CONSTRUCłIE EUROPEANĂ

Originea ideei europene

Europa s-a construit pe un fundament puternic reprezentat de idei ce-şi au originea în Umanismul greco –
latin, în principal revoluOia francezã. De-a lungul istoriei numeroase personalitãOi au încercat sã pãstreze şi
sã serveascã idealul unui spaOiu comun european aflat sub o singurã autoritate. Filosofi, gânditori în
domeniul ştiinOelor sociale, scriitori şi oameni politici au teoretizat apropierea popoarelor Europei. Ideea
europeanã cunoaşte un stadiu nou la începutul secolului XX. Tratatele încheiate dupã primul rãzboi mondial
au redesenat harta Europei asigurând triumful principiului naOionalitãOilor. Marile imperii s-au prãbuşit,
lãsând locul unor state noi. De-a lungul perioadei interbelice, în ciuda ideilor revizioniste promovate de
unele state, se constatã şi o apropiere politicã între naOiunile Europei, simbolizatã de Pactul Briand –
Kellogg. Însã criza economicã din 1933 a dus la exacerbarea naOionalismului şi a acOiunilor revanşate. Acum
ajunge la putere în Germania Adolf Hitler, a cãrui ideologie şi acOiune politicã a condus la declanşarea celui
de-al doilea rãzboi mondial. Ororile acestui rãzboi stau la baza proiectelor de unificare europeanã ce vor
prinde contur dupã 1945. În construcOia europeanã se face, în general, distincOia intre urmãtoarele etape
istorice : - 1945 – 1956 : perioada desemnatã ca marcand începuturile construcOiei europene; - 1957 – 1973
: perioada trecerii Europei de la 6 state componente la 9; - 1974 – 1984 : perioada de depãşire a unor crize
în construcOia europeanã: - 1985 – 1991 : relansarea europeanã; - 1992 – 2006 : perioada de naştere a
Europei politice. Prima perioadã (1945 – 1956): începuturile sale sunt marcate de traumele provocate de cel
de-al doilea rãzboi mondial. În împrejurãrile în care dupã rãzboi apar tensiuni internaOionale ce conduc
cãtre rãzboiul rece, mulOi politicieni înOeleg cã doar o uniune între Oãrile Europei va permite bãtrânului
continent sã-şi redobândeascã locul sãu pe scena mondialã. Sunt iniOiate acOiuni de reconstrucOie şi
reconciliere, încurajate şi de aliaOii americani, ce vor da naştere unor acorduri economice şi militare. De-a
lungul acestei perioade s-au conturat mai multe curente şi mai multe opinii în legãturã cu modalitãOile şi
mijloacele de realizare a unificãrii europene. Dintre acestea se remarcã orientarea federalistã a cooperãrii
interguvernamentale cu accent pe dimensiunea funcOionalã a construcOiei europene. În cele din urmã,
abordarea gradualã şi pragmaticã propusã de Jean Monnet se va impune şi va avea efectele cele mai
remarcabile. Punerea în comun a cãrbunelui şi oOelului de cãtre cei 6 va conduce la crearea celei mai
importante forme de integrare pacificã pe care Europa a cunoscut-o.

1
A doua perioadã 1957 – 1973: în 1957, cei 6 vor crea Comunitatea Economicã Europeanã (CEE) al cãrei scop
final viza mai mult decât viaOa economicã. Comunitatea Economicã Europeanã îşi propunea sã stabileascã
fundamentele unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele europene. În ciuda crizei instituOionale
din 1965 ce a contribuit la atenuarea caracterului supranaOional pe care CEE tindea sã-l dobândeascã,
crearea unei pieOe comune progresa, conducând la performanOele unei economii remarcabile. Acum sunt
elaborate politici comune în domeniul agriculturii, transporturilor, comerOului extern şi coeziunii regionale.
Succesele acestei integrãri vor determina atragerea începând din ianuarie 1973 a 3 noi membrii : Regatul
Unit, Irlanda, Danemarca. Anii ’70 sunt marcaOi de efectele crizei monetare internaOionale şi a şocului
determinat de criza petrolului. Gradele dificultãOii economice afecteazã şi statele membre ale CEE, însã
încet se contureazã un efort comun de depãşire a crizei simbolizat de întâlnirea trimestrialã a Consiliului
Europei. Se avea în vedere o adâncire a cooperãrii şi în plan politic, însã cu excepOia progresului colaborãrii
monetare nu s-au obOinut în aceastã perioadã progrese semnificative. A treia etapã (1974 – 1984) : în anii
’70 Europa a fost afectatã de efectele conjugate ale crizei monetare şi ale crizei petroliere. Confruntate cu
grave dificultãOi economice, statele membre cautã soluOii ce vizau şi unitatea comunitãOilor. Un rãspuns
comun la situaOia de crizã se încearcã prin convocarea trimestrialã a Consiliului Europei. În ciuda crizei, cei 9
decid sã reia încercãrile de aprofundare a cooperãrii lor politice. Însã, cu excepOia unor înOelegeri
referitoare la colaborarea în domeniul monetar, rezultatele sunt minime, problemele cooperãrii politice
urmând a fi reluate ulterior cu mai mult succes. A patra etapa (1985 – 1991 ) : pe la jumãtatea anilor ’80, mii
de europeni decid abandonarea tendinOelor eurosceptice care au caracterizat deceniul precedent. Sub
impulsul trio-ului Mitterand – Khol – Delors se contureazã o relansare a construcOiei europene, al cãrei
obiectiv este atingerea integrãrii europene iniOiatã în 1957. Realizarea unei pieOe unice, comune devine
obiectivul care va mobiliza instituOiile şi statele europene timp de 10 ani. Se asistã acum la dezvoltarea unor
politici europene în domeniul medical, al sãnãtãOii, coeziunii sociale şi teritoriale. În 1989 se produce ceea
ce nimeni nu îşi imagina ca posibil la momentul respectiv – cãderea zidului Berlinului şi ulterior reunificarea
Germaniei. Întregul lagãr socialist s-a prãbuşit deschizând posibilitatea reunificãrii continentului. A cincea
etapa (1992 – 2006) : este consideratã perioada naşterii Europei politice. DispariOia blocului sovietic a
provocat o rupturã , o schimbare majorã la nivel internaOional care a avut consecinOe profunde asupra
proiectului european. Statele membre ale comunitãOii au reluat în noile împrejurãri discuOia referitoare la
dimensiunea politicã a proiectului european, consacratã prin semnarea în 1992 a Tratatului de la
Maastricht. Acesta punea şi problema şi bazele unei monede unice. La scurt timp, noua Uniune Europeanã a
abordat problema celei mai mari extinderi din istoria sa. S-a ridicat o nouã problemã – cea reprezentatã de
raportul optim între cele 2 procese paralele – lãrgirea/extinderea geograficã şi problema organizãrii
instituOionale a Uniunii Europene. Gãsirea unei soluOii optime este necesarã pentru a asigura
transformarea Uniunii într-un spaOiu

2
democratic care sã poatã juca un rol important pe scena vieOii politice contemporane caracterizatã printr-o
continuã globalizare.

Începuturile construcOiei europene (1945 – 1956)

DorinOa de unificare a continentului prezentã la nivelul diferitelor orientãri proeuropene s-a manifestat
conducând la crearea la Bruxelles la 25 octombrie 1948, urmare a Congresului de la Haga, a mişcãrii
europene, mişcare ce va asigura figuri remarcabile ce au acOionat în slujba ideei europene. La sfârşitul
rãzboiului în Europa, SUA au decis sã acorde Oãrilor europene un ajutor masiv destinat finanOãrii
reconstrucOiei (Planul Marshall). Distribuirea ajutorului american a devenit sarcina OrganizaOiei Europene
de Cooperare Economicã (OECE), cu sediul la Paris (creatã în 16 aprilie 1948), care din 1961 îşi va lua numele
de OrganizaOia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã (OCDE). În 4 aprilie 1949, în noul context
internaOional va fi creatã NATO. Prin Tratatul de la Bruxelles din martie 1948, SUA se angajau sã garanteze
securitatea FranOei, Belgiei, Luxemburgului, łãrilor de Jos, Regatului Unit. Un an mai târziu, 5 alte Oãri
europene se adaugã grupului de la Bruxelles, formând OrganizaOia Atlanticului de Nord (OTAN/NATO), o
alianOã militarã ce-şi propunea sã apere statele membre de ameninOarea sovieticã. În 5 mai 1949 a fost
creat Consiliul Europei care un an mai târziu va elabora ConvenOia Europeanã a Drepturilor Omului şi va
pune bazele unei CurOi, ca instrument juridic care sã asigure respectarea acestor drepturi. Consiliul Europei
a realizat o operã juridicã remarcabilã mai ales în domeniul drepturilor omului. Însã, în ce priveşte rolul sãu
în unificarea continentului, majoritatea analiştilor îl considerã modest ca urmare a limitelor determinate de
modul de funcOionare a necesitãOii unui acord între statele membre, principiu care poate fi o sursã a
blocajelor. La 9 mai 1950, ministrul afacerilor externe al FranOei – Robert Schuman – fãcea publicã prin
discursul sãu ideea lui Jean Monnet de a unifica producOia de cãrbune şi oOel a FranOei şi Germaniei şi de a
o pune sub controlul unei înalte autoritãOi supranaOionale. Obiectivul Planului Schuman era de a împiedica
un nou rãzboi între FranOa şi Germania prin controlul comun asupra acestor surse necesare înarmãrii.
Pentru Germania federalã condusã de Konrad Adenauer, semnarea acestui acord a fost şi o modalitate de a
intra ca partener egal în viaOa politicã a Occidentului Europei. Ca urmare a declaraOiei Schuman s-a
constituit Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui şi OOelului (CECO/CECA), ce reunea Germania, FranOa,
Italia, Belgia, łãrile de Jos şi Luxemburg. Punând în comun producOia de cãrbune şi oOel, FranOa şi
Germania înlocuiau vechea rivalitate prin solidaritatea de interese.

3
Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951 instituia Comunitatea Economicã a Cãrbunelui şi OOelului. Principala
inovaOie introdusã de acest organism e reprezentatã de opOiunea pentru o gestionare supranaOionalã spre
deosebire de încercãrile interguvernamentale realizate pânã atunci. Adunarea naOionala francezã a refuzat
ratificarea Tratatului asupra ComunitãOii Europene a Apãrãrii (CEA), semnat în 27 mai 1952 la iniOiativa lui
Rene Pleven şi a guvernului francez. Ca urmare a acestei respingeri din 30 august 1954, CEA nu s-a putut
constitui. Conceputã dupã modelul CECA, aceastã organizaOie viza reînarmarea Europei şi implicit a
Germaniei sub coordonarea unui comandament comun. Eşecul acestei încercãri explica de ce aspectele
militare ale construcOiei europene s-au aflat sub tutela NATO. Pornind de la eşecul încercãrii de constituire
a unei ComunitãOi Europene a Apãrãrii, guvernele celor 6 state membre ale CECA decid continuarea
integrãrii europene în domeniul economic. Guvernele acestor state îl însãrcineazã pe Paul Henry Espeaak sã
studieze posibilitatea creãrii unei pieOe comune europene. ConferinOa de la Messina susOinea aceastã idee
şi 2 ani mai târziu se va ajunge la semnarea, la Roma, a unor documente cu valoare capitalã în construcOia
europeanã. TEMA : Folositi motoare de cautare pe internet (Yahoo, Google, AltaVista etc) pentru
documentare in legatura cu principalele momente ale constructiei europene, prin accesarea website-ului
Uniunii Europene . Exemplu : http://europa.eu/scadplus/treaties/ecsc_fr.htm Traité instituant la
Communauté européenne du charbon et de l'acier, traité CECA Le traité CECA, signé à Paris en 1951, réunit
la France, l'Allemagne, l'Italie et les pays du Benelux dans une Communauté qui a pour but d'organiser la
liberté de circulation du charbon et de l'acier ainsi que le libre accès aux sources de production. En outre,
une Haute autorité commune surveille le marché, le respect des règles de concurrence ainsi que la
transparence des prix. Ce traité est à l'origine des institutions telles que nous les connaissons aujourd'hui.

NAISSANCE La première organisation communautaire est née au lendemain de la seconde guerre mondiale
alors qu'il apparaissait nécessaire de reconstruire économiquement le continent européen et d'assurer une
paix durable.

4
C'est ainsi qu'est née l'idée de mettre en commun la production franco-allemande de charbon et d'acier et
que la Communauté européenne du charbon et de l'acier (CECA) a vu le jour. Ce choix n'était pas seulement
inspiré par une logique économique mais aussi politique, car ces deux matières premières étaient à la base
de l'industrie et de la puissance de ces deux pays. L'objectif politique sous-jacent était bien de renforcer la
solidarité franco-allemande, d'éloigner le spectre de la guerre et d'ouvrir la voie de l'intégration
européenne. Le ministre des affaires étrangères de la République française, Robert Schuman, propose, le 9
mai 1950 dans sa fameuse déclaration , de placer la production franco-allemande de charbon et d'acier sous
une Haute Autorité commune, dans le cadre d'une organisation ouverte à la participation d'autres pays
européens. La France, l'Allemagne, l'Italie, la Belgique, le Luxembourg et les Pays-Bas acceptent le défi et
commencent à négocier un traité. Cette démarche va à l'encontre de la volonté originaire de Jean Monnet,
haut fonctionnaire français et inspirateur de l'idée, qui avait proposé un mécanisme plus simple et
technocratique. Cependant, les six États fondateurs n'étaient pas prêts à accepter une simple ébauche et se
sont mis d'accord sur une centaine d'articles formant un ensemble complexe. Finalement, le traité
instituant la Communauté européenne du charbon et de l'acier est signé à Paris le 18 avril 1951 et entre en
vigueur le 24 juillet 1952, avec une durée de vie limitée à 50 ans. Le traité a expiré le 23 juillet 2002. Le
marché commun qu'il préconisait s'est ouvert le 10 février 1953 pour le charbon, le minerai de fer et la
ferraille et le 1er mai 1953 pour l'acier. OBJECTIFS Le but de ce traité est de contribuer, grâce au marché
commun du charbon et de l'acier, à l'expansion économique, au développement de l'emploi et à
l'amélioration du niveau de vie, tel qu'affirmé dans le deuxième article du traité. Ainsi, les institutions
doivent veiller à l'approvisionnement régulier du marché commun en assurant un égal accès aux sources de
production, en veillant à l'établissement des prix plus bas et à l'amélioration des conditions pour la main
d'œuvre. Tout cela doit être accompagné du développement des échanges internationaux et de la
modernisation de la production. En vue de l'instauration du marché commun, le traité instaure la libre
circulation des produits, sans droits de douane ni taxes. Il interdit les mesures ou pratiques discriminatoires,
les subventions, les aides ou les charges spéciales de l'État ainsi que les pratiques restrictives. STRUCTURE
Le traité est divisé en quatre titres. Le premier concerne la Communauté européenne du charbon et de
l'acier, le deuxième les institutions de la Communauté, le troisième les dispositions économiques et sociales
et le quatrième les dispositions générales. Il comporte également deux protocoles, l'un sur la Cour de justice
et l'autre sur les relations de la CECA avec le Conseil de

5
l'Europe. Il inclut également une convention relative aux dispositions transitoires qui concerne la mise en
application du traité, les relations avec les pays tiers et les mesures générales de sauvegarde. INSTITUTIONS
Le traité CECA est à l'origine des institutions telles que nous les connaissons aujourd'hui. Il instaure une
Haute Autorité, une Assemblée, un Conseil des ministres et une Cour de justice. La Communauté est dotée
de la personnalité juridique. La Haute autorité est l'exécutif collégial indépendant, ayant pour tâche
d'assurer la réalisation des objectifs fixés par le traité et d'agir dans l'intérêt général de la Communauté. Elle
est composée de neuf membres (dont pas plus de deux par nationalité) désignés pour six ans. Il s'agit d'une
véritable instance supranationale dotée d'un pouvoir de décision. Elle veille à la modernisation de la
production et à l'amélioration de sa qualité, à la fourniture des produits à des conditions identiques, au
développement de l'exportation commune et à l'amélioration des conditions de travail dans les industries
du charbon et de l'acier. La Haute autorité prend des décisions, formule des recommandations et émet des
avis. Elle est assistée par un comité consultatif composé de représentants des producteurs, des travailleurs,
des utilisateurs et de négociants. L'Assemblée est composée de 78 députés, délégués des Parlements
nationaux. Ils sont au nombre de 18 pour l'Allemagne, la France et l'Italie, de 10 pour la Belgique et les Pays-
Bas et de 4 pour le Luxembourg. Le traité confère à cette Assemblée un pouvoir de contrôle. Le Conseil
comprend six représentants délégués des gouvernements nationaux. La présidence du Conseil est exercée à
tour de rôle par chaque membre pour une durée de trois mois. Le Conseil a pour rôle d'harmoniser l'action
de la Haute autorité et la politique économique générale des gouvernements. Son avis conforme est
nécessaire pour les décisions importantes prises par la Haute autorité. La Cour de Justice est composée de
sept juges nommés d'un commun accord par les gouvernements des États membres pour six ans. Elle assure
le respect du droit dans l'interprétation et l'application du traité. MISSIONS Le traité prévoit des
interventions de la Haute autorité fondées sur l'information que les entreprises sont censées lui fournir et la
prévision à l'égard de la production du charbon et de l'acier. Dans la poursuite de son but, la CECA dispose
de moyens d'information et de pouvoirs de consultation, accompagnés d'un pouvoir de vérification. En cas
de non-soumission des entreprises à ces pouvoirs, la Haute autorité dispose de moyens répressifs, telles
que les amendes (maximum de 1% du chiffre d'affaires annuel) et les astreintes (5% du chiffre d'affaires
journalier moyen par jour de retard).

6
Sur la base de cette information, des prévisions sont faites pour orienter l'action des intéressés et
déterminer l'action de la CECA. Pour compléter les informations reçues des entreprises et des associations,
la CECA mène de son côté des études sur l'évolution des prix et des marchés. Le financement de la CECA se
fait à partir de prélèvements sur la production de charbon et d'acier et en contractant des emprunts. Les
prélèvements doivent servir à couvrir les dépenses administratives, l'aide non remboursable à la
réadaptation et la recherche technique et économique, qui doit être encouragée. Les emprunts ne peuvent
être utilisés que pour consentir des prêts. Dans le domaine de l'investissement, mis à part les prêts, la CECA
peut également octroyer sa garantie aux emprunts conclus par les entreprises avec des tiers. Par ailleurs, la
CECA dispose d'un pouvoir d'orientation sur les investissements qu'elle ne finance pas. En ce qui concerne la
production, la CECA joue principalement un rôle indirect, subsidiaire, à travers la coopération avec les
gouvernements et les interventions en matière de prix et de politique commerciale. Cependant, en cas de
réduction de la demande ou de pénurie, elle peut mener des actions directes, en imposant des quotas en
vue d'une limitation organisée de la production ou, en cas de pénurie, en fixant les priorités d'utilisation, la
répartition des ressources et les exportations dans les programmes de fabrication. En matière de fixation
des prix, le traité interdit les discriminations exercées par le prix, les pratiques déloyales de concurrence et
les pratiques discriminatoires qui consistent à appliquer des conditions inégales à des transactions
comparables. Ces règles sont également valables dans le domaine du transport. En outre, dans certaines
circonstances, telles qu'une crise manifeste, la Haute autorité peut fixer les prix, maxima ou minima, à
l'intérieur de la Communauté ou ceux appliqués vis-à-vis de l'extérieur. Dans un souci de respect de la libre
concurrence, la Haute autorité doit être informée de toutes les actions des États membres susceptibles de
la mettre en danger. En outre, le traité s'occupe spécifiquement des trois cas qui peuvent fausser la
concurrence: les ententes, les concentrations et les abus de position dominante. Les ententes ou
associations d'entreprises, peuvent être annulées par la Haute autorité si elles empêchent, restreignent ou
faussent directe ou indirectement, le jeu de la concurrence. Les salaires et les mouvements de main
d'œuvre constituent un autre chapitre du traité. Bien que les salaires restent de compétence nationale, la
Haute autorité peut intervenir en cas de salaires anormalement bas et de baisses de salaires, dans certaines
conditions explicitées par le traité. Des aides financières peuvent être consacrées par la Haute autorité à des
programmes qui ont pour but de pallier les effets négatifs qu'une avancée technique appliquée à l'industrie
peut avoir sur la main d'œuvre (indemnités, allocations et rééducation professionnelle).

7
En ce qui concerne la mobilité de la main d'œuvre qualifiée, le traité prévoit la suppression de la part des
États des restrictions à l'emploi qui seraient fondées sur la nationalité. Pour les autres catégories de
travailleurs, et en cas de pénurie de ce type de main d'œuvre, les États sont appelés à effectuer les
modifications nécessaires dans le domaine de l'immigration pour faciliter l'engagement de travailleurs non-
nationaux. Le traité aborde également la politique commerciale de la CECA à l'égard des pays tiers. Bien que
la compétence nationale reste de mise, la Communauté dispose de quelques prérogatives, telles que la
fixation des taux maxima et minima pour les droits de douane, le contrôle de l'octroi de licences
d'exportation et d'importation ou le droit d'être informée au sujet des accords commerciaux portant sur le
charbon et l'acier. 27. Il y a en outre un domaine dans lequel la compétence de la Haute autorité est
prédominante. Il s'agit des cas de dumping, de l'utilisation par des entreprises échappant à la juridiction de
la Communauté de moyens de concurrence contraires au traité ou d'une hausse importante d'importation
qui peut porter un préjudice sérieux à la production communautaire. RÉSULTATS Le bilan de la CECA est
positif. La Communauté a su faire face aux crises, assurant un développement équilibré de la production et
de la distribution des ressources et facilitant les restructurations et reconversions industrielles nécessaires.
La production d'acier a quadruplé par rapport aux années 50 et l'acier est meilleur, moins cher et plus
propre. De son côté, le charbon a vu sa production diminuée, ainsi que sa main d'œuvre, mais le secteur a
atteint un niveau élevé de développement technologique, de sûreté et de qualité environnementale. Les
systèmes CECA de gestion sociale (retraite anticipée, indemnités transitoires, aides à la mobilité,
formation…) ont pris une grande importance face aux crises. EXPIRATION DU TRAITÉ CECA Cinquante ans
après son entrée en vigueur, le traité a expiré comme prévu le 23 juillet 2002 . Avant son abrogation il a été
modifié à plusieurs reprises par les traités suivants : traité de fusion (Bruxelles 1965), traités portant
modifications de certaines dispositions financières (1970 et 1975), traité sur le Groenland (1984), traité sur
l'Union européenne (TUE, Maastricht, 1992), acte unique européen (1986), traité d'Amsterdam (1997),
traité de Nice (2001) et les traité d'adhésion (1972, 1979, 1985 et 1994). Au début des années 90 et suite à
un vaste débat, son expiration a été considérée comme la solution la plus pertinente, comparée au
renouvellement du traité ou à une solution de compromis. Ainsi, la Commission a proposé une transition
graduelle de ces deux secteurs dans le traité instituant la Communauté européenne dont les règles
s'appliquent depuis l'abrogation du traité CECA au commerce du charbon et de l'acier. Un protocole relatif
aux conséquences financières de l'expiration du traité CECA et au fonds de recherche du charbon et de
l'acier a été annexé au traité de Nice. Ce protocole établit le transfert du patrimoine actif et passif de la
CECA à la Communauté européenne. La valeur nette de ce

8
patrimoine est destinée à la recherche dans les secteurs liés à l'industrie du charbon et de l'acier. Des
décisions de février 2003 ( pdf ) contiennent les mesures nécessaires à la mise en œuvre des dispositions du
protocole, les lignes directrices financières et les dispositions relatives au fonds de recherche du charbon et
de l'acier. MODIFICATIONS APPORTÉES AU TRAITÉ Le présent traité a été modifié par les traités suivants :

Traité de Bruxelles, dit « traité de Fusion » (1965) Ce traité remplace les trois Conseils des ministres (CEE,
CECA et Euratom) d'une part et les deux Commissions (CEE, Euratom) et la Haute Autorité (CECA) d'autre
part par un Conseil unique et une Commission unique. À cette fusion administrative s'ajoute la constitution
d'un budget de fonctionnement unique. Traité portant modifications de certaines dispositions budgétaires
(1970) Ce traité remplace le système de financement des Communautés par contributions des États
membres par celui des ressources propres . Il met également en place un budget unique pour les
Communautés. Traité portant modifications de certaines dispositions financières (1975) Ce traité donne au
Parlement européen le droit de rejeter le budget et de donner décharge à la Commission sur l'exécution de
celui-ci. Il institue une Cour des comptes unique pour les trois Communautés, organisme de contrôle
comptable et de gestion financière. Traité sur le Groenland (1984) Ce traité met fin à l'application des traités
sur le territoire du Groenland et établit des relations spéciales entre la Communauté européenne et le
Groenland, modelées sur le régime applicable aux territoires d'outre-mer. Acte unique européen (1986) L'
Acte unique européen constitue la première grande réforme des traités. Il permet l'extension des cas de
vote à la majorité qualifiée au Conseil, l'accroissement du rôle du Parlement européen (procédure de
coopération) et l'élargissement des compétences communautaires. Il introduit l'objectif du marché intérieur
à l'horizon de 1992. Traité sur l'Union européenne dit « Traité de Maastricht » (1992) Le traité de Maastricht
réunit sous le même chapeau l'Union européenne, les trois Communautés (Euratom, CECA, CEE) et les
coopérations institutionnalisées dans les domaines de la politique étrangère, de la défense, de la police et
de la justice. Il renomme la CEE qui devient la CE. De plus, ce traité crée l'union économique et monétaire,
met en place de nouvelles politiques communautaires (éducation, culture) et développe les compétences
du Parlement européen (procédure de codécision). Traité d'Amsterdam (1997) Le traité d'Amsterdam
permet l'accroissement des compétences de l'Union avec la création d'une politique communautaire de
l'emploi, la communautarisation d'une partie des matières qui relevaient auparavant de la coopération dans
le domaine de la justice et des affaires intérieures, les mesures destinées à rapprocher l'Union de ses
citoyens, la possibilité de coopérations plus étroites entre certains États membres (coopérations
renforcées). Il étend d'autre part la procédure de codécision ainsi que le vote à la majorité qualifiée, et
opère une simplification et une renumérotation des articles des traités.

9
•

Traité de Nice (2001) Le traité de Nice est essentiellement consacré aux « reliquats » d'Amsterdam, c'est-à-
dire aux problèmes institutionnels liés à l'élargissement qui n'ont pas été réglés en 1997. Il s'agit de la
composition de la Commission, de la pondération des voix au Conseil et de l'élargissement des cas de vote à
la majorité qualifiée. Il simplifie le recours à la procédure de coopération renforcée et rend plus efficace le
système juridictionnel.

Le présent traité a également été modifié par les traités d'adhésion suivants :

••••

Traité d'adhésion du Royaume-Uni, du Danemark et de l'Irlande (1972), qui porte le nombre d'États
membres de la Communauté européenne de six à neuf. Traité d'adhésion de la Grèce (1979) Traité
d'adhésion de l'Espagne et du Portugal (1985), qui porte le nombre d'États membres de la Communauté
européenne de dix à douze. Traité d'adhésion de l'Autriche, de la Finlande et de la Suède (1994), qui porte
le nombre d'États membres de la Communauté européenne à quinze.

