Sunteți pe pagina 1din 13

EDUCATIA FIZIC IN INVTMANTUL PRIMAR Prezentarea ciclului de invatamant Locul educatiei fizice in planul de invatamant Obiectivele si continutul educatiei

fizice Elementele de tehnologie didactica Formele de organizare a instruiri

3.1. Prezentarea ciclului de invatamant Invatamantul primar reprezinta prima veriga obligatorie a sistemului nostru de invatamant si este destinat copiilor cu varsta cuprinsa intre 6/7 si 11 ani, organizati in clasele I - IV. Disciplinele din planul de invatamant sunt predate, in majoritatea lor, de catre cadre didactice absolvente ale liceelor cu profil pedagogic. Limbile straine (la clasele II - IV) si religia sunt predate de profesori de specialitate. Educatia fizica este predata de profesori numai in unele scoli, pentru completarea normei, cu conditia ca invatatoarele sa nu coboare, ca norma saptamanala, sub 18 ore. Studentii de la profilul educatiei fizice primesc informatii generale despre continutul si metodologia acestei discipline la nivelul invatamantului primar din urmatoarele considerente: a) In calitate de profesori, pot preda, cu exceptiile mentionate, educatia fizica

incepand de la clasa I. b) Trebuie sa cunoasca continutul si metodologia de instruire a educatiei fizice in

ciclul primar, pentru ca prestatia sa la ciclul gimnazial sa fie o continuare fireasca a ceea ce se realizeaza in clasele I - IV. c) Profesorul de educatie fizica trebuie sa isi asume responsabilitati privind modul in care se desfasoara activitatea de educatie fizica si sport la clasele I - IV, cel putin in unitatea scolara unde este titular. 3.2. Locul educatiei fizice in planul de invatamant In planul - cadru de invatamant, pentru disciplina educatie fizica este prevazut un volum de 2 - 3 ore pe saptamana, la fiecare dintre clasele ciclului primar. Activitatea se desfasoara conform prevederilor unei programe de specialitate. Daca se acorda numarul maxim de ore pe saptamana (3), atunci trebuie indeplinite obiectivele de referinta si continuturile marcate cu asterisc in programa de educatie fizica. In aceste conditii, nu se vor mai desfasura alte discipline optionale. Cand in orar sunt alocate 2 lectii educatiei fizice, invatatorul poate opta pentru o a treia, ca disciplina sportiva optionala. Importanta educatiei fizice este data de faptul ca este disciplina care asigura echilibrul dintre efortul intelectual si cel fizic, intre sedentarism si activitatea dinamica, raspunzand nervilor de miscare ale

fiecarui copil. In acelasi timp, contribuie la succesul activitatii scolare, prin faptul ca actioneaza asupra componentelor psihomotricitatii, multiplu solicitate in activitatea de la celelalte discipline din planul de invatamant. Argumentele care sustin afirmatia anterioara sunt concluziile rezultate din numeroase studii ce au scos in evidenta faptul ca: 1. Un copil cu o schema corporala slab definita, prezinta si un grad scazut de coordonare. Pe planul activitatilor scolare, se inregistreaza deficiente la nivelul scrisului, al ritmului citirii. 2. Retardul in precizarea lateralitatii creeaza copilului si probleme legate de orientarea spatiala. Aceste probleme sunt ilustrate de incapacitatea de a percepe diferenta dreapta - stanga, dificultati de organizare a scrisului si a textelor in pagina, etc. 3. Perceptia spatiala deficitara reflectata de neprecizarea partilor dreapta - stanga, va fi insotita si de disgrafii, ilustrate de confundarea unor litere cum ar fi: b - d, p - q. Atunci cand se confunda sus - jos, in planul scrierii vor apare dificultati legate de scrierea unor litere p - d, n - u sau a unor cifre ; 6 - 9. 4. Dificultatile de orientare spatiala si temporala (ilustrate de greseli in raportul inainte - dupa) vor angrena si probleme de citire a unor cuvinte asemanatoare ca forma (rame - mare) sau de reconstruire a unor fraze, atunci cand se precizeaza cuvintele componente. De asemenea, pot apare esecuri la matematica, prin nelimitarea notiunilor de rand si coloana sau a formelor geometrice. 3.3. Obiectivele educatiei fizice In conditiile in care ciclul primar de invatamant, intersecteaza ciclurile curriculare al achizitiilor fundamentale si de dezvoltare, educatiei fizice ii revine sarcina de a contribui prin mijloace specifice la realizarea urmatoarelor obiective cadru (cf. Programei de educatie fizica si sport pentru invatamantul primar): 1. Mentinerea starii optime de sanatate si cresterea capacitatii de adaptare la factorii de mediu. 2. Influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului si dezvoltarea calitatilor motrice de baza. 3. Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de baza si specifice unor ramuri de sport. 4. Practicarea independenta a exercitiilor fizice si a diferitelor sporturi. 5. Manifestarea echilibrata a spiritului de echipa si de intrecere in functie de un sistem de reguli acceptat. Fiecare obiectiv cadru va fi abordat la nivelul claselor prin intermediul obiectivelor de referinta. De exemplu, in concordanta cu primul obiectiv cadru, elevii vor dobandi cunostinte cu ajutorul carora sa identifice principalii factori care asigura mentinerea starii de sanatate, sa cunoasca reguli de igiena personala si colectiva, etc. In sensul obiectivului cadru doi, elevii vor dobandi cunostinte, capacitati si atitudini pe baza carora sa isi mentina o atitudine corporala corecta, sa cunoasca valorile optime ale indicilor somatici si functionali pentru varsta lor, sa cunoasca si sa execute exercitii de influentare selectiva a aparatului locomotor etc. Tema pentru studiu individual Studiati programa de educatie fizica pentru ciclul primar si identificati obiectivele de referinta derivate din cele cadru, pentru fiecare clasa in parte. Formulati noi

