ANALIZA  SWOT  A  COMPANIEI  VODAFONE

1/7
 Vodafone România este un operator de telecomunicații mobile cu sediul în București,
fiind o filială a grupului internațional Vodafone. Compania a intrat pe piața românească
în 2005, în urma preluării operatorului local Connex,,domnia efectivă a biroului” 1. În prezent,
Vodafone este al doilea mare operator de telefonie mobilă din România, cu 8,6 milioane de
2
clienți la finele anului 2014.  Principalii competitori ai companiei
sunt Orange, Telekom și RCS & RDS.
Din punct de vedere al acoperirii rețelei, infrastructura companiei permite accesul a
peste 99% din populația României la serviciile sale de bază. 3  În ceea ce privește
serviciile 4G, la începutul anului 2015, Vodafone asigura o acoperire de 55% la nivelul
întregii populații, și de 85% la nivelul populației urbane. 4  În decembrie 2014, compania a
fost certificată drept cel mai bun furnizor de servicii de date și telefonie mobilă din România,
în urma măsurătorilor efectuate în toate rețelele mobile din țară. 5 

Perioada Connex (1996-2005)

Sigla Connex
Bazele Connex, predecesoarea Vodafone România, au fost puse în 1996, odată cu
startul telefoniei mobile în România. În acel an, Ministerul Comunicațiilor decide să
organizeze o licitație publică pentru acordarea primelor două licențe de operare a unor rețele
de telecomunicații mobile în sistem GSM. Câteva luni mai târziu, pe 15 noiembrie, sunt
anunțate cele două companii câștigătoare: MobiFon (Connex) și Mobil Rom (Dialog). În
acționariatul MobiFon se regăseau operatorul de telefonie canadian Telesystems International
Wireless (abreviat TIW, acționar majoritar), AirTouch Canada, Poșta Română, Logic
Telecom, Ana Electronic, grupul industrial ISAF și Fondul Român de Investiții.
Anul următor acordării licențelor avea să aducă o premieră: pe 15 aprilie 1997 apare
pe piață brand-ul Connex, primul operator de telecomunicații mobile din România. Cele 135
de zile necesare lansării Connex, de la câștigarea licenței până la apariție, au consemnat la
acea dată un record mondial în ceea ce privește viteza de dezvoltare a unei rețele de
telecomunicații. După 18 săptămâni, Connex avea deja serviciile lansate în nouă orașe
importante: București, Bacău, Brașov, Cluj-
Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Timișoara și Sibiu. În mai puțin de un an de la apariție,
compania reușește performanța să atingă 100.000 de utilizatori, adică un sfert din cât își
propusese să adune, în timp, în România.
„Timp de câteva zile au fost cozi interminabile în fața Sălii Palatului, cum nu se mai văzuseră
de ani de zile.” — Raluca Milin, unul dintre primii angajați Connex, referitor la lansarea
serviciilor în 1997.
În 1998, Connex introduce serviciul de mesagerie prin SMS și, sub presiunea
competiției, lansează cartelele reîncărcabile sub denumirea Connex GO și sloganul „Ce-i al
tău, e al tău!”. Peste numai un an, este introdus serviciul de internet XNET, iar în 2000 apare
1
^ „Connex/Vodafone Romania: Cea mai importanta tranzactie cu o companie romaneasca din ultimii 15
ani!”. marketwatch.ro. Accesat în 27 ianuarie 2020.
2
^ „Orange si Vodafone, lovite de tarifele de terminare. La ce tendinte asistam?”. wall-street.ro. Accesat
în  27 ianuarie 2020.
3
^ „Vodafone: RCS&RDS, "în întregime responsabil" de strategia comercială și de comunicare către clienții
săi”. zf.ro. Accesat în 27 ianuarie 2020.
4
^ „Acoperirea rețelelor 4G la nivelul întregii populații în februarie 2015: Orange - 63%, Vodafone - 55%,
Telekom - 27%”. zf.ro.  Accesat în 27 ianuarie 2020.
5
^ „Cel mai bun punctaj al serviciilor de date și telefonie mobilă din România”. vodafone.ro.  Accesat în 27
ianuarie 2020.

