Introducere

Am ales această temă întrucât consider că este deosebit de important să abordez şi să

studiez subiectul calităţii. Actualitatea temei reiese din necesitatea studierii unui fenomen din ce
în ce mai des întâlnit, în contextul dezvoltării tot mai intense a tehnologiei.
Am decis să structurez această lucrare pe 4 capitole care să surprindă cele mai importante
aspecte teoretice şi practice privitoare la subiectul analizat. În primul capitol, am ales să prezint
conceptul de calitate, precum şi originea sau caracteristicile sale.
În capitolul 2 am hotărât să vorbesc despre calitatea telefoanelor smartphone, analizând
atât conceptul de telefon cât şi evoluţia calităţii acestui tip de telefoane.
În capitolul 3 am luat decizia să analizez pe scurt piaţa telefoanelor smartphone din
România, prezentând caracteristicile cererii şi ofertei de telefoane smartphone precum şi
tendinţele de viitor ale pieţei.
În ultimul capitol am ales să realizez un studiu de caz concludent, prin care să efectuez o
analiză comparativă a calităţii telefoanelor smartphone.
Astfel, lucrarea se bazează pe studierea conceptului de calitate. Calitatea este setul de
proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi oferă capacitatea de a satisface
nevoile, gusturile și preferințele și de a răspunde așteptărilor consumatorului. Astfel de
proprietăți sau caracteristici ar putea fi legate de materialele utilizate, de design, de prezentare,
de estetică, de conservare, de durabilitate, de serviciile pentru clienți, de serviciile post-vânzare,
etc.
În general, am putea spune că un produs sau un serviciu este de calitate atunci când are
bunuri de primă clasă, are un design atractiv, are o prezentare bună, este durabil în timp și este
însoțit de un serviciu bun pentru clienți, într-o măsură care satisface nevoile, gusturile și
preferințele și îndeplinește sau depășește așteptările consumatorului.
Calitatea se referă la diferite aspecte ale activității unei organizații: produsul sau
serviciul, procesul, producția sau sistemul de furnizare a serviciilor, toate înțelese că un curent de
gândire care pătrunde în întreaga companie. Cu toate acestea, atât în domeniul general cât și în
cazul telefoanelor smartphone, există anumite criterii eronate privind calitatea și controlul
acesteia care presupun un obstacol în calea înțelegerii necesare între cei care o cer și cei care
trebuie să o obțină.

1
 Conceptul de calitate a evoluat de-a lungul anilor având în vedere că atât funcția sa, cât și
obiectul său de control au variat până în prezent, când calitatea este configurată ca un model de
management și un stil de management implementat în companii importante.
Obiectivul fundamental al calității, ca filozofie de afaceri, este de a satisface nevoile
consumatorului, deși acesta este un concept controversat. Nevoile pot fi studiate în funcție de
diferite puncte de vedere - teoria economică, marketingul, psihologia și sociologia - care nu
întotdeauna vor coincide. Din toate acestea, au fost aduse contribuții la cunoașterea nevoilor care
trebuie luate în considerare la planificarea calităţii.
Deși toată lumea se declară în favoarea calității, adevărul este că majoritatea managerilor
susțin ipoteze greșite despre acest lucru care cauzează probleme între cei care cer calitate și cei
care trebuie să o materializeze: se crede că un produs de calitate este un produs de lux.
Calitatea este intangibilă și, prin urmare, nu este măsurabilă. Calitatea poate fi măsurată
cu costuri de calitate. Tipul de muncă este diferit. Un serviciu poate fi diferit, dar, indiferent de
natura acestuia, este făcut de oameni cu aceleași nevoi și motivații. Se crede că economia de
calitate există. Este întotdeauna mai ieftin ca produsele să fie făcute bine chiar de prima dată și
de fiecare dată.
Toate problemele sunt cauzate de muncitori, în special de cei din producție. Problemele
de calitate există în toate domeniile societății și, în multe cazuri, cele care apar în alte domenii
decât producția au un impact mai mare. Acest criteriu se datorează faptului că controlul calității a
fost întotdeauna îndreptat spre zona de producție.
Prin această călătorie prin diferite definiții ale calității, se poate deduce că conceptul de
calitate este întotdeauna un produs binomial, fiind capabil să indice că acest concept al calităţii
este egal cu satisfacția clientului.
Cu toate acestea, potrivit unor experți, relația dintre calitatea unui proces sau serviciu și
prețul pe care clientul trebuie să îl plătească nu este suficient acoperită în definițiile anterioare și
preferă să definească calitatea ca fiind ceea ce clientul este dispus să plătească pe baza a ceea ce
primeşte și valorifică. Din această perspectivă, clientul ar lua în considerare, ca aspect diferențial
atunci când face o alegere de cumpărare, raportul preț-calitate.

2
 Capitolul I. Fundamentele teoretice ale conceptului de “calitate”

1.1 Originea şi primele încercări de definire a conceptului

Calitatea ca factor inerent în activitatea umană a existat întotdeauna, cu un nivel de

dezvoltare mai mult sau mai puțin intens, în funcție de necesități și circumstanțe; prima sa
mențiune este făcută în Geneză (prima carte a Bibliei), în care se povestește despre crearea lumii
în șase zile.
Conform textului biblic, la sfârșitul fiecărei zile și după ce și-a terminat lucrarea
“Dumnezeu a văzut că este bine”. În anul 2150 î.Hr., codul Hammurabi se referă la calitatea
construcției caselor atunci când spune că dacă un zidar a construit o casă fără sa fi suficient de
solidă, își scufundă și își ucide ocupanții, iar zidarul trebuie executat. (Oprea, 2018)
În mormântul lui Rekh-Mi-Re descoperit în Teba (Egipt) și datat în anul 1450 î.Hr., ceea
ce mulți au considerat cel mai vechi tratat de calitate, această gravură descrie modul în care un
inspector egiptean procedează pentru a verifica perpendicularitatea unui bloc de piatră cu
ajutorul unei frânghii și sub ochii unui pietrar (s-a descoperit că aztecii din America Centrală
procedau într-un mod similar). Inspecțiile de calitate au fost întotdeauna legate de confortul vieţii
celor mai puternici; cel mai reprezentativ exemplu (și pe care l-am văzut cu toții în numeroase
filme) a fost alcătuit din cei care se ocupau de degustarea hranei faraonilor și regilor, fiind
evident că aceste sarcini de inspecție erau mult mai periculoase decât cele care se desfășoară în
prezent. (Negrea, 2007)
Fenicienii au avut una dintre cele mai rapide metode de corectare cunoscute, atunci când
cineva încălca în mod repetat standardele de calitate, inspectorii excludeau posibilitatea
reproducerii defectelor prin tăierea mâinii persoanelor care au produs în mod regulat produse
defecte.
În corporatismul stabilit în Evul Mediu, corporația ca instituție dictează reguli, stabilește
un sistem de formare și impune un sistem de control pentru a garanta clientului conformitatea
produselor care i-au fost livrate; acest sistem, din care supraviețuiesc în prezent multe
reminiscențe, a avut două consecințe contradictorii:
- A permis o dezvoltare importantă a economiei;

3
 - A acționat ca o frână a progresului, deoarece normele corporative au forțat dezvoltarea
de lucrări care să respecte cu fidelitate normele prestabilite și să împiedice lucrătorii să își
contribuie inițiativa și creativitatea. (Olaru, 1999)
PRIMA CONTRIBUȚIE FRANCEZĂ
Istoria evoluției calității evidențiază preocuparea puterii centrale de a atinge și de a
asigura niveluri acceptabile de calitate, Franța fiind una dintre țările cu cele mai semnificative
exemple:
- La 3 august 1664, Colbert (politician și economist francez, 1619-1683) a scris un raport
pentru regele Ludovic al XIV-lea, în care a afirmat: “Dacă fabricile noastre asigură, prin muncă
atentă, calitatea produselor noastre, banii vor curge în regat”.
- La sfârșitul secolului al XVIII-lea, inspectorul general al artileriei Vaquette de
Gribeauval dezvoltă unul dintre principiile cheie ale producției moderne, principiul
interschimbabilității și publică ca prime reguli:
o Limitarea dimensiunilor la un set de valori standard sau fixarea toleranțelor atribuite
acestor valori standard;
o Stabilirea unui sistem de control care să definească măsurile și instrumentele adecvate.
(Annales des mines, 2018)
- În 1794 (în timpul Revoluției), guvernul a înființat un atelier național de calibre și
materiale de inspecție, utilizat în toate fabricile de muniții, care asigura interschimbabilitatea
puștilor și munițiilor și a fost una dintre bazele campaniilor victorioase ale lui Napoleon.
- În primii ani ai secolului al XX-lea apare un mare număr de descoperiri tehnice, care
vor fi aplicate în industrie; primul război mondial determină acordarea unei priorități absolute
producției, deși și administrația și managementul înregistrează o îmbunătățire semnificativă. În
domeniul producției, se remarcă operele lui Frederick W. Taylor din America de Nord, iar în
domeniul administrației, industriașul francez Henry Fayol publică o lucrare despre experiența sa
de lider de afaceri și care a influențat industria franceză de peste 20 de ani. (Cameron, 2018).
În perioadele de producție artizanală nu au existat probleme grave de calitate sau, cu alte
cuvinte, produsele au avut un nivel de calitate de aproape 100%, deoarece exista o comunicare și
un contact permanent între destinatarul produsului (client) și producător. (Onete, 2010)
Cu toate acestea, atunci când producția de serie sau lanțul înlocuiește producția artizanală
și începe să se utilizeze principiile clasice ale organizării științifice a muncii, relația continuă
dintre producător și client în prezența produsului dispare și numărul produselor defecte din lanţul
de producţie creşte. Astfel au apărut primele probleme de calitate din industrie.

4
 Primele studii privind calitatea au fost realizate în anii 30 înainte de cel de-al doilea
Război Mondial. Calitatea nu s-a îmbunătățit în mod substanțial, dar primele experimente au fost
făcute pentru a o face să crească. Primele studii privind calitatea au fost făcute în Statele Unite.
În 1933, Dr. W. A. Shward de la Bell Laboratories a aplicat pentru prima dată conceptul
de control al proceselor statistice în scopuri industriale; obiectivul său a fost de a îmbunătăți
liniile de producție în termeni de cost-beneficii. Rezultatul a fost utilizarea statisticilor într-un
mod eficient de creștere a productivității și de reducere a erorilor, stabilind o analiză specifică a
originii pierderilor, cu intenția de a crește productivitatea și calitatea.
Când a izbucnit al doilea război mondial în 1939, controlul statistic al procesului a
devenit treptat și o armă secretă a industriei, precum și studiile industriale privind creșterea
calității prin metoda modernă. (Negrea, 2005)
Primele standarde americane de calitate au fost utilizate tocmai în industria militară și au
fost numite standardele Z1. Standardele Z1 au fost foarte reușite pentru industria americană și au
permis să ridice dramatic standardele de calitate, evitând astfel pierderile de vieți omenești;
Marea Britanie a aplicat, de asemenea, cu sprijinul Statelor Unite, industriei sale militare, de
fapt, din 1935, o serie de standarde de calitate.
Pentru a continua cu cei mai importanţi reprezentanţi ai conceptului de calitate, mai jos
am prezentat principalele definiţii ale calităţii.
Conform lui W. Edward Deming, calitatea înseamnă „a traduce nevoile viitoare ale
utilizatorilor în caracteristici măsurabile, numai atunci un produs poate fi proiectat și fabricat
pentru a satisface un preț pe care clientul îl va plăti; calitatea poate fi definită doar în termeni de
agent.”
Joseph M. Juran spune: „ Cuvântul calitate are multiple semnificații, dintre care două
sunt cele mai reprezentative.
1. Calitatea constă în acele caracteristici ale produsului care se bazează pe nevoile
clientului și care, prin urmare, oferă satisfacția utilizării produsului.
2. Calitatea consta în libertate după deficiențe.”
Kaoru Ishikawa relata: “Mai specific, calitatea reprezintă calitatea muncii, calitatea
serviciilor, calitatea informațiilor, calitatea procesului, calitatea oamenilor, calitatea sistemului,
calitatea companiei, calitatea obiectivelor etc.”
Potrivit istorisirilor lui Philip B. Crosby: “Calitatea este conformă cu cerințele. Cerințele
trebuie să fie clar stabilite astfel încât să nu existe neînțelegeri, măsurătorile trebuie luate în mod
continuu pentru a determina respectarea acestor cerințe, neconformitatea detectată fiind o lipsă
de calitate.” (Stanciu, 1992)