obiective de referinta. Instruirea elevilor se poate proiecta si in functie de ciclul curricular pe care il parcurg elevii. Pentru ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (cls. I - II), atentia invatatoarei se va orienta catre: - pentru domeniul motor, insusirea deprinderilor motrice de baza: locomotorii, nelocomotorii si de manipulare. - sa se deplaseze cu spatele - sa schimbe rapid directia de deplasare fara sa se impiedice - sa prinda cu doua maini o minge aruncata de la o distanta convenabila - sa identifice miscari diferite (locomotorii, nelocomotorii, de manipulare) si sa se foloseasca adecvat - pentru domeniul cognitiv - sa identifice si sa utilizeze concepte legate de miscare in situatii diferite (notiunile legate de spatiu, viteza, forta). - sa inteleaga si sa aplice concepte legate de efortul fizic si masurile de proiectie ce se impun in cadrul lectiilor de educatie fizica - pentru domeniul afectiv - sa identifice comportamentele adecvate lectiei de educatie fizica - sa accepte reusitele si esecurile inregistrate in diferitele situatii de instruire specifice educatiei fizice Pentru debutul ciclului curricular de aprofundare, clasele III - IV, profesorul isi va propune: - pentru domeniul motor, stapanirea tuturor deprinderilor de baza si utilitar aplicative; - sa execute combinatii de miscari de baza (alergare cu prindere sau evitare de obiecte) - sa fie capabili sa execute efort continuu pe o durata determinata de timp - pentru domeniul cognitiv - sa inteleaga si sa respecte regulile de joc - sa descrie efectele practicarii exercitiilor fizice - sa creeze exercitii de influentare selectiva - sa poata masura frecventa cardiaca si sa ii inteleaga semnificatia - pentru domeniul afectiv - social - sa identifice tipurile de exercitii care le aduc safisfactie - sa identifice si sa accepte diferentele dintre copii.

3.4. Elemente de tehnologie didactica Pentru realizarea obiectivelor prezentate anterior cadrul didactic trebuie sa aiba in vedere cele mai eficiente procedee metodice si mijloace de instruire, care, particularitatilor de crestere si dezvoltare ale copiilor, sa asigure intr- adevar contributia educatiei fizice la realizarea finalitatilor invatamantului primar. Astfel, pentru mentinerea starii optime de sanatate si cresterea capacitatii de adaptare la factorii de mediu, cadrul didactic trebuie sa actioneze sistematic pe parcursul tuturor lectiilor de educatie fizica, chiar daca nu isi va stabili teme distincte de lectie. Observatiile, discutiile portabil cu copiii, mijloacele pe care le va folosi (planse, filme), vor contribui la: - asimilarea unor cunostinte legate de regimul de viata rational - durata somnului, regimul alimentar; - asimilarea regulilor de igiena personala (in conditiile practicarii exercitiilor fizice) - adecvarea echipamentului la conditiile meteorologice, curatarea si intretinerea acestuia, spalarea mainilor (dupa lectie) si a intregului corp; - asimilarea regulilor de igiena colectiva - aerisirea spatiilor destinate desfasurarii lectiilor, verificarea integritatii materialelor didactice si curatarea acestora, dupa caz; - insusirea normelor de protectie a integritatii corporale pe durata practicarii exercitiilor fizice, in vederea evitarii accidentelor sau altor incidente, atat pe parcursul lectiei cat si a altor forme de practicare a exercitiilor fizice; - desfasurarea lectiilor,cu precadere, in aer liber, in conditii de microclimat favorabil, inclusiv pe perioada iernii. Pentru influentarea evolutiei corecte si armonioase a organismului se va actiona sistematic in cadrul verigii "influentarea selectiva a aparatului locomotor", dar si a celorlalte momente ale lectiei, ori de cate ori cadrul didactic consideraa necesar (de exemplu, in veriga de revenire a organismului dupa efort, in cazul exercitiilor de gimnastica pentru compensarea anumitor pozitii ale trunchiului, etc.). In functie de obiectivele de referinta care sunt urmarite, se poate actiona prin urmatoarele metode si mijloace: care sa cuprinda indicii morfologici si functionali corespunzatori varstei copiilor;

