6/6/2016

MANAGEMENTUL CALITĂŢII IN CONSTRUCŢII

INTRODUCERE - Prezentare sumară a cursului

• Noţiuni generale despre calitate

• Exigenţe, Performanţe, Calitate in construcţii

• Sistemul calităţii in construcţii

• Obligaţii şi responsabilităţi privind calitatea ale factorilor implicaţi in realizarea şi utilizarea

construcţiilor

• Categorii de importanţă ale construcţiilor – punctul de plecare in aplicarea managementului

calităţii

• Verificarea calităţii proiectelor, Expertizarea tehnică de calitate (a proiectelor, a lucrărilor, a

construcţiilor), Verificarea calităţii executării lucrărilor de construcţii

• Recepţia lucrărilor de construcţii

• Urmărirea comportării in timp şi intervenţii in timp asupra construcţiilor

• Principii de bază privind managementul calităţii in construcţii

Noţiuni generale despre calitate

1.1 Semnificaţia termenului de calitate
Calitatea este un concept care se utilizează în
toate domeniile vieții economice și sociale și
care are semnificații particulare pentru
domenii sau sectoare specifice.
Calitatea este un termen general, aplicabil la cele
mai diferite trăsături sau caracteristici, fie
individuale, fie generice și a fost definită în
diferite moduri de către diverși experți sau
consultanți în calitate, care îi atribuie deci
acestui termen semnificații diferite.
Etimologic, cuvântul calitate provine din latinescul
„qualitas” care insemna „fel de a fi”.

1
 6/6/2016

Conform DEX, prin calitate se inţelege:

1. „totalitatea însuşirilor şi laturilor esenţiale in
virtutea cărora un lucru este ceea ce este,
deosebindu-se de celelalte lucruri;
2. „însuşire (bună sau rea)”;
3. „poziţie, situaţie, titlu care iţi conferă un drept”
etc.
Conform lui Joseph Moses Juran (inginer
american de origine română, 1904-2008) -
„calitate = corespunzător pentru utilizare";
Conform lui Philip Bazard Crosby (1926-2001) -
„calitate = conformitate cu cerințele" ;

Conform SR ISO 8402:1995 – Managementul calităţii

şi asigurarea calităţii. Vocabular - „calitate = un
ansamblu de caracteristici ale unei entități care îi conferă
acesteia aptitudinea de a satisface necesități exprimate şi
implicite" ;
Conform SR ISO 9000:2006 – Sisteme de management
al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular -
„calitate = măsura în care un ansamblu de caracteristici
intrinseci îndeplinesc cerinţele " .
Observaţii
1 Termenul “calitate” poate fi utilizat cu adjective cum ar fi
slabă, bună, sau excelentă;
2 “Intrinsec” ca opus la „atribuit” reprezintă ceva ce există ca o
caracteristică permanentă.
3 Cerinţă = nevoie sau aşteptare care este declarată, în general
implicită sau obligatorie.

2
 6/6/2016

Noţiunea de calitate are un caracter dual

(subiectiv si obiectiv)

American Society for Quality:"Calitatea este

un termen subiectiv pentru că fiecare
persoană sau sector are propria sa
definiție ori aşteptări”.
Pe de alta parte, calitatea are evident si un
caracter obiectiv in sensul ca
majoritatea atributelor/performanţelor unui
produs sau serviciu pot fi măsurate.

Noţiunea de calitate are un caracter relativ.

Calitatea = măsura in care o entitate

(produs/serviciu) prin caracteristicile sale
satisface un set de cerinţe.
- Dacă nivelul cerinţelor este ridicat, este de
aşteptat ca şi nivelul calitatii să fie ridicat.
- Pe de altă parte, cerinţele sunt formulate ţinând
cont de un “utilizator”. Ceea ce reprezintă un
produs de calitate bună pentru un utilizator
poate fi de calitate rea pentru un alt utilizator.

In esenta conceptul de calitate nu poate fi stabilit

“în vid”.

3
 6/6/2016

1.2. Etapele abordarii calităţii

Conceptul de “calitate” - noţiune cu care

oamenii au operat inca din cele mai vechi
timpuri.
In ultima instanta, este un concept filosofic
strans legat de alte concepte
fundamentale, cum ar fi cele referitoare la
bine, frumos şi adevar.

• Geneza/Facerea – prima carte a

Pentateuhului (cele 5 cărţi ale lui Moise), deci
şi a Vechiului Testament - relatează crearea
lumii în şase zile.

“Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată

erau bune foarte. Şi a fost seară şi a fost
dimineaţă: ziua a şasea”

Comentariu “apocrif”: La sfârşitul fiecărei zile,

de îndată ce Dumnezeu şi-a terminat opera a
verificat dacă aceasta a fost bine făcută.

4
 6/6/2016

• Codul lui Hammurabi/ Hammurapi

Culegerea de legi datează din jurul anului 1760 î.Hr.

din timpul regelui babilonian Hammurabi. Textul a
fost săpat pe o stelă din diorit şi actualmente se
află la muzeul Louvre din Paris.

• “Dacă cineva nu are suficientă grijă de un baraj, şi

barajul cedează, el va fi vândut, iar banii obţinuţi
vor inlocui recolta pierdută datorită inundării
culturilor”;
• “Dacă un constructor construieşte o casă, şi casa
se prăbuşeşte, ucigându-l pe proprietar,
constructorul va fi omorât;
• “Dacă fiul proprietarului va fi omorât, fiul
constructorului va fi ucis”.

• România

Legiferarea şi organizarea asigurării calităţii construcţiilor în

ţara noastră este prezentă mai întâi în "Memoriul despre
lucrările săvârşite de Departamentul Lucrărilor Publice" –
Iaşi, 1856, prin care era creată "Poliţia asupra zidirilor
private" care solicita ca:
• "Toţi lucrătorii de zidiri să nu fie îngăduiţi a lucra până ...
nu-şi capătă atestatul Departamentului doveditoriu gradului
de cunoaştere ce au";
• "In viitor toate clădirile să nu se mai zidească decât cu
cărămidă pe lat, iar acelea făcute cu cărămidă pe muchie
să se prefacă" etc.
Apoi, in anul 1862, prin Decretul nr. 629, Domitorul
Alecsandru Ioan Cuza înfiinţează in cadru Departamentului
Lucrărilor Publice un corp de control, alcătuit din maxim
cinci Inspectori Generali, pentru “inspectarea şi controlarea
lucrărilor din toate circumscripţiunile” .

5
 6/6/2016

Perioada contemporană

In ultimul mileniu, evolutia conceptului despre calitate a fost strans

legata de evolutia omenirii, in special cea industriala. Acest lucru a
devenit deosebit de pregnant in ultimii 50 de ani ai sec. XX.

Organizarea pentru inspectie

se concretizeaza prin infiintarea in cadrul firmei a unui
compartiment specializat si distinct fata de alte compartimente ale
firmei, concentrate pe controlul produselor si identificarea
neconformitatilor. Aceasta maniera de a aborda calitatea nu isi
propune sa actioneze asupra componentelor procesului de fabricatie
ci opereaza la receptie, pe flux si la final, asupra produsului finit.

Organizarea firmelor pentru inspectia produselor in ceea ce

priveste calitatea acestora, apare ca maniera specifica de organizare
spre sfarsitul sec. XIX.

Organizarea pentru control

etapa ulterioara organizarii pentru inspectie, se
materializeaza prin crearea unui compartiment ale carui
atributii specifice acopera toate etapele procesului de
fabricatie. Fata de abordarea anterioara,
compartimentul de control pastreaza inspectia la
receptie si pe cea finala, iar inspectia in cursul
fabricatiei (pe flux) o transfera executantilor, sub
forma autocontrolului.

Acest transfer de competenta este insotit si de transferul

catre executanti a unor metode si echipamemente
specifice, detinute anterior de catre inspectori.

In aceasta perioada, mai exact in 1951 apar doua carti

de referinta in acest domeniu, si anume: Armand
Feigenbaum: “Controlul calitatii: principii, practica si
administrare” si Joseph Juran: “Ghid pentru controlul
calitatii”.

6
 6/6/2016

• Organizarea pentru asigurarea si managementul

calitatii
Ceea ce diferentiaza esential aceasta noua abordare de
cele anterioare este considerarea calitatii ca problema
a tuturor membrilor organizatiei, nu doar a unui singur
departament al acesteia.
Calitatea este abordata intr-o maniera totala (toate
etapele vietii produsului/serviciului si toate
componentele organizatiei intr-o maniera sistemica) prin
implementarea in managementul organizatiei a
Managementului Calitatii (Quality Management –Q.M.).

Inspectia si controlul calitatii se bazeaza pe existenta

neconformitatii, pe care isi propune sa o elimine pe flux
sau la final, pe cand managementul calitatii (totale)
asimileaza tot ce se face in organizatie pe linia calitatii,
cu focalizare expresa pe orientarea activitatilor catre
prevenirea neconformitatilor si catre planificarea
imbunatatirilor ce se impun.

1.3 Momente semnificative in evolutia

managementului calitatii
• 1958: MIL-Q-9858 “Cerintele programului calitatii”

Document al Ministerului Apararii S.U.A. prin care se introduce

obligativitatea pentru toti furnizorii armatei (in numar de 18.000 in
1974) de a implementa un sistem al calitatii (politici si proceduri)
care sa arate cum vor fi indeplinite cerintele specificate, similar
celui stabilit de industria aeronautica britanica in 1910.
Conform acestui standard, Guvernul nu le spune furnizorilor sai
cum sa lucreze si nu avizeaza in vreun fel metodele si tehnologiile
aplicate in fabricatie, deoarece prin aceasta ar deveni parte
implicata si ar diminua raspunderea fata de calitate a
producatorului.
Aceasta delegare de raspundere permitea guvernului S.U.A. sa
renunte la inspectia directa, care necesita o armata de inspectori
platiti de guvern. Principiile acestui standard se regasesc in ISO
9001/1987.

7
 6/6/2016

• 1960: MIL-I-45208 “Cerinte privind sistemul de

inspectie”

Stabileste ca raspundere pentru furnizor

introducerea si mentinerea unui sistem de inspectie
care sa asigure ca toate produsele/serviciile
prezentate guvernului sunt conforme cu cerintele
contractului. Sistemul de inspectie va fi documentat
(scris in documente aprobate oficial) si va fi
disponibil reprezentantilor guvernului.

• 1961: “Controlul calitatii totale” de Armand

Feigenbaum
Defineste sistemul pentru managementul calitatii.

• 1979 -1981 – Anglia: B.S. 5750 “British Standard on

Quality Systems”

Conform acestui standard, orice sistem planificat trebuie

inregistrat si documentat si trebuie sa ofere premisele
pentru intocmirea unui manual al calitatii, care sa
devina o descriere a modului in care organizatia isi
conduce afacerea.
Manualul calitatii contine procedurile si interfetele
departamentelor functionale. El trebuie sa fie suficient de
detaliat pentru a fi utilizat la auditarea sistemului pentru a
verifica daca acesta exista, functioneaza si este adecvat
scopului.
Un astfel de sistem al calitatii trebuie sa contina si o
metodologie pentru eliminarea cauzelor care genereaza
produse/servicii neconforme, prin aplicarea de actiuni
corective adecvate.

8
 6/6/2016

• 1987 – standardele ISO (Organizatia Internationala a

Calitatii),
preiau initial in mare masura standardele britanice BS
5750 si BS 9000 sub forma standardelor ISO 9000,
modificate si revizuite in anii care au urmat.
In Romania, seria ISO 9000 a fost preluata integral si
adaptata limbii romane sub forma SR EN ISO ----.
Principalele standarde din acest domeniu sunt dupa cum
urmeaza:
- SR EN ISO 9000/2005: Sisteme de management al
calitatii. Principii fundamentale si vocabular
- SR EN ISO 9001/2008: Sisteme de management al
calitatii. Cerinte
- SR EN ISO 9004/2001: Sistemele de management al
calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea
performantelor

1.4 Premize ale aplicarii managementului calitatii

Metodele de management a calitatii au la baza idei

americane din perioada de “boom” industrial, de la
inceputul anilor 1920. Managementul calitatii s-a
dezvoltat deci intr-un mediu caracterizat prin resurse
suficiente.
Managementul calitatii (totale) nu aduce prosperitate
unei organizatii falimentare, ci ii asigura un avantaj
intr-un mediu puternic concurential, acolo unde practic
nu mai exista probleme cu calitatea.

Pe de alta parte, managementul calitatii nu poate

exista, in ceea ce priveste metodele, daca nu au fost
asimilate metodele abordarilor anterioare
(inspectie/control si asigurare a calitatii).

9
 6/6/2016

Experienta de pana acum releva faptul

ca peste 85% din problemele calitatii
sunt generate de defecte ale sistemului
(organizatiei).

Raspunderea pentru organizarea,

functionarea eficienta si imbunatatirea
sistemului revine directorului general,
care trebuie sa asigure urmatoarele
deziderate:

• Schimbarea mentalitatii angajatilor in legatura cu calitatea,

in sensul constientizarii faptului ca prevenirea este mai putin
costisitoare decat remedierea. Fiecare angajat trebuie motivat
si incurajat sa contribuie la asigurarea calitatii, potrivit pozitiei
pe care o ocupa in organizatie;
• Organizarea si functionarea corecta a sistemului calitatii in
organizatie. Aceasta presupune ca directorul general sa
specifice obiectivele, sa asigure intocmirea de planuri,
programe si proceduri pentru atingerea obiectivelor, sa atribuie
sarcini, sa delege autoritatea si resursele corespunzatoare si sa
evalueze obiectiv rezultatele obtinute;
• Sa aduca la cunostinta tuturor celor implicati obiectivele si
politicile privind calitatea;
• Sa efectueze inca din fazele initiale (conceptie si proiectare),
revizii ale cerintelor documentatiei pentru asigurarea calitatii
produselor/serviciilor;

10
 6/6/2016

• Sa asigure celor implicati in activitatile de

conceptie/proiectare informatii adecvate
referitoare la cerintele functionale minime,
limitele costului, cerinte privind securitatea
produsului, fiabilitatea, etc;
• Numirea unui evaluator/verificator care sa
analizeze proiectul;
• Evaluarea si selectarea furnizorilor;
• Desfasurarea operatiilor de fabricatie in
conditii controlate;
• Compartimentul de productie sa fie
consultat de cel de marketing in legatura cu
capacitatea de a satisface nivelul calitativ
sugerat;

• Documente si inregistrari ale

sistemului ale caror modificari sa fie
tinute sub control;
• Analiza continua a reclamatiilor de la
clienti si a produselor respinse, pentru
a determina cauzele care le-au
generat;
• Revizia si evaluarea metodica a
organizatiei prin audituri de sistem.

11
 6/6/2016

1.5 Factorii principali care influentează calitatea

• cercetarea şi proiectarea – specialiştii atribuie cercetării şi proiectării o

pondere foarte mare în asigurarea unui nivel calitativ superior;

• materiile prime şi materialele – determină în mod hotărâtor calitatea

mărfurilor, deoarece proprietăţile lor se transferă în mare parte în valorile
principalelor caracteristici de calitate ale produselor.

• procesul tehnologic – este un ansamblu de operaţii logic succedate, pe baza

unui proiect sau reţeta de fabricatie, cu sau fără implicarea utilajelor.
Produsele finite pot să prezinte abateri de la calitatea prescrisă, abateri
numite neconformităţi. Numarul şi mărimea acestora reprezintă criteriul de
sortare a produselor în mai multe calităţi.

• resursa umană – prezintă importanţa pentru calitate prin calificarea

profesională

• Managementul – crează condiţii şi conduce spre realizarea obiectivelor

1.6. Termeni si definitii referitoare la calitate

• Calitate: masura in care un ansamblu de caracteristici

intrinseci (permanente) indeplineste un set de cerinte;
Caracteristica: trasatura distinctiva. O caracteristica
poate fi proprie sau atribuita, respectiv calitativa sau
cantitativa (ex: fizice, functionale, senzoriale etc);
Cerinta: nevoie sau asteptare care este declarata
(de exemplu intr-un document), in general implicita sau
obligatorie).

• Clasa: categorie sau rang dat diferitelor cerinte

referitoare la calitate pentru produse, procese sau
sisteme avand aceeasi utilitate functionala.

12
 6/6/2016

• Management: ansamblu structurat de

activitati exercitate in vederea atingerii
obiectivelor unei organizatii plin
indeplinirea coordonata a mai multor
functii: planificare, organizare, personal,
directivare si control;

• Managementul calitatii: acea

componenta a managementului unei
organizatii in ceea ce priveste calitatea;

• Sistem: ansamblu de elemente corelate sau in

interactiune;

• Sistem de management: sistem prin care se stabilesc

obiectivele si politica prin care se realizeaza acele
obiective. Un sistem de management al unei organizatii
poate include mai multe (sub)sisteme diferite de
management, cum ar fi sistemul de management al
calitatii, sistemul de management financiar, sistemul de
management al mediului, sistemul de management al
unui proiect, etc;

• Sistem de management al calitatii: sistem de

management prin care se orienteaza si se conduce o
organizatie in ceea ce priveste calitatea;

13
 6/6/2016

• Politica referitoare la calitate: intentii si orientari generale ale unei

organizatii referitoare la calitate, asa cum sunt exprimate de
managementul de varf. Este subscrisa politicii globale a organizatiei
si furnizeaza un cadru director in stabilirea obiectivelor calitatii.

• Planificarea calitatii: parte a managementului calitatii concentrata

pe stabilirea obiectivelor calitatii si care specifica procesele
operationale necesare si resursele aferente pentru a indeplini
obiectivele calitatii;
• Controlul calitatii: parte a managementului calitatii concentrata pe
verificarea masurii in care sunt indeplinite cerintele referitoare la
calitate;
• Asigurarea calitatii: parte a managementului calitatii concentrata
pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate (in general
pentru un produs anume) vor fi indeplinite;
• Imbunatatirea calitatii: parte a managementului calitatii
concentrata pe cresterea abilitatii de a indeplini cerintele calitatii.
Cerintele calitatii se pot referi si la aspecte de tip eficacitate,
eficienta sau trasabilitate.
Eficacitate: masura in care activitatile planificate sunt realizate si in
consecinta sunt obtinute rezultatele planificate; Eficienta: raport
intre rezultatul obtinut si resursele utilizate.

• Inspectie: evaluare a conformitatii prin

observare si judecare insotite dupa caz,
de masurare, incercare, sau comparatie
cu un calibru.
Incercare: determinarea uneia sau mai
multor caracteristici in conformitate cu o
procedura.

• Verificare: confirmare, prin furnizare de

dovezi obiective, ca au fost indeplinite
cerintele.

