Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dacoromanica.ro
76TE DREPTURILE RESERVATE.
dacoromanica.ro
VORNICUL JORDACHE GOLESCU
1768-1848
dacoromanica.ro
PROYERBELE ROMÀNILOR
DIN
CU UN
GLOSAR ROMANO-FRANCES
DE
IULIU A. ZANNE
VOL. I
W,S. 21.1
BUCURESCI
IMPRIMERIA s-rAruLui
ED1TURA LIBRUIET SOCECti á ComP.
1895
dacoromanica.ro
MANIBUS
CARISSIMORUM ET AMANTISSIMORUM
PARENTIUM
FILIUS MEMOR
L A. Z.
dacoromanica.ro
PRECUVENTARE.
dacoromanica.ro
X
dacoromanica.ro
XI
dacoromanica.ro
XII
dacoromanica.ro
X III
dacoromanica.ro
XIV
dacoromanica.ro
XV
TEODORESCII G. DEM.
dacoromanica.ro
CATRE CITITOR
dacoromanica.ro
XVIII
dacoromanica.ro
XIX
S) Porro quantum vel dignitatis, vel veneno adjungat orationi tempestius pro-
verbiorum usus, non pluribus explicandum. Paul Manutiu.
dacoromanica.ro
XX
dacoromanica.ro
XXI
dacoromanica.ro
XXII
dacoromanica.ro
XXIII
Rutenii
Ci tzigan, 6. Vololt, vsio to odno : sobaciaia viera. 1)
Fie sigan, fie Valah, tot acelas lucru: credinté de cane.
Ege hiba Volohtt vieriat ? 2)
Ce si Valahul are eroding ?
Turch
Adzen dilberi, Bogdan bar giri messhurdir. 3)
Un tin& Persian si un cal Moldovenesc sunt me laudag de cat
top ceI-I-al.
Ungurit
Olah csak siilve jo ! 4)
Rominul numal fript e bun!
Oldh utcin szokik a diszno. 5)
Porcul s'a inv4at dé la RomAn.
Az olah czinyé-mintyé. 6)
RomAnul e tine min te.
Grech
'EaxGz6accv Eva i)izo, 'a 7,2 tocnoCreq.)z p.ou .:6 Ipicpw.
Au ucis un Roman, pe talpa papuculiff meu o suit'''.
'0 Ak4x2;, pi x' av -rEvfl, Isi).iv wpcgaT; p.uF4si.
Romdnul boer de ar deveni, tot mirése a cacarézi de iiie.
II
BIBLIOGRAFIA ROMANA
DESPRE
dacoromanica.ro
XXII"
dacoromanica.ro
XXV
dacoromanica.ro
XXVI
dacoromanica.ro
XXVII
dacoromanica.ro
XXVIII
dacoromanica.ro
XXIX
dacoromanica.ro
XXX
dacoromanica.ro
XXXI
dacoromanica.ro
XXXII
dacoromanica.ro
XXXIII
dacoromanica.ro
XXXIV
dacoromanica.ro
gares Slivin. Parintele luT, care avea treT bdetT, invela pe cel maT
mare meseria so, cel milociui intra ca ticenic la o abagerie;
Anton, cel mal tindr, fu pus sub Ingri.jirea dascalului bisericiT.
In 1806, murind tata!, intréga vrend nevrend,
in Basarabia, unde Anton PanniT pTerdu fratil, iurolati cu sila
in armata rusesca , i la 1811 trecù in Bucuresd, unde intrti ca
paracliser la biserica Olari, !i In urmA devterid la biserica SfintiT.
Intre aniT 181fi i 1820 Anton Pann, care cia limbile romana,
greca, bulgard si turcd, invata in so:51a de psaltichie, pe care o des-
chisese Petre Efesiiil la biserica Sfantului Nicolae din elarT , lu-
crezd in tipograila acestuT inve;at i intreprinde tradueerea canta-
rilor bisericescl din 'imba greca in cea románd.
In anul 1827, fu trämis ca dascal Domnesc, adica pina de
Stat, la seminariul din ItAnmicul-Valcca, dand i lectiunT de mu-
malcelor din Monastirea-dintr'un lemn, aprepe de Govora.
Dupd pulin timp, fuge la Brapv cu Anica, nepoSta starilei Plato-
nida, i intrd ca psalt la biserica romdnesed cu hramul Siântului
Nicolae (din Sebe).
In 1828, se intórce la Bucurcs.T, unde pe la '1830 il gásim ca
profesor de musica vocal al scólelor nationa le i la 1840 ca cdn-
tare la biserica Alba din calea Victoria In 1842, este numit ca
profesor de musicA la seminariul din BucureseT de catre mitropo-
litul Nifun. La 1843 inilinléza o mica tipografie, in care ì1 tipa-
res .e Uno operele. La 1848, fi gdsim ca privo cantdr4 la biserica
Cretulescu. Dupd o scurtti zAcere mmi in diva de 2 Nombre 1834
fu ingropat la biserica Limad din BucurescT.
ir Ceremonia funebr:i, In diva de 4 Noembre, fu de o nedescrista duioffl, cact
la cap il plfingeau Zamilra pi Catinca, cele douè ten-ad legitime. la picióre A-
ldea i faicá-sa Tinca, impreunA Cu biiiatu-/1 d'intám, preotul Ladar; c5c1 lo-
cramau 1eiicii, cAntAreliT pa eleva, pe care 'I inv4ase arta etintiíril ; cacI exis-
tan miele de óment, carI admiraserA talentul i InvétaserA a citi numal prin
ai pentru atragét6rele-IscrierI. In acca nenumdratil multime, se gAsi un inlim,
ingincrul Foncescu, care, coprins de durere, abia putu rosti o aloma/hule. In-
supl arhiereul Calist, cunoscut de totl ca omul eel mal tare pi neimpresionabil,
fu inecat de lacamI i impedicat de a-pr continua oticiarea.»
dacoromanica.ro
6° Calendare de la anul 1833 OM la 1853 inclusiv.
7° Fabule i istorióre. TreI editii.
8° Povestire arabicä din «Halima.»
9° Sf. Evangheliä de la Ión, in 8 limbl.
10° Noul doxastar, in trei volume.
11° Basul teoretic 0 practic al musiceI vocale.
12° Poesil populare.
13° Calofonicul, 1 volum.
14° Irmologhion (catavasier). limie editil.
15° Epitaf sad slujba pentru inmorm8ntarea Dom-
nuluI (Prohod).
16° Catavasier 0 teoreticon. Dou6 eflii.
17° Memoria foculul mare din BucurescI, 3 edilii.
18° Povestea vorbeI. Doue edillt.
19° Rinduéla Sf. leturghli.
20° Anastasimatar bisericesc.
21° Paresimier cu cântärile postulut
22° Herovico-chinonicar. Doue volume.
23° Dialog in treI limbi, romd nesce, rusesce i turcesce.
24° Privighiar.
25° Pocainta sail sufletul i trupul.
26° Inteleptul Archir 0 nepotul sell Anadam.
27° Spitalul amoruluI sau cantätorul durereI, 6 to-
muri In trei ediOLY.
28 Tipicul, bisericesc.
29° 0 sédátóre la Ora sag povestea lifi. Mo q-Albu.
30° Proskinitarul Sf. Munte Atos.
310 Triumful beileI sail diata.
32° Istoria luI Bertoldin.
330 Magazin de deoseblie cantece.
34° Antologiä musico-celes, 2 tomuri.
35° Mica gramaticä musicalä.
36° Principie de musicä bisericéscä.
37° Ndsdräväniile luI Nastratin Hogea.
38° Culegere de poveSI 0 anecdote.
39° Noul anastasimatar.
40° Leturgia Sf. Vasile 0 rem.
4 I.° Cântätorul betief.
dacoromanica.ro
XXXVII
«Anton Pann, mal pre sus de tóte, fu inzestrat c'un puternic si deosebit ta-
lent d'a se inspira din geniul poporulul Cu care trdise si pe care 'I studiase cu
-Mina iubire. l'retutindenT, In scrierile sale, chiar si in cele de la altil copiate,
el a sciut sè introducit frumusetile unel propril creatiuni, s'acel foe, s'acele
glume pe care cu ten& lunga-ne amortire de subt Fanarioll le inttilnia
vil-nevatilmate in tèranul romdn, subt coliba din Basarabia ca pi pe vetrele
din Ilfov, in muntil Olteniel ea si 'n téra ArdéluluT.
aD'aceea si cArtile sale produserd o addncii miscare 'n spirite ; d'aceea pu-
blicul le cumpArd pe 'ntrecute si le citi co atdta nesatia, eeréndu-le mereu,
ca odiniórd Romani! comediile lul Plaut.
aCu ast-fel de inclinArT si subt influinta acestor simtiminte s'alla pe la 1850,
'dud culese proverbele din Pos «tea Vorbes, adunate din gura lumir, cum o
(spune cu atila sinceritate
«Daca a pus si aci ceva dinteal sèu, acel ceva n'a fost, de bung sémA, de
cat priceperea d'a le aseda ast-fel, in cdt unul si decurgil dintr'altul sau sà se
interneieze pe cite o isoriórA ce mal tot-dé-una 11 insotesce. Merit mare pentru
un cantdret de strand', inteo epocd cand gloria hi Milton si dulcéta limbil lul
Dante turburau somnul rdposatului Ión Eliade;dar cind,nureni nu se 1iisd a-
demeni de vlersul fermecAtor al musel poporare. Merit mare pentru un biet
«dascAl de musiehid» care, otelit de aprig,u1 despotism subt care se nascuse,
tneerca sè védésea meritul tératiulul s'ele luT mostenirl frumóse.
aPdn' atuncl nimenl, absalut nitnenT nu se gtindise cd Romdnul are o poe-
sie, s'o prosa, nescrise, dar bine pilstrate Intria lui memorie. Nimenl nu se des-
filiase de rapitórele-1 basme pl de sglobiele-1 bhicitorl, spuse 'n aseptorile de
la tira», unje caierul de lanZt pdrea cd se tórce singur, unde bétrdnif tineau
vc6.11 de bune InvétaturI si povesteau faptele trecutuluT, traditiunile neamulul.
(Anton Pann fu eel d'intdiu care ne dete o colectiune de proverbe, o carte
de imnurl relighise, basme si povest1 versificafe, ghicitorr, poesil poporare si
descrierl de moravurl.
dacoromanica.ro
XX XVIII
dacoromanica.ro
XXXIX
dacoromanica.ro
XL
Alh In capustere.
11) Alostnénele s û mucmule e.
") Mure.
Fragilor.
Masea.
Darul.
7) Oborul.
") Cu ul.
9) S ramurare, str murarit
dacoromanica.ro
XLI
dacoromanica.ro
XLII
III
Cand am 1ntreprins acéstá lucrare gdndul 'n11 era
se studiez asemenarile dintre proverbele romane si cele
stráine. Am vellut insa, de la inceput, cá inceilicum pe
la códa caltdul, cacI imI lipsia temelia, adicä o colec-
tiune a proverbelor nóstre. lkfall ciudat mi s'a parut
faptul cd Romdnul n'are niel' m5car un nume hotdrit
pentru proverbe. Intilnim in scrierI urmá.t6rele denu-
mirl
Ion Neculce, I, p. 340), Cavia prost.
Nic. Costin, (I, p. 71), Poveste.
Cronica anonima : Pilda.
Dim. Cantemir, (1st. lerogl.): Cuvint barcin, parintie, (p.102); pro ¡tul
euvirit, p. 152); precito' t,itc batrdnit, (p. 246); cuvint, (p. 359).
Dim. Tichindeal: Proverbelic'étort (Cu intelesul de proverb), cuvint,
cimilitura (Cu intelesul de proverb).
Anton Pann : Proverb, (peala, potoestea vorbil.
Donici : Vorba cea bètrana, pro rerbul béranesc.
Laurian & Maxim : Vorba batrcirtésca.
Slavici : Vorba cea melte, Vi ala.
P. Ispirescu : Povestea atusa, vorba cauta.
Gr. Jipasen : Vorba ainta.
I. Creanga : Vorba veelte, vorba ceea.
C. Negruzzi: Proverb.
N. Gane : Vorba ceea, vorba aceea.
Al. Odobescu . Vorba, vorba alt uta, vorba al cta.
Varron : l'Asa, povestea vorbet.
Ion Ghica : Poveitea t'orbes.
E. Baican : Povestea vorb t.
dacoromanica.ro
XLIII
dacoromanica.ro
XLIV
dacoromanica.ro
XLV
dacoromanica.ro
XLVI
dacoromanica.ro
'XLVII
dacoromanica.ro
XLVIII
dacoromanica.ro
XLIX
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA"
AUTORI CITATI.
dacoromanica.ro
LII
dacoromanica.ro
LIII
-
CREANGI (lox). -Povesti. - Edit. Grig. L Alexandi escu, 1890.
Amintiri din copilarie pi anecdote. - Saraca, lapi 1892.
CRISIAN (r). Invé:ator c. Cugiertt, Transilvania. - Etymologicum
Magnum, B. P. 11,1pdau.
.59. CRONICA ANONIMA. - Istoria tare Romanesci de la auul 1809 in-
cace, eontinuati de un anonim. - Magasin Istoric pentru Dacia.
Vol. V, 1847.
DAME (ton.). - Nouveau dictionnaire Roumain-Franeais. Bucarest
1893-1896.-En cours de publication.
DELAVRANCEA (sr. .-Trubadurul.-Haimann, Bucurescl 1887.
DIACONOVICI-LOGA. - Chemare la tiparirea cartalor rominesci.-
Buda, 1821.
-
DONICI (A.). -Fabule. Cartea I, Ia;d1, la cantora Daciel literare 1840.
Fabule. Cartea II. Fall data.
DONCEV. - Curs de literatura romana. 4865.
DOSOFTEIII-Etymologicum Magnum. B. P. II:106u.
DRAPELUL. - piar. Ballad, rutova.
DREPTATEA. - Piar. Banat. 1895.
DUMITRESCU (AL.). - Galicisme, proverbe, maxima, barbarisme. -
Carol Muller, Bueurescl, 1894.
EVENIMEN TUL. - piar. IapT.
EM1NESCU (ht.). - Diverse. - Convorbirt literare.
FILIMON (x.). - Mom vechi pi Revista Romana, 1861-1862.
FRANCU T. & G. CANDREA. -Rotacismul la Moti i Istriem. - Bu-
curesd, 1886.
FUNDESCU (ION C. . - Basme, OratiI, pacalituri, ghicitori. - Buuc-
resel 1875.
GALLIN, NADEJDE, TIGHILIU SI CANDREA.- Carte de citire. 1893.
--
GANE (N.). - Nuvele.-Convorbin literare 4875-1876.
Poesh. - S iraga, Iapl.
Diverse. - Convorbiri Literare.
--
GASTER (or ). - Literatura populara romana. Bucuresd. 2 Vol.
Chrestomatie Romana. 2 Vol. Leipzig - Bucuresd, 1891.
Tiganu ce 'pi-a mancat biserica. - Revista Tocilescu, I, 1883.
GAZErA POPORULUI. - piar. Bucurescl.
GEORGESCU. Invglator c. Coprent, J. Ialomila. - Etymologicum
Magnum.
GIIICA (tox). - Amintirf din pribegia dupa 1848. - Socecu & Comp.
- Bucures-11890.
Scrisori catre V. Alexandri.-Socecu & Comp. Bucuresd 1887.
GIL. - Nuvele. Convorbiri literare.
GOLESCE (CO:.STANTIN DIN).- Adunare de pilde bisericesci pi filosofi-
cesci. -Buda, 1826.
GOLESCU (vonmci:L 1011DACHE).-Pilde, povetuiri i cuvinte adeverate
povepti adunate de dumnealm Vornicul Iordache Golescul,
fiul reposatulm banul Radul Golescul.-Manuseris din biblioteca
Academia Romilne. Proverbele extrase din accst manuscris sunt
- trecute in PROBERBELS RontimLon, eu insemnarea : Mss.
Copie intocmai a precedentului manuscris care se afla de-
pusa la bibliotheca nationala de la lap. Proverbele extrase din
acest m inuscris sunt trecute In PnovEnnELE RouiraLort, Cu 1nsem-
na rea : Mss. jr.
GRADISTEANU (pLrua). - Vointa Nationala, An. 1895. - Gazeta Po-
porului. An. 1, No. 192.
GRIG. - Nuvele. - Convorbiri literare.
GROSSMANN (s. f.). - Dictionar germano-roman.- Ia1. In curs de
publi^atie.
dacoromanica.ro
L IV
--
pirescu. - CraIova, 1893.
hide i ghiciton adunate de P. Ispirescu.-BucurescY, 1880.
Pilde, fabule, ghiciton adunate de P. Ispirescu. - BucurescI
- 1880.
Din povestile unchiasulut sfatos, basme pddnes^1 Intocmite de
- P. Ispit escu.-Bucunsci, 1879.
picetom populare. - Revista pentru istorie, archeoloie
- filologie. An. I & II.
Basme, save etc., de un culeètor tipobraf.-BucurescI, 1872,
- fascicola I. - In Chrestomatia RomAna de Dr M. Gaster. Vol. II.
Diverse. - Convorbin Moran).
JIPESCU (atraoac Opincaru, cum ieste si cum trebme sa hie
- sateanu. - BucurescI 1881.
Reurile oraselon - Bucur'escI 1884.
KOGALNICE-1NU (mum) - edintele Divanuhu ad-hoe din Mol-
dova. - Respuns Vorniculm Alecu Bag.
LAHOVARY (ALEXANDIIU N.). - Monitorul oficial. edinta cameret din
2 Decembre 1894.
LAMBRIOtt (A.). - Convorbin Literare. An. VIII-IX.
LAURIAN - MAXIM. - Dictionarul limbei Romdne. 3 Vol.-Bucuresd,
'1871-1876.
428. LITA (tosip).- Invillítor in Transilvania.- Etymologicum Magnum,
B. P. Ilasdeu.
LUMEA ILUSTRATid. - Revisti, An. II. 1894.
LUMEA NOUA. - Vial'. - Bucurescl.
dacoromanica.ro
LV
dacoromanica.ro
LVI
-
rectiunea lul Gre min G. focilescu. 1882-1895.
RIURENU despre datoriile copiilor catre parinlii lor. -
- A cincea editiune. BucurescI, 1887.
Noue istoridre pentru coph. - A patra editiune. Bucurescl
- 1887.
1860.
Morale.. - Volumul IV din bibliotheca portativA. Bucurescl
ROMANIA LIBERA. - No. 838 din 15 Martie 1880. Mop Grain.
ROSETTI (LASCAR). - VesjI ALEXANDRI (v.
SAGUNA (M1TR0P0LIT). - Diverse.
-
SAINENU (LAZAR). - Basmele Romano. - C. Gobl, 1895.
Ielele, duele, vIntósele, frumdsele, poimanele, maiestrele
- milostivele, zinele. - Bucurescl, 1886.
Incercari asupra semasiologiei Umbel romine. - Revista
- pentru Istorie, archeologie pi filologie. Vol. VI, 1891.
Elemente turcesci In limba romAna. - Revista pentru Isto-
- rie, etc. Anul 1.1 pi III.
Filosof-Filoscos. - Convorbiri literare. An XXI.
SALVIN (G. P.), invétator. - ezattorea.
SBIERA (IoN AL tul G.) - Povepti poporale romanesci. CernAut 1886.
SCHULLER (1011AN KARL . - Aus der Walachei Romänische Gedichte
und Sprichworter. - Hermanstadt, 1851.
SEZ4TOREA. - Revista. - Buda-Pesta.
SEZATOREA. - RevistA. - Director A. GoroveL Folticent
493. SEVASTOS (o631NA ELENA D. - Povepti. - Saraga,
SILASI (DR. on.) - Renascerea Umbel romfinesci in vorbire pi scriere.
- - Stein, Clupiu 1879.