- prezentarea unor planse care sa evidentieze modele de tinuta corporala corecta, dar si deficientele fizice care pot apare ( de exemplu, ale coloanei vertebrale, care se pot instala in urma adoptarii pozitiilor incorecte in banca si lipsei controlului voluntar); - masurarea frecventei cardiace si a celei respiratorii si explicarea semnificatiei acestora in diferite momente ale lectiei; - masurarea inaltimii si greutatii proprii si consemnarea acestor valori, alaturi de indicii functionali, intr-un caiet, pentru a constientiza copii asupra evolutiei acestora; - initierea unor discutii cu parintii, cu scopul de a-i avertiza asupra posibilelor deficiente fizice ale copiilor si de a-i constientiza asupra importantei participarii copiilor la programe de kineoterapie, atunci cand este cazul. Principala metoda practica de instruire se refera la exersarea complexelor de influentarea selectiva a aparatului locomotor. Acestora li se aloca intre 7 - 10 minute, in fiecare lectie, in functie de nivelul de insusire a exercitiilor de catre copii. Descrierea exercitiilor, ordinea si numarul acestora, precum si dozarea se stabilesc conform regulilor oferite de gimnastica de baza[1]. Predarea acestor continuturi se realizeaza prin metode verbal - intuitive[2], care sa sprijine efortul copiilor de a memora complexele de exercitii. Se recomanda ca, odata insusite, complexele sa fie exersate de copii, in mod autonom, de-a

lungul a 10 - 12 lectii sau a unui semestru. In acest fel, ele vor putea fi folosite si in contextul practicarii independente a exercitiilor fizice. Prezentarea scopului acestor exercitii, a grupelor musculare implicate in efectuarea lor si a efectului, mai ales, are ca efect constientizarea elevilor asupra importantei practicarii exercitiilor de influentare selectiva. In procesul de insusire a actelor si actiunilor motrice un rol important, mai ales la acest ciclu de invatamant, il au reglatorii metodici, care determina localizarea corecta a exercitiilor folosite (diferite obiecte portative). Insotirea acestor complexe de un fond muzical adecvat contribuie la cresterea atractivitatii acestei situatii de instruire, dar si a lectiei, in general, prin crearea unui climat pozitiv. In vederea dezvoltarii calitatilor motrice de baza a copiilor de aceasta varsta, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte: - durata situatiilor de instruire destinate calitatilor motrice poate fi cuprinsa intre 10 si 20 de minute, in functie de calitatea abordata; - pentru dezvoltarea vitezei de deplasare se vor folosi alergari pe distante cuprinse intre 15 si 30 m; acestei forme de manifestare a vitezei, dar si celei de executie si de reactie li se va acorda o atentie deosebita; - pentru dezvoltarea capacitatilor coordonative se vor folosi structuri motrice variate, folosind toate procedeele metodice cunoscute; - dezvoltarea fortei se realizeaza cu ajutorul procedeului metodic al eforturilor izotonice, intense si rapide (in care se repeta actiuni motrice simple, 3 - 4 serii 8 - 10 repetari, precum si cu circuitul (pentru clasele a III-a si a IV-a), alcatuit din 3 - 4 statii si executat contratimp, 20", cu pauza de 40"; - pentru dezvoltarea rezistentei se vor folosi procedeul metodic al eforturilor uniforme si repetate, cu durata cuprinsa intre 3 si 5 minute; nu se recomanda la aceasta varsta procedeul eforturilor variabile, datorita slabei capacitati de adaptare a aparatului cardio - vascular. In vederea stabilirii intervalului de intensitate a efortului se recomanda sa se utilizeze formula: [220 pulsatii/min-varsta copilului 60% - 220 pulsatii/min-varsta copilului 80%][3] De exemplu, pentru un copil de 10 ani, intervalul de intensitate a efortului ( zona tinta) trebuie sa fie intre 210 60/100 = 126 pulsatii/min si 210 80/100 = 168 pulsatii/min. Una dintre cele mai importante probleme legate de efortul in lectia de educatie fizica este acela legat de durata exercitiilor fizice. Mentinerea frecventei cardiace in zona tinta de efort trebuie sa fie de circa 20 - 30 minute, astfel incat sa se inregistreze modificari semnificative la nivelul sistemului cardiovascular. Aceasta perioada de timp poarta denumirea de "perioada stimul". Se recomanda ca perioada de incalzire si de revenire dupa efort sa fie de circa 5 - 10 minute. Ca frecventa a administrarii stimulilor (exercitiilor fizice) pentru dezvoltarea capacitatii de efort aerob se recomanda participarea la 3 lectii pe saptamana, cu o zi pauza intre ele. (Siedentop, 1980; Gallahue, 1986; Dauer, Pangrazzi, 1990). Extinderea fondului propriu de deprinderi motrice de baza si specifice unor ramuri de sport constituie un obiectiv deosebit de complex, prin prisma cunostintelor pe care le solicita din partea cadrului didactic.