Perioada 1957 – 1973

La 25 martie 1957 are loc la Roma semnarea unui tratat important pentru construcOia europeanã. Ca
urmare a crizei energetice (1956) provocatã de criza Suezului, Jean Monnet aprecia cã europenii trebuie sã
constituie o comunitate atomicã care sã le asigure independenOa energeticã. Partenerii FranOei sunt mai
curând favorabili unei pieOe comune, proiect care nu avea susOinerea mediilor economice franceze
tradiOional – protecOioniste. Pentru rezolvarea acestor probleme sunt semnate la Roma 2 tratate : unul
asupra ComunitãOii Europene a Energiei Atomice (CEEA/EURATOM) şi altul instituind Comunitatea
Economicã Europeanã (CEE). Crearea CEE viza în primul rând transformarea condiOiilor economice de
schimburi şi de producOie pe teritoriul statelor membre. Aceste douã comunitãOi se bazau pe o structurã
instituOionalã similarã celei a ComunitãOii Economice a Cãrbunelui şi OOelului (CECA) : o Înaltã Autoritate
care favorizeazã interesele comunitare, o Adunare comunã aleasã prin vot universal direct, un Consiliu
special de Miniştrii care este un organ cu caracter interguvernamental şi o Curte de JustiOie ca organ
jurisdicOional. Existau şi unele diferenOe nu doar la nivelul numelui; în principiu, o parte din atribuOiile
Înaltei AutoritãOi (CECA) sunt deplasate în cadrul CEE şi CEEA cãtre Consiliul de Miniştrii. În ianuarie 1960, ca
urmare a faptului cã semnatarii Tratatului de la Paris au avut în vedere nu doar constituirea unei pieOe
comune, ci şi dimensiunea socialã care trebuie sã însoOeascã acest proces, se constituie un Fond Social
European cu scopul de a susOine formarea şi reconversia

10
profesionalã a lucrãtorilor. Pentru perioada 2000 – 2006, Fondul Social European a dispus de 60 miliarde
euro. În urma ConferinOei de la Stresa (1958) şi la cererea FranOei, Sicco Mansholt este însãrcinat sã
elaboreze şi sã pregãteascã aplicarea unei politici agricole comune bazatã pe 3 principii : piaOa comunã,
preferinOa comunitarã şi solidaritatea financiarã. Dupã 4 ani de negocieri, în 30 iulie 1962, vicepreşedintele
Comisiei, depãşind reticenOele naOionale, reuşeşte sã lanseze o politicã agricolã comunã cu linii clar
conturate care vor antrena o modernizare rapidã a agriculturii europene. Însã, problema agricolã va
continua sã provoace dezbateri aprinse în sânul comunitãOii pornind mai ales de la aspectele bugetare.
Pentru a ameliora eficacitatea executivului comunitãOii, cei 6 membrii decid sãa fuzioneze într-o singurã
instituOie Înalta Autoritate a ComunitãOii Europene a Cãrbunelui şi OOelului (CECA), Comisia ComunitãOii
Economice Europene (CEE) şi Comisia ComunitãOii Europene a Energiei Atomice (EURATOM). Noua Comisie
a comunitãOilor europene având puteri extinse poate asigura o acOiune mai eficientã. O disputã aprigã se
declanşeazã între generalul de Gaulle şi Walter Hallstein pe tema faptului cã aceastã nouã comisie ar putea
fi embrionul unei guvernãri federale europene. Hallstein va sfârşi prin a demisiona, locul lui fiind luat de
belgianul Jean Rey care îi succede în iulie 1967 la conducerea primei comisii, constituitã ca urmare a
tratatului de fuziune a celor 3 comunitãOi europene. În 1965 Comisia Europeanã propune o reformã
financiarã în domeniul politicii agricole comune care trebuia sã fie aprobatã cu majoritate calificatã
începând din 1 ianuarie 1966. Aflatã în inferioritate în aceastã problemã, FranOa condamnã orientarea şi
boicoteazã instituOiile comunitare de-a lungul a şapte luni. Criza a rãmas în istoria Europei sub numele de
“la crise de la chaise vide”. Aceastã crizã va lua sfârşit prin “compromisul de la Luxemburg” din 29 ianuarie
1966, care permite fiecãrei Oãri membre sã se opunã unei decizii comunitare luatã cu majoritate de voturi,
dacã ea estimeazã cã interesele sale naOionale sunt grav ameninOate.

La 1 iulie 1968 intra în vigoare Uniunea vamalã. Acest fapt reprezenta un mare succes pentru piaOa
comunã. Drepturile de vamã care continuaserã a fi percepute pentru schimburile între cele 6 state membre
au fost eliminate cu 18 luni mai devreme decât data prevãzutã în Tratatul de la Roma. Un tarif comun este
introdus pentru a înlocui drepturile statelor naOionale de vamã pentru schimburile cu restul lumii. La 24
aprilie 1972 intra în vigoare ceea ce s-a numit “şarpele monetar european”. Sfârşitul anilor ’60 este marcat
pentru statele membre ale comunitãOilor de dificultãOi monetare determinate de funcOionarea pieOei
comune. Pentru a evita divergenOele provocate de reacOiile politice naOionale, cei 6 convin asupra unui
plan pe etape, în vederea creãrii unei uniuni economice şi monetare europene. Pe baza unei propuneri a lui
Reymont Pareil, pe atunci vicepreşedinte al Comisiei, reprezentantul Luxemburgului, Karl Schiller elabora un
sistem destinat reducerii fluctuaOiilor monetare între cei 6; lua astfel naştere “şarpele monetar”,
predecesorul sistemului bazat pe euro.

11
La 1 ianuarie 1973 are loc prima lãrgire a comunitãOilor europene. De-a lungul anilor ’50, Regatul Unit a
rezistat tentativelor de integrare europeanã care ar fi pus în discuOie tema suveranitãOii sale absolute şi a
raporturilor cu vechiul sãu imperiu colonial, precum şi relaOia privilegiatã cu SUA. De-a lungul anilor ’60,
britanicii îşi reorienteazã politica lor externã decizând sã acOioneze în vederea constituirii unei Europe
continentale din ce în ce mai prospere. Dupã mai multe negocieri şi douã refuzuri din partea FranOei, ce
ameninOa structura comunitarã, Regatul Unit este oficial admis ca stat membru la 1 ianuarie 1973, alãturi
de Irlanda şi Danemarca.

Perioada 1974 – 1984

La 9-10 decembrie are loc o reuniune la Paris a şefilor de state sau de guverne din cele 9 state membre, la
invitaOia lui Valery Giscard d’Estaing, recent ales preşedinte al Republicii franceze. Reuniunea avea loc pe
fondul unei puternice crize energetice. La propunerea FranOei se încearcã adoptarea unor mãsuri care sã
consolideze comunitãOile europene. Este instituit un Consiliul European care trebuia sã reuneascã liderii
statelor membre europene de cel puOin 3 ori pe an, pentru a determina împreunã marile linii de orienntare
politicã. Se adoptã principiul alegerilor pentru Parlamentul European pe baza votului universal. Tot acum,
belgianul Leo Tindermans primeşte misiunea de a reflecta la crearea unei uniuni europene care sã
depãşeascã statutul integrãrii economice. În anii ’60 se hotãrâse posibilitatea asocierii vechilor colonii
franceze din Africa la acOiunea de dezvoltare economicã europeanã. Aderarea Regatului Unit antrena
statele independente ale Commonwealth-ului, fapt care determina o cotiturã în politica europeanã de
cooperare. Guvernul de la Lomé din februarie 1975 asigura liberul acces la piaOa comunitarã şi la pieOele de
produse realizate în 46 state din Africa, Caraibe şi Pacific. Ajutoarele financiare pentru dezvoltare sunt egal
distribuite, mai ales în vederea asigurãrii unui suport pentru producOia agricolã. PreferinOa comercialã
acordatã statelor din Africa, Caraibe şi Pacific va fi pe termen lung pilonul politicii europene de ajutor şi
dezvoltare. De-a lungul anilor ’70, “şarpele monetar european” întâmpinâ probleme în repetate rânduri din
cauza marilor tensiuni apãrute între monedele europene (între politicile monetare). În 1978 “şarpele
monetar” era practic mort. Convinşi cã este absolut necesar sã se limiteze fluctuaOiile între monede pentru
relansarea economiei europene, cuplul franco-german decide sã se creeze un nou sistem monetar destul de
apropiat de “şarpe” ca funcOionare, deschis tutror statelor comunitãOilor. Sistemul monater european
(SME) va avea un succes mai mare decât “şarpele monetar”. Chiar în 1983, când François Mitterand era
tentat sã aplice o politicã distinctã, el a luat totuşi decizia de a menOine FranOa în cadrul SME.

12
Pentru a noua legislaturã a Parlamentului European alegerile s-au bazat pe vot universal, dar participarea la
vot în ansamblul statelor membre depãşea cu puOin 40%, iar scrutinul era marcat de interesele şi jocurile
naOionale, astfel încât alegerile din 10 iunie 1979 rãmân în istoria construcOiei europene ca fiind primele
alegeri bazate pe sufragiul universal direct. În fruntea acestei instituOii va ajunge Simon Beir; deşi o
instituOie încã puOin structuratã şi care nu dispunea de prea multã putere, prin noua sa legitimitate
democraticã conferitã prin votul universal direct, Parlamentul European îşi va consolida rapid puterea
lãrgindu-şi competenOele. FuncOiile sale legislative în cadrul proiectului european sunt consacrate astfel
alãturi de Consiliul Uniunii Europene ulterior. La 1 ianuarie 1981, Grecia devine membrã a comunitãOii
europene. Asociatã comunitãOilor europene încã din 1961, Grecia a fost izolatã din punct de vedere
diplomatic, ca urmare a loviturii de stat din 1967. În 1974 cãderea regimului dictatorial militar şi revenirea la
democraOie aduce Republica elenã alãturi de Europa Occidentalã. Candidatura Greciei a fost depusã încã
din 1975, dar ea a trebuit sã depãşeascã rãmânerea în urmã din punct de vedere economic înainte de a
deveni în 1981 a zecea Oarã membrã a comunitãOii europene. Întregul sistem de relaOii al comunitãOii
europene este pus în discuOie. În 23 iunie 1981 se semneazã Acordul de Cooperare Socialã şi Economicã
dintre comunitate şi India, iar în 29-30 iunie 1981 are loc un Consiliul european la Luxemburg ce discuta încã
problemele financiare şi sociale ale comunitãOii şi problema relaOiilor cu Japonia şi Statele Unite. La 1 iulie
1981, Marea Britanie preia preşedinOia Consiliului comunitãOilor europene. În octombrie, Grecia îşi alege
deputaOii pentru Parlamentul European (PE). La 7 noiembrie, FranOa şi Germania prezintã planul Genscher
– Colombo, un proiect de “act european” ce viza îmbunãtãOirea mecanismelor instituOionale. La 1 ianuarie
1982 preşedinOia Consiliului comunitãOilor europene este preluatã de Belgia, care o cedeazã în 1 iulie
Danemarcei. În 3-4 decembrie 1982, Consiliul European întrunit la Copenhaga stabileşte domeniile
prioritare economice şi sociale şi confirmã angajamentul în direcOia lãrgirii. La 1 ianuarie 1983, preşedinOia
Consiliului comunitãOilor europene revine Germaniei. În 17-19 iunie 1983 are loc un consiliul la Stuttgart n
cadrul cãruia şefii de state şi de guverne împreunã cu miniştrii de externe semneazã o declaraOie solemnã
cu privire la Uniunea Europeanã, iar în 14 septembrie deputatul Altiero Spinelli prezintã Parlamentului
European un proiect de tratat pentru crearea Uniunii Europene. Probleme precum domeniul bugetar,
adoptarea politicii agricole comune, întãrirea fondurilor structurale, politica comunã , politica comunã în
domeniul pescuitului, dezvoltarea de noi politici comune sunt discutate în cadrul Consiliului European de la
Atena din decembrie 1983. La 1 ianuarie 1984, FranOa preia preşedinOia Consiliului comunitãOilor
europene şi în 14 februarie este aprobat de Parlamentul European cu majoritate de voturi proiectul de
tratat privind instituirea Uniunii Europene (proiectul Spinelli). La Bruxelles, La 1 ianuarie 1984, FranOa preia
preşedinOia Consiliului comunitãOilor europene şi în 14 februarie este aprobat de Parlamentul European cu
majoritate de voturi proiectul de tratat privind instituirea Uniunii Europene (proiectul Spinelli).

13
La Bruxelles, în cadrul Consiliului European (martie 1984) se ajunge la un acord în legãturã cu numeroase
domenii, dar persistã neînOelegerile determinate de problema calculãrii sumei de compensare acordatã
Marii Britanii, pentru a reduce contribuOia ei la bugetul comunitar. În 25-26 iunie 1984, Consiliul European
de la Fontainebleau pune capãt crizei bugetare. Cei 10 discutaserã asupra viitorului buget comunitar, iar
britanicii estimau cã ei contribuie prea mult la un buget dominat de problema politicilor agricole comune.
Inflexibilã, Margaret Thatcher solicita pentru Oara sa o justã compensare financiarã, lansând faimoasa
afirmaOie : “I want my money back”. Colaborarea între François Mitterant şi Helmutt Kohl a permis un
compromis în 1984 la Fontainebleau. Resursele financiare ale comunitãOii sunt mãrite, finanOarea
politicilor agricole comune este redusã şi Regatul Unit primeşte înapoi o parte din contribuOia sa. Începând
cu iunie 1984 britanicii beneficiau de condiOii speciale ale participãrii lor la bugetul comunitar. În 28 iunie
Comisia trimite Consiliului European o “carte verde” cu privire la dezvoltarea pieOei comune pentru
echipamentele şi serviciile din domeniul telecomunicaOiilor, iar acordul de la Saarbrücken între FranOa şi
Germania prevedea abolirea gradualã a controlului la graniOã. În noiembrie 1984, pentru prima oarã,
Parlamentul European refuzã sã valideze raportul Comisiei Europene cu privire la bugetul comunitar pentru
anul 1982. Decizia de întãrire a sistemului monetar este urmatã de semnarea unei noi convenOii la 8
decembrie 1984 la Lomé între Comunitatea Economicã Europeanã şi cele 65 de Oãri partenere din Africa,
Caraibe şi Pacific. În ianuarie 1985, Italia preia preşedinOia Consiliului comunitãOilor europene, care va fi
cedatã în 1 iulie 1985 Luxemburgului. Este pus în circulaOie primul paşaport european în cele mai multe din
Oãrile membre. Comisia Europeanã îşi începe mandatul sub conducerea lui Jacques Delors. Probleme
educaOiei sunt discutate în cadrul CurOii Europene de JustiOie în februarie 1985, pornind de la cazul Gravier
(un student francez care dorea sã studieze în Grecia pe baza principiului nediscriminãrii, în funcOie de
cetãOenie, s-a decis ca acesta sã nu plãteascã taxe mai mari decât colegii sãi belgieni). În 29-30 martie 1985,
în cadrul Congresului European de la Bruxelles se acceptã aderarea Spaniei şi Portugaliei la comunitãOile
europene, tratatul fiind semnat se acceptã aderarea Spaniei şi Portugaliei la comunitãOile europene,
tratatul fiind semnat în 12 iunie 1985, şi se aprobã programul integrat mediteranean în forma propusã de
Comisie. În 14 iunie Comisia trimite Consiliului o “cartã albã” intitulatã “Completarea pieOei interne”. Se
elimina astfel controlul de la graniOã, iar acesta acord Schengen este semnat de Belgia, FranOa, Luxemburg
şi Olanda. În 2-4 decembrie 1985, Se elimina astfel controlul de la graniOã, iar acesta acord Schengen este
semnat de Belgia, FranOa, Luxemburg şi Olanda. În 2-4 decembrie 1985, în cadrul Consiliului European de la
Luxemburg, cele 10 state membre sunt de acord sã amendeze Tratatul de la Roma şi sã revitalizeze procesul
integrãrii europene prin crearea unui Act unic european, semnat în 28 februarie la Luxemburg şi Haga, act
care modificã Tratatul de la Roma. Perioada 1985-1991 La jumatatea anilor 80 liderii europeni au decis
abandonarea euroscepticismului caracteristic deceniului precedent. Sub impulsul trioului Mitterrand-
Kohl14
Delors se realiyeaya relansarea constructiei europene al cărei obiectiv devine realizare pieOei economice
iniOiată în 1957. Realiyarea pieOei Unice e urmărită de statele europene prin politici comune în domeniul
mediului, sănătăOii, coeyiunii sociale şi teritoriale. Căderea zidului Berlinului în 1989 şi prăbuşirea lagarului
socialist deschidea perspectiva reunificarii continentului. Perioada 1992-2006 Naşterea Europei politice
DispariOia blocului sovietic a provocat schimbări majore în plan internaOional care au influenOat şi proiectul
european. Statele membre ale ComunităOilor au afirmat în noile condiOii dimensiunea politică a proiectului
european prin semnarea în 1992 a Tratatului de la Maastricht. Acesta stipula si introducerea unei monede
unice. Noua Uniune Europeană a optat apoi pentru realizarea celei mai largi extinderi din istoria sa.
Principalul obiectiv al acestei acOiuni devine corelarea extinderii geografice cu aprofundarea proiectelor
politice şi adecvarea instituOională in scopul transformării sale intr-un spaOiu al democraOiei care sa îşi
asume un rol important în plan mondial.

15
Istoric UE general - Pe 16 aprilie 1948 este semnata conventia instituind Organizatia Europeana de
Cooperare Economica. Saisprezece state sunt parti ale acestei conventii: Austria, Belgia, Danemarca, Franta,
Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elvetia si Turcia,
precum si zonele occidentale de ocupatie din Germania si teritoriul Triestului - 5 mai 1949 a fost creat
Consiliul Europei, având ca membrii fondatori zece state: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia,
Luxembourg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia si Suedia

16
- 9 mai 1950, salonul Orologiului din Quai d'Orsay ministrul afacerilor externe francez Robert Schuman face
publica oferta Frantei catre Republica Federala Germania de a pune în comun productia de carbune si otel -
pe 18 aprilie 1951 este semnat Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului - tratatul
va intra în vigoare pe 25 iulie 1952 - la Roma pe 25 martie 1957 sunt semnate Tratatele instituind
Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice - intrã în vigoare pe 1
ianuarie 1958 - 1 iunie 1968, cu optsprezece luni înainte de termenul prevazut în tratat (1 ianuarie 1970)
uniunea vamala a fost realizata - Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965, instituind un Consiliu unic si o
Comisie unica a Comunitatilor europene - Tratatul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1967 - Marea Britanie a
adunat în jurul sau în cadrul Asociatiei Europene a Liberului Schimb, instituita prin Tratatul de la Stockholm
din 20 noiembrie 1959, state care nu voiau sau considerau ca nu pot adera la Comunitati, respectiv, la acea
data, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia - la 22 ianuarie 1971, la Palatul Egmond din
Bruxelles sunt semnate Tratatele de aderare la Comunitate a Danemarcei, Irlandei, Marii Britanii si
Norvegiei, aderarea celor trei noi membrii, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie a devenit efectiva la 1
ianuarie 1973, Norvegia respingând aderarea prin referendum - Grecia semneaza tratatul de aderare la 29
mai 1979, intrând în vigoare începând cu 1 ianuarie 1981 - tratatul privind aderarea Spaniei a putut fi
semnat la 12 iunie 1985 iar la 1 ianuarie 1986, Spania a intrat în CEE - Portugalia a semnat Tratatul
consacrând aderarea sa la CEE odata cu Spania si la 1 ianuarie 1986 Portugalia intra în CEE - Reuniunea din
9-10 decembrie 1974 de la Paris duce la crearea Consiliului European - La 20 septembrie 1976 s-a hotãrât
alegerea directã a Parlamentului European - Actul Unic European a intrat în vigoare la 1 iulie 1987 - La 7
februarie 1992, la Maastricht, ministrii afacerilor externe si ministrii de finante ai celor douasprezece state
membre au semnat Tratatul asupra Uniunii europene - intrare în vigoare a Tratatului de la Maastricht la 1
noiembrie 1993 - la 1 ianuarie 1995 au devenit membre Austria, Finlanda si Suedia - Tratatul de la
Amsterdam de modificare a Tratatului asupra Uniunii Europene si a tratatelor care au instituit Comunitatile
Europene si unele acte conexe, semnat la 2 octombrie 1997 - Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie
2001;

17
- pe 28 februarie 2002 îsi începe lucrãrile Conventia privind viitorul Europei; - pe 12-13 decembrie 2002, la
Summit-ul de la Copenhaga se lanseazã din partea UE invitatia de aderare cãtre Cipru, Slovenia, Malta,
Letonia, Lituania, Republica Cehã, Polonia, Ungaria, Estonia si Republica Slovacia.

CRONOLOGIA CONSTRUCTIEI EUROPENE

ANUL 1946 19 septembrie, Winston Churchill, într-un discurs la Universitatea din Zurich, cere crearea unui
"fel de State Unite ale Europei"; - 17 decembrie, este fondatã la Paris Uniunea Federalistã Europeanã. ANUL
1947 1 ianuarie, intrã în vigoare Conventia privind vãmile dintre Belgia, Olanda si Luxemburg; - 17 martie,
Tratatul Uniunii Occidentale (Tratatul de la Bruxelles) este semnat de cãtre Belgia, Franta, Luxemburg,
Olanda si Marea Britanie; - 16 aprilie, este creatã pentru coordonarea Planului Marshall, Organizatia pentru
Cooperarea Economicã Europeanã (OEEC); - 7-11 mai, sub egida Comitetului pentru Coordonarea
Internationalã a Miscãrilor privind Unificãrii Europei se reuneste, la Haga (Olanda), Congresul European.
Este prezidat de Winston Churchill si participã 800 de delegati. Participantii recomandã crearea unei Adunãri
Europene Deliberative si a unui Consiliu Special European, care sã aibã în atributii pregãtirea integrãrii
economice a tãrilor europene. Delegatii cer si adoptarea Cartei drepturilor Omului si a unei Curti de Justitie
care sã asigure aplicarea Cãrtii Anul 1948 - 1 ianuarie, intrã în vigoare Conventia privind vãmile dintre Belgia,
Olanda si Luxemburg; - 17 martie, Tratatul Uniunii Occidentale (Tratatul de la Bruxelles) este semnat de
cãtre Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie; - 16 aprilie, este creatã pentru coordonarea
Planului Marshall, Organizatia pentru Cooperarea Economicã Europeanã (OEEC); - 7-11 mai, sub egida
Comitetului pentru Coordonarea Internationalã a Miscãrilor privind Unificãrii Europei se reuneste, la Haga
(Olanda), Congresul European. Este prezidat de Winston Churchill si participã 800 de delegati. Participantii
recomandã crearea unei Adunãri Europene Deliberative si a unui Consiliu Special European, care sã aibã în
atributii pregãtirea integrãrii economice a tãrilor europene. Delegatii cer si adoptarea Cartei drepturilor
Omului si a unei Curti de Justitie care sã asigure aplicarea Cãrtii. Anul 1949

18
- 28 ianuarie, tãrile Benelux, Marea Btitanie si Franta decid crearea Consiliului Europei si cer Danemarcei,
Irlandei, Italiei, Norvegiei si Elvetiei sã ajute la pregãtirea statutului acestui Consiliu; - 4 aprilie, semnarea la
Wshington a Tratatului NATO; - 5 mai, statutul Consiliului Europei este semnat la Londra (Marea Britanie); -
3 august, intrã în vigoare Consiliul Europei; - 8-10 august, prima sesiune a Adunãrii Consultative a Consiliului
Europei este tinutã la Strasbourg (Franta). Membrii federalisti ai parlamentului cer constituirea unei
autoritãti politice europene. Anul 1950 - 9 mai, într-un discurs inspirat de Jean Monet, Robert Schumann,
ministrul de externe francez, propune Frantei si Germaniei si oricãrei alte tãri europene care vor sã l-i se
alãture punerea împreunã a resurselor de cãrbune si otel ("Declaratia Schumann"); - 3 iunie, Belgia, Franta,
Luxemburg, Italia, Olanda si Germania subscriu la Declaratia Schumann; - 26-28 august, Adunarea Consiliului
Europei aprobã Planul Schumann; - 19 septembrie, este creatã Uniunea Europeanã a plãtilor; - 4 noiembrie,
semnarea la Roma (Ialia) a Conventiei Drepturilor Omului si Drepturilor Fundamentale. Anul 1951 - 15
februarie, are loc o întâlnire în Paris (Franta) cu privire la crearea unei Comunitãti Europene a Apãrãrii,
participã la aceasta Franta, Belgia, Italia, Luxemburg si Germania alãturi de care participã cu titlu de
observatori SUA, Canada, Danemarca, Norvegia, marea Britanie si Olanda; - 18 aprilie, Cei 6 (Franta,
Germania, Belgia, italia, Luxemburg si olanda) semneazã la Paris Tratatul privind Comunitatea Europeanã a
Cãrbunelui si otelului (CECO); - 10 decembrie, Paul-Henri Spaak pãrãseste Presedintia Adunãrii Consultative
a Consiliului Europei ca protest fatã de atitudinea Marii Britanii fatã de Europa. Anul 1952 - 27 mai, Cei 6
(Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda) semneazã la Paris Tratatul Comunitãtii Europene a
Apãrãrii; - 23 iulie, intrã în vigoare Tratatul CECO. Jean Monnet este numit Presedinte al Înaltei Autoritãti iar
Paul-Henri Spaak este numit presedinte al Adunãrii; - 30 iulie, Luxembourg este ales ca sediu temporar al
CECO; - 10 august, îsi începe mandatul Înalta Autoritate CECO; - 10 noiembrie, Acordul General privind
Tarifele si Comertul (GATT) decide sã acorde Celor 6 o derogare de la tratamentul clauzei natiunii celei mai
favorizate, pentru ca Cei 6 sã poatã face fatã obligatiilor din cadrul CECO

19
Anul 1953 - 1 ianuarie, impozitul CECO, primul impozit european, intrã în vigoare; - 10 februarie, este creatã
Piata Comunã pentru cãrbune si minereu de fier. Cei 6 înlãturã accizele si restrictiile cantitative la aceste
materii prime; - 7 martie, regulile de procedurã ale Curtii Europene de Justitie sunt publicate în Jurnalul
Oficial al CECO; - 9 martie, Paul-Henri Spaak, Presedintele Adunãrii ad-hov create pe 10 septembrie 1952,
înmâneazã lui G. Bidault. Presedintele Consiliului CECO un proiect de tratat instituind o Comunitate
Europeanã politicã. Scopurile unei astfel de comunitãti erau de apãrare a drepturilor omului si drepturilor
fundamentale, de garantare a securitãtii tãrilor membre împotriva unei aventuale agresiuni, asigurarea unei
coordonãri a politicii externe a tãrilor membre si o stabilire progresivã a Pietei Comune. În acest proiect de
tratat sunt mentionate 5 institutii: un Consiliu Executiv European, douã camere ale Parlamentului, un
Consiliu al Ministrilor Nationali, o Curte de justitie si un Comitet Economic si Social; - 15 martie, a fost
instituitã Piata Comunã pentru fier vechi; - 12 august, este semnat un acord de colaborare între CECO si
Organizatia Internationalã a Muncii. Anul 1954 - 11 mai, Alcide de Gasperi este ales Presedinte al Adunãrii
Parlamentare Europene; - 20-23 august, Cei 6 se reunesc în Bruxelles (Belgia). Omul de stat francez Pierre
Mendès nu reuseste sã impunã propunerea francezã de atenuare a caracterului supranational al
Comunitãtii Europene a Apãrãrii; - 30 august, Adunarea Nationalã Francezã respinge Tratatul Comunitãtii
Europene a Apãrãrii; - 20 octombrie, urmând Conferintei de la Londra, se semneazã acorduri privind
modificarea Tratatului de la Bruxelles, si ia viatã Uniunea Europei Occidentale; - 10 noiembrie, Jean Monnet,
Presedintele Înaltei Autoritãti, demisioneazã ca urmare a esecului Comunitãtii Europene a Apãrãrii; - 21
decembrie, Curtea Europeanã de Justitie dã prima sa hotãrâre Anul 1955 - 1 iunie, René Mayer este ales
Presedinte al Înaltei Autoritãti; - 1-2 iunie, la întâlnirea ministrilor de externe ai Celor 6 de la Messina (Italia),
se cade de acord asupra stabilirii scopului integrãrii acestor tãri la nivel economic; - 23 octombrie, conform
rezultatelor referendumului, Saarland decide sã renunte la statutul ei autonom si se alipeste Germaniei; - 8
decembrie, Consiliul de Ministrii al Consiliului Europei adoptã ca emblemã a sa steagul albastru cu 12 stele
de aur. Anul 1956