Apologie. - Stein, Clupiu 1879.
(96. SIMA on.) - Convorbin literare.
SIMU (n.) inveiator, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum Mag-
num. B. P. HapcIdu.
SINCAI DIN SINCA (GREOROIRE).- Chronica Rominilor. 3 Vol. Buell-
rescI 1886.
SION. - Fabule. Bucurescl.
SLAVICI. - Nuvele. - Convorbin literare. An 1875-1876.
SOLOMON. - Paremiile lui Solomon extrase din Biblia de la 1688. -
Socecu 8c Co. 1895.
SPERANTIA (TEoron). - Anecdote populare. I. - Edit. II. Basilescu,
-- Bucurescl 1892.
Alte anecdote populare. II.-Editia I. C. Sfetea, BucurescI 1890.
Tot ancdote populare. III. - H. Steinberg, BucurescI 1893.
STAMATI (c.) - Musa.
SANCESCU (Dimiznia). - Basme pi Same. - H. Steinber, Bucu-
- rescl 1894.
Alte Basme. - H. Steinberg, Bucurescl, 1893.
TEODORESCU (n. Cercetari asupra proverbelor romine. -
- Bucurescl, 1877.
Poesh populare romine. - Bucurescl 1885.
dacoromanica.ro
LVII
CORESPONDENTI.
dacoromanica.ro
LVIII
dacoromanica.ro
LIX
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU
AUTORI CITATI
BAGAV(1 (ANDRE= AL.) - Carte de alegere scrisa in dialectul Ma-
cedo-Román. BucurescI '1887.
BOJADSCHI (mimi n.) Tertuuccrix7 Rouccvtxry tiro& Mande-Ma-
ya, 1, vivo .r. MnaarCI.Bueureser, 1863. Ediçieiden-
ticá Cu acea din Viena 1813.
LAURIAN Dictionarul limbo' romine. Bucurescl
1871-1876.
MIKLOSICH riunz). Rumunische Untersuchungen. Istro und
Macedo-Rumunische Sprachdenkmähler. 2 Brosire. Carl Ge-
rold's, Wien 1881-1882.
WEIGAND (ousrAv). Die Aromunen, etnographisch-philologisch-
historische untersuchungen fiber das volk der sogenanneten
Makedo-Romanen oder Zinzaren von Zweiter Band-Volks litte-
ratur der Aromunen. Leipzig, 1894.
CORESPONDENTI.
BUIA. (ea ATHENA), c. Ochrida, Macedonia.
CAPSALE (XENOFONTS), student, c. PIrlepe, Macedonia.
DAN (1), student, c. Nevesca, Macedonia.
GHIOCA. (CONSTANTIN), c. Bitolia, Macedonia ; prin D. Jeronimy.
META (CONSTANTIN), student, c. Molovise, Macedonia.
MILESCU (o. A.), student, c. GopeS, Macedonia.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin D. Ieronimy.
SENINE CONVENTIONALE.
* Proverbo cunoscute personal de autor sail culese de dinsul.
Proverbe satescl.
Proverbe intrebuintate numal de literal.
Proverbe dubi6se sau traduse din cele str5ine, earl insi nu s'au de-
partat pentru diferite motive.
dacoromanica.ro
PRO VERBELE ROMÁNILOR
.. ..........
CAPITOLU I
NATURA FISICA
An. Anotimp urT. Astre. CeasurT. pile. Whitton.
Timp. Variapunt climaterice.
ALBA
*A VeqII Begaia.
I A sosit, a intrat alba In sat.
P. ISPIRESCU, Leg. 316 & 380.
G. D. TEODORESCU. Cero. 57. FR.
DE, I, 56.
De ohiceid, acéstA f;licAtdre are Intelesul de: Incepe a se lumina
de ¡li. Ispirescu a intrebuintat adeseorI o formA care se apropie mutt
de acésta : .ce Mon el, ce nu Mat, cA vAdu albul 4ilei. Leg.
p. 102.
CAte-odati, insA f6rte rar, a intrat alba in sat se referA la nin-
mire ca in exemplul citat de D. aineanu, In Semas. p. 357: cat
tint' vara, bgatul mopluI trAi cum trAi, tAr4-grip4 , dar, cdnd
veni alba in sat, §i nu me fu chip de munci, sArAcia incepù sAil
arate coltiI set cel scAlAmbAietl. Ca/. 1881, p. 52.
AN
Ve01 Astii-g, Ceaa.
2 0 mie de ani ca liva de ien.
IORD. GOLESCU, Mea. II, Asem. 4.
dacoromanica.ro
2 PROVERBELK ROMiP.ILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 3
dacoromanica.ro
4 PROVERBELE ROMAN1LOR
8 An scuipam in larbi
estimp in barba.
A. PANN, 4889. p. 171 X:. II. 146.
HINTEscu, 54. P. Ispiesscu, Rev..
Ist. I, 231.
AratA tristele urrnArl ale b6trAnetelor, carl, precum ne invag
o altA slicere, nu vin singure, ci Cu multe nevoT.
dacoromanica.ro
NATURA Fismi 5
12 I% tot anul
i givanul.
IORD. GOLESCU. M88. II, 53. A.
PANN, Edit. 1889, p. '103.
Rind la anu/
?i gavanul.
A. PANN, II, 108. HINTEscu, 4.
IlipEt. Etym. Magn.1135.
*
Anul 0 gavanul.
L BINEscu. prof. J. Roman.
Se dice pentru cele ce ma: pa tot anul (GmEscu).
dacoromanica.ro
6 PRO vERBELE ROMANILOR
ANA-FOCA
18 In diva de Ana-Foca gléca s6rele In apa.
S. MAGiIINC.A. In Etym. Magn.1154.
APRILIE
veo Frien
21 De Avrilu dulei durmi.
FR. MIKLOSICH, RUM. Untar. 1,16.
VeIM Martie.
Proverb romAno-istrian care se -trage de la cel triestau : Aprile,
dolce dormire, in Aprilie somnul e dulce.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 7
APUS
23 and se vede la apus o sprincénä luminása, s'aqtépti
sd vie o vreme frum6sa.
TOAD. GOLESCU. M8S. II, 35.
Ve &re.
Adied dupd intristare, cAnd norocul ne zimbesce, asceptAm bunk
nadejde. (Goi.Esco). La originA a fost un proverb meteorologic
precum se vede la euvéntul sòre.
ARMINDEN
.L
24 Daca nu se sémana cucuruzul pdna la Arminden, poti
sa bagi mestecaul mamaligei In foc.
R. &MU. Etym. Magn.1709.
Veqll Maitz.
piateore din comuna Orlat, in Transilvania. Numele de Armin-
den se di de popor ylileT de 1 Maill (St. Irimie). A se vedea : Etym.
Magn. p. 4709
ASTA-PI
Ve41 a Fura.
26 Pentru gaina de mdne, oul de asta-di lasd.
D. CANTEMIR. Ist. Ierogl. 206.
dacoromanica.ro
8 PROVERBELE ROMLNILOR
dacoromanica.ro
'NATURA FISIGL
*A
Mai bine este a primi astei-di un où, de ,cdt sd
a§tepti pdnd la anul un boli.
H. D. ENESCII, tnv. c. Zamostea, J.
Dorohos.P. Isplasscu, ap. GASTEN
II, 376.
Mal bine acum un
De cdt la anul un bati.
C. NEGRUZZI, I, 248. LAURIAN &
MULLA; 1, 139, 242, 560. Da E. B.
Mewa, 15. FR. DAME, I, 135.
dacoromanica.ro
40 PROVRRBELE ROMINILOR
35 Asta-di
cdnd are parale
Mändnci zaharicale ;
(6i) and se cauta mdine,
N'are cu ce si'si ja pdine.
A. PANN, Ed. 1889, p. 50; I,'1301
dacoromanica.ro
NATURA FISIC.X 11
dacoromanica.ro
42 PROVERBELE ROMANILOR
46 AO mladita de tufan
Maine Oda de ciocan.
BENGESCU. COMI.I. Liter. XI, 88.
FR. DAME, II, 58.
dacoromanica.ro
MATRA. FISICX 13.
dacoromanica.ro
14 PROVERBELE ROMLNILOR
A
Lucrul de asta fli nu se lasa pe mdne.
H. D. ENESCIJ, gnu. o. Zantostea, J.
Dorohos.
,6,
Lucrul de afli nu trebue lasat pe mdine.
H. D. EnEscu, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.
50 A@ pdata
Mane odata.
Hin:me, 4.
Adicit repetirea und lucrarT miel péte da nascre la un ce f6rte
mare; cid, precum ne spune un proverb din Persia : cine aduce
mereu cdte o rolni de pamdnt pite, cu timpul , sä ridice un
munte.
AUGU S T
*
51 In Avgust s'ved miruminlieli.
D. A. Mmitscu, GopeA, Macedonia.
Miel : In August se ved lunile de peste an. Se numesc núm.
mili, adick gii cu Ili, cele d'antaia doue-spre-doce dile ale luneI
dacoromanica.ro
NATURA F zslci 15
August, si se crede cA, dup6 cum vor fi acele dile, bune sag rele,
ast-fel vor fi si lunile din anul acela.
BALAIA
53 A intrat balaia 'n sat.
L ARBORS, J. Buzju.
Veop Alba.
S'a luminat de diuä.
BOBOTAZji_
54 Daca in diva de Bobotéza va bate crivdtul, vor fi ríde
la bucate.
L N. CONSTANT1NSSCU. c. Citanita,
J. litiontip.
BRUMA
56 Cine se teme de brumd, Ea nu sadésca vie.
D. TICHOIDEAL 28.
dacoromanica.ro
16 PRO VERBELE ROMANIELOR
Al bate bruma.
BARoNv, 41.
CALD
Vell Gura.
58 N'am vgut ómeni murind de cald.
LAURIAN oi Meant, L 324.
dacoromanica.ro
NATURA FISICL 17
CEAS
Ve4T, An, Øi, diming/4 ceas Cap. VI.
61 Cine cinstesce ceasul suferä tot anul.
I. ARBORE, J. Burtgu.
64 In ceas bun.
In bun cea,s s'aft nascut.
D. TICRINDELL, 109. S. FL. MA-
RI/N. Nascere.
dacoromanica.ro
18 PROVERBELE ROMANILOR
CER
veo! Falca.
68 Cerul curat de trasnet nu se teme.
IOR. GOLESCU. Mss. II, 77. FR.
DAME, I, 220.H. D. ENESCU, tnv. o.
Zarnostea J. Dorohol.
VeçII Cap. XXII, C. vinovals.
Adiel gel nevinovat niel o temere are (GotEsco).
dacoromanica.ro
NATURA FISICL. 19
72 Cerul i piméntul.
A jurui cerul i peimdntul.
I. CREANGL, Pov. 170.
Ve0 Mare.
A fagadui tete cite sunt In cer qi pe pamént, i prin urmare,
wal mult de cAt potl sad vreI sä dal.
73 *Se face gaurä (borta) In ceriii.
limascu, 69. L BXNEscu, prof.
J. Roman.
*
115ra nu s'a fdcut (s'o face) gaura in cer.
LAURIAN pi MAXIM, L 4279. P.
IsmEno, Leg. 50. FR. Dma,
381; II, -59.
Nu s'a intkuplat niel un réd mal mare; i sä intrebuintéza
Inteun mod cam ironic.
D. C. Teodorescu, inv. c. DrägänescI, J. SueIava serie in $exti..-
Ova cii, in credinta poporulul din acele pä4l, cerul este ea o
piele intinsä pe care staii stelele, luna §i särele. Bolta ceruluI stä
räzirnatä pe apa de la marginea pämdntulul. Nu e numaI cenit ce
vedem, dar me sunt incA §ése cerurI. Dumnet;led loeuesce too-
mal In al Optelea cer.
De unde se explicä upr ca Romänul sa admita putinta d'a se
face o gaud in cer.
A se compara credintele arätate mal sus cu locutiunea francesii:
4tre au septième ciel, a fi In raifi, a resimli o mare bucurie.
74 Ca de la cer la pamént.
Cât cerul de pamént.
L GOLESCU, Mss. II, Asem. 22.
dacoromanica.ro
20 PROVERBELE ROMANILOR
cEATA
*
77 Cand se Iasi ceata jos
Este semn de timp frumos.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist. I, 458.
Craciunul satul, . . . .
L CRELNOI, Amint. 103.
*
Craciunul satul, Pascele fudul.
IORD. GOLESCEL M88. II, 87. P.
ISPIRESCU. Rev. Ist. 11, 158. H. D.
ENEscu, inv. o. Zamostea, J. Do-
rohot.
*
Crewiunu satul,
Pascele
Minciunele,
Cu oug boite
Cu strae 'noite.
G. ALEXANDRESCU, Gakils.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 21
CRIVtT
Veig Boboté51a.
81 Crivetul, marea lina nici-cum nu ne-o arata.
'ORD. GOLESCU. MSS. II, 37.
Adicá turburatorul nu ne aduce linite. (GoLEscu).
82 Ca crivétul in padure.
IORD. GOLESCU. MSS. 11. 20.
Anti sgomotul cel mare.
CURCITBET:T
83 Ca curcubeul pe cer s'aratä.
tom). GoLuscu. Mss. Il, Asem. 6.
Ca semn de 1Mpicare 0 de veste buni.
Poporul c,rede cA curcubeul este britil luT DumnORA. Crede de
asemenea cA acela care are gu0., cand vede primivara pentru intéia
óä curcubeul, sA ice un ac off un os, i si se bate cu el peste
gu§i çlicénd :
Cureubeil I de undo be!,
Boa din gap mea.
-ea atuncI II piere gua. VeçII ?ezét6rea, I, 125.
dacoromanica.ro
22 PR WORM'S ROMLNILOR
p
Veklx Cass, mérte, népte, Passe, afinFi.
84 Cine scie ce aduce çlioa gi néptea.
D. Timm:am, 219.
ve(p Mane.
Nu putem cumisce dinainte intemplerile viitere.
*
85 Hul Hail trei lle;
trel-steci de am.
I. Rosicros. J. .Roman. L BA-
MSC% profesor J. Roman.
Hopi upa!
Ca tine nunta ;
Chiúl vail
Patru-deci de al.
V. FORESCU, Folticern, J. Stiveava.
87 A treia di infierbintat.
Adice prea tarslid.
dacoromanica.ro
NATURA EISICI 23
dacoromanica.ro
24 PRO VERBELE ROMiNILOR
_pile in§irate,
Fire incurcate,
Pinzei. ?ti esuta,
vreme pierduta.
A. Perm, I, 10. Betion!, 57.
11iNTEseu, 45.
Adici dite treeute rara niel o petrecere, fArA niel un folos, i prin
urmare vreme pierdutA.
95 Cat téte
Cdt t6te (lilele de mare.
P. ISPIRESCU. Rev. Istor. II, 145;
Sndve, 43. FR. DM*, 111, 49.
Arag insemnatatea celor slise sail fAcute : Spuse o minciunA cat
tete sliiele de mare.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 25
dacoromanica.ro
26 PROVERSELS ROMiNILOR
AdicA binele sau réul din vreme 11 pop ghici (Gouscn); sad, cu
alte cuvinte, Inceputul prejudecA sfh*tul.
dacoromanica.ro
NATURA pisicl 27
106 W alba.
HAsDEil, Etym. Magn. 705.FR.
Daft, I, 56.
109 %Ina sliva, -tat& sliva, si din cap la top mud', mot.
A. PANN, III, 63.EInvisscu, 46.
dacoromanica.ro
28 PRO VERBELE BOMNLOR
*
T6ta
Buna
L A.RBORE, J. Nov. Preot. D.
CIORICI, inv. c. Mereni, J. Olt.
Se Oiee de ace! cad repeta intr'una aceht0 lucru , earl ne su-
pera merea cu aceeasi cerere.
DIMINnT.A.
Vedi &two Cap. XVIL
113 Mud te vede cine-va e§ind diminéta dintr'o casa,
SliCe ca al dormit acolo nòptea.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st. L 458.
Ve41 &sm.
6menii judeca dupa aparente. Se slice cu privire la femel, cad
liu se crede ci infra cine-va in easele lor numal ca sa se odih-
nésca.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 29
Sc6la-te de dirninéta
De vret sa lungesci din viata.
I. M. NIUREANU, Dat. Cop. 96.
Varianta a doua explica in deajuns intelesul acestuI proverb.
dacoromanica.ro
30 PROVERERLE RONAMILOR
*p
Cine se scáld mai de dimindki, ajunge mai de-
parte.
P. I.SPIRRSCI; Re1). /a. U, 155.
ffiNTescu, 46. K. A. ZAMFIRESCU-
D1ACON. tnu. c. $tiubenis,J. Dorohos.
* P Ve slt a maneca.
122 Cine pléca de diminéta, departe ajunge.
A. PAN. Edit.1889, p. 41;1, 151.
HINTEsco, 46.-1. G. VALEbrronraNu,
29.H. D. &rasar, inv. c. Zansostea,
J. Dorohos. 1oN IVITEscu, invéf. C.
Viespescs. J. Olt.
dacoromanica.ro
NATURA FS1CX 34
DUMINICA.
Vetl Cununie.
F A T3 R
125 Faur fencá ei desfereca.
L ARBORE, J. Buziu.
AdicA In luna luI Faur, ninge §i plouA, e ger Bi c,aldurA. Pro-
verbul Rominilor din Istria : Zienu scurt maj rev de totzi, Fe-
bruarie scull (e) maI rAt ca téte (cele-ralte lunI) se ram apropie
de al nostru, §.1 este identic cu francezul :
Février le plus court des tnois
Est de tous le pire et la fois.
De 6re-.e In aceata lunA se ard multe lemne, In vechile calen-
dare din Occident gAsim : Februarius algeo clamat . . ligna
cremo.
FLORIf
*
126 Cum va fi in diva de Floril va fi ei in diva de Pasm.
$ezat6re, I, 192. I. 13kacscu,
prof. J. Roman.
A POST
127 Ce a fost, a trecut.
P. Isplasscu, Rev, 1st. II, 146.
L NEORTAZ1, CON.V. Lit. VII, 7.
RAGIALT, Cony. Lit. XIII, 257.
Trebule BA ne Intércem privirile spre viitor, iar nu spre trecut.
dacoromanica.ro
8,2 PROVERBELE ROMANILOR
*
128 Ce a fost, a fost;
Ce a fost sa nu mai fie.
Se slice In urma unel IntémplarI neplacute, uneY nenorocirl.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 33
BABA 51 BATA.
dacoromanica.ro
34 PRO VERBELE RONIANILOR
FRIG
134 Frig de crépa ouele corbulm.
S. FL. MARIAN, Orn. II, 7.
Acksti. slic4t6re se trage de la credinta cà mcI un fel de ouk nu
este ap de tare ca ouele corbuluI. AcéstA paskre, In urma bleste-
muluI lul Noe, se oui In Decembrie i clocesce pant& 'n luna lul
Faur, cAnd, fiind gerul mal cumplit, de crépa i lemnele de frig,
corbil I1 pirksesc culburile. Atund ouele, ce fiind feirte tail nu
ar putea fi sparte, nicI de puil Inchicg Intr'éusele, nicI de corbil
dacoromanica.ro
NATURA FISICX. 35
FURTUNA
137
* Ce cauta pe mere in timp de furtunal
Veip Atare.
dacoromanica.ro
36 PROVF.RDELE ROMINILOR
GHÉT
140 Scrie pe ghéta
Pdna diminét.a.
A. PANN, Ill, 408.Hnirscu,172..
Se çlice de acel care uitii upr indatoririle ce i se fac.
GRINDIN.A.
VeçU Asta, Mies.
144 La neploare e bunä i grindina.
A. PA, I, 446.
dacoromanica.ro
NATURA FISIC.X. 37
*
In lips'd de pldie gi grindina e buna.
L BXNEscu, prof. J. Roman.
