ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT
BUCURETI 2015

REFERAT LA MANAGEMENTUL
INVESTIIILOR
Servicii de telecomunicatii

Coordonator :

Student :

Asist. univ. dr. MUNTEANU Sebastian Mdlin

Nume : Cioflan
Prenume : Adriana
An : III
Grupa : 152

CUPRINS
1. Introducere
2. Serviciile de telecomunicaii
3. Telecomunicatiile moderne n organizatii
3.1.Revolutia telecomunicatiilor si oportunitati pentru afaceri
3.2. ntreprinderea interconectata si necesitatea standardelor
3.3. Tehnologiile comertului si afacerilor electronice
3.4. Probleme manageriale si solutii specific
4. Concluzii
5. Bibliografie

Introducere
Globalizarea comerului, apariia unor economii de informare, precum i de cretere a
internetului i a altor reele de comunicaii la nivel mondial au reformare rolul sistemelor de
informare n afaceri i management. Internetul devine baza pentru noi modele de afaceri, noi
procese de afaceri, i noi modaliti de cunoatere de distribuie. Companiile pot folosi Internet
i reea tehnologie ING pentru a efectua mai mult din munca lor electronic, care leag perfect
fabrici, birouri, i forele de vnzri din ntreaga lume. Internetul a creat o platform universal
pentru cumpararea si vanzarea de bunuri.
Tehnologia sa prevede, de asemenea capabiliti puternice de conducere importante
procese afaceri din interiorul companiei i pentru conectarea la astfel de procese electronic cele
ale altor organizaii. Aceast lucrare exploreaz utilizrile de afaceri electronice de pe Internet
pentru gestionarea firmei, precum i mii rol tot mai mare e de Internet n comerul
electronic. Acesta include tratament detaliat a revoluiei de telecomunicaii, comer electronic
i tehnologii electronice de afaceri, probleme de management i soluii. Cuvinte cheie:
telecomunicaii, reele Intreprindere, comer electronic, tehnologii de electronice i oportuniti
pentru manageri.
Telecomunicatiile sunt unul dintre cele mai importante mijloace de a transporta rapid o
mare cantitate de informatii este conversia lor n semnale electrice i transmiterea acestora la
distan. Telecomunicaiile sunt definite ca un sistem complex care permit da e efectua
comunicaia la distan.
Reteaua de telecomunicatii este un sistem global de echipamente i mijloace de
comunicare la distan ntre utilizatori diferii, care schimb ntre ei informaii de orice natur,
emise n orice form utilizabil: materiale scrise sau tiprite, imagini fixe sau mobile, cuvinte,
muzic, semnale de control al unor mecanisme, date. Transmisiunile sunt fcute prin intermediul
unor echipamente electromagnetice, electronice sau combinaii ale acestora i folosesc ca suport
fizic conductori metalici, fibre optice sau unde radio.
Telecomunicatiile sunt divizate n dou mari subdomenii
tehnice: transmisiunile icomutaia, fiecare avnd la rndul lor cteva componente specifice.
Comunicaiile prin semnale electrice au aprut n 1837 prin inventarea de ctre Morse
atelegrafului: un sistem ce const n principal din legturi punct-la-punct, pe care, la un moment
anumit de timp, se trimit informaii ntr-un singur sens.
Definiia telefoniei. Comunicaia telefonic a aprut n 1876 fiind inventat de
Alexander Graham Bell. El a folosit dou transductoare reversibile electro-acustice conectate pe
o linie cu conductori de cupru. Prin acest sistem a fost realizat prima comunicare la distan.
Traductoarele elec n 1878 a aprut noiunea de comutaie.
Telegrafia i telefonia sunt considerate servicii de baz ale reelei de Telecomunicaii:
Odat cu dezvoltarea diferitor servicii de telecomunicaii a avut loc transformarea clasicei reele
telefonie ntr-o reea numeric cu integrarea serviciilor RNIS (ISDN n terminologia englez
Integrated Services Digital Network), adaptat pentru transmisii numerice.
Majoritatea reelelor de telecomunicatii au proprietatea de a fi reele specializate. Au aprut
astfel:
1. reele telex care transport mesaje prin intermediul unor caractere codate pe 5 bii (codul
Baudot); viteza de transmisie este foarte sczut (sub 300 bit/s), fiind limitat n special de
calitatea mediului de transmisie;
3