5
 1.2 Orientări moderne în definirea şi utilizarea calităţii
Managementul calității este centrat în jurul managementului și controlului producerii de
produse de calitate și al mediului de afaceri care va facilita producerea acestora. Satisfacția
clientului este o parte foarte importantă a controlului calității și acesta este un aspect al afacerilor
care ar trebui să primească cu certitudine o atenţie sporită. (Sarbu et. al., 2013)
La nivel organizațional, obținerea calității necesită:
- identificarea nevoilor clienților;
- reflectarea corectă (prin design) a acestor nevoi în caracteristicile produsului;
- abilitatea tehnologică a companiei de a atinge caracteristicile menționate mai sus
- pregătirea adecvată a personalului operațional și de conducere;
- o inspecție de performanță pentru menținerea nivelului planificat de calitate;
- identificarea abaterilor și fixarea lor;
- utilizarea prin organizarea unor mecanisme permite îmbunătățirea continuă a
proceselor, produselor, structurilor, forței de muncă, astfel încât să se obțină cel mai înalt nivel
de calitate. (Negrea,2007).
Este vorba despre managementul calității, controlul și îmbunătățirea acesteia. Atunci
când aceste trei aspecte sunt îndeplinite, produsele pot fi fabricate cu valoare în minte, care va
beneficia atât clientul, cât și compania într-un mod major. ( Negrea, 2005)
Un sistem de management al calității (QMS) este un sistem formalizat care
documentează procesele, procedurile și responsabilitățile pentru realizarea politicilor și
obiectivelor de calitate. Un sistem de management al calității contribuie la coordonarea și
direcționarea activităților unei organizații în vederea îndeplinirii cerințelor clienților și a
reglementărilor, îmbunătățirea eficacității și a eficienței sale în mod continuu. (Olaru, 1999)
ISO 9001: 2015, standardul internațional care specifică cerințele pentru sistemele de
management al calității, reprezintă cea mai proeminentă abordare a sistemelor de management al
calității. (www.iso.org, accesat în data de 19.10.2018)
În timp ce unii folosesc termenul QMS pentru a descrie standardul ISO 9001 sau grupul
de documente care detaliază QMS, el se referă efectiv la întregul sistem. Documentele servesc
numai pentru a descrie sistemul.
Sistemele de management al calității servesc multor scopuri, printre care: îmbunătățirea
proceselor, reducerea deșeurilor, reducerea costurilor, facilitatea și identificarea oportunităților
de formare, angajarea personalului, setarea direcției la nivel de organizație.
Familia de standarde ISO 9000 este un set de standarde stabilite de Organizația
Internațională pentru Standardizare (ISO) care poate fi aplicat în orice tip de organizație
(companie de producție, companie de servicii, administrație publică etc.).(Olaru, 1999)
6
Implementarea lor în aceste organizații oferă multiple avantaje, prezentate în anexa nr.1, figura
1.1 .
Familia de standarde a apărut pentru prima dată în 1987 pe baza unui standard britanic și
a fost extinsă în principal din versiunea sa din 1994 și se află în prezent în versiunea sa din 2008.
Principalul standard al familiei este: ISO 9001: 2000 - Sisteme de management al calității -
Cerințe. Un alt standard este obligatoriu față de cel precedent: ISO 9004: 2000 - Sisteme de
management al calității - Ghid pentru îmbunătățirea performanței. Standardele ISO 9000 din
1994 au fost destinate, în principal, organizațiilor care au realizat un proces de producție și, prin
urmare, implantarea lor în societățile de servicii a fost foarte dificilă și, din acest motiv, continuă
să se creadă că este un sistem foarte birocratic. (www.iso.org, accesat în data de 19.10.2018)
Termenul de calitate totală este utilizat pentru a descrie procesul de a face ca principiile
de calitate să facă parte din obiectivele strategice ale unei organizații, de a le aplica tuturor
operațiunilor împreună cu îmbunătățirea continuă și a se concentra asupra nevoilor clientului de
lucruri bine realizate în timp.
Dezvoltarea unei calități totale pe scară internațională a dus la apariția mai multor modele
de excelență în management. Aceste modele au o utilizare dublă:
Acestea identifică principiile excelenței printr-un model de management al cadrului, care
constă în liste de bune practici aplicabile majorității organizațiilor.
Acestea servesc drept instrument de autoevaluare a personalului intern al organizațiilor.
Pe de altă parte, organizațiile care administrează aceste modele le diseminează prin livrarea
anuală a premiilor care sunt livrate ca urmare a evaluărilor externe efectuate de personal din
afara organizației. (Evans, Lindsay, 2005)
Termenul folosit pentru noul concept de calitate de astăzi este managementul calității
totale sau TQM1. Vechiul concept este reactiv, conceput pentru a corecta problemele de calitate
după ce acestea apar. Noul concept este proactiv, conceput pentru a construi calitatea în designul
de produse și procese. (Stanciu, 2008)
Ceea ce caracterizează TQM este concentrarea pe identificarea cauzelor profunde ale
problemelor de calitate și pe corectarea lor la sursă, spre deosebire de inspectarea produsului
după ce a fost realizat. TQM cuprinde nu numai întreaga organizație, ci subliniază că nivelul
calităţii este condus de client. TQM încearcă să încorporeze calitatea în toate aspectele
organizației. Este preocupat de aspectele tehnice ale calității, precum și de implicarea oamenilor
în calitate, cum ar fi clienții, angajații companiei și furnizorii. Aici ne uităm la conceptele
specifice care alcătuiesc filosofia TQM. (Olaru, 1999)

1
TQM (Total Quality Management) reprezintă o strategie de management ce are drept țintă includerea calității în
toate operațiunile unei organizații.
7
 Prima caracteristică a TQM este concentrarea companiei asupra clienților săi. Calitatea
este definită ca îndeplinind sau depășind așteptările clienților. Scopul este de a identifica și de a
satisface nevoile clienților. TQM recunoaște că un produs perfect realizat nu are valoare prea
mare dacă nu este ceea ce dorește clientul. Prin urmare, putem spune că, calitatea este condusă
de client. Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor să se determine ce dorește clientul, deoarece
gusturile și preferințele se schimbă. (Stanciu, 2008)
Companiile trebuie să-și amintească întotdeauna că nu ar fi în afaceri dacă nu ar fi pentru
clienții lor. (Sarbu et. al., 2013)
Un alt concept al filosofiei TQM este concentrarea pe îmbunătățirea continuă. Sistemele
tradiționale au funcționat presupunând că, odată ce o companie a atins un anumit nivel de
calitate, a avut succes și nu a necesitat îmbunătățiri suplimentare. Tindem să ne gândim la o
îmbunătățire în ceea ce privește obiectivele care trebuie realizate, cum ar fi trecerea unui test de
certificare sau reducerea numărului de defecte la un anumit nivel. În mod tradițional, schimbarea
pentru managerii americani implică o magnitudine mare, cum ar fi restructurarea organizațională
majoră. (Negrea, 2005)
Japonezii, pe de altă parte, cred că cele mai bune şi mai durabile schimbări provin din
îmbunatăţiri treptate. Pentru a utiliza o analogie, ei cred că este mai bine să luăm în mod frecvent
doze mici de medicament decât să luăm o doză mare. Îmbunătățirea continuă, denumită kaizen
de către japonezi, impune ca societatea să se străduiască continuu să fie mai bună prin învățare și
rezolvarea problemelor. Deoarece nu putem realiza niciodată perfecțiunea, trebuie să evaluăm
întotdeauna performanțele noastre și să luăm măsuri pentru a le îmbunătăți. (Sarbu et. al., 2013)
Controlul total al calității (TQC) este o filozofie de management dezvoltată de
Feigenbaum în Statele Unite și Ishikawa în Japonia. Potrivit Feigenbaum, TQC este un sistem
care integrează eforturile de dezvoltare, întreţinere şi îmbunătăţire a calităţii diverselor echipe ale
organizaţiei pentru a permite livrarea produselor la cele mai economice niveluri şi cu cel mai
înalt nivel de satisfacţie a clienţilor. (Negrea, 2007)
Concepția lui Feigenbaum privind TQC implică un efort de calitate la nivel
organizațional, care face parte dintr-un efort mai mare numit Total Quality Management (TQM),
care se concentrează asupra clientului și ia în considerare aplicarea intensivă a tehnicilor și
principiilor statistice așa cum este prevăzut de Juran și Deming. (Negrea, 2007)
Pe de altă parte, abordarea TQC în conformitate cu Ishikawa corespunde mai mult
conceptului de management total al calității acceptat global și, de fapt, în prezent, denominația
japoneză trece de la TQC la TQM. În termeni simpli, TQC japonez “înseamnă pur și simplu că
facem ceea ce trebuie să facem”. Potrivit lui Ishikawa, TQC corespunde participării totale a

8
organizației la dezvoltarea, proiectarea, fabricarea și menținerea unui produs de calitate care este
cel mai economic, mai util și întotdeauna satisfăcător pentru consumator.( Stanciu, 1992)
TQC japonez cuprinde concepte care au fost adaptate de nord-americani și sunt
cunoscute ca Six Sigma, Lean Manufacturing, întreținerea productivă totală, afișarea funcției
calității, cercurile de calitate și alte discipline legate de calitate.
Când Ishikawa a început studiul controlului calității (QC) datorită interesului său față de
metodele statistice, a avut ideea că acestea ar contribui la redresarea economică a Japoniei după
cel de-al doilea război mondial. Japonia nu era o țară în curs de dezvoltare: industria sa făcuse
deja realizări importante, cum ar fi fabricarea navelor și a avioanelor de război, dar până atunci
exportul țării era format din produse ieftine și de slabă calitate.
Societatea japoneză s-a comportat irațional, iar acesta a crezut că a găsit soluția în
aplicarea QC. Ishikawa consideră că două dintre motivele pentru care aliații au câștigat războiul
au fost aplicarea QC și statisticile moderne. La acea vreme, metoda de administrare a lui Taylor
era predominantă în Japonia, iar QC era doar o inspecție. (Stanciu, 1992).
După război, Japonia a importat mai multe tehnici de gestionare din lumea occidentală,
inclusiv QC Statistic, introdus de Deming și dezvoltat ca o inițiativă de management datorită
contribuțiilor lui Juran. Calitatea QC a lui Ishikawa se bazează pe conceptele de caracteristici de
calitate reale și de caracteristici de calitate substitutive, componente ale analizei calității.(Negrea,
2007)
Calitatea reală este cea care satisface cerințele consumatorilor, în timp ce standardele
pentru produse și limitele de proiectare sunt nesigure pentru a determina calitatea.
Caracteristicile de calitate reale corespund cu ceea ce clientul cere cu adevărat. (Sarbu et. al.,
2013). Pe de altă parte, caracteristicile de calitate substitutive corespund condițiilor necesare
atingerii calității reale, determinate, în general, de normele tehnice și sunt reprezentate ca fiind
cauzele din diagrama Fishbone.