Aceasta complexitate este data de necesitatea cunoasterii tehnicii ramurilor de sport, a etapelor formarii deprinderilor motrice, precum si a metodelor de instruire adecvate. La aceasta varsta se pune un accent deosebit pe formarea si consolidarea deprinderilor locomotorii mers, alergare, saritura, tarare, catarare. Acestea se constituie in teme de lectie. Se va urmari consolidarea celor de manipulare - aruncare, prindere, lansare, rostogolire. Toate acestea vor sta la baza initierii copiilor in practicarea jocurilor sportive. Ca metodologie de instruire, se va opta pentru utilizarea jocurilor de miscare pregatitoare pentru insusirea celor sportive. In acelasi timp, copiii isi vor insusi (confrom programei) unele probe atletice (alergare de viteza, saritura in lungime prin procedeul ghemuit, aruncarea mingii de oina de pe loc), precum si elemente de gimnastica acrobatica (rulari, rostogoliri, elemente de echilibru). Tema pentru studiu individual Consultati programa scolara si retineti principalele deprinderi motrice specifice ramurilor de sport, propuse pentru a fi predate la o clasa de ciclu primar. Practicarea independenta a exercitiilor fizice si a diferitelor ramuri de sport reprezinta un obiectiv ambitios al educatiei fizice, care va fi regasit si la nivelul ciclurilor de invatamant superioare. In vederea realizarii lui, cadrul didactic poate folosi urmatoarele strategii: - acordarea unor sarcini de prezentare a anumitor exercitii fizice de catre elevi, in timpul lectiei; - memorarea complexelor de influentare selectiva; - insusirea regulilor de desfasurare a jocurilor de miscare si a celor sportive; - acordarea temelor pentru acasa care sa vizeze dezvoltarea calitatilor motrice, dezvoltarea fizica armonioasaa, urmarirea unor evenimente sportive, etc. In primele incercari de indicare a temelor pentru acasa se va tine seama de slaba capacitate de autocontrol pe care o au elevii de aceasta varsta. De aceea, la inceput se vor da elemente foarte simple invatate in prealabil in lectia de educatie fizica. Cu timpul, pe masura imbogatirii experientei si a insusirii unor tehnici de munca independenta, la clasele a III-a si a IV-a se pot da ca teme pentru acasa si exercitii pentru dezvoltarea calitatilor motrice sau complexe de exercitii pentru prevenirea sau corectarea unor atitudini sau deficiente fizice. Aceste teme pentru acasa se prezinta doar in ultima veriga a lectiei. Ele trebuie sa fie verificate, in mod neceasr, pe parcursul viitoarelor activitati, pentru a fi stimulata efectuarea lor. Manifestarea echilibrata a spiritului de echipa si de intrecere in functie de un sistem de reguli acceptat se constituie ca un obiectiv de ordin socio-afectiv, cu o importanta deosebita in procesul de dezvoltare a personalitatii micului scolar. Elevul trebuie obisnuit cu situatiile de intrecere, cu respectarea regulilor de joc, precum si a celorlalte exigente impuse de organizarea practicarii exercitiilor fizice (de exemplu, includerea in echipe si colaborarea cu diferiti colegi, nu numai cu cei preferati). Pentru realizarea acestui obiectiv, invatatoarea are la dispozitie diferite metode si mijloace: - desemnarea, prin rotatie, a elevului care arbitreaza intrecerile (de obicei, cei scutiti de efort in lectia respectiva); - memorarea regulilor de joc si prezentarea, prin sondaj, a acestora inainte de inceperea jocului;

- incurajarea copiilor in sensul stabilirii unor variante de jocuri, cu reguli stabilite chiar de ei; - explicarea conceptului de fair-play si discutarea situatiilor in care trebuie sa se manifeste aceasta atitudine, etc. 3.5. Forme de organizare a instruirii Pentru realizarea obiectivelor de instruire, educatia fizica din invatamantul primar dispune de o serie de forme de practicare a exercitiilor fizice. 3.5.1. Lectia de educatie fizica Lectia de educatie fizica, atat cea din trunchiul comun, cat si cea din curriculum la decizia scolii, ramane forma organizatorica de baza a practicarii exercitiilor fizice. Ca tipologie, predomina lectiile de invatare si cele de consolidare a deprinderilor motrice de baza, dar pot fi intalnite si lectiile mixte/combinate, cu teme atat din deprinderi, cat si din calitati motrice (sau din componente ale psihomotricitatii). Structura lectiei este asemanatoare cu cea de la celelalte cicluri de invatamant.Ca o constanta a acesteia, pentru ciclul primar, se remarca veriga ( situatia de instruire) de influentare selectiva a aparatului locomotor. Durata verigilor lectiei este variabila de la o clasa la alta si pe parcursul aceluiasi an scolar. La inceputul anului scolar si in special la clasa I, organizarea colectivului de elevi depaseste frecvent 5 minute, ajungand chiar la 8 - 10 minute. In vederea motivarii elevilor pentru implicare activa in lectie si pentru crearea unui climat adecvat instruirii se recomanda anuntarea temelor lectiei in chiar prima veriga, indiferent de clasa. La clasele I si a II-a acestea se vor anunta si in momentul in care se trece la realizarea lor. In veriga pregatirea organismului pentru efort ponderea mijloacelor prin care se realizeaza este data de exercitiile din scoala mersului si alergarii, jocurile de miscare si o parte din exercitiile de front si formatii. Se pot alcatui si pentru aceasta situatie de instruire programe cu continut stabil, care sa fie exersate pe anumite perioade, in corelatie cu temele de lectie propuse. Pentru veriga a III-a, cea de influentare selectiva a aparatului locomotor, se recomanda in special exercitii individuale libere, bine localizate la nivelul segmentelor corpului. Nu sunt recomandate exercitiile in perechi. Pe timp racoros, se pot executa exercitii de influentare selectiva pe fondul variantelor de deplasare. Continutul acestei verigi poate fi reprezentat si de complexe de gimnastica aerobica. Se poate lucra diferentiat pentru fete, baieti, sau microgrupuri,atunci cand se exerseaza pentru corectarea unor atitudini deficiente. Pentru verigile tematice, alaturi de calitati motrice si deprinderi si priceperi motrice, pot fi prevazute ca teme de lectie componente ale capacitatii de organizare (intoarcerile de pe loc, formatiile de deplasare), elemente din scoala alergarii, sariturii. Pentru consolidarea deprinderilor motrice, precum si pentru dezvoltarea calitatilor motrice, principala metoda de instruire o reprezinta jocul, care corespunde cerintelor didacticii moderne privitoare la activizarea elevilor si la problematizarea procesului instructiv - educativ. Pentru unele lectii, jocurile de miscare/dinamice se pot constitui in teme. Dupa invatarea regulilor de desfasurare si a sarcinilor motrice specifice, jocurile devin mijloace eficiente de rezolvare a altor teme si obiecte de instruire. Dintre procedeele de organizare a exersarii elevilor cu deosebita eficienta, mai ales la acest ciclu de invatamant, este cel frontal. In aceasta situatie se lucreaza simultan cu intreaga clasa de elevi sub supravegherea cadrului didactic. La clasele a III-a si a IV-a, pentru unele exercitii, se poate face exersarea si pe grupe. Cand in orar sunt alocate 2 lectii educatiei fizice, invatatorul poate opta pentru o a treia, ca disciplina sportiva optionala.