2. reelele telefonice clasice care ofer ca principal serviciu convorbirea n doi; avnd o
lrgime de band sczut (aproximativ 4 kHz) acestea pot suporta transmisia de date la
viteze reduse (i aceasta cu ajutorul MODEM-urilor);
3. retelele publice de comutaie de pachete care transport date n conformitate cu protocolul
X.25;
4. retele de comunicatii (cu) mobile a cror evoluie este controlat de standardul GSM
(Global System for Mobile Communications), dar i de extensia acestuia: PCN (Personal
Communications Network). Aceste retele suport att semnale vocale ct i date i ofer
conexiuni cu reelele fixe nvecinate;
5. retelele private pentru Radio mobile, PMR destinate serviciilor de urgen, unitilor
publice ce dein parcuri auto etc.;
6. retelele de televiziune conectate prin legturi radio sau prin cabluri coaxiale.
7. retelele private de calculatoare numite LAN-uri (Local Area Network). Din aceast
categorie cele mai cunoscute sunt retelele de tip: Ethernet, Token Bus i Token Ring.

Serviciile de telecomunicaii

Piaa serviciilor de telecomunicaii la ora actual este o pia apropiat de

saturaie.n telecomunicaii oferta se formeaz n principal din servicii de telefonie vocal
iservicii de fax, servicii de televiziune prin cablu, servicii de INTERNET, transmisii de
date,voice - mail, paging i servicii de telefonie mobil.Prin structura serviciilor se poate spune
c are un caracter omogen i bine individualizat.
Dei ofertele sunt oferite global, indiferent de abonai, aceasta totui este
consumatindividual i n mod diferit de ctre acetia.n momentul de fa pe piaa
telecomunicaiilor din Romnia sunt foarte multe societi,ns sunt cteva juctori mai mari care
definesc piaa. Principalii furnizori de telecomunicaii
dinRomnia sunt Romtelecom, Cosmote care este membr a grupului COSMOTE, Orange iVod
afone. Serviciile oferite de acetia sunt foarte variate, desigur la preuri la fel de variate. Svedem
cte ceva despre fiecare n parte.

Romtelecom
este compania cea mai veche din ar, care de fapt a rmas din vremeacomunist. Acest
lucru chiar se putea simi o vreme bun pn ct era dominant pe piaa
acestor servicii. Totui Romtelecom, liderul pieei de comunicaii fixe din Romnia, a traversat o
perioad de transformri majore n ultimii ani, reuind s rspund cu succes provocrii de
adeveni un operator mai eficient i dezvoltnd portofoliul propriu de servicii alternative, pe lng
oferta clasic de telefonie fix.n prezent, compania ofer clienilor si servicii de voce, date i
Internet de band larg, pachete combinate ce includ echipamente IT, precum i soluii complexe
de IT&C. n paralel,compania a cutat permanent s-i mbunteasc relaia cu clienii, un
obiectiv exprimat cel mai bine de programul Clientul pe locul 1, lansat n anul 2007.

Orange Romnia
este cel mai mare operator GSM din Romnia. Pn n aprilie 2002,Orange a operat sub
brand-ul Dialog. n februarie 2006, Orange Romnia avea peste 7.000.000de clieni, ceea ce i
conferea o cot de pia de 56,95%. Succesul Orange n Romnia sedatoreaz nu doar
atractivitii pe care o reprezint telefonul mobil, ci i calitii reelei, aserviciilor oferite i
brandului. Avnd o acoperire a populaiei de 96,6%, Orange Romnia oferfiecrei persoane
dinRomnia posibilitatea de a alege ntre planuri de abonamente flexibile, ce pot fi personalizate,
precum i cartele PrePay.Orange se afl n competiie direct cu Vodafone pentru cei 13,7
milioane de utilizatori detelefonie mobil din Romnia. Orange a depit Vodafone (pe atunci
Connex) n privina numrului de clieni n septembrie 2004. Orange a introdus la nceputul lui
2005 tehnologiaEDGE n patru orae romneti (Bucureti, Cluj-Napoca, Timioara i Braov), o
tehnologie detranziie spre 3G. Acoperirea EDGE a fost extinsa la nivel naional n noiembrie
2006. Serviciilede generaia a treia au fost lansate la 7 iunie 2006, pn la sfritul anului fiind
acoperite 20 deorae.Orange Romnia este filiala romneasc a operatorului global de telefonie
mobil OrangeSA, divizia de telecomunicaii mobile a France Telecom. Orange Romnia este
deinut n proporie de 96,8% de France Telecom.

