UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA OV

Catedra Design de Produs /i Robotic1

Simpozionul na ional cu participare interna ional
PRoiectarea ASIstat de Calculator
P R A S I C ' 02
Vol. I – Mecanisme /i Tribologie
7-8 Noiembrie Bra ov, România
ISBN 973-635-064-9

TENDIN E ACTUALE ÎN PROPULSIA NAVELOR MODERNE.

PERFORMAN E ALE SISTEMELOR DE PROPULSIE
TIP POD’S I AZIPOD

Mihaela AMOR RI EI

Universitatea “ Dunarea de Jos ” din Gala*i

Abstract The paper presents aspects and trends in ship propulsion. Two propulsion system shave been
reviewed: pod-propulsion and azimuthing thrusters. Pod – propulsion is an industry standard today in
passenger cruise and has been applied also for product tankers, icebreakers and offshore vessels. Space
saving is obvious, big propulsion motors are moved from the tank top outside the ship. An azimuthing
thruster replaces a conventional propulsion and rudder steering system, which perform both the propulsion
and steering function.

Cuvinte cheie: propulsia navelor moderne, Sisteme de propulsie Pod’s, Sisteme de propulsie Azipod

1. Introducere Analiza sistemului nav – ma in principal de

Dezvoltarea construc iilor navale este strâns
legat de evolu ia i perfec ionarea sistemelor de
propulsie.
Un sistem naval de propulsie realizeaz
conversia unei forme primare de energie în energie
mecanic , energie care se transmite propulsorului în
vederea învingerii rezistentei la înaintare a navei i
deplas rii acesteia pe drumul dorit, cu viteza impus .
Din punct de vedere energetic, o instala ie naval de
propulsie este alc tuit din sursa de energie: ma ina
principal de propulsie i consumatorul de energie:
propulsorul. Dintre propulsoarele navale, elicea
r spunde cel mai bine tehnicii navale actuale, ea
fiind cel mai utilizat i în general cel mai eficient
propulsor naval [1] .
Sistemul naval de propulsie are un rol
determinant în realizarea unei nave econome i
performere. Aprecierea eficien ei unei nave se face
inând cont de criterii economice, criterii de
siguran func ional , criterii de confort pentru
echipaj i pasageri, etc.
propulsie – propulsor trebuie realizat în fazele
ini iale de proiectare, tipul de sistem de propulsie
utilizat trebuie ales foarte devreme în procesul de
proiectare a unei nave, el având un impact puternic
asupra proiect rii navei îns i.
Alegerea instala iei de propulsie a navei
presupune integrarea unui num r mare de elemente
într-un spa iu func ional, presupune selectarea
componentelor (a ma inii principale de propulsie, a
transmisiei i a propulsorului), ajustarea acestora
prin constrângerile impuse de celelalte elemente,
aranjarea lor astfel încât s se ob in performan ele
sistemului cerute, o configura ie satisf c toare i un
pre de cost acceptabil [2].
Alegerea sistemului de propulsie trebuie s
reflecte profilul de operare al navei, analizând în
acela i timp performan ele tehnice i economice ale
instala iei navale de propulsie, în vederea reducerii
costului specific al transportului i m ririi siguran ei
în exploatare.
Parametrii de care trebuie inut cont la alegerea
unui sistem de propulsie sunt:
 • Costul investi iei ini iale
• Costul specific al transportului care depinde de
consumul specific de combustibil cât i de num rul
i nivelul de retribuire al echipajului care deserve te
instala ia de propulsie.
• Eficien a propulsiei
• Spa iul aferent sistemului de propulsie
• Siguran a mare în exploatare i accesibilitatea
pentru control în timpul func ion rii.
Alegerea unui sistem naval de propulsie
presupune: determinarea puterii necesare la bordul
navei astfel încât s se realizeze viteza dorit ,
alegerea tipului de instala ie de propulsie, alegerea
ma inii principale de propulsie i a propulsorului,
precum i amplasarea instala iei de propulsie la
bordul navei.
Un sistem naval de propulsie are efect direct
asupra greut ii, m rimii, vitezei, manevrabilit ii i
amenaj rilor unei nave, un criteriu esen ial în
alegerea acestuia fiind legat de cerin ele de spa iu i
amenajare.