2/7
serviciul WAP. Tot în 2000 se atinge borna de un milion de clienți Connex. Anul 2002 aduce
o premieră pe piața locală de telecomunicații, atunci când telefonia mobilă o depășește pe cea
fixă, având aproape 4,5 milioane de utilizatori. La acel moment, Connex deținea 2,33
milioane de clienți, fiind lider de piață. Tot în 2002, compania introduce serviciul GPRS la
cartelele reîncărcabile și încheie primul parteneriat cu o bancă, BCR. Cu 4,92 de milioane de
clienți, compania pierde în decembrie 2004 poziția de lider de piață în favoarea Orange (fostul
Dialog). Cu toate acestea, sfârșitul lui 2004 consemnează un număr de clienți de 12 ori mai
mare decât își plănuise inițial MobiFon, cu 8 ani înainte. 2005 marchează lansarea primului
serviciu 3G din România de către Connex, cu un an mai devreme decât competiție. 67
Intrarea Vodafone pe piață (2005-2006)
Preluarea Connex
Pe lângă serviciul 3G, 2005 avea să marcheze ceva mult mai important: intrarea
grupului Vodafone pe piața locală, prin achiziționarea MobiFon. Realizată la 1 iunie 2005,
aceasta a fost percepută drept cea mai mare tranzacție din România ultimilor 15 ani, fiind
estimată la câteva miliarde de dolari.
Achiziționarea companiei de către Vodafone nu a marcat o schimbare de brand
(redenumire) bruscă. Începând din noiembrie 2005, s-a impus o perioadă de tranziție de 6 luni
pentru înlocuirea numelui Connex cu Vodafone, prin inițierea campaniei „Connex și
Vodafone Împreună”. Această campanie s-a realizat în trei etape, astfel: mai întâi s-a
schimbat logo-ul; apoi s-a modificat denumirea din Connex în Connex-Vodafone și a fost
introdusă mai multă culoare roșie în reclame; ultima etapă a constat în renunțarea definitivă la
numele Connex și lansarea oficială a Vodafone România. Aceasta a avut loc pe 26
aprilie 2006, într-un show impresionant de lasere în Piața Revoluției. 8 Ultima etapă a
consemnat și modificarea numelui companiei din MobiFon S.A. în Vodafone România S.A. 9
Potrivit unui studiu IRSOP realizat în septembrie 2004, procentul românilor care
auziseră de firma Vodafone, înainte de lansarea acestuia pe piață, era de 26%, dintre care doar
18% îl asociau cu telefonia mobilă. 1011 La finalul campaniei de schimbare a denumirii,
notorietatea Vodafone atinsese 95% în rândul românilor. 12
Alte evenimente
August 2005 aduce lansarea, în parteneriat cu SMURD Târgu Mureș, a unei soluții de
telemedicină în vederea creșterii capacității și eficienței echipajelor mobile de prim ajutor.
Grație ajutorului de 100.000€ oferit de Connex, 8 ambulanțe SMURD au fost dotate cu
echipamente medicale și de telecomunicații care permiteau transmiterea simultană a
informațiilor despre răniți către spital și dispeceratul 112. Astfel, această investiție le permitea
echipajelor de intervenție să fie în legătură permanentă cu un medic coordonator. Parteneriatul
dintre Connex și SMURD data încă din 2004, atunci când a fost testată o primă soluție de
telecomunicații. 13

