NEVOILE ȘI AȘTEPTĂRILE UNEI SOCIETĂȚI CIVILE- AIESEC ROMÂNIA

Luând în considerare definiția unei societăți civile, aceea conform căreia societatea civilă
mai poate fi întâlnită sub denumirea de „al treilea sector din societate”, „sectorul non-profit” sau
„sectorul neguvernamental, putem afirma că societatea civilă se ocupă exclusive de nevoile
cetățenilor în anumite situații. Societatea civilă nu reprezintă doar organizațiile înregistrate
oficial; aceasta cuprinde și asociațiile neformale, care nu se înregistrează de nicio instituție
statală, ai cărei membri își organizează singuri forma de activitate conform doleanțelor proprii.
Societatea civilă cuprinde orice formă de participare a cetățenilor la viața publică. Pentru Ernest
Gellner, societatea civilă: „reprezintă acel ansamblu de instituţii non-guvernamentale diverse,
suficient de puternice pentru a contrabalansa statul şi care, fără a-l împiedica să-şi îndeplinească
rolul de menţinere a păcii şi de a judeca imparţial cu privire la interesele majore, este, totuşi,
capabil să-l împedice să domine şi să atomizeze restul societăţii”1.

Potrivit unui sondaj de opinie2 realizat in randul ONG-urilor din Romania, cele mai
importante domenii în care este necesară implicarea companiilor sunt educația, sănăatea și
antreprenoriatul social. Potrivit studiului "Societatea civila - nevoi si asteptari", realizat de Cult
Market Research cu ajutorul reprezentantilor sectorului nonguvernamental din țară, cele mai
importante probleme cu care România se confruntă în prezent sunt fie de ordin social (sărăcia și
incluziunea socială a grupurilor defavorizate), ordin economic (șomajul, venituri reduse și lipsa
de sprijin a IMM-urilor), dar și in domeniile educației și sănătății.

În continuare vom discuta despre nevoile unei organizatii civile, mai exact, de ce anume
este nevoie ca aceasta sa functioneze coerent si corect.

O dată, orice organizatie este obligată să se adapteze mediului in care functionează,

menținându-și în același timp coeziunea internă si reducând la minimum incertitudinea care
caracterizează transformarile mediului intern si extern. Pentru că în urma eforturilor de adaptare,
organizația să își pastreze identitatea, dezvoltarea sa trebuie planificată cu cat mai mare atenție,
iar acest plan trebuie revizuit periodic.

1
Ernest Gellner, Condiţiile Libertăţii. Societatea civilă şi rivalii ei, Editura Polirom, Iaşi, 1998. , pp. 18-19
2
"Societatea civila - nevoi si asteptari"- Cult Market Research
 O bună planificare a dezvoltarii organizației oferă răspunsuri la cateva întrebari esentiale:

 Ce se va transforma in cadrul organizatiei?

 Cand va avea loc transformarea?
 Cum se va realiza transformarea?
 Cat costa si cum va fi finantata transformarea?

O problemă des întalnită în cadrul organizațiilor non-guvernamentale este partea financiară,

anume, lipsa finanțărilor, dificultăți în accesarea fondurilor, chirii mari pentru sedii și, pentru
organizațiile mai mari, taxe vamale și auto.

Ce este finanțarea? Finanțarea reprezintă procesul de asigurare a unor fonduri bănești

necesare desfășurării unor activități a unor instituții, interprinderi sau ONG-uri. Astfel, finanțarea
poate fi realizată apelând ori la surse propii, ori la surse externe, din afara organizației.

Sursele interne de finantare pot fi:

a. Contributiile proprietarilor sau ale membrilor organizatiei;

b. Resursele excedentare generate de activitatea organizatiei (autofinantare).

Sursele externe de finantare pot fi:

a. Credit;

b. Finantarea nerambursabila.

A doua oară, orice organizație are nevoie de resurse umane, acestea constatând, de
asemenea, una din nevoile unei societăți civile. De ce? Întrucât nicio organizație nu poate
funcționa corect sau pe termen lung în lipsa a trei lucruri esențiale. Prima data, voluntarii. A
doua oară, personalul eficient. A treia oară, personal dornic de a se implica în proiectele
organizației.

Societatea civilă despre care am ales sa discutăm în proiectul nostru este AIESEC
România, întrucât aceasta este o organizație globală, non-politică și non-profit condusă de
studenți și recent absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior.
 AIESEC România reprezintă un exemplu organizând anual cea mai mare conferinţă
despre leadership pentru tineri:Romanian Youth Leadership Forum și, mai mult, AIESEC
România, ca organizație, reprezintă un exemplu și un mare ajutor pentru tinerii studenți. Să fii
capabil să transmiţi un mesaj pe care audienţa ta să îl înţeleagă şi să îl aplice în proporţie de 80%
a devenit astăzi o provocare pentru majoritatea liderilor urbani şi a formatorilor de opinie.
Leadership-ul actual nu înseamnă însă doar speranţă ci şi proactivitate în transformarea acesteia
în realitate.

În România AIESEC a prins amploare în 1990 plecând de la o inițiativă AIESEC Austria.

AIESEC România a fost printre primele organizații non-guvernamentale creând un impact
pozitiv în societate neîntrerupt de la fondarea sa până în zilele de astăzi. AIESEC este prezent în
15 orașe din România: București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Iași, Oradea,
Pitești, Sibiu, Timișoara și Târgu-Mureș.

Din punct de vedere organizatoric, AIESEC România beneficiază de o împărțire foarte

eficientă pe departamente ce asigură buna funcționare a organizației. Departamentul de financiar
sau de vânzări se ocupă exclusive cu nevoile financiare ale unei organizații menționate anterior.
Astfel, finanțarea AIESEC România provine din sponsorizări, taxe de participare la internshipuri,
sponsorizări de la foști membrii ai organizației-alumni și, de asemenea, din contracte sau
parteneriate semnate cu diverse companii. Dacă prin semnarea contractelor companiile nu
finanțează organizația în bani, acestea oferă donații studenților aflați în schimbul de experiență(
sucuri, mese, agende, etc). Mai mult, departamentul de financiar are grijă de stabilitatea
financiară a ONG-ului și ca acesta să își permit să susțină toate proiectele în care este implicat.

Din punct de vedere legislativ, AIESEC România este un ONG întregistrat, iar toate
contractele semnate între organizație și studenți sau companii sunt legale și conțin drepturi,
obligații și taxele aferente. Mai mult, AIESEC București are contracte cu orfelinate, școli și
facultăți din București, iar studenții și elevii care vor să plece printr-un proiect AIESEC dispun
de burse.

Departamentul de marketing se ocupă de atragerea voluntarilor și a candidaților pentru

înscrierea în proiectele internaționale, pe când departamentul de P.R. se îngrijește de imaginea
AIESEC București în mass-media.
 Observăm că nevoile unei organizații sunt îndeplinite în AIESEC și tocmai de aceea
organizația are și așteptări de la membrii și voluntarii ce se înscriu. Viziunea organizației este
,,pacea și îndeplinirea potențialului uman” și tocmai de aceea AIESEC livrează experiențe
calitative și cele mai extraordinare amintiri.

Mai mult, membrii organizației se așteaptă să gasească oameni cu un spirit de echipă

dezvoltat, pentru ca mai apoi să devină responsabili, iar acțiunile să fie desăvârșite cu succes. De
asemenea, o altă așteptare a ONG-ului este ca membrii să se identifice prin originalitate și
creativitate, astfel demonstrând pasiune și implicare în fiecare acțiune întreprinsă.