14
 6/6/2016

• Organizatie: grup formal de persoane

avand definit un ansamblu de
responsabilitati, autoritati si relatii
determinate;
• Structura organizatorica: ansamblu de
responsabilitati, autoritati si relatii dintre
persoane. O exprimare oficiala a structurii
organizatorice a unei organizatii este
furnizata in mod obisnuit intr-un manual al
calitatii, iar pentru un proiect intr-un plan al
calitatii;

15
 6/6/2016

Medium or large construction company

- Functional Structure -

Divisional/Product/Project Structure

16
 6/6/2016

• Proces: ansamblu de activitati corelate sau in

interactiune care transforma elementele de intrare
in elemente de iesire;

• Produs: rezultatul unui proces;

• Proiect: proces unic care consta dintr-un

ansamblu de activitati coordonate si controlate, cu
data de inceput si de finalizare, intreprins pentru
realizarea unui obiectiv conform cerintelor
specifice si care presupune restrictii referitoare la
timp, costuri si resurse;

• Procedura: mod specificat de efectuare a unei

activitati sau a unui ansamblu de activitati
(proces);
• Trasabilitate: abilitatea de a reconstrui istoricul,
aplicarea sau localizarea a ceea ce este luat in
considerare. De exemplu, pentru un produs,
trasabilitatea se refera la originea materialelor si
a componentelor, istoricul procesarii si
distributia, respectiv localizarea produsului dupa
livrare/finalizare;
• Conformitate: indeplinirea unei cerinte;
• Neconformitate: neindeplinirea unei cerinte;

17
 6/6/2016

• Actiune preventiva: actiune de eliminare

a cauzei unei neconformitati potentiale.
Actiunea preventiva este intreprinsa
pentru a preveni aparitia neconformitatii,
pe cand actiunea corectiva se intreprinde
reaparitia unei neconformitati.
• Actiune corectiva: actiune de eliminare a
cauzei unei neconformitati detectate sau a
altei situatii nedorite. Pot exista mai multe
cauze pentru o neconformitate.

• Corectie: actiune intreprinsa pentru a elimina o

neconformitate constatata. Actiunile care conduc
la corectarea unei neconformitati pot fi:
reprelucrarea, reclasarea sau repararea.
– Reprelucrare: actiune asupra unui produs neconform
pentru a-l face conform cu cerintele.
– Reclasare: modificarea clasei unui produs neconform
pentru a-l face conform cu cerintele care difera de
cele initiale (in general mai mici).
– Reparare: actiune asupra unui produs in prezent
neconform, dar anterior conform, pentru a-l face
acceptabil pentru utilizarea intentionata.
• Specificatie: document care stabileste cerinte.
O specificatie se poate asocia:
activitatilor: procedura, specificatie de proces
sau de incercare;
produselor: specificatie de produs, desen
specificatie de executie

18
 6/6/2016

• Manualul calitatii: document care descrie

sistemul de management al calitatii al unei
organizatii.
• Planul calitatii: document care specifica
ce proceduri si resurse asociate trebuie
aplicate, de cine si cand, pentru un anumit
proiect, produs, proces sau contract. Un
plan al calitatii face referire la parti din
manualul calitatii sau la documente
proceduri.

• Inregistrare: document prin care se declara rezultatele obtinute sau

care furnizeaza dovezi ale activitatilor realizate. Inregistrarile se
utilizeaza pentru a documenta trasabilitatea si pentru a furniza
dovada verificarii, actiunii preventive si a actiunii corective.

• Audit: proces sistematic, independent si documentat in scopul

obtinerii de dovezi si de evaluare a acestora cu obiectivitate pentru a
determina masura in care sunt indeplinite politicile, procedurile sau
cerintele declarate (in procesul de audit acestea sunt folosite ca
referential). Auditul poate fi intern sau extern:
Audit intern (de prima parte): sunt conduse de, sau in
numele organizatiei pentru scopuri interne si pot constitui baza in
vederea declaratiei pe proprie raspundere a conformitatii;
Audit extern: poate fi de „secunda parte” sau de „terta parte”:
Auditul de secunda parte poate fi condus de parti care
au interes in raport cu organizatia (clienti);
Auditul de terta parte este condus de organizatii
externe independente (de regula in vederea
certificarii/inregistrarii conformitatii cu cerintele
unuia din standardele ISO 9001 si/sau ISO
14001).

19
 6/6/2016

2. Calitatea in constructii
2.1. Constructiile si dezvoltarea
durabila
Construcţiile, implicit cele de locuit, cu toate
eforturile necesare realizării lor, apar ca urmare a
unor motivaţii puternice, fundamentale, de
sorginte diversă:
- nevoia de siguranţă (adăpost),
- de a asigura cadrul care să găzduiască
desfăşurarea unor activităţi de producţie,
- nevoi spirituale, estetice,
- de protecţie şi punere în valoare a mediului
înconjurător, etc.

* Construcţiile modifică şi uneori afectează

mediul înconjurator:
* Conceptul de “dezvoltare durabila” a fost
introdus de Lester Brown, incepand cu
1984, reprezentand:
* “dezvoltarea care satisface necesităţile
generaţiei prezente fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile necesităţi”.

20
 6/6/2016

Această definiţie cuplează într-un tot

integrat şi unitar principii privind :

• necesităţile actuale de dezvoltare;

• protecţia mediului şi ecosistemelor
naturale;
• echitate şi protecţie socială;
• necesităţile şi drepturile generaţiilor
următoare.

In spiritul aplicării principiului echitătii -

construcţiile trebuie să satisfacă trei
categorii de exigenţe:

* exigenţe ale utilizatorului direct

(investitor/proprietar, etc);
* exigenţe ale utilizatorului indirect (restul
comunităţii);
* exigenţe ale generaţiilor viitoare şi ale
mediului.

21
 6/6/2016

2.2. Exigente, performante si calitate

Omul, ca utilizator direct al unei construcţii

are diverse cerinţe/exigenţe faţă de
viitoarea constructie.

Exigenţele şi performanţele, sunt două

categorii fundamentale ce formează
binomul de bază al proiectării, execuţiei şi
exploatării construcţiilor.

Prin exigenţele utilizatorului faţă de construcţie

se inţelege ceea ce arhitectul şi inginerul trebuie
să satisfacă proiectând şi executând o
construcţie, ceea ce li s-a spus, explicit sau
implicit să rezolve.

Exigenţele utilizatorilor construcţiilor (ca persoane

sau organizaţii care nu sunt familiarizate cu
activităţile, conceptele şi normele specifice
construcţiilor) se exprimă iniţial în termeni
calitativi suficient de vagi, care apoi trebuie
formulaţi ca cerinţe (exigenţe de performanţă),
conform specificului activităţii de construcţii.

22
 6/6/2016

• Performanţa construcţiei are in vedere

rezultatul activităţii factorilor implicaţi în
realizarea construcţiei.

• Calitatea constructiilor este definita in

Legea 10 din 1995 a calitatii in constructii, Art. 1,
ca rezultanta totalitatii performantelor de
comportare a acestora in exploatare in scopul
satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a
exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.

• Conform standardului SR EN ISO 9000-2006 -

“Sisteme de management al calitatii. Principii
fundamentale si vocabular” - Calitatea reprezinta
„masura in care un ansamblu de caracteristici
intrinseci indeplineste cerintele”

Din cele doua definitii rezulta ca in prezent,

pentru a exprima ceea ce se doreste a fi o
constructie (in toate componentele si etapele de
existenta), se utilizeaza doua concepte cvasi-
sinonime si anume ”exigenta” si ”cerinta”.

Pe de alta parte, cand se apreciaza rezultatul

obtinut (proiect, lucrare de constructie, obiect de
constructie, serviciu de consultanta, etc) ne
folosim de atributele acestuia, numite si
performante.

Prin compararea performantelor cu

exigentele/cerintele rezulta calitatea
produsului/serviciului.

23
 6/6/2016

Ideea de proiectare a constructiilor pe

baza conceptului de performanta apare
dupa cel de al doilea Razboi Mondial in
S.U.A., Anglia si Franta ca urmare a
progresului tehnologic rapid, a necesitatii
abordarii sistemice a fenomenelor
complexe, specifice acestui domeniu,
facand abstractie de mijloacele
specifice de realizare, spre deosebire de
trecut, cand prescriptiile traditionale se
refereau direct la materiale, forme,
dimensiuni, tehnologii.

Conceptul de performanta este o noua filosofie

care incearca a defini modul in care un rezultat
catre care tindem trebuie sa-si poata indeplini
rolul, fara a recurge la o descriere a ceea ce
trebuie sa fie rezultatul.
In acest tip de abordare se pleaca nu de la
„cum trebuie sa fie un produs/serviciu”, ci de
la „ceea ce trebuie sa ofere acesta, cum
trebuie sa functioneze in conditii bine
definite pentru a satisface un utilizator bine
precizat, indiferent de mijloacele folosite
pentru atingerea performantelor.

24
 6/6/2016

Normativul cadru pentru detalierea continutului

cerintelor stabilite prin Legea 10/1995, indicativ
NC 001 – 99: “conceptul de performanta este
o abordare sistemica si globala a
problematicii obtinerii calitatii in toate
etapele ciclului de existenta al unei
construcţii (proiectare, realizare, exploatare
şi postutilizare), plecand de la activitatile si
exigentele utilizatorilor (directi si indirecti),
in mod independent de mijloacele materiale
si solutiile folosite, punand accent pe
comportarea in exploatare a constructiilor”.

• 2.2.1. Exigentele utilizatorilor: reprezinta exprimarea necesitatilor

utilizatorilor fata de constructia in ansamblu si spatiile din interiorul
sau sau din jurul acesteia, independent de amplasarea sau
conceptia ei . Standardul romanesc (in tabel 2, anexa A) grupeaza
exigentele utilizatorilor in urmatoarele categorii de exigente:

• stabilitate si rezistenta;
• siguranta la foc;
• siguranta de utilizare;
• etanseitate;
• exigente higrotermice;
• ambianta atmosferica (puritatea aerului);
• exigente acustice;
• exigente vizuale;
• exigente tactile;
• exigente antropodinamice;
• exigente de igiena;
• adaptarea la utilizarea spatiilor;
• durabilitate;
• economie.

25
 6/6/2016

2.2.2. Exigentele de performanta: au deasemenea un grad

mare de generalitate, sunt exprimate tot calitativ (nu tin
seama de materiale sau de modalitatea concreta de realizare
a constructiei), dar au in vedere localizarea cladirii,
componentele ei si optiunile initiale ale conceptiei acesteia.
Exigenta de performanta reprezinta convertirea/explicitarea
unei exigente a utilizatorului prin intermediul a unuia sau a
mai multor criterii de performanta (exprimate ca valori
numerice sau niveluri de performanta).
Similar acestui concept mai intalnim in literatura de
specialitate (NC 001 – 99) si termenul de „Cerinta de
calitate” care reprezinta exprimarea calitativa a
caracteristicilor cladirii (in ansamblu sau a partilor
componente) pe care aceasta trebuie sa le
indeplineasca pentru a satisface exigentele utilizatorilor,
tinand seama de diversii agenti care actioneaza asupra
cladirii.

La momentul actual, Directiva 89/106/CEE

precum si Legea nr. 10/1995 (art.5)
modificata prin Legea nr. 123/2007
stabilesc că pentru obţinerea unor
construcţii de calitate corespunzătoare
sunt obligatorii realizarea şi
menţinerea, pe intreaga durată de
existenţă a construcţiilor, a
urmatoarelor 6 cerinte/ exigenţe
esenţiale (tabelul nr. 1) :

26
 6/6/2016

Denumire cerinta/exigenta esentiala

Simbol
cerinta 1995 - 2007 2007- prezent

A rezistenţă şi stabilitate rezistenţă mecanică şi stabilitate

B siguranţă în exploatare securitate la incendiu

C siguranţă la foc igienă, sănătate şi mediu

igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi

D siguranţă în exploatare
protecţia mediului

izolaţia termică, hidrofugă şi economia

E protecţie împotriva zgomotului
de energie

F protecţia împotriva zgomotului economie de energie şi izolare termică

• 2.2.3. Conditii tehnice de performanta:

Exprimarea si detalierea cerintelor de calitate, in
termeni tehnici de performanta, se face prin
intermediul „Conditiilor tehnice de performanta”
ce trebuie satisfacute de cladire si diferitele sale
subansabluri/componente. O exigenta de
performanta (cerinta de calitate), de regula, are
asociate mai multe conditii tehnice de
performanta.

Cerinta de calitate: Conditii tehnice de performanta:

A.1. Aptitudinea pentru exploatare;
A. Rezistenta si stabilitate A.2. Capacitati de rezistenta si stabilitate;
A.3. Durabilitate structurala.

27
 6/6/2016

2.2.4. Criteriu de performanta: reprezinta o

caracteristica ce trebuie luata in
considerare la detalierea si cuantificarea
conditiilor tehnice.

Formularea fiecarui criteriu de performanta

asociat unei conditii tehnice de performanta
trebuie sa includa fenomenul specific, pentru
care trebuie satisfacut un nivel de
performanta . O conditie tehnica de
performanta are asociate mai multe criterii
de performanta (Tabel ...).

Pentru fiecare criteriu de performanta trebuie

indicate de la caz la caz limitele inferioare si
superioare ale gamei de valori sau ale
claselor de performanta acceptabile, in raport
cu care trebuie sa se situeza performantele
produsului livrat.

Deasemenea, pentru fiecare criteriu de

performanta trebuie descrise sau facute trimiteri
la reglementari tehnice si metodele de
determinare (masurari, incercari, calcule, etc)
ale performantelor produsului livrat.

28
 6/6/2016

Conditii tehnice de
Cerinta de calitate Criterii de performanta Definire criterii de performanta
performanta

1 2 3 4

- deformatii si deplasari care nu

A.1.1. Evitarea
afecteaza aspectul si utilizarea
deformatiilor si
efectiva a structurii si care nu
deplasarilor
produc degradari ale finisajelor
excesive
sau alte elemente structurale.
- vibratii care nu produc degradari ale
structurii sau materialelor si
A1. Aptitudine A.1.2. Evitarea echipamentelor pe care le suporta
pentru vibratiilor excesive si nu limiteaza eficienta
exploatare functionala a structurii sau a
echipamentelor.
A. Rezistenta si
stabilitate - degradari (fisuri) care nu afecteaza
aspectul;
A.1.3. Evitarea - degradari cauzate de oboseala sau
degradarilor alte efecte depinzand de timp,
care nu influenteaza durabilitatea
si functionalitatea.
A2. Capacitati de
rezistenta si ................................. .........................................................
stabilitate

A3. Durabilitate
................................... ..........................................................
structurala

2.2.5.Nivel de performanta: Valoare impusa

pentru un anumit criteriu de performanta in
functie de conditiile tehnice si influenta agentilor
care actioneaza asupra constructiilor.

2.2.6. Performanta unui produs: reprezinta

comportarea unui produs in raport cu utilizarea
lui. Produsul poate fi constructia in ansamblul ei,
sau componentele ori elementele sale (ex:
sageata efectiva a unui planseu sub actiunea
incarcarilor de exploatare, rezistenta efectiva la
transfer termic a peretilor exteriori etc).

29
 6/6/2016

Determinarea sau verificarea performantelor se

face prin incercari, calcule si expertizare.
• Determinarea prin incercari: se face prin masurare directa sau prin alte
mijloace de determinare in situ (adecvat cu realitatea), in scopul aprecierii
satisfacerii exigentelor functionale (de performanta) ale unei cladiri, subsistem sau
element component al acesteia, cum ar fi:
- masurarea temperaturii rezultante globale ale unei incaperi;
- inregistrarea duratei de evacuare a unei cladiri;
- urmarirea constructiei dupa darea ei in exploatare, etc.

• Determinarea prin calcule: are in vedere evaluarea gradului de

satisfacere a exigentelor de performantae, referindu-se la un model teoretic de
comportare:
- calculul temperaturii globale intro incapere, tinand seama de
proprietatile sale termice, etanseitatea la aer, radiatia calorica a
corpurilor de incalzire, conditiile de ambianta exterioara;
- calculul starii limita de fisurare a unui perete, tinand cont de
proprietatile mecanice ale materialului din care este alcatuit si de
distributia eforturilor, etc.

• Determinarea prin expertizare: permite aprecierea de catre experti a

gradului de satisfacere a exigentelor de performanta pe baza experientei
acumulate anterior (si eventual a calculelor) in cazuri si conditii similare sau
conforme cu solutii cunoscute.

2.3. SPECIFICITATEA DOMENIULUI

CONSTRUCŢIILOR ÎN PRIVINŢA OBŢINERII
CALITĂŢII

Activităţile care au ca scop producţia materială

de bunuri se grupează în două sectoare
majore, respectiv sectorul producţiei
industriale şi sectorul construcţiilor.

O comparaţie a celor doua modalităţi este

utilă, spre a putea fi pusă în evidenţă
specificitatea domeniului construcţii în
privinţa realizării produselor, şi implicit a
calităţii acestora

30
 6/6/2016

CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI ÎN FABRICĂ __ CARACTERISTICILE PRODUCŢIEI ÎN ŞANTIER ( ♦ )

(■)
■ Locul fabrica ) este fix;
■ Produsul realizat este mobil (pleacă fiind livrat );
■ Operaţiunile - în incinta fabricii;
■ Producţia se realizează în spaţii inchise
■ Variaţiile în cadrul procesului de producţie sunt
practic nule pe perioade de timp indelungate;
■ Prevalează procesele “uscate”;
■ Lipsesc aproape total operaţiunile care
generează “lucrări ascunse”, acestea fiind
excepţii;
■ Produsele finite rezultate din ciclul de producţie
reprezintă serii lungi;
■ Durata totală a ciclului de existenţă a produsului
finit – scurtă;
■ Caracter continuu al procesului productiv;
■ Corelare facila intre “frontului de lucru” si numarul
de executanti;
■ Odată stabilită modalitatea optima de organizare
a ciclului productiv, nu se mai intervine ( decât
în situaţii exceptionale ).
■ Forţa de muncă este stabilă;
■ Forţa de muncă foarte specializată şi calificată;
■ Ciclul productiv se realizează de regulă din
fondurile producătorului;
■ Valoarea produsului relativ mică;
■ Garanţia poate prevedea înlocuirea produsului
neconform în întregul său.
♦ Locul ( şantierul ) este itinerant;
A ♦ Produsul realizat este fix ( rămane la locul execuţiei );
♦ Numeroase operaţiuni - se execută în afara şantierului;
♦ Producţia se realizează de regulă în aer liber-
B ♦ Variaţii importante în procesul de producţie în perioade
mult mai scurte de timp, inclusiv în cazul specializării;
♦ Prevalează procesele “umede”;
♦ Operaţiunile care genereaza “lucrări ascunse” sunt
frecvente şi numeroase, constituind regula;
♦ Produsele finite ce rezultă din ciclul de producţie
reprezintă deseori serii scurte, sau chiar unicate;
C ♦ Durata totală a ciclului de existenţă a produsului finit –
indelungată;
♦ Caracter discontinuu al procesului productiv;
♦ Corelare intre “frontului de lucru” si numarul de
executanti;
♦ Independent de modalitatea de organizare a ciclului
productiv, există probabilitatea ridicata de revizuire a
acestei organizări ( în multe situaţii există
necunoscute la data demarării ciclului productiv ).
D ♦ Forţa de muncă este puternic fluctuantă
♦ Există probleme în privinţa specializării şi calificării forţei
de muncă ;
E ♦ Ciclul de producţie se realizează de regulă din fondurile
clientului;
♦ Valoarea produsului relativ mare;
♦ Garanţia nu poate prevedea înlocuirea produsului în
întregul său.