*
La secetd i grindina e bund
I. BX.NEscu, prof. J. Roman.
L PETRESCU. J. Nov.
*A
Cdnd n'are pl6e s'grdndinea ii buna.
D. A. MILESCU, Gopeii, Macedonia.
Veklt Ninaltre.
La nevoe ne multutnim Cu mal prost.
IANITARIE
147 Antosnjacu pljir de pare, Zenu scurt, maj rev de tot',
?dare cu mugnit.
F. MIKLOsIcH, Rum. linter, I, 16.
Vet1 Faur.
Proverb al Rominilor din Istria care insemnézá : Ianuarie plin
.de paIne, Februarie scurt, reA ca tóte (lunile), Martie manios.
IÉRNA Vedl
148 Idrna porta pana si vera tambarea.4)
D. A. MILEscu, Gopep, Mac donia.
AdicA : iérna petrecem mancand i véra jucánd.
dacoromanica.ro
38 PROVERBELE ROBLUILOR
IERÌ
VeOT Fata.
152 fen a ploat, a0i a 'nseninat.
Votg Plbie, Wane.
Arata schimbarea vremurilor, ierI rall all bine, Ieri neliniscer
intristare asta-slI wprinta i bucurie.
dacoromanica.ro
NATURA risicX 39
155 A nu fi de ieri.
A nu fi de 'ten ulaltaieri.
Adici a nu fi copil mic, a nu fi de aceI carI se pot usor insela,
nesciind nimica din intèmplarile
A INSERA
156 Unde Inseréza, acolo d6rme.
A. PANN, I, 133. HINTEscu, 47.
FR. DAME, II, 203.
Se çlice despre cel sarac care nu are nicI micar un bordebi,
unde odilmésc,a trupul.
INTUNERIC
158 Ce se nasce prin intuneric (p' intuneric) trebue di se
va4a la lumina.
A. PANN, Edit. 4889, p.6; 1,21.
IIINTEscu, 193.
dacoromanica.ro
40 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
NATURA FIsicX 41
IULIE
Veol Aprilte.
IUNIE
Vet"! Aprilie.
J0f
462 Dé Jim pana mat apl.
GOLESCU, Mas. II, 92, Asem.
174, 221.P. ISPIRESCIL Rev, Ist.
158. FR. DAME, II, 248.
*p
De Jut päna mat de apoi.
L CREANGX, Pov. 141, Amint. 70.
FR. DAME, L 81.L BXNEscu, prof.
Jud. Rontan.
dacoromanica.ro
42 PRO VERBELE ROMANILOR
=1.
Uita de Jo!
Pdnei mai apoi.
BARONZI, 65. HINTEscu, 194.
BA§DEO. Etym. Magn.,1330.
A
De etc Jo!
Pan' Mai apol.
BURADA, Cara. Poes. Pop. 35.
Arata scurtarea vrenlil (Goi.Escu).
D. Hasdeu dup6 ce citézA o serie de exemple, privitóre la ackstii
locutiune, urmég ast-fel
Dar de ce óre punctul de plecare este asuma Jo!, si nu o alti i;li?
Rima nu pare a fi singurul motiv. VechiT RomanI diceall, ab ¡ove
principium (Virg. Aen., III, 60). La noI, dies Jovis, incepe atAt.
posturile, precum i cununiile.
Poporul crede ca e bine sa serbezI noè Jo! dupi Pase!, cA vel fi
ferit de ghété saù pétrA ca sA nu se strice bucatele. Preotul G..
TALPALAR, Tergu-Frumos.
O nuntA fèrAnésca pe aid tine chiollianu de Jo! /Anil Jo! ;
opt dile. D. PAVELESCU, c. Chióra, Ialomifa.
La cele de mal sus vom adaoga urmkórele superstitil :
OrI-ce lucru sa'l incepI Lunea, Mercurea, ¡ola i Vinerea; Mar-
tea si SAmbAta sunt dilele mortilor i orl-ce lucru vel inc,epe ln,
ele, nu ies la eapót bun. M. LUPESCU , tinvél. com. Brosceni,.
Jud. Suclava.
In ¡ola PasceluI sé ja un bulgAre de tamale nera'rimat, se a-
prinde pe rAnd cAnd citesc cele doutt-spre-dece evanghela i restut
e bun de aprins in casa pe cAnd tima, ori trásnesce, si de afurnat
copil speriag. Bolintinu-din-Vale, J. Nov.
Din Jo!-mari (Joia de 'naintea Pascelul) i pinit la Lpas (Ink-
!Area Domnulul) nu se time, cóse , fierbe cAmItsI, etc.... Joile,
bate pétra, oH se 'ntorn ploile i se face seceté. R. MARINESCU,
ezcitóre, III, 48.
In spre Joi-mari se dA foc la gunke, si se pune pe un scaun
cotl cu apA i o litrA, pentru ca sufletele mortilor si se incildésók
sA bee apa. HERESCU, c. Gainegti, J. Suciava.
In fine vom adAoga dickorile : De Jo! in Pase.! i Jo! dupa Pase.!.
D. Hasdeit 'SI-a reservat pArerea. Nu vom propune solutie,
multumindu-ne cu adunarea materialulul de mal sus.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX
-
4.3.
Din Jo i in Pasei.
G. DEN. TEODORESCU, Cercet. 99.
Adice rare-orI, la intervale de timp marI : merge la biseridi de
Jo! in Pawl. Francesul dice ca acela0 Inleles : On ne le voit
qu'aux bonnes fetes.
*
164 b J01 in Pasci.
G. DIANU, revisor scoistr, dud. Me-
hedinfz.
Se dice euI-va Gaud nu '0 potrivesce faptele, cum se aplica, ca
nuca 'n perete, la cel ce nu '0 cumpenesee vorbele.
LuctrtR
165 AA sta inaintea cm-va ca lucéférul.
EARONZI, 45.
dacoromanica.ro
44 PRO VERBELE ROMANILOR
*
168 Ca lumina oilei.
Se Oice la un luau sigur si a-carui flintit nti se pote tagadui.
LUNA
Ve41 Cane, a Latra, Pu fea, Sare.
*
169 &Cite in luna qi in abre.
P. IsPinEscu, Leg. 85, 302. FR.
DAmt, 1,83; II, 294.Pompiuu, Com.
La. VI, 27.H. D. ENESCII, invei. c.
Zamostea, J. Dorohot.
Adica tot ce poli sa visezt, tot ce 'IT poli inchipui; aratit nu-
mèxul cel mare : invafd ccite in luna si in sdre. Hintescu p. 93,
da acest proverb sub forma : di te in lame §i in sòre, care ni se
pare gresita neflind logica.
Asemènarile cu luna revin hirte adeseorl in poesiile populare,
pentru a arata ca un lucru este tara pereche :
Am fost una la pArinti
Ca i,,li luna printre stinp.
Poesit Pop., ;;ezat.III, '14.
am fost
Fira fratl, far' surorele,
Ca t}.1 luna printre stele.
Po sil Pop $ezat. III, 14.
Dar nicI-una din aceste asemènarT nu e mal poetica de cAt acea
c,are se afta in urmatérea bucata culésá de D. V. Plenescu, in c.
Dorna, Jud. Sudosa:
Dragul maicel nu ofta
CA maica te-a insura :
Satu-I mare, fete-s multe
Si grial marl s,ii mal mArunte;
Ti-I alege c'aI de. uncid
.
Of I ofl ofl maja, maicutA,
Ceru-I mare, stele-s multe
Si mal marl vi mal märunte;
DarA luna-I numal una
Si lumia tótA lumea.
dacoromanica.ro
NATURA. FISICk
Schimbator ca luna.
I. G. VALENTINEANII, p. 43.
dacoromanica.ro
46 PROVERBELR ROMINILOR
Sa n'ajunga luna
Cu meina,
Si s6rele
Cu pici6rele.
BARONZI, 86.
Juriment ironic prin care facem o fag duiali pre care nu vrem
sai schn bine ci nu o vom putea indeplini.
Origina ace-stel dicetorl trebue cautata in basme. De pildi, in po-
vestea luT Harap-Alb, de Greangi, fiul craiului se arunci pe spi-
narea unit! cal nasdrivan, care sbérit pe rind piná la nor!, in lunit
0 in Ore, §i apoi sa Iasi in jos ca a sigéta, spunend tovargaului
am de drum :
He!, stApine, cum ti se pare? Gindit-ai veo data c,á a! sei
ajungi sdrele cu picihrele, luna cu Willa §i, prin nourti sa cati
cununcl?
dacoromanica.ro
NATURA MICK 47
gur GA serbescA nu pile fi. Scim cu totil cii cAlI-va Serb!, vedénd
luna In fundul unuI pul, erad cdt p'aci s'o prindd, cu o gAlétil pe
care ad scoborleo In apii. InsA el fiind iull, ca 0 ardeiul cu care
se hrdnesc, ad tras prea repede gAléta In sus 0 frInghia care o li-
nea s'a rupt, asvérlind in slava ceruluI luna, la care se uitA cu jind
Sérbil no0.ri lungig pe spate.
*
173 A apuca luna cu din01.
P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
A Incerca un luau care nu se pote. Latinil diceau cu ac,e1a§ in-
leles : Citius elephantum sub ala celes 4).
LUNf
VelT a Posti.
M A I -CT
* ,n, Ved! Apritie, Martie.
177 Daca nu ploue In Maiu
Nu se mandnca =laid.
C. GABUNEA, Slatina J. Olt.
Vedl Arminden.
178 Sa bei vin rosu In Vita luna lui Maid ca sä Innoesce
maiuL
.5.ezatdrea, I, 128.
i) Mal usot al asounde un elefant la subsuoare.
dacoromanica.ro
48 PROvERBELE ROMANILQR
MANE
VeGI A8ta-511.
*
179 Nu soil ce aduce sliva de mane.
Ve4I pi.
CàcI precum §lice inteleptul Solomon : nu te läuda Cu 4iva de
mane, aci nu sciti ce pede aduce o 4i. PROV. XXVII, 1.
MARIA EGIPTEANCA
A
181 In sliva de Maria Egipteanca se pun pomii.
. ezè" tárea, I, 128.
picdttire din Moldova.
MARTI
Ve4I Nunta.
MARTIE
182 Lipsesce Martie din post?
LORD. GOLESCU, M88. II, 41.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 49
MERCURT
Vedi
o
185 In 4iva de Mom se cérca lut pe lut i Dumnedefi ride
de to/i.
$eat6rea, I, 428.
picètère din judetul SucIava care ne reamintesce cA m6rtea ne
pAndesce pe toll.
dacoromanica.ro
50 PROVRIABELE ROMA NII.OR
MUCENICf
186 Daci In qiva de Mucenict va bate vintul sau va fi
linisce, aceeast vreme va fi patru4ec1 de Ole in
urmd.
L N. CONSTANTINESCU, C. Cita/tila,
Jud. lalornif a.
*
Cum va fi in çlioa de Mucenici va tine patru-
Oeci de Pe.
L ARROBE, Jud. Buzg u.
MURGA
189 A intrat murga in sat.
N. POPESCU, Calendar 1889, p. 58.
AdicA a inserat.
NEMET
Ve II Zapada.
f 190 Ridica4i nemetul d'innaintea usa tale, si nu ingriji
dé bruma ce cade pé casa vecinulm téu.
IORD. GOLESCU, M88. II, 113.
Ne invatA sA Ingrijim mal mult de gresalele nóstre, ce Cu mult
mal marl sunt, decit cele mal miel ale altora. (GotEscu).
NtUA
Ved! Zapada.
191 Ti voiu ca néua In sin.
D. A. MILESCU, Gopep, Macedonia.
AdicA : te voiù, te iubesc ca zApacta in sin. Vei Ghéra.
dacoromanica.ro
NAT UR A FISICÀ 51
NE PL OARE
Veto Grindina.
NINSC5RE
192 Daca nu e pleie, fie sl ninsáre.
ID RD. GOLE SCU, Mss. 11,116. FR.
DAME, III, 129.
Adici la vrerne de nevoie sd ne multumim si Cu cele mal pr6ste.
(Gouscu). VedI Grindinti.
A NINGE
Vedl A pioua.
193 Lase' se ninga, se plonk numai vreme rea sä nu se face.
A. PANN, 11, 451. HerrEscu, 124.
*
Ninga, *IA numai vreme rea sei nu se faca.
AL. MARTINIAN, J. Nov.
SA nu ne impotrivim relelor pe care nu le putem opri, de tern&
ta se nu ni se intemple ,0 mal reg.
dacoromanica.ro
52 PROVEBBELE ROMANILOR
NINSORE
Vedi Plow, Pisicd.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 53
*
198 LNu sciu nóptea-1 intunecósa ori poteca-i alunecósa,
ca inemeril la alta casa.
I. DUMITRESCU, inv. c. Ganctova,
Jud. Do1j.
Se dice ca pildit catre acei cari pri4i furAnd slic ca nu furit Cu
precugetare.
dacoromanica.ro
54 PROVERBELE ROMkNILOR
NOR
Ve¢i Cer, Vint.
.n.
206 A fi picat din non.
Nict n'am frati O nici surori
Pare ca's picat din non.
fezatóre, Poes. Pop., I, p. '114..
Ve4I Luna, Hirzob.
A nu avea niel o legaturil de rudenie cu aceT in mijlocul dirora
triiim.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 55
0R
Ve(11 An eeas.
D
214 Ora a un-spre-dece a sunat.
TARRON, 37.
.Adich ultimul moment &Ind putem face un lucru.
dacoromanica.ro
56 PRO VERBELE ROMINILOR
PACE
VedI Jo s Cap. XII Pace Cap. III Marg.
* A,
215 Craciunul satul, Pascele ludul.
IORD. GOLESCU, 111.38. II, 37. P.
ISPIRESCU, Rev. Ist. II, 458. H. D.
ENESCU, inv. c Zamostea J. Dorohoz.
Adid la Criciun omul se inveselesce in desfatarI, iar la Pare
In haine si podóbe. (G0usci3).
De sèrbatorile Pascelul fie-care Roman isl cump6ra haine noul,
sail imbraa straiele sale cele mal frum6se. PAnA si bietul sigma cu-
n6sce si a primit de la noi acest obiceitl, bad esind cam afumat de
la carciuma, Oice, incurcitndu-i-se limba : in dioa de ismene eu
Pasci nouti in pici6re....
P T B. A
Ve Via, Grindina.
PICA.TUR.A.
ValI Butte, muiere, l'as.
219 Picaturi ling& picituri balta mare ne aduna.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 53.
dacoromanica.ro
NATURA FISIC1. 57
dacoromanica.ro
58 pROVERRELE ROMLNILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 59'
*
222 A strecura ei a se strecura p'intre picituri.
LAURIAN & MAXIM, II, 1292.
De batai fi lovituri
Scapei p'intre picaturi.
A. PANN, III, 24. HiNTEscu, 11.
PLOIE
Vedi Aeta-fli, Auguet, Caciulti, Cd-
peneag, Ciu perca, Coco, Gaia, Grin-
dina, Ipingea, Manta, Pament, &re.
*, ,
dacoromanica.ro
60 PRO VERBELE ROBlidilLOR
*
Orbul de nópte nu se grijesce, §i udul de plóie
nu se teme.
H. D. ENESCU, invét. c. Zarnostea,
Jud. Dorohoiu.
AdicA cel furios curénd, II trece mania, iar celui tacut tine mg
mult. (Gotzscu).
dacoromanica.ro
NATURA FISIU 64
dacoromanica.ro
.62 PROVERBELE NOMAD:MOB
A PLOUA
* Vedl Cluperca-
232 Cu doue ca sa nu ne ploue.
10111). GOLICSCU, Mss. II, 31. P.
IsPniEscu, Rev, Ist. II, 159.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 63
*
234 Nu 'mi-a nins ca sé nu-'mi degere,
Niel 'ml-a ploat ca sä nu mé ud.
A. PANN, Edit.1889, p.134; 11,87.
*
235 De nu ploué, macar picurd.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
MO. Acad.
*
236 Nicz nu-'mi plot* nici nu-'mi ninge.
Adia : 'ml-e tot una.
*
237 Par-ca tot li ploué si h ninge.
A. PANN, III, p. 13. HINTitscu, I).
148. N. GH. IONESCU, inv. c. Ma-
mornita, .1. Dorohot.
dacoromanica.ro
64 pliOvERBELE ROMANTLoR
6
240 Prier fara plóie
Chef u! Romanului maie.
S. MNalticX, Etym. Maga. 1358.
A se asemèna eu proverbul romino-istrian : Aprila udu, Maju
temperejt, beata vilanu, carle are semirat.
P R II L
241
6 Priil priesce si jupesce.
G. TEODORb.SCU, Gala'', Etymol.
Maga., 1358.
PRI1VIA.V.A.R.A.
Ve(;11 Fibre,phite, ligndunica, Vint.
242 Pana nu vine primavara, nu se face vara.
A. PA', II, 71. Hingscu, 153.
Fie-ce lueru la vremea Ni.
PROBAJINI1
6
243 In dina de Probajinh sé probajanesc frunzele copa-
cilor.
ezat6re, I, p. 128.
Adie4 de la Probajiuele sau Schimbarea la fata , care pica la 6
August, ineepe codrul a se probajani, adic,A a i se ingalbeni frunza..
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 65
RtSis_RIT
*
244 Una de la résarit §i alta de la apus.
A. Pu, III, 131.
Se dice de aceI earl povestesc tárA sir, cari spun lucrurI faii le-
gaturA firéscA intre dinsele.
SAMBA.TA
Vedl Cap. XII, Scimbrita.
246 Nu-j sambeta far de sore, -nu-j muljera -far de ljubava,
FR. MIKLOSICS, Rum. Unter.,I,13.
AdicA : nu '1 SAmbAtA fara Ore, nu 'I muiere far' de dragoste.
SCUT URE
247 Scuturile semn de frig.
IORD. GOLESCU, MS8., II, 67.
SA slice pentru cele ce se cunosc dupA 6re-ce semne (Gomascu).
SECETA
Ve41 Grindinci.
dacoromanica.ro
66 PROVERBELE ROMANILOR
StPTtMA.N.A.
VeçU Cap, XII, Séptemina.
251 De at o septemina vrabie mal bine o di solm.
HINTEscu, p. 207. P. ISPIRESCU,
.Rev. ht., III, 156. S. FL. MAMAN,
Orn. I, 412.
VeGI An, pi, Vara.
De di sä triiescl o via!ii nebagat In sémi saú dispretuit, mal
bine si fil o di om Insemnat, cu vadi i cinstit de tog.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 67
SERA
Tinda.
253 Intru sera si es diminéta i lumea dice c'am dormit
acolo.
I. BINEscu, prof. J. Roman.
dacoromanica.ro
68 PRO VERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
NATURA. risic. 69
SFANTT.7
259 La Sfäntu-Aztéptä.
I. CREANCIA, Por. 189. BARONZI,
pag. 47, 70, 85. HINTESCU, 147.
Adica nici-odata, la Paseele ealultif, la mosiiI a/ verdf. Dupa cum
observat cu multi dreptate D. §aineanu, daca nu me incel, a-
caste este singurul dint niscut , crescut i remas al nostru. De
altmintrelea flume/ din creiera bIetuluT Roman, care a rabdat
tatea In cursul vdeurilor frecute, putea resAri sfantul ingaduirilor
al rebdarilor Indelungate.
SFA.NTU GHEORGHE
*
.260 A-i da pe Sfantu Gheorghe In palma, ca sa spue cänd
se finesce iérna.
K. A. ZAAIFIRESCU-DIACON, inv. C.
$tiubents, J. Dorohot.
dacoromanica.ro
70 PROVFCRBELE ROMANILOTI
SFA.NTTJ ILIE
262 Daca durdue in diva de Sidntu Die in acel an se ghier-
manoséza alunele.