Vodafone Romnia
este al doilea operator de telefonie mobil ca mrime n Romniadup numrul de
clieni. Compania a fost lansat n aprilie 1997 ca prima reea GSM dinRomnia. nainte de
noiembrie 2005, marca era cunoscut doar sub numele Connex, dup carenumele a fost schimbat
(printr-o perioada de tranziie n care compania a purtat numele deConnex-Vodafone) n
intenia de a fi integrat n reeaua global Vodafone.Vodafone este n competiie direct cu
Orange, la ora actual cel mai mare operator romn dup numrul de clieni, dei Vodafone
(Connex pe atunci) a deinut acest titlu pn
nseptembrie 2004. La sfr itul anului 2005, Connex
Vodafone avea 6 milioane de clieni.Vodafone Romania, divizie a Vodafone Group Plc., avea
9.819.000 clienti, la 30 iunie 2010.Vodafone este cel mai mare grup de telecomunicatii mobile
din lume, cu aproximativ 347milioane de clienti, la 30 iunie 2010. n prezent, Vodafone are
divizii n 31 de tari pe 5 continentei peste 40 de retele partenere in intreaga lume.

Cosmote Romnia
este al treilea operator de pe piaa de telefonie mobil din Romnia.Operatorul a primit
a treia licen GSM de la guvernul romn n decembrie 1998 i s-a lansatcomercial n martie anul
urmtor, sub numele de Cosmorom, schimbat mai trziu n COSMOTE.Compania a anunat n
aprilie 2007 depirea pragului de 2 milioane de clieni, reprezentnd odublare a bazei de clieni
n decurs de un trimestru.Cel mai noui cel mai mic operator de telefonie din ar, o divizie a
operatorului detelefonie fix naional Romtelecom, nu a rezistat concuren
ei iar n anul 2005, cu mai puin de100 de clieni noi de la nceputul anului, i cu peste 80% din
baza de clieni compus din angajaii parteneri Romtelecom (care nu pltesc), compania a
nceput s fie monitorizat, putnd s intren faliment oricnd. Cosmorom nu nregistrase pn
atunci profituri nete i se estimeaz cinvestiia iniial i pierderile acoperite de Romtelecom
depesc un miliard de dolari. S-audesfurat negocieri pentru nchiderea sa, dar decizia a fost
amnat n repetate rnduri, astfelnct viitorul operatorului a fost mult timp nesigur.
La sfritul verii 2005 a fost preluat de operatorul mobil grec COSMOTE, care face
partedin grupul OTE, acionarul majoritar al Romtelecom. Romtelecom a pstrat 30% din
aciunileoperatorului. Pe 6 decembrie 2005, cu mai pu
in de 20 000 de clieni i o cot de pia mai micde 1%, s-a relansat comercial printr-o campanie
agresiv din punctul de vedere al preurilor.In acest an, cel mai interesant segment pe piata de
telecom din Romania va fi, potrivit luiAndrei Ionescu, senior manager in departamentul de
servicii de risc din cadrul Deloitte Romania,cel al retelelor 3G, se arata in studiul remis
Ziare.com.Din punctul de vedere al furnizorului de servicii, competitia acerba si mediul dificil
deactivitate transforma inovatia, flexibilitatea si capacitatea de a te reinventa in elemente cheie
dediferentiere pe piata. In 2010, va fi interesant de urmarit evolutia pietei 3G din
Romania,considerand miscarile de pe piata", a spus Ionescu.Iata care sunt principalele tendinte
privind industria globala de telecomunicatii in 2010, potrivit Deloitte:Telefoanele smart devin
instrumente de cautare.Dac, in prezent, veniturile de pe segmentul de cautare pe telefoanele
inteligente se ridicala numai 1 - 2 miliarde de dolari, pn la sfarsitul anului, aceasta funcie ar
putea intra n rndul primelor cinci cele mai populare aplicaii disponibile, pe lng voce,
trimitere mesaje, calendar sinavigare pe Internet.Pana in 2011, vanzarile de telefoane mobile le
vor depasi pe cele de calculatoare (mobilesi desktop-uri laolalta), cu un volum de 400 de
milioane de unitati, iar, pana in 2012, ar puteaajunge la 500 de milioane de unitati. In acelasi an,
6

