PRIVIRE BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA

ANGLICISMELOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Oana BADEA

Termenul anglicism, de-a lungul istoriei sale, a cunoscut o serie de încercări

de definire, în funcŃie situaŃia fenomenului la momentul respectiv. Astfel, DEXI
(2007) defineşte un anglicism astfel:
• „expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat,
fără necesitate, de o altă limbă şi neintegrat în aceasta”
• „cuvânt sau expresie specifică limbii engleze; împrumut din limba
engleză”
• „expresie proprie limbii engleze; cuvânt de origine engleză, împrumutat de
o altă limbă, încă neintegrat în aceasta”
• „caracteristică, obicei tipic englezesc”.
Dacă vom arunca o privire şi asupra definiŃiilor date de lingviştii români
conceptului de anglicism, una dintre cele mai elocvente este aceea oferită de
Adriana StoichiŃoiu-Ichim, în diverse lucrări ştiinŃtifice. Astfel, Adriana
StoichiŃoiu-Ichim (StoichiŃoiu-Ichim 2005: 83) ne prezintă o definiŃie destul de
clară a ceea ce însemană un anglicism, acesta reprezentând „un împrumut recent
din engleza britanică şi americană, incomplet sau deloc adaptat (ca atare, el se scrie
şi se rosteşte în română într-un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de
origine).” Aceeaşi autoare face distincŃia între împrumuturi necesare – „cuvinte
sau unităŃi frazeologice care nu au corespondent românesc sau care prezintă
anumite avantaje în raport cu termenul autohton (precizie, brevilocvenŃă,
expresivitate, circulaŃie internaŃională) (StoichiŃoiu-Ichim 2005: 85) şi împrumuturi
de lux ca fiind „împrumuturi inutile şi adesea dăunătoare folosite din snobism
lingvistic sau din insuficienta cunoaştere a resurselor limbii materne, comoditate
sau grabă” (Ibidem: 95). Un an mai târziu, Adriana StoichiŃoiu-Ichim oferă o
definiŃie îmbunătăŃită pentru anglicism, astfel: „anglicismele reprezintă
împrumuturi din engleza britanică şi americană aflate în curs de adaptare la
sistemul limbii române” (StoichiŃoiu-Ichim 2006: 57).
Se poate desprinde, astfel, o definiŃie mai amplă a denumirii de anglicism în
ceea ce priveşte limba română: Un anglicism este un cuvânt împrumutat din limba
engleză britanică sau americană, ce denumeşte un cuvânt sau un concept tipic
culturii limbii engleze, având o folosire în limba română fie necesară, fie
considerată „de lux”.
Majoritatea lucrărilor de specialitate româneşti ce tratează elementul de
origine engleză sunt destul de recente. Există, totuşi, o diferenŃiere între perioada
anilor 1945-1990 şi cea de după 1990 până în prezent. Dacă în prima din cele
menŃionate împrumuturile de origine engleză, şi, implicit, anglicismele, erau încă
 Oana BADEA