Sistemele de propulsie conven ionale alc tuite
din ma ina principal de propulsie, transmisie ( linie
de axe) i elice nu reu esc întotdeauna s
îndeplineasc toate condi iile cu privire la
flexibilitate, manevrabilitate i cerin ele de spa iu
impuse unui sistem naval de propulsie modern.
Impunerea unor reguli noi, stricte în construc iile
navale i în naviga ie au determinat apari ia unor noi
echipamente navale, a unor noi sisteme de propulsie
care au modificat amenaj rile navei din considerente
economice i de eficien .
Volumul util comparat cu volumul total al navei
constituie un bun indicator economic care permite
analiza veniturilor i cheltuielilor de construc ie i
exploatare ale navei.
De exemplu, în urma analizei în ceea ce prive te
utilizarea spa iului la bordul unor nave de pasageri
construite în ultimii 50 de ani, raportul dintre
volumul destinat instala iei de propulsie i volumul
total al navei variaz în jurul valorii medii de 11.3%,
( între 8% i 17.5%, ajungând în mod excep ional la
22% [3] ).
O alternativ în sensul reducerii spa iului ocupat
la bordul navei de sistemul de propulsie const în
folosirea sistemele de propulsie tip POD’S i
AZIPOD.
Prezenta lucrare î i propune s fac un studiu al
caracteristicilor tehnice i al performan elor
sistemelor de propulsie tip POD’S i AZIPOD.
Lucrarea realizeaz o trecere în revist a
principalelor avantaje i dezavantaje ale acestor noi
sisteme de propulsie comparativ cu sistemele clasice
de propulsie cu linii de arbori, conform datelor
prezentate în literatura de tehnic de specialitate. De
asemenea au fost consultate o serie de site-uri pe
internet.
Sistemele de propulsie tip POD i AZIPOD au
avut un impact major asupra construc iilor navale în
ultimii ani fiind utilizate cu succes la nave de
croazier , sp rg toare de ghea , tancuri, port-
containere, nave care deservesc sistemele off-shore,
etc.
2. Sisteme de propulsie tip POD /i AZIPOD.
Avantaje /i dezavantaje în raport cu
sistemele de propulsie conven*ionale.
O alternativ în vederea reducerii spa iului
ocupat la bordul navei de instala ia de propulsie o
reprezint utilizarea unui sistem la care transmiterea
momentului de rota ie de la ma ina principal de
propulsie la propulsor s se face printr-o transmisie
mecanic în L sau în Z. Din p cate, o astfel de
transmisie mecanic limiteaz puterea ce se poate
transmite propulsorului de tip elice iar pierderile
mecanice sunt semnificative [4].
Un sistem de propulsie care folose te între
ma ina principal de propulsie i elice o transmisie
în Z sau în L i care poate realiza i manevrarea
navei prin rotirea propulsorului este cunoscut sub
denumirea de propulsor azimutal “ steerable thruster
unit ”.
Propulsoarele azimutale realizeaz împingere
maxim în orice direc ie, indiferent de viteza navei,
aceast împingere î i poate modifica direc ia func ie
de necesit ile manevr rii navei. Elicele
propulsoarelor azimutale nu func ioneaz doar în
curent axial, ci i în curent oblic , asigurând navei o
capacitate manevrier deosebit chiar i la viteze
mici ale navei, acolo unde sistemele clasice cu
cârma au performan e slabe.
Fig.1 Sistem de propulsie azimutal cu elice
contrarotative
 În fig.1 este prezentat un propulsor azimutal cu
elice contrarotative, sistem de propulsie care îmbin
dou idei: ideea elicelor contrarotative de a împ r i
puterea de propulsie pe dou discuri active f r
pierderile de randament ale corpului care apar la o
nav conven ional cu dou elice, cu ideea
sistemului azimutal care inoveaz puternic atât
mane-vrabilitatea cât i compartimentarea navei prin
mic orarea substan ial a compartimentului de
ma ini.
Exist o variant de propulsoare azimutale
retractabile, care în pozi ie normal de func ionare
pot dezvolta împingere maxim în orice direc ie,
propulsorul având capacitatea de a se roti cu 360 o.
