.

~I
,

In secolul at XII.-lea se.for-

meazii un nou stil poetic in
sudul Frantei. Poeziile lirice
scurte dar complexe dau glas
sentimentelor personate, mai
ales iubirii dintre biirbat ~i
femeie.

p oeti francezi, din evul mediu care scriau

despre dragoste ~i cavalerism, se

numeau trubaduri. De regula erau de

provenienta nobila ~i scriau Intr-o limba
neolatina -langue d'oc din Provence. Poezia
lor diferea foarte mult de genurile epice ce
erau la moda In nord. Datorita Eleonorei de
Aquitania, fiica unui trubadur devenita In
1137 sotia regelui Ludovic al VII-lea, acest
lirism ~i cultul dragostei cavalere~ti se
r:lspande~terapid In toata tara ~i chiar ~i peste
granite.
Un nou stil in dragoste
De fapt acestepoezii erau destinate distractiei
claselor sociale bogate. Totodata sunt oglinda
fidela a schimbarii comportamentului social.
casatoriile erau determinate de interesele
politice ~i economice ale familiilor Instarite ~i
erau foarte putine ~anseca viitorii soti sa fie
Indr:lgostiti. Pe langa aceasta, cavalerii erau
deseori plecati la r:lzboi departe de caminele
lor, sotiile r:lmaneau singure, se simteau
parasite ~i se plictiseau.
In cercurile Inalte s-a propagat rapid ideea
cavalerismului care se baza pe curajul ~i
vitejia militara -virtuti estompate de valorile
cre~tine -precum ~i perceptia extrem de
idealizata a naturii dragostei. Aceastanu avea
nimic comun cu egalitatea sexelor, cavalerul
avea obligatia de a-~i sluji aleasa inimii ~i de
a-i satisfaceorice capriciu.
o
O
N

O Aceasta sculptura O Imagine din pe aleasa inimii pina la moarte -de regula
executata in filde~, tapi1eria din secolul din departare. Dragostea lor ajunge la
reprezinta un mo- al XV-Iea, cu titlul lmplinire foarte rar ~i daca lntimplator aceasta
ment din cartea lui Oferirea 'nimii. are lac, trebuie pastrat secretul.
Guillaume de Lorris, reprezint3 esen1a Minat de dragoste, cavalerul va face acte
Romanul Trandafiru- dragostei ~i fidelit31ii de eroism, pentru a satisface dorintele feme ii
lui, respectiv asediul cavalere~ti. iubite. Aceasta la cindul ei pretinde tot mai
Cetatii Dragostei. mult. in tot acest tinip femeia iubita devine
sursa oricarei virtuti, chiar daca aceasta, In
Aceast~ nou~ poezie acorda o important:I realitate, are o atitudine de respingere.
nemai1l1talnitaaducerii omagiului In dragoste,
fiind influentata de literatura arab~, care lancelot ~i Genoveva
~ venera dragostea ~i care a ajuns In Europa Chretien de Troyes, pe care multi 11considera
f Occidental~ In urma cruciadelor din Palestina parintele poemului epic, a scris la cererea
~ ~i Peninsula Iberic~, ocupat~ In parte de stapinilor lui, Maria, contesa de Champagne
~ mauri. Cavalerul se Indr~goste~te de regul~ ~i Filip de Alsacia, contele Flandrei, rnai multe
~ nebune~te de o femeie, care este de obicei poeme inspirate din legendele despre regele
~ m~ritat~ sau logodit~ cu altcineva. Arthur. Cel mai renumit poem al sau, Troyes,
5 indr~gostitull~i ia angajamentul c~ ova sluji 11 are ca erou pe cavalerul Lancelot, lndra-