1.3 Excelentă în afaceri şi premiile calităţii – stadiul actual în evoluţia conceptului

“calitate”

Modelele de excelență sunt modele de calitate a afacerilor care se aplică oricărui tip de
companie, însă în aceste modele, spre deosebire de standardele internaționale ISO, acestea nu
menţionează exact ceea ce trebuie făcut. (Olaru, 1999)
În standardele ISO, dacă organizația respectă cerințele stabilite de standard, compania
este certificată cu sigiliul respectivului standard. Modelele de excelență se bazează pe sisteme de

9
punctare prin măsurare (nu pe valoare absolută) și se obțin diferite etichete în funcție de
implicarea organizației în sistem, printre alte aspecte care trebuie luate în considerare.
Un model de calitate sau excelență este o metodologie care permite oricărei organizații să
efectueze o autoevaluare sau o testare, printr-o revizuire sistematică a strategiilor și practicilor
sale de management. Practic, și pentru a o expune în modul cel mai simplu, modelul este compus
dintr-un set de întrebări și criterii ordonate de zonele de management. (Evans, Lindsay, 2005)
Aceste întrebări și criterii sunt concepute astfel încât în exercițiul de discuții care are loc
atunci când se oferă răspunsurile, se generează o evaluare critică a tuturor aspectelor relevante
ale managementului actual al organizației. În același timp, se identifică şi care sunt practicile
care trebuie îmbunătățite și acele practici care constituie punctele forte ale organizației în toate
domeniile de management. Conceptele și valorile pe care se construiește modelul sunt cele
cunoscute sub numele de Total Quality. (Olaru, 1999)
Cu toate acestea, niciun model nu preferă un anumit stil, nici nu recomandă punerea în
aplicare a anumitor practici și nici nu sugerează utilizarea unor metodologii sau sisteme de
management în detrimentul altora. De asemenea, nu recomandă ce plan de acțiune să se urmeze
sau cum să se dezvolte un plan de calitate.
Utilizarea modelelor de calitate ca referință pentru autoevaluare a început în Japonia în
anii 1950, odată cu stabilirea Premiului Deming; apoi în deceniul al 80-lea premiul Malcolm
Baldrige a fost elaborat în Statele Unite; mai târziu, la începutul anilor '90, a fost dezvoltat
primul model regional, cunoscut sub numele de EFQM - Fundația Europeană pentru
Managementul Calității.(Olaru, 1999)
Principalele caracteristici ale modelelor de excelență:
- Aplicarea modelelor este pentru orice tip de companie.
- Abordarea globală a modelelor de excelență este echivalentă cu gestionarea calității
totale.
- Calitatea nu se aplică numai clientului, ci și acționarilor și altor părți ale organizației.
- Aplică îmbunătățirea continuă și autoevaluarea
- Există controale, dar nu audituri
- Sunt orientate spre îmbunătățirea și obținerea premiilor, nu a certificării.
- Se identifică punctele forte și domeniile de îmbunătățire a organizației. (Olaru, 1999)
Cele mai relevante modele de excelență sunt ilustrate în anexa nr.1, figura 1.2.

Toate modelele de excelență au o modalitate de a recunoaște public acele companii sau

organizații care le aplică și de a disemina în mediul în care intenționează să influențeze acele

10
practici care sunt demne de a fi evidențiate și imitate. Premiul de calitate asociat fiecărui model
este modul în care recunoașterea respectivă este obținută. (Olaru, 1999)
Premiile de calitate au fost concepute ca un instrument de stimulare a implementării
planurilor de calitate totală în companii. În plus față de recompensarea companiilor de vârf,
acestea îndeplinesc o a doua funcție, ele sunt din ce în ce mai folosite ca instrument de evaluare
și îmbunătățire a sistemului de calitate al unei companii. În prezent, premiile oferă companiilor
un model de urmat care le permite să se evalueze singure, identificând punctele forte și zonele de
îmbunătățire.
Putem găsi două căi diferite, însă ne confruntăm cu progresul spre calitate. Pe de o parte,
există standardele ISO 9000, al căror scop este de a crea un sistem de asigurare a calității care,
prin implementarea sa, permite companiilor să se angajeze în calitate și să o poată demonstra
societăţii prin obținerea de certificate acordate de entitățile de certificare și care pot să fie legate
de procesele companiei (standardele ISO 9000) sau de produsele sale. (Negrea, 2007)
Pe de altă parte, există și alte modele de management numite “modele de excelență în
afaceri”, inclusiv cele europene, orientate spre rezultat prin îmbunătățirea și gestionarea continuă
a resurselor umane, completând astfel lipsă de concentrare a standardelor ISO asupra
rezultatelor. Aceste modele care reprezintă Calitatea Totală se bazează pe Marele Premiu pentru
Calitate, care urmărește identificarea și recompensarea companiilor care au atins niveluri mai
înalte în implementarea managementului calității și a căror aplicare permite progresul pe calea
îmbunătățirii continue.(Olaru, 1999)
De asemenea, premiile oferă clienților și consumatorilor o mai mare încredere,
asigurându-i că, compania lucrează cu un proces care garantează calitatea produsului sau
serviciului furnizat. (Sârbu, 2013)
Primul premiu național de calitate a fost elaborat în 1951 în Japonia, primind numele de
“Premiul Deming”, în semn de omagiu pentru Edward Deming, medic american care după
război, cu învățăturile sale despre calitate a ajutat Japonia să iasă din situația dificilă în care a
rămas. În Occident, crearea Premiului Național de Calitate, similar cu premiul Deming din
Japonia, a avut loc mult mai târziu.(Olaru, 1999)
La începutul anilor '80, Statele Unite, îngrijorate de pierderea productivității și, mai ales,
de competitivitatea economiei, au încercat să încurajeze companiile americane să pună în
aplicare programe de calitate atunci când au descoperit că Japonia a avut rezultate excelente. În
acest context, Malcom Baldrige Award a fost creat, în memoria celui care a fost secretarul de
comerț al SUA până în 1987, şi care a murit într-un accident și a fost principalul motor al creării
sale. (Olaru, 1999)

11
 Premiul evoluează în fiecare an acoperind golurile pe care le-au avut primele criterii, însă
este puțin cunoscut și folosit în afara Statelor Unite. În același sens, în Europa există premii
naționale pentru calitate în aproape toate țările, dar niciunul nu a atins impactul internațional al
celor precedente. Prin urmare, în 1988 a fost creată o inițiativă comună pentru stabilirea unui
premiu european pentru calitate, iar 14 companii din diferite sectoare au înființat Fundația
Europeană pentru Managementul Calității (EFQM), ajungând la 230 de membri în 1992. (Evans,
Lindsay, 2005)
Una dintre cele mai importante acțiuni a fost promovarea creării premiului european de
calitate, care a luat fiinţă în 1991, iar premiile europene de calitate au fost acordate la Madrid în
octombrie 1992, de către regele Juan Carlos.
Ar trebui să se înțeleagă că premiul reprezintă o piatră de hotar formală care îşi propune
să încurajeze organizațiile să ia inițiativa de a se autoevalua pentru a-și îmbunătăți
competitivitatea și performanța. Nu este o selecție a « celui mai bun » dintr-o ţară sau regiune,
deoarece procesul de atribuire în sine nu include căutarea și selectarea unor organizații excelente.
Ceea ce se poate afirma este că organizațiile care primesc premii naționale sau regionale
de calitate își proiectează sistemele în conformitate cu principiile Total Quality, au practici bine
integrate care devin modele ce trebuie urmate și obțin rezultate susţinute la cel mai înalt nivel de
calitate. Este important de observat că un astfel de nivel al excelenței este evaluat în mod
ponderat pentru toate domeniile modelului și nu exclusiv pentru rezultatele financiare sau de cota
de piață. (Olaru, 1999)

12
 Capitolul II. Informaţii generale privind calitatea telefoanelor smartphone

2.1 Telefonul mobil – realizarea tehnică ce a revoluţionat comunicaţiile dintre

indivizi

Folosirea telefonului mobil pentru a vorbi cu o altă persoană, nu are norme și utilizări
diferite de folosirea telefonului tradițional. Ceea ce conferă acestui obiect propria caracteristică,
care afectează comunicarea, este caracteristica mesajelor și portabilitatea lor. (Bridgewater,
2010)
Utilizarea obișnuită a telefonului mobil și generalizarea trimiterii mesajelor au cauzat
utilizarea unui limbaj adecvat bazat pe abrevieri, care poate cauza multe probleme de
comunicare, indiferent de folosirea necorespunzătoare a limbii noastre. Deși pot părea evidente
iar scurta extindere a mesajului aproape le obligă, protocolul social sfătuiește să nu se utilizeze
acest tip de abrevieri care nu înseamnă nimic și ne distrug limba.
În ciuda dezavantajelor sale, a devenit o modalitate rapidă și ușoară de informare în
masă. În prezent, a fost pusă în aplicare utilizarea “platformelor de mesaje” pe care multe
companii le utilizează în scopuri comerciale sau de informare generală; de exemplu, mesajele
companiilor de telefonie mobilă, trimise utilizatorilor lor pentru a informa despre promoții,
reduceri.
O altă chestiune este că putem deţine un telefon și începe o conversație oriunde, iar acest
lucru, evident, a permis o mai bună comunicare și localizare a oamenilor, dar și, în unele cazuri,
o lipsă de bunăvoință pentru oamenii din jurul nostru. (Bridgewater, 2010)
Deţinerea telefonului în multe cazuri a devenit o necesitate, fără a evalua faptul că poate
deranja oamenii cu care ne întâlnim, la prânz, la o conferință etc. Folosirea obișnuită a
instrumentelor, cum ar fi e-mail sau telefon mobil, nu ar trebui să ne facă să neglijăm modul în
care comunicăm cu mediul nostru. Trebuie să ținem mereu cont de faptul că în orice acțiune de
13
comunicare pe care o inițiam, transmitem ceea ce, cum și cine suntem, prin urmare,
personalitatea noastră și imaginea pe care vrem să o aibă alții despre noi sau despre compania
noastră.
Telefonia mobilă, denumită și telefonie celulară, constă în principal din două părți
principale: o rețea de comunicații (sau o rețea de telefonie mobilă) și terminale (sau telefoane
mobile) care permit accesul la respectiva rețea.
Telefoanele mobile de astăzi au devenit un instrument foarte util datorită comunicării
ușoare între oameni. Telefoanele mobile au aplicații diferite care pot facilita diferite sarcini
zilnice.
Definim telefonia mobilă ca acel sistem de transmisie în care utilizatorul are un terminal
care nu este fix și care nu are cabluri și care, prin urmare, permite o mobilitate și o locație foarte
mare în zonă geografică în care se află rețeaua. În ultimii ani a fost atins un mare succes la nivel
mondial, datorită în mare parte evoluției proprii a tehnologiei, ieftinirii terminalelor, reducerii
tarifelor și competiției de piață. În plus, transmisia prin radio are câteva avantaje pe care
sistemele de abonaţi în telefonia fixă nu le au. De exemplu, încărcarea este independentă de
distanța care trebuie acoperită. (Koski, Kretschmer, 2007)
În transmisie găsim numeroase medii și sisteme care rezolvă diferitele nevoi ale
utilizatorilor, pentru transmisii fie în clădiri închise, fie deschise (pe stradă).
Telefonul mobil este un dispozitiv electronic care permite accesul și utilizarea serviciilor
rețelei de telefonie mobilă. De asemenea, se numește celular în majoritatea țărilor, deoarece
serviciul operează printr-o rețea de celule, unde fiecare antenă de receptare de semnal este o
celulă, deși există și rețele de telefonie mobilă.
Începând cu secolul 21, telefoanele mobile au dobândit funcționalități care depășesc cu
mult limitarea la apelarea, traducerea sau trimiterea de mesaje text, putându-se spune că au fost
unificate (nu înlocuite) cu dispozitive diferite, cum ar fi PDA, camere foto, agendă electronică,
ceas cu alarmă, calculator, microproiector, GPS sau player multimedia, precum și posibilitatea
de a efectua o multitudine de acțiuni într-un dispozitiv portabil mic. Acest tip de evoluție a
telefonului mobil este cunoscut ca un telefon inteligent (sau un telefon automat). (Rennhoff,
Routon, 2016)
Majoritatea mesajelor schimbate prin acest mijloc nu se bazează pe voce, ci pe scriere. În
loc să vorbească în microfon, tot mai mulți utilizatori - în special tinerii - utilizează tastatura
pentru a trimite mesaje text. Totuși, deoarece trebuie să introducă caracterele în terminal, a
apărut un limbaj în care cuvintele, simbolurile și numerele sunt abreviate. Deși scrierea este mult
mai inconfortabilă decât vorbitul, având în vedere costul său redus, a devenit o alternativă
serioasă la mesajele vocale.
14
 Limbajul SMS este despre a scurta cuvinte, despre a înlocui unele dintre ele prin
simbologie simplă sau de a evita anumite propoziții, prin a folosi foneme și altele. Cauza
principală este că SMS-ul individual a fost iniţial limitat la 160 de caractere, iar dacă această
limită era depășită, mesajul individual se diviza în mai multe mesaje, înmulțind în mod logic
costul trimiterii. (Rennhoff, Routon, 2016)
Potrivit unui studiu britanic, printre utilizatorii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani, 42%
îi folosesc pentru a flirta; 20%, pentru a stabili întâlniri romantice, și 13%, pentru a rupe o
relație.
Unii analiști sociali se îngrijorează că aceste mesaje, cu jargonul lor de ortografie și
sintactică, duc la faptul că tinerii nu mai știu să scrie corect. Cu toate acestea, alții cred că
favorizează renașterea comunicării scrise într-o nouă generație. Unii oameni preferă să trimită
mesaje text (SMS) în loc să vorbească direct din motive economice. Întrucât costul SMS-urilor
este foarte accesibil în fața apelului și durata apelului.
Limbajul MMS sau Multimedia Message Service este cea mai ușoară și cea mai veche
modalitate de transmitere a unor informații audio, foto, video cu ajutorul telefoniei mobile. Acest
serviciu de tip media, este folosit anterior erei internetului mobil în România.
Comunicarea este un proces vital pentru dezvoltarea individului și a societății. În prezent,
posibilitățile de comunicare la distanță s-au înmulțit într-un număr mare, iar una dintre cele mai
populare mass-media din lume este telefonul mobil.
Cu câțiva ani în urmă, a fost un mediu puțin accesibil datorită costului său ridicat, dar
prețul său a scăzut treptat și acum aproape oricine are posibilitatea de a avea unul. Există multe
telefoane de diferite forme și dimensiuni, de diferite culori și stiluri, cu multe sau puține
accesorii. O multitudine de magazine specializate în acest domeniu există în țara noastră.
(Rennhoff, Routon, 2016)
Nu numai comunicarea orală, ci și comunicarea scrisă și chiar expresiile verbale noi care
au ca scop diversificarea limbajului existent și simplificarea acestuia pentru utilizarea în acest
mediu. Toate acestea au fost inspirate de un dispozitiv atât de mic, dar în același timp atât de
versatil. În ciuda faptului că nu este instrumentul cel mai ieftin, telefonul mobil a devenit o parte
fundamentală a vieții de zi cu zi a studenților, profesioniștilor, gospodinelor etc.