Ora optionala la aria curriculara Educatie fizica si sport, poate avea urmatorul statut: - optional ca disciplina noua, cu continut neprevazut de programa - pentru care copii si-au manifestat insa optiunea, exista conditii materiale, iar cadrul didactic dispune de cunostintele necesare predarii respectivei ramuri de sport, al carei continut si particularitati trebuie sa corespunda particularitatilor de crestere si dezvoltare a copiilor din clasele I - IV. Ramura de sport poate fi predata si in echipa cu un specialist, iar optiunea poate viza gimnastica ritmica, artistica, tenis, badminton, patinaj artistic, etc. In aceasta situatie, se va elabora o programa, cu obiective de referinta si continuturi specifice, precum si cerintele privind evaluare. In catalog va fi rezervata o rubrica separata de cea a educatiei fizice. - optional integrat - in care pot fi incluse domenii integratoare - euritmie, balet, pantomima, dans clasic sau modern. Si in aceasta situatie se va elabora o programa si sistemul de cerinte de evaluare. Frecventa si calificativele vor fi consemnate intr-o rubrica speciala din catalog. Precizari metodico-organizatorice privind desfasurarea lectiei de educatie fizica in conditii speciale[4] Lectia desfasurata in aer liber, pe timp friguros. Incepand cu invatamantul primar unul dintre cele mai importante obiective ale educatiei fizice vizeaza mentinerea si intarirea starii de sanatate a organismului copiilor, de diferite varste. Metodologia de realizare a acestui obiectiv presupune desfasurarea lectiilor de educatie fizica in mediu natural si valorificarea in acest fel a factorilor de calire ai organismului. Aceasta maniera de abordare a lectiei de educatie fizica este valabila inclusiv pe durata sezonului rece, cu conditia respectarii unor reguli metodico-organizatorice. Date fiind modificarile de natura fiziologica ce se pot manifesta in timpul efortului fizic desfasurat pe timp friguros, profesorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte (E. Firea, 1983; Bar-Or, 1987; Gh. Carstea, 2000): - temperatura aerului sa nu scada sub - 5;; - umiditatea aerului sa fie intre 35 - 65 %; - sa nu se inregistreze precipitatii, vant puternic, nebulozitate, fenomene de poluare atmosferica. Lectia desfasurata pe timp friguros, in aer liber, impune, de asemenea, respectarea unor reguli privind organizarea si desfasurarea ei, astfel: - organizarea colectivului de elevi, precum si concluziile asupra modului de desfasurare a lectiei se vor desfasura in interior (vestiar, culoar), pentru a nu tine copiii in frig; - pregatirea organismului pentru efort se va realiza impreuna cu influentarea selectiva a aparatului locomotor, exercitiile specifice acestei situatii de instruire executandu-se din deplasare; se va avea in vedere alternarea exercitiilor cu intensitate medie cu cele cu intensitate mica, astfel incat sa se realizeze o solicitare rationala a organismului elevilor; - in aceste conditii se pot stabili teme din calitati motrice (lectii de pregatire fizica), precum si din deprinderile motrice, cu conditia ca acestea sa se afle in faza de consolidare sau perfectionare (in felul acesta va creste densitatea motrica a lectiei, respectiv timpul efectiv de lucru al elevilor). Mentiuni aparte trebuie realizate in legatura cu echipamentul copiilor, care trebuie sa fie calduros, fara a fi foarte gros. De asemenea, se recomanda ca incaltamintea sa nu fie de panza, pentru a nu se uda usor. Copiii vor fi instruiti sa inspire pe nas si sa expire pe gura, pentru a evita aparitia ulterioara a unor raceli.