2.4. Sistemul calitatii in constructii

Factorii implicaţi în realizarea unei construcţii

formează de fapt o mulţime eterogenă de persoane şi/sau
organizaţii între care sunt definite prin lege sau se
stabilesc adhoc diverse relaţii şi condiţionari, multiple şi
diverse.Calitatea unei construcţii este rezultatul acţiunii
acestei multimi eterogene de factori şi anume :
– Investitorul;
– Proiectantul;
– Executantul;
– Furnizorii de materiale, produse, echipamente şi utilaje;
– Organizaţii şi persoane ce furnizează diferite servicii: consultanţi,
experţi tehnici, verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu
execuţia, diriginţi de şantier, laboratoare de încercări s.a.;
– Autorităţi publice locale şi centrale (ministere);
– Inspectoratul de Stat în Construcţii, s.a.

31
 6/6/2016

Toti acesti participanti, directi sau

indirecti, la realizarea si utilizarea
constructiilor interrelationeaza, dupa
anumite reguri/norme definind un
sistem complex, al carui finalitate o
constituie „mediul antropic”.

Legea 10/1995 a calitatii in constructii instituie sistemul calitatii in

constructii (S.Q.), care sa conduca la realizarea si exploatarea unor
constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor,
a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Conform Legii
10/1995, (Art. 8 si 9), sistemul calitatii in constructii reprezinta
ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati,
regulamente, proceduri si mijloace, care concura la realizarea
calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare,
exploatare si postutilizare ale acestora, si anume:

a) reglementari tehnice in constructii;

b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor
si a constructiilor;
e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in
activitatea de constructii;
g) activitatea metrologica in constructii;
h) receptia constructiilor;
i) comportarea in exploatare si interventii in timp;
j) postutilizarea constructiilor;
k) controlul de stat al calitatii in constructii.

32
 6/6/2016

Sistemul calităţii în construcţii (S.Q.) poate

fi asimilat cu un sistem cibernetic deschis:

• Sistemul calitatii este un sistem în masura în care este un « întreg »

alcătuit din mai multe componente (ex : structuri organizatorice,
responsabilităţi, regulamente, mijloace etc) între care există condiţionări
multiple si diverse.
Ca orice sistem, şi acesta primeşte un « input » (I) generat de motivaţia
investitorului şi materializat în exigenţele investitorului/utilizatorilor şi ale
comunităţii precum si in resursele care se alocă şi se capacitează, faţă
de « produsul virtual construit » şi îl transformă în cadrul unui
« macroproces » (de construire) într-un « output » (O) materializat în
« produsul construit » care să satisfacă prin performanţele sale, într-o
măsură cât mai mare, exigenţele exprimate ( produsul să fie « de
calitate »).

• Sistemul calitatii este un sistem cibernetic, prin aceea că are

posibilitatea de a-şi autoregla funcţionarea (feed – back) în măsura în
care eficienta funcţionării sistemului suferă (rezultatul obţinut nu
corespunde celui prognozat iniţial).

• Sistemul calitatii este un sistem cibernetic deschis deoarece

funcţionarea sistemului are loc în strânsă interdependenţă cu “mediul
înconjurător” (alte organizaţii şi instituţii, legislaţie din alte domenii
conexe, climă etc) cu care schimbă în permanenţă informaţii, resurse şi
care impune o gama largă şi diversă de restricţii (ex. exigentele
comunităţii exprimate prin reglementari de tip : cod civil, documentaţii de
amenajare a teritoriului şi urbanism, alte acorduri şi avize, etc).

33
 6/6/2016

Aspecte ale functionarii sistemului

Experienţa de până acum relevă faptul ca peste 80% din problemele
calităţii sunt generate de defecte ale sistemului/organizaţiei .

• Fiecare organizaţie sau persoană care formează sistemul prezentat

are o paletă largă de obiective specifice: menţinerea pe piaţă,
creştere, profitabilitate, mediu, calitate, confort, intimitate, protejarea
propriei proprietăti, etc .
• Uneori ponderea acordată diverselor obiective în cadrul unei
organizaţii poate diferi: profit în dauna calităţii, durata redusă în
dauna calităţii, etc;
• În cadrul sistemului, între unele părţi componente pot apărea “falii”
în ceea ce priveşte comunicarea, negocierea şi ponderea alocată
anumitor obiective: preţ, durată de execuţie, calitate, respectarea
reglementărilor urbanistice, de mediu etc.
• Dacă la nivelul fiecărei organizaţii componentă a macrosistemului
apar probleme în ceea ce priveşte asigurarea şi controlul
(managementul) calităţii, atunci probabilitatea ca aceste probleme
să crească exponenţial la nivelul întregului macrosistem este
substanţială;

3. Obligatii si raspunderi privind

asigurarea si controlul calitatii in
constructii
In Romania, principala prevedere legala care
reglementeaza obligatiile referitoare la calitate
in toate activitatile legate de proiectarea,
realizarea, utilizarea si postutilizarea
constructiilor este Legea 10 din 1995 a calitatii
in constructii (numita in continuare „Lege”), in
jurul careia „graviteaza” o multime de alte
prevederei legislative si reglementari tehnice.

34
 6/6/2016

Nu toate constructiile fac obiectul acestei legi.

Legea 10/1995 se aplica constructiilor de orice
categorie si instalatiilor aferente acestora –
indiferent de forma de proprietate sau destinatie –
precum si lucrarilor de modernizare, modificare,
transformare, consolidare si de reparatii ale
acestora.

Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter

si parter plus un etaj si anexele gospodaresti
situate in mediul rural si in satele ce apartin
oraselor, precum si constructiilor provizorii

Obligatii si raspunderi comune

Raspunderea pentru realizarea si

mentinerea, pe intreaga durata de
existenta, a unor constructii de calitate
corespunzatoare, precum si pentru
indeplinirea obligatiilor stabilite prin
procedurile si regulamentele elaborate
potrivit prevederilor acestei legi, revine
factorilor (Cap. 2.4.) care participa la
conceperea, realizarea, exploatarea si
postutilizarea acestora. (Art.28).

35
 6/6/2016

In contracte nu se pot inscrie niveluri si

cerinte esentiale, referitoare la
calitate, inferioare reglementarilor in
vigoare, cu privire la cele sase cerinte
esentiale.

Nerespectarea prevederilor legale privind

calitatea in constructii se poate
materializa in:

- pierderi de timp si bani pentru remedierea greselii,

- suportarea cheltuielilor pentru expertize tehnice,

determinari de laborator,

- pierderea bunului renume,

- amenzi contraventionale sau penale, sau mai rau,

- pedepse cu privare de libertate.

36
 6/6/2016

Obligatiile si raspunderile in ceea ce priveste calitatea

in constructii in etapele de inceput (proiectare si
executie), - nu se sting odata cu finalizarea
respectivelor etape.

Astfel, proiectantul, specialistul verificator de proiecte

atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse
pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu
executia atestat, dirigintele de santier, expertul tehnic
atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru
viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de
10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa implinirea
acestui termen, pe toata durata de existenta a
constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta
rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si
executie in vigoare la data realizarii ei.

Astfel, potivit Art. 31 din lege constituie infracţiune

proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei
construcţii ori executarea de modificări a acesteia, fără
respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea şi
rezistenţa, dacă acestea ar putea produce una sau
mai multe dintre următoarele consecinţe:

• pierderi de vieţi omeneşti,

• vătămare gravă a integrităţii corporale ori a sănătăţii
uneia sau mai multor persoane,
• distrugerea totală sau parţială a construcţiei,
• distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje
importante, ori alte consecinţe deosebit de grave,

şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi

interzicerea unor drepturi.

37
 6/6/2016

Daca faptele de mai sus au avut drept urmare:

• distrugerea totală sau parţială a construcţiei,

• moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale
ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane,
• distrugerea ori degradarea unor instalaţii sau utilaje
importante, ori alte consecinţe deosebit de grave,

atunci aceste fapte se pedepsesc cu închisoare de

la 3 la 10 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Un accent deosebit este pus in Lege pe

disciplina si responsabilitatea factorilor
implicati in realizarea constructiilor.
abrogat
In acest sens, Art. 32 din Lege mentioneaza tot
ca infractiune continuarea lucrărilor de
construcţii executate necorespunzător şi oprite
prin dispoziţii ale organelor de control, în toate
cazurile în care acestea le afectează rezistenţa
şi stabilitatea.

In aceasta situatie pedeapsa este închisoare

de la 3 luni la 2 ani sau amendă penala.

38
 6/6/2016

Obligatii si raspunderi ale investitorilor

• Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin

proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice,
precum si a studiilor si cercetarilor efectuate (!!);
• Obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege,
precum si a autorizatiei de construire;
• Asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti
verificatori de proiecte atestati;
• Asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de
constructii prin diriginti de santier sau agenti economici
de consultanta specializati (cu personal atestat ca
diriginte de santier pe diverse domenii) , pe tot
parcursul lucrarilor;
• Actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a
defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor,
precum si a deficientelor proiectelor;

• Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la

terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de
garantie (receptia finala);
• Intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea
acesteia catre proprietar (in cazul in care acesta nu se
identifica cu investitorul);
• Expertizarea constructiilor de catre experti tehnici
atestati, in situatiile in care la aceste constructii se
executa lucrari de natura celor vizate de lege.
Potrivit Art. 18 din Lege, lucrarile de intervenţie la
construcţiile existente se referă la lucrări de
reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desfiinţare parţială, precum şi la lucrări de reparaţii,
care se fac numai pe baza unui proiect avizat de
proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize
tehnice întocmite de un expert tehnic atestat, şi se
consemnează obligatoriu în cartea tehnică a
construcţiei.

39
 6/6/2016

Obligatii si raspunderi ale proiectantilor

• Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a

constructiei;
• Asigurarea prin proiecte si detalii de executie a
nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu
respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor
contractuale;
• Prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor
verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre
investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si
neconcordantelor semnalate;
• Elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice
privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si
reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de
urmarire privind comportarea in timp a constructiilor.
Documentatia privind postutilizarea constructiilor se
efectueaza numai la solicitarea proprietarului;

• Stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie

determinante pentru lucrarile aferente cerintelor
si participarea pe santier la verificarile de
calitate legate de acestea;
• Stabilirea modului de tratare a defectelor
aparute in executie, din vina proiectantului, la
constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de
calitate corespunzator cerintelor, precum si
urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor
adoptate, dupa insusirea acestora de catre
specialisti verificatori de proiecte atestati, la
cererea investitorului;
• Participarea la intocmirea cartii tehnice a
constructiei si la receptia lucrarilor executate.
(Art.22-L10/1995).

40
 6/6/2016

• Asigurarea asistentei tehnice, conf.

Clauzelor contractuale, pentru proiectele
elaborate, pe perioada executiei
constructiilor sau a lucrarilor de
interventie la constructii existente;
• Asigurarea participarii obligatorie a
proiectantului coordonator de proiect si,
dupa caz, a proiectantilor pe specialitati
la toate fazele de executie stabilite prin
proiect si la receptia la terminarea
lucrarilor.

NOTA: Cheltuielile generate de efectuarea

unor lucrari suplimentare fata de
documentatia tehnico-economica aprobata,
CA URMARE A UNOR ERORI DE
PROIECTARE, se suporta de
proiectant/proiectant coordonator si
proiectantii pe specialitati, in solidar cu
verificatorii proiectului …

41
 6/6/2016

Obligatii si raspunderi ale executantilor

• Sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si

neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea
solutionarii;
• Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii
autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in
conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;
• Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor
printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat
prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia
atestati;
• Convocarea factorilor care trebuie sa participe la
verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale
executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii
acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a
lucrarilor;

• Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a

neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai
pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul
investitorului;
• Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a
procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru
care exista agremente tehnice, care conduc la
realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor
martor; inlocuirea produselor si a procedeelor
prevazute in proiect cu altele care indeplinesc
conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite
de proiectanti cu acordul investitorului;
• Respectarea proiectelor si a detaliilor de executie
pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator
cerintelor;

42
 6/6/2016

• Sesizarea, in termen de 24 de ore, a I.S.C. in

cazul producerii unor accidente tehnice in
timpul executarii lucrarilor;
• Supunerea la receptie numai a constructiilor
care corespund cerintelor de calitate si pentru
care a predat investitorului documentele
necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
• Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite,
a masurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de receptie a lucrarilor de
constructii;

• Remedierea, pe propria cheltuiala, a

defectelor calitative aparute din vina sa,
atat in perioada de executie, cat si in
perioada de garantie stabilita potrivit legii;
• Readucerea terenurilor ocupate temporar
la starea lor initiala, la terminarea
executiei lucrarilor;
• Stabilirea raspunderilor tuturor
participantilor la procesul de productie –
factori de raspundere, colaboratori,
subcontractanti – in conformitate cu
sistemul propriu de asigurare a calitatii
adoptat si cu prevederile legale in
vigoare. (Art.23-L10/1995).

43
 6/6/2016

Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de

proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale
expertilor tehnici atestati

• Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar

cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor proiectului.

• Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform

atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt
angajati.

• Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte,

lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru
solutiile date.

Detalierea acestor obligatii se regaseste in HGR 925/1995 pentru

aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate
a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.

Obligatii si raspunderi ale proprietarilor

constructiilor

• Efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin,

prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si
rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor;
• Pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea
acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar;
• Asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform
prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice;
• Efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare,
extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale
constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice
sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii;
• Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse
prin reglementarile legale;
• Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu
respectarea prevederilor legale in vigoare.

44
 6/6/2016

Obligatii si raspunderi ale administratorilor

si ale utilizatorilor constructiilor
• Folosirea constructiilor conform instructiunilor de
exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei;
• Efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de
reparatii care le revin, conform contractului;
• Efectuarea de lucrari de interventie la constructia
existenta (lucrări de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi
la lucrări de reparaţii), numai cu acordul proprietarului
si cu respectarea prevederilor legale;
• Efectuarea urmaririi comportarii in timpa constructiilor
conform cartii tehnice a constructiei si contractului
incheiat cu proprietarul;
• Sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectoratului de
stat in constructii, in cazul unor accidente tehnice la
constructiile in exploatare. (Art.26-L10/1995).

CONTRAVENTII pana la 31.08.2015 SANCT

-Mil. Lei-
Categorie Denumire
Art.33I a) Executarea de modificari la constructii ori demolarea acestora cu incalcarea prevederilor la autorizarea si
executarea acestora;
15,5 – 93
b) Neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate si importanta
deosebita, referitoare la stabilitate si rezistenta;
Art.33II a) Realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza unor proiecte neverificate de specialisti atestati;
b) Neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere,
reparatii, consolidari;
c) Realiz.de modif., transf., modern., consolidari care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti 15,5 - 77
atestati;
d) Organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si asigurare a calitatii, inclusive
realizarea de constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati, coresp. Art. 14;
Art.33III a) Elab. de proiecte incompl., cu neconcord. ce pot det. nerealiz. niv. de calit. si insus. acestora de catre
verificatori;
b) Incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele constructiei;
c) Receptia constructiilor cu incalcarea prevederilor legale;
d) Necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conf. prevederilor legale;
7,7 – 46,5
e) Stabilirea in cadrul expertizei a unor proiecte de executie/solutii ce pot determina nerealizarea cerintelor;
f) Neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea la starea initiala, la terminarea lucrarilor;
g) Neasigurarea verificarii executarii lucr. de constructii prin diriginti de specialitate/firme de consult. (cf. art.
21d);
h) Interzicerea/obstructionarea efectuarii controlului calitatii, neprezentarea documentelor solicitate de inspectori.
Art.33IV a) Neaprecierea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante;
b) Prevederea in proiect/utilizarea unor produse necertificate, fara agrement;
c) Nerespectarea prin proiecte a niv. de calitate si a celorlalte clauze contractuale ref. la cerinte; 3 – 12,5
d) Neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii, care afect. niv. de Q ;
e) Neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la fazele determinante.
Art.33V a) Lipsa nemotivata la verificarea lucr. ascunse la faze determ. (urmare a convoc. facuta de exec.); convoc.
nejustif.;
b) Nesolic. de catre investitor sau executant a solut. de remed. a defectelor aparute in dec. exec., ref. la cerinte;
c) Neindepl. oblig. proiectantului de a stabili solutiile pentru remedierea defectelor sesizate …. 1,5 - 3
d) Neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau exp. pt. rezolv. neconf./defectelor …
e) Nesesizarea IJC la aparitia accidentelor tehnice la constructii in executie sau in exploatare;
f) Neindeplinirea la termen a masurilor stabilite in actele de control.

45
 6/6/2016

CONTRAVENTII dupa 01.09.2015 SANCT

-Lei-
Categorie Denumire
Art.33I a) Executarea de modificari la constructii ori demolarea acestora cu incalcarea prevederilor la autorizarea si
executarea acestora;
b) Realiz.de modif., transf., modern., consolidari care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti atestati
c) Incalcarea prevederilor ... din reglementarile tehnice referitoare la cerintele constructiei, la data contractarii
proiectarii/executiei;
d) Realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza unor proiecte neverificate de specialisti atestati;
e) Receptionarea constructiei de catre investitor cu incalcarea prevederilor legale; 10.000 – 20.000
f) Elab. de proiecte incompl., care prezinta solutii neconforme, cu neconcord. ce pot det. nerealiz. niv. de calit.
g) Insus. acestora de catre verificatori;
h) Elaborare de expertize tehnice incomplete, cu nerespectarea prevederilor reglementarilor tehnice, … stabilirea unor
solutii care conduc la incalcarea prevederilor referitoare la cerintele fundamentale aplicabile.
i) Interzicerea/obstructionarea efectuarii controlului calitatii, neprezentarea documentelor solicitate de inspectori.

Art.33II a) Neasigurarea verificarii executarii lucr. de constructii prin diriginti de santier autorizati …;
b) Organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de
constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati;
c) Depasirea de catre VP, Exp. Th, Auditori energ., RTE, Diriginti de sant. a competentelor pe
domenii/subdomenii/specialitati/grade profesionale pentru care sunt atestati;
d) Neindeplinirea oblig stabil prin regulamente si proced elaborate in aplicarea L!) priv realiz si mentinerea cerintelor
fundamentale, in etaperle de Realiz, Expl. Si Interventii la costr existente si in etapa de Postutilizare;
e) Nepredarea Cartii Tehnice la RTL si RF;
f) Neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in expl a constructiilor de complexitate si importanta 5.000 – 10.000
deosebita, referitoare la rezistenta mecanica si stabilitate ;
g) Necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conf. prevederilor legale
h) Neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, reparatii,
consolidari
i) Neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea la starea initiala, la terminarea lucrarilor
j) Neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau exp. pt. rezolv. neconf./defectelor …aparute in
timpul executiei lucrarilor de constructii.