2.2 Evoluţia calităţii telefoanelor ”inteligente” şi perspective de dezvoltare

Istoria telefonului mobil datează de la începutul celui de-al doilea război mondial, unde
se observase deja că comunicarea la distanță a devenit necesară, de aceea compania Motorola a

15
creat un aparat denumit Handie Talkie H12-16, care era un dispozitiv care permitea contactul cu
trupele prin unde radio ale căror bandă de frecvențe la acel moment nu depăşea 600 kHz.
Ei au început să perfecționeze și să adapteze caracteristicile acestui nou sistem
revoluționar, deoarece acesta a permis comunicarea la distanță. În anii 1980, a fost creat un
instrument care a preluat resurse similare Handie Talkie, dar a fost destinat oamenilor care erau,
de obicei, oameni de afaceri importanţi. (Koski, Kretschmer, 2007)

Prima generație (1G)

În 1981, producătorul Ericsson lansează sistemul NMT 450 (telecomunicații mobile
nordice, 450 MHz). Acest sistem a continuat să utilizeze canale radio analogice (frecvențe în
jurul valorii de 450 MHz) cu modulație de frecvență (FM). A fost primul sistem de telefonie
mobilă din lume, așa cum se înțelege până în prezent. (Bridgewater, 2010)
Echipamentul 1G poate părea oarecum voluminos conform standardele de astăzi, dar a
fost un progres pentru timpul său, deoarece putea fi purtat și utilizat de o singură persoană.
A doua generație (2G)
În anii 1990 s-a născut a doua generație, care utiliza sisteme precum GSM, IS-136, iDEN
și IS-95. Frecvențele folosite în Europa au fost 900 și 1800 MHz.
Dezvoltarea acestei generații are ca piatră de temelie digitalizarea comunicațiilor.
Comunicările digitale oferă o calitate mai bună a vocii decât comunicațiile analogice, în plus
nivelul securității este mărit, iar fabricarea terminalului este simplificată (cu reducerea costurilor
pe care aceasta le implică). În acest moment s-au născut câteva standarde de comunicații mobile:
D-AMPS (SUA), Personal Cellular Digital (Japonia), cdmaOne (SUA și Asia) și GSM.
Mulți operatori de telefonie mobilă au implementat accesul pe mai multe divizii de timp
(TDMA) și accesul multiplu (CDMA) pe rețelele existente de amplificatoare, transformându-le
astfel în rețele D-AMPS. Acest lucru a adus un avantaj pentru ca aceste companii să realizeze o
migrare a semnalului analogic la semnalul digital fără a fi nevoie să schimbe elemente cum ar fi
antene, turnuri, cabluri etc. În mod exclusiv, această informație digitală a fost transmisă pe
aceleași canale (și prin urmare, frecvențe radio ) deja existente și în uz de rețeaua analogică.
Diferența mare este că, prin tehnologia digitală, a devenit posibilă realizarea multiplexării, astfel
încât într-un canal destinat în prealabil să transmită o singură conversație în același timp a
devenit posibilă transmiterea mai multor convorbiri simultan, crescând astfel capacitatea
operativă și numărul de utilizatori care ar putea utiliza rețeaua în aceeași celulă la un moment
dat. (Kivi, Smura, 2012)
De fapt, GSM și-a îndeplinit toate obiectivele, dar după un timp a început să se apropie
de uzură deoarece a oferit doar un serviciu de voce sau date la viteză mică (9,6 kbit / s), iar piața
16
a început să solicite servicii multimedia care au făcut necesară o creștere a capacităţii de transfer
a datelor a sistemului. În acest moment, ideea de 3G începe să se contureze, dar din moment ce
tehnologia CDMA nu era destul de matură la acel moment, s-a decis să se realizeze un pas
intermediar: 2.5G. (www.wipp.org, accesat in data de 02.12.2018)

Generație de tranziție (2.5G)

Deoarece tehnologia 2G a fost mărită la 2.5G, care include noi servicii precum EMS și
MMS:
- EMS este serviciul de mesagerie îmbunătățit, permite includerea de melodii și
pictograme în cadrul mesajului bazat pe sms; un EMS este egal cu 3 sau 4 sms-uri.
- MMS (Sistem de mesagerie multimedia). Acest tip de mesaje este trimis prin GPRS și
permite introducerea de imagini, sunete, clipuri video și text. Un MMS este trimis sub forma
unui diapozitiv, pe care fiecare șablon poate conține doar un fișier din fiecare tip acceptat, adică
poate conține doar o singură imagine, un sunet și un text în fiecare șablon. Este demn de
menționat faptul că nu este posibil să se trimită un videoclip cu o lungime mai mare de 15
secunde.
Pentru a furniza aceste servicii noi a fost nevoie de o viteză mai mare de transfer de date,
ceea ce a devenit o realitate cu tehnologiile GPRS și EDGE.
- GPRS (General Packet Radio Ser vice) permite rate de transfer de la 56 kbit / s la 114
kbit / s.
- EDGE (Rate Enhanced Data for GSM Evolution) permite rate de date de până la 384
kbit / s.

A treia generație (3G)

Generaţia 3G se datorează nevoii de creștere a capacității de transmitere a datelor pentru
a putea oferi servicii cum ar fi conexiunea la Internet de la dispozitivele mobile, videoconferință,
televiziune și descărcări de fișiere. În acest moment dezvoltarea tehnologică a făcut deja posibil
un sistem complet nou: UMTS (Universal Mobile Telecommunications System).
UMTS utilizează tehnologia CDMA, care o face să atingă viteze foarte ridicate (de la 144
kbit / s la 7.2 Mbit / s, în funcție de condițiile de teren). (www.wipp.org, accesat în data de
02.12.2018)
UMTS a fost un succes total în domeniul tehnologic, dar nu a triumfat excesiv în aspectul
comercial. A fost de așteptat să aibă vânzări mai bune ca GSM, dar într-adevăr nu s-a dovedit a
fi așa, deoarece, aparent, majoritatea utilizatorilor s-au obişnuit cu transmisia de voce și transfer
de date prin GPRS și EDGE. (Bridgewater, 2010)
17
 A patra generație (4G)
Generația 4 sau 4G este evoluția tehnologică care oferă utilizatorilor de telefoane mobile
o lărgime de bandă mai mare care permite, printre multe alte lucruri, recepția televiziunii în High
Definition. De exemplu, putem menționa conceptul de telefon mobil Nokia Morph.
Astăzi există un sistem de acest nivel care funcționează efectiv numai cu unele companii
americane, denumit LTE.
În fiecare an, în domeniul smartphone-urile sunt lansate câteva inovații. În 2018 am văzut
tendințe precum ecrane de 18:9 sau recunoaștere facială. Dar dacă privim înapoi, smartphone-
urile nu au evoluat atât de mult de când Steve Jobs a schimbat lumea în 2007, când a introdus
primul iPhone.

A cincea generație (5G)

Prima rețea 5G o fost activată în SUA, iar mai apoi a fost lansată în Polonia de către T-
Mobile. Inteligența artificială, ecranele pliabile sau conexiunea 5G sunt pregătite să ajungă la
smartphone-urile românilor în 2019 și 2020.
Dar un model de testare pe deplin funcțional este diferit de a fabrica acest model la scară
industrială și la un cost accesibil. Ecranele pliabile au fost deja o realitate pentru câteva luni, însă
în versiunea cea mai de bază și mai dificilă. Ele nu sunt ecrane pliabile în sensul în care se
îndoaie, ci două ecrane rotative care funcționează împreună.
Dar smartphone-urile viitorului nu vor folosi acest tip de ecrane, ci ecranele reale
flexibile, care se îndoaie și se răsucesc precum o hârtie. Acestea au putut fi văzute timp de ani de
zile în târgurile de tehnologie, dar nu au reuşit încă să fie produse pe scară largă.
Huawei, Samsung Galaxy X, și chiar noul Apple iPhone pentru 2019, ar putea avea
ecrane flexibile, potrivit zvonurilor din ultimele luni. Apple a investit 2,9 miliarde de dolari în
panourile LG și se spune că are ecrane pliabile disponibile pentru anul viitor.
De asemenea, putem spune că inteligența artificială va fi una din caracteristicile de bază
ale smartphone-urilor viitorului. În prezent există trei tipuri de inteligență artificială implantate în
telefoanele mobile. Pe de o parte, există inteligență artificială standard, care constă în a acționa
într-o cantitate mare de date. În general, inteligența artificială oferă aceleași răspunsuri la aceeași
problemă. Este folosită pentru sarcini simple, cum ar fi recomandarea unui restaurant în funcție
de alegerile, locația sau ordinea de zi a utilizatorului. (Rennhoff, Routon, 2016)
Tehnologia Machine Learning permite unui dispozitiv să învețe din greșelile sale. Atunci
când eșuează într-o acțiune, data viitoare oferă o soluție diferită, până când reușește. El nu face
aceleași greșeli, deși poate să comită unele noi. Telefoanele mobile utilizează această tehnologie
18
pentru activități cum ar fi identificarea persoanelor și a obiectelor dintr-o fotografie, pentru
recunoașterea facială. (Kivi, Smura, 2012)
În cele din urmă, Deep Learning este cea mai avansată formă pe care o are în prezent
Inteligența Artificială. Este ca şi Machine Learning, dar cu abilitatea de a lua decizii bazate pe
date. Asistenții virtuali ai telefoanelor mobile folosesc Deep Learning pentru a învăța obiceiurile
utilizatorului și a face recomandări pe baza acestora.
În 2018, inteligența artificială este folosită atunci când este necesară analizarea datelor și
există o bază de date vastă de comparat. După cum am văzut, pentru a identifica obiectele și
persoanele din fotografii sau pentru a recomanda restaurante sau filme. Este, de asemenea,
folosită de aplicații pentru a oferi funcții avansate în sarcini în care datele se schimbă.
De exemplu, astăzi, multe telefoane mobile pot face efectul Boken (estomparea
fundalului unei fotografii) cu un singur senzor, folosind inteligența artificială, atunci când sunt
de obicei necesari doi senzori (unul se concentrează asupra persoanei și a altul pe fundal).
În sfârșit, este folosit de asistenți personali, cum ar fi Siri sau Asistentul Google, pentru a
oferi mai multe răspunsuri umane, pentru a recunoaște poreclele și rudele. Ei sunt deja capabili
să înțeleagă ordine precum “Apelează-l pe tatăl meu și spuneți-i că nepotul lui va mânca mâine”.