20
- 7 ianuarie, Înalta Autoritate a OSCE confirmã principiul liberei circulatii în Comunitate a produselor de otel
importate din terte tãri; - 6 mai, Paul-Henri Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe, prezintã colegilor
sãi din CECO un raport privind proiecte de tratate de înfiintare de Comunitãti care sã ducã la crearea CEE si
EURATOM; - 29 mai, este aprobat raportul Spaak. La întâlnirea din Venetia (Italia), ministrii de externe decid
sã deschidã negocierile interguvernamentale pentru încheierea a douã Tratate care sã creeze o Comunitate
Economicã Europeanã (CEE) si Comunitatea Energiei Atomice (EURATOM); - 26 iunie, se deschid la Bruxelles
negocierile pentru schitarea tratatelor CEE si EURATOM. Anul 1957 - 25 martie, sunt semnate la Roma
(Italia) de cãtre Cei 6 (Belgia, Franta, Germania, italia, Luxemburg si Olanda) Tratatele instituind
Comunitatea Economicã Europeanã (CEE) si Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice (Euratom), tratate
ce sunt cunoscute si sub denumirea de "Tratatele de la Roma"; - 17 aprilie, sunte semnate la Bruxelles
protocoalele privind privilegiile si imunitãtile acordate Comunitãtilor Europene si Statutul Curtii Europene
de Justitie; - 8 octombrie, i se cere Înaltei Autoritãti a CECO, de cãtre Consiliu, sã elaboreze o politicã
generalã privind energia; - 27 noiembrie, Hans Furler este ales Presedinte al Adunãrii OSCE. Anul 1958 - 1
ianuarie, intrã în vigoare Tratatele de la Roma. Sediul Comunitãtilor noi create este stabilit la Bruxelles.
Adunarea Parlamentarã are sediul în Luxembourg iar Curtea de Justitie este comunã pentru toate cele 3
Comunitãti; - 7 ianuarie, Walter Hallstein este ales Presedinte al Comisiei CEE, Louis Armand este ales
Presedinte al Comisiei Euratom iar Paul Finet este ales Presedinte al Înaltei Autoritãti CECO; - 26 ianuarie,
Cei 6 decid crearea unui Comitet al Reprezentantilor Permanenti ai Tãrilor Membre (COREPER) care sã
pregãteascã Consiliile; - 10 februarie, tãrile membre stabilesc un tarif armonizat pentru cãrbune si otel. Sunt
acordate derogãri Frantei si Italiei. Amândorura l-i se permit sã cearã drepturi mai mari timp de doi ani
pentru anumite produse; - 19 martie, sesiunea de stabilire a Adunãrii Parlamentare Europene este tinutã în
Strasbourg. Este ales ca Presedinte al Adunãrii Robert Schuman; - 15 aprilie, prima directivã a Consiliului
stabileste ca limbi oficiale a Comunitãtilor germana, franceza, italiana si olandeza; - 20 aprilie, este publicat
primul Jurnal Oficial al Comunitãtilor Europene. El înlocuieste Jurnalul Oficial al CECO; Anul 1959 - 1
ianuarie, sunt fãcuti primii pasi în directia abolirii taxelor vamale si a restrictiilor cantitative în cadrul CEE; - 7
ianuarie, Robert Schuman este reales presedinte al Adunãrii Parlamentare;

21
- 2 februarie, Etienne Hirsch este ales Presedinte al Comisiei Euratom; - 3 martie, Curtea Europeanã de
Justitie îsi adoptã regulile procedurale; - 20 martie, Banca Europeanã de Investitii (BEI) acordã primul sãu
împrumut; - 5 mai, Consiliul European acceptã "Propunerea Dillon" venitã din partea SUA cu privire la
negocierile comerciale multilaterale. Comisia, asistatã de un Comitet special numit de Consiliu, va conduce
aceste negocieri; - 8 iunie, Grecia cere asocierea la CEE; - 22 iunie, Administratiile Fiscale Nationale din CEE
stabilesc trei grupuri de lucru pentru trecerea în revistã a fezabilitãtii armonizãrii legislatiei privind
perceperea indirectã a taxelor. - 25-26 iunie, are loc prima reuniune a expertilor tãrilor membre privind
dumpingul. Ei trec în revistã normele care vor fi stabilite pentru evitarea practicilor de dumping la nivel
intra-comunitar; - 20-21 iulie, 7 din tãrile membre ale Organizatiei pentru Cooperarea Economicã Europeanã
(OCEE), respectiv Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie, decid sã
creeze o Asociatie a Liberului Comert European (EFTA); - 31 iulie, Turcia cere asocierea la CEE; - 10
septembrie, încep negocierile privind asocierea la CEE a Greciei; - 11 septembrie, Piero Malvestiti este ales
Presedinte al Înaltei Autoritãti a CECO; - 27 septembrie, încep negocierile cu Turcia privind asocierea la CEE;
- 13 octombrie, Pierre Wigny, ministrul belgian pentru afaceri externe, lanseazã ideea unificãrii într-o
singurã institutie a Înaltei Autoritãti CECO si a Comisiilor celor douã noi comunitãti (CEE si Euratom). Anul
1960 - 4 ianuarie, este semnatã la Stockholm (Suedia) Conventia Asociatiei Europene a Liberului Comert
(EFTA), care cuprinde Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie; - 3 mai,
intrã în vigoare Conventia de la Stockholm privind EFTA; - 11 mai, Consiliul adoptã normele privind Fondul
Social European. Scopul Fondului este promovarea locurilor de muncã si a mobilitãtii geografice si
profesionale a munctorilor în cadrul Comunitãtilor; - 20 septembrie, normele privind Fondul Social European
intrã în vigoare; - 13 decembrie, este semnatã la Bruxelles Conventia de creare a Organizatiei Europene
pentru Siguranta Navigatiei Aeriene; - 14 decembrie, Organizatia pentru Cooperarea Economicã Europeanã
devine Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economic ( Anul 1961

22
- 10-11 februarie, are loc o Conferintã la Paris privind o bunã cooperare politicã; - 7-10 martie, Furler este
reales Presedinte al Adunãrii Parlamentare; - 27 iunie, guvernul olandez ia initiativa de prezentare al unui
proiect de revizuire a Tratatelor de la Roma si Paris prin adoptarea unei conventii care sã stabileascã un
singur Consiliu pentru Comunitãti si o Înaltã Comiei Europeanã. Parlamentul European si cele douã Comisii
sunt consultate cu privire la aceastã propunere. Încã nu se face unirea propusã la nivel executiv din cauza
divergentelor ce persistã între tãrile membre în legãturã cu scopul acestei reforme; - 18 iulie, un Summit
European are loc la Bonn (Germania), Cei 6 îsi aratã dorinta în ajungerea la o unire politicã; - 31 iulie, Irlanda
face o cerere oficialã de aderare la Comunitãti; - 9 august, Marea Britanie cere în mod oficial aderarea la
Comunitãti; - 10 august, Danemarca cere în mod oficial aderarea la Comunitãti; - 1 septembrie, intrã în
vigoare primele norme cu privire la libertatea de circulatie a fortei de muncã; - 20-21 noiembrie, are loc un
colocviu la Strasbourg între institutiile CEE. Subiectele discutate sunt: trecerea de la prima la a doua etapã a
Pietei Comune si asocierea cu tãrile "de peste mãri"; - 20 decembrie, Walter Hallstein este reales Presedinte
al Comisiei CEE. Anul 1962 - 10 ianuarie, îsi începe mandatul noua Comisie CEE, având la conducere la
Hallstein. Pierre Chatenet este ales Presedinte al Comisiei Euratom; - 14 ianuarie, Consiliul adoptã primele
norme privind Politica agricolã comunã (PAC), create pentru stabilirea unei piete unice a produselor
agriculturii si pentru solidaritatea financiarã prin Fondul European de Garantare si Ghidare în domeniul
Agriculturii (EAGGF); - 5-6 februarie, Consiliul aprobã regulile de procedurã ale Fondului Social European; -
27-30 martie, Gaetano Martino este reales presedinte al Adunãrii Parlamentare. Adunarea parlamentarã
decide sãsi schimbe numele în acela de Parlamentul European; - 4 aprilie, sunt decretate normele si deciziile
de bazã privind PAC; - 30 aprilie, Norvegia cere oficial aderarea la Comunitãti; - 1 iulie, taxele vamale asupra
produselor industriale între tãrile membre sunt reduse cu 50% fatã de nivelul din 1957; - 30 iulie, intrã în
vigoare normele care creeazã Politica agricolã comunã (PAC); - 13 octombrie, Consiliul adoptã prima
directivã cu privire la normele globale CEE privind alimentele prin care se stabilesc ce coloranti pot fi folositi
în alimente; - 1 noiembrie, intrã în vigoare acordul de asociere dintre Grecia si Comunitate.

23
Anul 1963 - 14 ianuarie, Generalul de Gaulle, Presedintele Frantei, îsi exprimã îndoiala cu privire la vointa
politicã a Marii Britanii în legãturã cu aderarea la Comunitãti. Câteva zile mai târziu, negocierile cu toate
tãrile candidate sunt suspendate; - 5 februarie, cazul Van Gend en Loos. Curtea Europeanã de Justitie aratã
cã Comunitãtile o nouã ordine legalã în beneficiul cãreia tãrile membre au cãzut de acord asupra unei
limitãri a suveranitãtii lor; - 25-29 martie, Gaetano Martino este reales Presedinte al Parlamentului
European; - 4 mai, deschiderea oficialã a negocierilor GATT asupra comertului (Runda Kennedy); - 1 iulie, ca
urmare a deciziei de crestere a vitezei stabilirii unei uniuni vamale, sunt efectuate a sasea reducere
intracomunitarã a taxelor vamale si a doua aliniere a tarifelor externe comune; - 20 iulie, Conventia
Yaoundé, un acord de asociere cu valabilitate de 5 ani este semnat între comunitate si 17 tãri africane si
madagascar la Yaoundé (Camerun); - 4 septembrie, moartea lui Robert Schuman; - 23-24 septembrie,
Consiliul ajunge la un acord de principiu asupra problematicii unirii executivelor; - 8 octombrie, Dino del Bo
este ales Presedinte al Înaltei Autoritãti a CECO Anul 1964 - 10 ianuarie, Hallstein este reales Presedinte al
Comisiei CEE; - 20 martie, Duvieusart este ales Presedinte al Parlamentului European; - 4 mai, deschiderea
oficialã a Rundei Kennedy privind negocierile asupra comertului multilateral sub egida GATT. Comunitatea ia
parte la întâlnire; - 23 mai-15 iunie, are loc la Geneva Conferinta Mondialã asupra Comertului si Dezvoltãrii;
- 1 iunie, intrã în vigoare Conventia Yaoundé; - 1 iulie, este creat Fondul European de garantare si Ghidare în
domeniul Agriculturii (EAGGF); - 15 iulie, decizia Costa/ENEL. Curtea de Justitie decide cã legislatia
comunitarã are prioritate fatã de cea nationalã; - 18 septembrie, Consiliul ajunge la un acord privind
stabilirea unei Comisii unice care sã aibã 9 membrii; - 1 decembrie, intrã în vigoare tratatul de asociere
dintre CEE si Turcia; - 15 decembrie, Consiliul cere Comisiei sã pregãteascã propuneri privind finantarea
Politicii Agricole Comune (PAC) si sã pregãteascã propuneri privind transferarea cãtre bugetul comunitar a
taxelor asupra produselor agric Anul 1965

24
- 2 martie, Leemans este ales presedinte al Parlamentului European; - 8 aprilie, Este semnat la Bruxelles
Tratatul prin care se unificã cele trei executive ale Comunitãtilor; - 26 iunie, Franta ratificã Tratatul instituind
o singurã Comisie si un singur Consiliu al Comunitãtilor; - 30 iunie, Germania ratificã Tratatul instituind o
singurã comisie si un singur Consiliu al Comunitãtilor; - 1 iulie, Franta pãrãseste negocierile privind
finantarea în Politica Agricolã Comunã (PAC). Guvernul francez îsi recheamã reprezentantul permanent.
Delegatia francezã nu va mai lua parte la întâlnirile Consiliului sau COREPERului; - 22 iulie, Comisia prezintã
Consiliului un memorandum privind finantarea PAC precum si asupra veniturile independente ale
Comunitãtii; - 26-27 iulie, Consiliul acceptã memorandumul Comisiei privind finantãrii PAC ca pe o bazã
sãnãtoasã pentru discutii; - 20 septembrie, Comisia adreseazã o recomandare tãrilor membre. Ea cere sã se
evite crearea unor noi obstacole în comertul intra-comunitar atunci când tãrile membre adoptã norme sau
proceduri de naturã tehnicã. Anul 1966 - 1 ianuarie, CEE intrã în cea de a treia si ultimã fazã de tranzitie
cãtre Piata Comunã. Aceasta implicã trecerea de la votul cu unanimitate la cel cu majoritate pentru
majoritatea deciziilor luate de Consiliu; - 20 ianuarie, are loc la Bruxelles întâlnirea anualã dintre institutiile
europene. Discutiile se concentreazã în principal pe douã probleme institutionale: cooperarea între Comisie
si Consiliu si problema votului majoritar în deciziile luate de Consiliu; - 28-29 ianuarie, Compromisul
Luxembourg. Franta, dupã ce 7 luni de aplicare a politicii "scunului gol", îsi reia locul în Consiliu în schimbul
pãstrãrii necesitãtii votului în unanimitate atunci când deciziile ce se iau prezintã un interes major; - 7
martie, Alain Poher este ales Presedinte al Parlamentului European; - 31 martie, Comisia înmâneazã
Consiliului propunerile sale cu privire la finantarea PAC, veniturile independente ale Comunitãtii si puteri
sporite pentru Parlamentul European; - 5 aprilie, Belgia ratificã Tratatul privind o Comisie unicã si un
Consiliu unic al Comunitãtilor europene; - 29 aprilie, Italia ratificã Tratatul privind o Comisie unicã si un
Consiliu unic al Comunitãtilor europene; - 11 mai, Consiliul adopta deciziile si rezolutiile ce guverneazã
orarul si finantarea PAC precum si prin care se determinã interesele existente si în alte domenii de interes
comun; - 30 iunie, Marele Ducat de Luxembourg ratificã Tratatul privind o Comisie unicã si un Consiliu unic
al Comunitãtilor europene; - 25 octombrie, Olanda ratificã Tratatul privind o Comisie unicã si un Consiliu
unic al Comunitãtilor europene;

25
- 28 noiembrie, are loc o întâlnire comunã a institutiilor europene. Discutiile se concentreazã mai ales
asupra progreselor fãcute de Comunitate în integrarea economicã. Anul 1967 - 9 februarie, Consiliul de
Ministri al CEE decide sã armonizeze taxele indirecte în Comunitate, sã adopte principiul sistemului taxei pe
valoare adãugatã, sã aprobe primul program economic pe termen mediu prin care se defineste si se fixeazã
scopurile politicii economice a Comunitãtii pentru anii ce urmeazã; - 13 martie, Alain Poher este reales
Presedinte al Parlamentului European; - 11 mai, cere din nou sã adere la Comunitate. Este urmatã de Irlanda
si Danemarca si, un pic mai târziu, de Norvegia. Generalul de Gaulle nu acceptã în continuare aderarea Marii
Britanii; - 29-30 mai, O Conferintã Summit este tinutã la Roma pentru a aniversa 10 ani de la semnarea
Tratatelor CEE si Euratom. Sefii de stat si de guvern se angajeazã sã ajute intrarea în vigoare a Tratatului
instituind unirea executivelor de la 1 iulie; - 30 iunie, Comisia semneazã Actul final a negocierilor
multilaterale GATT (Runda Kennedy); - 1 iulie, intrã în vigoare Tratatul instituind o Comisie unicã si un
Consiliu unic; - 3 iulie, Consiliul Comunitãtilor Europene îsi tine prima sedintã având Germania la
presedintie; - 6 iulie, începe mandatul noii Comisii. Aceasta este condusã de Jean Rey; - 13 septembrie,
Comisia înmâneazã opinia sa asupra aderãrii Marii Britanii, Danemarcei, irlandei si Norvegiei; - 28
noiembrie, institutiile îsi tin întâlnirea anualã la care discutiile se concentreazã asupra dezvoltãrii
Comunitãtilor dupã unirea institutiilor. Anul 1968 - 1 ianuarie, Franta preia presedintia Consiliului
Comunitãtilor Europene; - 12 martie, Alain Poher este reales Presedinte al Parlamentului European; - 1 iulie,
Italia preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare Uniunea Vamalã. Taxele vamale
intra-comunitare rãmase au fost astfel abolite cu 18 luni mai devreme decât era prevãzut în Tratatul de la
Roma. Tarifele vamale comune sunt introduse pentru realtia cu tãrile terte; - 23 octombrie, Curtea
Europeanã de Justitie îsi sãrbãtoreste a 10-a aniversare; - 27 noiembrie, Consiliul, Parlamentul si Comisia fac
un schimb de opinii asupra viitorului Comunitãtilor. Anul 1969 - 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia
Consiliului Comunitãtilor Europene; - 6-7 februarie, are loc în Luxembourg o întâlnire a Consiliului Uniunii
Europei Occidentale;

26
- 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 6 iulie, Jean Rey este reales
presedinte al Comisiei; - 16 iulie, Comisia înmâneazã Consiliului un memorandum cu privire la înlocuirea
contributiilor financiare a tãrilor membre prin resursele proprii ale Comunitãtilor si asupra cresterii puterilor
bugetare ale Parlamentului European; - 22-23 iulie, Consiliul reia examinarea cererilor în privinta aderãrii ce
au ca subiect Marea Britanie, Danemarca, Irlanda si Norvegia. Cere Comisiei o nouã opinie asupra acestei
probleme, prin aducerea la zi a opiniei deja prezentate în septembrie 1967; - 29 iulie, este semnatã a doua
Conventie Yaoundé; - 10 august, Comisia prezintã opiniile sale aduse la zi cu privire la cererile de aderare
depuse de Marea Britanie, Irlanda, Danemarca si Norvegia; - 1 octombrie, Comisia prezintã o opinie
suplimentarã în privinta aderãrii tãrilor candidate; - 15 octombrie, Comisia prezintã Consiliului o propunere
privind instituirea de instrumente de promovare a politicii de dezvoltare regionalã; - 12 noiembrie, cazul
Stauder. Curtea Europeanã de Justitie aratã cã în principiile generale ale dreptului comunitar este inclusã si
respectarea drepturilor fundamentale ale individului; - 1-2 decembrie, are loc un Summit în Haga (Olanda).
Sefii de stat si de guvern confirmã vointa lor de a mentine avansul gradual în directia constituirii unei
veritabile Uniuni Economice si Monetare si reafirmã acordul cu principiul lãrgirii Comunitãtii; - 31
decembrie, ia sfârsit perioada de 12 ani de tranzitie stabilitã prin Tratatul CEE în legãturã cu punerea în
practicã a pietei Comune. Anul 1970 - 1 ianuarie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunitãtilor
Europene; - 4 martie, Comisia înmâneazã Consiliului un memorandum cu privire la un plan de stabilire a
unei Uniuni Economice si Monetare; - 6 martie, Consiliul încredinteazã unui Comitet de experti condus de
Pierre Werner studierea modului în care se poate ajunge la o uniune Economicã si Monetarã. Consiliul
încredinteazã unui alt Comitet de experti, condus de Etienne Davignon, studierea problematicii cooperãrii
politice; - 10 martie, Mario Scelba este reales Presedinte al Parlamentului European; - 22 aprilie, se
semneazã Tratatul de la Luxembourg. Consiliul decide introducerea gradualã a unui sistem de resurse
proprii, prin care Comunitatea va primi toate taxele vamale asupra produselor importate din tãrile
nemembre, toate impunerile asupra importurilor din domeniul agriculturii precum si resursele care au ca
bazã taxa pe valoare adãugatã. Se decide si extinderea puterilor bugetare ale Parlamentului European; - 30
iunie, se deschide la Luxembourg negocieri cu 4 tãri care doresc aderare la Comunitãti (Marea Britanie,
Irlanda, Danemarca si Norvegia);

27
- 1 iulie, Germania preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 2 iulie, îsi începe mandatul noua
Comisie, condusã de Franco Maria Malfatti; - 26 octombrie, Consiliul ajunge la un acord asupra principiilor si
procedurilor de implementare a actiunilor comunitare în domeniul politicii regionale; - 27 octombrie, tãrile
membre aprobã raportul Davignon asupra colaborãrii politice. Obiectivul ce rezultã din acesta este de a face
ca Europa sã vorbeacã pe o singurã voce în toate problemele internationale majore; - 26 noiembrie,
Consiliul decide sã reformeze Fondul Social European pentru a furniza astfel Comunitãtii un istrument
potrivit în vederea asigurãrii corelãrii politicii sociale cu alte politici comune. Anul 1971 - 1 ianuarie, Franta
preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare a doua Conventie Yaoundé si
Acordurile Arusha; - 11-13 ianuarie, întâlnirea anualã a Conferintei parlamentare a CEE-Asociatia tãrilor
africane si Madagascar (AASM) care are loc la Yaoundé; - 12 februarie, Parlamentul European adoptã o
rezolutie asupra raportului Comisiei privind stadiul la care sa ajuns în implementarea Directivei privind
libertatea de stabilire si libertatea de furnizare de servicii. Rezolutia aratã cã tãrile membre trebuie sã
implementeze directivele adoptate si Comisia trebuie sã supravegheze corecta lor aplicare; - 22 martie,
Consiliul adoptã planul Werner privind întãrirea coordonãrii politicilor economice. Tãrile membre trebuie sã
ia mãsuri pentru a armoniza politicile lor bugetare si pentru a reduce marginile fluctuatiei dintre monedele
lor; - 31 martie, cazul Acordului European privind Transportul Rutier. Curtea Europeanã de Justitie dezvoltã
princpiile care fac separatia între competentele Comunitãtilor si cele ale tãrilor membre; - 12 mai, Consiliul
introduce un sistem de compensare monetarã pentru comertul cu produse alimentare între tãrile membre,
pentru a se mentine unitatea pietei comune agricole; - 3 iunie, Ministrii de justitie din tãrile membre se
întâlnesc pentru prima datã la Luxembourg. Ei semneazã douã protocoale care, dupã ratificarea lor de cãtre
toate tãrile membre, vor acorda noi puteri Curtii Europene de Justitie; - 7 iunie, Parlamentul European
adoptã o rezolutie cu privire la regulile competitie si cu privire la pozitia întreprinderilor comunitare în Piata
Comunã si în economia lumii. Rezolutia cere Comisiei sã prezinte un raport special anual asupra
dezvoltãrilor din domeniul competitional; - Tãrile candidate la aderarea la Comunitãti, respectiv Marea
Britanie, Irlanda, Danemarca si Norvegia, schiteazã pozitiile lor privind negocierea; - 1 iulie, Italia preia
presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 21-28 septembrie, are loc la Viena (Austria) a 15-a
Conferintã generalã asupra energiei atomice. Consiliul mandateazã Comisia sã negocieze un acord asupra
garantiilor cu Asociatia Internationalã a Energiei Atomice Anul 1972

28
- 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 22 ianuarie, se semneazã
Tratatele de Aderare la Comunitãtile Europene de cãtre Danemarca, Irlanda, Norvegia si Marea Britanie; -
14 martie, se semneazã Tratatele de Aderare la Comunitãtile Europene de cãtre Danemarca, Irlanda,
Norvegia si Marea Britanie; - 21 martie, presedintele Comisiei, Franco Maria Malfatti, demisioneazã si este
înlocuit de vice-presedintele Sicco Mansholt.Consiliul adoptã o rezolutie bazatã pe un conspect general
fãcut de Comisie asupra conditiilor de ajungere la primul stadiu al Uniunii Economice si Monetare; - 24
aprilie, este creat sistemul monetar tip "sarpe", Cei 6 cad de acord sã limiteze marginile fluctuatiei între
monedele lor la 2,25%; - 1 mai, devine operational Fondul Social European astfel cum a fost reformat prin
hotãrârea de Consiliu din februarie 1971; - 10 mai, are loc un referendum în Irlanda asupra aderãrii acestei
tãri la Comunitãti. O vastã majoritate se pronuntã pentru aderare; - 1 iulie, Olanda preia presedintia
Consiliului Comunitãtilor Europene; - 12 septembrie, ministrii de finante ai Celor 6 si a celor 4 tãri candidate
se întâlnesc la Roma. Ei cad de acord asupra faptului cã în prima fazã a Uniunii Economice si Monetare este
necesar sã fie creat un Fond European Monetar de Cooperare; - 18 septembrie, sunt semnate acorduri de
comert preferential cu Egiptul si Libanul; - 19 septembrie, este semnat un acord de comert preferential cu
Ciprul; - 25 septembrie, are loc un referendum în Norvegia cu privire la aderarea acestei tãri la Comunitãti.
Majoritatea este împotriva aderãrii; - 2 octombrie, are loc un referendum în Danemarca referitor la
aderarea acestei tãri la Comunitãti. Majoritatea este în favoarea aderãrii; - 9 octombrie, datoritã votului
nefavorabil din referendum, guvernul norvegian declarã cã nu va înainta parlamentului tratatul de aderare
spre ratificare. Parlamentul European voteazã o rezolutie continând sugestii si cereri pentru abolirea
controalelor la frontierele intra-comunitare; - 16 octombrie, Marea Britanie ratificã actele referitoare la
aderarea la Comunitãti; - 19-21 octombrie, are loc un Summit la Paris. Sefii de stat si de guvern definesc noi
domenii ale actiunii comunitare si reafirmã cã 1980 este data limitã pânã la care se va ajunge la Uniunea
Economicã si Monetarã. Anul 1973 - 1 ianuarie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene.
Danemarca, Irlanda si Marea Britanie aderã la Comunitãti. Intrã în vigoare acordul de liber schimb cu
Austria, Elvetia, Portugalia si Suedia; - 6 ianuarie, François Xavier Ortoli devine presedintele Comisiei
Europene;