într-o fază incipientă, în ultimii douăzeci de ani s-a constatat o pătrundere masivă
de anglicisme în aproape toate domeniile de referinŃă. Studiile ştiinŃifice româneşti
despre împrumuturile englezeşti pot fi împărŃite în următoarele categorii:
• Studii ce tratează problemele fonetice, morfologice, lexicale şi semantice
ale cuvintelor româneşti de origine engleză;
• Studii ce privesc adaptarea neologismelor în general, a cuvintelor
internaŃionale în vocabularul limbii române, tendinŃele dezvoltării
românei contemporane legate de îmbogăŃirea lexicală datorită
fenomenului de globalizare.
Vom încerca o prezentare cronologică a unot lucrări bibliografice legate de
problema anglicismelor în limba română actuală, numărul total fiind foarte vast şi
urmând a fi dezvoltat într-o lucrare mai amplă. Astfel, un prim studiu asupra limbii
române contemporane în care se face referire la împrumuturi de origine engleză
este lucrarea lui Iorgu Iordan (Iordan 1947: 459-511) prin prezentarea majorităŃii
termenilor sportivi româneşti de origine engleză, intraŃi în limba română prin filieră
franceză, limbă ce a păstrat forma anglo-saxonă a cuvintelor. De asemenea,
lucrarea include atât o listă a acestor termeni, cât şi folosirea şi atestarea acestora.
Într-o lucrare ulterioară, Iordan (Iordan 1956: 178) susŃinea în continuare
capacitatea limbii române de a asimila cuvintele împrumutate din alte limbi. În
opinia sa, adaptarea cuvintelor noi este un proces gradual, ce se desfăşoară destul
de lent, implicând la început un număr limitat de vorbitori, pentru ca, mai apoi, să
se extindă către o varietate mai mare.
Anii ’60 au înregistrat o creştere în rândul cuvintelor de origine engleză,
aceştia fiind folosiŃi în tot mai multe domenii de activitate. Ca urmare a acestui
fapt, se poate remarca şi o creştere semnificativă a numărului de lucrări privind
împrumuturile englezeşti în română. Cercetătorii au acordat o atenŃie deosebită
domeniilor în care a pătruns un număr important de astfel de cuvinte. Astfel,
Mircea Seche (1959: 81-91) ne prezintă în studiul său despre stilul termenilor
sportivi, pe lângă o clasificare a acestora conform folosirii, şi o tendinŃă evidentă a
limbii române de a adapta, într-un ritm destul de rapid, termenii de origine engleză.
Concluziile sale au rezultat din analiza adaptării ortografice prin tendinŃa adoptării
scrierii fonetice la majoritatea termenilor sportivi de origine engleză.
Ion GheŃie (1957: 19-25) ne oferă detalii adiŃionale legate de termenii
sportivi împrumutaŃi din engleză în română. Autorul sugerează următoarele stadii
ale procesului de adaptare: în primul rând, împrumuturile apar cu pronunŃia lor
originală; mai târziu, numai o parte din vorbitori păstrează pronunŃia originală, în
timp ce o majoritate covârşitoare încep să ignore pronunŃia englezească. Se face,
totodată, referire şi la forme hiper-corecte, folosire greşită, traducerea
împrumuturilor, inovaŃii sau particularităŃi stilistice.
O altă lucrare în care se face referire la termeni împrumutaŃi din limba
engleză este aceea a lui Mihai BujeniŃă (1966: 83-91), unde autorul prezintă câŃiva
termeni nautici de origine engleză, punându-se, în special, accentul pe stabilirea
etimologiei cuvintelor, estimarea vârstei acestora, prezentarea de definiŃii a unor
cuvinte ce nu se găsesc încă în dicŃionarele vremii. Concluziile trase de autor sunt
 Privire Bibliografică Asupra Anglicismelor În Limba Română
dintre cele mai interesante, astfel: existenŃa unei influenŃe engleze destul de
timpurie, existenŃa unor termeni nautici de argou, precum şi anumite schimbări ce
au avut loc în cursul procesului de împrumut – în general, mici schimbări la nivel
fonetic şi câteva la nivel semantic.
Hortensia Pârlog (1971: 55-59) prezintă unele caracteristici ale adaptării
elementului englez în presa contmporană românească. Autoarea pune accentul pe o
caracteristică izbitoare, şi anume aceea că termenii sunt folosiŃi „tale quale” fără
nici o încercare de a-i adapta la sistemul limbii noastre. Analiza este făcută pe un
corpus de 550 de cuvinte şi expresii selectate din ziare. Comentariile făcute pe baza
acestor exemple duc la apariŃia primelor semne de integrare a anglicismelor.
Un studiu destul de relevant în literatura lingvistică de specialitate îl
constituie şi lucrarea Marianei GruiŃă (1974: 51-57) ce ne înfăŃişează problema
adaptării fonetice în limba română a cuvintelor de origine engleză. Una dintre
marile calităŃi ale acestui studiu o reprezintă efortul de a sistematiza principalele
tendinŃe ce au avut loc în cursul procesului de adaptare fonetică a cuvintelor
englezeşti. Această analiză include, pe de o parte, cuvinte englezeşti care au fost
schimbate fonetic la preluarea acestora de către vorbitorii limbii române, iar, pe de
altă parte, cuvinte de origine engleză ce au rămas neschimate. Lucrarea nu include
referinŃe la corpusul de cuvinte analizate sau la sursele acestora. ExplicaŃiile
formulate pentru fiecare termen în parte sunt clare, iar exemplele oferite ca
argumente sunt numeroase şi selectate într-un mod riguros. ExplicaŃiile adiŃionale
se referă la cauzele care au dus la schimbările de scriere şi pronunŃie a cuvintelor
de origine engleză împrumutate în limba română. Uneori, autoarea introduce şi
argumente extralingvistice, cum ar fi: pătrunderea recentă a unor cuvinte în
limbajul de zi cu zi, folosirea strictă a unor termeni familiari de către specialiştii
unor domenii specializate şi anglomania.
Probleme de adaptare morfologică sunt, de asemenea, atinse şi într-un studiu
publicat doi ani mai târziu (Băncilă-ChiŃoran 1976: 35-44). După o scurtă
introducere, legată de contribuŃia limbii engleze la îmbogăŃirea lexicului românesc,
se face o referire la caracteristicile generale ale adaptării morfologice a elementului
englezesc în română. Analiza se axează pe categoria substantivului cu referire
specială la problema genului. Ca urmare, substantivele sunt clasificate conform
genului adoptat în limba română.
O altă lucrare de referinŃă privind procesul de adaptare al elementului englez
în limba română este reprezentată de studiul lui Andrei Bantaş (1977: 119-133), în
care autorul este preocupat de analiza corpusului de cuvinte englezeşti identificate
în limba română contemporană şi de modalităŃi de încorporare a cuvintelor
englezeşti în limba română, sub aspect: lexical, lexico-semantic, gramatical, fonetic
sau ortografic. Există, de asemenea, o secŃiune separată privind fenomenele mixte
sau combinate, acest fapt demonstrând înŃelegerea clară a autorului a schimbărilor
care au loc în limbă. Întâlnim, de asemenea, şi o descriere detaliată a unor factori
obiectivi şi subiectivi ce cauzează impactul cuvintelor englezeşti asupra limbii
române sau tendinŃe caracteristice ale infiltrării anglicismelor în lexicul românesc.
 Oana BADEA