6
 „Istoria GSM în România – o retrospectivă de la Telefonica, Connex, Dialog și prima „cărămidă"… până în
zilele noastre”. specialarad.ro. Accesat în  27 ianuarie 2020.
7
 „CONNEX, GO!”. businessmagazin.ro.  Accesat în  27 ianuarie 2020.
8
  „connex devine vodafone”. zoso.ro.. Accesat în 27 ianuarie 2020.
9
  „Vodafone se lanseaza in Romania”. vodafonenewsroom.ro. Accesat în 27 ianuarie 2020.
10
 „Istoria GSM în România – o retrospectivă de la Telefonica, Connex, Dialog și prima „cărămidă"… până
în zilele noastre”. specialarad.ro.. Accesat în  27 ianuarie 2020.
11
 „CONNEX, GO!”. businessmagazin.ro. Accesat în 27 ianuarie 2020.
12
  „Vodafone se lanseaza in Romania”. vodafonenewsroom.ro.  Accesat în  27 ianuarie 2020.
13
  „Connex si SMURD Targu Mures lanseaza in parteneriat o noua solutie de telemedicina”.
vodafonenewsroom.ro.  Accesat în  27 ianuarie 2020.

3/7
Evoluția Vodafone (2006-prezent)
La câteva zile după lansarea noului nume, compania anunță în mai 2006, la CERF,
introducerea unei tehnologii 3G îmbunătățite. HSDPA – 3G broadband era o tehnologie ce
permitea, prin conexiune wireless, atingerea unei viteze de internet de până la 1,4 Mbps, de
câteva ori mai mare decât viteza 3G clasică. De asemenea, Vodafone anunță și lansarea
portalului Vodafone Live! care avea mai mult de 10 milioane de utilizatori la nivel global.
Printre noutățile portalului se numărau servicii de muzică, mobile TV și telefoane în
exclusivitate. 14 Lansarea Vodafone Live! are loc două luni mai târziu, 15 iar serviciul HSDPA
– 3G Broadband este lansat în premieră în octombrie. 16
Un alt eveniment notabil este continuarea parteneriatului cu SMURD, printr-o nouă
sponsorizare anunțată de companie în luna iunie. Vodafone decide să aloce 280.000€ pentru
achiziționarea unei mașini SMURD pentru situații de urgență, unică în România la acel
moment. Vehiculul permitea intervenția pentru accidente colective, dezastre naturale și
operațiuni de salvare grea, fiind cea mai complexă soluție în astfel de situații. Cu ajutorul
mașinii și echipajului medical aferent, se putea asigura asistența medicală pentru cel puțin 50
de persoane în cazul unei urgențe. 17
Începutul lunii iulie marchează startul unei înțelegeri între Vodafone și Orange, prin
care clienții ambilor operatori pot efectua în premieră apeluri video 3G de pe orice telefon
compatibil. Serviciul era disponibil în zonele cu acoperire 3G și în străinătate, la un tarif
național de 0,30$ pe minut. 18
Câteva zile mai târziu, compania anunță înființarea Fundației Vodafone România,
pentru o mai bună derulare a activităților de caritate. Misiunea sa era de „a îmbunătăți
condițiile de viață ale oamenilor care au nevoie de ajutor”, prin inițiative venite în sprijinul
comunităților locale. Activitatea fundației urma să fie susținută prin donații anuale ale
angajaților Vodafone România, a căror valoare era dublată de companie. Pe lângă acest
suport, fonduri mai urmau să provină și din partea fundației Vodafone Group. Fundația
Vodafone România reprezintă continuatoarea eforturilor susținute timp de 8 ani de Fundația
Sirois a fostului operator Connex.19
Ultimul eveniment major al anului 2006 are loc în octombrie, atunci când Vodafone
anunță că este primul operator care extinde acoperirea rețelei sale în toate cele 42 de stații
de metrou din București. Astfel, călătorilor le erau puse la dispoziție în subteran cele mai
utilizate servicii, precum apeluri de voce, SMS, MMS și servicii de date prin GPRS. Inițial,
acestea puteau fi folosite și în interiorul garniturilor de metrou, însă numai pe rutele Timpuri
Noi – Eroilor și Piața Unirii – Piața Romană.
 30 mai 2007 - Lansarea serviciilor HSDPA - 3G Broadband cu viteze de transfer al
datelor de până la 2,8 Mbps.
 19 iunie 2007 - Lansarea serviciilor proprii de telefonie fixă pentru persoane fizice
(Vodafone Acasă).