29
- 21 februarie, cazul Continental Can. Curtea Europeanã de Justitie aratã cã, conform normelor din Tratatul
CEE, constituie un abuz din partea întreprinderilor sã concentreze o asemenea putere încât practic sã
elimine concurenta; - 13 martie, Cornelis Berkhouwer este ales Presedinte al Parlamentului European; - 1
aprilie, intrã în vigoare Acordul industrial de comert liber cu Islanda; - 6 aprilie, are loc la Madrid prima
întâlnire a Comitetului Comun CEE-Spania. Delegatia spaniolã prezintã punctul de vedere al guvernului
Spaniei cu privire la cursul relatiilor dintre aceastã tarã si Comunitate, în particular cu privire la negocierea
unui nou Acord; - 1 iunie, intrã în vigoare acordul de asociere si protocolul aditional dintre Comunitate si
Cipru; - 1 iulie, Danemarca preia presedintia Consiliului Comunitãtiilor Europene. Intrã în vigoare acordul
industrial de comert liber cu Norvegia; - 3-7 iulie, are loc la Helsinki (Finlanda) deschiderea sesiunii
Conferintei pentru Securitate si cooperare în Europa (CSCE); - 5 octombrie, Finlanda semneazã un Acord
industrial de comert liber cu Comunitãtile; - 15 octombrie, Consiliul adoptã un set de mãsuri pentru
îmbunãtãtirea relatiilor cu Parlamentul European. Astfel se creste consultarea cu Parlamentul în anumite
proceduri legislative comunitare; - 6 noiembrie, Cei 9 îsi declarã atasamentul pentru o solutie pasnicã a
crizei din Orientul Mijlociu; - 20 noiembrie, Consiliul discutã în detaliu mãsurile propuse de Comisie
referitoare la reorganizarea Politicii Agricole Comune (PAC); - 14-15 decembrie, are loc un Summit la
Copenhaga. Criza energiei forteazã tãrile membre sã introducã o politicã energeticã comunã. Este datã
publicitãtii o declaratie cu privire la identitatea europeanã. Anul 1974 - 1 ianuarie, Germania preia
presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare acordurile dintre Comunitatea Europeanã a
Cãrbunelui si otelului (CECO) si Austria, Portugalia, Elvetia si Suedia. Intrã în vigoare Acordul industrial de
liber schimb dintre Finlanda si Comunitãti; - 31 ianuarie, Comisia trimite sefilor de guvern o declaratie cu
privire la starea Comunitãtii. În declaratie se subliniazã nevoia ca Europa sã fie din nou pusã în miscare prin
punerea de acord a politicilor nationale si prin crearea de politici comune. Parlamentul declarã cã unitatea
Europei poate fi realizatã doar dacã institutiile comunitare sunt în stare sã urmeze o politicã fondatã pe o
solidaritate europeanã realã; - 11-12 februarie, Consiliul recunoaste oficial dreptul Comitetului Economic si
Social sã trimitã opinii din proprie initiativã. S-a cãzut de acord si ca acest Comitet sã-si publice opiniile; - 1
aprilie, Dupã o schimbare de Cabinet în Marea Britanie, Secretarul de Stat pentru Afaceri Strãine si
Commonwealth trimite o luare de pozitie Consiliului asupra noii politici guvernamentale în Comunitate. El
cere schimbãri majore în Politica Agricolã Comunã (PAC), "metode mai corecte de finantare a bugetului
comunitar" si solutii la problemele financiare;

30
- 2 aprilie, este prezentatã Consiliului o Declaratie comunã cu privire la starea Comunitãtii. Presedintii
Consiliului si a Comisiei recunosc cã procesul de luare a deciziei trebuie sã fie îmbunãtãtit dacã se doreste
ajungerea la progrese în domeniile principale si dacã se doreste pãstrarea abilitãtii Comunitãtii de a
functiona pentru un termen lung. Au fost fãcute si un numãr de propuneri practice; - 29-30 mai, întâlnire (la
nivel ministerial) a Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economicã (OECD). Vice-
presedintele Comisiei, Sir Christopher Soames, cere o întãrire a colaborãrii internationale si continuarea
lucrului în directia ajungerii la o liberalizare din ce în ce mai expensivã a comertului mondial. Consiliul
adoptã o declaratie prin care se aratã seriozitatea dificultãtilor economice din tãrile membre, în special cele
legate de problematica plãtilor internationale; - 4 iunie, Consiliul studiazã procedurile ce trebuiesc adoptate
pentru examinarea problemelor ridicate de marea Britanie si discutã asupra modului în care functioneazã
Comunitatea. Se ajunge la câteva acorduri în ceea ce priveste îmbunãtãtirile ce trebuiesc fãcute în procesul
de luare a deciziilor; - 10 iunie, Consiliul ia douã decizii cu privire la garantarea asistentei provenite din
Fondul Social European cu privire la mãsurile specifice luate în interesul persoanelor cu handicap si a
muncitorilor migranti; - 21 iunie, cazul Reyners. Curtea Europeanã de Justitie statueazã cã oricând un
cetãtean al unei tãri membre doreste sã creeze o afacere în altã tarã membrã, aceastã din urmã tarã nu are
dreptul sã apeleze la nici un text de lege sau prevedere administrativã sau din practica judiciarã care sã
dicrimineze persoana respectivã în raport cu cetãtenii proprii; - 1 iulie, Franta preia presedintia Consiliului
Comunitãtiilor Europene; - 15 iulie, Curtea Europeanã de Justitie transmite celorlalte institutii comunitare
un document cu privire la Uniunea Europeanã. Este prima institutie care rãspunde astfel invitatiei fãcute la
Summitul din 1972 de la Paris; - 25-26 iulie, la Kingston (Jamaica) are loc o Conferintã comunã a CEE si
tãrilor din Africa, Pacific si Caraibe (ACP). Se subliniazã hotãrârea politicã a tãrilor ACP si a Comunitãtii de
adoptare a unei Conevntii în limitele de timp impuse de expirarea Conventiei Yaoundé si a Acordului Arusha.
Mai mult, s-a cãzut de acord asupra unui program politic care cuprindea un anumit numãr de puncte; - 17
septembrie, Consiliul aprobã în mod oficial directivele pentru negocierea unor acorduri cuprinzãtoare cu
Spania, Israel, Algeria, Maroc si Tunisia precu si pentru extinderea acordului existent cu Malta pentru a
cuprinde si cooperarea si agricultura; - 26 noiembrie, Consiliul decide sã modifice prevederile Tratatului ce
privesc Curtea Europeanã de Justitie, în special pentru a îmbunãtãtii procedura Curtii pentru ca aceasta sã
facã fatã programului din ce în ce mai încãrcat; - 30 noiembrie, sunt ratificate de Comunitate si tãrile
membre Acordurile dintre CECO si Norvegia si Finlanda. Acestea vor intra în vigoare la 1 ianuarie 1975; - 3
decembrie, Consiliul ajunge la un acord cu privire la continutul unui proiect de Tratat asupra puterilor
bugetare ale Parlamentului si asupra creãrii unei Curti de Conturi; - 9-10 decembrie, are loc un Summit în
Paris. Sefii comunitari de stat sau de guvern decid sã se întâlneascã de trei ori pe an în Consiliul European, îsi
dau acordul asupra alegerii directe a Parlamentului European, îsi dau acordul asupra creãrii Fondului
European Regional de Dezvoltare si hotãrãsc sã stabileascã o Uniune Economicã si Monetarã. Ei cer primului
ministru belgian, Tindemans, sã creeze un raport asupra Uniunii Europene pânã la sfârsitul lui 1975;

31
- 19 decembrie, reprezentantii guvernelor tãrilor membre decid sã extindã pânã la 5 ianuarie 1977 mandatul
Presedintelui Comisiei, François-Xavier Ortoli. Anul 1975 - 1 ianuarie, Irlanda preia Presedintia Consiliului
Comunitãtiilor Europene; - 22 ianuarie, Consiliul aprobã eliberarea celei de-a doua transe de 100 de
milioane de dolari care fac parte din anagajamentele Comunitãtii de a contribui cu un total de 500 milioane
de dolari pentru operatiuni de urgentã pentru tãrile în curs de dezvoltare care erau cel mai serios afectate
de cresterea internationalã a preturilor în acest domeniu; - 28 februarie, Comunitatea si 46 de tãri din
Africa, Caraibe si pacific (ACP) semneaz la Lomé (Togo), o Conventie, cunoscutã sub numele de Lomé I,
pentru a înlocui Conventiile Yaoundé; - 10-11 martie, Consiliul European se întâlneste pentru prima oarã la
Dublin (Irlanda); - 11 martie, Georges Spénale este ales Presedinte al Parlamentului European; - 18 martie,
Consiliul creeazã un Fond European Regional de Dezvoltare si un Comitet pentru Politici Regionale. Consiliul
adoptã o unitate europeanã de cont bazatã pe un cos compozit al monedelor din spatiul comunitar. Va fi
utilizatã initial pentru Conventia Lomé si pentru operatiunile Bãncii Europene de Investitii. Va fi mai târziu
introdusã gradual si în alte sectoare ale activitãtilor comunitare; - 9 aprilie, În Camera Comunelor Britanicã,
369 de membrii au votat în favoarea rãmânerii Marii Britanii în Comunitate pe când 170 au votat împotrivã;
- 14 aprilie, Consiliul adoptã un program preliminar pentru protectia consumatorului si politica
informationalã; - 28 aprilie, se semneazã la Bruxelles un Protocol Aditional ce extinde aplicarea Acordului de
Asociere CEE-Grecia si la cele 3 noi tãri membre, precum si un Acord interimar asupra implementãrii
prevederilor privind comertul din Protocolul Aditional; - 11 mai, este semnat la Bruxelles un nou Acord CEE-
Israel. Acesta înlocuieste acordul din 1970 si contine pe lângã prevederile comerciale si clauze privind
cooperarea; - 5 iunie, rezultatul referendumului britanic aratã cã 67,2% din votanti au fost în favoarea
rãmânerii Marii Britanii în Comunitate; - 12 iunie, Grecia cere oficial aderarea la Comunitãti: - 24-25 iunie,
Consiliul Reprezentantilor Guvernelor Tãrilor Memebre adoptã un numãr de norme pentru a permite tãrilor
ACP sã beneficieze de prevederile comerciale ale Conevntiei Lomé începând cu 1 iulie, înainte chiar ca
aceastã Conventie sã intre în vigoare; - 1 iulie, Italia preia presedintia Consiliului Comunitãtiilor Europene; -
15 iulie, Comunitãtiile semneazã cu Mexicul un acord de comert; - 16-17 iulie, este tinut la Bruxelles un
Consiliu European. Consiliul European cere Consiliului Afacerilor Externe sã facã un raport referitor la
alegerea prin sufragiu universal si direct a Parlamentului European. Raportul urmeazã sã fie prezentat pânã
la sfârsitul anului;

32
- 22 iulie, este semnat un Tratat care oferã Parlamentului European puteri mai întinse în domeniul bugetar
si prin care se creeazã o Curte de Conturi. Acesta va intra în vigoare în iulie 1977; - 1 august, este semnat de
35 de tãri, la Helsinki, Actul final Conferintei privind Securitatea si Colaborarea în Europa; - 16 septembrie,
sunt stabilite relatii oficiale între China si Comunitãti; - 15-17 noiembrie, are loc un Summit la Rambouillet
(Franta). Sefii de stat sau de guvern ai Republicii Federale Germania, Franta, Italia, Marea Britanie, SUA si
Japonia subliniazã nevoia urgentã de relansare economicã a tãrilor industrializate si ãsi exprimã dorinta de a
intensifica cooperarea internationalã; - 18 noiembrie, are loc la Bruxelles o conferintã tripartitã cu privire la
situatia economicã si socialã, la care participã ministrii pentru afaceri sociale si economice, reprezentanti ai
angajatilor si angajatorilor din cele 9 tãri membre precum si Comisia. Comisiei i se cere sã examineze mai în
detaliu si pe viitor cele discutate la conferintã si sã facã pregãtirile pentru urmãtoarea conferintã; - 26
noiembrie, Comisia deschide, la Curtea de Justitie, o actiune împotriva Frantei pentru cã aceastã tarã a
încãlcat Tratatul impunând taxe la importul vinurilor italienesti; - 1-2 decembrie, Consiliul European se
întâlneste la Roma. Se ia decizia asupra alegerii Parlamentului European prin sufragiu universal; - 15
decembrie, este semnatã Conventia Comunitarã asupra Patentului European pentru Piata Comunã. Anul
1976 - 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunitãtiilor Europene; - 7 ianuarie, primul
ministru belgian, Leo Tindemans, publicã, la cererea sefilor de guverne, un raport privind Uniunea
Europeanã; - 2-16 februarie, Comisia ia parte la Conferinta de la Barcelona (Spania), unde este adoptat un
proiect de conventie privind protectia Mediteranei; - 9 februarie, Consiliul se declarã pentru aderarea
Greciei la Comunitate; - 4 martie, se semneazã douã protocoale cu Malta. Acordul de Asociere din 1970 este
extins pentru a cuprinde si cooperarea si agricultura; - 15 martie, Consiliul face o examinare a situatiei
economice a Comunitãtii pe baza a douã documente venite de la Comisie; - 1 aprilie, intrã în vigoare
Conventia CEE-ACP, semnatã la Lomé pe 28 februarie 1975; - 1-2 aprilie, Consiliul European se întâlneste în
Luxembourg. Sefii de guvern au un schimb de pãreri asupra raportului Tindemans asupra Uniunii Europene;
- 8 aprilie, cazul Defrenne. Curtea Europeanã de Justitie aratã în decizia sa cã principiul egalitãtii plãtii
femeilor cu bãrbatii este direct aplicabil;

33
- 14 martie, Comisia decide în mod oficial sã respingã gererea guvernului irlandez de exceptare de la
aplicarea principiului plãtii egale fatã a femeilor si bãrbatilor; - 25-27, Comunitatea semneazã acorduri de
cooperare cu trei tãri din Maghreb (Algeria, Maroc si Tunisia); - 11 mai, ca urmare a unei cereri din partea
Italiei, guvernatorii Bãncilor Centrale ale tãrilor membre decid sã acorde Italiei un ajutor monetar pe termen
scurt; - 1 iunie, CEE si Pakistan semneazã un acord de cooperare comercialã; - 16 iunie, Parlamentul discutã
si voteazã asupra unei motiuni de cenzurã împotriva Comisiei. Aceastã motiune fusese depusã pe 13 mai si
privea maniera în care Parlamentul fusese consultat într-o anumitã problemã. Motiunea nu a avut succes,
împotriva ei fiind 109 voturi, pentru au fost 18 iar ca abtineri au fost 4; - 24 iunie, are loc în Luxembourg o
Conferintã tripartitã asupra situatiei economice si sociale. Participã la Conferintã Comisia, reprezentantii
guvernelor precum si ambele pãrti ale industriei tãrilor membre; - 1 iulie, Olanda preia presedintia
Consiliului Comunitãtilor Europene; - 6 iulie, Canada semneazã cu CEE la Ottawa un acord cadru de
colaborare economicã si comercialã; - 12-13 iulie, Consiliul European are loc în Bruxelles. Se cade de acord
asupra numãrului si distributiei locurilor pentru Parlamentul ce se va alege în 1979 prin sufragiu direct si
universal. Consiliul îl desemneazã pe Roy Jenkins drept presedinte al Comisiei; - 27 iunie, se deschid în mod
oficial negocierile de aderare cu Grecia; - 13 septembrie, Comunitatea semneazã Conventia Barcelona cu
privire la protejarea Mãrii Mediterane împotriva poluãrii; - 20 septembrie, sunt semnate instrumentele ce
privesc alegerea Parlamentului European prin sufragiu universal direct; - 7 octombrie, Hansch Kutscher este
ales Presedinte al Curtii de Justitie pentru un mandat de trei ani, pentru ai succeda lui Robert Lecourt; - 3
noiembrie, Consiliul decide cã tãrile membre vor extinde, de la 1 ianuarie 1977, limitele pescuitului la 200
de mile de coastele Mãrii Nordului si Atlanticului Nordic. Aceastã decizie marcheazã începutul politicii
comune în domeniul pescuitului; - 29-30 noiembrie, are loc la Haga Consiliul European. Consiliul examineazã
situatia economicã si reafirmã interesul existent asupra problemei referitoare la Dialogul Nord-Sud si
publicã o declaratie cu privire la constructia Uniunii Europene; - 13 decembrie, reprezentantii guvernelor
tãrilor membre numesc membrii noii Comisii ce va avea mandatul în perioada 6 ianuarie 1977 - 5 ianuarie
1981. Este prezentatã o motiune de cenzurã care are ca subiect refuzul Comisiei de a trimite Sub-
Comitetului Parlamentar de Control un raport al Controlului Financiar asupra sectorului de malt. Motiunea
este retrasã fãrã sã fie supusã la vot. Anul 1977

34
- 1 ianuarie, Marea Britanie preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare decizia
Celor 9 de a extinde zona de pescuit din Marea Nordului si Atlantic la 200 de mile; - 6 ianuarie, îsi începe
mandatul noua Comisie, condusã de Jenkins; - 18 ianuarie, Este semnat un Acord de Cooperare cu trei din
tãrile Mashreq (Egipt, Iordania si Siria); - 23 martie, o motiune de cenzurã împotriva Comisiei care fusese
prezentatã în Parlament pe 10 martie nu reuseste sã îndeplineascã majoritatea necesarã; - 25-25 martie, are
loc în Roma Consiliul European; - 28 martie, Portugalia cere în mod oficial sã adere de Comunitãtiile
Europene. São Tome si Principe, Cabo Verde si papua Nouua Guinee au semnat acorduri cu Comunitatea
pentru aderarea la Conventia Lomé; - 5 aprilie, Parlamentul European, Consiliul si Comisia au semnat o
declaratie comunã privind respectul drepturilor fundamentale; - 3 mai, Comunitatea semneazã cu Libanul
un Acord de Cooperare; - 7-8 mai, Summit-ul din Dowining Street: Comunitatea participã sub aceastã formã,
pentru prima oarã, în unele din discutiile prilejuite de Summit-ul tãrilor occidentale industrializate; - 17 mai,
este adoptatã oficial de cãtre Consiliu a sasea Directivã TVA cu privire la crearea unei baze uniforme de
pentru taxa pe valoare adãugatã; - 1 iunie, intrã în vigoare tratatul ce dã mai multe puteri bugetare
Parlamentului European; - 15 iunie, Comisia propune crearea unei noi Comunitãti care sã împrumute
instrumente pentru a finanta investitii structurale financiare; - 29-30 iunie, are loc la Londra Consiliul
European; - 1 iulie, Belgia preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Se extinde Tariful Vamal
Comun la noile tãri membre: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie; - 28 iulie, Spania cere oficial aderarea la
Comunitãtile Europene; - 19-23 septembrie, Comisia participã la Conferinta Mondialã asupra Energiei de la
Instambul; - 25 octombrie, Curtea de Conturi a Comunitãtilor Europene, care înlocuieste Biroul de Audit
(CEE si Euratom) si Auditorul ECSC, tine sesiunea inauguralã în Luxembourg; - 9 noiembrie, Michael Murphy
este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 5-6 decembrie, se întâlneste la Bruxelles Consiliul European Anul
1978 - 1 ianuarie, Danemarca preia Presedintia Consiliului Comunitãtiilor Europene;

35
- 2 februarie, Djibouti depune instrumentele de aderare la Conventia Lomé; - 6 februarie, intrã în vigoare
Conventia de la Barcelona cu privire la protejarea Mediteranei; - 13 februarie, se deschid negocieri între
Comunitate si Iugoslavia pentru semnarea unui acord de cooperare care sã înlocuiascã acordul de comert ce
expira la 30 august; - 9 martie, prin decizia Simmenthal Curtea Europeanã de Justitie consolideazã principiul
proeminentei legii comunitare; - 3 aprilie, Comunitatea si Republica Popularã Chinezã semneazã un acord de
comert care va intra în vigoare la 1 iunie; - 7-8 aprilie, are loc un Consiliu European la Copenhaga în
Danemarca. Se ajunge la un acord cu privire la tinerea primelor alegeri directe pentru Parlamentul
European. Sefii de stat sau de guvern sprijinã Declaratia comunã a Parlamentului, Consiliului si Comisiei cu
privire la respectarea drepturilor fundamentale; - 19 mai, Comisia adoptã o opinie favorabilã cu privire la
cererea de aderare a Portugaliei; - 6 iunie, Consiliul se declarã în favoarea cererii depuse de Portugalia
privind aderarea si deschide negocieri cu aceasta; - 1 iulie, Germania preia Presedintia Consiliului
Comunitãtilor Europene; - 6-7 iulie, are loc un Consiliu European la Bremen în Germania. Se ajunge la un
acord cu privire la o strategie comunã pentru atingerea unei rate mai ridicate de crestere economicã pentru
a se reduce somajul. Se plãnuieste crearea Sistemului Monetar European (SME); - 24 iulie, au loc negocieri
în vederea înlocuirii Conventiei Lomé; - 25 iulie, Consiliul adoptã o decizie care stabileste perioada 7-10 iunie
1979 ca datã a alegerilor directe pentru Parlamentul European; - 26 septembrie, Consiliul adoptã acorduri
de cooperare cu Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Malta, Siria, Iordania si Liban precum si protocoale financiare
aditionale cu Israel, Malta si Portugalia; - 27 septembrie, Insulele Solomon depun instrumentele de aderare
la Conventia Lomé; - 9 octombrie, reprezentantii guvernelor tãrilor membre au semnat Conventia de
Aderare a Danemarcei, Irlandei si Marii Britanii la Conventia asupra Jurisdictiei si Impunerea Hotãrârilor
Judecãtoresti în Probleme Civile si Comerciale; - 1 noiembrie, intrã în vigoare acordurile de cooperare cu
tãrile Magreb (Algeria, Maroc, Tunisia) si tãrile Mashreq (Egipt, Siria, Iordan si Liban) precum si protocolurile
aditionale financiare cu Israel, Portugalia si Malta; - 29 noiembrie, Comisia dã o opinie favorabilã asupra
cererii Spaniei de aderare. Negocierile se vor deschide pe 5 februarie 1979; - 4-5 decembrie, are loc un
Consiliu European la Bruxelles. Este stabilit Sistemul Monetar European (SME) care se bazeazã pe o unitate
valutarã european (ECU);

36
- 19 decembrie, reprezentantii guvernelor tãrilor membre reînnoiesc mandatul Presedintelui Comisiei,
Jenkins, pentru perioada 6 ianuarie 1979 - 5 ianuarie 1981. Anul 1979 - 1 ianuarie, Franta preia Presedintia
Consiliului Comunitãtiilor Europene; - 17 ianuarie, Tuvalu aderã la Conventia Lomé; - 5 februarie, se deschid
în mod oficial negocierile cu Spania privind aderarea; - 6 februarie, Consiliul adoptã în mod oficial programul
politicii regionale comunitare precum si amendamentele la Regulamentul din 1975 care instituia Fondul
European Regional de Dezvoltare; - 20 februarie, decizia Dijon. Curtea Europeanã de Justitie decreteazã cã
un consumator poate avea acces la alimentele din alt stat membru cu singura conditie ca alimentul
respectiv sã fie fabricat si comercializat în mod legal si cã nu se opun importului sãu probleme majore
relative la sãnãtate sau mediu; - 26 februarie, Dominica aderã la Conventia Lomé, devenind astfel al 56-lea
stat din Africa, Caraibe si Pacific, membru al Conventiei; - 12-13 martie, are loc un Consiliu European la
Paris. Se stabileste data de 13 martie ca datã de la care intrã în vigoare Sistemul Monetar European (SME).
Se discutã si despre situatia socialã si economicã, despre politica agricolã comunã si energie; - 13 martie,
intrã în vigoare Sistemul Monetar European; - 16 martie, moare Jean Monet; - 4 aprilie, Comisia adoptã un
memorandum asupra aderãrii Comunitãtilor Europene la Conventia Europeanã a Protectiei Drepturilor
Omului si a Libertãtilor Fundamentale; - 28 mai, sunt semnate la Atena actele cu privire la aderarea Greciei
la Comunitãti; - 7-10 iunie, au loc primele alegeri prin sufragiu universal direct pentru Parlamentul
European; - 15 iunie, are loc prima sesiune, la nivel de adjuncti, a negocierilor privind aderarea Spaniei; - 21-
22 iunie, Consiliul European se întâlneste la Strasbourg (Franta). Consiliul ajunge la un acord asupra punerii
în practicã a unei strategii comune privind anergia. S-au analizat si problemele legate de convergenta
performantelor economice ale tãrilor membre; - 28 iunie, parlamentul grec ratificã Tratatul de Aderare.
Santa Lucia aderã la Conventia Lomé; - 1 iulie, Irlanda preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; -
17-20 iulie, se tine la Strasbourg prima sesiune a Parlamentului European ales prin vot direct. Simone Veil
este ales cu majoritate absolutã Presedinte al Parlamentului; - 31 iulie, Comisia transmite Consiliului o
Directivã cu privire la dreptul unui cetãtean al unui stat membru sã locuiascã în mod permanent într-un alt
stat membru;

37
- 19 septembrie, Comunitatea si tãrile membre semneazã Conventia Consiliului Europei asupra Conservãrii
Vietii Sãlbatice si a Habitatelor Naturale; - 30 octombrie, Kiribatti aderã la Conventia Lomé; - 31 octombrie,
este semnatã a doua Conventie (Lomé II) CEE - ACP (statele din Africa, Caraine si Pacific); - 29-30 noiembrie,
are loc la Dublin (Irlanda) un Consiliu European. Anul 1980 - 1 ianuarie, Italia preia presedintia Consiliului
Comunitatilor Europene; - 27 februarie, St. Vicentes si Grenadies se alatura Conventiei Lomé, devenind al
59-lea stat din Africa, Caraibe si Pacific (ACP) membru la Conventie; - 2 aprilie, este semnat un Acord de
Cooperare intre Comunitate si Iugoslavia; - 27-28 aprilie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Sunt
discutate problemele cu privire la convergenta si contributia britanica la bugetul comunitar; - 30 mai,
Consiliul ajunge la un acord de compromis cu privire la contributia Marii Britanii la bugetul comunitar; - 12-
13 iunie, are loc un Consiliu European la Venetia. Sunt facute publice patru declaratii. Una priveste Orientul
Mijlociu, a doua dialogul euro-arab, a treia cu privire la Liban si a patra cu privire la Afganistan; - 1 iulie,
Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunitatiilor Europene; - 18 septembrie, este semnat un acord
cadru de cooperare intre Brazilia si Comunitate; - 1 octombrie, intra in vigoare Acordul de cooperare intre
CEE si ASEAN; - 29-30 octombrie, domnul Roseingrave este ales presedinte al Comitetului Economic si
Social; - 4 noiembrie, Zimbagwe adera la a doua Conventie Lomé, devenind al 60-lea stat Africa, Caraibe,
Pacific (ACP) membru la Conventie; - 1-2 decembrie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Se decide
cu privire la ajutorul acordat Italiei pentru reconstructia de dupa un cutremur, la relatiile Est-Vest, la
orientul Mijlociu si la ajutorul acordat Poloniei Anul 1981 - 1 ianuarie, Olanda preia presedintia Consiliului
Comunitãtilor Europene. Grecia devine al 10-lea membru al Comunitãtilor Europene; - 20 ianuarie, îsi începe
mandatul noua Comisie care îl are ca presedinte pe Thorn; - 18 martie, Republica Vanuatu aderã la a doua
Conventie Lomé, devenind al 61-lea stat ACP (Africa, Pacific, Caraibe) membru la Conventie;