Art.33III a) Neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante;

b) Prevederea in proiect/utilizarea unor produse necertificate, fara agrement tehnic;
c) Nerespectarea prin proiecte a niv. de calitate coresp cerintelor fundamentale aplicabile;
d) Neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la fazele determinante.
e) Lipsa nemotivata la verificarea lucr. ascunse la faze determ. (urmare a convoc. facuta de exec.); convoc. Nejustif
1.500 – 5.000
f) Neindepl. oblig. proiectantului de a stabili solutiile pentru remedierea defectelor sesizate ….
g) Nesesizarea IJC la aparitia accidentelor tehnice la constructii in executie sau in exploatare
h) Neindeplinirea la termen a masurilor stabilite in actele de control
i) Refuzul Exp Th de participare la evaluarea starii tehnice a unor constructii avariate din cauza unor factori naturali
sau antropici, la solicitarea ISC

4. CATEGORII SI CLASE DE
IMPORTANTA
Constructiile se incadreaza, dupa importanta lor,
in categorii si clase de importanta dupa cum
urmeaza:

- categorii de importanta – avand in vedere

criterii de importanta globala, care privesc
intreaga constructie, sub toate aspectele;
- clase de importanta – avand in vedere criterii
de importanta specifice, care privesc intreaga
constructie sau parti ale acesteia, sub anumite
aspecte particulare (ex: seism, foc, etc.).

46
 6/6/2016

Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de

importanta:

- de catre proiectant - la constructiile noi,

- de catre proiectant/expertul tehnic atestat - la constructiile
existente

in scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor

sistemului calitatii.

Astfel, cu cat categoria de importanta unei constructii

este mai mare (fapt reliefat de factorii care determina
acest lucru) cu atat se va induce pentru proiectare (ex.
Pentru calculul de rezistenta si stabilitate) necesitatea
de a prevedea/incadra constructia in clase de
importanta mai ridicate.

Categorii de importanta

Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc in

conformitate cu metodologii aprobate de MLPAT (H.G.R.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii, Art.1, pct. c) - Stabilirea categoriei
de importanţă a construcţiilor si Ordinul 31/N din 1995 -
Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor. Metodologie de stabilire a categoriei de
importanta a constructiilor)
iar pentru constructiile hidrotehnice de Ordinul comun
nr. 115/288 din 06/03/2002 al Ministerului Apelor si
Protectiei mediului si al Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei

47
 6/6/2016

Scopul incadrarii constructiilor in categorii de

importanta are in vederere:

• Obtinerea nivelului de calitate dorit - determinat de

respectarea cerintelor/exigentelor;
• Delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice
si fizice implicate
tinand seama de urmatoarele aspecte:

• Gradul de risc sub aspectul sigurantei si al

sanatatii – care reflecta implicarea vitala si sociala a
constructiilor in societate si natura;
• Destinatia si modul de utilizare al constructiei –
care reflecta implicarea functionala a constructiilor in
domeniul socioeconomic, in mediul construit si in
natura;
• Complexitatea si considerentele economice -
caracteristici proprii ale constructiilor.

Tinand cont de aceste aspecte, o constructie se poate

incadra in una din urmatoarele categorii de importanta:

- constructie de importanta exceptionala (A);

- constructie de importanta deosebita (B);
- constructie de importanta normala (C);
- constructie de importanta redusa (D).

Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie

de importanta si aceasta va fi inscrisa in toate documentele
tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de
executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare.

In cadrul unui ansamblu de constructii, categoriile de

importanta se stabilesc pentru fiecare obiect de constructie in
parte, putand diferi de la o constructie la alta. (Ordinul
31/N/1995, cap. I, pct. 7).

48
 6/6/2016

Categoria de importanta constituie o identitate sintetica pentru

constructia respectiva, avand urmatoarele utilizari:

- Diferentierea exigentelor de performanta si a altor componente in

aplicarea sistemului calitatii, prin:
* corelarea cu clasele de importanta: de regula pe baza ponderii
criteriilor asociate care au implicatii in domeniul claselor de
importanta considerate;
* corelarea cu modelele de asigurare a calitatii (management al
calitatii) care trebuie aplicate la constructia respectiva;
* cerintele esentiale la care se verifica proiectul.
- Evidentierea unor caracteristici sau aspecte specifice ale
constructiei, care trebuie sa faca obiectul unor tratari deosebite
(ex. tipul de urmarire a comportarii in timp a constructiei);
- Punerea in evidenta a unor activitati cu pondere sau importanta
mare pentru constructia respective, in oricare din etapele
existentei acesteia (ex. componenta comisiei de receptie la
terminarea lucrarilor);
- Diferentierea in stabilirea unor decizii privind constructia:
prioritati, aspecte economice.

Principii cu privire la stabilirea categoriei de importanta

La stabilirea categoriei de importanta a unei constructii trebuie

avute in vedere urmatoarele principii:

a) Considerarea constructiei in mod global – avandu-se in vedere:

- constructia in sine: cu functiunea si caracteristicile sale;
- activitatile legate de realizarea (conceptie, proiectare, executie)
si utilizarea constructiei.
b) Reflectarea rolului si locului pe care le are constructia respectiva
in contextul social, cultural, economic si ecologic - corespunzator
functiunilor si caracteristicilor constructiei;
c) Prevenirea riscurilor - prin selectarea unei categorii de
importanta adecvate, care ar conduce la impunerea unor nivele de
exigente de preformanta si modele de asigurarea calitatii, a caror
satisfacere si aplicare va conduce la atingerea performantelor
corespunzatoare.

49
 6/6/2016

Categoriile de importanta se stabilesc atat pentru

constructii noi, cat si pentru cele existente, pe baza
acelorasi principii. In plus, pentru constructiile
existente, analiza criteriilor asociate va avea in vedere
urmatoarele aspecte:

– componenta cultural-istorica si social-afectiva – acolo unde

este cazul;
– masura in care conditiile de teren si de mediu, avute initial in
vedere la proiectare, au actionat defavorabil in decursul
timpului asupra constructiei – se va avea in vedere aducerea
constructiei in satisfacerea cerintelor esentiale;
– masura in care conceptiile de alcatuire si calcul avute initial in
vedere la proiectere mai raspund exigentelor actuale de
proiectare si ale utilizatorului actual – se va avea in vedere
aducerea constructiei in situatia de a satisface unele exigente
noi, potrivit functiunilor utilizatorului actual.

Factori determinanti si Criterii asociate

acestora

Pentru stabilirea categoriei de importanta a

unei constructii se vor avea in vedere sase factori
determinanti, fiecare din acestia avand cate trei
criterii asociate.

50
 6/6/2016

Nr. Factori determinanti Criterii asociate

i) oameni implicati direct in cazul unor disfunctii ale constructiei;

1 Importanta vitala ii) oameni implicati indirect in cazul unor disfunctii ale constructiei;
iii) caracterul evolutiv al efectelor periculoase, in cazul unor disfunctii ale constructiei.

I) marimea comunitatii care apeleaza la functiunile constructiei si/sau la la valoarea

Importanta social- bunurilor materiale adapostite in constructii;
2 economica si II) ponderea pe care functiunile constructiei o au in comunitatea respectiva;
culturala III) natura si importanta functiilor respective.

I) masura in care realizarea si exploatarea constructiei intervine in perturbarea

mediului natural si a celui construit;
3 Implicarea ecologica II) gradul de influienta defavorabila asupra mediului natural si construit;
iii) rolul activ in protejarea si refacerea mediului natural si construit.

I) durata de utilizare preconizata;

Necesitatea luarii in II) masura in care performantele alcatuirilor constructive depind de cunoasterea
4 considerare a evolutiei actiunilor (solicitarilor) pe durata de utilizare;
duratei de existenta III) masura in care performantele functionale depind de cunoasterea evolutiei cerintelor
pe durata de utilizare.

I) masura in care asigurarea solutiilor constructive este dependenta de conditiile

Necesitatea adaptarii la locale de teren si de mediu;
5 conditiile locale de II) masura in care conditiile locale de teren si de mediu evolueaza defavorabil in timp;
teren si de mediu III) masura in care conditiile locale de teren si de mediu determina activitati/masuri
deosebite pentru utilizarea constructiei.

I) ponderea volumului de munca si de materiale inglobate;

Volumul de resurse II) volumul si complexitatea activitatilor necesare pentru mentinerea performantelor
6 constructiei pe durata de existenta a acesteia;
necesare
III) activitati deosebite in utilizarea constructiei impuse de functiunile acesteia.

Metodologie de stabilire a categoriei de importanta

Din corelarea conceptelor de importanta si calitate a constructiilor

rezulta cel putin trei aspecte care trebuie avute in vedere, dupa
cum urmeaza:

• Proiectul unei constructi trebui sa asigure cel putin

satisfacerea exigentelor de performanta minime, prevazute in
reglementarile tehnice in vigoare la data proiectarii, indiferent
de categoria de importanta a constructiei;

• Domeniul si nivelul exigentelor de performanta avute in

vedere creste odata cu categoria de importanta si cu nivelul
convenit de investitor („imaginea constructiei” – definita de
investitor prin tema de proiectare);

• Performantele realizate (calitatea realizata) trebuie sa asigure

satisfacerea exigentelor precizate mai sus, in conditii de
maxima eficienta. Eficienta va tinde la maxim in conditiile in
care raportul exigente de performanta convenite/performante
realizate va tinde catre unu.

51
 6/6/2016

Etapele de stabilire a categoriei de

importanta:

1. Analiza caracteristicilor principale ale constructiei, in

lumina celor sase factori determinanti si a criteriilor
asociate;

2. Evaluarea punctajului factorilor determinanti;

3. Incadrarea preliminara a constructiei in categoria de

importanta;

4. Analiza globala si definitivarea categoriei de importanta

pentru constructie.

1. Analiza caracteristicilor principale ale constructiei se refera la:

a) Cunoasterea datelor principale cu privire la: functiuni; capacitatea constructiei; durata
de utilizare/existenta; solutiile constructive, materiale ce vor fi utilizate; estimarea
volumului de resurse si a duratei de realizare, etc.
b) Estimarea implicatiilor datorate conditiilor de teren si de mediu in realizarea si utilizarea
constructiei. Aprecieri privind evolutia acestor conditii pe durata de existenta a
constructiei.
c) Aprecieri privind efectele activitatilor industriale din constructie sau din vecinatatea
acesteia. Se au in vedere:
- solicitari deosebite: vibratii, socuri;
- degajari de temperatura, zgomot substante nocive sau corozive, etc;

Analiza acestor caracteristici, implicatii si efecte are in vedere stabilirea tuturor

informatiilor necesare evaluarii criteriilor asociate factorilor determinanti.

Analizarea are la baza:

- Pentru constructii noi: Tema – program, specificatii contractuale, prevederi legale,
etc;
- Pentru constructii existente: Cartea tehnica a constructiei, precum si alte documente.
In lipsa Cartii tehnice a constructiei, sau cand aceasta este incompleta, se procedeaza
la reconstituirea si/sau completarea acesteia.

52
 6/6/2016

2. Evaluarea punctajului fiecarui factor determinant

• Evaluarea punctajului factorilor determinanti se face pe baza
aprecierii influentei pe care fiecare criteriu asociat o are in determinarea
importantei constructiei.
• Furmula (media ponderata) dupa care se calculeaza punctajul fiecarui
din cei sase factori determinanti este cea din relatia (1.1):
n

k i  pi
Pm  i 1

n
in care:
m = Contor al factorilor determinanti; m =1÷6;
Pm = Punctajul factorului determinant m;
ki = Coeficient de unicitate al constructiei (importanţă al criteriului) . Este de regula egal
cu 1, dar poate fi stabilit si supraunitar, maxim 2, in cazul unor constructii avand un
caracter deosebit, unic;
pi = Punctajul pe care il capata un criteriu asociat (i) in functie de nivelul estimat al
influentei criteriului asociat asupra factorului determinant (conform Tabel 2);
n = Numarul de criterii asociate unui factor determinant. n = 3;

Nota: valoarea punctajului factorului determinant, rezultata din calcul, se rotunjeste in

plus la urmatorul numar natural.

Tabel 2: Punctajul criteriilor asociate

Nivelul estimat al influentei criteriului Punctajul pi

Inexistent 0
Redus 1
Mediu 2
Apreciabil 4
Ridicat 6

Punctajul total al constructiei (PT) se calculeaza cu relatia (1.2)

PT = P
m 1
m

53
 6/6/2016

3. Incadrarea preliminara
Incadrarea preliminara a constructiei in categoria de importanta
selectata se face pe baza punctajului total obtinut conform relatiei (1.2),
prin compararea acestuia cu grupele de valori corespunzatoare
categoriilor de importanta, stabilite conform Tabel 3.

Categ. de import. Punctajul total

Exceptionala (A) ≥ 30
Deosebita (B) 18 – 29
Normala (C) 6 – 17
Redusa (D) ≤5

4. Analiza globala si definitivarea categoriei de importanta

In urma incadrarii preliminare se procedeaza la o reexaminare a
aprecierilor privind categoriilor asociate factorilor determinanti
si a motivarii acestora in forma scrisa. In urma acestui demers
se stabileste definitiv categoria de importanta astfel:
- definitivarea incadrarii preliminare: in cazul in care aceasta se
dovedeste adecvata;
- modificarea incadrarii preliminare: pe baza unor motivatii
pertinente.

IMPORTANT: Categoria de importanta stabilita definitiv pentru o

constructie va fi consemnata in forma scrisa cu precizarea
urmatoarelor:
- punctajul acordat, pentru fiecare criteriu asociat;
- ponderea factorilor determinanti;
- mentionarea succinta a motivatiilor privind aplicarea unui
coeficient supraunitar de unicitate, sau alte
considerente avute in vedere.

54
 6/6/2016

Clase de importanta

Clasele de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice (ex:

Normativ P100 -1992, STAS 10100/0-1975, P118/1999) si au la baza
criterii specifice, cum ar fi

Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de

locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale P 100-1992:
diferentiaza constructiile din punct de vedere a protectiei antiseismice in
patru clase de importanta (Tabel 4), lucru care se reflecta, prin
intermediul unui “FACTOR DE IMPORTANTA a constructiei ”gama I”,
in calculul rezultantei incarcarilor seismice orizontale (forta taietoare de
baza)

Clasa de
Descriere I
importanta
Cladiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata
cutremurelor este vitala pentru protectia civila:
- Statii de pompieri si sedii de politie
I - Spitale, statii de salvare; 1,4
- Cladiri pentru institutii cu responsabilitati in gestionarea
situatiilor de urgenta, in apararea si securitatea nationala;
- Statiil de producere si distributie a energiei, etc.
Cladiri a caror rezistenta seismica este importanta sub
aspectul consecintelor asociate cu prabusirea sau avarierea
grava
- Cladiri de locuit si publice avand peste 400 persoane in
aria totala expusa;
- Spitale, altele decat cele din clasa I, si institutii medicale
cu o capacitate de peste 150 persoane in aria totala
II expusa; 1,2
- Penitenciare;
- Aziluri de batrani, crese;
- Scoli cu diferite grade, cu o capacitete de peste 200
persoane in aria totala expusa;
- Auditorii, Sali de conferinta, de spectacole cu capacitati
de peste200 persoane in aria totala expusa;
- cladiri din patrimoniu national, muzee, etc.
III Cladiri de tip curent, care nu fac parte din clasele I, II, si IV. 1,0
Cladiri de mica importanta pentru siguranta publica, cu
IV grad redus de ocupare si/sau de mica importanta 0,8
economica, constructii agricole, locuinte unifamiliale.

55
 6/6/2016

STUDIU DE CAZ PENTRU STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ

Lucrarea: CONSOLIDARE ŞI REABILITARE CENTRU PENTRU ACŢIUNI DE SALVARE ŞI
PREVENIRE A DEZASTRELOR, CORP A ŞI B, (FOSTA BIBLIOTECĂ JUDEŢEANĂ
BACĂU) Municipiul Bacău, jud. Bacău

1. GENERALITĂŢI
Soluţia de restaurare şi refuncţionalizare a clădirii Bibliotecii Judeţene Bacău, s-a întocmit în baza
TEMEI DE PROIECTARE şi CONŢINUTUL TEMEI PROGRAM, a normativului NPO10/1997,
P118/ 2001 şi a Legii 106/1996 privind protecţia civilă, urmărind refuncţionalizarea imobilului
pentru a deservi Centrul pentru Acţiuni de Salvare şi Prevenire a Dezastrelor Bacău.

Din analiza efectuată conform TEMEI DE PROIECTARE şi CONŢINUTUL TEMEI PROGRAM,

soluţia propune restaurarea şi reabilitarea celor două corpuri de clădiri existente.

Amplasamentul propus în temă se află în zona centrală a municipiului Bacău, la intersecţia străzii
Calea Mărăşeşti cu strada Ioniţă Sandu Sturza, învecinându-se de asemenea cu un frumos parc
de-a lungul căruia se află dispuse mai multe obiective administrative ale municipiului .

Corpul A, aflat la intersecţia străzilor Mărăşeşti şi Ioniţă Sandu Sturza, are o vechime de peste
150 de ani, fiind modificat şi înfrumuseţat în 1890, iar al doilea corp, adiacent primului a fost
construit în 1896. Biblioteca înfiinţată în anul 1893 a funcţionat pînă în 1950 în clădire împreună
cu Primăra oraşului. Din 1950 pînă în 1960 biblioteca a funcţionat în alte spaţii, urmând ca din
1960 să revină în clădirea care a devenit proprietatea sa.

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA - Studiu de caz

FACTORI DETERMINANŢI PUNCTAJ FACTOR CRITERII ASOCIATE

coef Punctaj p(i ) p(ii) p(iii)

import. p(n)
k(n)
1=Import. Vitala 1 4 2 4 6
2=Import. Soc – Ec si Cult 1 4 4 1 ??? 6
3=Import. Ecologică 1 3 1 ?? 1 ?? 6
4=Neces luarii in cons a Dur. 1 2 2 2 2
5=Adapt la cond locale 1 2 4 1 1
6=Volumul de resurse impl. 1 2 2 2 2
TOTAL PUNCTAJ : “ 17 “
CATEGORIA DE IMPORTANTA : “ C “ ?? Se incearca neverificarea
proiectului la toate cerintele de calitate bdin Legea 10, etc.