functia de cautare ar putea genera cea maimare parte din valoarea pieteii de publicitate prin
telefonia mobila, de 7,2 miliarde de dolari.VoIP-ul mobil devine retea sociala De la o simpla
nisa, serviciile mobile de Voice over Internet Protocol (VoIP) ar putea atrage cateva zeci
de milioane de utilizatori, pana la sfarsitulanului. Aceste servicii ofera convorbiri la pret redus,
dar si mai multe functionalitati, precum posta electronica pe baza de voce si servicii voce text.Tehnologia telecom contribuie la decongestionarea retelelor mobile. In urmatoarele 18luni,
din cauza majorarii conexiunilor mobile broadband intre laptop-uri, netbook -uri si
telefoanesmart la 600 de milioane, retelele vor deveni extrem de aglomerate, aparand
blocajele.Insa, pana in 2014, aceste probleme ar putea fi rezolvate prin tehnologiile 4G, insa
aceasta tehnologie nu va fi implementata la scara larga in acest an.Un nou sistem de tarifare.
Pana in prezent, operatorii de servicii broadband aplica tarifeunice, insa, pe masura aglomerarii
retelelor, va fi nevoie de schimbarea acestei strategii. Astfel, noile scheme tarifare ar putea fi
realizate in functie de varful de trafic, volumul de date sau chiar modul in care clientii folosesc
datele.Industria devine "verde".In 2010, sectorul global de telecomunicatii se va concentra
asuprareduceriiemisiilor directe sau indirecte de dioxid de carbon. In prezent, aceasta industrie g
enereaza 183 demilioande de tone de CO2 pe an, reprezentand aproape 0,7% din emisiile
globale, procentcomparabil cu cel din industria auto sau
aviatie.Printre solutiile pentru imbunatatirea eficientei retelelor se numara alimentarea mairedusa
in perioadele de trafic scazut, reducerea consumului indirect de energie sau stabilirea
unuistandard unic pentru incarcatoare.Potrivit statisticilor, penetrarea telefoniei mobile a scazut
cu 4,7% fata de decembrie2009, la 113,5%, dar traficul de voce a insumat 25,47 miliarde de
minute, in urcare cu 11,7% fatade finele anului precedent, informeaza Mediafax.In ceea ce
priveste segmentul de telefonie fixa, numarul furnizorilor activi a ajuns la 53,care administrau
4,68 milioane de linii la finele lunii iunie, in scadere cu 1% fata de decembrie
2009.Romtelecom controleaza 59,1% din aceasta piata.
Datele Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii(ANCOM)
arata ca Romania are 2,93 milioane de conexiuni fixe la Internet administrate de1.061 de
furnizori operationali. Numarul conexiunilor a crescut cu 4% fata de decembrie 2009.Pe
segmentul mobil, numarul de conexiuni a crescut cu 26% in primul semestru, la 5,77milioane,
din care 3,32 milioane prin tehnologii EDGE, CDMA, EV-DO si 3G.Guvernul a pregatit o
strategie pentru 2009-2015 pentru cresterea penetrarii serviciilor fixe de banda larga,
mentioneaza documentul.Raportul anual in telecomunicatii al Comisiei Europene arata ca atat
consumatorii, cat simediul de afaceri i economia UE per ansamblu nu poate beneficia pe deplin,
din punct de vedereeconomic, de avantajele unei piee unice reale i competitive in domeniul
telecomunicatiilor dincauza aplicarii inconsistente a regelementarilor UE in domeniu.Desi cele
2.230 de firme din afara Bucurestiului realizeaza doar 7,5% din veniturile totaleale sectorului,
printre acestea exista numeroase companii mari pe plan local si national.Printre acestea
se numara furnizori de servicii internet, telefonie fixa si televiziune princablu, dar si firme care
ofera servicii de business, precum cele de VPN (retea privata virtuala) siservicii partajate
(servere dedicate si virtuale) sau servicii de proiectare, instalare si mentenanta pentru retelele de
comunicatii.
Printre companiile mari de telecom din provincie se numara Deltatel din Timisoara
(19,2mil.euro, -13% in 2009), Combridge din Sfantu Gheorghe (15,6 mil.euro, -8%), sau New
ComTelecomunicatii din Cluj (9,7 mil.euro), Mobilis din Iasi (8,1 mil.euro, -47%), EAD
7