38
- 23-24 martie, are loc un Consiliu European la Maastricht (Olanda). Se discutã în principal despre
perspectivele sociale si economice; - 30 martie, Consiliu decide sã creascã numãrul judecãtorilor si al
avocatilor-generali de la Curtea Europeanã de Justitie. Astfel, vor exista 11 judecãtori si 5 avocati-generali; -
23 iunie, se semneazã Acordul de cooperare comercialã si economicã dintre Comunitate si India; - 29-30
iunie, are loc un Consiliu European la Luxembourg. Se discutã în principal despre perspectivele financiare si
sociale precum si despre relatiile cu SUA si Japonia; - 1 iulie, Marea Britanie preia presedintia Consiliului
Comunitãtilor Europene; - 18 octombrie, odatã cu alegerile generale din Grecia, populatia acestei tãri îsi
aleg si deputatii pentru Parlamentul European. Pierre Lelong este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 7
noiembrie, Franta si Germania prezintã Planul Genscher-Colombo, un proiect de "Act European" de
îmbunãtãtire a mecanismelor institutionale; - 26-27 noiembrie, are loc un Consiliu European la Londra. Anul
1982 - 1 ianuarie, Belgia preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene - 19 ianuarie, Pieter Dankert
este ales Presedinte al Parlamentului European - 23 februarie, printr-un referendum consultativ, Groelanda,
care devenise membrã a Comunitãtii Europene ca parte a Danemarcei a optat pentru retragerea din
Comunitate; - 5 martie, Belize aderã la a doua Conventie Lomé; - 29-30 martie, are loc un Consiliul European
la Bruxelles; - 28-29 iunie, are loc un Consiliu European la Bruxelles; - 1 iulie, Danemarca preia Presedintia
Consiliului Comunitãtiilor Europene; - 30 iulie, Antigua si Barbados aderã la a doua Conventie Lomé; - 1
octombire, intrã în vigoare acordul cadru de cooperare între Comunitate si Brazilia; - 3-4 decembrie, are loc
un Consiliu European în Copenhaga (Danemarca). Se stabilesc anumite obiective prioritare în domeniile
economice si sociale si se confirmã angajamentul în directia lãrgirii. Anul 1983 - 1 ianuarie, Germania preia
Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 21-22 martie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se
confirmã prioritatea obiectivelor stabilite la Consiliul European din 1982;

39
- 27-28 aprilie, are loc la Bruxelles o sesiune specialã a Parlamentului European cu privire la somaj; - 3 iunie,
are loc prima întâlnire a ministrilor pentru piata de muncã si afaceri sociale, precum si a celor ai educatiei; -
17-19 iunie, are loc un Consiliu î Stuttgart (Germania). Sefii de stat sau de guvern împreunã cu ministrii de
externe semneazã o declaratie solemnã cu privire la Uniunea Europeanã; - 1 iulie, Grecia preia presedintia
Consiliului Comunitãtilor Europene; - 25 iulie, Consiliul adoptã o rezolutie cu privire la programele cadru în
domeniul cercetãrii, si dezvoltãrii la nivel comunitar; - 14 septembrie, deputatul european Altiero Spinelli
prezintã Parlamentuui European un proiect de Tratat pentru crearea Uniunii Europene; - 19 septembrie,
Consiliul Ministrilor Educatiei adoptã o rezolutie cu privire la mãsurile luate pentru introducerea în procesul
educational a noilor tehnologii informatice; - 4-6 decembrie, are loc un Consiliu European la Atena.
Problemele principale tratate sunt: domeniul bugetar, adaptarea Politicii Agricole Comune (PAC), întãrirea
fondurilor structurale si dezvoltarea de noi politici comunitare; - 14 decembrie, Consiliul ajunge la un acord
general asupra politicii comune în domeniul pescuitului; - 17 decembrie, se semneazã la Cartagena
(Columbia) un acord de cooperare între Comunitate si Pactul Tãrilor Andine. Anul 1984 - 1 ianuarie, Franta
preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 14 februarie, proiectul de Tratat privind instituirea
Uniunii Europene (proiectul Spinelli) este aprobat de Parlamentul European cu o mare majoritate; - 28
februarie, Consiliul adoptã o decizie cu privire la Programul Strategic European pentru Cercetare si
Dezvoltare în Tehnologia Informatiei (Esprit); - 12 martie, Consiliul semneazã un acord cu privire la relatiile
viitoare dintre Groelanda si Comunitate; - 19-20 martie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se ajunge
la un acord într-un numãr de domenii, totusi, nu pot fi rezolvate majoritatea problemelor datoritã
persistentei neîntelegerilor cu privire la calcularea sumei compensãrii acordãrii Marii Britanii pentru a
reduce contributia ei la bugetul comunitar; - 7 iunie, Consiliul si reprezentantii guvernelor tãrilor membre
adoptã o rezolutie cu privire la reducerea controalelor asupra oamenilor la granitã; - 14 si 17 iunie, are loc al
doilea sufragiu universal direct pentru alegerea membrilor Parlamentului European; - 19 iunie, Consiliul
adoptã o nouã legislatie cu privire la reforma Fondului Regional; - 25-26 iunie, are loc un Consiliu European
la Fontainebleau (Franta). Cei zece ajung la un acord cu privire la mãrimea compensatiei ce va fi acordatã
marii Britanii pentru a se reduce contributia acesteia la bugetul comunitar;

40
- 28 iunie, Comisia trimite Consiliului European o "Carte Verde" cu privire la dezvoltarea pietei comune
pentru echipamentele si serviciile din domeniul telecomunicatiilor; - 1 iulie, Irlanda preia Presedintia
Consiliului Comunitãtiilor Europene; - 13 iulie, este semnat la Saarbrucken (Germania) acordul franco-
german cu privire la anolirea gradualã a controlului la granitã; - 24 iulie, este ales Perre Pflimlin ca nou
presedinte al Parlamentului European; - 26 septembrie, este initiat un acord de cooperare economicã între
China si Comunitate; - 9 octombrie, este semnal la Bruxelles un acord de cooperare între Comunitate si
Republica Yemen; - 18 octombrie, Marcel Mart este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 14 noiembrie,
pentru prima oarã Parlamentul refuzã sã dea descãrcare Comisiei cu privire la executia bugetului comunitar
pentru anul 1982; - 3-4 decembrie, are loc un Consiliu European la Dublin (Irlanda). Se decide întãrirea
Sistemului Monetar European (SME) si acordarea pentru ecu a unui rol mult mai important; - 8 decembrie,
este semnatã la Lomé o nouã Conventie CEE-ACP, între cele 10 tãri membre CEE si cele 65 de tãri partenere
di Pacific, Africa si Caraibe. Anul 1985 - 1 ianuarie, Italia preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor
Europene. Este pus în circulatie primul pasaport european în cele mai multe din tãrile membre; - 7 ianuarie,
îsi începe mandatul noua Comisie. Aceasta îl are presedinte la Jacques Delors; - 1 februarie, Groelanda
pãrãseste Comunitatea dar rãmâne asociatã ei sub forma unui "teritoriu de peste mãri"; - 13 februarie, cazul
Gravier. Curtea Europeanã de Justitie a decis cã, conform principiului nediscriminãrii în functie de cetãtenie,
un student francez (în acest caz) care dorea sã studieze în Belgia nu va trebui sã plãteascã taxe mai mari
decât colegii sãi belgieni; - 29-30 martie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se acceptã aderarea
Spaniei si Portugaliei la Comunitãti si se aprobã Programul Integrat Mediteranian în forma propusã de
Comisie; - 10 iunie, Comitetul Guvernatorilor Bãncilor Centrale din statele membre adoptã mãsurile menite
sã întãreascã Sistemul Monetar European; - 12 iunie, se semneazã Tratatul de Aderare al Spaniei si
Portugaliei; - 14 iunie, Comisia trimite Consiliului European o "Cartã Albã" intitulatã "Completarea pietei
interne: Cartã Albã de la Comisie pentru Consiliul European. Acordul Schengen asupra elminãrii controlului
de la granitã este semnat de Belgia, Franta, Luxembourg si Olanda la Schengen (Luxembourg);

41
- 28-29 iunie, are loc un Consiliu European la Milan (Italia). Sefii de stat sau de guvern aprobã Carta Albã a
Comisiei cu privire la piata internã si decide constituirea unei Conferinte interguvernamentale pentru a
studia reformele institutionale; - 1 iulie, Luxembourg preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; -
22 iulie, Consiliul aprobã convocarea unei Conferinte a reprezentantilor guvernelor statelor membre pentru
a aduce modificãri Tratatului Comunitãtii Economice Europene si pentru a propune un proiect de tratat
privind politica externã si de securitate comunã; - 23 iulie, Comisia trimite Consiliului European o "Carte
Verde" asupra perspectivelor politicii agricole comune; - 9 septembrie, are loc prima întâlnire a Conferintei
Interguvernamentale cu participarea ministrilor de externe din Cei 10 si Spania si Portugalia; - 28 noiembrie,
Comitetul Economic si Social adoptã o opinie cu privire la completarea pietei interne; - 2-4 decembrie, are
loc un Consiliu European la Luxembourg. Cei zece sunt de acord sã amendeze Tratatul de la roma si sã
revitalizeze procesul integrãrii europene prin crearea unui Act European Unic. Anul 1986 - 1 ianuarie,
Olanda preia Presedintia Consiliului Comunitãtilot Europene. Spania si Portugalia aderã la Comunitãtile
Europene; - 17 si 28 februarie, este semnat la Luxembourg si Haga Actul Unic European, acesta modificã
Tratatul de la Roma; - 26 februarie, cazul Marshall. Curtea Europeanã de justitie clarificã principiul egalitãtii
de tratament dintre femei si bãrbati, inclusiv politica în domeniul concedierilor; - 30 aprilie, cazul Nouvelles
Frontières. Curtea Europeanã de Justitie decreteazã cã regulile din Tratate, inclusiv cele cu referire la
competitie, sunt aplicabile si în domeniul transportului aerian; - 1 mai, intrã în vigoare a treia Conventie
CEE-ACP semnatã la Lomê (Togo) pe 8 decembrie 1984; - 11 iunie, Parlamentul, Cnsiliul si Comisia semneazã
o Declaratie Comunã contra Rasismului si Xenofobiei; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European la Haga
(Olanda); - 1 iulie, Marea Britanie preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 5-6 decembrie, are
loc un Consiliu European la Londra. Se ocupã în special de lupta împotriva terorismului, a imigratiei
clandestine si a traficului cu droguri. Anul 1987 - 1 ianuarie, Belgia preia Presedintia Consiliului
Comunitãtilor Europene; - 20 ianuarie, este ales nou presedinte al Parlamentului European Lordul Hanry
Plumb; - 14 aprilie, guvernul turc trimite cererea oficialã de aderare la Comunitãtile Europene;

42
- 13 mai, Banca Spaniei semneazã un acord de aderare la Sistemul Monetar European; - 26 mai, ca urmare a
referendumului irlandez de ratificare a Actului Unic European (AUE), este modificatã Constitutia Irlandei
pentru a se putea ratifica de aceastã tarã AUE si a se putea depune instrumentele de ratificare de cãtre
guvernul irlandez; - 29-30 iunie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Se examineazã diversele aspecte
ale Actului Unic; - 1 iulie, Danemarca preia Presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în Vigoare
Actul Unci European; - 20 iulie, Consiliul îsi modificã regulile interne; - 12 septembrie, Ministrii Afacerilor
Economice si Financiare adoptã anumite mãsuri de întãrire a Sistemului Monetar European; - 10 noiembrie,
Banca Portugaliei semneazã un acord de aderare la Sistemul Monetar European; - 4-5 decembrie, are loc un
Consiliu European la Copenhaga (Danemarca). Anul 1988 - 1 ianuarie, Germania preia Presedintia Consiliului
Comunitãtilor Europene; - 2 februarie, are loc la Bruxelles o întâlnire la nivel ministerial între Comunitate,
statele membre si Asociatia Europeanã a Comertului Liber pentru discutii privind piata internã; - 11-13
februarie, are loc un Consiliu European la bruxelles. Se ajunge la un acord cu privire la dosarul: "Actul Unic
European: O nouã frontierã pentru Europa"; - 29 martie, Comisia publicã rezultatele unui studiu intitulat
"Europa 1992 - O provocare totalã". Acest studiu a fost fãcut de un grup de experti independenti si aratã
avantajele pietei unice; - 15 iunie, este semnat un acord între Comunitate si membrii Consiliului de
Cooperatie a Statelor Arabe din Golf. Este publicatã si o declaratie comunã; - 27-28 iunie, are loc un Consiliu
European la Hanovra (Germania). Se subliniazã cu aceastã ocazie importanta aspectelor sociale ale
obiectivelor pentru 1992, se iau în considerare pericolele la adresa mediului si se numeste un comitet
pentru uniunea monetarã; se cade de acord si asupra renumirii lui Jacques Delors ca presedinte al Comisiei;
- 1 iulie, Grecia preia presedentia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare Acordul
interinstitutional asupra disciplinei bugetare si îmbunãtãtirea procedurii bugetare, care fusese aprobat în
iunie; - 26 septembrie, se semneazã la Bruxelles un acord de cooperare comercialã si economicã între
Comunitate si Ungaria. Consiliul European adoptã o declaratie cu privire la legea americanã referitoare la
competitivitate ("Trade Act"). Îsi exprimã preocuparea cu potentialul protectionist al legii; - 7 octombrie,
Comunitatea ratificã Conventia de la Viena cu privire la Protectia Stratului de Ozon; - 12-13 octombrie, se
deschid negocierile pentru înnoirea Conventiei dintre Comunitãtile Europene si statele ACP (Asia, Caraibe,
Pacific);

43
- 24 octombrie, Consiliul European adoptã o decizie de înfiintare a Tribunalului de Primã Instantã al
Comunitãtilor Europene; - 2-3 decembrie, are loc un Consiliu European la Rodos (Grecia). Se subliniazã
importanta protectiei mediului si importanta cresterii capacitãtii audiovizuale a Europei. Anul 1989 - 1
ianuarie, Spania preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 2 februarie, cazul Cowan. Curtea
Europeanã de Justitie aplicã principiul nediscriminãrii pe baza nationalitãtii. Ea acordã aceleasi compensatii
unui turist britanic atacat în Paris ca acelea care ar fi fost acordate unui cetãtean francez; - 12 aprilie,
Comitetul Delors prezintã raportul cu privire la uniunea economicã si monetarã. Parlamentul adoptã
Declaratia asupra Drepturilor si Libertãtilor Fundamentale; - 15-18 iunie, au loc pentru a treia oarã alegeri
universale directe pentru parlamentul European; - 19 iunie, peseta spaniolã intrã în mecanismul de schimb
al Sistemului Monetar European; este ajustatã compozitia ECU ca urmare a includerii pesetei speniole si
escudoului portughez; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European în Madrid. Adoptã douã declaratii majore
asupra situatiei din China si Orientul Mijlociu. Adoptã concluzii cu privire la uniunea economicã si monetarã
si subliniazã cã mediul este o problemã prioritarã; - 1 iulie, Franta preia presedintia Consiliului Comunitãtilor
Europene; - 14-16 iulie, are loc un Summit Economic Occidental la Paris. Cere Comisiei sã coordoneze
mãsurile de asistentã economicã pentru reconstructia Poloniei si Ungariei; - 17 iulie, Austria cere oficial
aderarea la Comunitatea Europeanã; - 19 septembrie, este semnat la Varsovia (Polonia) un Acord de
cooperatie economicã si comercialã între Comunitate si Polonia; - 2 octombrie, are loc o Conferintã a
audiovizualului la paris. Se încheie cu o declaratie comunã semnatã de 26 de state si Comisie prin care se
stabileste "Audiovisual Eureka" prin care se doreste cresterea, printr-o mai apropiatã cooperare, a
productivitãtii si competitivitãtii sectorului audiovizual european; - 9 noiembrie, cade Zidul Berlinului.
Republica Democratã Germania îsi deschide granitele; - 8-9 decembrie, are loc un Consiliu European la
strasbourg (Franta). Sefii de stat sau de guvern a 11 state membre adoptã Carta drepturilor sociale
fundamentale ale muncitorilor; - 15 decembrie, este semnatã la Lomé (Togo) o nouã conventie între CEE si
cele 69 de tãri membre ACP; - 18 decembrie, este semnat la Bruxelles un Acord de cooperare economicã si
comercialã între Comunitate si Uniunea Sovieticã. Anul 1990 - 1 ianuarie, Irlanda preia presedintia
Consiliului Comunitãtilor Europene;

44
- 9 ianuarie, Aldo Angioi este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 1 februarie, Comisia se reuneste pentru a
mia oarã; - 2 aprilie, Comunitatea Europeanã si Argentina semneazã un Acord cadru cu privire la cooperarea
economicã si comercialã; - 28 aprilie, are loc un Consiliu European special la Dablin (Irlanda). Se cade de
acord asupra unei pozitii comune cu privire la unificarea Germaniei si cu privire la relatiile Comunitãtii cu
tãrile din Centrul si Estul Europei; - 7 mai, Consiliul European adoptã cadrul legislativ prin care se creazã
Agentia de Mediu Europeanã; - 22 mai, Curtea Europeanã de Justitie aratã cã Parlamentul European poate
sã fie chemat în fata Curtii Europene de Justitie de cãtre celelalte institutii precum si cã celelalte institutii
pot fi chemate în fata Curtii Europene de Justitie. Acest principiu va fi inclus mai târziu în Tratatul de la
Maastricht; - 29 mai, este semnat la Paris Acordul de creare a Bãncii Europene pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BERD). Ea are ca scop acordarea de sprijin financiar tãrilor din Europa Centralã si de Est; - 6
iunie, Comisia Europeanã prezintã "Green Paper" cu privire la mediul urban; - 19 iunie, este semnat, de
cãtre Franta, Germania si tãrile Benelux, Acordul Schengen pentru eliminarea controlului la granitã; - 20
iunie, CEE si EFTA pornesc negocieri oficiale pentru crearea Spatiului Economic European; - 26-26 iunie, are
loc un Consiliu European la Dablin, Irlanda. Se confirmã nevoia deschiderii a douã Conferinte
Interguvernamentale, una cu privire la Uniunea Monetarã si alta cu privire la aspectele privind Uniunea
Politicã; - 1 iulie, Italia preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare prima fazã a
Uniunii Economice si monetare. La patru state membre (Spania, portugalia, Grecia si Irlanda) le sunt
acordate regimuri exceptionale datoritã progreselor insuficiente în directia integrãrii financiare; - 4 iulie,
Cipru cere oficial aderarea la Comunitãtile Europene; - 16 iulie, Malta cere în mod oficial aderarea la
Comunitãtile Europene; - 3 ocrombrie, are loc unificarea Germaniei, ca o consecintã landurile din fosta
Germanie de Est devin parte a Comunitãtilor; - 27-28 octombrie, are loc un Consiliu European Special la
Roma. Sunt finalizate pregãtirile pentru cele douã Conferinte interguvernamentale cu privire la Uniunea
Monetarã si Uniunea Politicã; - 27 noiembrie, Italia semneazã acordul Schengen; - 4 decembrie, Consiliul
European adoptã mãsurile tranzitorii cu privire la cadrul reunificãrii Germaniei; - 14-15 decembrie, are loc
un Consiliu European la Roma. Sunt lansate cele douã Conferinte Interguvernamentale cu privire la Uniunea
Monetarã si Uniunea Politicã. Anul 1991

45
- 1 ianuarie, Luxembourg preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 18 martie, are loc la
Managua (Nicaragua) a saptea Conferintã ministerialã între Comunitate si statele ei membre cu Tãrile
Central Americane si tãrile cooperante Panama, Columbia, Mexic si Venezuela. Conferinta se centreazã pe
dialogul politic si cooperarea economicã; - 8 aprilie, Consiliul European tine o întâlnire informalã la
Luxembourg pentru a examina problemele rezultate din criza din Golf. Se decide acordarea de urgentã de
ajutor umanitar pentru kurzi si alti refugiati; - 14 aprilie, este inauguratã la londra Banca Europeanã pentru
Reconstructie si Dezvoltare; - 4 iunie, Consiliul de ministrii sãnãtãtii adoptã planul intitulat "Europa contra
SIDA"; - 28-29 iunie, are loc un Consiliu European la Luxembourg; - 1 iulie, Olanda preia presedintia
Consiliului Comunitãtilor Europene. Suedia cere oficial aderarea la Comunitãtile Europene; - 22 iulie,
Consiliul acordã ajutor financiar Israelului si populatiei palestiniene din Teritoriile Ocupate; - 25 iulie, cazul
Stoeckel. Curtea Europeanã de Justitie decreteazã cã dispozitiile legii franceze care împiedica femeile sã
munceascã pe timpul noptii în industrie încalcã egalitatea dintre femei si bãrbati; - 22 august, loviturã de
stat ratatã în Uniunea Sovieticã; - 1 septembrie, intrã în vigoare a patra Conventie Lomé dintre Comunitate
si Statele din Africa, Pacific si Caraibe (ACP); - 21 octombrie, Consiliul ajunge la un acord cu privire la crearea
Spatiului Economic European; - 6 noiembrie, Comisia decide crearea Biroului European pentru Ajutor
Umanitar; - 7 noiembrie, Consiliul este de acord sã reducã datoria tãrilor ACP (Africa, Pacific, Caraibe); - 19
noiembrie, cazul Francovich. Curtea Europeanã de Justitie afirmã cã un stat membru care a adus prejudicii
unui individ prin violarea legii comunitare trebuie sã plãteascã acestuia compensatii; - 26 noiembrie,
Comunitatea aderã la Organizatia Agriculturii si Alimentatiei (FAO) devenind prima organizatie de integrare
economicã membrã cu drepturi si obligatii depline la o agentie specializatã ONU; - 9-10 decembrie, are loc
un Consiliu European la maastricht. Se ajunge la un acord cu privire la proiectul de Tratat asupra Uniunii
Europene; - 16 decembrie, sunt semnate "Acorduri Europa" cu Polonia, Ungaria si Cehoslovacia; - 17
decembrie, este semnatã Carta Europeanã a Energiei; - 21 decembrie, Presedintii Republicilor din Uniunea
Sovieticã, cu exceptia georgiei, semneazã la Alma Ata (Kazacstan) un acord prin care se creeazã
Comunitatea Statelor Independente (CSI); - 25 decembrie, presedintele Uniunii Sovietice, Gorbaciov,
demisioneazã.

46
Anul 1992 - 1 ianuarie, Portugalia preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 3 februarie,
Consiliul adoptã mãsuri de ajutorare a Croatiei, Sloveniei, Republicii Iugoslave a Bosniei-Hertegovina si
Muntenegru precum si pentru Fosta Republicã Iugoslavã a macedoniei; - 7 februarie, este semnat, de cãtre
ministrii de externe si finante din tãrile membre, la Laastricht Tratatul asupra Uniunii Europene; - 19
februarie, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la impactul transportului asupra mediului; - 18 martie,
Finlanda cere oficial aderarea la Comunitãti; - 4 aprilie, moneda portughezã, escudo-ul, intrã în mecanismul
de rate de schimb al Sistemului Monetar European; - 2 mai, este semnat la Porto (portugalia) un acord cu
privire la Spatiulo Economic European; - 20 mai, Elvetia cere oficial aderarea la Comunitãtile Europene; - 2
iunie, are loc un referendum în Danemarca la care cetãtenii danezi voteazã împotriva ratificãrii Tratatului
asupra Uniunii Europene; - 18 iunie, are loc un referendum în Irlanda în care cetãtenii irlandezi voteazã în
favoarea ratificãrii Tratatului asupra Uniunii Europene; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European la
Lisabona. Se subliniazã importanta respectãrii termenelor de ratificare a Tratatului asupra Uniunii Europene;
- 1 iulie, Marea britanie preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 2 iulie, Luxembourg ratificã
Tratatul asupra Uniunii Europene; - 31 iulie, Grecia ratificã Tratatul asupra Uniunii Europene; - 7 august,
Consiliul adoptã extinderea programului de ajutor economic (PHARE) pentru Slovenia; - 16 octombrie, are
loc un Consiliu European extraordinar la Birmingham (marea Britanie). Adoptã o declaratie intitulatã "O
Comunitate apropiatã de cetãtenii sãi"; - 26 octombrie, Italia ratificã Tratatul asupra Uniunii Europene; - 4
noiembrie, Belgia ratificã Tratatul asupra Uniunii Europene; - 25 noiembrie, Norvegia cere oficial la
Comunitãtile Europene. Spania ratificã Tratatul asupra Uniunii Europene; - 2 decembrie, Comisia adoptã o
"Carte Albã" cu privire la dezvoltarea viitoare politicii comune a transportului; - 6 decembrie, are loc un
referendum în Elvetia, populatia voteazã împotriva Acordului de creare a Spatiului Economic European;

47
- 11 decembrie, Portugalia ratificã Tratatul asupra uniunii Europene; - 11-12 decembrie, are loc un Consiliu
European la Edinburgh (Marea Britanie). Se oferã Danemarcei aranjamente speciale pentru se putea tine un
nou referendum cu privire la ratificare de cãtre aceastã tarã. Se sutine Pachetul Delors II se cade de acord
asupra începerii de la 1 ianuarie 1993 a negocierilor de aderare cu Austria, Suedia si Finlanda; - 15
decembrie, Olanda ratificã Tratatul asupra uniunii Europene; - 18 decembrie, Germania ratificã Tratatul
asupra Uniunii Europene; - 21 decembrie, André Middelhoek este ales presedinte al Curtii de Conturi. Anul
1993 - 1 ianuarie, Danemarca preia presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene. Intrã în vigoare Piata
Unicã Europeanã; - 1 februarie, sunt deschise la Bruxelles negocieri de aderare cu Austria, Finlanda si
Suedia. Este semnat un Acord European pe probleme de comert cu România; - 8 martie, este semnat un
Acord European cu privire la comert cu Bulgaria; - 5 aprilie, sunt deschise la Luxembourg negocierile de
aderare cu Norvegia; - 14 mai, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la remedierea daunelor de mediu;
- 18 mai, într-un al doilea referendum cetãtenii danezi voteazã în favoarea Tratatului asupra uniunii
Europene; - 21-22 iunie, are loc un Consiliu European la Copenhaga (Danemarca). Consiliul dã instructiuni
Comisiei pentru ca aceasta sã pregãteascã o "Cartã Albã" asupra strategiei pe termen lung de promovare a
cresterii, competitivitãtii si angajãrii în câmpul muncii; se confirmã cã aderarea Austriei, Finlandei, Suediei si
Norvegiei se va petrece în 1995 si se dã asigurãri tãrilor din Europa Centralã si de Est cã ele vor deveni
membre ale Comunitãtilor atunci când vor satisface conditiile politice si economice; - 1 iulie, Belgia preia
presedintia Consiliului Comunitãtilor Europene; - 19 iulie, Consiliul adoptã un nou Program Tacis pentru
Statele Independente din fosta Uniune Sovieticã; - 2 august, Marea Britanie ratificã Tratatul asupra Uniunii
Europene; - 29 septembrie, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la dimensiunea europeanã a
educatiei; - 20 octombrie, Comisia adoptã o "Green paper" cu privire la garantiile pentru bunurile de
consum si serviciile postvânzare; - 26 octombrie, are loc o conferintã interinstitutionalã în Luxembourg.
Consiliul, Comisia si Parlamentul adoptã o declaratie cu privire la democratie, transparentã si subsidiaritate;
se aprobã proiectul de decizie al Parlamentului asupra conditiilor generale ale datoriilor ombudsman-ului; -
29 octombrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Consiliul adoptã o declaratie pentru a marca
intrarea în vigoare a Tratatului asupra uniunii Europene. Se confirmã cã a doua fazã a Uniunii Economice si
monetare va intra