B. P. HIpnel. Etyrn. Magn., 949.
Credinja din féra FggirapluI, care, chipa cum presupune D.
B. P. Hadefi, ar putea fi In legAturà cu antagonismul bine cunos-
cut al SfAutulut lije cu dracu. Alunul din care se fac be:ele vrAji-
torilor, supuiT necuratulut , ar resimli ast-fel i dènsul loviturde
sfAntuluT.
SFA.NTA MARIA
263 Daca trece Muta-Diaria, c palaria.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 87.
dacoromanica.ro
NA'TURA PISICX 71
A trecut &Ata-Mal-le
Sei ne c. .. m la palärie.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p. 155.
Dupei Scinta-Marie
Nu mai pírld.
LAURIAN MAXIM, II, pag. 617.
A trecut Scinta-Marie
Te-al c ...t in peileírie.
L ARBORE, J. Buzgu.
SFANTU MARTIN
265 'MoCe-j Martigna se spagra de avag bur viru.
FR. MIKLOSICH, Rum. Under.1,13.
Mica: prin Sfantu Martin se spera ca vom avea vin bun.
SFANTU MATEItY
266 De Miholsnjacu vire sveti Mati, hite te pre pemint,
linfa én Domnu.
FR. MIKLOSICH, Rurn.Unter. 416.
Adica : in Septembre vine Sfantu Mateia , pune in pAmént
spera in Dumnezeit Proverbul romAno-istrian se trage de-a drep-
tul din aGel italienesc : In Setembre ven sen Mata°, botita in
tiera, e spira in Déto.
dacoromanica.ro
72 PRO VERBELE ROMANILOR
SF.ÂNTU PETRE
266 b De la San-Petru la Sin-Medru.
G. DEM. TEODORESCU, Poe& Pop.,
p. 253 & 256.
Arata o vreme indelungatA. St.-Petru cade la 29 Iunie qi St.
Dumitru la 26 Octombre.
S'a tocmit
De la Sin-Petro
S'a ispr5vit
La'Sit'n-Medru.
SFANTU TOADER
267 In pia de Sdntu Toader se tuna vitele in frunte sa
se faca frum6se.
?ezatóre, 1,128.
La Sin Toader, , care cade In prima Sembete din post, copill
se tund, 6meniI marl se spate pe cap, caiI se taie la copite , fetele
se lad cu stroh I) de la vite ca se le crés3.1 perul mare i frumos.
SIMION STiLPNICUL
268 Daca tuna dupa Simion Stilpnicul e semn de témna
lunga.
?estatdre, I. 128.
Adice dupe 1 Septembre.
SORE
Vedl Ana-Foca, /mum, Luna, Pinza
PO e.
*
269 A omit& pete 'n sère.
A cauti nod in papura 0 pete in s6re.
G. MuNTEAsu, 72. Da E. Z., J.
Tutova. I. IONESCU, Cart. cit. III,
pag. 130.
VedI Luna.
A ceuti cusururI mide nu se pot afli. Acéste Oicetére, destul de
respendite prin orae, pare fi mal putin cunoscute pe la tell.
Poporul ro-nen are putine legende privit6re la sére; vom repro-
duce dupe Poesiiie pop ulare ale luI V. Alexandri, pe armittórea :
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 73
SOULE §I LUNA
A umblat mandrul s6re cerul i pämèntul ca sA se insóre i po-
triva nu$ gasia ca sora-sa Ileana Cosinzeana.
Ileana il r6spinge, cgci nu s'a aflat vre-odatti ca frafi sA se fi
cununat. Sfirele se duce atuncI la Dumnedeu, cer4ndu-I s6 dea
pe sora-sa de nevasta. Domnul il ja de mânA i dupa ce l'a purtat
prin rah.% i prin iad IT spuue :
Sóre, sóre luminate,
Trupusor old pécate,
RaTul tu l'al petrecut,
Si prin iad inca-al trecut,
Ce mal dice gindul ma?
Dice ca sutletul meu,
Aleg iadul chiar de viu,
Numal singar sa nu liu,
Ci sd fiu ca Ileana
Deana Cosinzeana !
pice i sa scobérb. Sérele la sorA-sa , o gAtesce de mirésA i se
pornesc la bisericii, dar atund vaI de el, amar de ea; candelile se
sting, clopotele se dogesc, sfinfil ascund fata 0 o mAnA se in-
tinde, i rädicci pe Ileana aruncând'o in mare unde se preface in o
mréna de aur. Seirele se inalf6 in sus, sa lasa spre apus, i sk cu-
funda in mare, la sorit-sa Realm, Ileana Cosinzeana.
Eara Dunmeleu cel sfint
Kant in cer §i pre pamént,
Mina 'n valurl ca bigi
Mreana 'n mina-o apnea
Si 'n cerurl o arunci
Si 'n luna plina-o schirnba.
Apol Domnul Dumneleu
Cuvénta Cu graiul sdd;
Ear cind Domnul cuvénta
Lumile se spalménta
Dam-11e se tupila,
Muntil se cutretnuri,
Cerul se intuneca
a Tu Ileana Cosinzeana
Sulletel fara
Si tu st;re luminat
Trupusor far' de pdcate
Cu ochiT sa vd zaritl
Dar sd tip tot despartitl.
pi si ntipte plinl de dor,
Ars1 de foc nestingdtor,
VecInic Sd vd alungatl,
Cerul sd cutrierag,
Lumile sé luminati I o
Acksta frum6sA legendi, una din rarele rèrn4ile de mitologie
maid ce s'a pAstrat la RomilnI, are o asem6nare destul de apro-
piata, cu diverse legende diu Rig-Veda.
dacoromanica.ro
74 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 75.
dacoromanica.ro
76 PROVERRELE RODIANILOR
*
276 Sorele a morplor.
D. A. MILEscu, Gope:n, Macedonia.
CAnd un bètrAn face pe ténèrul, i se dice ca a ajuns la apusul
-vietil, cl a vèdut sorele a morlilor. A se asem6na cu urmAtórea
locutiune.
dacoromanica.ro
NATURA risicA 77
dacoromanica.ro
"78 PROVERIIRLE RONANILOR
dacoromanica.ro
MATRA. FISICK 79
STEA
vedi a Laird, cap. VII.
291 Sus stele, jos stele,
Intinde-te pide.
IORD. GOLESCO, Mss. II, 65.
*
Sus stele, jos stele
Saracuta piele.
AT. PETRESCIT, Aid. Rfov.
Se dice pentru ceI ce rabd törte greu (Gousco).
A césta dicgthre se trage dinteo poveste bine cunoscutg. §i pe
care o reproducem, in parte, dupg versiunea D. T. Sperang, I, 243.
lute° iérng friguròsg un sigan, din int6mplare, cApatase un co-
joc. Plimbgndu-se mândru sub acel cojoc, intélnesce pe un biet
romAn imbrgcat c'o lénd subtire, dar Infloritg cu &tan ro§u.
Dupg multi vorbi figanul da cojocul, i-a lénca i se pornesce.
Mg departe intglnesce un om inkurat c'un voloc.
«Dar ce haini-o fi s'acdstA ?
aSpune nu ti-e frig Cu ea?
Dar de unde? l dice, Frigul
aUnde dracul s'ar tinea ;
aCAct e OA numal gaud?
aFrigul unde s5 se 'ncurce?
«Pe id intrA, pe ict iese,
«Si cum intri asa se duce.
aS'apol hid mat e bunA,
a CM pe drum de poposesct
aPotI si cert sA fact dintr'Ansa
aDacA-I area sA hodinesa
dacoromanica.ro
80 PROVEIlIlELE 1l0ll,\:\rI.OH
«Eii in cort
((Si lllai sunt mort!
« D'apol i�IC;1 ce-l de-afal'ă !
«Cl'ro c.l-s m01'1i ac um de-asel"',»
*
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 81
*
294 Ca stelele cerului si ca nisipul marii.
G. DEL TEODORESCU, Cercet., 66.
Ca stelele pe cer.
IORD. GOLESCU, Msa. U, Asem.101.
Arataamultime nentimLsrata: Voiu inmulti semintia ta ca ste-
lele eerutui 0 ca nisipul marii. Moise, XXII, 47. Ieremia,
XXXIII, 22.
Stelele sunt osta01 cerulut Dumneded le-a pus sa adune bite
balele de cad din gurile dracilor, , ca sa nq ca4a pe pamént si se
hnbolnevésca lumea. Si ele cand ved di vre-un diavol a sloboylit
vr'a bale din uu%, se reped dupe ea d'o prinde, si n'o lasa 86 ca0a
pe pament. Si d'aia le vedem nol umbland neoptea pe cer. i. Bik-
I.4EL, $ezatórea, B.I, p. 79.
dacoromanica.ro
82 PROVERBELE ROMANILOR,
TOMNA
* Ve41 Srdntis Simon.
299 ATámna se numera boboch.
BARONZI, 54. IhNTEscu,183.
S. Fi.. MARIAN, OM. II, 380.V. A-
LEXANDRI & LASCAR ROSETTI, MSS.
L G. VALENTINICANU, p. 24, 30. AL.
DUMITRESCU, 139. Da E. B. MAWR,
Pag 49.
Acest proverb ne Inv* a nu ne bucura de un lucru pinA nu
'1 vedem sférsitul, de o fAgAduialA datA pAnA nu ni se lmplinesce;
sé aplicA si 6menilor IludArosI, cari promit multe.
E cunoscut, dice D. Manan, ci. dintre Mote galifele, bobocii sunt
eel mal supusl primejdiilor si b6lelor. Pe multi II mAnèncti ulil,
multi pier de cobe si de alte béle, si cAnd sosesce tòmna te trezescl
cA mal n'all rémas. De aci s'a nAscut obiceiul si de a spune ci.
tòmna se numéret bobocii cAcl numaT atuncI potI cundsce cAtl din
acel cari-I al secs, mal trAiesc pentru a-11 da vre-un fotos.
TRÀSNET
Ve4I Cer
A TUNA
Vedl liare, Sfántu Sunton.
300 A tunat sl ni 'a adunat.
IORD. GOLESCU, MU. II, 5.
*
Pare ca a tunat gi 'i-aft (i-a) adunat.
A. PANN, 11,436. HENTEscu,493.
H.°D. ENESCU, inv. c. Zamostea, I.
Dorohos.
dacoromanica.ro
NATURA FisiCk 33
ITSC.A.CIITNE
Veytt Noroiti.
VARA
Ye41 Fibre, Gunoiu, Mrtzel, Nor,t1rint.
302 De cat tUti vara ciéra, mal bine intr'o ìgoim.
A. PA" Edit.1889, p. 166; 111,434.
dacoromanica.ro
84 PTIOVERIIELI: NOVANII.OR
dacoromanica.ro
NATURA. FISICI $5
dacoromanica.ro
86 PROVERBELE ROMINILOR
*
315 pi de vara
Pana 'n sdra.
V. ALEEANDRI, Po Sit Pop., 99.
G. DEN. TEODORESCU, Poesis Pop. ---
P. ISPIRESCU, Leg. p. 87, 100.L C.
FUNDESCU, p. 32, 50. GR. JIPESCU,
Opine., p. 40.
Ji de vara
Pdna 'n séra
Cale lunga
Sa 1 a junga.
L C. FUNDESCU, pag. 31, 32.
316 Un pierde-vara.
A. PA\ N, I, 455. HusTEscu, 196
200. P. ISPIRESCII, Leg. 281.
Om lene, i care nu e bun de nimic.
dacoromanica.ro
N TUB FISICX 87
VIJELIE
317 La vijelii copacit cei mart jos cad, lar buruenile pe
loo reman.
HINTEscu, p. 36.
VINERI
Vegll Cdne, a se Logodi, a Manca.
A indruget ca de Joi-mare.
Gu.ALuxANDREsco, presed.tribun.
Gatas.
Insemnéza a flec,ari, a spune verdl i uscate, a vorbi multe
una peste alta. In Joia-mare din s6ptdmana de lnaintea Pascelul,
sé citesc doué-spre-dece EvangheliI de cu sera pana la miedul
Acesta dicethre nu este cunoscutá la 'era.
Cate-odata, rare-od insa, se dice de omul lene, care neluc.rand
niel-adate, giisit de lucru tocmaI in diva de Vinerea-Mare.
Dar i atund amintindu$ la vreme ca e pecat sè lucreze in diva
aceea, s'a lasat pentru alta-data (I. ARBORE).
Vedl In . ezcit6rea, I, p. 59, pentru ce nu e bine ca Romanul
sa Iucreze in diva de Vined.
dacoromanica.ro
88 PROW:MIELE Emar./Lon
dacoromanica.ro
NA.TURA. FISICX 89
331 Vintul arunca giré cei mai mari copaci jos la pamént.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. 6.
Vekli Copec.
Adía', la turburArl, ceI marI pitimese mal r6ft de cAt eel miel.
dacoromanica.ro
90 PRO VERBELE RODUNILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICK 91
33e. A pasce
Multi nero(li pasc vintul.
A. PANN, II, p. 89.
A fi un pierde-van, o haimana. A. Pann intrebuintézA acéstA
diatdre sub forma de pasce vînt, Pov. Vorb., II, 114. .CeL
ce ascultA la minciunY ea cel ce pasce la vinturi., dice Iordache
GOLESCU.
dacoromanica.ro
92 PROVERBELE RONA:BLOB
ViRTEJ
341 Virtej de vint fara vint nu se píte infiinta.
Iorr. GOLESCU, Mes. II, p. 21.
Adici nebun, farA smintéla de minte (Gouscu).
VREME
\WI Cap VI, Cap. XVII, pi, Nagar,
Vanta, Ituamule, Tint .
*
242 Dupa vreme rea s't Benin.
Dupa vreme rea, a fi el vr'odata si senin.
I. CREAN01, Pov. p. 234-235.
Vegn Furtuna, intuneric, Nor, Plow.
Diva Intristare bucurie, i eorespunde slicethreI latina.: Post
nubila Phoebus a cAruI invers este post gaudia tuetus.
Apra la pluye le Liam. temps. XII' Secol.
Ne IndernnA ea sa primim cu rebdare téte neajunsurile earl ni
se fac, bite nenorocirile cad ne pot lovi, in speranta unul viitor
mal placut.
*
343 Vrtmea vremuesce si omul Imbetrdnesce.
I. BiNESCU, pro f. J. Roman.
Vremea se seliimbA, dar tot vreme remine, pe cAnd necazurile
li loviturile sértel nu tree peste om fára a lasa urme care se ved.
9 A bate In vtnt.
dacoromanica.ro
NATUR% 1I-.1C4, 93-
Z .A_ P A D .A_
Vei;11 Nemet.
dacoromanica.ro
94 PROVERBELE ROMABILOR
ZORI
*
351 Revérsatul miler nu i.ine déré Vita diva.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.
Tineretea trece repede.
dacoromanica.ro
CA PITOLUL II
NATURA FISICA
Elemente. PamAnt. Metalurr. Petre. Plante.
P6me. Munca pamAntuluT.
ABANOS
353 A §edea, a sta, a se /ine abanos.
G. MONTEANU, p.121. F. Deint,
I, pag. 28.
AGURID.A.
veo Pa'ritsfi
354 *pS'a fäcut agurida miere.
IORD. GOLESCU, M88. II, 64.B. P.
I{A§DEtt, Etym. Magn, 537. I. G..
VALENTINEANU, 38. H. A. ZAMFI-
RESCU-DIAGON. Ineif. c. ?tiubenii, J.
Dorohot.
dacoromanica.ro
96 PROVERB= SOMANILOR
AIS
Veo;11 Hone, Cea.
A ALTOI
357 Nu odata se altuesce pomul si se sulege roclu4.
N. COSTIN, Letop., JI, p. 80.
Ne invatA a ntepta, cu rfib lare; rodul muncel néstre.
.Nu odata se sémena §i se seceri, §i nu odata se altuesce po-
mul fi se culege rodul; eta §i nor, tedA averea neistrit o am chel-
tuit in trebile tèril, i avem mbdare. Trebue i dumnea-véstrA
rugati pe Dumnesled s.1 triim i noT in Domnie, §i pe urmit vet!,
euniisce Dumnea-veistri tsi plata ostenelelor v6stre, i intemelerea
caselor ilumilervestre..,. N. COST1N.
-
§1 eu aguride-se 'fact inters,
I) Din aguridil miere se face.,-- Cu ce? Cu radars.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 97
ALTOITJ
*
359 A avea altoiti de vino 'ncoa.
FR. DAME, I, p. 64.
A fi plAcut, atrágetor.
ALUN
Vedl Rasteiii.
ALUNA
* zs vol St. Me.
360 Doue alune sunt tabéri la o nucd.
D. TICILINDEAL, p. 219. BARONZI,
49. HINTESCU, 3.V. HALAN, ith).
o. Grivifa, J. Tutoua.
Unirea celor miel intrece puterea celor marl; §i, precum ne tn-
vatä fabulistul : .Iutimea, nerdbdarea i isbanda cea neinfeléptd
la multI sunt lile striatóre; mal bine e li. cdte ce-va reutate si
superare a rabdi, decdt a-sI aduce luI-sl mal mare pote& si nevoe
pre grumAzT, cd sliee un cuvint : doué alune sunt taberei la o
nucä. Nu trebue sd 4icem : ce-ml pasä de acela, §i ce-ml iaste de
acesta. Ursul li albinele.
APA
vol /04 Cap. VII, aun Rinteink
Foc, Garla, Mal, Mare, Mera, Pclun, a
Pese,taPetra, Piva, Neprietin, Rapi,
a Sapd, a Semend.
D. T. Balnel a publicat In ezei tdrea, III, p. 101, urmatérele
credinte privitáre la tipa, culése in judelul Vecea i
Apa e filcutii d6 Dumneleu ca si ude primintu pi sA-I tie d'asupra el. /tipa e
sor6 bumi cu focu, dar apa e sor5 mal mare, cAcI birue focu, fi stinge. Val d-61
7
dacoromanica.ro
98 PROVERBELE ROMLNILOR
de injurA t drAcue, cli face picat mare, cAct apa e sfintA in lume, cA dad rear
fi apa, rear mal fi nimic in lume, ar fi pustiu. FAr di foe sA dicem, ci tot ar
rnAl putea omu, dar fir dé apfi nu si p6te; apa adapA tótti lumea, o errata, o
spelt di tide impupclunile apa e curAtenia lumil. Chiar i bAblresele, eand
diseintA, tot eu apa apane bólele, mind dice
Cu eutttu te-ottl tan,
Cu mature te-oid mtituri,
In ape mart te-oid
In funda apelar marl, cures ar fi d'o pildl : Oltu, Dunlrea, MArile-Negre,
ad dracil, Al d'ad eldut In apA, casele ion, elcl d'ala le vi dice lor lumea : IA1
din baltAz, afir-el in NM.) Acolo in apA stad el di si prAsesc, gltesc bucate,
Ivl fac mAmilligl vi orl-ce, teman cum facelift nol pi uscat. Focu diavolese e
alt-fel; el nu sA stinge di apA ca al nostru. Tot p'in Ale pustietAp di mArT,
unde este numal tigeav 0 di apA, atad faraonil eu faraon6icele lor.
Apa n'ar primi pi diavoli In ea, dar diavolil ad fAgAduit sA dea apelor mart
cAte un cap di om pi to:AA diva. Si d'ala, cum e in Olt d'o pildA, pe teal diva
trebue si sè innece barim cdte un om. CAnd trece o di, in care si nu sé brume
niel un orn, Oltu Incepe sA une tare, vi atuncl trebue sl si pAziseA omu, sit nu
intre in el, a acere cap di onts
La ape marl sè nu cuteze omu, mal bine sti se Inchine pl sA fugl, cfi dracu
nu face biserics, el stA tot di bogdAvit, II pane pledicA, ImptedicA mAnile
picl6rele ea 8A se inuece.