14
  „Vodafone Romania prezinta Vodafone Live! si Vodafone Mobile Connect prin HSDPA la CERF”.
vodafonenewsroom.ro.  Accesat în  27 ianuarie 2020.
15
   „Vodafone aduce utilizatorilor 3G oferta sa multimedia de varf: 3GVodafone Romania lanseaza
Vodafone live! 3G”. vodafonenewsroom.ro.  Accesat în  27 ianuarie 2020.
16
„Nivelul superior de performanta 3G este acum disponibil in Romania: Vodafone lanseaza serviciile
HSDPA – 3G Broadband in Romania”. vodafonenewsroom.ro. Accesat în 27 ianuarie 2020.
17
 „Vodafone Romania si SMURD: "Un parteneriat pentru viata"”. vodafonenewsroom.ro. Accesat în 27
ianuarie 2020.
18
„Clientii Vodafone Romania si Orange Romania pot comunica si prin apelurile video”.
vodafonenewsroom.ro.  Accesat în  27 ianuarie 2020.
19
„Vodafone Romania infiinteaza Fundatia Vodafone Romania pentru a derula activitatea de caritate a
companiei”. vodafonenewsroom.ro. Accesat în 27 ianuarie 2020.

4/7
 februarie 2008 - Prima companie de telefonie mobilă care permite utilizatorilor să
folosească numere de telefonie fixă (prefix 0372) pe telefoanele lor mobile prin
programele Vodafone Zona Mea (pentru persoane fizice) și Vodafone Mobile Office Zone
(pentru persoane juridice); compania oferă internet mobil de mare viteză cu viteză de până
la 3,6 Mbps.
 Aprilie 2010 - Prima companie ce acoperă 90% din populația României cu date 3G
prin rețeaua UMTS 900 MHz, cu viteze de până la 7,2 Mbps în țară și 21,6 Mbps în 16
orașe și destinații turistice importante din România.
 Iulie 2012 - Lansarea serviciului de internet nelimitat cu viteze de până la 43.2Mbps.

Analiza SWOT este o tehnică des utilizată de managementul organizaţiilor în

sistematizarea informaţiilor colectate în urma realizării unui plan sub forma punctelor forte şi
slabe ale unei organizaţii, precum şi a oportunităţilor şi amenintarilor identificate în mediul
extern.
SWOT reprezintã iniţialele de la strenghts, weaknesses, opportunities şi threats, sau pe
româneste, punctele tari, punctele slabe, oportunitãtile si amenintãrile.
Analiza SWOT este o tehnicã des folositã şi se referã atât la factorii interni cât şi cei
externi unei organizaţii, sau altfel spus, atât factorii care pot fi controlaţi cât si cei care nu sunt
în sfera de control şi acţiune a organizaţiei.
Am realizat analiza SWOT pentru a culege informaţii despre condiţiile în care
compania funcţionează, precum şi pentru a putea face o cercetare documentată a principalelor
sale roluri şi componente. Pe baza acestei analize SWOT, putem să aflăm în ce măsură susţine
obiectivele Vodafone, astfel încât să devină un instrument puternic de marketing.
          Analiza trebuie sã se refere la toti factorii care pot influenţa misiunea companiei.
Aceştia pot sã includã: clienţii, utilizatorii, resursele, calificãrile necesare, finanţele,
personalul, structura, canalele de comunicatii.
Factorii externi pot fi: serviciile concurenţei, tendinţele socio-culturale şi stilurile de
viaţã, pieţele, schimbãrile tehnice.
Vor fi punctate cele mai importante aspecte vizând analiza internă si externă a
companiei:           
1. analiza internă:
a)  puncte tari (atuuri) ale companiei: spre exemplu, o companie de prestigiu,  care se bucură
de o notorietate ridicată, o ofertă de foarte bună calitate, o reţea de distribuţie bine
dimensionată personal bine pregătit profesional;
b) puncte slabe (deficienţe) ale companiei: poziţionare confuză pe piaţă, marca este
necunoscută, presiune promoţională insuficientş, lipsa investiţiilor în mărci noi etc.