48
în vigoare de la 1 ianuarie 1994 si se identificã mai multe problematici privind actiunea comunã ce va avea
loc în cadrul politicii externe si de securitate comune. Este luatã odecizie si cu privire la locatia mai multor
birouri si agentii comunitare; - 1 noiembrie, intrã în vigoare Tratatul asupra Uniunii Europene; - 16
noiembrie, Comisia adoptã o "Green paper" cu privire la accesul consumatorilor la justitie si privind
rezolvarea disputelor din domeniul consumului; - 17 noiembrie, Comisia adoptã o "green Paper" cu privire la
optiunile existente pentru Uniune în domeniul politicii sociale europene; - 5 decembrie, Comisia adoptã o
"Carte Albã" cu privire la crestere, competitivitate si piata muncii intitulatã: "Provocãrile si cãi înainte în
secolul 21"; - 6 decembrie, Consiliul si Comisia ajung la un acord asupra codului de conduitã ce guverneazã
accesul public la documenele oficiale; - 9 decembrie, Boris Eltin, Jacques Delors si Jean Luc Dehaene,
presedintele Consiliului European, semneazã o declaratie de întãrire a relatiilor dintre Federatia Rusã si
uniunea Europeanã, în special în domeniul politic; - 10-11 decembrie, are loc un Consiliu European la
Bruxelles. Traseazã un plan de actiune pe termen scurt si mediu, bazat pe Carta Albã a Comisiei cu privire la
crestere, competitivitate si piata muncii; - 13 decembrie, Consiliul încheie un Acord de creare a Spatiului
Economic European. Anul 1994 - 1 ianuarie, Grecia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Este
stabilit Institutul Monetar European. Începe faza a doua a Uniunii Economice si Monetare. Intrã în vigoare
Acordul de creare a Spatiului Economic European; - 19 februarie, Curtea de conturi publicã un raport special
cu privire la controlul iregularitãtilor si fraudelor din domeniul agriculturii; - 9-10 martie, are loc sesiunea
inauguralã a Comitetului Regiunilor, creat prin Tratatul asupra Uniunii Europene. Jacques Blanc este ales
presedinte al Comitetului; - 29 martie, are loc la Ioannina o întâlnire informalã a ministrilor de externe. Este
adoptatã o decizie de compromis cu privire la regulile privind procesul de luare a deciziilor prin majoritate
calificatã din perspectiva lãrgirii; - 20 martie, se încheie negocierile de aderare cu Austria, Suedia, Norvegia
si Finlanda; - 31 martie, Ungaria cere oficial aderarea la Uniunea Europeanã; - 5 aprilie, Polonia cere oficial
aderarea la Uniunea Europeanã; - 6 aprilie, Comisia adoptã o "Green paper" cu privire la politica Uniunii în
domeniul audiovizualului; - 19 aprilie, Consiliul decide asupra unei actiuni comune în domeniul politicii
externe si de securitate comunã. Aceastã actiune are ca scop sprijinirea procesului de pace în Orientul
Mijlociu; - 25 mai, Biroul Guvernatorilor Bãncii de Investitii Europene creazã Fondul de Investitii Europene;

49
- 26-27 mai, are loc la Paris Conferinta de inaugurare a Pactului de Stabilitate pentru Estul si Centrul
Europei; - 9-12 iunie, au loc pentru a patra oarã alegeri directe pentru Parlamentul European; - 12 iunie, are
loc un referendum în Austria, majoritatea este în favoarea aderãrii la Uniunea Europeanã; - 14 iunie, este
semnat la Luxembourg un parteneriat între Uniunea Europeanã si Ucraina; - 24-25 iunie, are loc un Consiliu
European la corfu (Grecia). Sunt semnate actele de aderare ale Austriei, Suediei, Finlandei si Norvegiei. Este
semnat un nou Acord de cooperare între Comunitãtile Europene, statele membre si Rusia; - 1 iulie,
Germania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 15 iulie, are loc la Bruxelles o întâlnire
extraordinarã a consiliului European. Este ales Jacques Santer sã îi succeadã lui Jacques Delors la presedintia
Comisiei; - 18 iulie, sunt semnate la Bruxelles Acorduri de liber-schimb cu Estonia, Lituania si Letonia; - 19-26
iulie, noul Parlament European îsi tine sedinta inauguralã la Strasbourg. Klaus Hansch este ales presedinte al
Parlamentului. Santer este numit oficial ca viitor presedinte al Comisiei Europene; - 27 iulie, Comisia adoptã
o "Carte Albã" cu privire la politica socialã europeanã; - 10 octombrie, este semnat un acord de cooperare
între comunitate si Africa de sud; - 16 octombrie, are loc un referendum în Finlanda, majoritatea sunt în
favoarea aderãrii la Uniunea Europeanã; - 25 octombrie, Comisia Europeanã adoptã prima parte din "Green
Paper" asupra liberalizãrii infrastructurii telecomunicatiilor si a retelelor de televiziune prin cablu; - 13
noiembrie, are loc un referendum în Suedia, majoritatea sunt în favoarea aderãrii la uniunea Europeanã; -
15 noiembrie, se întâlneste la Frankfurt (Germania) pentru prima oarã Consiliul Institutului Monetar
European; - 28 noiembrie, norvegienii resping prin referendum aderarea la Uniunea Europeanã; - 29
noiembrie, Parlamentul, Consiliul si Comisia adoptã perspectiva financiarã 1995-1999 ajustatã astfel încât sã
se tinã seama de lãrgire; - 30 noiembrie, Consiliu adoptã prima actiune comunã în domeniul Justitiei si
Afacerilor Interne; - 6 decembrie, Consiliul adoptã programul vocational Leonardo da vinci; - 9-10
decembrie, are loc un Consiliu European la Essen (Germania). Se decide asupra strategiei generale de
aducere a statelor asociate din Europa Centralã si de Est mai aproape de Comunitate si se reitereazã
determinarea în stabilirea unui parteneriat Euro-Mediteranian. Se aprobã principiul unui program de ajutor
multi-anual pentru Irlanda de Nord; - 17 decembrie, este semnat la Lisabona Tratatul asupra Cartei
Europene a Energiei.

50
Anul 1995 - 1 ianuarie, Franta preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Austria, Finlanda si Suedia
devin membre ale Uniunii Europene; - 23 ianuarie, dupã votul de aprobare din Parlament care a avut loc pe
18 ianuarie, reprezentantii guvernelor tãrilor membre numesc presedintele si membrii Comisiei Europene
pentru un mandat de 5 ani; - 8 martie, Curtea de conturi publicã un raport special c privire la instrumentul
de coeziune financiarã; - 14 martie, Consiliul si Parlamentul semneazã Programul Socrate din domeniul
educatiei; - 20-21 martie, este semnat si adoptat la Paris Pactul de Stabilitate pentru Europa Centralã si de
Est; - 26 martie, intrã în vigoare acordul Schengen între Belgia, Franta, Germania, Luxembourg, Olanda,
Portugalia si Spania; - 4 aprilie, Comisia adoptã "Green Paper" asupra rolului; - 9 aprilie, Liechtenstein
ratificã prin referendum aderarea la Spatiul Economic European; - 10 aprilie, Consiliul adoptã un raport cu
privire la functionarea Tratatului asupra uniunii Europene pentru pregãtirea Conferintei
interguvernamentale din 1996; - 21 aprilie, Comitetul regiunilor adoptã din proprie initiativã o opinie cu
privire la pregãtirea Conferintei Interguvernamentale din 1996; - 28 aprilie, Austria semneazã Acordul
Schengen; - 1 mai, Liechtstein participã la Spatiul Economic European; - 3-10 mai, Comisia adoptã "Cartea
Albã" cu privire la pregãtirea tãrilor asociate din Europa Centralã si de Est pentru integrare în Piata internã a
Uniunii Europene; - 31 mai, Comisia adoptã o "Green paper" cu privire la aranjamentele practice necesare
pentru introducerea monedei unice; - 12 iunie, sunt semnate Acorduri de Asociere Europene cu Estonia,
Letonia si Lituania; - 22 iunie, România cere aderarea la uniunea Europeanã; - 27 iunie, Slovacia cere
aderarea la Uniunea Europeanã; - 26-27 iunie, are loc un Consiliu European la Cannes (Franta). Este
confirmatã trazitia de la 1 ianuarie 1999 cãtre o monedã unicã; - 1 iulie, Spania preia presedintia Consiliului
Uniunii Europene; - 12 iulie, Parlamentul European numeste pe Jacob Söderman, un finlandez, ca
ombudsman al Uniunii Europene;

51
- 17 iulie, sunt semnate un acord interimar cu Rusia, un acord Euro-Mediteranian cu Tunisia si un acord de
cooperare cu Vietnam; - 19 iulie, Comisia adoptã o "Green Paper" asupra drepturilor de autor si drepturilor
conexe; - 26 iulie, statele membre semneazã Conventia Europol cu privire la cooperarea politiei; - 25
septembrie, statele membre adoptã o listã cu tãrile nemembre a cãror cetãteni trebuie sã aibã vizã pentru
intrarea în uniunea Europeanã; - 17 octombrie, cazul Kalanke. Curtea Europeanã de Justitie considerã cã o
mãsurã care garanteazã prioritatea pentru femei la promovarea este dincolo de egalitatea de tratament
dintre bãrbati si femei si reprezintã o discriminare pe bazã de sex; - 27 octombrie, Letonia cerer oficial
aderarea la Uniunea Europeanã; - 7 noiembrie, este semnat un acord între Euratom si SUA cu privire la
utilizarea pasnicã a energiei nucleare; - 20 noiembrie, este semnat un Acord de cooperare cu Nepalul. Este
semnat un Acord de Asociere EuroMediteranian cu Israelul; - 27 noiembrie, Estonia cere oficial aderarea la
Uniunea Europeanã; - 27-28 noiembrie, are loc o Conferintã Euro-Mediteranianã la Barcelona; - 29
noiembrie, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la transportul urban si o "Carte Albã" cu privire la
educatie si calificare; - 12 decembrie, Lituania cerer oficial aderarea la Uniunea Europeanã; - 13 decembrie,
Comisia adoptã o "Carte Albã" cu privire la politica energeticã în Uniunea Europeanã; - 15 decembrie, cazul
Bosman. Curtea Europeanã de Justitie arartã cã regulile federatiilor de fotbal de restrictionare a numãrului
jucãtorilor strãini din echipele de fotbal si cele relative la transferul jucãtorilor sunt contrare dreptului
comunitar; - 15-16 decembrie, are loc un Consiliu European la Madrid. Se stabileste data de 29 martie 1996
ca punct de început al Conferintei Interguvernamentale si se confirmã introducerea monedei unice, euro, de
la 1 ianuarie 1999. Anul 1996 - 1 ianuarie, Italia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Intrã în
vigoare Uniunea Vamalã dintre UE si Turcia; - 17 ianuarie, Republica Cehã cere oficial aderarea la Uniunea
Europeanã; - 18 ianuarie, Bernhard Friedmann este ales presedinte al Curtii de Conturi; - 1 februarie, intrã în
vigoare Acordurile interimare cu Rusia si Ucraina; - 26 februarie, este semnat un Acord de Asociere Euro-
Mediteranian;

52
- 1-2 martie, are loc un Summit UE-Asia la Bangkok (Thailanda); - 6 martie, Comisia adoptã o "Carte Albã" cu
privire la controlul de trafic; - 27 martie, Comisia adoptã o decizie privind luarea unor mãsuri urgente pentru
protejarea împotriva Encefalitei Bovine Spongiforme. Se impune o interzicere la export a cãrnii de vitã si
produselor din carne de vitã de roigine britanicã; - 29 martie, se deschide la Torino (Italia) Conferinta
Interguvernamentalã de revizuire a Tratatului de la Maastricht; - 22 aprilie, Uniunea Europeanã semneazã
acorduri de parteneriat si cooperare cu Georgia, Armenia si Azerbaijan; - 13 mai, Consiliul adoptã un plan de
actiune pentru Rusia; - 22 mai, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la serviciile financiare; - 1 iunie,
intrã în vigoare acordurile de cooperare cu Vietnam si Nepal; - 10 iunie, Slovenia cere oficial aderarea la
Uniunea Europeanã; - 14-15 iunie, are loc la Roma o conferintã tripartitã cu privire la Cresterea Economicã si
Piata Muncii la care participã institutiile comunitare, statele membre si partenerii sociali; - 21 iunie, sunt
semnate acorduri de cooperare cu Uzbekistan si Chile; - 21-22 iunie, are loc un Consiliu European la Florenta
(Italia). Se sustine un plan cadru cu privire la eradicarea encefalitei spongiforme bovine prezentat de
Comisie; - 25 iunie, Consiliul adoptã noile reguli privind programul TACIS de asistentã pentru Statele Nou
Independente si Mongolia pentru perioada 1996-1999; - 1 iulie, Irlanda preia presedintia Consiliului Uniunii
Europene; - 24 iulie, Comisia adoptã o "Green Paper" intitulatã: "Trãind si muncind într-o societate
informatizatã: mai întâi oamenii"; - 25 iulie, Consiliul adoptã regulile cu privire la ajutorul acordat pentru
reconstructie republicilor din fosta Iugoslavie; - 30 iulie, Comisia adoptã o "Carte Albã" cu privire la strategia
de urmat pentru revitalizarea retelei de cãi ferate din UE; - 27 septembrie, statele membre semneazã o
Conventie si un protocol cu privire la protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene; - 1 octombrie,
Consiliul cade acord asupra unei actiuni comunitare de interzicere totalã a minelor antipersonal; - 2
octombrie, Comisia adoptã o "Green paper" intitulatã: "Educatie, Formare si cercetare: obstacole pentru
mobilitatea trans-nationalã"; - 5 ocotmbrie, are loc un Consiliu European special la Dablin (Irlanda). Sefii de
stat sau de guvern confirmã orarul Conferintei Interguvernamentale;

53
- 13 octombrie, în Austria au loc pentru prima oarã alegeri pentru Parlamentul European; - 14 octombrie,
marka finlandezã aderã la mecanismul ratelor de schimb din Sistemul Monetar European; - 28 octombrie,
este semnat un acord de cooperare între Uniunea Europeanã si Republica Coreea; - 11 noiembrie, Consiliul
adoptã o actiune comunã de sustinere a procesului democratic din Zair; - 20 noiembrie, Comisia adoptã trei
"Green Paper" cu privire la: relatiile dintre UE si tãrile ACP (Africa, Pacific, Caraibe); un numãr de politici
pentru serviciile de telecomunicatii; o srategie comunitarã pentru dezvoltarea energiilor regenerabile; - 25
noiembrie, lira italianã reintrã în mecanismul de rate de schimb al Sistemului Monetar European; - 10
decembrie, este initiat Acordul interimar Euro-Mediteranean cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei; -
13-14 decembrie, are loc un Consiliu European la Dalin. Se ajunge la un acord cu privire la variate elemente
necesare introducerii monedei unice. Se adoptã Declaratia de la Dablin cu privire la piata muncii si se
confirmã orarul Conferintei Interguvernamentale; - 16 decembrie, are loc la Washington un Summit
Transatlantic între UE si SUA; - 19 decembrie, Danemarca, Finlanda si Suedia semneazã Acordul Schengen.
Anul 1998 - 1 ianuarie, Marea Britanie preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Intrã în vigoare
Acordul de cooperare cu Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei; - 1 februarie, intrã în vigoare Acordurile
Europa cu estonia, Lituania si Letonia; - 1 martie, intrã în vigoare Acordul de cooperare si parteneriat cu
Ucraina si Acordul Euro-Mediteranian de asociere cu Tunisia; - 12 martie, are loc la Londra o Conferintã
Europeanã la care participã cele 15 state membre si tãrile care ceruserã oficial aderarea la UE; - 16 martie,
drahma intrã în mecanismul de rate de schimb al Sistemului Monetar European; - 25 martie, Comisia adoptã
un raport de convergentã si recomandã ca 11 state membre sã adopte euro de la 1 ianuarie 1999; - 30
martie, o întâlnire ministerialã lanseazã procesul de aderare cu 10 tãri din Europa Centralã si de Est si Cipru;
- 2 aprilie, cazul Greenpeace. Curtea Europeanã de Justitie specificã conditiile în care indivizi sau asociatii
care îi reprezintã pot cere anularea unor decizii luate de Comisie; - 3-4 aprilie, are loc la Londra al doilea
Summit Europa-Asia; - 30 aprilie, acordul de pace în Irlanda de Nord;

54
- 1 mai, intrã în vigoare Acordul cadru de cooperare între Comunitatea Europeanã si membrii Acordului
Cartagena; - 3 mai, un Consiliu special decide cã 11 state membre satisfac conditiile pentru adoptarea
monedei unice de la 1 ianuarie 1999. Consiliul adoptã douã acte cu privire la specificatiile tehnice ale
monedelor euro si introducerea euro. Comisia si Institutul Monetar European stabilesc conditiile de
determinare a ratelor de conversie irevocabile pentru euro; - 7 mai, Germania depune intrumentele de
ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 15 mai, Suedia depune instrumentele de ratificare a Tratatului de
la Amsterdam; - 25 mai, Consiliul adoptã o pozitie comunã cu privire la drepturile omului, principiile
democratice, domnia legii si buna guvernantã în Africa; - 26 mai, guvernele statelor membre care adoptã
moneda comunã numesc prin acord comun presedintele, vicepresedintele si ceilalti membrii ai Biroului
Executiv al Bãncii Centrale Europene; - 1 iunie, crearea Bãncii Centrale Europene. Intrã în vigoare un Acord
de amendare a celei de-a patra Conventii Lomé, incluzând aici si un nou protocol financiar si protocolul ce
guverneazã aderarea Africii de Sud la Conventie; - 15 iunie, Marea Britanie depune instrumentele de
ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 15-16 iunie, are loc un Consiliu European la Cardif (Marea
Britanie). Consiliul European stabileste principalele elemente ale strategiei Uniunii Europene pentru reforma
economicã în directia promovãrii cresterii economice, prosperitãtii, numãrului de locuri de muncã si
inclusiei sociale. Se identificã cãi concrete de aducere a Uniunii mai aproape de cetãtenii sãi, se stabileste
orarul negocierilor viitoare cu privire la Agenda 2000 si se lanseazã o dezbatere pe termen lung cu privire la
dezvoltarea ulerioarã a Uniunii; - 18 iunie, Curtea de Conturi publicã un raport special cu privire la
implementarea de cãtre Comisie a politicii si actiunii UE în domeniul poluãrii apei; - 24 iunie, Danemarca
depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 1 iulie, Austria preia presedintia
Consiliului Uniunii Europene. Intrã în vigoare: Acordul interimar cu privire la comert si probleme legate de
comert cu Mexicul; Acordul de parteneriat si cooperare cu Moldova si Acordul de cooperare cu Yemen; - 15
iulie, Finlanda depune instrumentele de ratificare ale Tratatului de la Amsterdam; - 21 iulie, Austria depune
intrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 22 iulie, Curtea de Conturi publicã un raport
special cu privire la departamentele Comisiei implicate în lupta împotriva fraudei, în special Unitatea pentru
Coordonarea Prevenirii Fraudei; - 24 iulie, Italia depoziteazã instrumentele de ratificare a Tratatului de la
Amsterdam; - 30 iulie, Irlanda depoziteazã instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 4
septembrie, Luxembourg depoziteazã instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 1
octombrie, intrã în vigoare Conventia Europol Antidrog;

55
- 15 octombrie, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la combaterea contrafacerii si pirateriei în piata
unicã; - 24-25 octombrie, întâlnire informalã la Põrtschach (Austria) a sefilor de stat sau de guvern; - 4
noiembrie, Comisia adoptã raportul cu privire la progresele fãcute de tãrile candidate; - 10 noiembrie, au loc
conferinte de aderare la nivel ministerial cu Cipru, Polonia, Estonia, Republica Cehã si Slovenia; - 11-12
decembrie, are loc un Consiliu European la Viena. Consiliul adoptã ghidul în domeniul locurilor de muncã
pentru 1999, decide sã întãreascã procesul de convergentã al politicilor din domeniul locurilor de muncã,
aprobã un plan de actiune de creare a unui spatiu de libertate, securitate si justitie; - 31 decembrie, Olanda
depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam. Consiliul adoptã rate de conversie fixe si
irevocabile între monedele nationale din cele 11 state membre participante la spatiul euro. Anul 1999 - 1
ianuarie, Germania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Se lanseazã în mod oficial moneda Euro.
Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania adopta
Euro, ca monedã oficialã; - 5 ianuarie, Spania depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la
Amsterdam; - 12 ianuarie, Jacques Santer, presedintele Comisiei europene, solicitã încrederea
Parlamentului european; - 18 ianuarie, D-l Jan Karlsson este ales presedintele Curtii de conturi; - 19 ianuarie,
Curtea de justitie europeanã declarã expulzarea pe viatã de pe teritoriul unui stat membru ca fiind
neconformã cu dreptul comunitar; - 20 ianuarie, Comisia europeanã adoptã Cartea Verde cu privire la
informatia care emanã din sectorul public în societatea informatiei; - 27 ianuarie, Comisia adoptã Cartea
Albã a comertului. - 1 februarie, intrã în vigoare Acordul dintre Comunitãtile europene si Slovenia si Acordul
cadru de cooperare cu Chile. - 17 februarie, Belgia depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la
Amsterdam; - 11 martie, Comisia europeanã publicã Codul de conduitã al membrilor Comisiei si Codul de
conduitã al relatiilor dintre membrii Comisiei si serviciile lor; - 15 martie, demisia în bloc a Comisiei, ca
urmare a raportului Comitetului de experti independenti cu privire la acuzele de fraudã, gresitã gestionare si
nepotism din cadrul Comisiei; - 16 martie, Curtea de justitie europeanã anuleazã înregistrarea denumirii
„feta”, în scopul de a proteja denumirea de origine; - 22 martie, Portugalia depune instrumentele de
ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 23 martie, Grecia depune instrumentele de ratificare a Tratatului
de la Amsterdam;

56
- 24 martie, Declaratia Comisiei europene cu privire la numirea D-lui Romano Prodi, noul presedinte al
Comisiei; - 24-25 martie, se reuneste, la Berlin, Consiliul european, în sesiune extraordinarã. Se ajunge la un
Acord global cu privire la Agenda 2000 si i se solicita D-lui Prodi sã accepte presedintia viitoarei Comisii
europene. Se adoptã 2 Declaratii cu privire la Kosovo, ca si Declaratiile cu privire la procesul de pace din
Orientul Mijlociu si la extindere si se aprobã concluziile Acordului de comert si de cooperare cu Africa de
sud; - 30 martie, Franta depune instrumentele de ratificare a Tratatului de la Amsterdam; - 15-16 aprilie, are
loc la Stuttgart, Germania, a 3-a Conferinta euro-mediteraneanã. Pentru prima datã participã si Libia, ca
invitat special al presedintiei. Ministrii convin sa dea un nou impuls parteneriatelor lor în fiecare din cele trei
domenii (politica securitãtii; economic si financiar; social,cultural si uman) identificate încã de la Conferinta
de la Barcelona, ameliorând, în special, cooperarea interregionalã si subregionalã si participarea actorilor
neguvernamentali la actiunile vizate; - 23 aprilie, Consiliul adoptã o pozitie comunã si un regulament cu
privire la un embargou asupra vânzãrilor si furnizãrilor de petrol si a anumitor produse petroliere cãtre
Republica Federalã Iugoslavia; - 26 aprilie, Consiliul adoptã o actiune comunã care vizeazã sustinerea primirii
si repatrierii refugiatilor, a persoanelor deplasate si a celor care cer azil, vizând, în special, persoanele din
Kosovo. Consiliul adoptã o decizie care permite Tribunalului de prima instantã sã statueze, în anumite
circumstante, asupra anumitor afaceri care intrã în competenta sa, în formula „judecãtor unic”; - 28 aprilie,
Comisia adoptã Cartea Alba cu privire la modernizare regulilor aplicabile articolelor 85 si 86 din Tratatul
instituind C.E. (politica concurentialã); - 1 mai, Intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam; - 5 mai,
Parlamentul aprobã numirea D-lui Prodi, ca presedinte al Comisiei; - 28 mai, Presedintele Curtii de justitie
europene prezintã Consiliului de Ministri al justitiei propunerile si reflectiile cu privire la viitorul sistemului
jurisdictional al uniunii Europene; - 3-4 iunie, Consiliul european de la Cologne, Germania. Se adoptã prima
strategie comunã a Uniunii Europene, care vizeazã Rusia, precum si declaratiile asupra Kosovo si cu privire la
consolidarea politicii externe si de securitate comunã, si îl desemneazã pe D-l Javier Solana Madariagaca
Înaltul reprezentant pentru PESC si secretar general al Consiliului. Este definit mandatul viitoarei Conferinte
interguvernamentale si se decide elaborarea unei Carte a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - 10
iunie, se desfãsoarã, în Marea Britanie, Olanda si Danemarca, alegerile membrilor Parlamentului european; -
11 iunie, alegerea membrilor Parlamentului european în Irlanda; - 13 iunie, alegerea membrilor
Parlamentului european în Austria, Belgia, Spania, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg,
Portugalia, Suedia; - 17 iunie, se desfãsoarã la Bonn, Germania, Summit-ul U.E. – Canada. Cele douã pãrti
semneazã un acord cu privire la aplicarea dreptului lor de concurentã si se felicitã pentru progresele
realizate în aplicarea planului de actiune comun din anul 1996, ca si pentru initiativa comercialã lansatã de
cãtre cele douã pãrti în anul 1998. Se discutã, de asemenea, pregãtirea viitoarei runde de negocieri
comerciale multilaterale, pentru care au identificat obiectivele comune; - 18 iunie, înfiintarea Oficiului
european de lupta anti-fraudã;

57
- 18-20 iunie, Summit-ul anual al G8 se desfãsoarã la Cologne, Germania. Sefii de stat sau de guvern definesc
prioritãtile pentru a face fatã deficitului celui de al 21-lea secol, în special celui cu privire la mondializare. Se
are în vedere punerea în practicã a politicilor macro-economice si a reformelor structurale care permit o
crestere durabilã, punerea la punct a politicilor economice care favorizeazã angajarea si consolidarea
garantiilor sociale. Participantii adoptã o declaratie cu privire la problemele regionale, se felicitã pentru
adoptarea Pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est si reafirmã sustinerea lor la prezentele
internationale civile si la prezenta internationalã de securitate a Kosovo-ului; - 20 iunie, cel de al 8-lea
Summit U.E. – Japonia, se desfãsoara la Bonn, în Germania. Japonia si U.E. subliniazã dorinta de consolidare
a relatiilor lor, în special elaborând proiecte comune în sfera politicã, cooperând în cadrul pregãtirii viitoarei
runde de negocieri comerciale multilaterale si încheind un acord bilateral de recunoastere reciprocã; - 21
iunie, Summit-ul U.E. – Statele Unite se desfãsoara la Bonn, în Germania. U.E. si Statele Unite se angajeazã,
printr-o declaratie comunã, sã întãreascã parteneriatul lor în cadrul noii agende trasnatlantice. Ei subliniazã
importanta aplicãrii progresive a unei politici europene comune în materia securitãtii si a apãrãrii. Se
convine, de asemenea, punerea în aplicare a unui sistem de alertã precoce care permite celor douã pãrti sã
repereze semnalele precursoare conflictului potential pentru a-l putea dezamorsa, astfel încât sã evite
conflictele comerciale. O parte importantã a lucrãrilor se poartã asupra Kosovo si Europa de Sud-Est. Pãrtile
examineazã, în special, mijlocul de utilizare a celei mai bune cooperãri pentru a usura reconstructia regiunii
si convin ca institutia Comisiei sã coordoneze, împreunã cu Banca Mondialã, actiunea donatiilor; - 28-29
iunie, Declaratia de la Rio este adoptatã cu ocazia primului Summit al sefilor de stat si de guvern din
Uniunea Europeanã, Americana Latinã si din Caraibe. Este subliniatã importanta dezvoltãrii parteneriatelor
strategice între cele douã regiuni si sunt fixate 55 de prioritãti de actiune. Prioritãtile politice prevãd o
cooperare în cadrul forumurilor internationale, lupta împotriva criminalitãtii organizate, coruptia, drogurile
si terorismul, prevenirea catastrofelor si promovarea unei dezvoltari durabile. În domeniul economic,
prioritatea este acordatã unei actiuni comune în favoarea punerii în aplicare a rezultatelor rundei Uruguay,
lansãrii unei noi runde reciproce benefice negocierilor comerciale multilaterale si consolidãrii sistemului
financiar international. Sefii de stat sau de guvern invitã, de asemenea, Banca europeanã de investitii sã-si
întãreascã actiunea sa în America latinã si în Caraibe. - 1 iulie, Finlanda preia presedintia Consiliului Uniunii
Europene; - 9 iulie, Comisia adoptã decizii cu privire la mãsurile de protectie împotriva contaminãrii
anumitor produse de origine animalierã destinate consumului uman sau animal, precum si decizii care
autorizeazã mãrirea ajutoarelor exploatãrilor sau întreprinderilor atinse de criza dioxinei în Belgia. - 19 iulie,
conform concluziilor Consiliului european de la Viena, are loc, la Bruxelles, Belgia, o reuniune a ministrilor
afacerilor externe din cele 15 state membre ale Uniunii Europene, cele 10 state candidate la aderare din
Europa centrala si de est, din Cipru, Malta si Elvetia (Turcia nu a dorit sã participe). Reuniunea este axatã pe
lupta împotriva crimei organizate transnationale si situatia în Balcanii Occidentali; - 20 iulie, noul Parlament
european îsi alege presedintele în persoana D-nei Fontaine; - 23 iulie, Comisia adoptã o decizie care fixeazã
data de 1 august ca data de la care se pot începe exporturile cu produse bovine în provinciile din Marea
Britanie; - 28 iulie, Comisia adoptã Cartea Verde cu privire la responsabilitatea civilã a produselor
defectuoase; - 30 iulie, Comitetul economic si social: prima conventie cu privire la rolul si contributia
societãtii civile în integrarea europeanã.