Este bine cunscut faptul că, după 1989, Ńara noastră a intrat într-o nouă etapă
de dezvoltare, şi anume aceea de globalizare. Acest fenomen s-a manifestat în toate
domeniile de dezvoltare (economic, ştiinŃific, artistic, social, etc.) şi, ca urmare, o
serie de termeni noi de origine engleză au pătruns şi în limba română. Spre
deosebire de perioada de început a pătrunderii anglicismelor în limba română
prezentată mai sus, perioada 1990-2007 a cunoscut o pătrundere masivă de termeni
englezeşti în lexicul românesc. Părerile lingviştilor români sunt destul de împărŃite
în ceea ce priveşte necesitatea sau inutilitatea acestor anglicisme, accentul fiind
pus, în special, pe analiza frecvenŃei în limba vorbită, dar şi asupra încercării de
adaptare a unor termeni de origine engleză la sistemul ortografic, fonetic,
morfologic şi semantic românesc.
Începând cu anul 1997, literatura lingvistică de specialitate a cunoscut o
explozie de lucrări cu privire la problema anglicismelor, atât în străinătate cât şi în
România. Printre cei mai cunoscuŃi lingvişti români ce au tratat acest subiect în
ultimii zece ani, îi enumerăm pe: Mioara Avram, Gabriela Pană-Dindelegan,
Florica Dimitrescu, Georgeta Ciobanu, Adriana StoichiŃoiu-Ichim şi mulŃi alŃii.
O lucrare de referinŃă în domeniul cercetării lingvistice a anglicismelor este
reprezentată de cartea Georgetei Ciobanu (1997), scrisă în limba engleză, ce ne
oferă informaŃii foarte utile în ceea ce priveşte literatura de specialitate –
numeroase studii lingivstice ce abordează probelme ale elementului englez în limba
română, corpusul reprezentativ al cuvintelor româneşti de origine engleză – până la
acea dată, şi, nu în ultimul rând, metodologia de cercetare a pătrunderii elementului
englez în română. Există şi un subcaiptol destinat americanismelor intrate în limba
română, făcându-se, astfel, distincŃia între elementele de origine engleză britanică
şi cele de origine engleză americană: blugi, boss, campus, cow-boy, hamburger,
jazz, mass-media, OK, etc. 10% din termenii englezeşti studiaŃi provin din ziare şi
reviste tipărite între 1990 şi 1996. La sfârşitul lucrării putem găsi expus şi un
appendix cu toate cuvintele de origine engleză, în ordine alfabetică.
În studiul despre particularităŃile flexionare ale unor formaŃii substantivale
foarte noi, Gabriela Pană-Dindelegan (2002: 31-41) face distincŃia între două
subclase: xenisme sau aloglote (acele substantive străine folosite ca atare de
vorbitori prin individualizarea lor grafică: help-line, ‹‹racket››-urile sau hi-tech) şi
terminologia tehnică, reprezentată de termenii de origine englezească ce aparŃin
unor limbaje specializate. Astfel, cuvintele tehnice sunt fie neadaptate (şi se
comportă ca nişte xenisme), fie sunt traduse, iar termenul calchiat este simŃit ca
special în raport cu termenul curent corespunzător: item, raising, feedback
(exemplele sunt date din terminologia modernă a lingvisticii). Referire se face, de
asemenea, şi la siglele de origine engleză prezente într-un număr din ce în ce mai
mare în limbajele specialzate: GB – Government and Binding, HPSG – Head-
driven Phrase Structure Grammar (de asemenea există şi exemple preluate din
gramatica generativă internaŃională). Cuvintele analizate, prin caracteristica lor de
a fi foarte recente, au avantajul de a reprezenta mai fidel tendinŃele actuale, ele
încadrându-se în tiparele morfologice simŃite ca fiind cele mai caracteristice pentru
momentul actual în limbă.
 Privire Bibliografică Asupra Anglicismelor În Limba Română