2. analiza externă:
a)    ocazii (oportunităţi) de piaţă: capacitate de penetrare pe noi pieţe (externe), diversificarea
ofertei etc.;
b)    ameninţări (pericole, riscuri): putere scazută de cumpărare a populaţiei, intensificarea
concurenţei etc.

      Analiza SWOT:

Puncte Tari:

 Imaginea companiei clar conturată.

 Campanii de promovare a produselor bine receptate.

5/7
 Lideri de piaţă în marile oraşe şi Bucureşti.

Puncte Slabe:

 Implicare socială slab percepută.

 Sponsorizări doar în domeniul sportiv şi artistic.
 Aria de acoperire mai redusă decât a concurenţei.
 Lipsa unor evenimente de PR memorabile la nivel national.

Oportunităţi:

 Redimensionarea imaginii Vodafone prin adoptarea unui nou tip de mesaje.

 Conceperea şi implementarea unor evenimente dedicate unui segment de public care nu a
mai fost abordat.
 Caracterul de unicitate pe piaţa de promovare din România dat de o anticampanie.

Ameninţări:
 Campanii de relaţii publice ale concurenţei mult mai vizibile.
 Diversificarea pachetelor de servicii poate duce la o percepţie defavorabilă a publicului.
(Vodafone riscă să fie asociată cu imaginea unei companii orientate doar spre profit sau
câştigarea de noi clienţi).
 Aspecte legale: un produs achiziţionat poate fi returnat în maxim 10 zile de la recepţionarea
coletului, confidenţialitatea informaţiilor pe care se pune accent foarte mare şi prelucrarea
datelor cu caracter personal este protejată de legea  nr. 677/2001 privind protecţia persoanelor
cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie.

     Obiectivele de imagine ale companiei sunt:

 Menţinerea şi întărirea  imaginii de “good corporate citizen”.

 Redimensionarea imaginii sociale a Vodafone.
 Atragerea unor personalitati din domeniile culturii si educatiei pentru a  fi impuse ca noi
purtatori de imagine.

      Public ţintă:

 Core target:
Populaţia cuprinsă între 14-55 ani.  Pentru o mai bună direcţionare a campaniei, este necesară
o subsegmentare a core target-ului după cum urmează:
 14 – 20 ani
 20 – 35 ani
 35 – 45 ani
 45 - 55 ani

6/7
 Target inclus:
Peste 1 milion de abonaţi Vodafone (care pot să fie deja parte din core target, dar care trebuie
utilizaţi ca mijloc de diseminare a mesajelor).
Acestia pot deveni vectori secundari de imagine.

 Target larg:
Pentru a impune  imaginea Vodafone de “good corporate citizen” mesajele transmise trebuie
să atingă (să sensibilizeze ) întreaga societate civilă.
Peste un milion de români utilizează serviciile MobiFon, însă pentru întreaga populaţie a ţării
este bine să adere la valorile promovate de VODAFONE, prin aceasta campanie.

CONCLUZII:

 Dacă ar fi să creionăm imaginea socială a VODAFONE în funcţie de activităţile la care a

luat parte, putem spune că numele  VODAFONE este asociat cu domeniile sportiv şi artistic.

 Din punct de vedere imagologic, activităţile sociale ale Vodafone sunt difuz percepute, în
principal din cauza concurenţei care este mai puternic receptată din acest punct de vedere.

 Vodafone s-a implicat concret în viaţa socială românească sponsorizând următoarele

domenii:
– În sport  (Fotbal, Hochei, Tenis, Sporturi extreme).
– În domeniul artei.

 Un eveniment propriu al VODAFONE este Festivalul de Umor  Humorror 2000. Acesta a

fost bine perceput de către publicul bucureştean, susţinând ruta inovativă a promovării
VODAFONE.

VODAFONE este apreciată de către publicul românesc drept una din cele mai puternice 
companii din Romania.

VODAFONE este marcă înregistrată a MobiFon SA, având ca acţionar principal un lider
mondial al pieţei serviciilor de comunicaţii mobile: – Vodafone Group Plc.

Prin diversificarea gamei de produse, VODAFONE tinde să devină un furnizor de servicii

complete.

7/7