Elicea amplasat într-o duz Kort, poate fi retras
într-un tunel amplasat în corpul navei, propulsorul
ac ionând în aceast pozi ie ca un propulsor
transversal – Bowthruster [5].
Propulsorul azimutal (orientabil) este considerat
ca fiind cel mai r spândit i mai “b trân” produs din
categoria sistemelor de propulsie i guvernare [6]
dar care se caracterizeaz prin puteri mici.
Un concept distinct, nou îl constituie sistemul de
propulsie tip AZIPOD, care a l rgit gama de puteri
utilizate.
Neajunsuri transmisiei în Z i L legate de
limitarea puterii transmise propulsorului i de
pierderile mecanice pot fi evitate prin montarea unui
motor electric într-un corp hidrodinamic ( bulb
“pod” ) plasat sub nav . Aici, energia electric
produs la bordul navei este transferat motorului
electric de curent alternativ care transmite direct
momentul de rota ie propulsorului de tip elice [4].
Astfel, în industria construc iilor navale a ap rut
un sistem de propulsie revolu ionar cunoscut sub
numele “ PODs” “podded drive” în care linia de
arbori a fost înlocuit cu o unitate de propulsie
compact , amplasat într-un bulb cu forme
hidrodinamice, sub nav .
Aceste unit i de propulsie compacte prezint o
serie de avantaje legate de spa iul mic ocupat de
sistem la bordul navei, flexibilitatea propulsiei diesel
electrice, posibilitatea controlului continuu a vitezei,
u oara reversibilitate.
Un sistem modern de propulsie care reu e te s
îndeplineasc cu succes cerin ele cu privire la
flexibilitate, spa iu minim ocupat i care ofer în
plus navei o capacitate manevrier deosebit , îl
constituie sistemul de propulsie AZIPOD
( Azimuthing Podded Drive ).
Sistemul de propulsie este înglobat într-un
modul hidrodinamic optimizat amplasat sub carena
navei care are posibilitatea de a se roti la 360o.
Motorul electric de curent alternativ de mare putere
este amplasat în acest modul i transmite direct
mi carea de rota ie la una sau doua elice. Acest
sistem înlocuie te sistemele clasice de propulsie i
guvernare, asigurând atât propulsia navei cât i
manevrarea acesteia.
Fig.2 Sistem de propulsie AZIPOD [10]
Sistemele de propulsie tip POD i AZIPOD
combin avantajele diferitelor tipuri sisteme de
propulsie:
• Elimin componentele clasice ale unei instala ii
de propulsie: linii de arbori lungi, reductor, elice cu
pas reglabil, etc.
• Reducerea spa iului ocupat de instala ia de
propulsie la bordul navei, reducerea spa iului ocupat
de compartimentul de ma ini în favoarea spa iilor
pentru marf sau pasageri,
• Reducerea nivelului de zgomote i vibra ii
• Siguran în exploatare
• Consum redus de combustibil, cost redus al
opera iilor de între inere
• Construc ie simpl i solid , montaj simplu.
Sistemele de propulsie tip AZIPOD prezint în
plus o serie de avantaje legate de buna
manevrabilitate a navei:
• Asigur atât propulsia cât i guvernarea navei,
• Asigur navei o capacitate manevrier deosebit
în condi ii de mare rea precum i la viteze mici ale
navei, acolo unde sistemele clasice cu cârm au
eficien sc zut ,
• Elimin componentele clasice ale unei instala ii
de guvernare: cârm , ma in de cârm , bowthruster,
etc.
Principalul dezavantaj al acestor sisteme de
propulsie îl constituie pre ul ridicat.
În ceea ce privesc cerin*e de spa*iu /i
amenajare sistemele de propulsie tip POD i
AZIPOD sunt unit i de propulsie compacte care
prezint o serie de avantaje legate de spa iul mic
ocupat de sistem la bordul navei.
Motorul electric este amplasat în afara corpului
navei, ceea ce elimin necesitatea liniilor de arbori
lungi, spa iul adi ional aferent instala iei de
propulsie fiind substan ial redus. Motorul electric
este amplasat în bulb, în linie cu propulsorul de tip
elice, ceea ce reduce problemele specifice unei linii
de arbori conven ionale legate de lag re, pierderi
mecanice, etc.