Se stie ca inspiratia nazala modifica temperatura si calitatea aerului, pe care le face optime accesului in celelalte etaje ale aparatului respirator. Lectia desfasurata in interior, in spatii improvizate. Chiar daca la ora actuala unele unitati de invatamant dispun de spatii adecvate desfasurarii lectiilor de educatie fizica, in interior, raman numeroase cazurile in care activitatea pe timp friguros se desfasoara in spatii improvizate, incluzand aici: culoarele scolii si chiar spatiul clasei. Si in aceste conditii profesorul trebuie sa aiba in vedere unele aspecte metodico- organizatorice (E. Firea, 1983; Gh. Carstea, 2000). Atunci cand lectia se desfasoara pe culoar, se va avea in vedere ca acesta sa nu fie cel care permite accesul copiilor in salile de clasa si sa fie amplasat la parter, astfel incat sa nu fie perturbata activitatea celorlalte discipline. Curatarea podelei sa se realizeze in timpul pauzei, astfel incat sa se acorde timpul necesar uscarii si sa fie evitata in acest fel alunecarea elevilor. O atentie deosebita se va acorda formatiilor de lucru si amplasarii acestora in spatiul disponibil, astfel incat sa se respecte cerintele metodice legate de alcatuirea acestora si evitarii accidentarilor. Temele de lectie pot viza toate componentele tematice, cu o abordare selectiva a continuturilor, impusa de conditiile materiale concrete. O atentie deosebita se va acorda jocurilor de miscare alese. Se recomanda utilizarea celor care nu presupun manipulare de obiecte, pentru a evita incidentele (spargerea geamurilor, de exemplu). In cazul temelor din gimnastica acrobatica se vor lua masuri de amplasare optima a aparatelor si celorlalte materiale didactice fata de zidurile holului, de calorifere sau de alte obiecte. Pentru sariturile cu sprijin se va asigura o zona de aterizare mai inalta, rezultata din suprapunerea mai multor saltele, asfel incat sa se evite accidentarile. Atunci cand lectia de educatie fizica se desfasoara chiar in sala de clasa, profesorul va avea in vedere urmatoarele aspecte: - clasa sa fie amplasata la parter (din aceleasi considerente legate de nerespectarea activitatii de la alte discipline); - aerisirea si curatarea clasei; - evitarea folosirii mobilierului clasei pentru desfasurarea exercitiilor. In aceste conditii retinem ca accentul va fi pus pe exercitiile de influentare selectiva, desfasurate intre banci. Daca mobilierul poate fi deplasat, atunci spatiul creat in acest fel ofera posibilitatea abordarii unor continuri destinate dezvoltarii preciziei, coordonarii segmentare, echilibrului, fortei. O atentie deosebita va fi acordata masurilor de igiena colectiva ce vor fi luate dupa desfasurarea lectiei: aerisirea clasei, rearanjarea bancilor, stergerea prafului de pe mobilier si, daca este posibil, stergerea podelei. Tema pentru studiu individual Studiati cartile cu jocuri de miscare din bibliografia cursului. Identificati acele continuturi posibil a fi abordate in lectiile desfasurate in conditii speciale. 3.5.2. Gimnastica zilnica Se desfasoara simultan cu toti elevii din clasele I - IV, fie la inceputul zilei de scoala, fie in pauza/recreatia mare. Gimnastica zilnica se recomanda a fi efectuata mai ales in aer liber.

Este condusa de un profesor de educatie fizica, instructori - elevi din ciclul gimnazial sau de profesorul de "serviciu" pe scoala. Consta din cinci - sase exercitii individuale libere de dezvoltare fizica, simple si cunoscute de elevi. Aceste exercitii se efectueaza numai din pozitia stand si unele derivate ale acesteia. In selectionarea exercitiilor trebuie avut in vedere faptul ca elevii le executa intr-un echipament nespecific pentru educatia fizica. 3.5.3. Momentul de educatie fizica Se desfasoara pe parcursul activitatilor didactice care solicita intens organismul scolarilor mici, prin concentrare nervoasa mare si efort cu precadere static (caligrafie, desen si alte discipline de cultura generala), care favorizeaza instalarea oboselii. Datorita acesteia, elevii nu se mai pot concentra, isi pierd interesul pentru activitatea didactica respectiva, devin apatici sau nelinistiti. In astfel de momente, cadrul didactic, trebuie sa intrerupa activitatea respectiva si sa recomande efectuarea a doua - trei exercitii fizice simple, in banci sau in spatiile dintre acestea. Vor fi folosite exercitii de intindere a coloanei vertebrale, de extensii ale trunchiului cu ridicari de brate, rasuciri sau indoiri de trunchi, ridicari in picioare si "asezari" in banci, etc. Toate exercitiile se efectueaza in ritm vioi. In lectiile de invatare a scrisului pot fi folosite exercitii pentru brate, maini si degete: inchiderea si deschiderea pumnilor cu intinderea fortata a degetelor, presiunea mainii (de scris) pe banca, scuturarea mainii de scris, etc. 3.5.4. Activitatile motrice in regim extracurricular