56
 6/6/2016

5 VERIFICAREA PROIECTELOR,
EXPERTIZAREA PROIECTELOR, A LUCRĂRILOR ŞI A
CONSTRUCŢIILOR
ŞI
VERIFICAREA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Verificarea proiectelor, expertizarea tehnică de calitate a

proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor şi
verificarea executiei lucrarilor privind respectarea
cerinţelor prevăzute de Legea 10/1995 a calitatii in
constructii reprezintă o componentă a sistemului calităţii în
construcţii, şi se efectuează de către specialişti cu activitate
în construcţii, atestaţi tehnico-profesional de către comisii
organizate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului (Actualmente Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Turismului), si de catre Inspectoratul de Stat in Constructii
(pentru Diriginti de santier).

Principalele acte normative:

* HGR 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de

verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
executiei lucrarilor si a constructiilor;
* Ordinul nr. 777/2003 al Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei pentru aprobarea reglementării
tehnice "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a
specialiştilor cu activitate în construcţii", modificat si
completat de Ordinul nr. 575/2006 si Ordinul nr. 357/2009;
* Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării
teritoriului nr. 77/N/1996 pentru aprobarea "Îndrumătorului
privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare
şi expertizare de calitate a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi
construcţiilor", Partea I „Verificarea tehnica de calitate a
proiectelor”.

57
 6/6/2016

Prevederile sunt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice

din ţară şi din străinătate, care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul construcţiilor pe teritoriul României.

Verificarea şi expertizarea tehnică de calitate a proiectelor,

execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor se efectuează de către
specialişti atestaţi, atât la lucrările noi, cât şi la lucrările de
modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaţii şi
îmbunătăţire a terenului de fundare, cu excepţia celor prevăzute la
art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.

Construcţiile pentru organizare de şantier care, după

terminarea lucrărilor de bază, vor fi folosite în continuare drept
construcţii definitive în diferite scopuri (locuinţe, hoteluri, ateliere
etc.) se supun prevederilor actelor normative de mai sus.

Verificarea tehnică de calitate a proiectelor

• Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se

face de catre specialişti verificatori de
proiecte atestaţi si are ca scop realizarea
unor construcţii care să corespundă calitativ
cel puţin unor niveluri minime de performanţă
prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind
calitatea în construcţii, cu modificările
ulterioare.

• Premiza = respectarea reglementările tehnice

în vigoare la data elaborării proiectelor.

58
 6/6/2016

Denumirea unor cerinte si ordinea lor au fost schimbate prin Legea nr. 123/2007, asa cum
se prezinta in tabelul de mai jos. In continuare se vor folosi ordinea si denumirile initiale
(coloana 2 din tabel), pentru a urmari mai facil corespondenta intre cerintele esentiale si
domeniile de atestare folosite inca pentru verificatorii de proiecte si experti tehnici
atestati.

Denumire cerinta/exigenta esentiala

Simbol
cerinta
1995 - 2007 2007- prezent

1 2 3

A rezistenţă şi stabilitate rezistenţă mecanică şi stabilitate

B siguranţă în exploatare securitate la incendiu

C siguranţă la foc igienă, sănătate şi mediu

D igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului siguranţă în exploatare

E izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie protecţie împotriva zgomotului

F protecţia împotriva zgomotului economie de energie şi izolare termică

Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face

pentru cerinţele esentiale stabilite prin lege, diferenţiat
în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei.

Pentru aceasta, in functie de categoria de importanta a

constructiei, proiectanţii vor preciza în proiectele pe care
le elaborează cerinţele pe care acestea trebuie să le
îndeplinească, si pentru care investitorul va trebui sa
asigura verificarea proiectului.

59
 6/6/2016

Cerintele esentiale la care se verifica proiectele de

constructii

Cerintele la care se verifica tehnic proiectele, pe specialitati, in functie de

categoria de importanta a constructiei, sunt precizate in Ordinul M.L.P.A.T. nr.
77/N/1996, partea I, Anexa 1, dupa cum urmeaza:
CERINTA la care se verifica
Categoria de importanta
Proiect de
a constructiei
A B C D E F

Exceptionala (A) ● ● ● ● ● ●

Deosebita (B) ● ● ● ● ● ●
Constructii
Normala (C) ● ○ ○ ○ ○ ○

Redusa (D) ● ○ ○ ○ ○ ○

Exceptionala (A) ● ● ● ● ● ●

Deosebita (B) ● ● ● ● ● ●
Instalatii
Normala (C) ● ○ ○ ○ ○ ○

Redusa (D) ● ○ ○ ○ ○ ○

Observatii:

* Verificarea la cerinţa "Rezistenţă şi stabilitate" este obligatorie

pentru toate construcţiile, cu excepţia prevăzută la art. 2 alin. 2 din Lege.

* Indiferent de categoria de importanta a constructiei este

obligatorie verificarea la toate cerintele pentru:
- cladiri de locuit cu peste P+1 etaje, cladiri de
invatamant, sanatate, turism sau care adapostesc aglomerari de
persoane;
- constructii industriale in care se desfasoara procese
tehnologice sau se depoziteaza substante ce pot pune in pericol
sanatatea personalului propriu sau a colectivitatilor invecinate.

* Pentru constructiile la care respectarea uneia sau mai multor

cerinte nu este relevanta pentru asigurarea calitatii , situatie mentionata in
memoriul proiectului, nu se va face verificarea respectivelor cerinte.

60
 6/6/2016

* In cazul unor lucrari speciale de fundatii sau de infrastructura

(fundarea pe terenuri sensibile la înmuiere, terenuri argiloase cu
contracţii şi umflări mari, pământuri lichefiabile etc.), proiectanţii de
structuri vor prevedea în documentaţii verificarea la cerinţa “Af”,
inclusiv verificarea studiului geotehnic, acolo unde consideră că
este cazul, ori reglementarile tehnice o impun (Normativ privind
documentatiile geotehnice pentru constructii indicativ NP 074 din
2007);

* Documentaţiile tehnice aferente investiţiilor pentru care autoritatea

competentă pentru protecţia mediului a evaluat efectele asupra
mediului şi a emis “actul administrativ” se verifică în mod
obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate D "igienă, sănătate
şi mediu” (Art. 7, pct. 21 din Legea 50/1991, cu completari si
modificari ulterioare, privind autorizarea lucrarilor de constructii);

* Documentaţiile tehnice pentru reabilitarea termică a clădirilor se

verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate E
"economie de energie şi izolare termică" (Art. 7, pct. 23 din
Legea 50/1991, cu completari si modificari ulterioare, privind
autorizarea lucrarilor de constructii);

* In situatia in care o constructie este depistata a fi

realizata fara autorizatie de construire dar intruneste
conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit
preexistent, autoritatea administratiei publice locale
competente poate proceda la emiterea unei autorizatii
de construire in vederea intrarii in legalitate, in
coroborare cu luarea masurilor legale care se impun,
numai in baza concluziilor unui referat de expertiza
tehnica pentru cerinta esentiala de calitate A
"rezistenta mecanica si stabilitate" privind starea
structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla
constructia, precum si pentru cerinta esentiala de
calitate C "securitatea la incendiu" (Art. 56, alin. 3,
din Norme Metodologice de aplicare a Legii 50/1991
privind autorizarea lucrarilor de constructii).

61
 6/6/2016

Simbol Domenii/subdomenii de constructii

cerinta Simb Denumire
1 2 3
Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozoo; energetice;
A1 telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala
cu structura din beton, beton armat, zidarie, lemn
Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale, agrozoo; energetice;
A2 telecomunicatii; miniere; edilitare si de gospodarie comunala
cu structura de rezistenta din metal, lemn
A3
Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de
A4
A aviatie; poduri; tunele
A5 Rezistenta si stabilitate pentru constructii de cai ferate
Rezistenta si stabilitate pentru constructii de porturi si platforme marine
A6
A7 Rezistenta si stabilitate pentru constructii si amenajari hidrotehnice
A8
A9 Rezistenta si stabilitate la constructii pentru imbunatatiri funciare
Rezistenta si stabilitatea terenului de fundare a constructiilor si a
Af
masivelor de pamant
Siguranta in exploatare pentru constructii civile, industriale, agrozoo,
B1
energetice; telecomunicatii; miniere
Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie;
B2
poduri; tunele
B3 Siguranta in exploatare pentru constructii de cai ferate
B B4 Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme marine
B5 Siguranta in exploatare pentru constructii si amenajari hidrotehnice
B6
B7 Siguranta in exploatare la constructii pentru imbunatatiri funciare
B8
B9 Siguranta in exploatare la constructii edilitare si de gospodarie comunala
C Siguranta la foc in constructii pentru toate domeniile
D Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului - toate domeniile
E Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie - pentru toate domeniile
F Protectie impotriva zgomotului in constructii pentru toate domeniile

Pentru toate cerintele si domeniile

Simbol Denumire Cuprins specialitate
specialitate
1 2 3
• instalatii sanitare interioare
• instalatii exterioare de alimentare cu apa
Is Instalatii sanitare
• instalatii exterioare de canalizare
• instalatii de stingere a incendiilor
• instalatii de incalzire
• instalatii de ventilare
It Instalatii termice
• instalatii de climatizare si frig
• instalatii de prevenire a incendiilor
• instalatii interioare de gaze naturale
• instalatii exterioare de gaze naturale
Ig Instalatii de gaze • instalatii de gaze lichefiate
• instalatii exterioare de gaze naturale cu
conducte din mase plastice
• instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi
• instalatii de protectie la descarcari atmosferice
• instalatii de automatizare si semnalizare pentru
Ie Instalatii electrice instalatii termice si de gaze
• instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor
• instalatii de telecomunicatii si de transmitere a
informatiilor

62
 6/6/2016

Obiectivele urmarite la verificarea proiectelor de constructii si instalatii

CERINTA A – Rezistenta si stabilitate: Lista minimala de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Incadrarea corecta in zona seismica;
2. Stabilirea categoriei de importanta;
3. Stabilirea claselor de importanta;
4. Preluarea datelor din studiile geotehnice;
5. Solutii de fundatii si infrastructura;
6. Solutii de protectie fata de agresiunea
solului, mediului si activitatii curente ;
Proiectul
7. Conceptia ansamblului structural si
de constructii
stabilitatea elementelor de compartimentare
inclusiv a finisajelor ;
8. Calculul ansamblului structural;
9. Calitatea materialelor structurale utilizate;
10. Rezolvarea la nivel de detaliu;
11. Completitudinea pieselor scrise si desenate;
12. Alte criterii.

CERINTA B – Siguranta in exploatare: Lista minimala de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Masuri pentru impiedicarea alunecarii in timpul
circulatiei pe orizontala;
2. Masuri de protectie contra accidentarii la denivelari,
scari sau rampe;
3. Separarea circulatiei pietonale de circulatia
vehiculelor in interiorul incintei sau al constructiei;
4. Gabarite de trecere pentru oameni si vehicule,
inclusiv pentru accesul persoanelor cu handicap;
5. Iluminat natural si artificial interior si exterior;
6. Masuri de protectie antiefractie;
Proiectul de constructii 7. Masuri de protectie fata de elemente proeminente;
Proiectul de arhitectura 8. Masuri de protectie la arsuri produse de suprafete
fierbinti, aburi, lichide fierbinti sau corozive si
explozii;
9. Masuri de electrosecuritate;
10. Eliminarea barierelor arhitecturale pentru circulatia
libera a persoanelor cu handicap;
11. Completitudinea pieselor scrise si desenate;
12. Instructiuni pentru urmarirea comportarii in
exploatare a constructiilor pentru utilizarea in
siguranta a acestora;

63
 6/6/2016

CERINTA C – Siguranta la foc: Lista minimala de control

Documentatie Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

necesara in vederea
verificarii
1. Protectia la foc fata de vecinatati;
2. Incadrarea in categoria de incendiu a proceselor
tehnologice;
3. Gradul de rezistenta la foc al cladirii, densitatea sarcinii
termice de incendiu precum si corelarea acesteia cu
destinatia, numarul de etaje si aria construita;
4. Limitarea propagarii focului in interiorul cladirii si pe
fatade, masuri pentru evacuarea fumului si gazelor
fierbinti;
5. Asigurarea cailor de evacuare si de salvare a
Proiectul de constructii
persoanelor si realizarea masurilor constructive de
Proiectul de arhitectura
protectie la foc a cailor respective;
6. Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiului si
mijloace de protectie si salvare;
7. Cai de acces interioare si exterioare pentru interventie
in caz de incendiu si masuri pentru securitatea
echipelor de interventie;
8. Planul de autoaparare impotriva incendiilor;
9. Completitudinea pieselor scrise si desenate;
10. Alte criterii.

CERINTA D – Igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului: Lista minimala de

control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Masuri pentru protectia fata de noxele din exterior;
2. Masuri pentru asigurarea calitatii aerului, functie de
destinatia spatiilor, natura activitatilor si numarul de
ocupanti (volum aer/ocupant, nr. Schimburi aer/ora,
alte sisteme de ventilare/filtrare aer;
3. Masuri pentru asigurarea calitatii finisajelor fara
degajari de noxe (formaldehida, radiatii, substante
iritante/urat mirositoare, etc);
4. Masuri pentru asigurarea conditiilor de mentinere a
igienei (curatire spatii, igiena ocupanti, etc);
5. Masuri pentru evacuarea apelor uzate din
exteriorul/interiorul constructiei fara a se afecta
Proiectul de constructii
mediul sau sanatatea ocupantilor;
Proiectul de arhitectura
6. Masuri pentru evacuarea deseurilor solide din
exteriorul/interiorul constructiei fara a se afecta
mediul sau sanatatea ocupantilor;
7. Masuri pentru impiedicarea poluarii mediului
exterior prin degajarea de noxe din interiorul
constructiei;
8. Masuri pentru asigurarea conditiilor de iluminat
natural/artificial functie de activitati pe timp de
zi/noapte;
9. Completitudinea pieselor scrise si desenate,
calitatea rezolvarilor de detaliu;
10. Alte criterii.

64
 6/6/2016

CERINTA E – Protectia termica, hidrofuga si economia de energie: Lista minimala

de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Inscrierea in conditiile climatice;
2. Masuri pentru asigurarea conditiilor de mediu
interior functie de tipul de activitati si/sau numar de
ocupanti in regim de vara/iarna;
3. Masuri pentru minimizarea consumului in conditiile
asigurarii confortului utilizatorilor (termic si luminos)
energetic prin conformarea constructiei si a
elementelor de inchidere exterioara;
4. Masuri pentru evitarea aparitiei condensului la
Proiectul de constructii partea inferioara a suprafetelor exterioare si/sau a
Proiectul de arhitectura celor spre spatii cu diferente de temperatura si sau
a celor spre spatii cu diferente de
temperatura/umiditate semnificative;
5. Masuri pentru evitarea infiltratiilor de apa prin
invelitoare;
6. Masuri pentru evitarea infiltratiilor de apa din sol;
7. Completitudinea pieselor scrise si desenate,
calitatea rezolvarilor de detaliu;
8. Alte criterii.

Nu fac obiectul verificarii tratamentele acustice ale salilor cu destinatie

speciala, care raman in raspunderea proiectantului.
CERINTA F – Protectia la zgomot: Lista minimala de control

Documentatie necesara Criterii/premize pentru satisfacerea cerintei

in vederea verificarii
1. Inscrierea in conditiile de mediu;
2. Masuri pentru atenuarea zgomotelor aeriene
provenite din exteriorul spatiului considerat functie
de activitatile care se desfasoara;
3. Masuri pentru atenuarea zgomotelor de impact
provenite din exteriorul spatiului considerat functie
Proiectul de constructii de activitatile care se desfasoara;
Proiectul de arhitectura 4. Masuri pentru evitarea propagarii zgomotelor in
exteriorul constructiei pentru a nu se afecta
confortul ocupantilor din vecinatate;
5. Completitudinea pieselor scrise si desenate,
calitatea rezolvarilor de detaliu;
6. Alte criterii.

65
 6/6/2016

Aspecte procedurale legate de verificarea proiectelor de

constructii si instalatii
Sunt supuse verificării tehnice:

• studiul geotehnic – atunci cand Normativul privind documentatiile

geotehnice pentru constructii indicativ NP 074 o impune (ca parte
componenta a proiectului Tehnic);
• documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei
de construire;
• documentaţiile tehnice (P.Th.) şi detaliile de execuţie (D.D.E.) sub
formă de planşe, breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare
pentru constatarea respectării cerinţelor impuse de lege.

Aplicarea stampilei verificatorului de proiecte atestat pe

documentatia pentru obtinerea autorizatiei de construire
(D.T.A.C.) nu exonereaza pe investitor de a prezenta pentru
verificare documentatia in fazele mai avansate de proiectare
(P.Th. si D.D.E.). Acest lucru este confirmat si de prevederile art.
7 al Legii 50/1991 privid autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata, cu modificari si completari, care prevede
ca “executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe
baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie”.

Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul

împreună cu executantul răspund, potrivit legii, pentru
supunerea la verificare a întregului proiect şi pentru
modificările efectuate fără acceptul verificatorului tehnic,
dacă prin acestea se afectează calitatea construcţiei.
Rezulta deci ca si eventualele mici modificari ale
proiectului (stipulate prin “Dispozitii de santier”) survenite
pe parcursul executiei, trebuiesc supuse verificarii
tehnice.

În proiectul de arhitectură nu se supun verificării:

• concepţia de arhitectură,
• principiile de compoziţie,
• partiurile, soluţiile volumetrice şi estetice stabilite de
arhitect în acord cu proiectantul structurii de rezistenţă.

66
 6/6/2016

Obligatiile verificatorului de proiecte

• Verificatorul de proiecte atestat va efectua verificări numai pentru cerinţele

şi în specialităţile în care a fost atestat.

• Verificarea modului cum sunt coordonate intre ele diferitele parti ale
proiectului (arhitectura, structura de rezistenta, instalatii) nu intra in
atributiile verificatorului atestat. De acest lucru raspunde proiectantul, cu
exceptia urmatoarelor doua aspecte specifice verificarii la cerinta A
“Rezistenta mecanica si stabilitate” :
- compararea proiectului de rezistenta cu planurile de arhitectura,
pentru a verifica modul in care au fost determinate incarcarile de
calcul;
- corespondenta intre incarcarile de calcul considerate in proiectarea
structurii de rezistenta si cele date in tema de proiectare de catre
proiectantii tehnologi sau instalatori, insusite in prealabil de
proiectantul general

• Verificatorul de proiecte atestat va semna şi va ştampila piesele scrise

şi desenate numai în condiţiile în care documentaţia transmisă de investitor
este corespunzătoare din punct de vedere al cerinţelor stabilite în lege.

• Verificatorul tehnic atestat nu poate ştampila (verifica) proiectele

întocmite de el sau la a căror elaborare a participat. Poate insa sa
verifice proiecte elaborate de firma din care face parte, cu conditia
sa nu fi participat la realizarea lor. Poate deasemenea acorda
consultanta pe parcursul elaborarii unui proiect.