În general la o nav cu sistem de propulsie
clasic, lungimea liniei de arbori depinde de
pozi ionarea ma inii principale de propulsie inând
cont de pescajul navei i de unghiul de asiet a navei
goale.
Amplasarea ma inii principale de propulsie este
definit de pozi ia co ului de fum i a pere ilor
structurali.
La navele la care valorile pescajului i ale
unghiului de asiet pot fi ajustate cu ajutorul
balastului, este posibil montarea motorului cât mai
în pupa navei, lungimea liniei de arbori fiind mic .
Încercarea de a scurta lungimea liniei de arbori duce
la sc derea costului acesteia, dat în acela i timp
determin cre terea unghiului de înclinare a liniei de
arbori, determinând înclinarea planului discului
elicei cu un unghi nefavorabil din punct de vedere
hidrodinamic. În acest caz elicea func ioneaz în
curent oblic, fenomen care este înso it de apari ia
unor for e hidrodinamice pe pal , variabile în timp
odat cu rotirea ei. Aceste componente nesta ionare Fig.3 Amplasarea unui sistem de propulsie
care solicit pala sunt preluate de linia de arbori i PODs în pupa navei [3],
sunt cunoscute sub denumirea de for e de lag r.
Trebuie precizat c fluctua iile de împingere i În cazul sistemelor POD, spa iul ocupat de
moment, precum i excentricitatea împingerii devin instala ia de propulsie este situat deasupra
tot mai mari odat cu cre terea unghiului de sistemului, pe vertical . Prin eliminarea instala iei de
înclinare, cu efect nefavorabil în ceea ce prive te guvernare cu cârm se elibereaz compartimentul
nivelul de zgomote i vibra ii. ma inii de cârm , locul acesteia fiind luat de
Dup stabilirea pozi iei ma inii principale de dispozitive de rotire, r cire, alimentare cu putere a
propulsie, restul compartimentului de ma ini se sistemului de propulsie Pod, etc. Spa iul ocupat de
construie te în jurul acesteia. aceste dispozitive în raport cu ma ina cârmei este
În cazul alegerii unui sistem de propulsie tip dublu [8].
POD, problema pozi ion rii motoarelor de propulsie În ceea ce prive te greutatea instala*iei de
i a liniei de arbori nu exist , se reduce substan ial propulsie, prin înlocuirea sistemului de propulsie
spa iul ocupat la bordul navei de compartimentul de conven ional diesel electric cu sisteme AZIPOD la
ma ini în favoarea spa iului util ocupat de m rfuri navele de croazier Fantasy [ 8 ] s-au câ tigat 9.8 –
sau pasageri. Libertatea de a amplasa componentele 16.5 t/MW în condi iile men inerii acela i tip de
instala iei de propulsie reduce cheltuielile de generator (greutatea generatorului depinde de
proiectare i costurile de construc ie. tura ie).
Utilizarea unui sistem de propulsie POD i a Folosirea sistemelor de propulsie POD conduce
unei instala ii de propulsie combinate CODES la cre/terea eficien*ei propulsiei cu cca. 8 -10 %,
( combina ie motor diesel i turbin cu aburi) la o acest coeficient putând fi m rit printr-o optimizare
nav de croazier de tip Panamax de 80.000 TR corespunz toare a formelor corpului navei.
(fig.3) a permis ad ugarea a înc 100 cabine pentru Prin utilizarea sistemelor de propulsie POD la
pasageri, comparativ cu aceea i nav dotat cu navele de croazier linia Elation s-a constatat o
sistem de propulsie conven ional (diesel electric) [3]. cre tere a eficien ei propulsiei cu 8% ceea ce a
Lungimea magaziilor pentru marf a crescut condus la o economie de combustibil de cca. 40t /
pân la 61% Lpp în cazul utiliz rii sistemului de s pt mân [9], iar câstigul de spa iu util a fost de
propulsie POD comparativ cu 48% în cazul cca. 100t.
propulsiei Diesel cu transmisie mecanic i 56% în Avantajele hidrodinamice sunt ob inute din
cazul propulsiei diesel electrice [7]. a ezarea elicei propulsorului în raport cu unghiul de
atac. Pozi ia ( în plan orizontal i vertical) i unghiul
de amplasare a unit ii de propulsie pot fi alese
astfel încât s ob inem o distribu ie optim a
câmpului de viteze în discul propulsorului.