C.And al sl tree' vr'o apl mare, fi-;! cruce In margine fi rergh-te luI Sfete
Nicolae, cA el este mat mare peste ape.
La vremea de apol, are sA pice apa dupA plmint; a vi Inceput chlar d'acu sl
sA se pitule; mal Inainte vreme erad isvóre p5 Vote drumurile pi sApi omu
stAnjen-do!, pi scotea apA orl-unde vrea. Da acu sapl cite trei-patru stAnjent,
pl abia dal de cAte un licurict de apl. Tine p'ala un an dol pi sad, del s'a spur-
cat vi isvóre vi tot.
A Inceput Dumneded sl lea din tAte din tóte,vi 6menil tot nu vor sl bage
simA, si ;in numal di rele. Dad a Inceput lumea 8A iea haul pi pi apl, care e
liisatl di Dumne)eu sfintuletu pentru tot gram', cum sl nu ad minks vi Dutn-
necjeù s'o iea II
Este picat sA sculpl In apl.
CAnd hart ca bita In apA, ploul.
Apa at de spureatA ar fi, dad trece peste nouA pietre, se face curatii.
Apele dupl plmint sA string in sorbu meiritor. Este api pi in cer la Dum-
neded, cA din ala ne ploul.
*A
362 Apa, vintu i gura lumh nu o poi opt
S. Miukuzscu, ezat6re, I, 220.
dacoromanica.ro
NATURA FIsia. 99.
dacoromanica.ro
400 PROVERBELE RODUNILOR
dacoromanica.ro
NATURA. F(SICK. 10i
*
374 Mi apa stinge focul.
FORD. GOLESCU, Mss. II, p. 69.
V. 11.0km; inv. c. Grivita, L Tutova.
Ved! Nevoie.
Mi& mi-ce mimare atur p om (Goixscu). Proverbul Pro-
wensal dice Intoemal : Touto aygo (tmousso fuec.
femeTe pite sä potelle pe bärbat. V. ElAamt.
dacoromanica.ro
102 PROVERBELE RONANILOR
dacoromanica.ro
NATURA PISICL 4Gg
1) Nit void aruncit apa (con) tulbare, pint{ nu Told capita, In solumb (alta)
curati.
Sfi Be platreze apa murdarii, pini ee va di (alta) limpede.
dacoromanica.ro
104 PROVERBELE ROMINILOR
*
Apa trage la ?natal, §i omul la tépa.
H. D. ENESCU, inv. o. Zantostea, J.
Dorohoi.S. MIHAILESCLT, &zät6rea,
I, p. 220. AL. Dummtsscu, p. 127.
dacoromanica.ro
NATURA FIsICI 105
*
385 Apa Un& face mult noroiti, lar cea repede i pdtrele
(petrile) le spald.
P. ISP1RESCU, Rev, Ist., I, 231.
HINTEscu. p. 4.V. HARAM, invq. C.
Grivila, J. Tul ova.
Omul linistit i cumpAtat face avere, lar cel sburdalnic i necum-
p6tat perde i ceea-ce are. V. HARAM.
dacoromanica.ro
106 PROVERBELE ROMANILOR
POVESTEA
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 407
dacoromanica.ro
'408 PROVERBELE ROMiNILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 109
*
405 A nu fi in apele sale (in t.6te apele sale).
V. ALEXANDRI, Teatru,1717. FR.
DAME, I, 78.
N. POPESCU, Caiond.
1882, p. 35.
Adia a fi intristat, ingrijit, neliniltit; t4i, precum s'ice France-
sul : ne pas ètre dans son assiette.
Pärintii bagara de sémá ca nu mai e fata in apele eT.,, N.
POPESCU.
ABoierul nu e in tóte apele sale, II lipsesce o Sambátá.. V..
ALEXANDRI.
*
406 A o scalda in doné ape.
B. P. HXpErt, Etym. Magn, 1269.
Insemnéza §ovaire in paren, sag in modul de a le exprima, o
purtare in doi peri. Locutiune imprumutatä de la spalátorese. B.
P. BAsntg.
dacoromanica.ro
110 PROVERBELE ROMiNILOR
A se face o apex' cu . . . .
PR. DAME, I, p. 78.
AdicA . la un fel, de o potrivA, impreunall.
,I-ml place egalitatea. Nu admit eù deosebirl i distincliunl
ealea lntre fapturile luI Dumnesled. Cer sd fim totti o apti.. ION
GHICA.
nAm fi fäcut o apä cu fratil notri. FR. DAME.
415 Ca pe spa.
Ca de pe apa.
B. P. 11X§Dttr, Etym. Magn., par.
1272. FE. DAME, I, 78.IoN AL In
SBIERA, Pov., 236,
dacoromanica.ro
NATURA FISICI. 111
*
Ca apa.
ION GRICA, SoriB., p. 302.
Adica inteun mod neintrerupt, curgetor, usor, biu i mult, Se
mal lice cand s'a pIerdut ce-va i i s'a plerdut i urma.
nLe spune bite ca de pe apei. ION AL LU/ SBIERA.
sIVOrbla bulgáresce ca apa.cz ION GHICA.
In limba Sardicá. se (Iice : Ischire una cosa comente i s'abba.
saper bene, fluidamente.
*
416 A cresce ca din apa.
.lezat6rea, II, p. '108. ION AL LI31
SBIERA., Pou. 120.
*
417 h merge ca din apd.
Da ELENA SEVASTOS, p. 8. H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Doro-
hos.K. A. ZABIFIRESCU,DIACON, inv.
c. tiubienjs, J. Dorohoi.
DE A PROPE
Ved! de Departe.
dacoromanica.ro
112 PROVERBELE RONANILOR
A ARA
*A Vedl Orz.
419 Boh ara pi caii manknoi.
I. CREKNOX, POV., p. 331. L
VALENTINRANU, 45. K. A.. ZAMPI-
RESCU-DIACON, invit. C. $tit4 eienis, J.
Dorohos. FR. Dastt., I, 179.
ARAMA
422 A 'pi aratA arama.
V. ALEXANDRI. L CREANG4 Pov.r
p. 208. Da SOFIA NIDEJDE, Nac.,.
30. LkURIADI pi MAXTM, I, 80.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 113
ARAT
423 Din arat 'And 'n arat.
h.RNIK-BiRSAN, Poes. Pop., p. 255.
Locutiune proverbiala pentru a arata un interval de timp rea-.
tiv sctut
Tu, mandrup, asa ()iced,
CA nu este om pe lume,
Pe noi sA ne despreune ;
EatA omul s'a aflat,
Pe nol ne-a despreunat
Din arat pánd 'n carat.
Poesir Pop.
AR.A.TUR
Veal Aretturcl Cap. XVII.
424 Aratura bunA pururea 641 da In guri.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 135.
N'o lash din mana, adaogi Golescu.
Munca sirguit6ra tot-d'a-una aduce folos.
A ARDE
426' Arde locul sub el.
P. Iii§DEO, Etymol. Magnum,
p. 4511.
Se slice and cine-va este prea lute sad prea harnic.
Top ace§tI cal, lutl ca focul,
Ce sub dingii arde locul.
STAMATI, Musa, I, p. 64.
ARDEITTT
Veg lepure.
427 *A fi ca ardeml.
*lute co ardelui.
IORD. &CUM; MR. II, Asent. 10.
Se dice despre 6meniT Tul i suparado0 : Nu te iuti ca ardeiul.
Piper, non homo, sliceall LatiniI.
8
dacoromanica.ro
114 PROVERBELE ROMANILOR
ARGINT
*
428 A scáte, a face ca argintul.
Adici a desvinovAti pre cine-va, a '1 scite curat dinteo afacere
in care purea si 'O lase renumele i cinstea.
ARGINT-VITJ
*
429 A fi argint-viii.
AdicA vivid, neastimpérat.
ARIA
430 De cdt in tata ariii, mal bine in capul 'oculta.
IORD. GOLESCU, Mss. II p.117.
A$CHI _A.
*
432 Aschia nu sare departe de pomul tamt.
*
Mchia nu cade departe de trunchiA.
L G. lhattrrINEAN11, 24. L BX-
NESCU, pro f. J. Roman.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX '145
zs.
Agchia nu sare departe de butuc.
ICI& LITA, Transilvania, la Etym.
Magn., p. 1982.
,A.
Agchia nu sare departe de trunchiii.
S. MIAXILESCU, ?ezett6re, I, 221.
Copilul va sem6na pArintilor sèl. Are un inteles mal mult defa-
Torabil, ca si t uvintul frames : La pomme ne tombe jamuis /oin
4e l'arbre.
AUR
Val! Aur, Cap. XVII; lepure, Mal,
Mugar.
0
433 Ori-ce lucesce nu se Intelege aur.
'ORD. GOLESCU, M88. II. p. 10.
0
Nu e aur tot ce streduce.
G. MUNTEANU, p. 31.--lika0Lm tic.b,
p. 82. REINSBERG-DORINGSFELD, I,
pag.15.
dacoromanica.ro
116 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
NATURA Mid 117
B.A.L.A.RIA
44i Biliria cresce repede.
Da E. B. MAWR, p. 47.
Vet;11 Burtaand, lérba.
Sub acéstA formA, proverbul nu pare a fi românesc.
BALT A.
Yell Brewed, Rot, Nebun, Peace, Pt-
catura, Rays, Vra.
* b.
442 Are balta pesce.
TARA-NouX,1887, p.536. fa Ltior.
Magn., p. 2399.
Veçll Peace.
Adici : sciä cA se MIA In mare numár, se va gási, se va face
neapärat.
*P
443 N'are balta pesce.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohm..Da Z. J., com. Fede?ts, J.
Tu tova.
Se Oice and nu se allá un lucru care trebuk neapärat sA fie . i
-cu belpg, acolo unde 'I cAutAm.
Nu i se tree t6te cele. Da Z. J.
*L
444 A da cu miciuca 'n balta.
V. ALEXANDRI 86 LASCAR ROSETTI,
Mss.K. A. ZAISFIRESCU-DIACON, inv.
c. Oiubienis, J. Dorohoi.
*L
A da cu bdta 'n baltd .
AL. MARTINIAN, J. Rfov.
Veylt AO.
A face o muncA zadarnicA, 0 precum dice Fraucesul : Battre
l'eau saA donner un coup d'épée dans reau.
* b,
445 A rémäne Mild.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., p. 232.L
CREANOÀ, Pov. pag. 141, 230. FR.
DAME, I, 416. Da SOFIA ISUDEJDE,
Nuv. p. 175.
*L
A Iasi balta.
S. MINXILESCU &zatárea, II, p. 75.
AdicA a remäne sail a lAsh pe loc, neisprAvit, pArAsit.
dacoromanica.ro
118 PROVERBELE ROMANILOR
447 *A fi In
AL. BELDIMAN, Trag. III, p. 449.
Adicá a fi pIerdut, prapedit, a fi inteo nevoTe sati necaz.
Intre el avead nidejde a lucra s'a isbuti,
Interesul la Domnie, cu dinsil a'l isprAvi;
Cu curul in doué luntre, parimiea co avem,
NIA tem sA mi-'l vèl in baila, cum pe cel mal mulil vedem.
AL. BELDIMAN.
BARABOItT
Ved' Color.
447 b Baraboie.
LAIIRIAN MAXIM, Glosar, p. 59._
Un ce de pulina Insemnetate, un nemic, o secAture.
A se vedea in Etymologicum Magnum, p. 2477 s. u.
sed baraboTuluT dupe D. S. Fl. Manan, Albina Carpa-
Leyendabaraintlei
B T
Ved! Baltd.
448 Beta ara doné capete.
Veril Bit.
Se dice aceluTa care se laude ea va ratee 1.01 altuTa; precum lo-
vescI, poli fi lovit la rindul Mí. i precum a ylis Hristos Sfentulul.
Petre: Cine lovesce cu sabia, de sabia va peri.
BEIN.A.-PORCULUI
*
449 Ca be§ina-porculm pe lenga trandafir.
IORD. GOLESCU, Mss. JI, Asem. 20.
V. HARAM, inv. c. Grivita, J. Tutova..
Ved lrandalir.
Adice : ce-va prost pe Unge un lucru de pret, uritul pe Unge_
cel frumos, s. c. 1.
3) O fl6re de cAmp
dacoromanica.ro
NATURA. Eista 119
BET
Ve41 Balta, Barbat, Cáne.
*A
450 A fe§teli bétul.
S. MIIILLESCU, ?ezat6rea, II, pag.
47. FR. DAME, II, 20.
A
A feqtelit b4u1 de amdtzdoug capetele.
T. TEODO Timm, ?ezatérea, III, 7.
S. MRau.Escu, ezat6rea, I, p. 218.
Se slice de acela care nu a isbutit in intreprinderea sa , care a
AR o rusine.
Dupk aprecierea faptei se spune a a festelit b6lul de un capet,
de amindou6 capetele, sati de tot. De obiceIg, in, Téra-Romfinesca,
acéstA locutiune se intrebuinlézá sub forma simpliticati : a fep-
BIZDOC
453 A sari bizdocul cui-va.
Din chiar senin Ii sare bizdocu.
LAIIRIAN & MAXIM, Glosar, p. 64.
FR. DAME, I, 138.
VeGt Tandarcl.
A se sup6ra de-odatA, &rfi pricinit, i pentru lucrurl de nimio.
dacoromanica.ro
120 PROVERERLE ROMXNILOR
BOB
454 Bob numérat.
V. AEXANDRI, Coral. Lit., I, 281.
IV, 338.T. SPERANTX, Anee. I, 20,
FR. DAAIR, I, p. 142.-1. NEGRUZZI;
Conv. Lit., II, 44.ION AL Uf! SBIERA,
Pou. 277.
AdicA : intocmal ava, Inteun mod lAmurit, deslu§it, precum se
numèrA Cu boba. »M6 silesc sA le ar6t bob numerat.. I. NEGRUZZI.
»Le-a spus tóte bob numérat.. 'o< AL LUI SBIERA.
A se vedea in T. SPERANTÀ, I, p.17, anecdota Calendarul Popa'.
Un preot care-g numèrA çi1eIe cu boba, perdut socotéla, din
pricina preoteseI, dat de Pasci cand se ondea in mijlocul pos-
tultd cel mare.
In Descrierea Moldavia de Dim. CANTEMIR, p.157, citim : u Ver-
gelatul este o specie de divinatiune, ce se face in néptea spre prima
Ianuarie; Moldovenil adecA pun, in acéstA nòpte, nisce vergele in
certA ordine, si cred cA in diminétA li se aratA tot binele saù 0111
ce are sil ajungl in decursul anula Tot acésta o fac i prin unte,
bobi i 61e, w.date inteun mod cum schl eT.»
*
455 negru bobulm.
D. CANTEMIR, Istoria lerogl., pag.
110, 240.
Adici fárte putin.
»44derea pre inteleptii, buni chivernisitorl i credinciosl dere-
g6torI impreuni cu cela! lor de frunte sretnicT, in dréptA socotéli
buni chivernisélii, negru bobului mAcara cevag a sminti,
peste socotéla omendscii este.» D. CANTEMER.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 121
A da in bobi.
FR. Malt, I, p. 142.
A trage cu bobii.
FR. DAME, I, p. 142.
A ghici viitorul cu ajutorul bobilor, de unde locutiunea prover-
biall : a nemeri, a ghici intocmai, a ajunge la timpul oportun.
«Pare ca dati, cu bobii afp de bine sciti ce am cugetat noi. nLAu-
RIAN & MAXIM.
Bobs, bobghs or! bogi se lice grAuntelor cu care se calla in bobl. In bobi nu
-se poke anti de cit eu grdunte de popuvol. GrOuntele care se eau% In
boghl, trebue si si desfaci de vtlulete, si fie curate pi bune. Cand te duel la
babi sä cante in bobl, ea cob:5rd din pod un popuvol pi desface grauntele
ce-I trebuesc. De vine la casa omulul, trebue sA-i dal un popu%)1, si-1 desfaca
ea de pe clucilad. Cu griunte dejghlocate nu vra si caute In bobl.
Bobil se alcatulese din 41 grAunte curate vi marl. Cind baba cauti bogl la
mal mal multi din cask schimbi un bob din ce! 41 vi apol cauti. In bobl se
Arage In genere pe sita; dad sita-I spartd, se cautd pe o pernd; pi dad nicl
perne nu-s In casi, pe masa orl pe laitA.
Inainte de-a se trage (de a se invira) bobil, el se menesc. In menirea lar,
baba Oice : .41 bobl, bine rill, bine gleiti pi mie drept sl-ml spunell; cum
vciut a rdsiri, a crevce vi a vi face bébe, si scitl si-ml spune-11 dad G...
are &I vie chefos, voInie pi in duvl bunt. a de nu, in foe v-olu arunci..
Dupi menirea acésta, care variazi dupi localitAtI vi babe, grountzle se in-
tind in lung pi se despart in trel grAme01.Inainte de a le despirti In grima-
gldre, se sumutd ca copiil, vi se face pe el semnul cruce!.
Din grOmdgléra din mijloc se desparte cite 4 fire, p.inA ce rimine 1, 2, 3
or! 4 vi se pun sus, In dreptul grimeglel. Acelav lucru se face cu grAmOgifira
din drépta pi ces din stanga.
Bold pot si pice pe 5 orl 9. Cind bobil cad pe 5, cel pentru care se cauta,
sosevce indati; and cad pe 9, el sti loculul. Dupd ce s'ad scos intâiul rind
alcAtuit din 3 grAmell de 1, 1 vi 3, orl 2,1 pi 2 orl 2, 2 pi 1, orl 3, 3 vi 3, sad
3, 4 vi 2, orl 2, 3 pi 4 etc., grAuntele se amesteci pi procedindu-se ea intdiu,
se scot alte grOmAgleore. Aicl e pica vi In 8, orl 7, orl 10, orl 12, IV a. Bobil
coprind 3 rindurl In lung vi lat, fie-care rind alcAtuit din grimAglére.
dacoromanica.ro
122 PROVERBELE ROMANILOR
Unu arata bob 80SLiOr ; 2 indoIala ; 3 bucurie ot 4 vorbe ; rindurile din ganga
e emcina stretind a oi partea din drdpta «in pasa.«
In bob se cauta fetelor de au sil se marite, flacailor de au si se ins6re, ibov-
nicilor despre dragute, dragutelor despro ibovnic, femeTel cand II dus barbatu
departe, pentru perder!, scarbe, o. a. M. burescu, $exciiérea, III, p.128-127..
* 6.
459 13 Bob sositor.
Se dice cand 6re-cine sosesce d'o-data pi la vreme prielnicA.
BORT.A.
*
460 Cänd la borta, borta din
L BINESCU, profesor J. Roman.
VariantA din Moldova a dicAtóreI care se aflä la cuvintul Gaura.
Se dice d'id cine-va era gata sA termine o afacere pi dinteo.
imprejurare óre-care a scapaeo din mänA.
*
461 A facut borta 'n apa.
I. TITORIAN, profesor, Besarabia.
Veçll Apa, Gaura.
AratA o mund zadarnicA, fitrA niel un rost ; se dice de omul prost..
BOSCA.
Ve0I Padure.
BOSTAN
*L\
462 A prins bostanul cáda.
L IUNEscu, profesor, J. &n' u".
Adica : cel slab a capAtat putere, Cu acelap inteles ca : a prins
n'antediga céjet. Se dice despre parvenig; despre tia( carl, plecall
dinteo stare mal j6sA, ad adunat avere, s'aä ridicat la o tréptit ma%
inaltA in societate.
BOSTAN A.
463 Bostana fara pändar.
IORO. GOLESCU, Mss. II, p. 85.
AdicA norod t'Ara stApan, pi avere fAra ingrijitor (Gouscu).
BOSTANA.RIA.
N 01 Frica.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 423.
BRAD
* Ve41 Tau.
464 &Naif, ca bradul, prost ca gardul.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J..
Dorohat.
