie trecută pe
tablă:
Alexandru
Lăpușneanul este
peronajul principal al
nuvelei, fiind un
personaj excepțional
care acționează în
situații excepționale,
având o construcție
psihologică complexă
cu calități și defecte
puternice. Reprezintă
figura domnitorului
tiran, însetat de ideea
răzbunării și de frica
trădării supușilor.
Precizarea statutului
social:
Voievod al Moldovei
anii 1552-1561 şi
1564-1568, în jurul său
se desfășoară firul
narativ, care îi
urmărește trăirile
interioare, conflictele
și întreaga evoluție pe
parcursul nuvelei.

Activitate pe baza Urmează să lucrăm pe Elevii citesc citatele Exercițiu

fișelor de lucru fișele împărțite, unde cu voce tare și
20 min. se află mai multe citate încearcă să
acompaniate de răspundă la
întrebări adresate întrebări, cu
elevilor. îndrumări, dacă este
Citatele alese au rolul cazul.
de a sublinia trăsăturile
definitorii ale
domnitorului, fiind
caracterizat direct
sau indirect, iar pe
 tablă se trece
trăsăturile într-un tabel
schematic.

Trasarea unor Alexandru

concluzii Lăpușneanul, văzut de
10 min. Costache Negruzzi,
inspirat din cronica lui
Grigore Ureche este
unul dintre cele mai
bine conturate
personaje din
începuturile literaturi
române, un personaj
cât se poate de viu și
dinamic.

Fișa de lucru

Fișele de lucru vor fi împărțite pe fiecare bancă, vor conține citate și exerciții corespunzătoare
fiecărui citat.

I. „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau, răspunse Lăpușneanul, a căruia ochi

scîntieră ca un fulger, și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi și voi
merge ori cu voia, ori fără voia voastră. Să mă-ntorc? Mai degrabă-și va
întoarce Dunărea cursul îndărăpt. A! Nu mă vrea țara? Nu mă vreți voi, cum
înțăleg? ʺ
a) Ce fel de caracterizare avem în fragmentul dat? (Directă/indirectă)
Răspunsul- Indirectă prin tonalitate, replici, propoziții interogative și retorice care
nuanțează teatralitatea personajului, având un aspect dramatic.
Directă- de către narator, aspecte legate de fizionomia personajului care întăresc
replicile și oglindesc trăirile interioare ale personajului, având o mimică expresivă.

b) Care sunt trăsăturile care reies din citatul dat?

Răspunsul: ironia, inteligența, luciditatea, voința de răzbunare, teatralitate
 II. „Muiere nesocotită! Strigă Lăpușneanul, sărind drept în picioare, și mîna lui,
prin deprindere, se răzămă pe junghiul din cingătoarea sa, dar îndată
stăpînindu-se, se plecă, și ridicînd pre Ruxanda de jos:...”

a) Deși comportamentul său este tandru cu Dna. Ruxanda, la reproșurile ei

acesta duce mâna la junghi în mod instinctiv, abandonând rațiunea în
favoarea sentimentelor, pe care doar mai apoi reușește să le controleze. Ce
donotă asta despre firea lui?
Răspuns: Voievodul are o fire impulsivă, acționând adesea pe baza
instinctelor, denotând labilitate psihică, lăsându-se stăpânit adesea de frica
exagerată care îi guvernează viața
b) Ce tip de caracterizare avem în fragmentul dat?
Răspuns: Indirectă, prin faptele și reacțiile sale

III. „Proști, dar mulți, răspunse Lăpușneanul cu sînge rece; să omor o mulțime de
oameni pentru un om, nu ar fi păcat? Judecă dumneata singur. Du-te de mori
pentru binele moșiei dumitale, cum ziceai însuți cînd îmi spuneai că nu mă
vrea, nici nu mă iubește țara. Sînt bucuros că-ți răsplătește norodul pentru
slujba ce mi-ai făcut”
a) Credeți că spusele domnitorului sunt clădite doar pe voința de răzbunare sau
acționează pe baza unei strategii politice?
Răspuns: Aici domnitorul nu se bucură doar de oportunitatea unui spectacol,
deși se joacă în mod strtegic cu sufletul vornicului într-un mod cinic, ci are și
un scop bine definit: scapă și de Moțoc și totodată câștigă simpatia maselor,
oferindu-le ce vor. Voievodul nu iubește mulțimea, dar este conștient de
puterea acestora, ”proști, dar mulți”.

