Venirea pe lume a copilului dorit trezeste pe langa obisnuita
intrebare – baiat sau fata – si griji legate de sanatatea sa, de zestrea genetica cu care il «dotam». Daca in ansamblu ereditatea umana reprezinta un tezaur pretios, nu este mai putin adevarat ca in anumite cazuri, ca urmare a mutatiilor sau aberatiilor cromozomiale, ea este la originea unor boli ereditare care constituie una din cele mai serioase surse de ingrijorare pentru familie, medici si societate. Orice sarcina comporta un risc, dar acesta este considerabil crescut in unele cazuri particulare si in aceste cazuri este necesara o informare cu privire la prognosticul genetic al viitorului copil, care sa dea posibilitatea parintilor sa ia o decizie autorizata in legatura cu propriii lor descendenti. Modalitatea prin care informarea se realizeaza, urmarind sa se asigure calitatea produsului de conceptie si sa se evite pe cat posibil procrearea unor copii handicapati genetic, este asa numitul sfat genetic. Sfatul genetic reprezinta un proces al comunicarii elaborate de specialisti in domeniu, proces ce are ca fundament problemele umane si psihologice aparute secundar prezentei unor boli genetice sau riscului de aparitie a unei astfel de afectiuni intr-o familie. Sfatul genetic reprezinta un act medical specializat si complex.De obicei, sfatul genetic este acordat de una ori mai multe persoane specializate, avand ca obiectiv principal incercarea de a ajuta individual sau familia. Prin sfatul genetic acordat, medicul specialist incearca in primul rand sa il faca pe pacient sa inteleaga natura bolii cu care acesta se confrunta sau eventual se va confrunta, care este evolutia cea mai probabila a acesteia (la ora actual evolutia multor boli se poate preciza cu o mare acuratete) si nu in ultimul rand care sunt posibilitatile de ingrijire existente pentru afectiunea in cauza. Munca geneticianului consta in determinarea riscului, pentru un cuplu sau pentru un viitor cuplu, de a avea un copil afectat de o boala ereditara. Arborele genealogic al fiecarui membru al cuplului este stabilit, apoi se calculeaza probabilitatea, pentru fiecare, de a fi primit gena responsabila de boala genetica, tinand cont de cazurile de consangvinitate. Estimarea poate fi aprofundata prin analize biologice: cercetarea modificarilor anumitor parametri (deficit sau absenta a unui acid aminat sau a unei enzime) sau ale mutatiilor (studiul cariotipului parintilor sau al unui prim copil). Efectuat in timpul sarcinii, sfatul genetic apreciaza utilitatea unei depistari prenatale (amniocenteza, fetoscopie, prelevarea vilozitatilor coriale). In cel de al doilea timp, sfatul genetic permite recomandarea de metode contraceptive, ori a altor posibilitati, ca insamantarea artificiala, cuplurilor care nu doresc sa-si asume acest risc. Fiecare caz este unul particular, iar hotararea de a procrea apartine in ultima instanta parintilor. Un alt obiectiv major al sfatului genetic este acela de a-l face pe pacient sa inteleaga(in limitele posibilitatilor) care sunt factorii genetici care au condus la aparitia bolii, care sunt mecanismele prin care se transmite afectiunea si de asemenea , lucru foarte important, care este riscul de aparitie al prezentei afectiuni si la alti membri ai familiei.Unul din scopurile finale ale acestui act medical este de a face o cat mai buna corectie a bolii la persoana afectata ori luarea masurilor necesare pentru a diminua cat mai mult posibil riscul de recurenta/aparitie a afectiunii si la alti membri ai familiei. Prima etapa, in cazul cand un membru al familiei sufera de o boala genetica, este determinarea labilitatii diagnosticului. Aceasta, de regula, necesita examinarea critica a datelor medicale existente