2.3 Avantaje şi dezavantaje pe care le poate avea un telefon ”inteligent”

Telefonul mobil ne-a schimbat complet stilul de viață și în zilele noastre a combinat o
serie de caracteristici care îl fac unic și chiar și-a lăsat la o parte primul său scop, acela de a
scurta distanțele de comunicare între utilizatori. Într-o epocă în care vedem multe inovații într-o
perioadă mai scurtă de timp, aceste dispozitive mici aduc cu ele elemente noi care acoperă orice
problemă pe care o avem.
Chiar și așa, nu totul poate fi perfect și cu popularitatea în creștere a telefoanelor mobile,
au existat și inconveniente pe care în trecut nu le-am fi putut imagina niciodată. Faptul că suntem
capabili să ne conectăm în orice moment ne face, de asemenea, mai vulnerabili la alte tipuri de
pericole. De asemenea, avem problemele care apar din dependența de telefoane mobile sau pur și
simplu distragerea care poate fi provocată atunci când prioritățile noastre sunt diferite. (Kivi,
Smura, 2012)
Avantaje
Telefoanele inteligente sunt destul de convenabile atunci când vine vorba de a comunica
cu cineva, deoarece unul dintre scopurile lor principale a fost de a facilita comunicarea între
oameni și într-un moment în care timpul este foarte valoros, viteza cu care vorbim cu altcineva
este foarte importantă.
19
 Cu cele mai recente actualizări, putem naviga pe Internet în orice moment și fiind
conectaţi la rețea ne permite să obținem informații utile și relevante pentru noi, de la știri locale
și noutăţi, la accesul la reţelele sociale.
De asemenea, datorită conexiunii pe care o au aceste dispozitive, avem astfel instrumente
de poștă electronică, mesageria instantă și posibilitatea de a edita şi crea documente. (Koski,
Kretschmer, 2007)
Datorită faptului că majoritatea populației utilizează un telefon inteligent, este convenabil
în situații de urgență, deoarece în situația în care apare o urgenţă, serviciile medicale, serviciile
de securitate etc. vor fi întotdeauna disponibile.
Cu un număr mare de aplicații disponibile pe piață, putem alege să descărcam unul care
ne ajută în programul de studii, care ne permite să învățăm o altă limbă sau care pur și simplu
servește ca suport pentru cursuri la orice nivel educațional.
În ultimul timp, telefoanele inteligente au devenit dispozitive complexe care ne permit să
facem fotografii și videoclipuri şi să le partajăm între familie și prieteni, să realizăm înregistrări
vocale, să consultăm locația noastră cu hărți, să folosim programe cu cele mai noi funcţionalităţi,
etc. (Bridgewater, 2010)
Dezavantaje
Unul dintre cele mai importante dezavantaje este dependența care poate fi cauzată de
includerea de noi aplicații de orice ţip: jocuri, mesaje, videoclipuri etc. Acest lucru se poate
întâmpla în special în cazul adolescenților care caută un mod de a se distra și de a găsi în
telefoanele inteligente mediul perfect împotriva plictiselii.
Cele de mai sus afectează și interacțiunea pe care o avem în viața reală, deoarece
petrecând mult timp în mica lume virtuală oferită de aplicaţii, pierdem din vedere prieteniile
noastre și chiar mai multe lucruri.
Distracția pe care o poate provoca ar afecta negativ viețile noastre, atât pentru
adolescenți, cât și pentru adulți, deoarece prioritățile noastre pot fi confundate și performanța la
școală sau la locul de muncă va scădea. În plus față de situațiile care necesită atenția noastră
deplină, cum ar fi conducerea unei mașini și vorbirea la telefon sau revizuirea mesajelor noastre,
poate duce la ceva mult mai grav pentru noi și pentru cei din jurul nostru.
Cu posibilitatea ca toată lumea să fie conectată, tema vieții private a luat de asemenea o
importanță deosebită, deoarece prin tehnologia smartphone-urilor se pot accesa toate rețelele
sociale și, prin urmare, o mare parte a vieții noastre personale este expusă lumii întregi.
Unele dintre componentele telefoanelor inteligente pot fi dăunătoare pentru sănătate
deoarece utilizează materiale care pur și simplu nu se găsesc în natură și expunerea prelungită la
acestea ar avea consecințe grave. De asemenea, s-au raportat cazuri de explozie datorită
20
supraîncălzirii bateriilor și dacă luăm în considerare faptul că, atunci când vorbim, o facem cu
dispozitivul atașat pe față, este important să luăm măsuri de precauție sau să fim atenţi ce marcă
alegem. (Kivi, Smura, 2012)
Așadar, vedem cum telefonul inteligent a adus o schimbare a modului în care
comunicăm, dar și a felului în care primim informațiile și avantajele și dezavantajele care au
apărut din toate acestea. Într-un moment în care majoritatea oamenilor au un telefon inteligent
depinde de fiecare dintre ei să decidă dacă este necesar sau nu, atât pentru a aduce mai multă
ordine în viața lor, cât şi pentru a se juca şi a-şi petrece timpul liber, dar şi să conştientizeze că
există şi efecte negative. (Bridgewater, 2010)

Capitolul III. Aspecte privind piaţa telefoanelor smartphone din România

3.1 Caracteristicile ofertei de telefoane mobile de tip smartphone

Pătrunderea telefoanelor mobile în România este ridicată, iar aproape toată lumea are un
telefon mobil. Reţeaua de telefonie mobilă din România este GSM ca și în restul Europei. Astfel,
pentru turiştii veniţi din alte țări cu standardul GSM, în România nu va fi o problemă, atât timp
cât nu sunt blocaţi pentru un anumit operator. (Seceleanu, 2018)
Piața de telefonie mobilă din România este extrem de competitivă. Pentru a-și menține
cota de piață, jucătorii de telefonie mobilă introduc periodic produse și pachete inovatoare,
actualizează în mod regulat tehnologia și îmbunătățesc acoperirea. Ca urmare, România dispune
de servicii mobile excelente la un preț rezonabil.
Operatorii de telefonie mobilă sunt:
- Orange
- Vodafone
- Telekom
- Digi Mobil

21
 Contractele de telefonie mobilă în România
Companiile oferă diferite clauze contractuale iar acestea trebuie citite cu atenție înainte
de a fi semnate. Anterior, un contract putea oferi rate mai mici decât cardurile de credit, dar
ofertele de astăzi și pachetele de credite sunt adesea comparabile cu abonamentele pe termen
lung. Cu toate acestea, numai contractele permit cumpărarea unui dispozitiv la o rată de
actualizare. (Dumitrascu, 2018)
Contractele pot fi de la un an la doi ani și pot fi extinse fără probleme. Cu toate acestea,
completarea acestora înainte de perioada minimă poate fi mai dificilă, deoarece ar trebui să se
achite abonamente lunare până la sfârșitul perioadei minime de contract.
Operatorii de telefonie mobilă oferă o gamă largă de planuri de abonament, nevoi
specifice, care pot include apeluri gratuite nelimitate în rețea, apeluri gratuite către numere
specifice, minute gratuite naționale sau internaționale, precum și trafic de date.
Piața smartphone-urilor din România a crescut cu 40% în prima jumătate a anului 2018
comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, în timp ce consumatorii locali au cumpărat
dispozitive mai scumpe cu performanțe mai bune, potrivit Avenir Telecom, unul dintre cei mai
mari distribuitori de telefoane mobile și accesorii.
Reducerile oferite de operatorii de telefonie mobilă, precum și promoțiile agresive ale
comercianților online și offline au făcut ca românii să cumpere smartphone-uri de la companii
renumite. Producătorii și-au schimbat, de asemenea, strategiile și şi-au mutat accentul de la
smartphone-urile entry-level la segmentele mijlocii și înalte.
Prețul mediu al smartphone-urilor vândute în prima jumătate a anului 2018 a depășit 200
de euro, în creștere cu 13% față de prețul mediu înregistrat anul trecut.
Avenir Telecom, care este o filială a grupului francez cu același nume, operează una
dintre cele mai mari rețele de vânzare cu amănuntul în România, Internity, cu 50 de magazine în
toată țara. De asemenea, compania vinde smartphone-uri de pe piața locală sub marca Energizer.
(Dumitrascu, 2018)
Piața smartphone-urilor din România a stagnat oarecum în 2017, după câțiva ani de
creștere rapidă. Volumul livrărilor a fost de 3,1 milioane de unități, în scădere cu aproape 4%
față de anul precedent, în timp ce valoarea de piață a fost similară cu cea din 2016, la 687
milioane dolari, potrivit Internaţional Data Corporation (IDC). Acesta a fost un rezultat
dezamăgitor pentru mulți furnizori, având în vedere economia emergentă a României, care a
crescut cu 7% pe an în 2017 și a avut cea mai rapidă rată de creștere în Uniunea Europeană în al
patrulea trimestru. (Seceleanu, 2018)
Românii cumpără telefoane mai sofisticate, conform spuselor Alexandrei Rotaru,
analistul IDC pentru dispozitivele mobile din România. Acum, romanii au la dispoziţie
22
dispozitive 4G, cu ecrane mai mari decât înainte. Redresarea economică s-a reflectat într-o
mutare la telefoanele din intervalul de prețuri de 200-300 euro, precum și la modelele premium,
care sunt acum cele mai importante din volum pe piața smartphone-urilor. (Dumitrascu, 2018)
Samsung și-a păstrat poziția de lider pe piața de smartphone-uri din România. Deși
vânzătorul își concentrează publicitatea pe modele premium, are un portofoliu larg cu dispozitive
pentru majoritatea buzunarelor. Ca și în multe țări din Europa Centrală și de Est, liderul este din
ce în ce mai mult provocat de Huawei din China, care a mărit volumul de exporturi în România
în fiecare trimestru din 2018, reprezentând în final peste 20% din piața smartphone-urilor în
ultimele trei luni ale anului.
Relansarea smartphone-urilor Nokia a avut, de asemenea, un mare succes în România, o
țară în care telefoanele cu astfel de caracteristici au fost în mod tradițional vândute bine. Noua
gamă de smartphone-uri Android a capturat 4,8% din piața smartphone-urilor, cea mai mare cotă
de piață pentru smartphone-uri în orice țară din Europa Centrală și de Est.
Apariţia imprevizibilă, din cauza concurenței crescânde, este vânzătorul local Allview,
care a fost lider local în Europa Centrală și Balcani, dar transporturile unitare de smartphone-uri
s-au contractat cu 40% în 2018 față de 2017. Portofoliul său competitiv, limitat la dispozitive
3G, a fost din ce în ce mai trecut de consumatori, care au optat pentru modelele 4G cu ecrane
mai mari, de la concurenții internaționali.
Majoritatea românilor achiziționează telefoane dual-SIM, care reprezintă aproape trei
sferturi din segmentele de telefon inteligent și de pe piață. Potrivit prognozei IDC, piața
smartphone-urilor din România va crește moderat începând cu anul 2019, primele modele de 5G
fiind introduse în 2020. (Dumitrascu, 2018)