Telecom(4,8 mil.euro, +40%) si Decatel din Brasov (3 mil.euro, +12%), 2K Telecom din Ploiesti
(4mil.euro, +31%, membru al grupului Asesoft).Consumatorului de servicii de telecomunicatii
trebuie s i se acorde atenia cuvenita, ccidac nu se obine colaborarea cu clientul nici serviciile
nu pot fi de calitate, i, nu pot satisfacentocmai exigenele acestuia. Tot aici se includ deciziile
privind implicarea consumatorilor idiscreia angajailor. Gradul de complexitate al proceselor,
de dezagregare a lor n operaii,nsuirea perfect i executarea lor consecvent de ctre
personalul riguros selecionat i instruitla un nivel ridicat i n mod corespunztor motivat,
reprezint tot attea modaliti de ridicare anivelului calitativ , de reducere a fluctuaiilor n
aceast privin.Pentru orice companie de telecomunicaii este la fel de important, s gseasc
soluii pentrua presta servicii n condiii de maxim eficien i s cunoasc motivele pentru care
consumatoriicumpr serviciile sale, s afle: cine, ce, de unde, de ce, cnd, cum i ct de mult
cumpr i ctde des, altfel spus s afle de ce oamenii rspund ntr-un anume fel la serviciile care
le suntoferite, de ce au o anumit atitudine fa de ele, aceast conduit a oamenilor n cazul
cumprriii/sau consumrii serviciilor de telecomunicaii reflectndu-se n comportamentulcons
umatorului de servicii de
telecomunicaii.Studiul comportamentul consumatorului de servicii este important n marketingu
ltelecomunicaiilor. De altfel, cunotinele referitoare la comportamentul consumatorului
asigurfundamentul strategiilor de marketing cu privire la: poziionarea serviciului, segmentarea
pieei,lansarea serviciilor noi, adoptarea unor decizii de marketing-mix etc., asigurndu-le o
eficiensporit.

Revolutia telecomunicatiilor si oportunitati pentru afaceri

Multe dintre sistemele informationale de astazi utilizeaza retele de calculatoare si
telecomunicatii. Organizatii de toate dimensiunile din lumea ntreaga folosesc retele de calc
ulatoare si Internetul pentru localizarea furnizorilor si potentialilor cumparatori, pentru
negocierea contractelor cu acestia si chiar pentru alte servicii importante n sprijinul lor.
Folosirea retelelor de calculatoare s-a dovedit foarte productiva si pentru desfasurarea
activitatilor de cercetare, coordonare organizationala si control, dar este fundamentala pentru
comertul electronic si afacerile electronice. Astazi ne aflam n mijlocul revolutiei
telecomunicatiilor care se caracterizeaza prin raspndirea tehnologiei de comunicatii si
serviciilor de telecomunicatii peste tot globul. Mariajul calculatoarelor si comunicatiilor a
deschis calea utilizarii unor servicii specializate de telefonie, transfer de date si de imagini,
comunicatii prin satelit, comunicatii fara fir si multe servicii Internet. Tot mai multe organizatii
prefera sa posede propriile retele de telecomunicatii pentru voce, date si imagini ca sa poata oferi
la rndul lor servicii de acest gen, eliminnd costurile cu folosirea unor retele nchiriate si cu
serviciile procurate din afara. mbunatatirea pozitiei n competitie cntareste foarte greu n aceste
decizii. De exemplu, cele mai atractive decizii pentru organizatiile mari s-au dovedit investitiile
n retele pentru servicii multiple care faciliteaza executia aplicatiilor multimedia si evident
afacerile electronice. Prin legarea retelei proprii de calculatoare la reteaua nationala, organizatia
devine interconecta ta, iar echipamentele de calcul, produsele informatice, telecomunicatiile si
resursele informationale sunt astfel organizate nct sa ofere si mai multa putere de calcul si
comunicare la nivelul fiecarui loc de munca din compartimentele existente, deschiz nd
oportunitati noi pentru afaceri. De aceea, managerii actuali vor continua sa se confrunte cu
decizii referitoare la ncorporarea unor asemenea servicii si tehnologii n sistemele
informationale si procesele organizationale.
8