Adriana StoichiŃoiu-Ichim (2002: 249-258) prezintă ritmul foarte rapid al
îmbogăŃirii lexicului românesc din ultimul deceniu şi abundenŃa împrumuturilor
din engleză ca pe doi factori „poluanŃi”, ameninŃând identitatea limbii române,
având ca posibilă explicaŃie absenŃa din dicŃionare ca MDN, DCR2, a unor sensuri
cu numeroase atestări în mass-media actuală. Sunt date exemple ca top, shop,
lobby, training sau jeans care nu au înregistrate în MDN extinderile de sens, sau
valorile conotative ale termenilor show, puzzle, boss, cool. O remarcă interesantă a
autoarei în acest studiu este aceea că, în contextul fenomenului de globalizare,
limba română îşi reafirmă ospitalitatea şi creativitatea. Totuşi, acceptarea unor
anglicisme în limbă trebuie să ia în considerare atât relaŃia creativitate-uzaj-normă
cât şi normele lexicale, lingvistice sau sociale. În acest sens, sunt prezentate şi
unele soluŃii de „politică lingvistică”: elaborarea unui dicŃionar de anglicisme şi
americanisme, conŃinând indicaŃii de ordin semantic, stilistic şi funcŃional;
monitorizarea limbajului folosit în mass-media; extinderea spaŃiului acordat în
programele şcolare şi emisiunile Radio şi TV de „cultivare a limbii” problemelor
de asimilare a neologismelor.
Constantin Manea (2004: 291-299) îşi începe lucrarea intitulată „Nou şi
vechi în împrumutul lexical din limba engleză” cu un scurt istoric al anglicismelor,
influenŃa engleză având o istorie apreciabilă, deoarece a reprezentat obiectul multor
cercetări vizând fenomenul în întregime sau numai anumite aspecte ale sale. Se
face, de asemenea, referire şi la primele neologisme de origine engleză, începând
cu Costache Negruzzi, Ion Ghica şi chiar Ion Luca Caragiale. Autorul încearcă şi
definirea termenului de anglicism, precum şi prezentarea acestora ca fiind utile sau
de lux: bax, brand, goalkeeper, a finişa, horror, killer, song, shoking, feeling, soul,
teenager, cafeteria, etc. ReacŃia vorbitorilor în faŃa termenilor de origine anglo-
americană este şi ea dezbătută în lucrare. Se merge de la respingerea totală, protest
sau ironie, până la indiferenŃă sau acceptarea fără discernământ, în funcŃie de
cunoaşterea anumitor limbi. În privinŃa formei anglicismelor adoptate de vorbitorii
de limba română, Manea remarcă, asemenea altor lingvişti, un fel de oscilaŃie între
forma englezească scrisă şi cea pronunŃată pentru acelaşi cuvânt. Un „caz-limită” îl
reprezintă şi cuvântul safe (casă de bani), scris chiar şi safé şi pronunŃat safé, saféu,
sè-if, se-íf, sef, dar numai rar seĭf. În concluzie, autorul precizează faptul că
împrumuturile directe din limba engleză sunt din ce în ce mai numeroase, iar
termenii de specialitate preluaŃi din engleză devin din ce în ce mai constanŃi în
vocabularul românesc actual, unii chiar înlocuindu-i pe cei vechi de origine
romanică.
O noutate în cercetarea lingvistică o reprezintă lucrarea Floricăi Dimitrescu
(2004: 271-276) care tratează sigle medicale de origine engleză, ca AIDS, HIV sau
SARS. Autoarea face referire la multiplele denumiri pe care aceeaşi afecŃiune le
poate avea în vocabularul medical specializat dar şi în cel nespecializat. Astfel, cu
toate că maladia cunoscută sub numele de SIDA a fost denumită după un termen
franŃuzesc (Syndrome Immune Déficitaire Acquis), apare şi în varianta engleză
AIDS (Acquired Immunodeficiency Syndrome) în limba română. O observaŃie care
se face este aceea că, în ultimul deceniu, în limbajul medical au pătruns o serie de
 Oana BADEA

