Anato curs 3 19.10.

2016

Dezv tubului intestinal

Tubul intestinal primitiv este un derivat de natura endodermala care se gasete de-a lungul embr in
partea lui ventrala legat de peretele P prin mezent comun primitiv si care A este legat de vezicula
vitelina prin canalul omfaloenteric. De asemenea intre intest terminal si peretele A al embrionului
este canalul alantoidian care le uneste . originea este deci ectodermala. Daca il priv in ansamblu
tubul primitiv intest este sub aspectul de fund de sac S prin membrana orofaringiana si inchis inferior
prin MC.

In evolutie cele 2 membrane se resorb, astfel membrana orofaringiana se resoarbe incepand cu S3,
tubul intest comunicand astfel cu gura primitiva sau stomodeum, iar MC se va resorbi in L3. Acestui
capat terminal al intestinului adaugandu-i-se o formatiune ectodermala, care da nastere cloacei.
(cloaca este comuna pt tractul urogenital si digestiv, filogenetic se gaseste pana la pasari)

Impartim tubul intestinal in urmatoarele :

1) I cefalic – partea de inceput a tubului din care se vor dezv cavit bucala si faringele. De o parte si de
alta a acestora apar arcuri si pungi branhiale = arcuri viscerale.

2) I troncular cu 3 diviziuni

a)I anterior – proenteron

b)I mijl = mezenteron

c) I posterior = terminal=metenteron

a) Este cel care va da nastere esofagului, stomacului si partial duodenului . La acest nivel in jurul
duodenului apar mugurii pancreatici ventral si dorsal

b) Mezenteronul comunica A cu VV si din el vor lua nastere restul duodenului, jejunul , ileonul , cecul
cu apendicele , col ascend si 2/3 din colonul transvers . Aceasta port se intalneste si sub denum de
ansa ombilicala.

c) I posterior din care iau nastere 1/3 st a col transvers, col desc, col sigmoidian si partial rectul. De
mentionat ca rectul are 2 origini, una in intest terminal , iar partea perineala a lui se va dezv din
cloaca, origine ectodermala.

Fiecare segment enumerat se va dezv si va functiona in legATtura cu necesitatile locale si fiziol, astfel
daca luam cavit buc, ea indepl un complex de ftc precum form bolului alim prin dezv dentitiei care
tritureaza alimentele si a glandelor salivare care se deschid in cavit bucala, precum si prez glandelor
mucoasei bucale cu rol de a amesteca, in deglutitie si in analizatorul gustativ.

Esofagul

Deriva dinproenteron fiind in continuarea intest cefalic si care initial este un conduct f scurt care
incepe sa creasca rapid din L3 , ducand la schimbarea pozitiei organelor de sub el in speta
stomacului.
Datorita dezv putem imparti esof in 2 etaje :

-etaj retrotraheal care drept origine provine din partea inferioara a faringelui, urmad un proces de
alungire dator poz are rap cu nn vagi, avand musculatura striata de origine din arcurile branhiale .

-etaj infratraheal (de sub T4) este mai lunga decat port init, se numeste si port pregastrica si ia
nastere prin proliferare celulara, avand in constit musc neteda cu origine in mezodermul
intraembrionar splanhnocelular(?) si care va fi servit dpdv al inervatiei de plexuri vegetative .

Stomacul

Este un segment fusiform al proenteronului care la sfarsitul S4 apare in poz inalta cervicala tot in
contact cu n vag si care prin dezv plamanului si cordului este impins in reg toracala I unde initial isi
capata o pozitie sagitala ca apoi dator dezv ficatului sa fie impins in abd superior unde sufera o
rotatie de 90 de grade delimitand bursa omentala.

Rotatia stomacului se face in jurul unui ax longitudinal, a.i. fata stanga devine fata anterioara, fata dr
devine fata P , marg A devine curb mica spre dr si marg P devine curb mare spre stanga aceasta
torsiune a stom antreneaza si esof term, de aceea si nn vagi , cel Stang devine A si cel drept devine P.

Atat esofagul cat si stomacul au prelung peritoneale embrionare. Astfel la esofag mezoesofagul A
devine mezocard P , iar mezogastrele ventral si dorsal vor deveni ligamente delimitand bursa
omentala, astfel mezogastrul ventral dev oment mic si mezogastr dorsal lig gastrocolic.

In ceea ce priv calend struct al aparitiei elem esof si stom, la esofag in S7 apare musc circulara . In s10
apare musc longit. In L5 epiteliul esof devine pluristratificat . in L9 se dezv gl esofagienen superf si
dupa nastere cele profunde.