ntreprinderea interconectata si necesitatea standardelor

Dupa cum se observa, reteaua poate fi conectata la alte retele din afara ntreprinderii sau la
Internet. n aceasta arhitectura de retea, ntreprinderea poate utiliza o larga varietate de
echipamente de calcul si comunicatii procurate de la diversi furnizori, conectate astfel nct sa se
poata realiza ct mai multe avantaje pe planul productivitatii si competitivitatii. Conexiunile
vizeaza diferite tipuri de echipamente, personal, senzori, baze de date, compartimente
functionale si grupuri de lucru. Tocmai aceasta abilitate a calculatoarelor si altor dispozitive
electronice de a comunica unele cu altele si a partaja informatia ntr-o maniera semnificativa
pentru utilizatori fara interventia omului poarta numele de conectivitate.
Tehnologia Internet si programele Java asigura o parte din aceasta conectivitate, dar nu pot
sustine n ntregime sistemul informational al ntreprinderii. De aceea multe ntreprinderi sunt
obligate sa-si organizeze propria retea si sa adopte solutii proprii de interconectare pentru ca
echipamentele, calculatoarele si dispozitivele de care dispun sa lucreze eficient mpreuna.
Realizarea interconectarii necesita standarde pentru conexiuni, sisteme de operare si interfete
utilizator. Se obtin astfel asa-numitele sisteme deschise construite cu ajutorul sistemelor de
operare publice, interfetelor utilizator, aplicatiilor standardizate si protocoalelor de retea. n
sistemele deschise, produsele informatice sunt portabile. Modelul recent de interconectare a
sistemelor deschise, OSI, permite legarea diferitor tipuri de platforme de calcul si retele. El a fost
proiectat sa suporte retele globale cu mari volume de informatii rezultate n urma procesarii
tranzactiilor. Ca si protocolul TCP/IP, dezvoltat de Departamentul Apararii al SUA n 1972, OSI
permite ca un calculator conectat la retea sa comunice cu oricare alt calculator al aceleasi sau al
altei retele, prin stabilirea unor reguli de comunicare referitoare la schimbul de informatii dintre
sisteme similare. OSI foloseste sapte straturi pentru procesul de telecomunicatie si a fost
dezvoltat pentru interfete grafice utilizator, posta electronica, comutarea de pachete si schimbul
electronic de date. Orice manager care doreste sa adopte masuri de conectivitate n ntreprinderea
sa va trebui sa utilizeze un standard la proiectarea retelei, achizitia echipamentelor si software-lui
necesare sau dezvoltarea aplicatiilor din structura sistemului informational. De exemplu, liderul
mondial recunoscut al solutiilor IP, Equant, membru al grupului France Telecom, ofera n prezent
Global IP VPN, un produs bazat pe tehnologia MPLS care raspunde nevoilor oricarei
ntreprinderi pentru un serviciu de comunicatii unic, menit sa suporte cerintele ebusiness att
pentru aplicatiile interne (Intranet) ct si pentru aplicatiile externe (Extranet).

Tehnologiile comertului si afacerilor electronice

Aplicatiile tehnologice cheie pentru comertul si afacerile electronice sunt posta electronica (email), posta vocala (Voice-mail), masinile fax, teleconferintele, dataconferintele, vide
oconferintele, groupware, schimbul electronic de date si serviciile informationale digitale
diverse. Ele ofera capacitati bazate pe retea pentru comunicatii, coordonare si accelerarea
fluxului tranzactiilor de cumparari si vnzari.