si/ sau evaluarea suplimentara a altor membri afectati din cadrul familiei. Informatiile sunt apoi asamblate pentru realizarea genealogiei familiale, pentru a putea determina modul de transmitere in cadrul familiei si pentru a-l compara cu rezultatul asteptat pentru afectiunea diagnosticata. In functie de tipul bolii (monogenica, multifactoriala sau cromozomiala) si pe baza validitatii diagnosticului, riscul descendentului urmator poate fi estimat cu o certitudine mai mare sau aproape perfecta. Valabilitatea diagnosticului poate fi influentata de existenta etiologiilor multiple pentru un anumit fenotip si disponibilitatea investigatiilor diagnostice specifice. Investigatiile moleculare care determina direct si fara nici o ambiguitate genotipul parental sunt disponibile in unele cazuri si permit estimarea precisa a riscului recurentei si al diagnosticului prenatal pentru anumite afectiuni monogenice ( modulul 65). In cazul afectiunilor autozomal recesive si cele legate genetic de cromozomul X, in care defectul biochimic primar este cunoscut, diagnosticul precis este posibil prin investigarea functionalitatii produsului genei (de exemplu, determinarea activitatii enzimatice). In cazul multor afectiuni autozomal dominante, defectul biochimic primar nu este cunoscut, iar identificarea genotipului parental poate fi eronat, ca rezultat al heterogenitatii manifestarilor. Disponibilitatea markerilor moleculari legati genetic, de exemplu, RFLP si identificarea genelor implicate, imbunatatesc in mare masura precizia si acuratetea sfatului genetic pentru unele din aceste tulburari. Sfatul genetic in cazul tulburarilor multifactoriale comune (de ex., diabet zaharat, hipertensiune, ateroscleroza, malformatii congenitale si afectiuni psihiatrice) este departe de a fi perfect si ramane in acest stadiu pana cand nu vom avea o intelegere mai buna a interactiunilor diverselor gene si factori de mediu care produc aceste boli. La anumite familii, etiologia poate presupune contributia majora a unei singure gene, pe cand la altele cauza este reprezentata de o combinatie dintre mai multe gene si factori de mediu. In prima situatie, riscul poate fi estimat dupa modelul monogenic, in timp ce la ceilalti nu mai este suficient un model simplu. La acestia, medicul trebuie sa recurga la estimari empirice ale riscului, derivate din asamblarea retrospectiva a datelor bazate pe media rezultatelor din multe alte familii. Pe langa silirea riscului, alte informatii trebuie sa fie obtinute anterior sfatului genetic.Cel care acorda sfatul trebuie sa ia in considerare impactul emotional pe care informatia furnizata o poate avea asupra celor in cauza. Pe parcursul sedintei de sfat genetic, comunicarea eficienta a informatiei depinde de exprimarea punctelor esentiale pentru cei carora le este adresata. Notitele scrise si schemele sunt deseori folositoare si pot fi luate acasa la sfarsitul sesiunii. In cele din urma, scrisori sumare si revizuirea datelor la vizitele ulterioare ajuta la corectarea parerilor gresite si faciliteaza retinerea informatiei. Din acest punct de vedere, medicul care a silit deja o relatie cu familia poate beneficia de un avantaj fata de persoanele calificate in acest domeniu, care intalnesc persoanele implicate doar o data sau de doua ori. Astăzi, medicii și cercetătorii și-au dat seama că atât bolile complexe cât și cele comune sunt datorate în parte unor factori genetici. De exemplu, o malformație congenitală a unui organ major, cum ar fi un defect congenital de cord, este adesea datorat, cel puțin în parte, unor factori genetici și poate fi rapid evaluat din punct de vedere genetic. Dacă o persoană prezintă malformații congenitale multiple, adesea este implicată