3.2 Particularităţi în ceea ce priveşte cererea telefoanelor mobile din România

Telefoanele precum Huawei P20 sau Xiaomi Redmi 5 Plus sunt unele dintre cele mai
vândute în zilele noastre. Datorită designului compact și detaliilor aplicării modelului modern cu
cel clasic, consumatorii au tot ce le trebuie pentru a se lăuda cu smartphone-ul.
Telefoanele mobile evoluează constant. De la un an la altul, realizăm nu numai varietatea
importantă care există pe piață, dar și cât de mult s-au schimbat de la un sezon la altul. Fiind la
curent cu cel mai bun smartphone înseamnă că nu ne scapă nici una din știrile curente, pentru că
numai atunci vom cunoaște mărcile care merită atenţia.
Mulțumită internetului, astăzi, este mult mai simplu să se cunoască caracteristicile
fiecăruia dintre telefoanele smartphone care există pe piață, dar și să se obţină o serie de opinii

23
din partea acelor persoane care au încercat deja produsul și care doresc ca restul lumii să ştie
cum funcționează și dacă merită într-adevăr să fie achiziţionat.
O mare varietate de telefoane mobile care există astăzi este ceea ce complică lucrurile
pentru decizie. De multe ori nu cunoaștem produsul pe care îl avem, pur și simplu pentru că nu
ne-a fost descris și când vine vorba de compararea acestuia cu altul, suntem susceptibili la
greşeli. (Dumitrascu, 2018)
Consumatorii români nu se deosebesc de totalitatea consumatorilor din restul Europei,
decât prin diferenţă semnificativă de venituri. Consumatorul român alocă în medie un buget
considerabil când vine vorba de achiziţionarea unui smartphone.
Deşi veniturile pe cap de locuitor nu sunt considerabil ridicate, bugetul alocat telefonului
mobil este unul oarecum crescut. Din acest motiv putem observa o mulţime de consumatori
români ce deţin telefoane performante şi scumpe precum Iphone 10, Iphone X, Huawei Mate 20
Pro, etc.

3.3 Tendinţe privind piaţa telefoanelor mobile în România

Telefonul mobil este una dintre cele mai mari povești de succes în domeniul electronicii
de larg consum, dar prețul multor produse este uneori extrem de ridicat. Convergența
caracteristicilor a văzut telefoanele cu cameră și, recent, smartphone-urile, aproape în întregime
ca fiind învelişul unor categorii distincte pe piața electronică în perioada 2005-2013. (Seceleanu,
2018)
Categoriile audio / video personale și imagistica au suferit în special. În 2007, produsele
smartphone nu erau atât de cerute, însă în următoarea perioadă cererea de smartphone-uri s-a
dublat. Camerele digitale și playerele MP3 și-au pierdut relevanța. În doar un an, două categorii
progresive au trecut de la creșterea cererii la o scădere de 10%.
Deși principalii producători precum Apple și Samsung prezintă telefoane noi cu mai
multe caracteristici și performanțe mai bune, vânzările de smartphone-uri au încetinit, iar piețele
principale sunt saturate.
Următorul catalizator pentru smartphone-uri ar putea să vină cu posibilitățile oferite de
rețelele wireless 5G sau de generația a cincea, factori noi de formă - dimensiunile fizice ale

24
sursei de alimentare, tipurile de conectori și tipul de plăci de bază - sau progresele în realitatea
virtuală și augmentată.
Timp de peste un deceniu, smartphone-ul a fost subiectul central al epocii digitale.
Evoluţia lor a dus la apariţia de dispozitive moderne, ecrane de înaltă rezoluție și margini netede
la aplicațiile și serviciile extrem de utilizate care rulează pe telefoane adesea ca servicii bazate pe
internet găzduite în cloud. Între timp, afişajele flexibile emergente care ar putea fi derulate până
la 10 sau 14 inci ar determina telefoanele să fie libere de a fi definite de dimensiunea ecranului.
Ca un exemplu, telefoanele Windows au fost mult timp „moarte” pentru Microsoft. Anul
trecut, Microsoft a intrat în domeniul telefoniei mobile, investind 7,6 miliarde de dolari pentru
achiziţionarea afacerii Nokia; cu toate acestea, compania are planuri interesante de a împinge
mobilul în PC-urile sale de generație următoare din 2019. Andromeda de la Microsoft este un
produs comprimat - suficient de mic pentru a se potrivi în buzunar, dar suficient de mare pentru a
face o muncă mai serioasă.
Microsoft este de așteptat să fie primul cu un astfel de dispozitiv; nu este o creație unică.
Alte companii precum Dell, HP, Lenovo și altele se așteaptă să urmeze în 2019, cu propriile lor
răsturnări în această nouă categorie de jurnalizare digitală. Această strategie reflectă inițiativa de
bază Microsoft Surface de a lansa prima jumătate a categoriei de PC-uri 2-în-1, care este acum
una dintre cele mai populare pe piață. În plus, strategia viitoare a Microsoft acţionează prin
vânzarea de servicii bazate pe cloud, care este acum cea mai eficientă afacere în creștere.
(Dumitrascu, 2018)
Din 2011, piața de electronice din România s-a orientat aproape în întregime în jurul
smartphone-ului. În 2019, ne așteptăm la 2,6 mil. livrări de dispozitive personale, dintre care
smartphone-urile vor reprezenta 68% din toate dispozitivele, față de 1,3% reprezentând camere
digitale și produse AV personale, care în perioada lor de vârf au reprezentat aproape 20% din
volumul pieței de electronice.
Manipulate de cerere, telefoanele mobile au fost supuse presiunii din punct de vedere al
formei, dimensiunii și caracteristicilor. Presiunea inițială a solicitat factori de formă mai mici.
Telefonul cu o multitudine de funcții a fost ceva de care clienţii aveau nevoie, dar volumul său a
fost stopat - nu am fost dispuși să renunțăm la spațiul din buzunar pentru un dispozitiv care putea
doar să trimită și să primească apeluri și texte. Apariția de smartphone-uri, alături de aplicaţii
precum YouTube, Facebook și Instagram, a extins conținutul pe care l-am putea consuma de la
un dispozitiv portabil, cerând o dimensiune mai mare a ecranului pentru o experiență mai bună și
o utilizare convenabilă.
În plus față de dimensiunea ecranului, există o opinie conform căreia avansurile tangibile
pe smartphone-urile au încetinit în ultimii ani. Smartphone-urile high-end sau emblematice sunt
25
aproape omogene. Concurența atât în ceea ce privește hardware-ul, cât și software-ul este dificilă
atunci când avem de-a face cu designul de ultima oră al smartphone-urilor.
Sunt lansate noi produse și tehnologii alternative telefonice, care au potențialul de a
reduce dependența consumatorilor de smartphone-uri. Acestea sunt tehnologii care oferă ferestre
noi pe Internet și posibilități mai convenabile și / sau mai sigure de conectare cu acestea. E-sim,
afișaje flexibile, interfață vocală, etc., încep să arate potențialul de a influența sau chiar de a
deraia dominația smartphone-ului.
Anumite funcții smartphone se transferă deja la alte dispozitive discrete. Un exemplu este
reprezentat de asistenții personali virtuali (cum ar fi noul Home Essential) în casă și în mașină.
Popularitatea timpurie a acestor dispozitive în casă sugerează că telefonul mobil nu este singura
modalitate prin care consumatorii doresc să acceseze și să controleze serviciile și hardware-ul
bazat pe cloud.
Prin afișaje flexibile, ne așteptăm să vedem o renaștere a factorului de formă, iar mai
târziu, ne putem aştepta să vedem smartphone-uri complet maleabile, cum ar fi prototipul de
telefon mobil al Lenovo 2016. Într-un studiu recent al Futuresource s-a susţinut că un număr de
17% dintre telefoane vor include un afișaj curbat sau maleabil până în 2021, printre alte tendințe
ale smartphone-urilor.
Tehnologia flexibilă se va aplica, de asemenea, ecranelor montate pe cap, un important
dispozitiv de divertisment personalizat. Realitatea virtuală este deja un segment promițător și
este catalizatorul unei piețe de divertisment personale care utilizează dispozitive dedicate, care se
îndepărtează de smartphone-uri, tablete și PC-uri.
Telefonul inteligent va rămâne, probabil, cel mai important dispozitiv electronic pentru
consumatori în viitorul apropiat, dar, pe măsură ce progresează tehnologia, nu ne vom baza sau
nu ne vom limita la smartphone pentru totdeauna. Viitoarea piață smartphone va cădea în cele
din urmă. Noi dispozitive independente vor veni pe piață și, în mod inevitabil, un alt produs va
reuşi să domine topul relevantei şi preferinţelor consumatorilor.
Astfel, putem concluziona că viitorul este oarecum previzibil în ceea ce priveşte
tehnologiile care vor apărea, însă în privinţa tendinţei şi preferinţelor consumatorilor, nimeni nu
poate spune exact cum vor evolua în următorii ani.

26
 Capitolul IV. Analiză comparativă a calităţii telefoanelor de tip smartphone

4.1 Însemnătatea analizei comparative a calităţii telefoanelor ”inteligente”

Această cercetare oferă o analiză comparativă a sistemelor de operare pentru telefoane

inteligente, astfel prin această analiză putem afla ce marcă de smartphone este mai rentabilă din
punct de vedere calitativ. Printre sistemele de operare ale smartphone-urilor, Android, iOS,
Windows, multe diferențe sunt evidențiate. În prezent, putem vedea că iOS oferă atât de multă
siguranță pentru utilizator, dar putem vedea că Android, ca un “sistem de patch-uri de securitate”
vine din urmă în ceea ce priveşte protecția. Sistemul “securit patch” este o tehnologie nouă
pentru utilizatorii de Android, prin care pot fi asiguraţi că telefonul este în siguranţă.
Tehnologia și caracteristicile telefoanelor inteligente variază de la un sistem de operare la
altul. Telefoanele sunt clasificate în funcţie de sistemul de operare utilizat. Această clasificare se
axează în principal pe trei sisteme de operare importante, cum ar fi Android, iOS și Windows
OS. O parte din aceste trei mari sisteme de operare telefon inteligent, sistemul de operare
Symbian și sistemele de operare BlackBerry sunt folosite la nivel mondial. În total, există cinci
etape implicate în dezvoltarea aplicațiilor telefoanelor inteligente.
1. Strategie
27
 2. Design
3. Dezvoltare
4. Marketing
5. Întreținere.
Obiectivele acestui studiu sunt complexe şi se referă la determinarea diferenţelor
calitative în ceea ce priveşte o serie de mărci de telefoane mobile inteligente. Astfel, în prezentul
studiu ne vom orienta conform următoarelor obiective:
- calculul indicatorilor semnificativi privind calitatea produselor;
- determinarea celui mai bun produs dintre cele prezentate;
- stabilirea concluziilor şi a propunerilor de îmbunătăţire a calităţii.
În prezent sunt disponibile diverse aplicații destinate smartphone-urilor. Există un număr
de aplicații de telefon inteligent disponibile astăzi. Unele dintre aplicațiile de bază se construiesc
împreună cu sistemele de operare. Aplicația mobilă (aplicația de telefon inteligent) nu este
altceva decât un program de calculator rulat pe dispozitive mobile, cum ar fi telefoanele
inteligente și computerele tablet. Cele mai multe astfel de dispozitive sunt vândute cu mai multe
aplicații incluse în software-ul preinstalat, cum ar fi browserul web, clientul de e-mail și
calendarul, programul de cartografiere și o aplicație pentru cumpărarea de muzică sau alte
suporturi media sau mai multe aplicații.
Această analiză va lua în considerare şi capacitatea telefoanelor analizate de a rula
aplicaţiile existente.
Constatările acestui studiu de cercetare pot fi semnificative pentru producătorii de
smartphone-uri, în înțelegerea bazelor preferințelor clienţilor. O înțelegere a echității mărcii, a
personalității și a identității în cazul telefoanelor inteligente este crucială, în cazul în care
abordează cele mai importante elemente ale calităţii. O cunoaștere sau o înțelegere profundă ar
oferi un indiciu referitor la preferințele clienţilor față de un brand sau altele, motivul care stă la
baza loialității mărcii și modul în care se construiește gradul de conștientizare a mărcii.
Beneficiul cunoștințelor despre mărci este relevant pentru companiile de înaltă
tehnologie, cum ar fi Apple și Samsung. Dacă producătorii de telefoane inteligente ar înțelege
acest lucru, ar avea un avantaj semnificativ față de concurenții lor. De asemenea, este esențial să
înțelegem rolul pe care brandul îl joacă în comportamentul consumatorului de cumpărare, ceea
ce ar ajuta producătorii de smartphone să-și construiască preferința pentru brandul lor.
Cunoștințele dobândite în urma acestei cercetări ar furniza, de asemenea, producătorilor de
telefoane inteligente modalități strategice în care ar putea crea produse calitative care să ducă la
creșterea volumului vânzărilor.