La stomac calendarul structural este urm

S7- aparitia foveolelor gastrice si musculaturii circ

L2- apare sfinct piloric

L3- mucoasa gastrica s-a definitivat

L3,5- se dezv glandele gastrice

L4- cand se definitiv musc longit, apare si motilitatea gastrica

Ansa duodenala

Este de origine din proenteron initial si mezenteron la final , ea face leg intre stomac si ansa
ombilicala definitiva, iar la jonctiunea pro cu mezenteronul se formeaza mugurele hepatocistic.
Marturie a originilor diferite va fi vasc diferita a duodenului. Ceea ce deriva din pro este vasc de tr
celiac si ceea ce prov din mezenteron de a mezent S.

Ini9tial duodenul este inclus in septul transvers. Peritoneul se comporta diferit fata de duoden , astfel
in port duodenului situata intre pilor si a gastroduod ( bulbul duodenal) peritoneul imbraca duod,
facand din bulb un org intraperitoneal.
Restul duodenului care sufera si el un proces de rotatie din poz sagit in poz centrala, aceasta
realizandu-se dub pres anselor intestinale, face ca restul duodenului sa se alipeasca prin mezoul lui P
de peritoneul parietal P = aparitia fasciei de coalescenta TREITZ (retroduodenopancreatica),
transformand DD in org retroperit secundar.

Pozitia de frontalizare a duodenului se dator pe langa presiunea anselor si cresterea lobului dr

hepatic, initial in int septului transvers si rotatiei stom, astfel se dezv 2 portiuni ale DD, un segm oriz
situat de la dr la stanga peste coloana vert si un segm ascend situat in stanga coloanei care vor da si
denumirea DD3 si DD4.

Ansa ombilicala

Din bratul ascendent iau nastere partial duodenul in spec flex duod jej, jej si ileonul intr-o parte mai
mare.

Din bratul descend iau nastere o parte din ileon, cecul cu apend, col ascend si 2/3 din col transvers.

La acest nivel va ramane ca rest embrionar un apend numit diverticul MEKEL. Acesta se gaseste fata
de valvula ileocecala intre 50 si 80 cm. Acest rest embrionar poate perfora dand diverticulita, asem
cu apendicita prin a carei inflamatie poate duce la peritonita.

In ceea ce priveste ansa ombilicala, ea are o dezv mare si rapida, creste mult in lungime, paralel cu
cresterea volumului hepatic si lasand in urma cavitatea abd.

Astfel in S6 aceste elem nu mai au loc in cavit abd, ies in spat extravcelomic intr-un divert al
celomului embrionar = hernia ombilicala fiziologica. Aceasta dureaza pana in S10 cand peretele abd a
avut timp sa creasca, cand ficatul isi mai incetineste cresterea, cand are loc atrofia mezonefrosului.
Astfel exista o repozitionare a ansei ombilicale in cavit abd . primele care reintra in cavit abd sunt
ansele jejunale care se pozit in stanga liniei mediene. Urmeaza ansele ileale care se pozit in dr liniei
mediene, iar cecul si apendicele impreuna cu col ascend cu topografie initiala subhepatica prin
cresterea ficatului sunt impinse inferior. Astfel dinpozitia subhepatica cecul ajunge in fosa iliaca dr
printr-un proces de descensus al cecului, iar la partea lui caudala apare un divert = apend vermiform.

Mentionam ca cecul va ramane un org intraperitoneal.

Ramura descendenta a ansei ombilicale se alungeste si mai mult spre dreapta si intalnind peretele
abdominal care s-a format se curb spre fosa iliaca dreapta devenind colon ascendent cu mentiunea
ca embrionar mezoul lui se alipeste de perit P = fascie de coalescenta TOLDT1, facand din col ascend
org retroperit secundar.

Metenteronul

Este ultima parte a tubului intestinal primitiv, din el se dezv 1/3 st a col transvers, col desc, col
sigmoidian si partial rectul. Se pastreaza aceeasi regula in poz, metent este initial sagit, urmeaza un
proc de pozit dator crest rapide a acest port de int prim, iar ansele intest imping frontal
metenteronul spre flancul stang si fosa iliaca stanga a cavit abdom.
Col descend va sufer un proc de retroperitonealizare ca si cel ascendent prin fascia de coalesc
TOLDT2 , iar col sigm isi pastreaza mezoul, dar dator crest in lung excesive se cudeaza, formand o
bucla care ajunge pana in cavit pelvina.

Mezoul lui= radacina mezosigmoidului este ancor de per poster, fiind un element important cu tes
conj , vase si nervi pt nutritia sigm si port S a rectului. Structural calendarul metenteronului sta astfel
:

In S6 apare musc circulara

In S11 cea longit, situandu-se sub forma unor coloane late continui nu ite tenii. Intre straturile musc
migr cel nerv din crestele neurale, dand nastere plexului AUERBACH.