abrevieri provenite din limba engleză, cu toate că acestea nu au reprezentat un

subiect de cercetare prea amplu pentru lingvişti până de curând.
Florica Dimitrescu (2005: 101-112) abordează un domeniu „vital” pentru
lingvistica românească, şi anume limbajul sectorial al biomedicinei actuale, sub
raport etimologic. Perioada la care se face referire este aceea a ultimilor 50 de ani,
în care au apărut extrem de mulŃi termeni medicali, în general intraŃi în limba
română din franceză, şi, mai nou, din engleză. În principiu, termenii biomedicali au
o origine multiplă în limba română (ex. criogenie – fr. criogenie vs. eng. criogeny,
HIV, SIDA – fr. vs. AIDS – eng., clonă – eng. clone vs. fr. clone) sau o origine
engleză bine determinată (check-up, by-pass, crionică, stripping, pace-maker,
transplant, laser – Light Amplification by Stimulated Emission of Radiations, SARS
– Severe Acute Respiratory Syndrome).
Cartea Adrianei StoichiŃoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale
(2005), constituie o ilustrare a interrelaŃiei dintre limbă şi societate, în care o serie
de cuvinte ies din uz sau capătă conotaŃii specifice, dar, mai ales, apar cuvinte şi
sensuri noi. În opinia autoarei, deşi în bibliografia românească se operează, de
regulă, cu trei categorii de termeni – a) împrumuturi propriu-zise, b) anglicisme şi
americanisme, şi c) xenisme, realitatea lingvistică actuală nu permite o delimitare
precisă între ultimele două categorii. Astfel, cuvinte ca şi cash, jogging, puzzle,
show, staff, story, supermarket, talk-show pot fi considerate anglicisme sau
americanisme datorită frecvenŃei, circulaŃiei şi asimilării morfologice, dar mai ales
dată fiind forma străină pe care şi-o păstrează. În schimb, în cazul unor cuvinte ca
fan, job, hit, star, sres, şort, top este inutil să folosim termenul de anglicism,
datorită faptului că au fost adaptate complet la sistemul limbii române, şi astfel nu
mai sunt simŃie ca fiind cuvinte străine. Din punctul nostru de vedere, considerăm
anglicisme toate cuvintele de origine engleză sau americană, neatribuindu-le un
sens neapărat peiorativ. Multitudinea de termeni de origine engleză sau americană
studiaŃi provin din următoarele domeniile economic, tehnic, comunicaŃiilor şi al
presei, modei, sportului, etc.
Printre alte probleme punctate în lucrare se află şi normele lexicală, socio-
culturală şi lingvistică, precum şi anumite greşeli în utilizarea anglicismelor
(pleonasme, falşi prieteni, utilizări contextuale improprii, termeni prost formaŃi sau
formaŃii lexicale hibride).
Emanuela Dima (2005: 91-100) susŃine ideea că neologismele englezeşti
recente, numite şi anglicisme sau englezisme, sunt rezultatul puternicei influenŃe a
culturii spirituale, dar mai cu seamă a celei materiale şi tehnice asupra celei
româneşti. Globalizarea pare să fie elementul favorabil al acestui fenomen descris
de autoare. În lucrare se face referire, de asemenea, la diferenŃele dintre caracterele
sintetic/analitic ale celor două limbi: română şi engleză. Astfel, caracterul flexionar
mai puternic şi topica relativ liberă a limbii române determină utilizarea frecventă a
mărcilor flexionare în traducerea expresiilor frazeologice englezeşti, caracterizate
printr-o topică cu un grad de libertate redus. Tot cu privire la traducerea termenilor
de origine engleză, se remarcă faptul că una dintre sarcinile fundamentale ale