• Verificarea unui proiect se incheie cu:

- referatul de verificare intocmit, semnat si stampilat de
verificator elaborat in urma consultarii si parcurgerii listei
minimale de control;
- stampilarea notelor de calcul si a listing-urilor de la calculator;
- stampilarea tuturor planselor proiectului si a memoriului tehnic
(memoriu general si memorii pe specialitati).

Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat şi proiectant pot fi

rezolvate de către un expert tehnic de calitate, angajat de investitor.

Decizia expertului este obligatorie pentru ambele părţi, iar

răspunderea revine acestuia.

67
 6/6/2016

Aspecte procedurale legate de atestarea verificatorilor de

proiecte

• Pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte sau experţi tehnici

inginerii constructori, inginerii geologi, arhitecţii, inginerii de instalaţii
pentru construcţii, inginerii cu specialitatea petrol şi gaze şi inginerii cu
pregătire similară inginerilor de instalaţii pentru construcţii, cu experienţă
şi vechime în profesie;
• Inginerii constructori pot fi atestaţi pentru cerinţele de calitate A şi B, în
unul sau mai multe domenii (A1-A9, Af, B1-B9), iar pentru cerinţele C, D,
E, F pot fi atestaţi în toate domeniile;
• Arhitecţii pot fi atestaţi în aceleaşi condiţii ca şi inginerii constructori, mai
puţin la cerinţa esenţială A - rezistenţă şi stabilitate;
• Inginerii geologi pot fi atestaţi numai pentru cerinţa de calitate Af în toate
domeniile;

• Una din condiţiile de baza pe care trebuie să le îndeplinească un

specialist verificator de proiecte este de a fi desfăşurat o activitate de
proiectare ca inginer constructor, de instalaţii sau arhitect de cel puţin 8
ani în construcţii sau instalaţii aferente, în domeniul şi specialitatea
solicitate, sau 4 ani activitate în proiectare şi 8 ani vechime ca verificator
în cadrul unor organisme de stat abilitate în acest sens, precizată în
memoriul de activitate;

Expertizarea tehnică de calitate a proiectelor şi a

construcţiilor

Expertizarea tehnică de calitate este o

activitate complexă care cuprinde, după
caz, cercetări, experimentări sau încercări,
studii, relevee, analize şi evaluări
necesare pentru cunoaşterea stării
tehnice a unei construcţii existente sau
a modului în care un proiect respectă
cerinţele prevăzute de lege, în vederea
fundamentării măsurilor de intervenţie.

68
 6/6/2016

Expertizarea se face de catre experţi tehnici de

calitate, atestaţi, in urmatoarele situatii:

a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile

existente, cum ar fi:
• în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate
fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau activităţii
tehnologice;
• în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice
a construcţiei pentru evaluarea capacităţii ei de
satisfacere a cerinţelor conform legii;
• în vederea fundamentarii unei decizii de interventie
asupra constructiei (modificare, extindere,
transformare, reabilitare, etc);

b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor

proiecte sau a execuţiei unor lucrări de construcţii.

Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:

• condiţiile de amplasament şi de exploatare a construcţiei;

• starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
• documentele care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de
proiectare, execuţie şi exploatare;
• prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării
construcţiei ori a lucrarilor de constructii şi cele în vigoare la data
efectuării expertizei tehnice de calitate.

Pe baza informatiilor la care face apel, expertul tehnic atestat

elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând
soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi
economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către
proprietarii sau administratorii construcţiilor şi, după caz, de către
investitor.

Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate

trebuie însuşit de către autorul acestuia (expertul tehnic), din punct
de vedere al respectării soluţiilor şi a măsurilor propuse.

69
 6/6/2016

Aspecte procedurale legate de atestarea expertilor tehnici

• Atestarea tehnico-profesională a experţilor tehnici se face pentru

aceleasi cerinţe esenţiale A, B, C, D, E, F, si domenii de
construcţii precum şi specialităţi de instalaţii, ca in cazul
verificatorilor de proiecte.

• Expertul tehnic cu calitatea trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:

a) să fie inginer constructor, inginer geolog, inginer de instalaţii,

inginer în specialitatea petrol şi gaze sau arhitect;
b) inginerul constructor, arhitectul şi inginerul de instalaţii trebuie
să aibă activitate în domeniul pentru care solicită atestarea şi o
vechime minimă de 14 ani în proiectare, cercetare, execuţie,
învăţământ superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare
să fie de minimum 4 ani;
c) inginerul geolog trebuie să aibă activitate în domeniul
rezistenţei şi stabilităţii terenului de fundare a construcţiilor şi a
masivelor de pământ şi o vechime minimă de 14 ani în
proiectare, cercetare, execuţie, învăţământ superior, din care,
obligatoriu, activitatea de proiectare să fie de minimum 4 ani.

5.3. Asigurarea si controlul calităţii

execuţiei lucrărilor de constructii de catre
executanti

Potrivit prevederilor legale (Legea 10/1995),

agenţii economici care execută lucrări de
construcţii asigură nivelul de calitate
corespunzător cerinţelor esenţiale, prin
personalul propriu şi prin responsabili
tehnici cu execuţia atestaţi, precum şi
printr-un sistem propriu (de asigurare si
control/management al calitatii).

70
 6/6/2016

Tabel ..... Domenii de atestare a Responsabililor tehnici cu executia

Domenii de constructii
Simbol Denumire
1 2
Constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice;
I
telecomunicatii; miniere
II Constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie, poduri, tunele
III Constructii de cai ferate
IV Constructii de porturi si platforme marine
V Constructii si amenajari hidrotehnice
VII Constructii si amenajari hidrotehnice
IX Constructii edilitare si de gospodarie comunala
XI Lucrari speciale de fundatii

Obligatiile Responsabililor tehnici cu execuţia atestaţi:

să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor

şi a detaliilor de execuţie verificate de specialişti verificatori de
proiecte atestaţi;
să verifice şi să avizeze fişele şi proiectele tehnologice de execuţie,
procedurile de realizare a lucrărilor, planurile de verificare a
execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor, precum şi
programele de realizare a construcţiilor;
să oprească execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au
produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile
proiectului de execuţie şi să permită reluarea lucrărilor numai după
remedierea acestora
să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de
construcţii pe care le coordonează tehnic şi de care răspund;
să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele
necesare pentru verificarea respectării prevederilor legale cu privire
la calitatea in constructii.

71
 6/6/2016

Pentru a putea fi atestat, responsabilul tehnic cu

execuţia trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:

• să fie inginer sau subinginer constructor, absolvent al

unui institut sau al unei facultăţi de construcţii, arhitect
sau conductor arhitect, absolvent al unei facultăţi de
arhitectură;
• să fi desfăşurat o activitate de execuţie de cel puţin 8
ani în domeniul solicitat pentru atestare sau înrudit cu
acesta, ori 4 ani vechime în execuţie şi 8 ani vechime
în activitatea de control al calităţii, precizată în
memoriul de activitate;
• să cunoască prevederile reglementărilor în vigoare
privind calitatea în construcţii, referitoare la execuţia
lucrărilor.

5.4. Verificarea calităţii execuţiei lucrărilor de

constructii de catre investitori

• Verificarea calitatii executiei constructilor este

obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin
diriginti de santier sau prin agenti economici de
consultanta specializati (Art.13-L10/1995).

• Actul normativ care reglementeaza atributiile,

modalitatea de atestare, precum si alte aspecte legate
de activitatea dirigintilor de santier este Ordinul nr.
154/2010 al Inspectorului General de Stat al I.S.C.
pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor
de şantier.

72
 6/6/2016

Dirigintele de santier este o persoană fizică autorizata, angajată de

către investitor sau de către operatori economici de consultanţă
specializaţi, cu obligaţii privind asigurarea verificării execuţiei
corecte a lucrărilor de construcţii, pe tot parcursul lucrărilor.

Desemnarea de catre investitori a dirigintilor de santier este

obligatorie, pentru toate lucrările de construcţii precizate la art. 3
din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, republicată, cu modificările ulterioare, coroborat cu
prevederile art. 2 din Legea 10/1995 a calitatii in constructii.

Poate solicita autorizarea în calitate de diriginte de şantier titularul

unei diplome de inginer în una dintre specializările menţionate în
tabelul ........., dacă îndeplineşte condiţia de experienţă profesională
în domeniul execuţiei construcţiilor

Tabel .... Domenii si conditii de autorizare a Dirigintilor de santier

Cod Domeniu/Subdomeniu Experienta
domeniu de autorizare profesionala
1 2 3
1 Consolidari constructii 10 ani
2 Constructii civile, industriale si agricole:
2.1 C.C.I.A. - categoria de importanta D 3 ani
2.2 C.C.I.A. - categoria de importanta C 5 ani
2.3 C.C.I.A. - categoria de importanta B 5 ani
2.4 C.C.I.A. - categoria de importanta A 10 ani
3 Drumuri, poduri, tunele, piste de aviatie, transport pe cablu
Drumuri, poduri, tunele, piste de aviatie, transport pe cablu - de
3.1 8 ani
interes national
Drumuri, poduri, tunele, piste de aviatie, transport pe cablu - de
3.2 5 ani
interes judetean
Drumuri, poduri, tunele, piste de aviatie, transport pe cablu - de
3.3 5 ani
interes local
4 Cai ferate, metrou, tramvai
5 Lucrari hidrotehnice
5.1 Lucrari hidrotehnice - categoria de importanta D 3 ani
5.2 Lucrari hidrotehnice - categoria de importanta C 5 ani
5.3 Lucrari hidrotehnice - categoria de importanta B 5 ani
5.4 Lucrari hidrotehnice - categoria de importanta A 10 ani
6 Constructii edilitare si de gospodarie comunala 5 ani
7 Lucrari de imbunatatiri funciare 5 ani
8 Instalatii aferente constructiilor (categoriile de importanta A, B, C si D)
8.1 Instalatii electrice 5 ani
8.2 Instalatii sanitare, termoventilatii 5 ani
8.3 Instalatii gaze naturale 5 ani
9 Retele
9.1 Retele electrice 5 ani
9.2 Retele termice si sanitare 5 ani
9.3 Retele de telecomunicatii 5 ani
9.4 Retele de gaze naturale 5 ani
9.5 Retele pentru transportul produselor petroliere 5 ani

73
 6/6/2016

Obligatiile Dirigintilor de santier

Pe langa obligatiile generale mentionate la capitolul 3, dirintii de santier au
urmatoarele obligatii care le detaliaza si completeaza pe cele generale:

A. Premergator inceperii lucrarilor

- Verificarea existenţei autorizaţiei de construire, precum şi a îndeplinirii

condiţiilor legale cu privire la încadrarea în termenele de valabilitate;
- Verificarea concordanţei dintre prevederile autorizaţiei şi ale proiectului;
- Preluarea amplasamentului şi a reperelor de nivelment şi predarea acestora
executantului, libere de orice sarcină;
- Participarea împreună cu proiectantul şi cu executantul la trasarea generală a
construcţiei şi la stabilirea bornelor de reper;
- Predarea către executant a terenului rezervat pentru organizarea de şantier;
- Studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor şi a procedurilor
prevăzute pentru realizarea construcţiilor;
- Verificarea existenţei tuturor pieselor scrise şi desenate, corelarea acestora,
respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori
atestaţi şi existenţa vizei expertului tehnic atestat, acolo unde este cazul;
- Verificarea existenţei programului de faze determinante, vizat de Inspectoratul
de Stat în Construcţii - I.S.C.;
- Verificarea existenţei şi valabilităţii tuturor avizelor, acordurilor, precum şi a
modului de preluare a condiţiilor impuse de acestea în proiect;
- Verificarea existenţei şi respectarea "Planului calităţii" şi a
procedurilor/instrucţiunilor tehnice pentru lucrarea respectivă;

B. In timpul executarii lucrarilor

– Verificarea existenţei documentelor cu privire la calitatea

produselor pentru construcţii, respectiv corespondenţa calităţii
acestora cu prevederile cuprinse în proiecte;
– Interzicerea utilizării produselor pentru construcţii fără
certificate de conformitate, declaraţie de conformitate ori fără
agrement tehnic (pentru produse, procedee şi echipamente
noi);
– Urmărirea realizării construcţiei în conformitate cu prevederile
proiectelor, caietelor de sarcini şi ale reglementărilor tehnice în
vigoare;
– Verificarea respectării tehnologiilor de execuţie, aplicarea
corectă a acestora în vederea asigurării nivelului calitativ
prevăzut în documentaţia tehnică şi în reglementările tehnice;
– Interzicerea executării de lucrări de către personal necalificat;
– Participarea la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante;
– Efectuarea verificărilor prevăzute în reglementările tehnice şi
semnarea documentelor întocmite ca urmare a verificărilor,
respectiv procese-verbale în faze determinante, procese-
verbale de recepţie calitativă a lucrărilor ce devin ascunse etc.

74
 6/6/2016

– Interzicerea utilizării de produse, procedee şi echipamente noi

neagrementate tehnic;
– Asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere în
operă;
– Transmiterea către proiectant, prin intermediul investitorului, a
sesizărilor proprii sau ale participanţilor la realizarea
construcţiei privind neconformităţile constatate pe parcursul
execuţiei;
– Informarea operativă a investitorul privind deficienţele de ordin
calitativ constatate, în vederea dispunerii de măsuri;
– Urmărirea respectării de către executant a dispoziţiilor şi/sau a
măsurilor dispuse de proiectant/de organele abilitate;
– Preluarea documentelor de la constructor şi proiectant şi
completarea cărţii tehnice a construcţiei cu toate documentele
prevăzute de reglementările legale;
– Urmărirea dezafectării lucrărilor de organizare de şantier şi
predarea terenului deţinătorului acestuia;

C. Cu ocazia Receptiei lucrarilor de constructii

– Asigurarea secretariatului recepţiei la terminarea

lucrărilor şi întocmirea actelor de recepţie;
– Urmărirea soluţionării obiecţiilor cuprinse în anexele
la procesul-verbal de recepţie la terminarea
lucrărilor şi îndeplinirii recomandărilor comisiei de
recepţie;
– Predarea către investitor a actelor de recepţie şi a
cărţii tehnice a construcţiei, după efectuarea
recepţiei finale.

75
 6/6/2016

Aceste obligaţii nu sunt limitative, dirigintele de

şantier putând participa în calitate de reprezentant al
investitorului în toate fazele privind realizarea
construcţiilor, în limitele atribuţiilor stabilite prin
reglementările tehnice în construcţii.

Diriginţii de şantier răspund, potrivit legii, în cazul

neîndeplinirii obligaţiilor ce le revin, precum şi în cazul
neasigurării din culpa lor a realizării nivelului calitativ al
lucrărilor prevăzut în proiecte, caiete de sarcini, în
reglementările tehnice în construcţii.

6. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPTIONAREA

LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI A
CONSTRUCTIILOR

Verificarea calităţii lucrărilor de constructii si

instalatii aferente, precum si receptionarea
acestora se face în scopul confirmării
corespondenţei acestora cu proiectul si cu
reglementarile tehnice in vigoare, în limitele
indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile,
prevăzute de acestea.

Dispoziţiile de şantier, date de beneficiar şi

proiectant — cu respectarea normelor legale în
vigoare — au aceeaşi putere ca şi proiectul de
execuţie, din punct de vedere al verificărilor de
efectuat.

76
 6/6/2016

„Receptie” = operatia de luare in primire a

unui material sau a unei lucrari, pe baza
verificarii lor calitative si cantitative.

Analog, verificarea calităţii lucrărilor de

constructii de orice categorie şi instalaţii
aferente acestora si receptia acestora se
efectuează atât la lucrări noi, cât şi la
intervenţiile în timp asupra construcţiilor
existente (reparaţii capitale, consolidări,
modificări, modernizări, extinderi etc.) şi
se realizează în trei mari etape:

Principalele acte normative :

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia

lucrarilor de constructii, Indicativ C 56 - 1985;

HGR 273/1994 privind receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente acestora;

Legea 50/1991 privind autorizarea executarii

lucrarilor de constructii, republicata in 2004, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si
Normele metodologice ale acesteia.

77
 6/6/2016

Procedee de verificare si receptie

In funcţie de momentul efectuării verificărilor, acestea se vor face
potrivit urmatoarelor procedee de verificare si receptie:

a) Determinarea — prin măsurători — a corespondenţei

elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de
vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi modului de rezemare;
b) Existenţa documentelor de atestare a calităţii materialelor,
semiprefabricatelor, prefabricatelor şi aparatelor utilizate ;
c) Efectuarea încercărilor şi probelor impuse de proiecte şi
prescripţiile tehnice şi întocmirea documentelor cu rezultatele
acestora precum şi a proceselor verbale de lucrări ascunse;
d) Examinarea existenţei şi conţinutului documentaţiei şi
proceselor verbale menţionate mai sus precum şi a sintezelor
şi concluziilor acestora ;
e) Verificarea directă prin sondaj şi efectuarea de încercări
suplimentare în vederea formării convingerii organelor de control
şi comisiilor de recepţie asupra corectitudinii şi valabilităţii
documentelor încheiate anterior.

Frecvenţele verificărilor sunt menţionate în

prescripţiile tehnice specifice şi în Normativul C 56/1985. In
cazuri speciale, proiectantul poate prevedea mărirea acestor
frecvenţe.

În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o

verificare vizuală sau încercare efectuată pe parcurs,
referitoare la rezistenţa mecanica si stabilitate sau
funcţionalitatea lucrărilor, depăşeşte în sens defavorabil
abaterile admisibile, prevăzute în proiecte sau în prescripţiile
tehnice, decizia asupra continuării lucrărilor nu va putea fi
luata decât pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu
avizul proiectantului.

Este cu desăvârşire interzis a se proceda la executarea

de lucrări, care să înglobeze sau să ascundă defecte ale
structurilor de rezistenţă sau care să împiedice accesul şi
repararea corectă sau consolidarea acestora.

78
 6/6/2016

Receptia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

acestora

Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în

construcţii şi este actul prin care investitorul declară că acceptă,
preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în
folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul
şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile
contractului şi ale documentaţiei de execuţie.

Pentru lucrările de construcţii şi instalaţii aferente

acestora, indiferent de sursa de finanţare, de forma de
proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de
către ordonatorii de credite sau proprietari, care, în
sensul prezentului regulament, au calitatea de
investitori.

Investitorul este persoana fizică sau juridică care

finanteaza lucrarile, încheie contractul de executare de
lucrări de construcţii, urmăreşte îndeplinirea lui şi preia
lucrarea.

Executantul este partea contractantă care

realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia,
dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.

Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări

de construcţii (în condiţiile Legii 50/1991 + Legii 10/1995)
au obligaţia de a executa integral lucrările până la termenul
prevăzut în autorizaţie.