Se s'ice de gmeniI cel chipesi cari sunt tot-d'o-datA si prostl.
Asemènarea intre omul inalt si chipes, si bradul se intAlnesce,
la fie-ce pas, in literatura poporand. : Era un brad de Romdnaq-.
BRANICE
*
466 Branisce nu se face de o tufä.
Herghetie de-o iépa clufa,
i. branire numai de-o tu fa,
,.
Nu sé face nicl-odatä.
A. PANN, I,134.HusTEscu, 75.
FR. DAME, I, p.155.
Vell Copac.
Cu o singuri fapta bunA nu potI fi socotit om de trébA, cu un
ban in pungl nu etI bogat, s. c. 1.
BRAZDA.
* 6,
467 A da sau a se da la brazda.
A. PANN, II, p. 95. L CREANGL
Pov. 7 4c. 230. FR. DAME, I, 155.
Conv. Liter., IX, 284; XI, 484.
*6
Se det 136 (pre) braza.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 66.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 91. G.
MUIITKANU, 72.L IoNescu, EL 224.
I. BANEscu, profesor, J. Roman.
AdicA sg dgdA cu munca, sg l'ayaa a munci (G-ouscu). Intr'un_
Inteles mal larg : a se deprinde, a se obicInui cu ce-va ce nu II pla-
cea la inceput, a intrA pe c,alea bunA; a sili pe cine-va sA urmeze
dupA placul nostru.
dacoromanica.ro
424 PROVERBELE ROMINILOR
BRUDINI
469 A se feri de brudinii si a da peste putina.
A se feri de un r6d qj a di de altul mal mare.
BRUMAR
Veçli Cap. XXII.
BUCATE
Ve4I Neghina.
BUJOR
Vi di Cap. XVI.
BUMBAC
470 *A '1 atinge cu bumbac.
G. MUNTEANU, p. 72.
Te atinge ca bumbac.
A. PANN, III, p. 63. HINTEscu, 7.
dacoromanica.ro
NATURA Ewa 125.
BUMBEN
Ve4I Cap. XXII.
BURETE
Vasil Pored.
*
472 A toe& cm-va gura bureti (la bureti).
LAURIAN S: /Gam, I, p. 238.
Ve01 Drao.
A vorbi cu o nespusi lutélti ver(;11 i uscate.
BURUIAN A
VeG1 a se Sperid.
* P
473 Burieni sé gasesc si In cea mai Mini gradini.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 86.
FR. DAME, I, 469; II, 78.
AdicA 6menl pro.,tI cam prètutindenea (GoLEscu); §i nu e om-
farli cusur.
dacoromanica.ro
126 PRO VERBELE ROMAN1LOR
In credintA, de sciam
Cat o sA pot Inteun an,
Nu mè mal amorezarn,
Remcineam singur
G. DES. TRODORESCU, Poesii Pop.,
pag. 324.
BUSUIOC
* Ve4T Foc.
477 A drege busmocul cm-va.
M. LUPESCLI, invèl. c. Brosceni, J.
Suciava. Da Z. J., Berlad, J. Tu-
tova. I. Bbiascu, profesor, J. Ro-
man. G. DIAN; revisor sedan J.
Mehedinfi. GR. JIPESCII, Opincar,
p. 16. FR. Daft, I, p. 393.
Adica : a se imprieteni cu cine-va, a fermeci, a se impacii cu
-dinsul; a drege lucrul. Se Intrebuintéza, insi rare-orT, cu intele-
sul de a maid..
HD'odati a malcieo, a 'nmarmurit boleru. Fésnetu avù dreptate,
par'c'a fost prooroc, or nasdravan, or dahid : hal boieru ii drese
bustaocu 'n chi:A pan' alte vorbe.s GR. JIPESCU.
La pa, cand vre-o fata ar don i sa se mirite si nu are pelitorT,
se duce la cate-o baba sa descante de maritat, i atund se doice
ca se duce sd drégd busuiocul.
Bustdocé nu te-al coke,
Si sArnéntA n'aI mat face,
CA din aminchira ta,
S'a scocIorit dragos tea.
Sezdtérea, I, p. 112.
In D. G. DEM. TEODORESCU, Poesa poporane, p. 376 citim Ti-
nèra, care 's1 face de dragoste, iea o stebla de busuToc, o lega cu
-ala de matase rosie, anina si o moneda, pune busuTocul inteo stra-
cu apa neinceputa i rostesce cuvintele descanteculuT :
FARMEC DE DRAGOSTE.
DuminicA diminép,
CAndqiva se aurndla,
M'am sculat
S'arn plecat
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 127
BUTUC
* vedi a Dormi, a se PLO.
478 A se urca pe butuc.
V. "Daum, inv. cont. Grivita, J.
Tutova.
A se 'naltà, a isbuti in Intreprinderile sale. Acela, luteles ca.
a se sui scrafa in copae.
*Ls.
479 A trage cui-va butucul.
I. CREANGX, POV. p. 267.?ezcitó-
rea, I, 208.V. HARAM, inv. C. Gri-
visa, J. Tut ova.
A inelà, a priude pe cine-va, a '1 dobori, a 'I lasà pe jos.
.§i dud pe aprépe miedul nopteT, fata Impdratulul se preface
Inteo pasdriea tti sbéra, nevdduta prin cinc! strajl. Dar ajuuge pe
la strajerul Ochila, el sirekantil mi ti'o vede, O. da de scire luY
Pasdrila dietnd
1116Y, feti,dra impdratulul ne-a tras butucul.. I. CREANGA.
Origina acestel dicdtorI se explica prin No. 478.
*
480 Da tot peste butuci.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, ¡nat. C.
tiubienii, J. Dorohat.
prost, se impedied de ort-ce.
dacoromanica.ro
128 PROVERDELE ROMiNILOR
BUTURUG.A.
* b.
483 Buturuga mica réstárnä carul mare.
A. PANN, Edifia 1889, p. 79; III.
29.P. LSPIRESCU, Rev. ht. I, 454.
L G. VALENTINEANU, 20. G. MUN-
TEANU, p.150.AL.DusumEscu,138.
I. DUMITRESCU, invgf. c. Gdnciova, J.
Dolj.H. D. Easscu, inv. c. Zamos-
tea, J. Dorohos.Da E. B. MAWR, 50.
B. CONSTANITINESCU, Carl. Cit., II,
45. G. DEM. TEODORESCU, Cercet.
92. V. FORESCU, Folticens, J. Su-
cutva. VARRON, p. 20
CALE
Vedt Cale, C.op. X, Flataand.
*
484 Calea batuta este cea ma' scurtä.
P. ISPIRESCU, Rev. Id., L 455.
FR. DAME, I, p. 482.
dacoromanica.ro
NATURA mica 129
489 Cale-Vale.
V. ALEXANDRI, Convorb. Liter., It
p. 328. L CeyarroX, XII, 214. P.
Ismasscu, Rev, Ist., I, p. 455.
') Carole lasa vechla cale pentru (cea) noui, IntArtlie (tntaAllat se Oa).
e) Nu lAsa vechia cale pentru (cea) nowt.
9
dacoromanica.ro
.130 PRO VERBELE 110MAINILOR
Calea-Vale s.
FR. DAME, I, p. 183.
AdicA niel bine, niel rátl; potrivit.
*
490 Cale lunga
Sa le-ajunga.
I. CREANGX, POV., p. 207.
*
Pi de vara
Pdna séra,
Cale lunga
Sa 'I ajunga.
L C. FUNDESCD, pag. 31.
Locutiune proverbiala, mata din basme, prin care se aratA ma-
rea lungime a drumulul care s'a fAcut.
CAMP
Ve1;11 Padure.
49 I In câmpil ce' mal frumosi gi plim de flon sé gasesce
si scaletele.
loso. GOLESCII, Mes. 11,16.
mica filtre ceT bunT si un nebun(GmEscu); nu e om fArA cusur.
*
494 A lila ampii.
LAIIRIAN & MAXIM, I, 363; 11,188.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 131
*
A apucet cdonpia.
LAURIAN & MAXI/d, I, p7363.BA.-
RONZI, 44.I. CREA/sil:A, Pov. 123.-
B. P. HX,DEÙ, Magn. Etym., 1419.
CANEP.A.
.6.
496 A o las& nuirta 'n cânepi.
S. MIIIIILESCU, . ezatóre, II, p. 75.
Ve jt Poputioiu.
A tace, a nu se mal ing,riji de o afacere, a dà un lucru uItaril.
* .6,
497 A fi bun de pus in cdnepa.
S. F.L. MIRIAN, Ornit.,I, pag. 397.
V. HARÁN, invét. c. Grivita, J. Tu-
tova.
Ve4I Mazare.
Acésta 0.icalg, férte Ospandita In Bucovina, se aplica, Oice D.
Manan, unuI barbat sad une! femeI, ce âmbla f6rte rufos si co-
dacoromanica.ro
132 PROVERBELE ROMANILOR
*
498 Quepa draculm.
I. CREANGI, Pm, p. 13.
,C.k.PITNE
Veig Bala.
*
499 In pofida cäpsunilor nidnoam frunzele.
IORD. GOLESCC, M88. U, p. 16. L
BXNEscv, profesor J. Roman.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 133
CARARE
Veçtt Drum, Tina.
.501 A scurtA caririle cm-va.
I. CREANGX, Pou., p. 199. B. P.
Hivmtr, Etym. Magn.,2630.Da E.
SEVASTOS, Pov., 10.
A fi pe doua cecretri.
BARONZI, p. 42.
veu Drum, Poteca.
Ante o nesigurantä in umblet, care se datoresce §ovaieleI , fa-
grnicid sati betieT.
alnele se Intorcea cam pe dota carari.
C.A.RBUNE
VeC Taciune.
503 Cine stringe carbuni cu mina altum, nici sé man-
jasce, nici sé arde.
IoRD. GOLESCU, MS8. II, pag. 82;
Asem., p. 185.
Se slice pentru cei ce se folosesc cu pIeirea altora (GmEscu).
dacoromanica.ro
134 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
NATURA FIS1CX 135
CARTOF
514 Carte& nenorocitä.
Nume ce se dé, in bfitae de joc, acelor call se tot vaTetA de rele
inchipuite. VeslI la c. Baraboiu legenda respectivii.
dacoromanica.ro
136 PROVERBBLE ROBIANILOR
CASTRA VETE
Douléc, Gradinar.
515 Castravetele si midia descbide pofta ve'sléndu-le
numai.
IORD. GOLESCU, Mss.il, p. 25.
AdicA bArbatul i muTerea (Gousco).
CATITA.
518 Catitele tu Martu es I).
D. A. MILESCU, Gope:ts, Macedonia.
SA nu ne incredem in fagaduielile 6menilor lAudArovi ; se apro-
pie de intelesul proverbuluI RomAnesc : tòmna se numera boboefi.
GEA
519 Unul (ice ',gala î altul .céa!u
IORD. GOLESCU, MSS. It, p.11.
*
Do t in§i una nu Oicea :
Unul, &Vs! §i altul, céa
A. PANN, II, 76. HtNTEscu,195.
B. P. 111pec, Etym. Magn., 918.-
I. BANESCU, profesor, J. Raman.
dacoromanica.ro
NATURA FISICL 137
CE 1TU
Vell Carburo, Foc.
521 Di cenuse alba nu se face turta.
D. A. MILEscc, Gopesi, Macedonia.
Dinteun luau de nimio ce-va bun nu poli ace.
*
522 A inghetà cenusa sub foc.
G. DIANU, revisor scolar, J. Afehe-
dacoromanica.ro
138 PRO VERBELE ROMLNILOR
*
525 b A se ridici din cenu§a.
V. HARAM, inv. o. Griuifa, T. Tu-
tova.
A se ridici la o stare óre-care plecand de jos.
CEPA
Veçlt Cap. VII, Cépa.
526 C'o cépa i c'o radiche nu se face gradinä.
A. PANN, U, 74.Fa, Watt., I, 216.
dacoromanica.ro
NATURA Fisia 139-
CEPA-CIC5REI
531 Doar n'am méncat cépa-ciérel.
&Avid, Cony. Liter., IX, p. 125.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, 454.
Vektf Lour, 3fatreiguricl.
Doar n'am innebunit.
CER
522 Niel cerul cerc de bute, nict mojicul om dé frunte.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 49.
Vedi Grindä, Salcia, Talpa, Cap. VI.
Se slice pentru ceT prI*I (Gouscu).
CERA
533 Ca turta de cdra.
A ingalbenit ca turta de céra
A. PANN, I, p. 37. 111NTEscu, 79.
P. ISPIRESCII, Leg., '102.
dacoromanica.ro
440 PROVERBEL ROMINILOR
CI R E
*
534 A fi un cire§ copt.
FR. DkII1t, I, p. 249.
ciRt .A.
*
535 Toti Cu cire§e, mi Cu muceaze I).
D. A. Maxscu, Gopef I, Macedonia.
pie parinta car! ad copil réT.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 141.
CITJPERCA
538 Pine nu ploue nu se fac mupercile.
A. PANN, II, p. 71.-11mTEscu,147..
*
Dupei pl6te rèsar dupercile.
I. ARDORE, J. Buzget.
*
539 A resari ca mupercile.
A reseiri ca ciuperca din gunoiii.
D. CANTEMIR, 1st. Ierog, p. 360.
Fa. DAME, I, 255.
*
540 Jaf in cmperci.
Ce ma; jaf in ciuperci.
A. PANN, Edit. 1889, p. 154; 111,.
125. HeiTiscu, 84. P. IspisESCU,
Rev. Ist II, 148.
dacoromanica.ro
142 PRO VERBCLE ROMINILOR
CLAIE
*
541 Clare peste gramada.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37; As.,
203. LAURIAN & MAXIm, Glosar,
175. A. PANG, II, 132. P. Isvi-
RESCO, Rev. Ist., 11,156. L CREANGL,
Amint. 8. FR. DAME, II, 79.
Arata bilsug (Gouscu), precum si o ingrimadire de 6menI sail
de lucrurI una peste alta, fail. regula si In mare num6r.
CLO TAN
Veli Capra négra.
COBORÌ
Vecp &Mop, Suirj.
c oc t N
543 Tuns cocén.
FR. DAME, I, p. 266.
Adicii tuns pana la piele, rèmanand capul ca cocénul debghio-
-cat al porumbulut
CODRU
*
544 I s'a incheiet codru.
Da Ec. Z., Berlad, J. Tutova.
*L
I s'a incheiet calea in codru.
V. HAMM, inv. c. Grivila, I. Tu-
tova.
I s'ail curmat drurnurile, i s'ail Inchis placerile. Se Oice despre
acel care se lovesce de o greutate pe care nu o póte Invinge.
Se aude In Moldova.
COLB
545 A di ce-va colb.
L CREANGI, Prov. p. 153. FR.
DAME, I, 272.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 143
COPAC
Ve01 Pom, Munte, Scr6ra.
547 Copamul and dé jos si strimbézà, anevine sé mal
indreptéa.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 26; ibera.
117.P. ISPIRESCU, Rev. 1st., 11,157.
VOY MLdtÇä, Pom.
Adica cel ce din mic copil sé deda Cu naravurT rele, anevoTe a sé
mai désbari de ele. GOLESCU, Mes. p. 26.
Precum craca pomuluI, cAnd dé miel o strimbee, anevoTe sé
mal indreptézg, asa si cel ce dé mic copil a dobgndit naravtui rele,
.anevoIe sA le maT plary1A; si din potrivg, precum un copacId, cAnd
dé mic 61 tal nodurile dupA el, cresce in sus V. drept sé 'nnaltd,
nalt pl frumos, apa si omul, cAnd dé mic copil él depärtee dé la
nAravurile cele rete.» GOLESCU, Mss. II, Asem., p. 117.
EliniI slicead : 5.1.0,ov clywaov, cí soTibpOev; LatiniT : Lignum tor-
tum haud usquam rectum ; pi FrancesiT din secolul XIII: On
ploier la verge tandis come ele est graille est tendre; quar
puis qu'elle est grosse et dure, se on la veut ploger elle brise.
LIVRE DES DISCIPLINES DES QUATRE AGES.
dacoromanica.ro
144 PROVERBELE ROMANILOR
*
550 Copacml ce se taie iardsi odraslesce.
IORD. GOLESCU, M88. II, Atiefli. 17.
Loviturile seIrteI se vindeci Cu timpul.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 145
*
551 Un copac nu face pidure.
V. HARAM, inv. com. Grivita, J.
Tutova.
dacoromanica.ro
146 PROVERBELE RODUNILOR
De la copactul cklut
7oti alerg lemne sa stringa
Ratnuri, creici din el sa frdnga.
A. PktiN, II, p. 54. HINTriscu, 37.
De la copactul cklut §i babele aduna. crdcile.
BARONZI, p. 55. HINTEscu, 37.
S6 Ojee pentru ce! marI and cad din puterea lor, InsemnAnd
cA ;A cel mal mic 611 bate joc dii el (GoLascu).
Ne has* tot-d'o-data ca fie-care cautA a trage vre-un folos din
cAderea unuI om puternic §i Insemnat.
Acest proverb se gAsesce, sub o formA aprópe identicA, la tóte
popórele.
Proverbul Elin &mi : Apubç 7CEaolniç (capc6a%) ni% tivilp iuXe6s-
dacoromanica.ro
NATURA FISICX. 147
sac 4). Latiuul dice : Arbre dejecta quivis ligna colligit,2) i Fran-
cesul : Quand l'arbre est tombé tout le monde court aux
branches.
*A
560 Copaciul din virful muntelui (muntilor) dé ori-ce
vint sé clatina.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 26.
11rNTEsce, 37. V. HARAM, inv. C.
Grtvita, J. Tut ova.
Adicti eel mare de orI-ce mieä intemplare (G-ouscu).
dacoromanica.ro
148 PROVERDELN ROMANILOR
566 Copaciul, cénd é-si vede trunchiul lui jos aOut, ra-
murele sl le vede intinse pa pämint.
ToRD. GOLESCU, Mu. II, 26 `2. Aunt..
pag. 169.
Adice cAnd stApAnul cade, top al luI se poticnesc (Gouscu).
dacoromanica.ro
NATURA MICK 149
Copaciul volesce
set tot odräsléscd, (sei inframléscei),
Dar nu contenesce
Bruma set 't pirléscet.
A. PANN, II, p. 42. HINTEscu, 37.
Sd slice cAnd elre-ce ne sti Impotrivd spre inaintare (GotEscu).
40mul caslut voesce sd se Mice, dar du?maniT iI staii In cale 0 iI
fac téte neajunsurile.
*p
.569 Toti copacii infruqesc
Dar multi din el nu rodesc.
A. l'inn, I, p. 105. HINTEscu,
37. V. Hmum, inv. c. Grivila, J.
Tut ova.
C 0 P C A.
*
.372 A se duce pe copa.
LAURIAN SC MAXIM, I, p. 922. L
CREANGX, Pov. 266. HuffEsco, 53.
BAR0N21, 40. N. POPESCU, Ca-
lendar 1883, p.16.
A. fi pIerdut, fdri speranti de scapare, ca acela care cade in copca
dacoromanica.ro
150 PROVERBELE ROMANILOR
COPT
* Veig Orz.
573 A pica de cepta.
I. CREANGX, Pov. p. 125. ,Fesii-
16rea, 1, 99. V. HARAM, iriv. c. Gri-
vila J. Tut ova.
Se ylicedespre un lucru prea din cale dará., de o minciuna prea
lata, precum si de o fata huna de mAritat.
rApoI ttite ail fost cum ail fost, ylise mo Nichifor (care
gasia barda la o nevoTe), Increfind din sprincene i oterindu-se, dar
asta rice& de còpta.. CREANGX., Pov., p. 125.
1T-e soya?
§ade In &amara qi plange risul d'astA varA.
apoT asta pica' de c6pta. $ezatórea, I, p. 99.
574 A fi copt.
L BXNEscu, prof. J. /laman.