traducătorului este aceea de a reda cu fidelitate valorile semantice ale termenului
 Privire Bibliografică Asupra Anglicismelor În Limba Română
neologic pe care acesta le are în limba sursă, fapt ce presupune crearea unui
neologism paralel în limba Ńintă. În ceea ce priveşte domeniul terminologic, se
observă tendinŃa de a se păstra grafia şi pronunŃia originară din limba engleză la
unele împrumuturi, în timp ce forme adaptate complet la sistemul limbii române
(apgreid, draivăr, maus) sunt abandonate chiar la nivelul lexicului general şi
înlocuite cu echivalentele lor neadaptate (upgrade, driver, mouse).
În lucrarea intitulată Cuvinte străine în enunŃuri româneşti, Ioana Vintilă-
Rădulescu (2006: 442-445) face o distincŃie clară între neologisme şi cuvinte
străine, preocupându-se, în primul rând, dacă şi prin ce anume asemenea cuvinte au
rămas străine sau pot fi socotite ca aparŃinând lexicului românesc actual. Autoarea
îşi exprimă o părere diferită de cea a Gabrielei Pană-Dindelegan, neconsiderând
elemente străine numai pe acelea preluate cu forma intactă a etimonului şi
neadaptate încă la sistemul limbii române, ci şi pe cele preluate cu forma numai
parŃial intactă şi adaptate numai în parte (grafic, fonic sau morfologic). Se face
referire şi la modalităŃi de individualizare grafică a cuvintelor străine, ca de
exemplu: scrierea cu caractere italice, încadrarea între ghilimele, legarea prin
cratimă a desinenŃelor, etc. Printre exemplele menŃionate amintim: a download-iza,
download-izare. Totuşi, se subliniază faptul că se recurge, deseori, la renunŃarea
procedeelor grafice, nemaisimŃindu-se nevoia de a scrie cu italice cuvinte care nu
pun probleme de adaptare, ca: bax, card, hit, item, lifting, pet, top, trend, cocktail,
deaer, gay, jacuzzi, jeep, job, joker, leasing, stuff, etc.
Într-un studiu publicat în 2006, Adriana StoichiŃoiu-Ichim (2006: 398-409)
sugera faptul că împrumuturile aflate în curs de adaptare se deosebesc atât de
împrumuturile complet asimilate cât şi de cele numite xenisme sau străinisme. În
lucrare se urmăreşte relaŃia uz-normă, pornind de la un corpus selecŃionat din presa
de largă circulaŃie nespecializată din perioada 2000-2006. Astfel, se face referire în
mod special la diverse dicŃionare, cum ar fi DOOM, punându-se accent pe
diferenŃele dintre grafia anglicismelor; astfel, în prima ediŃie DOOM (1982) se
impunea grafia fonologică (brocăr, baipas, fleş, hailaif, etc.) în timp ce în ce-a de-a
doua ediŃie (din 2007) se revine la restabilirea grafiei etimologice (broker, bypass,
flash, highlife, etc.). Autoarea aminteşte, de asemenea, şi de existenŃa unor grafii
paralele (etimologică şi fonetică), stabilindu-se, totuşi, unele diferenŃieri semantice:
scotch (whisky scoŃian) vs. scoci (bandă transparentă adezivă), site (pagină de
internet) vs. sit (arheologic), training (instruire peofesională) şi trening
(îmbrăcăminte sport), etc. Şi în ceea ce priveşte siglele de origine emgleză intrate
în limba română, tendinŃa generală este de a păstra modul de scriere şi rostire
originale: SOS (Save Our Souls), WC (Waste Closet), CV (Curriculum Vitae), CD
(Compact Disc), VIP (Very Important Person), etc. Concluziile autoarei se opresc
asupra faptului că numărul relativ mare al variantelor grafice se explică, în primul
rând, prin rolul de interfaŃă jucat de presă în raport cu norma academică, iar în al
doilea rând de uzul curent.