Probleme manageriale si solutii specifice

Tehnologia telecomunicatiilor si retelelor de calculatoare sunt profund implicate n
procesele cheie ale ntreprinderilor de astazi si din acest motiv necesita un management si o
planificare riguroase. Implementarea conceptului de ntreprindere interconectata a creat
numeroase probleme dar si oportunitati pentru afaceri, iar managerii au nevoie de clarificarea
tuturor acestor probleme cu prilejul construirii retelei specifice.
Este vorba despre: 1) problemele de conectivitate, 2) posibilitatea pierderii controlului
asupra sistemului informational, 3) nevoia adoptarii unor schimbari organizationale, 4)
solutionarea problemelor legate de costurile ascunse ale aplicatiilor client/server, 5) fiabilitatea si
securitatea retelei.
Problemele de conectivitate sunt problemele specifice modelului de protocol adoptat (TCP/IP sau
OSI) si se refera la translatarea mesajelor, controlul transmisiei, protocolul Internet, interfata de
retea si reteaua fizica propriu-zisa (n figura 3 prezentam modelul specific protocolului TCP/IP).
Pierderea controlului poate rezulta din dificultatile de localizare a datelor n mediile distribuite
care creeaza facilitati utilizatorilor finali n folosirea independenta a resurselor de calcul pentru
colectarea, memorarea si diseminarea informatiei si produselor software. Mai mult, aplicatiile
utilizator pot uneori combina componente incompatibile hardware si software din retea, iar
managerii se confrunta cu dilema control centralizat versus creativitatea si productivitatea
utilizatorului final.
Cerinta adoptarii unor schimbari organizationale se datoreaza descentralizarii specifice
muncii n ntreprinderea interconectata, ntreprindere supusa reingineriei proceselor n scopul
promovarii eficientei la nivelul fiecarei verigi organizatorice. S-au observat n multe ntreprinderi
ca nu se pot obtine beneficiile asteptate n mediu distribuit tocmai datorita costurilor ascunse
generate de aplicatiile client-server. Costurile anuale cu operarea retelei, instalare si ntretinere,
salvare fisiere, actualizare aplicatii, nvatare si instruire, munca suplimentara necesara si timpii
consumati cu managementul retelei nu pot fi n ntregime controlate. Fiabilitatea si securitatea
retelei creeaza si ele probleme datorita tehnologiei de retea incomplet maturizata si foarte
complexa. ntreprinderea interconectata este de asemenea sensibila la versiunile sistemelor de
operare utilizate, softului de management al retelei si celorlalte aplicatii informatice care
presupun utilizarea de versiuni noi. Perioadele de nefunctionare, n care reteaua nu este
operationala, sunt mai frecvente dect n cazul sistemelor centralizate care nu folosesc tehnologia
client/server. Securitatea devine fundamentala atunci cnd sistemul informational al
ntreprinderii utilizeaza reteaua n maniera intensiva. Retelele, n general, ofera utilizatorilor,
hakerilor si raufacatorilor numeroase puncte de acces si oportunitati de furt sau de modificare a
datelor. Retelele legate la Inte rnet sunt si mai vulnerabile pentru ca devin accesibile oricui.
Managerii organizatiilor pot contracara problemele create de implementarea conceptului
de ntreprindere interconectata printr-o planificare mai riguroasa, printr-o administrare mai
eficienta a afacerilor si schimbarilor organizationale, sporirea numarului si calitatii programelor
de instruire, accentuarea deosebita a disciplinelor de administrare a datelor si managementului
cunoasterii si luarea n atentie sporita a controlului costurilor si conectivitatii atunci cnd se
planifica arhitectura informationala. Managementul afacerilor si schimbarii vor fi orientate
ndeosebi catre exploatarea eficienta a noilor tehnologii informationale, astfel nct organizatiile
sa dispuna de planuri perfecte n domeniu, iar procesele de afaceri sa fie cele noi izvorte din
reingineria ntreprinderii pentru a se asigura obtinerea unor beneficii substantiale. n func tie de
aceste planuri si arhitectura informationala a ntreprinderii va fi reproiectata pentru a se
10

implementa eficient mediile client-server si aplicatiile informatice distribuite. Planuri de nvatare