Se ylice despre un om bolnAvicios.
CORN
*
575 A fi uscata arma.
SEATAREA., Poeris Pop., I, p. 14
FR. DAME, 1, 264.
Se ylice de omul slab i uscat ca rodul cornuluT.
Si de nu-1 veni o vari,
Mi-1 glsi uscata córna.
Poesit Popuiare.
COSTA
VOT
CRAC A.
*
576 A tila craca sub piciórele cut-va.
A. PETRESCII, J. Rfov.L BXNESCIJ,
prof. J. Rornan. V. fallad, inv.
c. Griviia, L Tutova.
VeUT Crenga.
A strick rostul, a 'I luà locul. Francesul Oice Cu acehq in!e-
les : R tui a coupé l'herbe sous te pied.
dacoromanica.ro
NATURA. MICA 451
CRANG
Ve 01 Iepure.
577 Apropie-te crdng,
Depdrtéza-te cAmp.
A. PANN, Ill, p. 52. HENTEscu,
39. B. P. 1E0E0, Etymolog. Mag-
num, p. 4381.
Se dice cilnd fugim de o primejdie, cautánd un adApost. Locu-
fiune proverbialà a hofilor.
CRtNG.A.
A
578 Nu Ole ajunge la crénga verde.
Preatui C. TRIaLi, Temi§dra.
Se dice despre un om nenorocos. B. P. 1-1Apttr, Etymologi-
cum Magnum, p. 623.
CRIN
*
580 Cât de frumos si dé märg crinul in gradinä cresce,
dar cum cade jos indatä sé vestejesce.
IORD. GOLESCU, M39. II, p. 37.V.
BAR»; tinv. Grivila, J. Tut ova.
Aratti ticAl(nia viejfl (GrOLESCU). Se dice despre ori-ce fati Ball
femeTe care s'a ablitut de la castitate.
dacoromanica.ro
152 PROVERBELE RONANILOR
CRIT A.
582 A fi de crita.
Kan/ 'oí de critä.
FR. DAntÉ,, I, p. 307.
Ve011 Fer.
Adid a avea inima ImpietritA, a fi nemilos.
583 A fi cril,a.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
A fi bet.
CRUD
584 Cele crude, de nimic bune.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 76.
FR. DAME, I, 309.
Adid cele nedvirsite (Gou-scu).
CUCUTA
Ved! Trandafir.
CURCUBETA
Ve d Do viec,
A CURGE
585 Daca nu curge, tot pica.
P. IsPiRsscu, Rev. 18t., III, p.154.
De nu curge, picä.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 93.
dacoromanica.ro
NATURA FISIOL 153
CIITCURIGU
588 Sa te pazesa sa n'ai trebuinti nicl-odata dé cut-.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p.113.
Adici si nu-tI smintescI mintea, pentru cA cutcurigu sé dé la
ceI smintitl dé minte spre tamaduire (Gonscu).
DEL
589 Del cu del se ajunge dar Inca om cu om.
X. CREANOX, Pov., p. 192, 213.
*
Dél cu dél se ojunge, dar 'Ned om cu om cdnd
nici nu gdndesci.
V. HARAM, inv. c. Grivita J. Tutova.
Omul trebue sd ajute pe ort-ce om , act nu sé scie ce aduce
timpul.
Uncle eurgea o ea pice.
Unde a curs o si
dacoromanica.ro
154 PROVERBELE ROMÀN1LOR
*
592 Impedia la dél si despedica la vale.
BLRONZ1, p. 64. Hurrescu, 78.
Se dice de omul prost care face lucrurile pe dos.
Greu la dél.
A. PANN, II, p. 57.
*
Re t la vale, greu la del.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; 111,74
Fabule, 1,14. IIINTRscu, 161.
La dél greii
La vale rat' .
II1NTEscu, p. 71.
Aratl a viéta este 1.7,rea pentru orT si cine i mal cu sémi pen-
tru ceT sáracT.
Origina acesteT dicAtorl trebue cAutata in urmAtérea fabulA pe
care o reproducem dupd A. Pann.
dacoromanica.ro
NATURA FISIC.X 155.
cALUL I STAPANUL
Un cal fijad ineArcat
Abea délul a urcat,
Apol pu[intel mergénd,
Si o vale coborind,
L'a 'ntrebat stlpänul sAti,
picènd : cum este mal rda?
La dél In sus cAnd te ducl
Or la vale cAnd apee?
It réspunse bletul cal :
N'u la vale, greu dél.
dacoromanica.ro
456 PROVERBELE RODUNILOR
DE DEPARTE
597 De departe trandafir,
De apape bor§ Cu stir,
A. PANN, li, pag. 111. HINTEscu,
p. 191.
*
De departe trandafir,
d'apr6pe borg Cu tir.
A. PttNN. Edit. 1889, p. 104. C.
NEORCZ71, I, 251.
De departe-i trandafir,
de-apr6pe borg cu tir.
S. MiHkILEscu, .lezialórea, I, p. 221.
De departe trandafir,
Dar (zar) d'aprópe borg cu tir.
BARONZI, pap. 60. P. IsPIRF.scu,
Rev. Istor., III, 157. L NEGRUZZI,
Con% Litcr., II, 45.
De departe trandafir,
De apripe legeitura de tir.
V. FoREscu, Follicens, J. Suctava.
Ve#1 Fost-a a.
Se dice de aceI carI, de departe, cAnd nu 'I cun6scem bine par
2 fi ce-va, si carI nu an In adev6r nicI o greutate ; preclara si de
.acele lucrurl carI nu an vre-o insemnatate de cit In inchipuirea
móstrA. VesII fabula lui La Fontaine, Les bc1tons llottants.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 157
DIAMANT
599 Cu diamantul se tale dmmantul.
BARONZ1, p. 69. HINTescu,
Da E. B. MAWR,19.
OmuluT mare si puterniz tot unul de séma 110 II pede vera de
hac. Dimitrie Cantemir dice : .Färdmiturile diamantului i alte.
petre scumpe a amistui pete.
DOVLÉC
600 Cap fui griji la do vidc cresce.
AL. BUMITRESCU, p.129.
Prostul, treind fare niel o grijä, duce o viere linistitä. Prover-
bul romenese este o traducere a celut turcese Gailesiz vas vos-
tanda viter 1). Franeesul dice : Tete de fou ne blanchit jamais.
dacoromanica.ro
158 PROVERBELE RODLINILOR
DRUM
Veçll Caletor, Car, Carauf, Hag iu, a Zult.
*
603 Cand e drumul batut pot trece drut.ele.
Vecg Cale.
E usor a wink pe alll lute° Intreprindere, sad *jute° meserie
Ore-care, atuncl cAnd e calea deschisA si tòte greutatile Invinse de
-tied carI ad venit Inainte.
* n,
604 Drumul drept este cel mat scurt.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.
Vedi Ca/e.
0 purtare corectA ne duce, maI cu sigurantA, la isbAnda.
*.n.
606 Cel ce perde drumul e bucuros 0 de carare.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTL,
MU. Acad.V. HARAM, inv. c. Gri-
vita, J. Tutova.
and nu putem avea mult ne multumim si cu mal putin; omul
-care a Incurcat afacerile e bucuros sa le descurce orT cum o fi.
dacoromanica.ro
NATURA FIsICA 159
*
Drumul boeresc, impërateri.
Da Z. J., c. Fetegt, J. Tutova.
Ved! Car, MIA
Aratii mersul repede i nepäsarea néstrA pentru un lucru strliin,
de a cirul plerdere sail stricare nu ue &we. Se slice aceluTa pe care
'1 vedem mAnAnd carul, cail, vitele lul prea repede m4
ca. si cand nu ar fi ale lui.
nFata cum II v6slii ea adormi bine.... o pleca la sänät6sa. Niel
clrumul e'i, nici piciórele ei.. P. ISPIRESCU, Leg., p. 324.
*.L
608 S'a rupt drumul in mijlocul carului
BARONZI, p. 85. IIINTEscu, 51.
dacoromanica.ro
160 PRO VERRELE ROlaNILOR
DUDA. t.3-
VeOf Han.
EDER Is.
615 Ca edera ce sé urca pé copad i si pé pereti.
IORO. GOLESCU, HUAI. /ISM. 20.
Asemenea.1Li omul care cautA ca sit se Inalte cu orI-ce chip.
FAG
\Ted! /Mind.
F A. G A
616 Ali perde fagasul.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 248.
A-71 perde calea, 1Mia de purtare, a se abate de la directia cea
buna.
dacoromanica.ro
PATURA FIsICX 161
F.A.NT.A.N.A_
.6
617 In fantana unde nu 'I br6sed, apa nu-i Mind.
Sesét6rea, I, p. 178.
*
Val, de fdntdnd gird' br6sce i!
L BXNEscu, prof. J. Roman.
Sciut este ca brésce nu se gAsesc de 041 in fAntAnele a cAror apA
este bunA de beta. La cuvintul Bréscit se vor afli legendele pri-
vit6re la acéstA credintA.
*
618 ACfind saci apa se cundsce prqul fantanei.
H. D. ENESCU, invgf. c. Zamostea,
Jud. Dorohoz.
DupA ce pIerdem un lucru numaT atuncT cunescem at prefuii.
*
619 La fantana bund
Mull' voinicl s'adund.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 39. L
BXNEscu, prof. Jud. Roman.
Adica la cele bune ceT mal mull! alérgA (Gouscu).
dacoromanica.ro
162 PROVERBELE ROMAN1LOR
FASOLE
*
624 A da ca la fasole.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, 153.
T. SPERANTIA, II, 457.FR. DA.mt, II,
pag-. 13.
A loyi cu putere, fat% ulna.
Si s'apuci si mi-1 care
Cum era el jos culcat
Pe-apOat, ca la fawle,
Si-1 tot trage 'n lung 0 'n lat.
T. SPERANTIA.
FtN
Ve0 Ac, Nagar.
626 Fen bun din Hite preste, anevole a capita.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 73.
Adice ¡spray! de la ce! prosti (Gouscu).
*
627 A minci ten.
E dobitoc set 't da i fén set mäneince.
LAURIAN .X. Meant, I, p.162.
Se dice de cel prost! asernanandu-T cu dobitecele.
FER
Veil! Orece.
628 0 potriba fade resbi iljeru 1).
F. Muu.osicR, Rum. Unter, I, 14.
NimenT nu se p6te impotrivi nevoTeT.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 163
LEGENDÀ FERULUI.
Pupc1-1 ficutl hit mal pe urrna de Maim Precista din céri, pentru nit Cu
-sAgéta prea mult se necSjeau 6menil pi nu siti puteaft omori mal dupl
Malca Precista a ficut arma asta ca sl fie apa, lasatii de ea, mal Indemdmisa.
A fAcueo Cu stratu de lemn pi cu téva de céri, a blagoslovit'o pi din céril s'a
fcieut feral pi de atuncl avem fer in lume. I. TEODORESCU, ?ezat6-
-rea,1111 P. 5.
dacoromanica.ro
164 PROVERBELE ROMANILOR
*
Bate ferul pänd e (este) cold.
A. PA, Edifia 1889, pag. 95; II,
57. C. NEGRUZZI, I, 247.KIR0Lr
Acs, 80. G. MUNTEANTJ, 30. Bk..
RONZI, 62 & 69. HINTEscu, 59.
I. G. VALENTINFANO, 21 & 25. G.
DEM. TEODORESCU, Cercet., 87. FR.
Dkatt, I, 181; II, 23. REINSBERG-
DCRINGSFELD, I, 202. Da E. B.
MAWR, 101. AL. DumsEscu, 117.-
I. DUMITRESCII, inv. c. Gdnciova,
Dolj.BARBII CONSTANTINESCU, Cart..
Cit., II, 15. I. IsTakrEscu, mv. C«
Cobia, J. Dimboviia.
dacoromanica.ro
Wank FISICL 165
dacoromanica.ro
166 PRO VERBELE ROMANILOR
FLACA.RE
642 F1ac4ra cand vilvaesce,
Din foc mare isvoresce
IORD. GOLESCU, M88. II, 73.
Adica galcéva cea mal mare din marI pricinl sare (GoLEscu)-
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 167
FLORE
Ve01 Copil, Ghimpe, Gradinar, Mi-
ms, a Mirost.
643 Alta e Urea de gradinä,
i alta. e Urea de camp.
A. PAM, Edit. 1889. p. 57; HI,
71. HrNTESCII, p. 60.
AMA deosebirea int]..e omul de la ora §i cel de la -WA; intre
omul cult si acel care a remas Ma de inveläturA.
*
644 Cate flon sunt pe pämInt,
Tate se duc in mormint.
Poesit Popovle.
Tot omul trebue sa mérii.
Cu o floricicei
Cu o rindunicet
Nu se face primeivara
VASILE ALEXANDRI & LASCAR RCM
SETTI, Mss.
Cu o flore nu e prinuivara.
G. MUNTEANU, 60. HINTF.sCu, 60.
dacoromanica.ro
168 PRO VERBELE ROMS.NILOR
dacoromanica.ro
NATURA FisicX 169
Adieli cine zgornesce pe cel bun, nu-I cuneosce darul luI (GoLzscu).
dacoromanica.ro
170 PROVERBELE ROMÁNILOR
De flor de cucului.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 171
dacoromanica.ro
-172 PROVERBELE ROMANILOR
Flori la urechïe.
L CREANGX, ABlirit.., p. 22.
Adice un lucra cam de nimic, färá, superare (GmEsco).
«Ca o fldre la urechie, murerea pe lAngA bitrbat.. lord. Go-
IESCU, Mas. II, Asemen., 95.
«Trebile cele mal grele, la el era flore la urechie. P. ISPI-
RESCU, Snerve, p. 45.
«Necazurile noistre sunt flori, la urechie pe Muge cele ce spune
in ION CREANGA, Amint., p. 22.
FOC
Apa, 13e; ¡e, Caldare, a ce Frige,
Fum, Lenin, Mdnd, Oto, Pata., Tarta.
*
673 A luà foc cu mäna altum.
I. CREANGX, Arnint., p. 156.
*
Cu ma'na strd ind numai, foc sa tel.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantostea,
J. Dorohot.
*
Cu mdna altuia numai, foc sâ la.
R. A. ZAMFIRF.SCU-DIACON, inv. C.
$tiubenis, J. Dorohot.
Velp Carbune, Jeratic érpe.
Ne Invate a trimite pe alfil la muna grea , la primejdie In fo-
losul nostru.
Ascultag pe Ion Rota, deputat la Divanul ad-hoc din Moldova,
ce bine vedesce acéste §licet6re, in frumésa limbl a luT CreangA
«El cuceme, cuane! puternic e$1, megief. l-mi eptI, ca riza., ce mg &ese,
scid bine a n'are si-ml fie m6le, and m'oiu Int6rce a-casi, unde mg Ni-
lépti nevoile. Dar si nu vg fie cu superare, ci palmele aceste Orine/id ale
iristre, stripunse de pilimidi i pline de bititurl, cum le vedep, vg tin pe
Dumnea-v6stri de atila amar de vreme, i vi fac de huzuritl de bine. i mal
dacoromanica.ro
NATURA FISICX na
inult de cAt acésta; orl-ce venetic In Ora asta este oplosit de Dumneaveistriir
si-1 priv41 Cu nepAsare cum ne suge sAngele, si tAce-t1 si-1 ImbrAtosatl! Nu-
mal nol, vite de munci , vd suntem dragl ca sarea In ochl !... Din mojicl, din
ghiorlanl si din dobitocl nu ne mal sctitell! Dumneleii sa ne lerte, si sA ne ler-
tap si DuinneavéstrA, cucíme, dar cu adevdrat, asa este; e'a0 deprins a /ucc
focul tot-d'a-una cu nit-irate niatre cele mojicestl si tot nol ceI vi-
novall! a
dacoromanica.ro
-174 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 175
dacoromanica.ro
176 PROVERRELE ROMANILOR
*
682b Focul le mistme téte.
Adicci cel mare, ce! puternic.
dacoromanica.ro
NATURA m'a 177
dacoromanica.ro
178 PRO VERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
7\ATLRA. FISICA 179
*
-699 A di cu mar/de 'n foc.
IORD. GOLESCU, MS8. II, 5. A.
PANN, in, 105. LACHLAN & MAXIM,
I, 1248.Eu. POPESCU, inv. c. Cio-
ciinesci-Marginens, J. lalomila.
*L
A WI, Cu mdna 'n foc.
I./WHIM\ & MAXIM, I, 1248.P. IS-
PIRESCU, Leg., 280. HniTescu,
93.-11. D. ENESCII, inn. c. Zamol-
tea,J. Dorohoi. L Bkerscu, prof.
J. Roman.
dacoromanica.ro
180 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
NATURA 181
*
Arde ca focul in paie ude.
I. BINESCU, profesor J. Roman.
V. HARAM, inv. c. Grimita, J. Tutova.
dacoromanica.ro
182 PROVERBELE RODUR1LOR
FRAGA.
711 In pofida fragilor manancd frunzele.
A. PANN, Edit.1889, p. 74 & 147,
419.P. IsprRigscu, Unch.
17. HINTgscu, 149.
dacoromanica.ro
NATURA FIsIcX 183
FRASIN
713 A umbla frunza frasinrlului.
ION CREANGX, Pov. 188; Anzint.,
124. Conv. Liter., XI, 174.- Abe-
cedar itustrat, 29. FR. DAMÉ,
38. 1. ERNESCG, J. Roman.
Adica fa niel un rost, in zadar.
géba mal stricatI mincarea, dragiI meI... Sti umblati numal
asa, frunza frcisinelului tag viéta veostrá si sa v6 Idudati cA sun-
teti fecIorl de craid, asta nu mircíse a nas de om. I. CRFANGi,
Povesti, p. 188.
FRUCT
e
714 Fructul nu cade departe de pom.
G. MUNTF,ANU, p. 30. HoTEscu, 63.
Vell 106nza.
Copiil sémèna parintilor lor. Le fruit 7ze tombe jamais loin
de rarbre.
FRUNZA.
Vedi Gane, Capsuna, Iota , Nuca,
Pònt a,
715 Supt frunza cea mai pr6stä se gasesce poma cápta.,
loan. GOLF.SCII, M88. II, p. 65.
linda atup (ci sunt) frog multi si Tel costa cel mic.
dacoromanica.ro
184 PROVERBKLF ROMAN1LOR
dacoromanica.ro
NATURA 185
Ve01 CIF'dare.
AdicA. ca sA scapl de o primejdie mica, intri in cea mal mare
(GoLEscu).
LatiniI sliceaii: de fumo ad flammam tendere 4).AnoilAN MAR-
-CELLIN.
GARLA
VedI Prost.
723 Gárla se cérta cu marea.
IORu. GOLESCU, M88. II, p. 23.
Se slice eAnd eel miel se sfildesc cu cel marl (Goi Escu).
dacoromanica.ro
186 PROVisRBELE ROMINILOR
G A TJ R
vol Cer, Nisip, llana, Placintct, rpe.
733 Cand la gaura, sfir I
IORD. GOLkSCU, M88. II, p. 35.
P. ISPIRESCE, Rev. Ist., I, 457.
dacoromanica.ro
NATURA F1S1CL 18T
GHIMPE
Ve4I Trandaft.
745 Mai mu1i ghimpi inviaza decdt flori pe camp.
GOLESCU, Mss. II, p. 43.
Adica necazurY (Gouseu).
dacoromanica.ro
d 88 PROVERBELE ROMiNILOR
A stet ea pe ghimpi.
P. ISP1RESCU, Leg, 272.
VeqII Span.
AdicA se pripesce sa se duea (GoLEscu).
DaseAlul care eta tuse ea pe ghimpi la bisericii, cum esi, veni
mum' de cat sA se punA la masA.gc P. ISPIRESCU.
GHIND.A.
Veça .tejar.
752 A fi lemon de ghinda, fetati in tinda.
L CRRANOX, Pov. 255.