Concluzii
 Oana BADEA

Lucrarea de faŃă reprezintă o vedere de ansamblu asupra unei părŃi din

lucrările bibliografice elaborate de diverşi lingvişti români asupra anglicismelor în
limba română. Considerăm că aceasta va putea reprezenta o bază solidă pentru
conceperea unei lucrări mai ample legate de aceeaşi temă, şi anume anglicismele,
din ce în ce mai prezente în aproape toate domeniile de activitate. Din ceea ce a
fost prezentat până acum putem desprinde următoarele concluzii:
1. fenomenul adaptării anglicismelor în limba română este un proces
constant în ultimii cincizeci de ani, remarcându-se o reală evoluŃie, mai ales după
evenimentele din 1989;
2. opiniile lingviştilor români sunt printre cele mai diversificate, plecând de
la respingere totală a acestor împrumuturi considerate barbarisme, până la
acceptarea acestora ca parte firească a evoluŃiei limbii române; considerăm că ar
trebui adoptată, totuşi, o atitudine mai permisivă în ceea ce priveşte acceptarea
împrumuturilor de origine engleză, mai ales în ceea ce priveşte terminologiile
specializate.
3. în ultimele două decenii, anglicismele au pătruns în majoritatea
domeniilor de specialitate, dar lucrările de lingvistică vizează mai ales textele
provenite din mass media. Este adevărat că presa este mijlocul cel mai rapid de
răspândire a cuvintelor nou intrate în limbă, dar este necesară, totodată, o analiză
lingvistică mai amănunŃită şi asupra terminologiilor specifice din medicină, drept
sau informatică, terminologii ce s-au confruntat cu un număr foarte mare de
cuvinte provenite din limba engleză britanică sau americană.