Sunt reprezentate de ansamblurile sportive si de activitatile motrice de timp liber, turistice - de tipul excursiilor, drumetiilor, etc. Activitatile sportive, cu caracter competitional sau necompetitionale, se desfasoara in timpul liber al elevilor, in concordanta cu preferintele ale acestora si dorinta acestora de a practica anumite ramuri de sport. Pentru a incuraja participarea scolarilor mici la competitiile sportive, inspectoratele scolare organizeaza astfel de manifestari, la nivel de municipiu, judet pentru diferite ramuri de sport (handbal, fotbal, gimnastica aerobica) si la aceasta categorie de varsta. 3.6. Specificul evaluarii in invatamantul primar Sistemul National Scolar de Evaluare la educatie fizica si sport (SNSEEFS) prevede pentru invatamantul primar acordarea a minimum trei calificative pe semestru provenite din sustinerea probelor la: viteza de deplasare, rezistenta, forta, complex de dezvoltare fizica armonioasa, indemanare, gimnastica aerobica, joc sportiv. Asa cum se poate constata, probele de control nu pot aprecia nivelul de indeplinire a tuturor obiectivelor cadru si de referinta prevazute de programa. De retinut! In invatamantul primar se acorda calificative: foarte bine, bine, suficient, insuficient. Notele sunt introduse incepand cu clasa a V-a. De asemenea, retinem mentiunea de acordare a calificativului "excelent" copiilor care obtin calificativul "foarte bine" la sfarsitul anului scolar, sunt inscrisi la un club sportiv, reprezinta scoala in intreceri sportive si obtin diferite distinctii in anul scolar respectiv. In vederea aplicarii sistemului de evaluare, invatatorul va trebui:

- sa selecteze din cadrul SNSEFS capacitatile ce vor fi evaluate, in functie de temele de lectie (unitatile de invatare) abordate; - sa stabileasca oferta de instrumente de evaluarea (probe de probe) pe care o va prezenta elevilor; stabilirea mai multor probe pentru aceeasi capacitate si utilizarea lor in lectii ca si mijloace de instruire, va permite elevilor sa le aleaga sustinerea probelor care sa corespunda cel mai bine posibilitatilor morfofunctionale si motrice; - sa stabileasca pentru fiecare proba scala de evaluare, cu performantele corespunzatoare acordarii calificativelor bine si foarte bine; - sa stabileasca continutul concret si criteriile de evaluare la probele care nu sunt insotite de precizari privind baremurile minimale, (de exemlpu, la cls. I - II, pentru proba de alergare pe 25 m, complexul de dezvoltare fizica armonioasa, elementele acrobatice izolate, procedee tehnice izolate din jocul sportiv); - sa stabileasca probe si criterii de evaluare pentru alte categorii de continuturi predate, care nu au prevazute probe in cadrul SNSEEFS (de exemplu, pentru deprinderi motrice de baza si utilitaraplicative); - sa esaloneze pe cele doua semestre probele de control; - sa informeze elevii asupra continuturilor, probelor si criteriilor de evaluare; - sa informeze elevii asupra conditiilor de obtinere a calificativului excelent. Desi actualul sistem necesita o serie de revizuiri, consideram importanta prezentarea acestuia in forma realizata pe parcursul actualului capitol in vederea familiarizarii studentilor cu prevederile acestuia si facilitarii abordarii lui in elaborarea documentelor de planificare. Lectura suplimentara Particularitati de crestere si dezvoltare ale prescolarilor[5] Perioada de varsta - specifica elevilor din clasele I - IV - se caracterizeaza prin esentiale transformari ale organismului: Pe plan somatic: Se intensifica procesul de osificare, dar exista inca mult tesut cartilaginos si risc de

deformari la factori favorizanti in acest sens. Sistemul articular se intareste spre 8 - 9 ani, dar nu suficient, prezentand aspecte de

instabilitate. Sistemul muscular ajunge la aproximativ 27.5 % din greutatea corporala. Se dezvolta si organele interne. Creierul la 7 ani are aproximativ 1200 grame,

apropiindu-se pe plan histologic de maturizare. Se incetineste procesul de crestere in inaltime. Cresterea in inaltime (aproximativ 4,5

cm pe an la baieti si 5,0 cm la fete) se face prioritar pe seama membrelor inferioare.

Greutatea corporala creste de trei - patru ori mai mult decat ceilalti indicatori