si instruire bine puse la punct si respectate ntocmai vor fi adoptate pentru toti utilizatorii, fara
exceptii, pentru a se depasi orice probleme legate de nentelegerea rolului aplicatiilor informatice
n noile conditii. Numarul specialistilor n domeniul tehnologiei retelelor si aplicatiilor
clientserver va trebui sa creasca substantial. Disciplinele de administrare a datelor si
managementul cunoasterii devin din ce n ce mai importante atunci cnd retelele sunt ncarcate
cu aplicatii informatice din serviciile functionale ale ntreprinderii si procesele sale de afaceri. La
nivelul managementului vor trebui identificate toate locurile unde se afla date, informatii si
cunoastere, grupurile de specialisti cu drepturi de acces si ntretinere sau actualizare, personalul
utilizator cu drepturi de utilizare n diferite scopuri. Se vor dezvolta politici si proceduri de
asigurare a protectiei, securitatii si acuratetei datelor, informatiilor si cunostintelor disponibile pe
categorii de utilizatori si locuri de stocare. Planificarea conectivitatii cade n sarcina
managementului superior, numai la acest nivel existnd o viziune a arhitecturii informationale pe
termen lung si motivatia asupra necesitatii interconectarii ntreprinderii ca mijloc de
supravietuire si succes n competitia viitoare. Tot la acest nivel, managementul trebuie sa se
asigure de fezabilitatea conceptului si recuperarea investitiei. Aici se identifica clasele de
probleme de conectivitate si grupurile de aplicatii specifice (inclusiv cele referitoare la comertul
si afacerile electronice), care pot fi realizate eficient printr-o mai buna conectivitate. Strategiile
pe termen lung evidentiaza ca nu pot fi eliminate total unele probleme de conectivitate.
Conceptul de ntreprindere interconectata poate fi implementat numai daca el este
realizat conform standardelor de conectivitate si se poate organiza pe osatura retelelor existente,
iar aplicatiile utilizator sa poata fi usor realizate. Numai managementul superior poate stabili
politicile pentru pastrarea unor retele pe ct posibil omogene, cu limitarea numarului de
echipamente, produse software si sisteme de management de retea procurate de la producatori
diferiti. Planul telecomunicatiilor este si el elaborat astfel nct sa sprijine realizarea obiectivelor
ntreprinderii interconectate. Vor fi investigate toate modalitatile de folosire a tehnologiilor
moderne de telecomunicatii n vederea reducerii costurilor prin eliminarea intermediarilor de
orice fel si accelerarea proceselor ntreprinderii. n acest scop, se ncepe cu auditul functiei de
comunicatii si stabilirea tuturor necesitatilor de mbunatatire a echipamentelor pentru date, voce,
imagini, personalului implicat si managementului. Sunt evaluate planurile de afaceri pe termen
lung si modul cum telecomunicatiile contribuie la realizarea acestora cu obtinerea de beneficii si
distributia mai rapida a produselor si serviciilor. Se identifica zonele critice n care
telecomunicatiile ar putea influenta potentialul de accelerare a proceselor de afaceri pentru
controlul stocurilor, penetrarea pietelor, transportul si distributia.
Planul de implementare urmeaza imediat elaborarii planului de telecomunicatii si tine
seama de cei opt factori importanti n alegerea retelei de telecomunicatii: 1) distanta, 2) gama de
servicii care trebuie suportate, 3) securitatea , 4) accesul multiplu, 5) utilizarea, 6) costul, 7)
dificultatile de instalare si 8) gradul de conectivitate.
Fie si numai printr-o simpla enumerare a unor asemenea factori, trebuie sa observam
ca managementul trebuie sa se implice continuu si competent n toate deciziile datorita faptului
ca procesele ntreprinderii moderne au la baza retele de calculatoare si de telecomunicatii. Pe
aceasta linie se identifica oportunitatile de afaceri si se stabilesc toate criteriile de selectie a
firmelor furnizoare de echipamente si servicii: costul platformelor, costul retelisticii, costurile si
beneficiile sistemelor client/server ca si toate problemele de conectivitate. Pentru ntreprinderi,
scopul tehnologiei telecomunicatiilor este tocmai acela de a favoriza comertul si afacerile
11

electronice la cele mai reduse costuri, iar infrastructura corespunzatoare sa suporte strategia si
procesele de afaceri, respectiv interconexiunea cu alte tehnologii informationale utilizate n
sistemele informationale.

12

Concluzii
Iata un domeniu informatic deosebit de atractiv pentru cercetari avansate n vederea
asigurarii succesului n competitia la nivel global. Desi exista semnale asupra insuccesului unor
firme renumite n comertul si afacerile electronice, se depun eforturi mari si se fac investitii
importante n aceasta directie. Cercetarea si utilizarea retelelor de calculatoare si a ciberspatiului
planetar n scopuri come rciale nu este la ndemna oricarei organizatii. Este nevoie de investitii
mari n retele, conectivitate, sisteme informationale, schimbari organizationale importante,
control managerial riguros, instruirea personalului si implicit reingineria proceselor
ntreprinderii.

13

Bibliografie:
Andone, I., Mockler, R.J., Dologite, D.G., Tugui, Al., Dezvoltarea sistemelor inteligente n
economie. Metodologie si studii de caz, Ed. Economica, Bucuresti, 2001;
http://www.management.ase.ro/reveconomia/2004-special2/7
http://revistaie.ase.ro/content/27
Wikipedia.com
www.orange.ro,
www.vodafone.ro,
www.romtelecom.ro,
Ziare.com,
Studiu Deloitte despre telecomunicaii

14