BIBLIOGRAFIE

Bantaş, Andrei, „A Bird’s Eye View of English Influence upon the Romanian
Lexis”, SAP, 9, 1977, p. 119-133. (Bantaş 1977)
Băncilă, Florica, ChiŃoran, Dumitru, „Remarks on the Morphological Adaptation of
English Loan-Words in Romanian”, AUBFIL, 1976, p. 35-44. (Băncilă,
ChiŃoran 1976)
BujeniŃă, Mihai, „Din terminologia nautică românească II. Termeni marinăreşti de
origine engleză”, LR, 1, 1966, p. 83-91. (BujeniŃă 1966)
Ciobanu, Georgeta, Romanian Words of English Origin, Timişoara, Editura
Amphora, 1997. (Ciobanu 1997)
DicŃionar Explicativ Ilustrat al Limbii Române, Italia, ARC&GUNIVAS, 2007.
(DEXI 2007)
Dima, Emanuela, „Probleme ale neologiei traductive”, în SCL, LVI, nr. 1-2, 2005,
p 91-100. (Dima 2005)
Dimitrescu, Florica, DicŃionar de Cuvinte Recente, Bucureşti, Editura
Logos, 1994. (Dimitrescu 1994)
Dimitrescu, Florica, „O maladie – mai multe denumiri”, în TradiŃie şi inovaŃie în
studiul limbii române, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2004, p. 271-276.
(Dimitrescu 2004)
 Privire Bibliografică Asupra Anglicismelor În Limba Română
Dimitrescu, Florica, „ConsideraŃii etimologice referitoare la terminologia
biomedicală”, în SCL, LVI, nr. 1-2, Bucureşti, 2005, p 101-112.
(Dimitrescu 2005)
DicŃionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române,
Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2007. (DOOM2)
GheŃie, Ion, „ObservaŃii asupra limbii folosite în «Sportul popular»”, LR, 4, 1957,
p. 19-25. (GheŃie 1957)
GruiŃă, Mariana, „Adaptarea cuvintelor de origine engleză la sistemul fonetic şi
ortografic al limbii române actuale”, LL, 1, 1974, p. 51-57 (GruiŃă 1974)
Iordan, Iorgu, Limba română actuală. O gramatică a „greşelilor”, Bucureşti,
Editura Socec&Co, 1947. (Iordan 1947)
Iordan, Iorgu, Limba română contemporană, Bucureşti, Editura Ministerului
ÎnvăŃământului, 1956. (Iordan 1956)
Manea, Constantin, „Nou şi vechi în împrumutul lexical din limba engleză”, în
TradiŃie şi inovaŃie în studiul limbii române, Editura UniversităŃii din
Bucureşti, 2004, p. 291-299. (Manea 2004)
Marcu, Florin, Marele DicŃionar de Neologisme, Bucureşti, Editura
SAECULUM VIZUAL, 2007. (Marcu 2007)
Pană-Dindelegan, Gabriela, „FormaŃii substantivale recente şi rolul
‹clasificatorilor› în actualizarea lor contextuală”, în Aspecte ale dinamicii
limbii române actuale, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2002, p. 31-41.
(Pană-Dindelegan 2002)
Pârlog, Hortenisa, „Termeni de origine engleză în publicistica română
contemporană”, AUT, 1971, p. 55-59. (Pârlog 1971)
Pergnier, Maurice, Les anglicismes – Danger ou enrichissment pour la langue
française?, Paris, Presses Universitaires de France, 1989. (Pergnier 1989)
StoichŃoiu-Ichim, Adriana, „Asimilarea împrumuturilor englezeşti: aspecte actuale
ale dinamicii sensurilor”, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale,
Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2002, p. 249-258. (StoichiŃoiu-Ichim
2002)
StoichiŃoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale, Bucureşti, Editura
ALL, 2005. (StoichiŃoiu-Ichim 2005)
StoichiŃoiu-Ichim, Adriana, „ObservaŃii privind grafia anglicismelor din presa
actuală”, în Studii de gramatică şi de formare a cuvintelor, Bucureşti,
Editura Academiei Române, 2006, p. 390-409. (StoichiŃoiu-Ichim 2006)
StoichiŃoiu-Ichim, Adriana, Aspecte ale influenŃei engleze în româna actuală,
Bucureşti, Editura UniversităŃii din Bucureşti, 2006. (StoichiŃoiu-Ichim
2006)
Vintilă-Rădulescu, Ioana, „Cuvinte străine în enunŃuri româneşti”, în Studii de
gramatică şi de formare a cuvintelor, Bucureşti, Editura Academiei
Române, 2006, p. 442-445. (Vintilă-Rădulescu 2006)

ABSTRACT
 Oana BADEA

During the last five centuries, the words of English origin (and more
recently, those of American origin) have been introduced into most domains of
reference, especially in various terminological areas, such as, sports terminology,
economics terminology, medical terminology, legal terminology or that of
advertising. This study was aimed at elucidating the starting point for the analysis
of anglicisms, to be followed by a more extensive scientific paper concerning the
influence of the English language on Romanian medical terminology

Key words: bibliography, influence, English