somatici. Pe plan functional: Capacitate de adaptare la efort devine din ce in ce mai buna. Aruncarea. Trebuie pus accent pe aruncarea la distanta si tinta fixa cu un brat de deasupra umarului (tip"zvarlire"), de pe loc si din mers sau alergare. Greseli frecvente: pauza prea mare intre elan si aruncarea propriu-zisa; pozitia frontala incorecta, nefolosindu-se forta de propulsie a picioarelor si bazinului; aruncarea cu bratul intins prin lateral sau cu bratul indoit, dar miscarea pornind din dreptul umarului sau chiar din fata acestuia; extensia exagerata a bratului inapoi (pe spate); rasucirea cotului in afara, etc. Saritura. Are premise, la aceasta varsta pentru a fi formata corect. Greseli frecvente de executie: slaba coordonare a lucrului bratelor; aterizare dura, fara suficienta amortizare; lipsa fortei de desprindere si - in consecinta - relizarea unui zbor cu mai mult razant; lipsa coordonarii bratelor si picioarelor in executarea pasului sarit si pasului saltat; lipsa unui ritm adecvat in alergarea de elan, etc. Asa dupa cum s-a putut constata din parcurgerea paragrafelor anterioare, perioada de varsta cuprinsa intre 6/7 si 11 ani este o perioada de importante modificari in planul cresterii si dezvoltarii copiilor. Astfel, intre 6 - 8 ani are loc o semnificativa crestere a sistemului osos si dezvoltarea masei musculare. In consecinta, copiii vor avea nevoie de timp sa se obisnuiasca cu noile dimensiuni corporale, astfel ca educatia fizica trebuie sa ii ajute pe copii sa-si controleze corpul aflat in plina perioada de crestere. In acelasi timp, capacitatea scazuta de concentrare a atentiei impune pauze relativ dese, care sa permita mentinerea copiilor "in lectie". Se va reusi acest lucru in conditiile in care jocul va fi utilizat ca principal mijloc de instruire. Dragostea copiilor pentru miscarea, de trebuie valorificata in cadrul unor lectii atractive, in care jocurile sa nu presupuna reguli numeroase si complicate (aceste caracteristici vor fi amplificate pe parcursul claselor urmatoare, cand si atentia se va ameliora). La aceasta varsta copiii sunt inca centrati pe propria persoana, de aceea se recomanda utilizarea grupurilor mici si mari pentru rezolvarea sarcinilor motrice. In acelasi timp, se va introduce rezolvarea de probleme. O importanta deosebita se va acorda lucrului independent, care desi va fi folosit va presupune o "supraveghere" deosebita din partea profesorului. Una dintre greselile care apar sunt legate de "graba"cu care copiii sunt introdusi in situatii competitive, specifice diferitelor ramuri de sport. Abordarea este considerata neadecvata pentru ca la aceasta varsta nu stapanesc deprinderile motrice, astfel incat atentia lor sa se poata indrepta asupra jocului. Progresul copiilor in domeniul cognitiv le va permite intelegerea "limbajului" miscarii, pe baza dezvoltarii schemei corporale, modificarile care apar in organism ca urmare a prestarii efortului fizic, va intelege si isi va insusi regulile de participare la lectia de educatie fizica.

Din punct de vedere afectiv - social, se apreciaza progresul pe care copiii il fac in planul cooperarii, intrajutorarii, acceptarii celui de alaturi si obisnuirea cu sentimentele de bucurie si tristete pe care le ofera participarea la educatie fizica. In clasele a III-a si a IV-a, ca urmare a incetinirii procesului de crestere in inaltime, in favoarea castigului in greutate, copiii vor fi capabili sa-si controleze mai bine miscarile. De aceea, accentul in instruire se pune pe cizelarea mecanismului de executie, in detrimentul parametrilor miscarii - viteza, forta etc. Dezvoltarea capacitatii de concentrare atentiei, permite copiilor insusirea unui numar mare de reguli de desfasurare a jocurilor de miscare. Devin capabili sa coopereze cu unul sau mai multi colegi, in cadrul grupurilor. In acest context sunt capabili sa lucreze cu ajutorul fiselor de lucru, astfel incat sa le fie stimata autonomia. Se recomanda inceperea jocurilor sportive, in variante simplificate, dat fiind faptul ca au insusite deprinderile de baza si controlul asupra miscarilor este mai bun fata de stadiul anterior. Progresele realizate in plan cognitiv le va permite copiilor sa isi insuseasca reguli mai complexe, strategii simple de joc, sa inteleaga sensul conceptului de fair - play. Pana la sfarsitul acestui ciclu de invatamnt copiii vor putea respecta deciziile date de un arbitru. De asemenea,vor putea descrie beneficiile practicarii exercitiilor fizice si vor actiona in consecinta prin participarea regulata la lectiile de educatie fizica. Pe plan afectiv - social, se remarca o toleranta crescuta a copiilor fata de colegii mai putin abili si tendinta de a-i ajuta. Pornind de la aceste caracteristici de varsta si avand in vedere obiectivele cadru ale educatiei fizice, profesorul isi va formula o serie de obiective de referinta, posibil a fi realizate prin parcurgerea continutului educatiei fizice prevazut pentru fiecare ciclu curricular.

[1] V. Grigore, Gimnastica - manual pentru cursul baza. Editura Bren, Bucuresti, 2003 [2] M. Stanescu, Metodica educatiei fizice. Note curs. ANEFS, Bucuresti, 2002 [3] Unele surse bibliografice indica determinarea intervalului de intensitate optima a efortului ca fiin cuprins intre 70 si 85 % din FC maxima (aproximativ 160 pulsatii/minut, pentru copii cu varsta intre 4 si 13 ani) (Siedentop, 1984) [4] Aceste aspecte sunt valabile si pentru lectiile similare organizate la celelalte cicluri de invatamant. [5] Gh. Carstea, Didactica educatiei fizice. Note de curs. ANEFS, 2002

S-ar putea să vă placă și