VI.” Boieri dumneavoastră! De la venirea mea cu a doua domnie și pînă astăzi, am arătat
asprime către mulți; m-am arătat cumplit, rău, vărsînd sîngele multora. Unul Dumnezeu știe
de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de aceasta;
a) Ce metode de caracterizare recunoașteți în citatul de mai sus?
Răspuns: Autocaracterizare ”m-am arătat cumplit, rău” și caracterizare indirectă prin replici,
vorbe.
b) Care este trăsătura de care dă dovadă Lăpușneanul în scena cu biserica?
Răspunul: Machiavelism, disimulare
 Schița lecției

Alexandru Lăpușneanul este peronajul principal al nuvelei, fiind un personaj excepțional care
acționează în situații excepționale, având o construcție psihologică complexă cu calități și
defecte puternice, fiind alcătuit din contraste mari. Reprezintă figura domnitorului tiran, care
are talentul să creeze spectacole catastrofale, însetat de ideea răzbunării și de frica trădării
supușilor.

Precizarea statutului social:

Voievod al Moldovei în anii 1552-1561 şi 1564-1568, în jurul său se desfășoară firul

narativ, care îi urmărește trăirile interioare, conflictele și întreaga evoluție pe
parcursul nuvelei.

Portret fizic
Portretul fizic este trasat succint de observații asupra expresiilor faciale care acompaniaza
replicile, cu rolul de a nuanța vorbele domnitorului, oferind sugestii asupr trăirilor interioare,
având o mimica expresivă. Prin mijlocul caracterizării directe de către narator sunt trecute în
revistă detalii vestimentare sau reactii faciale ce contureaza un individ impulsiv și disimulat.
De ex:”a căruia ochi scîntieră ca un fulger” „Radea, muschii i se suceau in rasul acesta, si
ochii lui hojma clipeau”
Portret moral
Portretul moral este mult mai nuanțat decât cel fizic, trăsăturile fiind evidențiate prin
intermediul caracterizării indirecte, prin fapte, comportament și atitudini.
-din comportamentul și deciziile acestuia reiese că este un domnitor obsedat de ideea
răzbunării și totodată bântuit de fica trădării boierilor.
-personajul este construit din însușiri contradictorii, fiind totodată lucid, calculat când
vine vorba de strategii politice, dar este totodată impulsiv și crud, mânat de paranoie și frică,
fiind condus preponderent de sentimente.
- demonstreaza abilitatile unui bun cunoscător al psihologiei umane: conștient de
caracterul duplicitar al lui Moțoc, fiind de asemenea capabil să analizeze boierii care îl
acompaniază
- este umanizat de iubirea pentru doamna Ruxanda, fata de care este tandru, grijului;
astfel, ipostaza de soț se contrazice cu cea de domnitor tiran, crud
- machiavelic și fățarnic, pune la cale un spectacol al pocaintei, abil regizat, punctat de
tirade pacifiste si gesturi afectate, care se dovedește a fi doar o scenă neadevărată din
spectacol
 Schița tablei
Alexandru Lăpușneanul
De Costache Negruzzi

Caracterizarea personajului principal

Personajele secundare: Doamna Ruxanda, Moțoc

Personajele episodice: Spancioc, Stroici, Veveriță, Teofan,

personajul colectiv:poporul
Statut social
Voievod al Moldovei în anii 1552-1561 şi 1564-1568, în jurul său se desfășoară firul
narativ, care îi urmărește trăirile interioare, conflictele și întreaga evoluție pe
parcursul nuvelei.

Citat Trăsături Trăsături Caracterizare Construția

fizice morale directă/indirectă personajului

Citat 1. „a căruia ironia, Caracterizare

ochi scîntieră inteligența, indirectă prin
ca un fulger” luciditatea, tonalitate, replici,
voința de propoziții
răzbunare, interogative, Procedeul
teatralitatea retorice artistic principal
Directă- de către este antiteza,
narator, aspecte care joacă un rol
legate de mare în
fizionomia compoziția
personajului care personajului,
întăresc replicile și acesta având
oglindesc trăirile trăsături
interioare ale contradictorii,
personajului, iar celelalte
personaje fiind
construite în
antiteză cu
domnitorul, care
este dramatizant
și dinamic.
Citat II. Indirectă, prin
Impulsiv, labil faptele și reacțiile
psihic sale
 Citat III. Cinism, Indirectă, prin
viclenie, faptele și replicile
cruzime sale

Machiavelism, Autocaracteizare
Citat IV.
dramatism,
fățărnicie

Alexandru Lăpușneanul, văzut de Costache Negruzzi, inspirat din cronica lui Grigore Ureche
este unul dintre cele mai bine conturate personaje din începuturile literaturi române, un
personaj cât se poate de viu și dinamic.