Sunteți pe pagina 1din 3

METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Profesor Irina Elena Petcu


Şcoala Gimnazială Nr.5 Bucureşti

Cercetarea ştiinţifică reprezintă un “ansamblu de activităţi şi rezultatul


acestora, desfăşurate cu intenţie, deliberat, în mod sistematic şi ordonat pentru
acumularea şi prelucrarea de date – informaţii – într-un anumit domeniu al realităţii şi
pentru utilizarea concluziilor în vederea realizării unui progres în cunoaşterea şi
practica acestui domeniu.”
Experimentul este cea mai riguroasă metodă de testare a unei ipoteze.
”Experimentul verifică o relaţie presupusă (în ipoteza) între 2 fenomene, prin
provocarea şi controlul acestora de către experimentator.”

Premisele cercetării
 Subiecţii participă la pregătire cu 100% din potenţial;
 Pe perioada experimentului rata naturală de progres se păstrează;
 Sportivii testaţi sunt reprezentativi pentru categoria în care evoluează;
 Grupa înregistrată este omogenă din punct de vedere statistic;
 Antrenorii care au dirijat procesul instructiv şi-au dus la îndeplinire sarcinile
primite.

Sarcinile cercetării
 studierea materialului bibliografic;
 alegerea subiecţilor experimentului
 stabilirea metodelor de evaluare;
 efectuarea testării iniţiale;
 aplicarea mijloacelor raţionalizate şi standardizate;
 efectuarea testării finale;
 interpretarea rezultatelor;
 elaborarea concluziilor.

În vedera realizării studiului privind creşterea eficienţei jocului jucătorilor se


pot utiliza următoarele metode şi tehnici de cercetare:
 Metoda studiului bibliografic - această metodă constă în studierea
sistematică a cărţilor, revistelor, publicaţiilor şi broşurilor de specialitate. Prin analiza
celor citite se extrag idei ce se vor memora şi prelucra mental. Sursele bibliografice
trebuie studiate cu atenţie, unele paragrafe din publicaţii trebuie corelate cu altele,
această metodă generând o activitate intelectuală intensă şi complexă, obligând pe cel
care utilizează să facă legături şi să înţeleagă esenţa conţinutului din materialele
studiate astfel generând propriile constatări.
 Metoda observaţiei - această metodă este folosită în procesul de antrenament,
în jocurile de verificare şi oficiale. Observaţia pedagogică trebuie să se desfăşoare
după un plan în care să fie precizate: scopul, locul, durata, colectivul de lucru, ce
anume trebuie observat. Observaţia trebuie să fie obiectivă, continuă şi sistematică,
datele obţinute se înregistrează, se clarifică, se prelucrează şi se formează concluzii.
 Metoda experimentului - experimentul este un complex de operaţii care
pornesc de la o formă de concret pentru a obţine prin observaţie concretul logic.
Experimentul pedagogic impune reflectarea unor condiţii cum ar fi:
- cercetarea să fie efectuată pe un număr suficient de subiecţi;
- realitatea în care se desfăşoară experimentul să fie complexă.
- să fie studiate şi aplicate problemele şi metodele moderne;
- să fie descoperite cauzele;
- să fie concretizat specificul experienţei şcolare.
 Metoda grafică - pentru a avea o imagine cât mai clară asupra fenomenului
studiat se realizează reprezentarea grafică prin:
- cronograme, prin care se exemplifică evoluţia rezultatelor în perioada studiată,
progresul sau regresul realizat de subiecţi;
- poligonul de frecvenţă, cu ajutorul căruia se poate expertiza dispersia valorilor finale,
pe grafice, delimitându-se valoarea medie ;
- grafice sintetizatoare pentru progres, cu ajutorul cărora se exemplifică progresul la
fiecare categorie de probe
 Metode statico – matematice - metoda statistico-matematică se face
calculând principalii parametrii de tendinţă şi dispersie.
Matematizarea este etapa de construcţie a teoriilor ştiinţifice ce presupune
utilizarea conceptelor matematice în formularea ipotezelor şi a procedurilor de
deducţie pentru derivarea consecinţelor. Teoriile supuse matematizării presupune un
înalt nivel de elaborare teoretică, care să le permită utilizare simbolurilor moderne şi
structurilor matematice.
1. Epuran, M., Metodologia cercetării activităţilor corporale, Bucureşti, Editura
FEST, 2005;
2. Niculescu, M., Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport,
Bucureşti, Editura A.N.E.F.S., 2002;

S-ar putea să vă placă și