58
- 30 august, Comitetul expertilor independenti ai Parlamentului european prezintã cel de al doilea raport; -
30 august -7septembrie, audierea de cãtre Parlament a membrilor desemnati ai noii Comisii; - 15
septembrie, Parlamentul european voteazã investitura noii Comisii; - 29 septembrie-1 octombrie –
Conferinta internationalã Uniunea Europeanã– Statele Unite consacratã pornografiei pedofile pe Internet
(Viena); - 11-14 octombrie, cea de a 29-a sesiune a adunãrii paritare ACP – UE se tine la Nassau, Bahamas; -
15-16 octombrie, Consiliul european special se reuneste la Tampere, în Finlanda. El îsi dã acordul cu privire
la un anumit numãr de orientãri si prioritãti politice care vizeazã, în special, dreptul de azil, imigrare, accesul
la justitie si lupta împotriva criminalitãtii. Ia decizii cu privire la modalitatile de elaborare a proiectului Cartei
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; - 18-19 octombrie, Sesiunea specialã a Consiliului UEO,
consacratã deficitelor pe care trebuie sa le depãseasca Europa, dupa Consiliul de la Cologane, în materia
securitãtii si apãrãrii (Luxemburg); - 19 octombrie, Consiliul Uniunii Europene publicã primul raport anual cu
privire la drepturile omului; - 22 octombrie, Summit-ul U.E. – Rusia se desfasoarã la Helsinki, în Filanda.
Conflictul din Cecenia are un rol important în cadrul discutiilor; - 26 octombrie, Curtea de justitie precizeazã
faptul cã deciziile nationale cu privire la organizarea si gestiunea fortelor armate trebuie, în general sã
respecte principiul egalitãtii de tratament între barbati si femei; - 28 octombrie, pentru prima datã,
Tribunalul de primã instantã statueazã în formula de "judecãtor unic”; - 25 noiembrie, Philippe Maystadt
este numit presedintele Bãncii europene de investitii; - 26 noiembrie, Raportul Comisiei cu privire la
expunerea la dioxinã si sãnãtate; - 30 noiembrie-3 decembrie, destinatã lansãrii unei noi runde de negocieri,
Conferinta Organizatiei Mondiale a Comertului se desfãsoara la Seatle, fãrã ca participantii sã ajungã la un
acord; - 9 decembrie, Comisia europeanã se pronuntã cu privire la programul de asistentã comunitarã
pentru procesul de stabilizare si de asociere în Balcanii Occidentali (Programul CARA); - 10-11 decembrie,
Consiliul european se desfãsoarã la Helsinki, în Finlanda. Se decide deschiderea negocierilor de aderare cu
România, Slovacia, Lituania, Bulgaria si Malta si se recunoaste Turciei statutul de stat candidat. Se hotãrãste,
ca în februarie sa fie convocatã o Conferintã interguvernamentalã de revizuire a tratatelor. - 16 decembrie,
se desfasoarã la Ottawa Summit-ul U.E. – Canada. Cele douã pãrti adoptã declaratii cu privire la comertul
electronic si societatea informationalã, la cooperarea nordicã si cu privire la armele usoare si de calibru mic.
Întrevederile privesc, de asemenea, si conferinta ministerialã a Organizatiei mondiale a comertului tinutã la
Seattle, ca si diferitele dosare comerciale, pãrtile felicitându-se pentru succesul înregistrat cu privire la
initiativa comercialã bilateralã; - 17 decembrie, Summit-ul U.E. – Statele Unite se desfãsoarã la Washington.
Cele douã pãrti adoptã declaratii comune cu privire la Europa de sud-est, Cecenia, dimensiunea Europei, la
armele usoare si cu privire la Organizatia Mondialã a Comertului. În aceste ultime declaratii, cele douã pãrti
se angajeazã sã urmeze activitatile în vederea

59
lansãrii unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale si subliniazã necesitatea de a da activitãtilor
Organizatiei Mondiale a Muncii mai multã transparentã, iar negocierile sã fie mai interesante pentru tãrile
aflate în curs de dezvoltare. Pãrtile convin, de asemenea, asupra consolidãrii cooperãrii lor în materia
justitiei si a afacerilor interne si în materia biotehnologiei; - 21 decembrie, Summit-ul U.E. – China se
desfãsoarã la Pekin, China. Discutiile se poarta, în principal, cu privire la procesul de reformã din China, la
situatia drepturilor omului, la relatiile economice si comerciale, precum si asupra aderãrii Chinei la
Organizatia Mondialã a Muncii. Înfiintarea unei Camere de comert China-U.E. la Pekin si deschiderea
dialogului comercial sunt, de asemenea, anuntate cu aceasta ocazie. Anul 2000 - 1 ianuarie, Portugalia preia
presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 11 ianuarie, hotarârea Kreil. Curtea de justitie a Comunitãtilor
europene declarã cã legea germanã care exclude femeile de la angajarea în fortele armate, cu exceptia
serviciilor de sãnãtate si a formatiilor muzicale militare, este contrarã cu dreptul comunitar în ceea ce
priveste egalitatea de tratament între bãrbati si femei; - 12 ianuarie, Comisia europeanã adoptã Cartea Alba
cu privire la securitatea alimentelor; - 15 ianuarie, se desfãsoarã, la Bruxelles (Belgia) sedinta inauguralã a
Conferintelor ministeriale interguvernamentale, care deschide negocierile de aderare cu Malta, România,
Slovacia, Letonia, Lituania si Bulgaria. Delegatia europeanã este condusã de catre D-l. Gama, ministrul
portughez al afacerilor externe si presedinte în exercitiu al Consiliului de ministri si de catre D-l. Verheugen,
membru al Comisiei, responsabil cu extinderea. Delegatiile statelor candidate sunt conduse de cãtre
ministrii afacerilor externe, respectiv D-l Borg, D-l Roman, D-l Kukan, D-l Berzins, D-l Saudargas si D-na
Mihailova. D-l Gama reaminteste statelor candidate importanta: - transpunerii si aplicãrii acquis-ului
comunitar; - buna functionare a Pietei interne si politicile Uniunii Europene, în special în domeniile
agriculturii, al justitiei, al afacerilor interne si al mediului. D-l Gama confirmã faptul cã fiecare stat candidat
va fi evaluat potrivit propriilor sale merite. Statele candidate îsi prezinta obiectivele strategice, precum si
aspiratiile politice, culturale si socio-economice; - 18 ianuarie, în perspectiva Cartii Albe cu privire la
reformã, pe care trebuie sã o publice în martie, Comisia adopta un document consultativ referitor la planul
de actiune si de punere în aplicare; - 2-3 februarie, deschiderea, la Bruxelles, Belgia, a celei de a 4-a
conferinte ministeriale cu privire la negocierile dintre U.E. si statele din Africa, Caraibe si Pacific (ACP), în
vederea unui noi acord de parteneriat pentru dezvoltare. Uniunea si statele ACP se pun de acord cu privire
la planul de actiune care va urma celei de a 4-a Conventii de la Lomé, care va expira în februarie; - 9
februarie, adoptarea, de catre Comisie, a Cãrtii Verzi cu privire la asistenta judiciarã în materia dreptului
civil; - 14 februarie, deschiderea, la Bruxelles, Belgia, a Conferintei interguvernamentale cu privire la
reforma institutionalã; - 1 martie, Comisia adoptã Cartea Alba cu privire la reforma sa; - 8 martie, Comisia
adoptã Cartea Verde cu privire la stabilirea în Uniunea Europeana a unui sistem de schimb al drepturilor de
emisie a gazelor cu efect de serã; - 23-24 martie, reuniunea specialã a Consiliului european , la Lisabona,
Portugalia, pentru a defini o nouã strategie a Uniunii cu privire la relansarea reformei economice si a
coeziunii sociale într-o economie fondatã pe cunoastere;

60
- 27 martie, Consiliul „Justitie si afaceri interne” adoptã un Program de actiune cu privire la crima
organizatã; - 3-4 aprilie, are loc Summit-ul Africa-Europa, la Cairo, Egipt, sub egida Organizatiei Unite
Africane si a Uniunii Europene; - 7 aprilie, Curtea de conturi publicã raportul special cu privire la mãsurile de
ajutor pentru angajarea în muncã a tinerilor; - 10 aprilie, reuniunea Consiliului de cooperare între Uniunea
Europeanã si Rusia. - 18-19 aprilie, cea de a 9-a reuniune dintre Presedintele Parlamentului european si
Presedintii Parlamentelor statelor candidate la aderarea la U.E. are loc la Liubliana, Slovenia; - 3 mai,
Comisia propune ca Republica elenã sã devinã cea de a 12-a tarã membrã a Zonei Euro; - 9 mai, Institutiile
europene aniverseaza 50 de ani de la „Declaratia Schuman”; - 8 iunie, Parlamentul si Consiliul adopta o
decizie care proclama anul 2001 – Anul european al limbilor; - 19-20 iunie, Consiliul european se reuneste la
Santa Maria de Feira (Portugalia). Se aprobã marile orientari ale politicii economice ale statelor membre si
ale Uniunii pentru anul 2000; se adopta o strategie comuna cu privire la regiunea mediteraneana. Se aproba
intrarea Greciei în Zona Euro, precum si un plan de actiune pentru dimensiunea nordicã a politicilor externe
si transfrontiere ale Uniunii Europene pentru 2000-2003. De asemenea, este elaborat un acord cu privire la
planul antidrog al Uniunii Europene; - 23 iunie, semnarea, la Cotounou, Benin, a unei Conventii între
Comunitate si statele din Africa, Caraibe si Pacific (ACP), în vederea înlocuirii Conventiilor Lomé; - 28 iunie,
primul Summit U.E. – India se desfãsoara la Lisabona, Portugalia; - 1 iulie, Franta preia presedintia
Consiliului Uniunii Europene; - 19 iulie, al 9-lea Summit U.E. – Japonia se desfãsoara la Tokyo. Se poartã
discutii cu privire la: consolidarea relatiilor dintre U.E. si Japonia, inclusiv relatii de naturã economica si
comercialã; cooperarea între U.E. si Japonia în contextul international, incluzând aici si Peninsula Coreana,
procesul de pace din Orientul Mijlociu si Kosovo/Europa de sud; - 21-23 iulie, Summit-ul G8 se desfasoarã la
Okinawa, Japonia. Temele abordate de catre participanti sunt: economia mondialã, tehnologia informatiei,
comertul, diversitatea culturalã, criminalitatea si drogurile, îmbãtrânirea populatiei, biotehnologia si
securitatea alimentara, genomul uman, mediul înconjurator, securitatea nuclearã, prevenirea conflictelor,
dezarmarea, neproliferarea si controlul armelor, terorismul; - 26 iulie, Comisia europeanã adoptã Cartea
Verde cu privire la problemele de mediu legate de policlorura de vinil (PVC); - 10 august, Curtea de conturi
publica raportul special cu privire la gestionarea de catre Comisiei a aportului adus de catre Uniunea
Europeanã dezvoltãrii drepturilor omului si democratiei în statele terte; - 8 septembrie, Natiunile Unite
organizeazã Summit-ul mileniului, la New York (Statele Unite). Presedintele Comisiei europene, Romano
Prodi, se întâlneste cu primul ministru israelian, Ehud Barak, cu presedintele iranian, Seyed Mohammad
Khatami si cu presedintele chilian, Ricardo Lagos;

61
- 8-10 septembrie, se desfãsoarã, la Versilles (Franta), Summit-ul ECOFIN. Ministrii europeni ai economiei si
ai finantelor discutã despre cursul actual al petrolului si îndeamna OPEC sã ia masuri pentru aprovizionarea
pietelor, ca raspuns la situatia economicã mondialã; - 12 septembrie, are loc la Bruxelles întrevederea
(dialog monetar) dintre Comitetul afacerilor economice si monetare al Parlamentului european si Wim
Duisenberg, presedintele Bãncii centrale europene; - 15 septembrie, este organizat la Paris (Franta) Summit-
ul Ukraina – U.E. Discutiile se poartã cu privire la: evolutia recenta a situatiei din Ukraina si din interiorul
Uniunii Europene; gradul de aplicare a Acordului de parteneriat si de cooperare (APC); cooperarea în
domeniul justitiei si al afacerilor interne; diferite aspecte ale Protocolului de acord cu privire la închiderea
definitiva a centralei de la Cernobâl; - 19 septembrie, a 7-a reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea
Europeanã si Ungaria si a 6-a reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeanã si Republica cehã
(Bruxelles – Belgia); - 22 septembrie, Banca centralã europeanã, Rezerva federala americanã si Banca
Japoniei decid interventia pentru sustinerea Euro; - 28 septembrie, Danemarca organizeazã un referendum
cu privire la aderarea la moneda unicã. Rãspunsul este negativ; - 20-21 octombrie, se desfãsoara la Seul,
Coreea, cel de al 3-lea Summit Asia – Europa. Discutiile se poarta cu privire la: evenimentele apãrute în cele
doua regiuni; dezvoltarea dialogului politic; întãrirea cooperarii economice si financiare; promovarea
cooperãrii în alte domenii si în vederea progresarii procesului Asia – Europa; - 25 octombrie, are loc la
Skopie, FYROM, un Summit special cu privire la procesul de cooperare în Europa; - 30 octombrie, se
desfãsoara la Paris, Franta, Summit-ul U.E. – Rusia. Discutiile se concentreazã asupra aprofundãrii tuturor
domeniilor de cooperare între U.E. si Rusia; - 8 noiembrie, Comisia transmite Consiliului raportul de
ansamblu cu privire la extindere, constituit pe baza raporturilor privind situatia de pregatire a tãrilor
candidate, si la propunerea de „parteneriat pentru aderare”, care identifica problemele cheie pe care Turcia
trebuie sã le rezolve înainte de începerea negocierilor; - 14 noiembrie, Comitetul regiunilor îsi tine, la
Bruxelles, Belgia, o conferinta cu privire la extindere, mobilizare si noile forme de guvernare; - 15-16
noiembrie, are loc la Marsilia, Franta, cea de a 4-a Conferinta euro-mediteraneanã. Ministrii afacerilor
externe examineazã contributia Uniunii Europene la: parteneriatul pentru stabilitate în regiunea
mediteraneanã (parteneriat politic si de securitate), diferite probleme economice, comerciale, sociale,
culturale si umanitare si cooperarea financiarã; - 23-24 noiembrie, are loc la Zagreb, Croatia, Summit-ul U.E.
– Balcani; - 29 noiembrie, Comisia europeanã adoptã Cartea Verde cu privire la securitatea aprovizionãrii cu
energie a Uniunii Europene; - 1 decembrie, Comisia europeanã publicã Cartea Verde cu privire la strategia
europeanã pentru securitatea aprovizionarii energetice; - 7 decembrie, la Consiliul european de la Nisa,
presedintii Parlamentului european, Consiliului european si Comisiei europene proclamã solemn Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

62
- 7-9 decembrie, Consiliul european de la Nisa, Franta. Consiliul reafirma faptul ca acea Carta a drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, proclamatãîn mod conjunct de catre Consiliul Uniunii Europene,
Parlamentul european si Comisia europeanã, trebuie sã beneficieze de o larga raspândire printre cetãtenii
Uniunii. Se evidentiazã, cu satisfactie, accelerarea negocierilor de aderare cu statele candidate si sunt
salutate eforturile realizate de cãtre aceste state pentru a crea conditiile de adoptare si aplicare a acquis-
ului comunitar; se bucurã de progresele realizate în punerea în practicã a strategiei de preaderare pentru
Turcia. Consiliul examineazã, de asemenea, politica europeanã de securitate si apãrare, aprobã agenda
socialã europeanã, discutã despre inovatia si cunoasterea în Europa, despre coordonatele politicii
economice, sanatatea si securitatea consumatorilor, securitatea maritimã, mediu, serviciile de interes
general, securitatea aprovizionãrii cu anumite produse, libertatea, securitatea si justitie, cultura, regiunile
ultraperiferice si relatiile externe. Conferinta interguvernamentalã se încheie printr-un acord politic cu
privire la Tratatul de la Nisa. Anul 2001 - 1 ianuarie, Suedia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; -
2 ianuarie, Grecia devine al 12-lea membru al zonei euro; - 26 februarie, este semnat Tratatul de la Nisa; -
20 martie, Comisia adoptã o "Green Paper" cu privire la politica comunã în domeniul pescuitului dupã 2002;
- 23-24 martie, are loc un Consiliu European la Stockholm (Suedia); - 17 mai, are loc la Moscova un Summit
Rusia-UE; - 7 iunie, are loc un referendum în Irlanda cu privire la ratificarea Tratatului de la Nisa. Populatia
Irlandei respinge Tratatul; - 14 iunie, are loc la Gothenburg (Suedia) un Summit UE-SUA; - 15-16 iunie, are
loc un Consiliul European la Gothenburg (Suedia). Se ajunge la un acord cu privire la cadrul completãrii cu
succes a negocierilor de aderare; - 21 iunie, are loc la Stockholm(Suedia) un Summit UE-Canada; - 25 iunie,
UE si Egipt semneazã un Acord de Asociere; - 1 iulie, Belgia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; -
25 iulie, Comisia adoptã o "Carte Albã" cu privire la guvernanta europeanã; - 5 septembrie, are loc la
Bruxelles un Summit UE-China; - 12 septembrie, Comisia adoptã o "Carte Albã" cu privire la politica comunã
în domeniul transportului; - 21 septembrie, are loc un Consiliu European special la Bruxelles în care se
dezbate situatia creatã de atentatele teroriste din SUA de la 11 septembrie; - 2 octombrie, Comisia adoptã o
"Green Paper" cu privire la protectia consumatorilor în UE; - 3 octombrie, are loc la Bruxelles un Summit UE-
Rusia;

63
- 19 octombrie, are loc la Ghent (Belgia) o întâlnire informalã a sefilor de stat sau de guvern din statele
membre. Este reafirmatã totala solidaritate cu SUA si se acordã întregul sprijin pentru actiunea împotriva
terorismului în cadrul definit de ONU; - 29 octombrie, este semnat un Acord de Cooperare si Stabilizare de
UE si Croatia; - 23 noiembrie, are loc la New Delfi un Summit India-UE; - 24 noiembrie, UE semneazã un
Acord de cooperare cu Pakistanul; - 5 decembrie, Comisia Europeanã îsi adoptã programul de lucru pentru
2002; - 8 decembrie, are loc la Bruxelles un Summit UE-Japonia; - 14-15 decembrie, are loc un Consiliu
European la Laeken (Belgia). Se adoptã o declaratie privind viitorul Europei si se planificã o Conventie
privind Viitorul Europei; - 18 decembrie, are loc la Ottawa un Summit UE-Canada. Anul 2002 - 1 ianuarie,
Spania preia presedintia Consiliului Uniunii Europene. Monedele în Euro sunt puse în circulatie în cele 12
state membre participante la zona Euro: Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania;

- 15 ianuarie, Pat Cox este ales presedintele Parlamentului european; - 28 februarie, ca urmare a expirãrii
perioadei de dublã circulatie a monedelor (Euro si cele nationale), Euro devine unica monedã care are un
curs legal în cele 12 state membre participante la Zona Euro. S-a desfãsurat la Bruxelles, sedinta inauguralã
a Conventiei cu privire la viitorul Europei; - 15-16 martie, are loc Consiliul european, la Barcelona, în Spania.
Au fost discutate o serie de probleme de naturã economicã, socialã si de mediu; Consiliul a acordat
prioritate interconexiunii economiilor europene la nivelul Pietelor financiare si retelelor de energie,
transporturi si de comunicatii si doreste, în acest scop, o accelerare a procesului legislativ. Politicile vizate
sunt cele cu privire la dezvoltarea unei economii competitive. Consiliul european evocã, de asemenea,
parteneriatul euro-mediteranean, relatiile cu Statele Unite, precum si cu unele state din Balcanii
Occidentali, ca si situatia din Zimbabwe. Adoptã o declaratie cu privire la agravare conflictului
israelopalestinian; - 26 martie, a fost lansat sistemul european de pozitionare si de navigare prin satelit; - 10
aprilie, Comisia europeanã dã publicitãtii Cartea verde cu privire la politica comunitarã în materie returnarii
persoanelor aflate în sejur ilegal; - 19 aprilie, Comisia europeanã dã publicitãtii Cartea verde cu privire la
modurile alternative de rezolvare a conflictelor de drept civil si comercial; - 22 aprilie, U.E. si Algeria
semneazã, la Valencia, în Spania, un acord de asociere. - 23 aprilie, Comisia europeanã adoptã o propunere
cu privire la lupta împotriva cybercriminalitatii;

64
- 8 mai, se desfãsoarã la Toledo, în Canada, Summit-ul U.E. – Canada. - 17-18 mai, are loc la Madrid, în
Spania, Summit-uil U.E. – America Latinã si Caraibe. - 18 mai, are loc la Madrid, în Spania, Summit-ul U.E. –
Mexic; - 29 mai, se desfãsoarã la Moscova Summit-ul U.E. – Rusia; - 31 mai, U.E. ratificã Protocolul de la
Kyoto; - 7 iunie, Uniunea Europeanã si Libanul semneazã, la Luxemburg, un acord de asociere; - 21-22 iunie,
Se desfãsoarã la Sevillia, în Spania, lucrãrile Consiliului european; - 1 iulie, Danemarca preia presedintia
Consiliului Uniunii Europene; - 4 iulie, are loc la Copenhaga, în Danemarca, Summit-ul U.E. – Ukraina; - 8
iulie, Summit-ul U.E. – Japonia, care s-a desfasurat la Tokyo; - 23 iulie, expirã Tratatul instituind Comunitatea
europeanã a cãrbunelui si otelului, Tratat care a fost încheiat pentru o perioadã de 50 de ani. - 24
septembrie, are loc la Copenhaga, Danemarca, Summit-ul U.E. – China. - 24 septembrie, are loc la
Copenhaga, Danemarca, Summit-ul U.E. – Coreea;

- 26 septembrie, prima zi europeanã a limbilor este celebratã si va continua sã fie aniversatã în fiecare an, la
aceeasi datã, pentru a promova învãtarea limbilor straine în întreaga Europã. - 9 octombrie, Comisia
europeanã recomandã ca negocierile de aderare sã fie înjcheiate cu urmãtoarele state: Cipru, Republica
ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovaca si Slovenia pentru ca acestea sã
poatã adera în 2004;

- 10 octombrie, Summit-ul U.E. – India, tinut la Copenhaga, Danemarca; - 19 octombrie, cu ocazia celui de al
doilea referendum, irlandezii se pronuntã în favoarea Tratatului de la Nisa; - 24-25 octombrie, Consiliul
european de la Bruxelles, Belgia; - 11 noiembrie, Summit-ul U.E. – Rusia, desfasurãt la Bruxelles, Belgia; - 18
noiembrie, Semnarea Acordului de asociere U.E. – Chile, la Bruxelles, Belgia. - 12-13 decembrie, are loc
Consiliul European de la Copenhaga. Este luata decizia ca zece tari: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Malta,
Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria sa adere in 2004 la UE. - 19 decembrie, are loc
Summit-ul UE-Canada la Otawa, Canada.