28
 4.2 Prezentarea metodologiei de calcul

Pentru realizarea acestui studiu vom utiliza doi indicatori, şi anume indicatorul complex
al calităţii şi raportul calitate-preț. Determinarea Icqe propune parcurgerea unor succesiuni de
etape:
- Alegerea produselor furnizate pe piaţă de mai multe companii cunoscute, însă care
sunt în cadrul aceleiaşi grupe  ori subgrupe, având în vedere destinaţia şi o caracteristică
principală (de pildă: telefoane cu acelaşi sistem de operare)
- Alegerea caracteristicilor principale de calitate din totalitatea grupelor de
caracteristici specifice produselor analizate, extrase din standardele, prospectele, normele
tehnice, buletinele de analiză, cataloagele de produse existente.
- Întocmirea nomenclatorului optim de proprietăți utilizat în analiză
-Scala de conversie în exprimare numerică
-Calcului indicilor de calitate
-Stabilirea importanței fiecărei caracteristici de calitate în parte
-Investigația în grup de specialiști
-Ierarhizarea produselor studiate, prin intermediul realizării clasamentului reieşit după
calcularea indicatorului complex al calităţii
Pentru realizarea calculelor indicatorilor specificaţi este necesar să identificăm produsele
a căror calitate va fi comparată, precum şi caracteristicile de calitate care vor fi utilizate.
În vederea efectuării analizei comparative în privinţa calităţii telefoanelor smartphone, în
prima parte voi prezenta iniţial sortimentele şi caracteristicile de calitate a produselor realizate de
diferite firme cunoscute, ce sunt comercializate pe piaţa din România.
În vederea analizei calităţii prin intermediul metodei clasice şi metodei indicatorului
complex al calităţii, am ales cinci smartphone, produse de companii diferite cum ar fi:
- Apple Iphone 7
- Samsung Galaxy S7
- Allview X4
- Huawei P20 Lite
- Nokia 8.
La selectarea produselor am luat în calcul criteriile următoare: telefoanele să fie scoase pe
piaţă cam în aceeaşi perioadă şi să aibă aproximativ aceleaşi specificaţii, pentru ca acestea să
poată fi comparabile în privinţa performanţelor tehnice şi economice, respectiv din punct de
vedere al calităţii.

29
 Alt element semnificativ în alegerea acestor produse a fost cel ca în cadrul prospectelor
de prezentare să poată fi identificate aceleaşi caracteristici de calitate, având în vedere faptul că
datele prezentate de companii nu sunt unitare, în anumite situaţii.
Caracteristicile de calitate disponibile sunt: dimensiunea ecranului, număr de culori,
rezoluţie cameră principală, rezoluţie cameră frontală, memorie RAM, suport memorie,
dimensiune, greutate, durată utilizare Internet (ore), timp convorbiri (ore), procesor, timp de
încărcare.
Caracteristicile de calitate analizate au fost următoarele:
1. Rezoluţie cameră principală
2. Memorie RAM
3. Procesor
4. Timp de încărcare
5. Greutate
6. Memorie de stocare
7. Putere difuzor
8. Diagonală display
9. Funcții
10.Design

Pentru caracterizarea cât mai amănunțită a acestor produse, am întocmit un nomenclator

optim care se regăsește în anexa nr.4 ,tabelul 4.1 si cuprinde caracteristicile pe care, din punctul
meu de vedere, ar trebui să le aibă un smartphone.
Scala de conversie în exprimare numerică în ceea ce privește designul produselor
analizate:
Scala de conversie- Design

Tefefon Iphone 7
Aspect Oribil Foarte Neplăcut Comun Plăcut Foarte Excelent
neplăcut frumos
Valori 1 2 3 4 5 6 7
Notă X

Telefon Samsung Galaxy S7

Aspect Oribil Foarte Neplăcut Comun Plăcut Foarte Excelent
30
 neplăcut frumos
Valori 1 2 3 4 5 6 7
Notă X

Telefon Allview X4
Aspect Oribil Foarte Neplăcut Comun Plăcut Foarte Excelent
neplăcut frumos
Valori 1 2 3 4 5 6 7
Notă X

Telefon Huawei P20 Lite

Aspect Oribil Foarte Neplăcut Comun Plăcut Foarte Excelent
neplăcut frumos
Valori 1 2 3 4 5 6 7
Notă X

Telefon Nokia 8
Aspect Oribil Foarte Neplăcut Comun Plăcut Foarte Excelent
neplăcut frumos
Valori 1 2 3 4 5 6 7
Notă X

Scala de conversie- Funcții

Funcții R A B C D PUNCTAJ

Rezistența la apă X 2

Card microSD X X 3

Încarcare rapidă X X X X X 3

31
 Senzor amprentă X X X 2

Deblocare facială X X X 1

Încarcare X X X 1
wireless
Funcția A-GPS X X X X X 3

Muchii curbate X 1

Buton de silent X 1

TOTAL 10 14 9 14 6 17

Legendă:
3- cele mai importante
2- mai puțin importante
1- capricii

Tabelul centralizator al caracteristicilor fiecarui telefon de tip smartphone a fost întocmit și este
redat în anexa nr.4, tabelul 4.2.

Calculul indicilor de calitate:

● Rezoluție cameră principală- x ● Memorie RAM- y
X A 12 YA 4
ixA= = =1 iyA = = =1
X R 12 YR 4
X B 13 YB 4
ixB = = = 1,08 iyB = = =1
X R 12 YR 4
X C 12 YC 2
ixC = = =1 iyC = = = 0,5
X R 12 YR 4
X D 13 YD 4
ixD = = = 1,08 iyD = = =1
X R 12 YR 4
● Procesor- z ● Timp de încărcare- w
Z A 2,3 W A 90
izA = = = 1,15 iwA = = = 1,05
ZR 2 W R 85
ZB 2 W B 85
izB = = =1 iwB = = =1
ZR 2 W R 85
Z C 2,3 W C 95
izC = = = 1,15 iwC = = = 1,11
ZR 2 W R 85

32
 Z D 2,5 W D 90
izD = = = 1,25 iwD = = = 1,05
ZR 2 W R 85
● Greutate- u ● Acumulator- t
U A 152 T A 3000
iuA = = = 1,04 itA = = =1
U R 145 T R 3000
U B 167 T B 3000
iuB = = = 1,15 itB = = =1
U R 145 T R 3000
U C 138 T C 1960
iuC = = = 0,95 itC = = = 0,65
U R 145 T R 3000
U D 150 T D 3090
iuD = = = 1,03 itD = = = 1,03
U R 145 T R 3000
● Putere difuzor- n ● Diagonală display- m
N A 84 M A 5,1
inA = = = 0,93 imA = = = 0,87
N R 90 M R 5,8
N B 86 M B 5,5
inB = = = 0,95 imB = = = 0,94
N R 90 M R 5,8
N C 100 M C 4,7
inC = = = 1,11 imC = = = 0,81
NR 90 M R 5,8
N D 83 M D 5,3
inD = = = 0,92 imD = = = 0,91
N R 90 M R 5,8
● Design- s ● Funcții- o
SA 6 O A 14
isA = = =1 ioA = = = 1,4
SR 6 O R 10
SB 4 OB 9
isB = = = 0,66 ioB = = = 0,9
SR 6 OR 10
SC 6 O C 14
isC = = =1 ioC = = = 1,4
SR 6 O R 10
SD 4 OD 6
isD = = = 0,66 ioD = = = 0,6
SR 6 O R 10

În urma celor analizate anterior am stabilit importanța fiecărei caracteristici prin

două metode:
1. Prin metoda matricei, unde fiecărei caracteristici i se acordă câte o corelație în raport cu toate
celelalte și se regăsește în anexa nr.4, tabelul 4.3
2. Prin metoda investigației în grup de specialiști ce se găsește în anexa nr.4, tabelul 4.4.

4.3 Calculul indicatorului complex al calității

33
 Din gama de smartphone care există pe piaţa din România, au fost alese pentru acest
studiu telefoanele produse de firmele: Apple, Samsung, Huawei, Nokia şi Allview.
Din studiul gamei sortimentale indicat mai înainte reiese că fiecare din companiile
producătoare oferă pe piaţa din România sortimente cu specificaţii tehnico-funcționale şi
economice ce diferă între limite extrem de largi.

În continuare, vom calcula indicatorul complex al calității pentru fiecare produs în parte:

ICQA = ixA * Px + iyA * Py + izA * Pz + iwA * Pw + iuA * Pu + itA * Pt + inA * Pn + imA * Pm + isA * Ps + ioA * Po
= 1*8,5 + 1*12,2 + 1,15*14 +1,05*6,4 + 1,04*6,2 + 1*14,1 + 0,93*13,7 + 0,87*9,2 + 1*6,8
+1,4*8,4 = 8,5+12,2+16,1+6,72+6,44+14,1+12,74+8+6,8+11,74 = 103,37

ICQB = ixB * Px + iyB * Py + izB * Pz + iwB * Pw + iuB * Pu + itB * Pt + inB * Pn + imB * Pm + isB * Ps + ioB * Po =
1,08*8,5 + 1*12,2 + 1*14 +1*6,4 + 1,15*6,2 + 1*14,1 + 0,95*13,7 + 0,94*9,2 + 0,66*6,8
+0,9*8,4 = 9,18+12,2+14+6,4+7,13+14,1+13,01+8,64+4,48+7,56 = 96,94

ICQC = ixC * Px + iyC * Py + izC * Pz + iwC * Pw + iuC * Pu + itC * Pt + inC * Pn + imC * Pm + isC * Ps + ioC * Po =
1*8,5 + 0,5*12,2 + 1,15*14 +1,11*6,4 + 1,15*6,2 + 0,65*14,1 + 1,11*13,7 + 0,81*9,2 + 1*6,8
+1,4*8,4 = 8,5+6,1+16,1+7,10+7,13+9,16+15,20+7,45+6,8+11,76 = 95,3

ICQD = ixD * Px + iyD * Py + izD * Pz + iwD * Pw + iuD * Pu + itD * Pt + inD * Pn + imD * Pm + isD * Ps + ioD * Po
= 1,08*8,5 + 1*12,2 + 1,25*14 +1,05*6,4 + 1,03*6,2 + 1,03*14,1 + 0,92*13,7 + 0,91*9,2 +
0,66*6,8 +0,6*8,4 = 9,18+12,2+17,5+6,72+6,38+14,52+12,60+8,37+4,48+5,04 = 96,99

ICQR = 100
După stabilirea indicelui complex al calității, învingător a ieșit produsul A, respectiv
telefonul Gamsung Galaxy S7. Clasamentul va arăta conform anexei nr.4, figura 4.5.