Dispunerea elicei într-un curent favorabil, duce
la cre terea eficien ei propulsorului i are efecte
pozitive asupra fluctua iilor for elor nesta ionare
induse de func ionarea propulsorului, a pulsa iilor de
presiune pe bolta pupa.
Acest lucru conduce la reducerea nivelului de
zgomote /i vibra*ii induse de func ionarea
propulsorului, asigurând un confort sporit la bordul
navei pentru echipaj i pasageri, din acest punct de
vedere sistemul de propulsie POD având avantaje
certe în raport cu sistemele clasice de propulsie cu
linie de arbori.
Fig.4 Amplasarea a dou sisteme de propulsie
tip AZIPOD în pupa navei [10]
Din punct de vedere al transferului de putere
PD/PB transmisia cu linie de arbori i sistemul PODs
sunt aproximativ egale, (PD – puterea disponibil la
propulsor, PB - puterea util transmis de ma ina
principal de propulsie).
Sistemele de propulsie tip PODs pot fi
prev zute cu una sau doua elice, elicele pot fi cu sau
f r skew.
Aceste sisteme lucreaz la tura ii diferite, de
aceea sistemele tip pod i azipod nu necesit elice cu
pas reglabil, utilizarea elicelor cu pas fix conducând
la o economie substan ial i la simplificarea
construc iei propulsorului. Elicea poate fi amplasat
fie înainte, fie dup bulb.
O nav echipat cu un de sistem de propulsie tip
AZIPOD asigur1 navei o capacitate manevrier1
deosebit1, nava nu mai necesit instala ii de
guvernare clasice cu cârm i instala ii de guvernare
transversale: bowthruster.
Din punct de vedere al manevrabilit ii navei,
sistemele de propulsie tip AZIPOD prezint avantaje
certe în raport cu sistemele de propulsie clasice,
utilizarea lor cre te capacitatea de manevr a navei,
reducând consumul de combustibil. De exemplu,
înlocuind la o nav sistemul de propulsie clasic
existent cu un sistem de propulsie tip AZIPOD, s-a
ob inut o reducere a diametrului de gira ie al navei
cu 35%.
Fig.5 Amplasarea a dou sisteme de propulsie
tip AZIPOD i a unui sistem POD ( fix )
în pupa navei [10]
Mar ul înapoi al navei se poate realiza prin
schimbarea sensului de rota ie a elice sau prin rotirea
azipodului. Datorit utiliz rii motoarelor electrice,
schimbarea sensului de rota ie se face prin
schimbarea polarit ii fiind necesare doar 20
secunde pentru trecerea de la mar înainte la mar
înapoi a navei.
De asemenea, întregul sistem AZIPOD se poate
roti cu 180o in 22.5 secunde [8]
Distan a de oprire a navei “crash-stop” se
reduce la jum tate.
Consor iul SSP format din firmele Siemens i
Schottel au creat un nou sistem de propulsie
azipod cu puteri cuprinse între 5 i 20 MW pe
unitate, care poate fi folosit cu succes pentru orice
tip de nav care necesit consum mare de energie
electric i o manevrabilitate deosebit .
Acest sistem de propulsiei poate func iona cu o
energie de pân la 20Mw pe unitate i poate fi
folosit pentru navele care necesit schimb ri
frecvente de puteri la elice : navele de croazier ,
feriboturile, etc.
Sistemul este prev zut cu dou elice montate pe
un arbore comun, amplasate în fa a i în spatele
modului hidrodinamic. Sarcina total se împarte pe
cele dou elice care se rotesc în acela i sens. Acest
lucru face posibil reducerea diametrului elicelor i a
dimensiunilor modului hidrodinamic care con ine 3. Concluzii
motorul, cu efect pozitiv în cre terea eficien ei
globale a propulsorului (fig.6). Reducerea spa iului ocupat de instala ia de
propulsie la bordul navei prin mutarea motoarelor
electrice de puteri mari de pe nav într-un modul
amplasat sub nav , simplificarea formelor pupa ale
navei, instalarea u oar fac ca acest sistemele de
propulsie tip POD i AZIPOD s fie utilizate în
prezent cu succes la navele de pasageri, tancuri,
sp rg toare de ghea , etc.