79
 6/6/2016

Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au

realizat toate elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat
recepţia la terminarea lucrărilor.
Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie
pentru toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia
realizării acestor lucrări în regie proprie. Recepţia la terminarea
lucrărilor se face cu participarea reprezentantului administraţiei
publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.

Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu

nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au
efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, nu se consideră finalizate
şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică
în continuare sancţiunile prevăzute de lege.

Recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile
nu ajung la un acord pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu
ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot adresa
instanţei judecătoreşti competente

Recepţia la terminarea lucrărilor

Metodologia Receptiei la Terminarea Lucrarilor
• Executantul trebuie să comunice investitorului data terminării tuturor
lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de
investitor. O copie a comunicării va fi transmisă de executant şi
reprezentantului investitorului pe şantier (dirigintele de santier).

Componenta Comisiei de receptie si a Listei cu invitati la receptie

• Comisiile de recepţie pentru construcţii şi pentru instalaţiile aferente

acestora se vor numi de către investitor şi vor fi alcătuite din cel puţin 5
membri. Dintre aceştia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al
investitorului (altul dacat Dirigintele de santier) şi un reprezentant al
administraţiei publice locale pe teritoriul căreia este situată construcţia,
iar ceilalţi vor fi specialişti în domeniu.

• Pentru construcţiile de importanţă excepţională (categoria A de

importanta), având în vedere gradul de risc sub aspectul siguranţei,
destinaţia, modul de utilizare, complexitatea şi volumul lucrărilor care fac
obiectul recepţiei, comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7
membri, numărul de specialişti fiind de minimum 5.

80
 6/6/2016

La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 m, cu săli

aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150 persoane, a
hotelurilor, a spitalelor, căminelor pentru copii şi bătrâni sau a
altor clădiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure,
investitorii sunt obligaţi ca în comisiile de recepţie să includă şi o
persoană desemnată de inspecţiile teritoriale din cadrul
Comandamentului trupelor de pompieri şi care va fi solicitată
în scris de către investitor.

Comisiile de recepţie pentru construcţii de locuinţe parter, parter

şi un etaj, cu înălţimea la cornişă de maximum 8 metri, cu cel mult
4 apartamente, cu suprafaţă desfăşurată de maximum 150 m2,
pentru anexele gospodăreşti ale acestora, precum şi pentru
construcţiile provizorii, vor fi alcătuite din 2 membri: investitorul
sau proprietarul şi delegatul administraţiei publice locale.

La recepţia clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice,

investitorii sunt obligaţi ca în comisiile de recepţie să includă şi o
persoană desemnată de către comisiile zonale pentru
monumente, ansambluri şi situri istorice.

Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi şi va

prezenta în faţa comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia
construcţiei.

• Comisia de recepţie se întruneşte la data, ora şi locul fixate, iar

preşedintele acesteia, numit de investitor, stabileşte programul după
care va fi făcută recepţia.
• Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3
din membrii numiţi ai acesteia. Hotărârile comisiei se iau cu majoritate
simplă.
• În cazul în care comisia nu se întruneşte în totalitatea ei, preşedintele
poate fixa, pentru categoriile de lucrări pentru care nu s-au prezentat
membrii comisiei, un nou termen în vederea efectuării recepţiei, termen ce
nu va depăşi 4 zile lucrătoare de la data fixată iniţial.

• În vederea desfăşurării în bune condiţii a recepţiei, investitorul are

obligaţia de a pune la dispoziţia comisiei de recepţie documentaţia de
execuţie, precum şi documentele şi explicaţiile care îi sunt necesare.

81
 6/6/2016

Comisia de recepţie examinează obligatoriu:

a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi

condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente;
b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale
documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu respectarea
exigenţelor esenţiale, conform legii;
c) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a
fost executată lucrarea. Investitorul va urmări ca această activitate să fie
cuprinsă în contractul de proiectare;
d) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor şi
executant şi în documentaţia anexă la contract. În cazurile în care există
dubii asupra înscrisurilor din documentele cărţii tehnice a construcţiei,
comisia poate cere expertize, alte documente, încercări suplimentare, probe
şi alte teste;
e) valoarea declarată a investiţiei.

Examinarea se efectuează în toate cazurile prin cercetarea vizuală a

construcţiei şi analizarea documentelor conţinute în cartea tehnică a
construcţiei.

La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi

concluziile în procesul-verbal de recepţie, care va cuprinde
obligatoriu valoarea declarată a investiţiei, al cărui model este
prezentat în anexa nr. 1 la regulament, şi îl va înainta în termen de
3 zile lucrătoare investitorului împreună cu recomandarea de
admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, amânarea sau
respingerea ei.

Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în

care nu există obiecţii sau cele care s-au consemnat nu sunt de

natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale.

82
 6/6/2016

Comisia de recepţie recomandă amânarea recepţiei când:

- se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează

siguranţa în exploatare a construcţiei din punct de vedere al
exigenţelor esenţiale;
- construcţia prezintă vicii a căror remediere este de durată şi care,
dacă nu ar fi făcute, ar diminua considerabil utilitatea lucrării;
- există în mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor şi
este nevoie de încercări de orice fel pentru a le clarifica.

Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă se

constată vicii care nu pot fi înlăturate şi care prin natura lor împiedică
realizarea uneia sau a mai multor exigenţe esenţiale, caz în care se
impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.

• Absenţa executantului de la recepţie nu constituie motiv pentru

amânarea şi/sau anularea actului de recepţie. În cazul în care
executantul nu se prezintă la recepţie, investitorul poate
solicita asistenţă pentru recepţie unui expert tehnic neutru
atestat, care să consemneze, separat de procesul-verbal, starea
de fapt constatată.
• Situaţiile de absenţă a unor persoane sau delegaţi convocaţi vor fi
consemnate în procesul-verbal de recepţie.

• Preşedintele comisiei de recepţie va prezenta investitorului

procesul-verbal de recepţie cu observaţiile participanţilor şi cu
recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de recepţie,
investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea
recepţiei şi notifică hotărârea sa în interval de 3 zile lucrătoare
executantului, împreună cu un exemplar din procesul-verbal.

83
 6/6/2016

• În cazul în care admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul-

verbal de recepţie se vor indica în mod expres acele lipsuri care
trebuie să fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni
cu executantul, dar ele nu vor depăşi, de regulă, 90 de zile
calendaristice de la data recepţiei dacă, datorită condiţiilor
climatice, nu trebuie fixat alt termen.
• Dacă executantul nu-şi îndeplineşte obligaţiile după trecerea
termenului de remediere convenit, investitorul îl va soma în acest
sens, iar dacă executantul nu dă curs somaţiei, investitorul este în
drept să execute remedierile pe cheltuiala şi riscul executantului în
culpă şi să pretindă plata prejudiciului produs.
• Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepţie se
consemnează în cadrul acestuia.
• După executarea remedierilor, executantul va cere în scris
investitorului anularea obiecţiilor. Dacă, în decurs de 30 de zile
calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu
anulează obiecţiile, se recurge la procedura de arbitraj, dacă ea a
fost prevăzută în contract şi, în cazul rămânerii în dezacord, poate
să-l acţioneze la instanţa judecătorească competentă.

• Data recepţiei este cea a încheierii de către comisia

de recepţie a procesului-verbal de recepţie a
lucrărilor, cu sau fără obiecţii, dupa care investitorul
preia lucrarea, în afara cazului în care recepţia este
amânată sau respinsă.

• După acceptarea recepţiei de către investitor cu sau

fără obiecţii, acesta nu mai poate emite alte solicitări de
remedieri de lucrări, penalizări, diminuări de valori şi
altele asemenea, decât cele consemnate în procesul-
verbal de recepţie. Fac excepţie viciile ascunse
descoperite în termenul stabilit conform legii.

84
 6/6/2016

În cazul în care investitorul solicită preluarea unei

părţi din lucrare înainte de terminarea întregii lucrări
prevăzute în contract, se va încheia un proces-
verbal de predare-primire între executant şi
investitor, în care se va consemna starea părţii de
lucrare în cauză, măsurile de conservare, precum şi
cele de protecţie reciprocă a desfăşurării activităţii
celor două părţi.

Toate riscurile şi pericolele pentru partea preluată

trec temporar asupra investitorului, cu excepţia
viciilor ascunse şi a celor decurgând din executarea
necorespunzătoare.

Recepţia finală

Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după

expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută
în contract.

La recepţia finală participă:

a) investitorul;
b) comisia de recepţie numită de investitor;
c) proiectantul lucrării;
d) executantul.

Comisia de recepţie finală se întruneşte la data, ora şi locul fixate şi

examinează următoarele:

a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;

b) finalizarea lucrărilor cerute de "recepţia de la terminarea lucrărilor";
c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor şi instalaţiilor
aferente în exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente şi
remedierea lor.

85
 6/6/2016

• Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine

justificate şi/sau în cazul apariţiei unor vicii, efectuarea
de încercări şi expertize.

• La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală îşi

va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-
verbal de recepţie finală, pe care-l va înainta
investitorului, în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu
recomandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a
recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.

• În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă

admiterea cu obiecţii, amânarea sau respingerea
recepţiei, ea va trebui să propună măsuri pentru
înlăturarea neregulilor semnalate.

• Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale

în cazul în care nu se respectă una sau mai multe dintre exigenţele
esenţiale.
• Lucrarea a cărei recepţie finală a fost respinsă va fi pusă în
stare de conservare prin grija şi pe cheltuială investitorului, iar
utilizarea ei va fi interzisă.
• Investitorul se va putea îndrepta pentru recuperarea pagubelor
împotriva factorilor implicaţi în executarea construcţiei, vinovaţi de
viciile constatate cu ocazia recepţiei, cât şi pentru nefuncţionarea
construcţiilor şi/sau a instalaţiilor aferente acestora.

• Investitorul hotărăşte admiterea recepţiei pe baza recomandării

comisiei de recepţie finală şi notifică executantului hotărârea sa în
termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-
verbal de recepţie finală.

• Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărârii

sale.

86
 6/6/2016

Procesele-verbale de recepţie la terminarea

lucrărilor se difuzează prin grija
investitorului:
a) executantului;
b) proiectantului;
c) organului administraţiei publice locale, emitent
al autorizaţiei de construire;
d) organului administraţiei financiare locale.

Procesele-verbale de recepţie finală se

difuzează prin grija investitorului:
a) organului administraţiei publice locale, emitent
al autorizaţiei de construire;
b) executantului.

Cartea tehnică a construcţiei,se păstrează de investitor pe

toată durata existenţei construcţiei.

CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI

CENTRALIZATORUL
pieselor cuprinse în cartea tehnică a construcţiei

1. Fişa de date sintetice.

2. Capitolul A*): Documentaţia privind proiectarea.
3. Capitolul B*): Documentaţia privind execuţia.
4. Capitolul C*): Documentaţia privind recepţia.
5. Capitolul D*): Documentaţia privind exploatarea, repararea,
întreţinerea şi urmărirea comportării în timp.
6. Jurnalul evenimentelor.

87
 6/6/2016

NORME DE ÎNTOCMIRE A CĂRŢII TEHNICE A CONSTRUCŢIEI

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

1. Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de

documente referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia,
exploatarea, întreţinerea, repararea şi urmărirea în timp a
construcţiei.
2. Cartea tehnică se definitivează înainte de recepţia finală.
3. Cartea tehnică, după întocmire, se completează şi se păstrează
pentru fiecare obiect de construcţii de către investitor sau, după
caz, de către proprietar.
4. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeşte de către investitor
pentru toate obiectele de construcţii definitive, supuse regimului de
autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care
sunt finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.

Documentaţia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde:

a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei şi

avize de specialitate care au stat la baza întocmirii proiectului;
b) documentaţia tehnică care se referă la construcţia respectivă
(caracteristici, detalii de execuţie pentru elementele structurii de
rezistenţă ca şi pentru celelalte părţi de construcţie care asigură
funcţionalitatea şi siguranţa în exploatare, precum şi schemele de
instalaţii efectiv realizate, cu toate modificările aduse de
proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuţiei
construcţiei);
c) breviarele de calcul pe specialităţi (acţiuni, ipoteze de calcul,
rezultatele calculelor de dimensionare şi verificare etc.);
d) indicarea distinctă a diferenţelor faţă de detaliile de execuţie
iniţiale, cu precizarea cauzelor care au condus la aceste diferenţe;
e) caietele de sarcini privind execuţia lucrărilor.

88
 6/6/2016

Documentaţia tehnică privind execuţia (cap. B) va cuprinde:

a) autorizaţia de executare a construcţiei;

b) procesul-verbal de predare a amplasamentului şi reperului de nivelment
general;
c) înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul
execuţiei lucrărilor, precum şi celelalte documentaţii întocmite conform
prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea lucrărilor (rezultatul
încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul
proceselor-verbale de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor
de control, registrul unic de comunicări şi dispoziţii de şantier, procesele-
verbale de probe specifice şi speciale etc.);
d) procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor şi structurii
de rezistenţă, procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;
e) procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin
proiectul de urmărire specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum şi
consemnarea citirilor iniţiale de la care încep măsurătorile;
f) expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în
afara celor prevăzute de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini,
rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse în
cursul execuţiei sau ca urmare a unor greşeli de execuţie;
g) caietele de ataşamente

Documentaţia tehnică privind recepţia (cap. C) va cuprinde:

• a) procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor şi cel final), precum şi alte
acte anexate acestora - pe care comisia de recepţie finală le consideră necesare a fi
păstrate în cartea tehnică a construcţiei;
• b) alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie, prin care se prevăd
verificări sau cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute şi a modului de
rezolvare.

Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în

timp (cap. D) va cuprinde:
• a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei,
instrucţiunile de exploatare şi întreţinere şi lista prescripţiilor de bază care trebuie
respectate pe timpul exploatării construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi
comportării construcţiei în timpul execuţiei şi al exploatării;
• b) proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepţia finală a lucrărilor,
modificări ale construcţiei faţă de proiectul iniţial efectiv realizat;
• c) actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia executării lucrărilor
şi măsurile de intervenţie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);
• d) proiectul de urmărire specială a construcţiei (încercare prin încărcare, urmărire
în timp), dacă este cazul;
• e) procesul-verbal de predare-primire a Instalaţiilor de măsurare prevăzute prin
proiectul de urmărire specială a construcţiei încheiat între executant şi beneficiar,
dacă este cazul;
• f) referatul cu concluziile anuale şi finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă
este cazul;
• g) procesele-verbale de predare-primire a construcţiei în cazul schimbării
proprietarului;
• h) jurnalul evenimentelor, întocmit conform modelului de formular cuprins în
anexa nr. 1 la prezentele norme.

89
 6/6/2016

7. URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR,

INTERVENTII IN TIMP ASUPRA ACESTORA si
POST UTILIZAREA CONSTRUCTIILOR

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor,

alaturi de intervenţiile în timp asupra acestora - a noua
componenta a sistemului calitatii in constructii,
Postutilizarea constructiilor - cea de-a zecea, asa cum
acesta este definit de catre Legea 10/1995 a calitatii in
constructii.

Aceste activitati se desfasoara prin grija proprietarului, pe

toata durata de existenta a constructiilor, pentru toate
categoriile de constructii supuse Legii 10/1995 a calitatii in
constructii, de catre toti factorii implicati in conceperea,
realizarea si exploatarea constructiilor.

Principalele acte normative care detaliaza

aceste componente ale sistemului calitatii in
constructii:

* Legea 10/1995 a calitatii in constructii;

* Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 din
21/11/1997 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea în construcţii –
Regulament privind urmărirea comportării în
exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea
construcţiilor;
* Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor, Indicativ P 130 – 1999.

90
 6/6/2016

Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor şi al

intervenţiilor în timp il reprezinta evaluarea stării tehnice a
construcţiilor şi menţinerea aptitudinii lor de exploatare pe toată
durata de existenţă a acestora.

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor şi

intervenţiile în timp reprezintă acţiuni distincte dar complementare,
dupa cum urmeaza:
a) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face
în vederea depistării din timp a unor degradări care conduc la
diminuarea aptitudinii de exploatare;
b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru
menţinerea sau îmbunătăţirea aptitudinii lor de exploatare;

Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare,

demontare si demolare a constructiilor, în condiţii de siguranţă şi de
recuperare/refolosire eficientă a materialelor şi a mediului.

Trebuie observat faptul ca legislatia si reglementarile tehnice in

vigoare abordeaza problema urmaririi comportarii constructiilor
recurgand la doua sintagme, si anume:
• Urmarirea comportarii in exploatare - a se vedea Legea 10/1995,
HGR 766/1997;
• Urmarirea comportarii in timp - a se vedea Normativul privind
urmarirea comportarii in timp a constructiilor, Indicativ P 130 –
1999.

Avand in vedere ca in unele cazuri activitatile de urmarire a

comportarii constructiei in etapa de exploatare/utilizare sunt
definite, pregatite si organizate (ex.: prin intocmirea unui proiect
de urmarire, amplasarea de repere, nominalizare personal atestat,
etc) precum si incepute a fi derulate (inregistrarea de date si
interpretarea lor) inca din etapele de proiectare si executie -
sintagma „Urmarire a comportarii in timp a constructiilor”, ca
infasuratoare a activitatilor din acest segment al sistemului calitatii
in constructii.

Pentru celelalte situatii obisnuite, pentru care legislatia si

reglementarile tehnice nu prevad altfel, se va utiliza sintagma
„Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor”.

91
 6/6/2016

7.1. Urmarirea comportarii in timp a construcţiilor

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor se desfăşoară pe
toată perioada de existenta a construcţiei începând cu execuţia
ei şi este o activitate sistematică de culegere şi valorificare (prin
următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare,
prevenirea avariilor etc.) a informaţiilor rezultate din observare
şi măsurători asupra unor fenomene şi mărimi ce caracterizează
proprietăţile construcţiilor în procesul de interacţiune cu mediul
ambiant şi tehnologic.

Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiilor este de a

obţine informaţii în vederea asigurării aptitudinii
construcţiilor pentru o exploatare normală, evaluarea
condiţiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor şi
avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de
pierderi de vieţi şi de degradare a mediului (natural, social,
cultural) cât şi obţinerea de informaţii necesare
perfecţionării activităţii în construcţii.

Urmărirea comportării în timp a construcţiilor cuprinde

ansamblul de activitati privind examinarea directa sau
investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice,
si este de două categorii:
- urmărire curentă;
- urmărire specială.

Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează ,

parametrii urmăriţi precum şi metodologia de efectuare a
acestora se stabilesc de către proiectant sau expert, în
funcţie de categoria de importanţă a construcţiilor şi de
alte caracteristici ale acestora (precizate si in diferite
reglemantari tehnice) şi se consemnează în Jurnalul
Evenimentelor care va fi păstrat în Cartea Tehnică a
construcţiei, (care va cuprinde, de asemenea, şi rezultatele
consemnate ale acestor activităţi).