25
 TRUBADURI $1 CAVALERI
C:-
gostit de Genoveva, sotia regelui Arthur. Din
~ poem reiese foarte clar ce era In stare sa faca
~ cavalerul pentru aleasainimii lui.
~ Pe atunci era considerata extrem de ru~i-
.8\noasa aparitia unui cavaler Intr-o caruta.
~ Lancelot, dupa o clipa de ezitare se suie totu~i
Intr-o caruta:, dupa ce afla ca numai astfel
poate primi ve~ti despre regina. Chiar ~i
aceasta mica ezitare atrage dupa sine
dispretul Genovevei. Mai tarziu ea se resem-
neaza ~i-l lasa pe cavaler Intr-o noapte In
camera ei, dar dragostea de curtean (amour
courtois) a acestuia va mai fi supusa multor
probe.
Devotament dezbinator
Aceastatema a influentat ~i literatura engleza.
De exemplu 1n secolul al XV-lea, Sir Thomas
Malory, In cartea sa Intitulata Morte d:Arthur,
scrie despre prietenia, dragostea ~i pasiunea
cavalereasca.El arata cum tradarea generata
de pasiuni personale distruge legaturile cele
mai puternice.
in conceptia lui Malory, fidelitatea lui
Lancelot fata de rege este macinata de
dragostea adultera fata de Genoveva.
Rezultatul nu este doar destrnmarea "Mesei
Rotunde" a lui Arthur ci ~i a regatului.
Romanul trandafirului
in aceastaepoca a fost foarte popularn (dupa
numarul manuscriselor rnmase) opera lui
Guillaume de Loms, Romanul Trandaflrului
(Roman de la Rose),avand ca tema dragostea
cavalereasca.
Prezentatca un vis, este o alegorie despre
unom,
" care este introdus de Oiseuse (Lenea)
26
Intr-o grndin;l, unde Intalne~te ni~te figuri ca O lIustrarea in secolul al XIX-Iea a mort,ii
Deduit (Voluptatea), Richesse (Bog;ltia) ~i regelui Arthur. Legendele legate de regele
Largesse (Generozitatea). La influenta Zeului Arthur sunt o combina,ie intre fapte istorice
Dragostei acest om se Indrngoste~te de un ~i legende celtice.
trandafir ~i de aici viata luiare doar un singur
scop, s;l rup;l un boboc de pe acest trandafir. Tristan. Dupa ce indragostitii beau, fara sa
jn realizarea acestui tel este ajutat sau banuiasca ceva, elixirul dragostei, Tristan se
Impiedicat de diferite figuri alegorice, de indragoste~te de Izolda cu o dragoste pati-
exemplu Politetea, Pericolul, Mintea, Mila, ma~a,insa aceastapasiune este incompatibila
Ru~inea ~i Teama. jn final intervine Natura ~i cu loialitatea cavalereascafata de rege. Acest
eroul poate rupe trandafirul dorit. conflict nu se poate rezolva altfel decat prin
moartea indragostitilor.
Dragoste condamnata la Tema dragostei cavalere~tiapare ~i in lite-
moarte ratura italiana, unde in opera lui Dante,
Multi, In multe variante, au prezentat In Divina Comedie, acea~ta invinge chiar ~i
aceast;l epoc;l, vechea poveste a lui Tristan ~i moartea. Opera este formata din trei parti. in
Izolda In lumina conceptiilor cavalere~ti. prima Dante poveste~te intalnirea lui cu
Izolda este sotia regelui Marc, unchiul lui spiritul lui Virgiliu, poetul roman, care a fost
O lIustra~ie din
manuscrisul cu titlul
Lancelot du Lac.
Acest poem francez
poveste~te despre
regele Arthur ~i
dragostea dintre
regina Genoveva ~i
cavalerul Lancelot -
prietenul regelui ~i
iubitul reginei.
trimis din ceruri pentru a-l ci11i1uzipe Dante
pe drumul spre dragostea lui din tinerete,
Beatrice, acum moart:l. Pentru aceasta trebuie
si1 coboare In iad, unde se Intalne~te cu multi
pi1ci1to~i, care pentru pasiunile lor adultere au
fost condamnati si1 se Invart:l In Intuneric,
manati de un vant etern. De exemplu
Francesca ~i Paolo au fost blestemati pentru
dragostea lor oarbi1 ~i egoisti1.
Dante ~i Virgiliu cutreiern iadul, vi1d toate
monstruoziti1tile; apoi se Intalnesc ~i cu
Satana, dupi1 care trecand de centrul
pi1mantului, la poalele muntelui purgatoriului
ajung "sub stele". Pe varful muntelui, In
Paradisul pi1mantean, Virgiliu I~i ia rnmas bun
de la Dante, care In fine acolo o gi1se~te pe
Beatrice. Aceasta 11conduce mai departe, In
sus prin &ferele raiului ~i devine tot mai
frumoasi1 ~i mai sfanti1 In ochii admiratorului
ei, iar Ip c<::.le din urrrul ajung chiar la
Dumnezeu. Aceasta este imaginea apoteotici1
a d~gostei ca sentiment divi.~.

Arta iubirii
La sfar~itul secolului al XII-lea, asemenea idei
au fost exprimate de Andreas Capellanus la
eleganta curte a Mariei, contesi1 de
Champagne (fiica Eleonorei de Aquitania).
Cartea lui, Arta Iubirii, nu trebuie luati1 In
serios In totalitatea ei, In multe privinte fiind
o parodie a scrierilor cu aceea~i terrul ale lui
Ovidiu. Oferi1 sfaturi minutioase pentru
Indri1gostiti. Originalul s-a scris In limba latini1.
Este considerati1 o lucrare de sintezi1, care
reflecti1 conceptia despre lume a unei epoci.
Cu o ironie estompati1, Capellanus enumeri1
regulile dragostei cavalere~ti ca Incununare ~i

O Aceasta minia- O Scena din paves-

tura din secolu! a! tea tragica a! !ui
XIV-!ea infa~i~eaza Tristan ~i !zalda. Le-
primul episod din genda indragasti~ilar
Romanul Trandafiru/ui. a fast imarta!izata
Tanaru! indragostit, de mai mu!te paeme
in vis, intra in cava!ere~ti.
Gradina Dragostei.