Rectul

Are o parte perineala care se dezv din cloaca, aceasta fiind septata prin septul urorectal. Restul
rectului se dezv din sinusul anorectal.

Cloaca reprez portiunea principala terminala a intest posterior, care apare din S4, comunica
retrograd cu intest posterior si cu alantoida.

In port term este inchisa prin membrana cloacala ( resorb L3)

- Membrana cloacala este ectodermala

Intre alantoida si intest terminal apare septul urorectal de natura mazanchimala. Evolutia acestuia
merge spre 2 cai :

a) progreseaza si se invagineaza in inter cloacei, ajunge pana la membrana cloacala si se imp in 2

membrane, cea urogenitala si anorectala.

b) formarea corpului perineal. Acesta este respons de dezv fasciilor si mm perineului .

Membrana anorectala

Este locul care da nastere proliferarii mezenchimului, rezultand o depres numita proctodeum, care va
forma 1/3 inf a canalului anal. Viata membranei anorectale este pana la formarea canalului anal,
datand 9 saptamani.

Exista in structura rectului o marturie a orig diferite numita linie pectinata care desp epit pavim al
rectului (parte term) de epiteliu columnar.

Anomalii

Esofag – atrezia de esofag- care poate fi la niveluri diferite, inseamna intreruperea contin lumenului
esof care se dator intreruperii in dezv esof , sau dezv insuf a septului esotraheal. Diagnosticul posibil
de atrez de esof este prin prez hidroamniosului. De obicei se poate asocia cu alte malformatii precum
anomalii de arcuri aortice, cardiopatii sau malform vertebr

- Sd de esof scurt care trage dupa sine si stomacul in mediast super

- Fisuri esotraheale import pt ca in momentul alimentatiei copilul se inneaca, se invineteste
 - Diverticuli esof
- Stenoza esof congenitala

Stomacul

-stenoza hipertrofica de pilor, apare in special la baiatul de 3S . se trateaza chirurgical si este

genetica.

-atrezia de pilor

-stomac binocular – acesta poate fi prin esofag scurt sau prin dezv unui strat circular mai abundent

-stomac toracic

Duodenul

- Stenoza duodenala este frecv la DD3, DD4 cu dilatarea compens a DD1, DD2 ( poate fi cauzat
de pancreasul inelar
- Atrezia duodenala – oblit compl care apare in spec la DD2, DD3 caudal de canalul coledoc.
- Mezenterul comun cand DD isi pastreaza un mezou embrionar in continuarea mezent intest
subtire
- Duplicatie deDD
- Megadolicoduoden

Intest subtire

- Diverticulul MECKEL- poate cont rest de tes gastr si pancreatic, care duce la ulcerarea
diverticulului
- Atrezia de intest
- Aplazia
- Stenoze de intest subt

Colonul

- Megacolonul congenital maladia HIRSCHPRUNG- dilatarea unei anse colice prin abs plexului
mienteric in port subiacenta a segm dilatat. Celulele din creasta neurala nu au migrat.
- Atrezia rectala
- Imperforatia anala (frecvent)
- Fistule rectovag, rectouretrale, rectovezicale

Peritoneul

- Chisturi in mezentere sau in ligamente ( uneori de nat limf sau vasc – hemolimfangioame
chistice)

Perete abdominal

- Omfalocel – ombilic- hernierea anselor care antreneaza uneori ficatul splinja , pancr, form o
form tumorala acoper de o membrana avasculara cu asp de sac si care inglob viscerele.
Membrana are 3 straturi – membr amn, gelat wharton si somatopleutra, visc libere in sac
 herniar, mai grav cand sunt aderente. Malform sing sau asoc altora, precum fistule de canal
omfalo-enteric, atrezii intestinale, persistenta uracai, sau defecte de rotatie in care se
pastreaza mezourile. Reprez o urgenta chirurg, sacul herniar este impins inapoi in cavit abd,
facand un exam atent sa nu fie necrozat. In vf sacului este cordonul ombilical care poate avea
diam de la 2-3 cm pana la 15 cm si in care poate sa prolabeze unul din organele herniate
(atentie la ligatura).
- Gastroschizis- defect al per abdom supraombilical mai frecv pe lat dr, baietii mai ghinionisti,
in care ansele sunt herniate si scaldate in lich amn.
- Hernierea paraombilicala = laparoschizis cu cordon ombilical ok cu ment ca se deos de
celelalte prin faptul ca elem herniate nu au invelis amn. Prin asta si plas norm a cord il deos
de omfalocel.