Absen a liniilor de arbori lungi, a cârmelor i a
ma inilor de cârm , duc la cre terea volumului util
destinat m rfii. Acest sistem de propulsie este
potrivit pentru o varietate larg de forme pupa ale
corpului navei, u urând proiectarea extremit ii pupa
a corpului navei i a compartimentului de ma ini.
Avantajele prezentate, la care se adaug sporirea
capacit ii manevriere a navei, explic atrac ia
acestor sisteme de propulsie navale în ciuda
costurilor ini iale ridicate. Este de a teptat ca prin
cre terea productivit ii muncii i prin sporirea
Fig.6 Sistem de propulsie SSP
experien ei în domeniu proiect rii, construc iei i
montajului, în viitor, pre ul sistemelor de propulsie
Pe modulul hidrodinamic sunt montate aripioare
tip POD i AZIPOD s scad i mai mult ca sigur ele
care uniformizeaz curgerea, ele au rolul de a anula
vor marca o etap important în istoria construc iilor
componentele tangen iale ale vitezelor induse de
navale din întreaga lume.
elicea 1 ( elicea amplasat spre prova la mar
înainte ).
Bibliografie
Sunt evidente avantajele sistemelor de propulsie
tip POD i AZIPOD în ceea ce prive te eficien a
1. Maier V. Mecanica $i construc%ia navei.
hidrodinamic , folosirea spa iului la bordul navei,
Dinamica navei. vol 2. Ed. Tehnic Bucure ti
etc.
1987
Principalul dezavantaj al acestor sisteme de
2. Editor Roy Harrington Marine Engineering.
propulsie îl constituie pre ul ridicat. Comparativ cu
Newport News Shipbuilding 1992
o instala ie de propulsie clasic cu linie de arbori
3. Markku Kanerva, Developments in Passenger
sistemele de propulsie tip PODS i AZIPOD sunt
Cruise Shipdesigns , report Deltamarine LTD
mult mai scumpe.
(www. Seacompanion.com)
Pentru a analiza pre ul unui astfel de sistem de
4. Germanischer Lloyd Advantages of PODs over
propulsie este necesar s se analizeze costurile
Conventional Drives. Annual Report 2000
ini iale i costurile de exploatare.
5. Mihaela Amor ri ei Propulsoare navale. Solu%ii
Costurile ini iale includ cheltuielile materiale,
constructive. Criterii de performan%*. Direc%ii de
cheltuielile de fabrica ie i montaj. Un sistem PODs
dezvoltare. Referat doctorat 2001. Nepublicat
este o unitate de propulsie compact care are o parte
6. Terwisga T. Quadvlieg F. Steerable Propulsion
semnificativ din sistemul de propulsie preasamblat
Units. Hydrodynamic Issues and Design
în el.
Wageningen. 2001
Un sistem PODs se caracterizeaz prin cheltuieli
7. Marine Propulsion technologies, sept. 1995
de proiectare i fabrica ie mai mari decât în cazul
8. Markku Hokkanen (www.Reserch.dnv.com )
instala iilor de propulsie clasice cu linii de arbori, în
9. William F.Weldon Report on ABB Azipod
schimb cheltuielile de montaj la nav sunt mai mici.
Helsinki ( www. Ehis.navy.mil )
Un sistem PODs transfer o mare parte din
10. www/ Dvo.free.fr/ systemsarticles
munc în atelier, fiind cunoscut faptul c activitatea
11. Mihaela Amor ri ei Aspects Regard Ship
în atelier este mai productiv decât cea desf urat
Propulsion. The anals of University “Dunarea de
la bordul navei.
Jos” Galati 2001
În ceea ce privesc cheltuielile de exploatare,
datorit sporirii eficien ei propulsiei se poate reduce
consumul de combustibil.