o componentă genetică. Uneori, un individ are un istoric familial de boală ereditară cunoscută, cum ar fi fibroza chistică, drepanocitoza sau hemofilia. Sfaturile genetice se dau in urmatoarele situatii: -cand un parinte este afectat -cand cei doi soti sunt inruditi -cand sunt rude apropiate -cand au in familie un copil afectat si doresc sa cunoasca riscul la cel de al II-lea copil -cand mama a suferit avorturi spontane repetate -cand un parinte sau cei doi parinti lucreaza intr-un mediu teratogen (mediu cu factori care actioneaza si dauneaza cresterea si dezvoltare a fatului)
Obiectivele si etapele sfaturilor genetice:
-trebuie sa cunoasca diagnosticul exact -consta in caracterul genetic al maladiei -modul cum se face transmiterea maladiilor si riscul ca maladia sa afecteze si alti membrii ai familiei -se comunica familiei riscul Acest risc poate fi acceptabil sau necceptabil.Acceptabil cand este mai mic de 10 %. Necceptabil cand procentul este mai mare de 20%. Etapele elaborarii factorilor genetici: 1.Cercetarea familiei si intocmirea arborelui genealogic. 2.Se fac investigatii biochimice, genetice pentru a afla si alte date in plus. 3 . Se calculeaza riscul genetic. Se practica diagnoza prenatala. Normal la sarcina poate aparea o malformatie unde riscul este de 3%.Acest risc poate apare si poate creste datorita unor medicamente folosite in timpul sarcinii ,unor infectii aparute in timpul sarcinii, intr-un mediu cu radiatii. Diagnoza prenatala se capata prin mai multe metode de investigatii: - ecografii -analiza lichidului amniotic ( se numeste amniocenteza, se recolteaza 15 pana la 25 ml de lichid amniotic dar numai in saptamanile 15,16,17. - analiza sangelui mamei-analiza sangelui fatului Prin aceste metode se poate determina riscul de boli
Beneficiile sfatului genetic
Dacă vă gândiți la o testare genetică pentru dumneavoastră sau
pentru copilul dumneavoastră, sunt multe lucruri la care trebuie să vă gândiți. Vă poate fi de folos să vorbiți cu un medic genetician sau cu un consilier în genetică.
Acești profesioniști în sănătate sunt specializați pentru a se ocupa de
problemele complexe ale testărilor genetice. Ei nu vă vor spune ce să faceți, dar vă pot oferi toate informațiile înainte ca dumneavoastră să luați o decizie. Cerându-le sfatul înainte de testare, ei vă pot ajuta să interpretați rezultatele și vă pot sprijini în săptămânile sau lunile următoare.
Iată câteva lucruri la care trebuie să vă gândiți:
•Ce tratamente există pentru afecțiunea luată în considerare? •Ce impact vor avea rezultatele testelor asupra relațiilor dumneavoastră cu soțul (soția), familia, copiii și prietenii? Pentru unele persoane, relațiile cu familia se îmbunătățesc după testarea genetică, pentru alții încep să devină mai complicate. •Testele genetice vă vor produce temeri de a avea gene „bune" sau „rele"? •Uneori, rezultatele testelor genetice vă pot da informații neașteptate. De exemplu, pot arăta nepaternitatea - adică tatăl unui copil nu este tatăl biologic. •Cine vă va oferi sprijin emoțional de-a lungul acestui proces? •Cum veți reacționa dacă rezultatele testului sunt neclare? •Care sunt planurile și speranțele dumneavoastră de a avea un copil? •Care este importanța profesiunii dumneavoastră și cum vor afecta testele alegerile dumneavoastră? •Care este costul testului și cum veți plăti? •Doriți ca firma dumneavoastră de asigurări să cunoască rezultatele testelor? Pot fi utilizate aceste rezultate pentru a vă discrimina, sau sunt privite ca o condiție preexistentă? Rezultatele testelor vor fi trecute în fișa dumneavoastră? •Doriți să vi se facă testele acum sau, mai bine, doriți să le amânați? Bibliografie -sfatulmedicului.ro -romedic -scribd -universdecopil