~oimul care sta pe creanga de aur din curtea

O Miniatura din eyul mediu, care reprezinta
ultima lupta a regelui Arthur. Regele ranit
gray il roaga pe yasalul lui sa-i arunce spada
in lac, unde este prinsa de Stapana lacului.
incheiere a unei pove$ti ferrnec~toare.
Povestea slin~ carn in felul urrrultor: un
viteaz britanic, c~l~rind prin codrul regelui
Arthur, se intalne$te cli 0 fat~ minlina~, care-i
spline c~ f~cl ajutorul ei cavalerul nu-$i poate
dlice la bun sfar$it angajamentul. Ca s~-i
Ca$tige dragostea fata pretinde s~-i adlic~
regala:. (Ca ~i in celelalte pove~ti despre
dragostea cavalereasca:, ~i aici cavalerul trebuie
sa: treaca: de mai multe probe pentru a-~i
dovedi profunzimea dragostei.)
La sfatul tinerei, cavalerul pome~te In
ca:utarea ma:nu~ii fermecate, pe care se va
a~eza ~oimul, ca:ci numai posedand acest
obiect va putea intra In palat.
Peripe,iile cavalerului britanic
Cavalerul ajunge repede la un pod de aur .
Acesta este pa:zit de un cavaler Inspa:imanta:tor
care-1 provoaca: la lupta:. in aceasta lupta,
britanicul e rnnit grav, dar Invinge ~i cru:ta:
viata adversarului. Pe cela:lalt mal II a~teapta
un alt cavaler fioros, care scuturn a~a de tare
podul, Incat britanicul abia poate trece peste
el. Odata ajunsdincolo, I~i Ineaca: du~manul.

27
 TRUBADURI $1 CAVALERI

O O activitate favo- O Pictura lui Mai tarziu ajunge pe un camp inmiresmat,

rita a cavalerilor erau Domenico Michelino: in mijlocul c~ruia se afl~ un palat rotund. in
turnirurile. in aceste Dante ~i cartea sa mod curios, nu g~se$tepoarta palatului $i nici
dueluri fiecare cavaler Divina Comedie. in nu vede pe nimeni nic~ieri. Totu$i, pe paji$te
lupta in culorile stanga lui Dante se se g~sescmese de argint inc~rcate cu mancare
feme ii iubite pentru vede ora~ul Floren~a. $i b~uturn. Cavalerul, care in urma c~l~toriei
gloria acesteia. era aproape mort de foame, se a$eaz~imediat
la mas~.

Regulile dragostei
Dintr-o dat~, printr-o poart~ invizibil~ pan~
atunci, se repede un uria~ invartind in man~
un ciomag. "Cum indr~zne~ti s~ calci pe
teritoriul regal ~i s~ m~nanci de pe masa
regal~ f~r~ s~ fii invitat?" -zbiarn acesta.
incepe o lupt~ crancen~ din care in mod
miraculos britanicul iese iar victorios, dar
crut~ viata uria~ului, care drept rnsplata il
conduce la coloana de aur pe varful c~reia se
afl~ m~nu~afermecat~.
in final britanicul ajunge in palatul regelui
Arthur ~i g~se~te~oimul care sta pe creanga
de aur. Dar precum ii prezisese tan~ra, este
din nou provocat la duel simultan de doi
cavaleri. Norocul este iar de partea lui, ii
sile~tepe amandoi s~ se retrag~ ~i astfel poate
lua ~oimul ~i pergamentul fixat pe creanga de
aur. Pe acestaerau scrise Regulile Dragostei -
31la I1um~r- ~i britanicul e indemnat s~ fac~ verdele semnifica o nou~ dragoste, albastrul
cunoscute aceste reguli acelora caie doresc fidelitatea), dar aveau semnificatia lor ~i
dragostea. florile, pietrele pretioase, cat ~i voalurile ~i
Conversatia aristocratic~ a epocii utiliza panglicile.
toate conceptele iubirii ~i toata paleta .de Conceptul dragostei cavalere~tia avut intr-
simboluri ale dragostei... Culorile aveau o fonrul sau alta influent~ asupra literaturii
semnificatia lor (dup~ o carte ap~rut~in 1458, EurQpei de vest inc~ multe secole dup~ acea.

28