65
Anul 2003 - 1 ianuarie, Grecia preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 15 ianuarie, incepe in Bosnia
si Hertegovina prima Misiune de Politie a Uniunii Europene; - 26 ianuarie, este lansat la Atena Anul
European al Persoanelor cu Handicap; - 27-28 ianuarie, are loc la Bruxelles o intalnire UE-ASEAN; - 17
februarie, are loc Consiliul European extraordinar de la Bruxelles; - 8 martie, are loc un referendum in Malta
cu privire la aderarea la Uniune. Maltezii se pronunta pentru aderare; - 14 martie, este semnat Pactul de
Securitate la Atena de catre UE si NATO; - 19 martie, are loc un vot in Parlamentul European prin care
majoritatea adopta un raport ce aproba aderarea la Uniune a Republicii Cehe, Ciprului, Estoniei, Letoniei,
Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei, Sloveniei si Ungariei; - 20-21 martie, are loc la Bruxelles Consiliul
European de Primavara; - 23 martie, are loc un referendum in Slovenia prin care populatia se declara de
acord cu aderarea; - 9 aprilie, Parlamentul European aproba aderarea la Uniune a celor 10 tari: Republica
Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; - 12 aprilie, are loc un
referendum in Ungaria prin care se aproba aderarea la Uniune; - 16 aprilie, este semnat la Atena Tratatul de
Aderare la uniune a celor 10: Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia si Ungaria; - 10-11 mai, are loc un referendum Lituania prin care se aproba aderarea la Uniunea
Europeana; - 16-17 mai, are loc un referendum in Slovacia prin care se aproba aderarea la uniune; - 28 mai,
are loc la Atena Summit-ul UE-Canada; - 31 mai, are loc la St. Petersburg Summit-ul Rusia-UE; - 7-8 iunie, are
loc referendumul din Polonia prin care se aproba aderarea la UE; - 13-14 iunie, are loc in Republica Ceha un
referendum prin care se aproba aderarea la Uniune; - 20-21 iunie, are loc Consiliul European de la Salonic.
Este salutat proiectul de Constitutie UE. Liderii tarilor Balcanice sunt incurajati in sperantele lor privind o
viitoare aderare la Uniune; - 25 iunie, are loc la Washington Summit-ul SUA-UE. Se decide colaborarea in
lupta impotriva terorismului si a proliferarii armelor; - 1 iulie, Italia preia presedintia UE;

66
- 14 septembrie, in Suedia are loc un referendum prin care se respinge introducerea monedei euro in
aceasta tara; - 20 septembrie, are loc un referendum in Letonia prin care se aproba aderarea tarii la UE; - 4
octombrie, incepe la Roma Conferinta Interguvernamentala. Principalul ei scop este schitarea si aprobarea
versiunii finale a Constitutiei UE; - 16-17 octombrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles; - 1 noiembrie,
se schimba presedintia Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet ii succede lui Willem F. Duisenberg; -
6 noiembrie, are loc la Roma Summit-ul UE-Rusia; - 29 noiembrie, are loc la New Delhi Summit-ul EU-India; -
12-13 decembrie, are loc un Consiliu European la Bruxelles. Anul 2004 - 1 ianuarie, Irlanda preia presedintia
Consiliului Uniunii Europene; - Este lansat la Garmisch-Patenkirchen (Germania) Anul European al Educatiei
prin Sport; - Intra in vigoare acordul interimar de comert dintre UE si Egipt; - 21 ianuarie, este publicat
raportul anual cu privire la Strategia Lisabona. El va servi ca baza de discutii pentru Consiliul European de
primavara programat la 26 martie; - 5 februarie, Comunitatea Europeana si Insulele Solomon semneaza un
nou Acord bilateral privind Pescuitul. Va intra in vigoare la 1 ianuarie 2005; - 11 februarie, Peter Straub,
presedintele parlamentului Baden-Württemberg, este ales presedinte al Comitetului Regiunilor; - 12
februarie, Comunitatea Europeana semneaza un Acord cu China privind turismul; - 16-19 februarie, are loc a
saptea sesiune a Reuniunii Parlamentare UE-ACP in Etiopia la Addis Ababa; - 18 martie, are loc la Ottawa
(Canada) Summit-ul Canada-UE; - 22-23 martie, are loc la Atena (Grecia) sesiunea inaugurala a Adunarii
Parlamentare Euro-Mediteraneene; - 25-26 martie, are loc la Bruxelles al patrulea Consiliu European de
Primavara. Lucrarile se focalizeaza pe problematica Strategiei Lisabona. Se primeste din presedintiei un
raport cu privire la lucrarile Conferintei Interguvernamentale si se adopta o declaratie privind combaterea
terorismului; - 5 aprilie, se semneaza Carta Sigurantei rutiere; - 13-15 aprilie, in Parlamentul European au loc
audierile persoanelor propuse pentru postul de comisar european de cele 10 tari ce vor adera in mai la UE;

67
- 27 aprilie, Inaltul Reprezentant UE, Javier Solana, se intalneste la bruxelles cu liderul libian, Muammar al-
Qadhfi; - 1 mai, intra in vigoare Tratatul de Aderare cu cei 10 noi membrii UE - Cipru, Republica Ceha,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria; - 3 mai,
www.uniuneaeuropeana.go.ro, dupa 2 ani si jumatate de functionare, se transforma in www.europeana.ro;
- 5 mai, Parlamentul European aproba in mod oficial lista cu numele celor 10 comisari proveniti din tarile
aderante; - 28-29 mai, are loc la Guadalajara (Mexic) Summit-ul UE - America Latina si Tarile din Caraibe; -
29 mai, are loc la Guadalajara Summit-ul Troica UE - Chile; - Are loc la Guadalajara si al doilea Summit UE-
Mexic; - 1 iunie, intra in vigoare Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeana si Republica Araba a
Egiprului; - Comisia Europeana publica o Carte Verde cu privire la egalitatea si nediscriminarea in Uniunea
Europeana largita; - 17-18 iunie, are loc la Bruxelles Consiliul European; - 22 iunie, are loc la Tokyo Summit-
ul Japonia-UE; - 26 iunie, are loc la Dromoland Castle (Irlanda) Summit-ul UE-SUA; - 29 iunie, are loc la
Bruxelles intalnirea sefilor de stat si de guvern din tarile membre UE. Este nominalizat primul ministru
portughez José Manuel Durão Barroso drept presedinte al viitoarei Comisii Europene, Javier Solana este
numit Secretar General al Consiliului si Inalt reprezentant pentru PESC iar Pierre de Boissieu drept adjunct al
Secretarului General. S-a luat si decizia ca javier Solana sa devina Ministrul de Externe al UE din momentul in
care Constitutia UE va intra in vigoare; - 1 iulie, Olanda preia presedintia Consiliului Uniunii Europene; - 8
iulie, are loc la Haga (Olanda) Summit-ul UE-Ucraina; - 20 iulie, noul Parlament European il alege pe Josep
Borrell Fontelles drept presedinte al sau; - 20-23 iulie, are loc prima sesiune plenara al celui de-al saselea
Parlament European ales in mod direct, sub presedintia celui mai batran dintre membrii sai, Giovanni
Berlinguer; - 22 iulie, Parlamentul European aproba numirea lui José Manuel Barroso drept presedinte al
Comisiei Europene; - 12 august, presedintele desemnat al noii Comisii Europene, José Manuel Barroso, a
anuntat modul in care sunt repartizate portofoliile viitorilor comisari europeni din echipa sa; - 27 august,
Comisia Europeana deschide un nou Birou de Legatura la Pristina (Kosovo); - 14 septembrie, are loc prima
intalnire a Consiliului de Asociere si Stabilizare intre UE si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei;

68
- 27 septembrie - 8 octombrie, are loc in Parlamentul European audierea persoanelor nominalizate pentru
posturile de comisar european; - 11 octombrie, UE si Tadjikistan semneaza in Luxembourg un Acord de
Parteneriat si cooperare; - 26 octombrie, presedintele desemnat al Comisiei Europene isi retrage lista de
propuneri privind posturile de comisari europeni. - 29 octombrie, sefii de stat si de guvern, precum si
ministrii de externe ale tarilor UE, semneaza la roma Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa; - 4-5
noiembrie, are loc la Bruxelles Consiliul European. Se concentreaza pe problematica Agendei Lisabona; - 8
noiembrie, are loc la Haga Summitul UE-India; - 18 noiembrie, Parlamentul European aproba noua Comisiei
Barroso, rezultatul fiind de 449 de voturi pentru, 149 impotriva si 82 de abtineri; - 20-25 noiembrie, are loc
la Haga a opta sesiune a Adunarii comune Parlamentare UE-ACP; - 23 noiembrie, are loc la bruxelles o
intalnire a Consiliului de Cooperare Comun UE - Africa de Sud; - 25 noiembrie, are loc la Haga Summit-ul UE-
Rusia.

69
70
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

••

•••••••••

••••••••••••

Albu Cornel; Andreescu Eugen; Carata Viorel - Piata comuna si perspectiva anului 2000, Bucuresti, 1993
Arvatu Cristina, Ionescu Daniela, Lucinescu Ioan Codrut, Cinca Sanda, Luca Ruxandra, Campean Calin -
Romania si Uniunea Europeana. Cronologie istorica, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii
Internationale, Bucuresti, 2004. Avram Ion - Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi,
Bucuresti, 2001. Barbulescu Iordan Gheorghe - De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana, Editura
Trei, Bucuresti, 2001. Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti,
2005. Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la economic la politic, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005. Bârsan
Corneliu - Drept institutional comunitar, note de curs predate în anul de învatamânt 1993-1994 studentilor
de la Facultatea de Drept, Bucuresti. Bârzea Cezar - Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint,
Bucuresti, 2001 Bârsan Maria - Integrarea economica europeana, vol. I, „Introducere în teorie si practica”,
Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1995. Bertrand Christoph - Europa in balanta,Clavis, Bucuresti, 1996 Bibere O. -
Uniunea Europeana între real si virtual, Bucuresti, Ed. All, 1999; Documente de baza ale comunitatii si
Uniunii Europene, Iasi, Ed. Polirom, 1999; Tratatul Uniunii Europene. Tratatul de la Maastricht asupra
Uniunii Europene, Bucuresti, Ed. Lucretius, 1997. Brague Rémi - Europa, calea romana, Editura Idea Design &
Print, Cluj, 2002. Brãdescu Faust - Europa unitã, Editura Majadahonda, Bucuresti, 2000. Burban Jean Louis -
Parlamentul European, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1999. Cairns Walter - Introducere în legislatia Uniunii
Europene, Editura Universal Dalsi, 2001. Carp Radu - Proiectul politic european, de la valori la actiune
comuna, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2006; Cezar Basno; Dardac Nicolae - Integrarea
monetar-bancarã europeanã, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001. Calinoiu Constanta; Vedinas
Verginia - Teoria functiei publice comunitare, Bucuresti, Ed. Lumina Lex, 1999. Cioculescu Aristide -
Racordarea economiei Romaniei la piata unica europeana, Editura Apimondia, 2002. Cociuban Aristide -
Extinderea Uniunii Europene si România, Editura Apimondia, Bucuresti, 2002. Cociuban Aristide - Piata unica
europeana - cele patru libertati fundamentale, ESEN-2, IEM, Bucuresti, 2002. Constantinescu Mihai; Nicolae
Serban; Amzulescu Marius - Parlamentele europene, Editura Fundatiei România de maine, Bucuresti, 2003.
Cowles Maria Green; Smith Michael - Starea Uniunii Europene, Vol. 5, „Risc, reforma, rezistenta, relansare”,
Editura Club Europa, Bucuresti, 2002.

71
•••••••••••••••••••••••••••••

Darie Nicolae - Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Legislatie. Politici comune. Dezvoltare, Editura
Matrix Rom, Bucuresti, 2001. Dãianu Daniel; Vrânceanu Radu - România si UE, Inflatie, balanta de plati,
crestere economicã, Editura Polirom, Iasi, 2002. Dãnila Nicolae - Euro - bipolarizarea monetarã, Editura
Economicã, Bucuresti, 1999. Defarges Moreau Philippe - Institutiile europene, Editura Amarcod, Timisoara,
2002. Deleanu Sergiu - Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-Sat, Arad, 2002. Delureanu Stefan -
Geneza Europei comunitare, Bucuresti, 1999. Diaconu Nicoleta - Sistemul institutional al Uniunii Europene,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Diaconescu Mirela - Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana.
Implicatii economice si comerciale, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Diaconescu Mirela - Economie
europeana, Editura Uranus, Bucuresti, 2004. Dobrescu Emilian M. - Integrarea europeana, Editura
Academiei Romane, Bucresti, 1996. Dragos D.C. - Uniunea Europeana. Instituii. Mecanisme, Editura All Beck,
Bucuresti, 2005 Duculescu Victor, Duculescu Georgeta - Justitia europeanã, mecanisme, deziderate si
perspective, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002. Duculescu Victor - Dreptul integrarii europene. Tratat
elementar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2003. Dumitru Felicia - Constructia comunitara, Editura Biblioteca,
Targoviste, 2004. Dutu Alexandru - Ideea de Europa si evolutia constiintei europene, Editura ALL
EDUCATIONAL, Bucuresti, 1999. Dutu Mircea - Dreptul international si comunitar al mediului, Editura
Economicã, 1995. Dutu Mircea - Drept comunitar al mediului, Editura Economicã, 1997. Eminescu Yolanda -
Dreptul de autor - Directive europene, Editura Lumina Lex, 1995. Epure Emilian - România într-o Uniune
Europeanã extinsã, Editura Tribuna Economicã, Bucuresti, 2002. Ferréol Gilles, - Dictionarul Uniunii
europene, Ed. Polinom, Iasi, 2001. Filipescu Ion P.; Fuerea Augustin - Drept institutional comunitar
european, editia I (1994), a II-a (1996), a III-a (1997), a IV-a (1999), Editura ACTAMI, Bucuresti. Fontaine
Pascal - Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre, Institutul European, Iasi, 1998 Fuerea
Augustin - Manualul Uniunii Europene, Editura ACTAMI, Bucuresti, 2001. Fuerea Augustin - Institutiile
Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002; Fuerea Augustin - Drept comunitar european.
Partea generalã, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2003; Fuerea Augustin - Drept comunitar al afacerilor, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2003; Gabor Gabriela (coord) - Identitate romaneasca si integrare europeana,
Editura Ars Docendi, Bucuresti, 2003. Geana Elena-Zenovia - Surse de informare privind Uniunea Europeana,
Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003. Georgiu Grigore - Identitate si integrare, Editura
institutului de Teorie Socialã, 2001.

72
•••

••••••••••

•••••

••••••

Gheorghe Cristian - Drept comercial comunitar, Institutii drept comunitar din perspectiva dreptului roman,
Editura Logisticon, Bucuresti, 2005. Ghica Luciana-Alexandra (coord.) - Enciclopedia Uniuni Europene,
Editura Meronia, 2005. Gilca Costel - Reorganizarea intreprinderilor. Analiza dispopzitiilor noului cod al
muncii in raport cu legislatia si jurisprudenta europeana, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005. Gilca Costel -
Indrumar de drept social roman si european. Dreptul muncii, dreptul securitatii sociale, Editura Rosetti,
Bucuresti, 2005. Girardet Raoul - Apararea Europei, Institutul European, Isi, 2005. Gornig G., Rusu I.E. -
Dreptul Uniunii Europene, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2006; Gower Jackie; Redmond, John - Largirea
Uniunii Europene. Perspective, Editura Club Europa, 2001. Guillaume Courty; Guillaume Devin - Constructia
europeana, Editura C.N.I. "Coresi" SA, Bucuresti. Gyemant L. - Preistoria constructiei europene, Editura Efes,
Cluj-Napoca, 1998. Gyula Fabian - Curtea de Justitie Europeanã. Instantã de judecatã supranationalã,
Editura Rosetti, Bucuresti, 2002. Hen Christian; Léonard Jacques - Uniunea Europeana, Editura C.N.I.
"Coresi" S.A., Bucuresti. Husar Al. - Ideea europeana sau noi si Europa. Istorie, cultura si civilizatie, Institutul
European, Iasi, 1993. Idu Nicolae (coord) - Analiza comparativa a stadiului negocierilor in vederea aderarii la
Uniunea Europeana a statelor candidate din Europa Centrala si de Est, Editura institutului European din
Romania, Bucuresti, 2001. Ignat Ion, Uniunea Europeana. De la Piata Comuna la moneda unica, Editura
Economica, Bucuresti, 2002. Iliescu Ion - Integrare si globalizare, viziunea romaneasca, Editura Presa
Nationala, Bucuresti, 2002. Irimia Alexandru - Dimensiunea politico-economica a integrarii Romaniei in
Uniunea Europeana, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2000. Irimia Horia - Bogati si saraci in
Europa.Problema disparitatilor, Editura Mirton, Timisoara, 2006. Adrian Ivan, Uniunea Europeană între
interguvernamentalism şi supranaOionalism. Tratatul instituind o ConstituOie pentru Europa, în Europa
2005. unitate în diversitate, Ion Bulei (ed.), 2005, p.74-93; Cristina Vohn, Dimensiunea constituOională a
construcOiei europene: câteva consideraOii, în Europa 2005, p. 93-111; Jinga Ion - Uniunea Europeana,
realitati si perspective, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1993. Jinga Ion; Popescu Andrei - Integrarea Europeana -
Dictionar de termeni comunitari, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000. Lefter Cornelia - Drept comunitar
institutional, Editura Economicã, Bucuresti, 2001. Leicu Corina - Drept comunitar, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
1998. Leicu Corina; Leicu Ioan - Institutiile comunitare, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1996. Leonard Dick -
Ghidul Uniunii Europene, Editura Teora, Bucuresti, 2001.

73
•

••••

••••••••••••••••••••

Luca Ruxandra, Stefanescu Marian, Ionescu Daniela, Cinca Sanda, Lucinescu Codrut Ioan, Campean Calin,
Arvatu Cristina, Jora Lucian, Dungaciu Dan, Pantelimon Cristi, Buruiana Claudia, Iamandi Rodica - Romania si
integrarea euroatlantica, Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale, Bucuresti, 2004.
Lutas Mihaela - Integrarea economicã europeanã, Editura Economicã, Bucuresti, 1999. Marin Liviu -
Integrarea Europei în România, Editura Fundatia Eurisc, Bucuresti, 2001. Lutas Mihaela - Integrarea
economica europeana, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Manolache Octavian - Drept comunitar, Ed. All,
Bucuresti, 1996; - Regimul juridic al concurentei în dreptul comunitar, Ed. All, Bucuresti, 1998; - Drept
comunitar, vol. I (Institutii comunitare), vol. II (Cele 4 libertati fundamentale; Politici comunitare), vol. III
(Justitia comunitara), Ed. All, Bucuresti. Marcu Viorel - Drept institutional comunitar, Ed. Nova, Bucuresti,
1994, 2001. Marga Andrei - Filozofia unificarii europene, colectia Studii europene, bibl. Apostrof, Cluj-
Napoca, 1995. Marin Gheorghe (coord.) - De la Roma la Amsterdam via Maastricht, Editura Independenta
Economicã, Brãila, 1999. Marinas Laura - Economia Uniunii Europene, Luceafarul, Bucuresti, 2002. Marinas
Laura - Sistemul de guvernare al Uniunii Europene, Master Program on European Affairs, Bucuresti, 2003.
Marinescu Virginia, Marinescu Gheorghe Emil - Uniunea Europeana: proiect si devenire, Editura Antet,
Bucuresti, 2002. Mathijsen Pierre - Compediu de drept european, Editura Club Europa, Bucuresti, 2002.
Mazilu Dumitru - Integrarea europeana. Drept comunitar si institutii europene, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
2001. Mihaila Marian; Suciu Carmen; Stan Dan - Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 2002. Miron Dumitru; Paun Laura; Dima Alina; Bajenaru Violeta; Savoiu Ovidiu Economia
integrarii europene, Editura ASE, Bucuresti, 2001. Motoc Iulia - Uniunea Europeana: dreptul si politica
extinderii spre Est, Editura Paideia, Bucuresti, 2001. Munteanu Roxana - Drept european: evolutie, institutii,
ordine juridica, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996. Munteanu Stefan - Aspecte filosofico-juridice implicate de
procesul integrarii europene, Editura „Tehnopress”, Iasi 2005. Muraru Ioan, Tanasescu Simina Elena, Iancu
Gheorghe, Deaconu Stefan, Cuc Mihai Horia - Cetatenia europeana, Editura All Beck, Bucuresti, 2003.
Nastase Adrian - Organizatii internationale, Universitatea "Valahia", Targoviste, 2000. Nãstase Adrian
(coord) - România si viitorul Europei, Editura monitorul Oficial, Bucuresti, 2001. Nastase Adrian - Europa
Quo Vadis ?, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2003. Neagu Victor - Romania. Charta Europeana
a spatiului rural, Editura ceres, Bucuresti, 1996. Nechita Vasile - Integrarea europeana, Editura desteptarea,
Bacau, 1996. Nistor Valerica - Drept social european, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004.

74
•••••

••••••••••••••••••••

Pascariu Gabriela Carmen - Uniunea Europeana, Politici si piete agricole, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
Paun Ciprian Adrian - Die Unionsbuergerrechte (Drepturilor cetatenilor Uniunii Europene), Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003. Paun Nicolae; Paun Ciprian Adrian - Istoria Constructiei europene,
EFES, ClujNapoca, 2000. Paun Nicolae; Paun Ciprian Adrian; Ciceo Georgiana - Europa Unita, Europa
Noastra, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003. Nicolae Paun, Paun Adrian Ciprian,
Comanescu Albu Radu, Petrescu Roxana, Miscoiu Sergiu, Domuta Dorin - Institutiile Uniunii Europene,
Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj, 2004. Paun Nicolae - Bani si banci in structuri europene,
Editura Apostrof, Cluj-Napoca, 1995. Paun Nicolae - Istoria constructiei europene. Epoca postbelica, Editura
Fundatiei pnetru Studii Europene, 1996. Paun Nicolae - Constructia europeana moderna, EFES, Cluj-Napoca,
1997. Paun Nicolae - Istoria constructiei europene, EFES, Cluj-Napoca, 1999. Paus Viorica A. - Probleme
actuale ale integrarii culturale, Ed. Semne, 2000. Pelkmans Jacques - Integrare Europeana, Metode si Analiza
Economica, IER, Bucuresti, 2003. Petrescu Oana-Mariuca, Programul de finantare PHARE, Editura All Beck,
Bucuresti, 2004. Pinder John - Uniunea Europeana. Foarte scurta introducere, Editura BIC ALL, Bucuresti,
2005. Pirnea Vasile - Dimensiunea de securitate si aparare a Uniuni Europene, Editura Centrului Tehnic-
Editorial al Armatei, Bucuresti, 2005 Popescu Andrei; Jinga Ion - Organizatii europene si euroatlantice, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2001. Popescu Andrei, Nicolae Voiculescu - Drept social european, Editura Fundatiei
Romania de Maine, Bucuresti, 2004. Popescu Andrei - Relatiile de munca. Practica europeana, Editura
Tribuna economica, Bucuresti, 1998. Popescu Corneliu Liviu - Autonomia localã si integrarea europeanã,
Editura All Beck, Bucuresti, 1999. Popescu Mariana Roxana; Dumitrascu Mihaela Augustina; Fuerea Augustin
- Drept comunitar european, Caiet de seminar, Editura ProUniveristaria, Bucuresti, 2004. Pordea G.A. -
Unificarea Europeana (Problematica Europei Unite), Ed. Europa Nova, 1995. Predescu Bianca - Drept
institutional comunitar, Ed. Cardinal, Craiova, 1995. Prisacaru Gheorghi - Romania spre Uniunea Europeana:
oportunitati, dileme, aspiratii, Editura Nicolescu, Bucuresti, 2001. Prisecaru Petre - Teoria integrarii
economice europene, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001 Prisecaru Petre - Guvernanta Uniunii Europene, Editura
Economica, Bucuresti, 2005. Prisecaru Petre (coord.) - Piata unica europeana si impactul politicilor
comunitare, ESEN-2, INCE, CIDE, Bucuresti, 2001.

75
•••

••••••••••••

•••••••••

Prisecaru Petre - Piata interna unica - Cele 4 libertati fundamentale, POLITEIA SNSPA, 2003. Prisecaru Petre;
Idu Nicolae, Reforma constitutionala si institutionala a Uniunii Europene, Editura Economica, Bucuresti,
2003. Prisecaru Petre (coord.), Baltatu Laurentiu, Iordache Lucia, Stanculescu Ecaterina, Idu Pompilia,
Papatulica Mariana, Caraiani Gheorghe - Politici comune ale Uniunii Europene, Bucuresti, Editura
economica, 2004. Prodi Romano - O viziune asupra Europei, Editura Polirom, 2001. Profiroiu G.; Marius
Alina - Introducere în realitatile europene, Ed. Economica, Bucuresti, 2000. Profiroiu Marius; Popescu Irina -
Politici europene, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Puscas Vasile - Negociind cu Uniunea Europeana,
Editura Economica, Bucuresti, 2003. Raducanu Viorica, Dumitru Felicia, Croitoru Gabriel - Politici ale Uniunii
Europene, Editura Biblioteca, Targoviste, 2004. Savu Victoria Dana - Integrarea europeana, Editura Oscar
Print, Bucuresti, 1996. Savu Dana Victoria - Integrarea europeana: dimensiuni si perspective, Ed. Oscar Print,
Bucuresti, 1997. Savu Tiberiu Gabriel - Societãtile comerciale si acquis-ul comunitar, Editura Tribuna
Economicã, Bucuresti, 2001. Silasi Grigore - Integrarea monetara europeana. Intre teorie si politica,
Orizonturi Universitare, Timisoara, 1998. Silasi Grigore - Uniunea Europeana sau noua "Comedie" Divina,
Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004. Silasi Grigore, Stanc Adina, Sava Vasile - Dinamica
europeana. Glosar, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001. Simion Eugen (coord) - Probleme ale
integrarii Romaniei in Uniunea Europeana: cerinte si evaluari: lansarea oficiala a Programului de cercetare,
Academia Romana, Bucuresti, 2002. Smith Karen E. - Politica externa a Uniunii Europene, Editura TREI,
Bucuresti 2004. Stanciulescu Gabriela; Androniceanu Armenia - Sisteme comparate de administratie publicã
europeanã, Editura Economicã, Bucuresti, 2001. Stoica Camelia - Libera circulatie a persoanelor în Uniunea
Europeana, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001. Stoica Cristiana I.; Webster Janice H. - Avocatul român în
sistemul de drept european, Editura All, Bucuresti, 1997. Suta Nicolae - Integrarea economica europeana,
Ed. Economica, Bucuresti, 1995. Stefanescu Brândusa - Curtea de justitie a Comunitatilor europene, Ed.
Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1979. Soica I. Cristiana; Webster H. Janice - Avocatul român în sistemul
de drept european, Editura ALL, Bucuresti, 1997. Szasz Andre - Calea unificarii monetare a Europei, Editura
Pandora-M, Targoviste, 2002. Teleaga Constantin - Armonizarea legislativa cu dreptul comunitar in
domeniul dreptului civil, Editura Rosetti, Bucuresti, 2005.

76
••••••••••••••••••••••••••

Toader Camelia - Aquis-ul comunitar în domeniul dreptului privat. O sintezãn Editura ALL BECK, Bucuresti,
2002. Tudoroiu Theodor - Tratatul Uniunii Europene, Ed. Lucretius, Bucuresti, 1997. Tinca Ovidiu - Drept
comunitar general, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999. Tinca Ovidiu, Drept social comunitar -
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002. Tsoukalis Loukas - Noua economie europeana revizuita, Editura Arc,
Chisinau, 2000. Tsoukalis Loukas - Ce fel de Europa ?, Editura Bic All, Bucuresti, 2005 Urwin Derek -
Dictionar, Istorie si politicã europeanã 1945-1995, Institul European, Iasi, 2000. Vass Andreea -
Protectionismul European. Implicatii asupra Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, 2004. Vese Vasile; Ivan
Adrian - Tratatul de la Nisa, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001. Voicu Marin - Drept comunitar. Teorie si
jurisprudentã, Editura Ex Ponto, Constanta, 2002. Voicu Marin - Politicile comunitare in Constitutia Uniunii
Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005. Voiculescu Nicolae - Drept si institutii sociale internationale,
Editura Pan-Publishing House, Bucuresti, 1997. Voiculescu Nicolae - Drept comunitar al muncii, Editura
Rosetti, Bucuresti, 2005. Wallace Helen; Wallace William - Procesul politic in Uniunea Europeana, Editura
ARC, Chisinau, 2004. Zlatescu Irina Maria; Demetrescu Radu C. - Drept institutional european, Ed. Olimp,
Bucuresti, 1999. Zlatescu Irina Maria; Demetrescu Radu C. - Drept institutional european si politici
comunitare, Editura "Calistrat Hogas", Bucuresti, 2001. Zlatescu Irina Moroianu; DemetrescuRadu C. -
Prolegomene la un drept institutional comunitar, Editura Economica, Bucuresti, 2003. Zorgbibe Charles -
Constructia europeana. Trecut, prezent, viitor, Ed. Trei, Bucuresti, 1998. Revista romana de drept
comunitar, 1/2003, septembrie-octombrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003. Revista romana de drept
comunitar, 2/2003, noiembrie-decembrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003. Revista romana de drept
comunitar, 1/2004, ianuarie-martie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar,
2/2004, aprilie-iunie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 3/2004, iulie-
septembrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 4/2004, octombrie-
decembrie, Editura Rosetti, Bucuresti, 2004. Revista romana de drept comunitar, 1/2005, ianuarie-martie,
Editura Rosetti, Bucuresti, 2005. Revista romana de drept comunitar, 2/2005, aprilie-iunie, Editura Rosetti,
Bucuresti, 2005

77
www.europa.eu.int - www.infoeuropa.ro - www.euractiv.com

78