92
 6/6/2016

7.1.1. Urmarirea curenta

Prevederi generale privind urmarirea curenta a

comportarii constructiilor

Urmărirea curentă - observarea şi înregistrarea unor

aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala
modificări ale capacităţii construcţiei de a îndeplini
cerinţele esentiale stabilite prin proiecte.
Urmărirea curentă a construcţiilor se aplică
construcţiilor care fac obiectul L 10/1995 şi are un
caracter permanent, durata ei coincide cu durata de
existenţă fizică a construcţiei respective.

Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se

efectuează prin examinare vizuală directă şi dacă este
cazul (de regula atunci cand o reglementare tehnica o
impune) cu mijloace de măsurare de uz curent
permanent sau temporare.

Urmărirea curentă a comportării construcţiilor se efectuează în

conformitate cu instrucţiunile de urmărire curentă a construcţiilor
prevăzute în proiectele de execuţie. În cazul construcţiilor vechi, care nu
au instrucţiuni de urmărire curentă, acestea pot fi comandate unei firme de
specialitate.
Instrucţiunile de urmărire curentă a comportării vor
cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:
a. fenomene urmărite prin observaţii vizuale sau cu dispozitive simple;
b. zonele de observaţie şi punctele de măsurare;
c. amenajările necesare pentru dispozitivele de măsurare sau observaţii
(nişe, scări de acces, balustrade, platforme etc);
d. programul de măsurători, prelucrări, interpretări;
e. modul de înregistrare şi păstrare a datelor;
f. modul de prelucrare primara;
g. modalităţi de transmitere a datelor;
h. responsabilitatea luării de decizii de intervenţie;
i. procedura de atenţionare şi alarmare a populaţiei susceptibilă de alertată
în cazul constatării posibilităţii sau iminenţei producerii unei avarii.

93
 6/6/2016

• Urmărirea curentă se va efectua la intervale de

timp prevăzute prin instrucţiunile de urmărire
curentă, dar nu mai rar de o dată pe an şi în
mod obligatoriu după producerea de
evenimente deosebite (seism, inundaţii,
incendii, explozii, alunecări de teren etc.)

• Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii

de urmărire curentă, va întocmi rapoarte ce vor
fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi
incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. În
cadrul urmăririi curente a construcţiilor, la
apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot
afecta rezistenţa, stabilitatea şi durabilitatea
construcţiei proprietarul sau utilizatorul va
comanda o inspectare extinsă asupra
construcţiei respective urmată dacă este cazul
de o expertiză tehnică.

Prevederi generale privind inspectarea extinsa a unei

constructii

Inspectarea extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din

punct de vedere al rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii, a tuturor
elementelor structurale şi nestructurale, a îmbinărilor construcţiei,
a zonelor reparate şi consolidate anterior, precum şi în cazuri
speciale a terenului şi zonelor adiacente.

Această activitate se efectuează în cazuri deosebite privind

siguranţa şi durabilitatea construcţiilor cum ar fi:

a. deteriorări semnificative semnalate în cadrul activităţii de

urmărire curentă, sau ca masura dispusa de I.S.C.;
b. după evenimente excepţionale asupra construcţiilor (cutremur,
foc, explozii, alunecări de teren etc) şi care afectează utilizarea
construcţiilor în condiţii de siguranţă;
c. schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de exploatare a
construcţiei respective.

94
 6/6/2016

În cadrul inspectării extinse se utilizează dispozitive,

aparatură, instrumente, echipamente şi metode de
încercare nedistructive şi/sau parţial distructive.

Inspectarea extinsă se încheie cu un raport scris în

care se cuprind, separat observaţiile privind degradările
constatate (tip, cauze, gradul şi efectul acestora),
măsurile necesare a fi luate pentru înlăturarea efectelor
acestor degradări, precum şi, dacă este cazul,
extinderea măsurilor curente (anterioare) de urmărire a
comportării in timp. Raportul se include în Cartea
Tehnică a construcţiei şi se vor lua toate măsurile pentru
execuţia eventualelor intervenţii, reparaţii sau consolidări
înscrise în acest raport

C Lista de fenomene care trebuie avute in vedere in cursul urmaririi

curente

a) Schimbări în poziţia obiectelor de construcţie în raport cu

mediul de implantare al acestora manifestate direct, prin deplasări
vizibile (orizontale, verticale sau înclinări) sau prin efecte secundare
vizibile (desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor şi altor elemente
anexă, de soclul sau corpul clădirilor şi apariţia de rosturi, crăpături,
smulgeri); apariţia de fisuri şi crăpături în zonele de continuitate
ale drumurilor şi podurilor în dreptul rostului tablierelor sau
clementelor caii; deschiderea sau închiderea rosturilor de diferite
tipuri dintre elementele de construcţie, tronsoane de clădiri, ploturi
de baraje, umflarea sau crăparea terenului ca urmare a
alunecărilor în versanţii diferitelor amenajări, ramblee, pe lângă
clădirile şi construcţiile speciale; obturarea progresivă a orificiilor
aflate în dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de
construcţie; dereglarea sau blocarea funcţionării unor utilaje
condiţionate de poziţia lor (lifturi, utilaje ş.a.);

95
 6/6/2016

b) Schimbări în forma obiectelor de

construcţii manifestate direct prin deformaţii
vizibile verticale sau orizontale şi rotiri sau prin
efecte secundare ca înţepenirea uşilor sau
ferestrelor, greutăţi sau blocare în funcţionarea
utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de
instalaţii sau tehnologice, îndoirea barelor sau
altor elemente constructive, apariţia unor
defecte în funcţionarea îmbinărilor ca forfecarea
sau smulgerea niturilor şi şuruburilor, fisurarea
sudurilor, slăbirea legăturilor ş.a.;

c) Schimbări în gradul de protecţie şi confort

oferite de construcţie sub aspectul etanşeităţii, al
izolaţiilor fonice, termice, hidrofuge, antivibratorii,
antifoc, antiradiante sau sub aspect estetic,
manifestate prin umezirea suprafeţelor, infiltraţii de
apă, apariţia izvoarelor în versanţii barajelor şi
digurilor, înmuierea materialelor constructive,
lichefieri ale pământului după cutremure, exfolierea
sau crăparea straturilor de protecţie, schimbarea
culorii suprafeţelor, apariţia condensului,
ciupercilor, mucegaiurilor neplăcute, efectele
nocive ale vibraţiilor şi zgomotului asupra
oamenilor şi vieţuitoarelor manifestate prin stări
mergând până la îmbolnăvire etc;

96
 6/6/2016

d) Defecte şi degradări cu implicaţii asupra

funcţionabilităţii obiectelor de construcţie:
înfundarea scurgerilor (burlane, jgheaburi,
drenuri, canale); porozitate, fisuri şi crăpături în
elementele şi construcţiile etanşe prin destinaţie
(rezervoare, bazine, conducte); dereglări în
poziţia şi stabilitatea căilor de rulare ale
mijloacelor de circulaţie, pe roţi (cale ferată, linii
tramvai şi metrou, poduri rulante); denivelări,
şanţuri, gropi în îmbrăcămintea drumurilor,
curăţenia şi mobilitatea elementelor de rezemarc
ale podurilor, deschiderea rosturilor funcţionale
etc;

e) Defecte şi degradări în structura de

rezistenţă cu implicaţii asupra siguranţei
obiectelor de construcţie; fisuri şi crăpături,
coroziunea elementelor metalice şi a armăturilor
la cele de beton armat şi precomprimat, defecte
manifestate prin pete, fisuri, exfolieri, eroziuni
etc; flambajul unor elemente componente
comprimate sau ruperea altora întinse; slăbirea
îmbinărilor sau distrugerea lor; afuieri la pilele
podurilor; scăpări de pe aparatele de reazem;
putrezirea sau slăbirea elementelor din lemn sau
din mase plastice în urma atacului biologic etc.

97
 6/6/2016

Pentru a preveni eventuale degradari viitoare se va acorda

atentie si urmatoarelor fenomene posibile:

a) Oricăror semne de umezire a terenurilor de fundaţie

loessoide din jurul obiectelor de construcţie şi tuturor
măsurilor de îndepărtare a apelor de la fundaţia
obiectelor de construcţie amplasate în terenuri loessoide
(pante spre exterior pe cel puţin 10 m, etanşeitatea
rostului trotuar-clădire, scurgerea apelor spre
canalizarea exterioară, integritatea şi etanşeitatea
conductelor ce transportă lichide de orice fel etc);

b) Încăperilor în care există condiţii de mediu deosebit de

agresiv în raport cu materialele din care sunt alcătuite
construcţiile (umiditate ridicată, mediu acid sau bazic,
uleiuri, ape moi, degajări mari de temperatură sau emulsii
de soluţii fierbinţi, metale topite, regim criogenie ş.a.);
c) Elementele de construcţie supuse unor solicitări deosebite
din partea factorilor de mediu natural sau tehnologic; terase
însorite; mediu marin; căi de rulare funcţionând cu poduri
rulante în regim greu; zone de construcţie supuse variaţiilor
de umiditate - uscăciune; locuri în care se pot acumula
murdărie, apă soluţii agresive ş.a.
d) Modificărilor în acţiunea factorilor de mediu natural şi
tehnologic care pot afecta comportarea construcţiilor
urmărite.

98
 6/6/2016

7.1.2. Urmarirea speciala a comportarii constructiilor

Urmărirea specială - constă din măsurarea, înregistrarea, prelucrarea şi

interpretarea sistematică a valorilor unor parametri ce definesc
măsura in care construcţiile, sau anumite părţi ale lor, îşi menţin
cerinţele esentiale stabilite prin proiecte sau în urma unei
expertizări tehnice.

Urmărirea specială a comportării construcţiilor se instituie la:

a) construcţii noi de importanţă deosebită (B) sau excepţională
(A), stabilită prin proiect, sau in alte situatii deosebite prevazute in
reglementari tehnice (ex. Normativ privind cerinţele de proiectare
şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane - Indicativ NP
120-2006).
b) construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasă, recomandată
de rezultatele unei expertize tehnice sau a unei inspectări extinse;
c) cererea proprietarului, a Inspectoratului de Stat în Construcţii,
sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de
specialitate.

În momentul instituirii urmăririi speciale a comportării construcţiilor

aceasta va îngloba şi urmărirea curentă.

• Organizarea urmăririi speciale este sarcina

proprietarului.

• Activitatea de urmărire specială are un caracter

permanent sau temporar, durata ei stabilindu-se de la
caz la caz, în conformitate cu prevederile proiectului prin
care a fost instituita urmărirea specială a comportării
construcţiilor. Urmărirea specială a comportării
construcţiilor poate fi de scurtă durată sau de lungă
durată.

• Instituirea urmăririi speciale asupra unei construcţii se

comunică de către investitor, proprietar sau utilizator
Inspectoratului de Stat în Construcţii

99
 6/6/2016

Obiectivele urmăririi speciale a comportării

construcţiilor sunt:

a) asigurarea siguranţei şi durabilităţii construcţiei, prin

depistarea la timp a fenomenelor şi a zonele unde apar;
b) supravegherea evoluţiei unor fenomene previzibile, cu
posibile efecte nefavorabile asupra aptitudinii în
exploatare;
c) semnalarea operativă a atingerii criteriilor de
avertizare sau a valorilor limită date de aparatura de
măsură şi control;
d) verificarea eficienţei tuturor măsurilor de intervenţie
aplicate;
e) verificarea impactului construcţiei asupra mediului
înconjurător;
f) asigurarea unui volum mare de date sigure şi
prelucrabile statistic

Selectarea construcţiilor supuse urmăririi speciale se va face

după criterii obiective, ţinând seama de riscul potenţial pe care
construcţia îl reprezintă atât în sine, de prevederile reglementarilor
tehnice specifice, cat şi pentru mediul înconjurător.

Se vor lua în considerare următorii factori :

• - importanţa construcţiei;
• - zona seismică (conform P 100/2006);
• - gradul de asigurare seismică;
• - repetabilitatea construcţiei (gradul de risc fiind amplificat, în cazul
în care un anumit tip de construcţie are răspândire mare);
• - caracteristici ale infrastructurii;
• - caracteristici ale suprastructurii;
• - factori de mediu exteriori;
• - factori de mediu interiori, etc

100
 6/6/2016

Urmărirea specială se efectuează pe baza unui proiect de urmărire

specială care va cuprinde următoarele:

• a) denumirea şi amplasarea obiectului de construcţie;

• b) motivele instituirii urmăririi speciale;
• c) descrierea lucrării pe scurt (tip de construcţie, caracteristici
generale ale structurii, materiale folosite, dimensiuni, caracteristici ale
condiţiilor de fundaţie şi ale mediului etc);
• d) obiectivele urmăririi speciale (proprietăţi), fenomene, mărimi, criterii
de apreciere, condiţii de calitate, limite de atenţionare, avertizare şi
alannare etc);
• e) metode de măsurare/detenninare şi aparatura necesară;
• f) stabilirea concretă a punctelor de măsură, respectiv locul de montaj
al aparatelor, plan de amplasare cu cotele de montaj;
• g) condiţii de recepţie, verificare, depozitare a aparaturii;
• h) stabilirea modului de arhivare a datelor (tabele tip, programe
calculator etc.) acordându-se mare importanţă păstrării şi accesibilităţii
datelor;
• i) indicarea modului de prelucrare primară şi de comparare cu valori
prestabile (normale, de atenţie, avertizare, alarmare) cât şi
responsabilităţile în luarea de decizii în aceste cazuri;
• j) programul măsurărilor, corelat cu fazele de execuţie sau exploatare,
cât şi măsurile recomandate, la apariţia unor evenimente legate de
factori de risc; grafice de eşalonare a operaţiilor de montaj al
aparatelor, corelat cu graficul general de execuţie al construcţiei.

• În cazul construcţiilor noi elaborarea

proiectelor de urmărire specială se execută
concomitent cu proiectul de execuţie, de către
proiectant în baza unei comenzi emise de
investitor sau proprietar.

• În cazul construcţiilor în exploatare la care s-

a hotărât urmărirea specială în baza unei
inspectări extinse sau a unei expertize,
proprietarul sau utilizatorul va comanda unei
firme specializate elaborarea unui proiect de
urmărire specială.

101
 6/6/2016

7.2.Intervenţiile în timp asupra construcţiilor

Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop:
- menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor;
- asigurarea funcţiunilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau
modificarea funcţiunilor iniţiale ca urmare a modernizării.

7.2.1. Clasificarea Lucrărilor de intervenţie

a) lucrări de întreţinere, determinate de uzura sau de degradarea

normală şi care au ca scop menţinerea stării tehnice a
construcţiilor;
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări
importante şi care au ca scop menţinerea sau îmbunătăţirea stării
tehnice a construcţiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de
schimbarea cerinţelor faţă de construcţii sau a funcţiunilor
acestora şi care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunătăţirea
stării tehnice a construcţiilor.

Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:

• condiţiile de amplasament şi de exploatare a construcţiei;

• starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
• documentele care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de
proiectare, execuţie şi exploatare;
• prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării
construcţiei ori a lucrarilor de constructii şi cele în vigoare la data
efectuării expertizei tehnice de calitate.

Pe baza informatiilor la care face apel, expertul tehnic atestat

elaborează raportul de expertiză tehnică de calitate cuprinzând
soluţii şi măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică şi
economică a deciziei de intervenţie ce se însuşeşte de către
proprietarii sau administratorii construcţiilor şi, după caz, de către
investitor.

Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate

trebuie însuşit de către autorul acestuia (expertul tehnic), din punct
de vedere al respectării soluţiilor şi a măsurilor propuse.

102
 6/6/2016

Interventiile in timp asupra constructiilor se fac cu respectarea

prevederilor Legii 50/1991 si a Legii 10/1995.
In acest sens Proprietarul/Investitorul va trebui sa obtina si Acordul I.S.C.:

* în cazul intervenţiilor asupra construcţiilor care au suferit degradări

determinate de acţiuni accidentale: incendii, explozii, inundaţii, uragane,
alunecări, prăbuşiri, cutremure sau alte astfel de accidente

* în cazul intervenţiilor asupra construcţiilor determinate de acţiuni ale

investitorului, respectiv pentru:
a) lucrări de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de
destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a
instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11 din
Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) lucrări de reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea
lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente
istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie;
c) lucrări de reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi
reabilitare privind căi de comunicaţie, inclusiv lucrări de artă, reţele şi dotări
tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de
îmbunătăţiri funciare;
d) alte intervenţii.

7.3. Postutilizarea constructiilor

Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii

începe o dată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei
construcţii, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcţiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazurile în
care:
- construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;
- construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi
reabilitată din acest punct de vedere;
- construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu
poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol;
- cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun
necesitatea desfiinţării construcţiei.

La construcţiile proprietate publică, decizia de declanşare a

activităţilor din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui
studiu de fezabilitate, din care să rezulte necesitatea,
oportunitatea şi eficienţa economică a acţiunii. Studiul respectiv
va trebui să fie aprobat potrivit legii.

103
 6/6/2016

Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din

etapa de postutilizare a construcţiilor se
efectuează pe baza unei documentaţii
tehnice (D.T.A.D.) şi a unei autorizaţii de
desfiinţare, eliberată de autorităţile
competente, conform legii.

Documentaţia tehnică pentru lucrările

de postutilizare a construcţiilor trebuie
verificată de specialiştii verificatori de
proiecte atestaţi. De asemenea, vor fi
expertizate din punctul de vedere al
rezistenţei şi stabilităţii clădirile învecinate
care pot fi afectate de demolare.

Dezafectarea construcţiei - faze:

- încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;

- suspendarea utilităţilor;
- asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;
- evacuarea din construcţie a inventarului mobil: obiecte de inventar,
mobilier, echipamente.

Demontarea şi demolarea construcţiei - faze:

- dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor

de instalaţii funcţionale, de finisaj şi izolaţii;
- demontarea părţilor şi a elementelor de construcţie;
- demolarea părţilor de construcţie nedemontabile - zidării, structuri de
rezistenţă -, inclusiv a fundaţiei construcţiei;
- dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie şi a instalaţiilor
demontate, recuperarea componentelor şi a produselor refolosibile
şi sortarea lor pe categorii;
- transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate
pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură.

104
 6/6/2016

Recondiţionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi

materialelor de construcţie, rezultate din demontarea şi demolarea
construcţiilor proprietate publică - faze:

- recondiţionarea produselor de construcţie recuperate din demontare,

în vederea refolosirii, prin operaţiuni simple, executate în ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie
specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în
vederea producerii de materiale de construcţii;
- pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţii,
rezultate din recuperare, recondiţionare şi reciclare, prin verificarea
calităţii acestora şi prin organizarea desfacerii lor în depozite de
materiale de construcţii.

Reintegrarea în natură a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile:

- utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi;

- refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor, prin
taluzări adecvate şi lucrări de protecţie aferente, inclusiv refacerea
stratului vegetal şi a plantaţiilor.

105