4.4 Calculul raportului calitate-preț

Calculul raportului de caliate-preț (RCP) va fi următorul:

34
 I CQA 103,37
RCPA = = *100= 5,4
PA 1.899

I CQB 96,94
RCPB = = *100= 10,2
PB 949,99

I CQC 95,3
RCPC = = *100= 4,3
PC 2.199,99

I CQD 96,99
RCPD = = *100= 6,6
PD 1.449,99

I CQR 100
RCPR = = *100= 10,5
PR 949,99

Conform calculelor de mai sus, în ceea ce privește raportul calitate-preț, a rezultat

învingător produsul de referință Huawei P20 Lite. Clasamentul după calculul acestui raport este
prezentat în anexa nr.4, figura 4.6.

4.5 Interpretarea rezultatelor

În studiul de faţă am realizat o analiză comparativă a calităţii telefoanelor smartphone.
Pentru acest lucru am utilizat doi indicatori de bază, şi anume indicatorul complex al calităţii şi
indicatorul raportului calitate – preţ.
Calculul indicatorului complex al calităţii a implicat stabilirea unor caracteristici care să
fie notate într-un tabel prin metoda experţilor. Am ales astfel 10 caracteristici pe care le-am
studiat pentru fiecare telefon în parte.
După ce am efectuat calculele, a reieşit ierarhizarea următoare:
-        locul 1: Produsul A, cu un indice = 103,37
-        locul 2: Produsul R, cu un indice = 100
-        locul 3: Produsul D, cu un indice = 96,99
-        locul 4: Produsul B, cu un indice = 96,94
-        locul 5: Produsul C, cu un indice = 95,3
Astfel, din punct de vedere al caracteristicilor de calitate, conform calculelor realizate, a
reieşit că cel mai calitativ produs a fost telefonul Samsung Galaxy S7. Pe poziţia a doua s-a
clasat telefonul Huawei P20 Lite, urmat de Nokia 8, Allview X4. Pe ultima poziţie s-a clasat
telefonul Iphone 7. Acesta a obţinut ultima poziţie din cauza diferenţei în ceea ce priveşte
caracteristicile precum frecvența procesorului, memoria RAM sau puterea acumulatorului.

35
 Conform indicatorului raportului calitate – preţ, s-a obţinut următoarea ordonare a
produselor:
-        locul 1: Produsul R, cu un indice = 10,5
-        locul 2: Produsul B, cu un indice = 10,2
-        locul 3: Produsul D, cu un indice = 6,6
-        locul 4: Produsul A, cu un indice = 5,4
-        locul 5: Produsul C, cu un indice = 4,3

Astfel, pe prima poziţie a fost Huawei P20 Lite, urmat de Allview X4, Nokia 8 şi
Samsung Galaxy S7. Pe ultima poziţie s-a clasat tot Iphone 7. Astfel luând în considerare
raportul calitate-pret, putem observa faptul că produsul de referință, Huawei P20 Lite,
îndeplinește cel mai bine raportul calitate-preț, detronând telefonul Samsung Galaxy S7.
Telefonul Iphone 7 a obţinut ultima poziţie din cauza indicelui complex al calităţii în corelaţie cu
preţul.

4.6 Propuneri de îmbunătăţire a telefoanelor de tip smartphone

Actualul telefon smartphone este instrumentul perfect atât pentru organizarea şi

manipularea documentelor, navigarea pe internet, cât şi pentru înregistrarea clipurilor video sau
realizarea de fotografii impresionante. Fără îndoială, calitatea oferită de acestea concurează cu
orice cameră digitală utilizată astăzi pentru a crea acest tip de conținut.
După revizuirea celor mai bune modele ale mărcilor principale din comparațiile mobile
pentru 200 de euro, 300 de euro sau mai scumpe, am putut observa cum calităţile legate de
rezoluţia camerei frontale, memoria RAM, etc., reuşesc să contribuie la calitatea totală a
produsului.
Este mai mult decât cunoscut faptul conform căruia camerele telefoanelor noastre
smartphone au înlocuit orice alt tip de aparat de fotografiat în zilele noastre și, prin urmare,
suntem din ce în ce mai exigenți. Vrem ca telefonul să facă fotografii de înaltă calitate, indiferent
dacă este zi sau noapte, şi să o facă rapid, astfel încât să nu ratăm acel moment.
Megapixelii nu sunt totul, este absolut adevărat, dar pot însemna diferenţa dintre o
fotografie reușită și o fotografie bună. Rezoluția nu definește mai mult decât dimensiunea
fotografiei, iar cu cât dimensiunea este mai mare, cu atât vom avea mai multe informații. Nu este
același lucru fotografia unui peisaj cu o rezoluție de 5 MP față de o fotografie cu 20 MP. Astfel,
este important ca producătorii de telefoane mobile să ţină cont de aceste aspecte şi să producă
cele mai bune camere foto/video pentru telefoanele lor. Putem spune că unul din criteriile de
36
bază în decizia de cumpărare este rezoluţia camerei şi calitatea fotografiilor şi video-urilor
realizate de către un telefon.
Minimul dorit de consumatori a ajuns în prezent la 12 MP (ceva subiectiv, fiecare decide
în funcţie de nevoile sale). Cu toate acestea, nu este recomandabil să se exagereze de exemplu
cumpărând un telefon cu o cameră foto de 41 MP, deoarece fotografia va ocupa prea multă
memorie și, eventual, hardware-ul nu va putea face o fotografie la o viteză bună, ceea ce ar duce
la o fotografie mișcată. În concluzie, o rezoluție prea mică a camerei va duce la o fotografie cu
detalii minore, iar una cu prea multă rezoluție va duce la o cameră care încearcă prea lent.
Astfel, propunerile mele în ceea ce privește telefoanele smartphone sunt următoarele:
1. Telefoanele să aibă o rezoluţie care să se încadreze într-un interval optim, nici prea
mare nici prea mic, însă care să ducă la realizarea celor mai clare fotografii şi video-uri.
Având în vedere rezultatele analizei noastre, trebuie să avem în vedere faptul că Huawei
este una dintre cele mai valoroase și solicitate companii din lumea telecomunicațiilor și multe
țări solicită ajutorul lor în caz de dezastre naturale și în implementarea materialelor care rezistă
celor mai devastatoare fenomene naturale.
În ceea ce privește telefonia, am putea verifica examinarea meticuloasă pe care o primesc
dispozitivele, supunându-le temperaturilor extreme și iradierii solare. În plus, în secțiunea
mecanică, compania efectuează teste de cădere la viteze de 4,3 m / s, teste de rezistență la o
presiune de 25 Kg pentru 2000 de repetări, rezistență la presiune asupra butoanelor de volum în
timpul a 15.000 de repetări și 20.000 de repetări în cazul butonului de alimentare.
2. O a doua propunere interesantă ar fi ca toate dispozitivele care vor fi lansate pe piață să
trebuiască să fie supuse acestor teste pentru o perioadă de timp cuprinsă între 3 și 6 luni, astfel
încât să poată începe producția pe scară largă.
Acesta a fost, fără îndoială, o mare experiență, deoarece nu toate companiile permit
clienţilor să vadă în mod liber şi transparent testele de rezistență pe care le efectuează pe
dispozitivele lor.
Consider că restul companiilor ar trebui să se adapteze şi să copieze sistemul de testare şi
de comunicare cu clienţii, utilizat de compania Huawei.
3. De asemenea, o altă propunere esenţială ar fi combinaţia dintre memoria RAM şi
frecvenţa procesorului, care trebuie să fie din ce în ce mai optimă, astfel încât telefonul să nu se
blocheze.
Având în vedere multitudinea de aplicaţii existente în prezent, precum şi de jocuri din ce
în ce mai solicitante şi complexe, combinate cu deţinerea acestor telefoane de către tot mai mulţi
tineri şi minori, este necesar ca această combinaţie să fie tot mai eficientă, cu scopul ca
utilizatorii să nu întâmpine probleme.
37
 Concluzii

În concluzie, pot spune că lucrarea şi-a atins scopul, reuşind să suprindă totalitatea
aspectelor teoretice şi practice privind subiectul studiat. De asemenea, consider că am reuşit să
îmi lărgesc câmpul de cunoştinţe privitoare la calitate şi că am reuşit să aduc o contribuţie
semnificativă prin realizarea unui studiu de caz concludent şi prin formularea unor opinii şi
concluzii personale.
Smartphone este un dispozitiv care nu mai este un lucru ciudat pentru majoritatea
oamenilor în prezent, deoarece a intrat treptat în viața de zi cu zi a acestora. Smartphone-urile
sunt telefoane mobile cu abilități de calculatoare și căutări pe internet, singura diferență fiind
dimensiunea și mobilitatea acestora. Cu alte cuvinte, a devenit o sursă de divertisment, un
instrument de comunicare, un motor de căutare și multe altele. Acest lucru a condus la decizia de
a alege telefoanele smartphone ca subiect principal al acestei lucrări. Dar smartphone-ul în sine
nu este destul de atrăgător, deoarece acesta este doar un alt element artificial.
În prezent, clienții solicită produse de calitate și, din moment ce există o ofertă excelentă,
pot alege acele produse care le satisfac cel mai mult. Producătorii, care se confruntă cu lipsa
cererii lor speciale, încearcă să-și diferențieze produsele de cele ale concurenței. Inițial,
producătorii nu au avut nevoie să se diferențieze, deoarece clienții au cumpărat ceea ce li s-a dat,
însă această situație avea să se încheie în curând.
Mai târziu, producătorii au căutat să se diferențieze prin preț, deoarece credeau că clientul
ar cumpăra întotdeauna cel mai ieftin produs. Deși această situație apare în continuare pe
anumite piețe, este posibil ca clientul să aleagă acum și să facă acest lucru pe baza calității
produsului. În plus, îmbunătățirea calității produselor reduce în ultimă instanță costul real al
acestora.
Îmbunătăţirea se face prin creșterea calității produsului, a designului său și a ușurinței
sale de fabricare, produsul este mai ușor de produs și se iroseşte mai puțin materia primă. Ca
urmare, costurile de producție scad. În plus, prin utilizarea unui personal mai bine instruit,
reprezintă un lucru mai flexibil și adaptabil la nevoile companiei.
Un telefon smartphone de calitate este unul care satisface așteptările clientului. Dacă un
produs nu satisface toate așteptările clientului, acesta va fi dezamăgit, deoarece nu îndeplinește
exact ceea ce dorește. Dacă produsul depășește așteptările clientului, el va plăti pentru o serie de
funcții sau calități pe care nu le dorește. Oricum, în opinia mea, și mai ales în cazul particular al

38
companiilor ce produc smartphone, este convenabil ca produsul să depășească ușor așteptările
clientului, pentru ca astfel să poată fi surprins și să îşi păstreze loialitatea față de produs.
Clienții participă rar la activitățile companiilor; pe de altă parte, interacțiunea dintre
producător și client este, de obicei, apanajul unei companii cu servicii înalte. Interacțiunea
afectează percepția calității. Contactul dintre client și producător depinde într-o mare măsură de
mulțumirea sau dezamăgirea acestuia.
Deoarece contactul dintre oameni este întotdeauna susceptibil de variație, există o mare
marjă pentru ca lucrurile să meargă prost. Cu toate acestea, una dintre caracteristicile
companiilor de servicii este că înfrângerea poate deveni cu ușurință o victorie. În cazul în care
compania răspunde cu sârguință la o eroare, clientul va aprecia foarte mult această reacţie și, de
multe ori, consideră serviciul ca fiind de o calitate superioară, deoarece constată că firma
încearcă să rezolve problema. Prin urmare, atunci când lucrurile merg prost, cel mai bun sfat este
ca acestea să fie compensate.
În orice caz, această soluție poate fi acceptabilă pentru clienții deja cunoscuți ai
companiei, dar noii clienți vor accepta cu greu soluția și vor pleca pentru totdeauna. Deci,
companiile trebuie să trateze clienții noi cu grijă și dedicare deosebită, deoarece sunt mai
sensibili decât oricine la calitatea serviciului pe care îl primesc. Trebuie să ne amintim astfel de
experiența pe care o avem cu toții în momentul în care întâlnim o persoană nouă. În primele
minute ne facem o imagine mentală.
Eficiența tehnică și calitatea funcțională pot fi în opoziție. În acest caz, trebuie să
acordăm întotdeauna prioritate calității funcționale.

39