Adia Omen! de rind, din prostl.
',Ore nu cum-va Vag face si voT, nisee feclon de ghinda fetafi
in timid, cA sunteti °braze sub;iri?., I. GREANGL
GHIOCEL
*A
.753 Ce mai frumoai ghiocei p'in (prin) maracim se gasesc.
knio. GOLESCU, Mss. II, 75.HM-
Tescu, 69. H. D. ENESCU, (ny. O.
Zamoslea, J. Dorohos.
Adiea cele mai frum6se Vintre cele preiste ì ceT mal bun! On-
tre eel mal miel (GoLEscu).
dacoromanica.ro
NATURA'FISICI 189
GHfORGHINA.
VadI a Manad.
GO GO$A.
756 Cu gogool de tufa nu se 'negresce sprincene.
A. PANN, Edit. 1889, p. 10; 1, 54.-
P. 'SWIMSUIT, Rev. 1st., 11, 159.
HINTESCO, p. 69.
GORT
Veep Par.
GRADIN.A.
Ve4I Cdpa, FlOre, italtsra, Maracine,
Pornet.
759 Este gradinä de om.
A. PANN, III, p. 9. Hrmtescu, 70.
P. ISPIRXSCU, Rev. 1st., III, p.379.
E ca o gradind.
Da Z. J. Bertad, J. Tutova.
Se dice de un om vesel, plAcut la vorb5.
dacoromanica.ro
190 pROVERBRLE ROMANILOR
GRAU
Velt Galcae, Loc, Ifalura, Neghina,
Ors, Serara.
*
760 Mid se culca grAul se sal& stapAnul.
I. BXNEsco, prof. J. .Ronian.
efind grail/ se cule.a pe holde, este semn di e spicul plin i .sta-
piluut lanuluI se va imbogAti.
GRA.UNTE
Ve 41 cal.
765 Din graunt.e marunte se fac grameli mal multe.
A. PANN, II, p. 81.-11mTEscu, 71.
Ne Inv* cA prin miei economn putem dobandi o stare Insem-
natfi.
GROPA.
Ve41 PictOr.
766 Cine vrea sA sarA grApa, arunce'sf ma' întâiú desagil
peste ea.
L &Avid, Conc. Liter., IX, 89.
FR. DAME, L p. 351.
Chid vre/ sa te apucT de o trébA, departézA orI-ce gréutate care
_ar putea BA te impedice de a atinge tinta doritA.
dacoromanica.ro
NM URA. MICA 191
dacoromanica.ro
492 PROVERBELE RONANILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 193
769 A da in gropi.
FR. Dxsit, II, p. 85.
dacoromanica.ro
194 PRO VERBELE ROMANILOR
GUNOIT:T.
Veep Vterina.
772 Gunmul de yard e piper de iérna.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; III, p.
72.G. MUNTEANU, 150. Htrurescu,
Pag. 71.
Cnoju faCe peira. 1)
FR. MIKL0SIC.111, Rum. Unter.11,11.
Munca de vari ne di liranti pentru iérni. Ne Invapt munca gi
economia.
HACIÙ
773 CAt hAciul 1
V. ALEXANDRI, COMI. Lit., V, 166.
Adiel de loc.
.Intelegt tu ce-va, MAriucl?Ba ettt haciul... a fi veo ci-
militurii.s V. ALEXANDRI.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 195
HAIS
* VOY Cea.
774 A apuci haisa (asa).
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 12.
A se abate de la 1Mia cuvenita.
HARBUZ
775 A ti sänitos ea un harbuz.
FR. DAME, II, p. 99.
Se aude In Moldova cu intelesul de : a fi gras O frumos. Ve01
Pepene.
HARBUZARIE
Ved! Frica.
HAU
776 Cat hall'!
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, .145.
FR. DAME, II, p. 102.
*I
Ceit U häft qi 4144441
Da E. SETASTOS, 228. H. D.
ENescu, fray. c. Zatnostea, J. Do-
rohoi.
Veçll licieiti.
Adick nid-odatA, cu niel un chip, de loc.
.Cu muIerea rea n'o eco!i in capAt ceitul häul. N. BOGDAN.
.Dar de maina luI sA 11 ¡el rAndeaua, di cdt Vi hei u qi duden&
nu te mal poli pune cu (Ilma.., Da E. SzvArros.
HOLD I
Veill Arie, Mea.
tiRÉN
Ve0I Verme.
tASO A.
777 Lovesce-mé lele 'u spate si 'ti daft un bulgäre de
-fascA.
A. PANN, Edit. 1889, p.159; III, 128.
dacoromanica.ro
196 PROVERBELR ROMANILOR
A fi uscat ca lasca.
ION AL. ...II SHIERA, Pov., p. 4.
A. fi slab la trup.
20 A. fi atos, artagos, (V. Etimi); eurn dice Franeesul c'est de-
l'amadou.
IÉRB
Ved( Copec, Pdn, Frunm, Uurg,
780 Urbe rea nu Tolere.
V. FORESCU, Folticent, Sucvma..
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 4917
781 Iérba cea ria din rdddcina" de-o vei taià, ea WM' tot
va di.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 6.
Se dice pentru ceI din fire cumplill f;ti réd nArAvill, ce orl-ce le
-veI face, el tot nu sé pArAsesc de nAravurile Ior (Gouscu).
dacoromanica.ro
I 9i PROVERBELE ROMANILOR
*
788 Pe ce lerba al &Meat ?
Se slice aceluia care se supdril pe nettO.eptate, ;ti fiird pricind.
Inainte vreme 6meniI avead o incredere atät de mare in unele
lerburT incät credeau a se pot vindeca, in anumite casurI, prin-
teo simpli atingere. Cutare Iérbd rdtdcea pe cdIntor ; alta it tonne-
bunia s. c. 1.: De unde si locutiunea proverbiald.
Latina çliceau de un om care se mänie Mil pricina : TPtigit la-
dacoromanica.ro
NATURA FISICk 199
IN
792 Cine 'si (i-si) mananci sérninta de in, a-ni (1-si)
amasa.
IORD. GrOLESCU, Mes. II, p. 80.
A. PANN, III, 70.Hnnzscu, 174.
P. ISPIRKSCU, Rev. Ist., II, 155.
dacoromanica.ro
200 PROVERBELE ROALts1LOR
ISLAS
*L
793 Ali trece vials in islas.
A. GomovEl, .Fezatoare, II, p. 44.
V. HARAM, inv. c. Gr(tit a, J. Tutova.
10 A--I perde vremea in zadar. A. GoRovat.
20 Sè slice de dmenit imbutball. V. HAVOC
ISVOR
Vedl 4pa.
794 Isv6rele curg in sus.
lORD. GOLESGU Mss. 11, p. 7.
Sè slice cand b5te pe dos txi d'andaratele ne merg (Goascu).
cericAl6s1 stare laste, unde cel neinv4at are puterea sa clevetéscA 0 sA bir-
fésci, larà acela care scie, trebue sA tac! 8i cu fricA sA ascultel Unde col ne-
dirept 8i fArA cuget si poruncése.5, taré cel bun 81 de omenie laste nevoit 8i silit
sA se supunA; aci are loc vorba aceea a lul Evripid, adecA : Isvérele ourg in
suv.v D. 1'10-ORDEAL, Fab., p. 177.
A se vedea la cuvintul Gaia, legenda privit6re la sgparea is-
vérelor.
J.A.RATEC
* _
Vedl Cielte.
795 Avegiete di jar acoprit. I)
D. A. M1LESGU, Gopep, Macedonsa.
PAzesce-te de omul ascuns, tacut.
JIR
Ved Porc
LAC
Vedt Apa, Brésca, Drac, Awe
797 Lacuri sa fie, br6sce multe.
IORD. GOLESCU, Mas. U, p. 38.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 201
dacoromanica.ro
202 PRO VERBELE ROMANILOR
LAmAIE
801 Unii gusta din lämke qi altora li se stripezesc
LORD. GOLESCU, Mss. II, p.11.
Veolt Parinf. t.
S6 s'ice cAnd nu putem dobandi ceea-ce ne place (GotEscu).
LAUR
805 A fi mAncat laur.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 349; Rev.
1st. I, p. 454.FR. DAME, II, 265.
Veyll Cepa-COret, Matragund.
Adice a aYurà, a fi nebun.
.Sosi pana la un put , i (laoa o cherna putul ea II respunse
dacoromanica.ro
NATURA NISICX 203
LEMN
Vedl a Dormi, Fluer, Frig, Paclure,
Cap. XVII c. Vrerne.
*L
806 Lemnul strimb, focul a indreptéze.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.
V. HARAM, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Adici pe ceT indArAtnicT Cu 1.111 di Invell minte (GoLEscu). Adicfr
pe cei re!, pedésa il Indreptézg.
dacoromanica.ro
/04 PROVERBCLE ROMAINILOR
*
8(2 Pe langi lemnul uscat arde qi cel verde.
A. PAN, Edit. 1889, p. 23; I.
79. HINTESCU, 89.B. CONSTANTI-
NESCD, II, 15. H. D. ENESCU, inv. c.
Zamostea, J. Dorohoi. GALIN-Nk-
DE.TDE, Cart. Cit.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 205,
821 A fi lemn.
Mica hilt.
LIMAN
Vedl Aland.
822 A esi la liman.
A. PANN, I, p. 152.
Adica a scapi dinteo primejdie, a dobandi o stare sociali mat
buni.
'Da din mfinT daca vrel sa eg la liman.» A. PANN..
LINTE
Vedl Cap. VII Lin. te.
823 Cat o unte.
loan. GOLESCO, MS8.11, Aseni. 428..
Adica feirte mic.
dacoromanica.ro
206 PRO VERBELE ROMANILOR
824 *Frige-linte.
P.1SPIRESCIT,.Rev. Ist., III, p. 383.
V. ALEXANDRI, Coriv. Lit., V, 164.
Se dice despre omul sgArcit.
LIVAD A.
Vedl Maro.
825 *Livade fea di schim nu s'façei).
D. A. MILESCU, Goperi, Macedonia.
* .
Livade fdrel, schin nu e fare 2)-
D, DAN, Nevesca 14: Moloviste, Ma-
cedonia.
Orl-ce bun lit are si rèul s6u ; bine fArA de réti nu se pote afli
In lume.
*
826 Se manta livada cu casa.
M. CANIAN, k.o.
Se s'ice cAnd duo! tineri nu se ied din dragoste ci pentru avere ;
se ande In Moldova.
LOBODA
Ve4i Voda.
LOC
ii:
827 A méncii locul pe cine-va.
D. TIC.HINDEAL, p. 148.
A fi neastImp6,rat, a nu Fdé linitit la un loc.
InsA nebunul grece ne-puténd sedé In pace gAndea cA 1 manca
lorti, cautA, fugo tnapol a DIM. TICHINDEAL.
*
828 Locul laul si gArnul alb 8).
D. A. MtLescu, Goperi, Macedonia.
Adese-ort din pArintl re( se nasc copii bunt.
dacoromanica.ro
NATURA. FISICX 207
L II T
Ve01 ()lar.
*
829 E lut §i lut.
Sunt Intre 6menl naturI deosebite, unele mal bulle lar altele
mal rele. OrI-ce lut nu se Intrebuintéz& de olar pentru meseria lor.
MAC
830 Cit un fir de mac.
?ezatdre, I, p. 57.
Adica !Corte mic.
MAGURA.
831 Magura cea gurgutatà.
N'o dobára vInt vr'o data ;
Dar Oreen o scobesc;
Pe dedesubt, §'o giuresc.
A. PANN, JI, p. 51.HINTEscu, 97,
Cel miel, cu timpul §i. fiind unitl, pot doborl pe ceI mal mati.
Anton Pann aplica acest proverb slugilor tti stApAnilor.
MAL
832 Ca sä eip la mal In täte, 'ti trebute limbi de aur or
pungi de aur.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 56.
AratA puterea cuvintuluT t;i a banuluI.
*
833 L'a scos apa la mal.
I. BINEscu, prof. J. Roman.
A scapat de primejdie, de saricie.
*
834 A se bate ca apa de malurt.
S. MinAnzscu, fescla5re, II, p. 72.
A.dici a nu primi ajutor de la nimene.
*
835 A se tunee& tocmai la mal.
LAURIAN 8c MAIIM, I, p. 372.
P. ISPIRRSCU, Leg., 59.FR. DAmt, II,
p. 198.
Vetp Tigan.
A scrinti lucrul drept la stIrtlit.
dacoromanica.ro
208 PROVRADRLE ROMINLLOR
M L A I t.T.
Ve41 Cap. VII Makuu, Pasere, Vralne.
M.A.LUR.A.
Vet)! Gr4u.
837 Malura din gran.
S'alegere la Nil.
A. P.M., IL p. 28.G. MUNTEANU,
p.150. HiNTEscu, 98.
Gel bun si cel 06 ta tréba se cunosc.
MARA.CINE
Ve41 Foe, Ghioces.
839 Dintr'un maracine ese un trandafir, L adesea din-
tr'un trandafir, ese un maricine.
P. IsprnEscu, Reu. N., III, p. 462.
Ve4I Raaur, Tranclatir.
Din paring prostT, ref sail de rind se nasc adese-orl copil des-
teptl, buni sa0 cu totul deosebig si vice-versa.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 209
MARE
veo Dare, Garla, Intrebare, Riù, Vint.
846 Telte apele in mare sé varsà, si marea niel cum sé
umple.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 69.
1 4
dacoromanica.ro
210 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
NATURA Ftsici 211
Sara cu mara.
IORD. GOLESCU, Mas. II. 64.
Sarea qi marea.
AL. ODOBEsCU, III, p. 21.
veji Cer.
Se dice insemnand multime de 6rnenT, d muTerT, o mare adu-
nare (GoLzscu).
Insotisem pe tatA-meu la baile de la Balta.MbA unde se adunase in acel an
sarea i marea.N A. ODOBESCU.
Golescu dá (tuesta! 4ic5tor1 Int lesul aratat la No. 853; ra n trecut tasa si
la No. 857 de Ore-ce se Intrebu ntéza adese-ori ca acest din urnia
dacoromanica.ro
212 PROVERBELE ROMANILOR
Marea cu &creel.
IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 43.
Veil! Cer.
Se Oice pentru eel ce flgaduese piste putinta lor (p. 73); se Oice
cAnd fAgAduesce óre-cine i ceea-ce n'are (p. 43). (GoLEscu).
Sallustiu Oice despre Catilina : Maria montes que
coepit 4).
MA.RGIRITAR
Ved! Gdina, Porc.
862 Märgaritarul stä in fundul märii i mortdciunea plu-
tesce pe d'asupra apei.
A. PADIN, II, 81. IIINTESCi; 401.
In tot-d'a-una meritul se ascuude i trebue cAutat, pe cAnd cel
prost se resfatA cu obrAznicie pretutindinea.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 213
Vorbesce ne-isprclvite.
La in§irei-te mcIrgarite.
A. PANN, I, p. 9. BIRONZI, 57.
HINTEscu, 206.
Ved! a Vorbi.
Se dice de cei vorbarep carT nu se mg opresc cand incep a po-
-vesti eire-ce.
Origina acestei dicnorl se trage din basmul : InOra-te mar-
garitari.
mAtuncI bàiatul incepa
A fost odata trei fete cari munceau in canepisce, i0r.te margdritart;
treand p'acolo un facior de boer mare, inFiete
Fata cea mare dise : De m'ar lua pe mine de sotie, feciorul 61a de boer, eu
i-ap imbrSca curtea cu un fus. litriete margiíritars.
Fata cea mijlocie dise : de m'ar lua pe mine de sotie, feciorul 61a de boer
ce trece p'aci, eù i-a' sAtura curtea cu o pità. margaritart ....»
P. ISPIRESCU.
MA_RGEA
Ve gll Fata.
MATCA.
VeçlT Apa.
MA.TRA.GUNA.
864 Par 'ca i-a dat cine-va matraguna.
A. PANN, III, p. 52.HINTEscu, 102.
vol Cdpa-ciori, Laur.
Adica : pare ca e nebun. Anton Pann intrebuinféza acésta lo-
-cutiune cu intelesul de : pare ca TI e frica.
MAZtRE
865 E bun de pus In mazére.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 397.
vedi Canepa.
Acésta dicall, din Bucovina , se intrebuintézi cu acela§ inteles
are aceea,1 origina ca çi: e km de pus in eänepet.
dacoromanica.ro
214 PROVERBELE ROMANILOR
*
867 Ca mazarea de harac.
Se dice de cele cari sunt nedespartite. VedI Bad.
E iU
Veig Vrabie.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 215
M
Ve0I Fibre, Cap. VII Mr, Ou, Nevole.
872 Mérul cel frumosil manäneä porch.
Da E. SLVASTOS, p. 166.
Vedl Par& P6ma.
Se dice and ed prostT dobAndese cele mal bune ; si and se da
o povata bunt( aceluTa care nu seie sa o prelubsca.
Pe d'osupra frurnos,
'nauntru gaunos.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.
dacoromanica.ro
216 PRONERBELE ROMIMI OR
dacoromanica.ro
NATURA F1SICX 217
dacoromanica.ro
218 PROVERBELE ROmiNiLoR
Tra)tca-flérica.
LA11111AN & MAXIM, Glosar. p. 251.
AdicA indrugA verdI si uscate, spune vrute si nevrute.
*
886 Par 'ca i-a stars mere acre in c.... r.
I. BXNEscu, prof. J. Ronzan.
VOI Cépa, Lama&
Se dice de acel earl sunt morocAnol de felul lar i fArit pricinA.
*
887 A bate mer.
A piset ca mend.
A. PANN, I, 24. G. DEM. TEODO-
RESCU, Poes., Pop. p. 274.
MICUNEA
889 Micsuneaua cdt de frumess, dar päna 'n vara nu tine.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p.44.
AratA grabnica trecere a frumusetil (GoLescu).
MIEZ
890 A pipai miezul cui-va.
A. PANN., ap. FR. DAME, III, p. 45.
Vedl Nuca.
AdicA a an adevérata NI valére.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 219
Ve01 Nucci.
VeOT Pluta.
*
891 ?Ilàdita de tiller& se 'Ate indreptA.
COSTACEA, profesor Galatt, Jud.
Covur/uiu.
Ve01 Copac, Porn.
Numai at e omul tiller 61 poti deabark de naravurile rele.
MUGUR
Verg Capra.
892 A fi ca mugurul brumat.
P. ISHRESCU, Rev. Ist., III. 378.
Fa. DAME, ID, p. 71.
MUNTE
V 01 a Intreba, a Strigd, a Tad, Vint.
893 Munte cu munte nu se Intilnesce,
Dar om cu om and nici nu gandesce (and nicl gin-
desce).
A. PANN, Archir, p. 12. AL. Dc-
MITRESCU, 135.
dacoromanica.ro
220 PROVERBELE ROMANILOR
*
Doar munte cu munte nu s'ajunge.
*
Munte cu munte i se intilnesce, dar om cu onz.
AT. PETRESCU, Curtea-de-Arge,,
J. Arge,:.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 221
dacoromanica.ro
222 PROVERBELE ROMLNILOR
Albina s'a dus pi l'a gasit inteun bordeiu pi l'a intrebat; da aricia a dis
niel el nu scie. Da albina al scia ca este piret, pi in loc si plece, s'a pus pa co-
pul bordeiulul sa vada nu cum-va o mal dice ce-va ariciu.
Cand a socotit aricia ea albina s'a dus daparte, a inceput a vorbi singur.
Ce om pi Dumnedea Asta! El mal puternic de eat mine, pi ma intrisba tot
el pa mine, un pacatos, ce sa faca cu pamintu Al dA. i-a ramas; par'cl el nu
scie si faca pi el ntunts pi ddturt din el!
Albina Mita i-a fost, pi zbirnl dupa cop drept la Dumnedeu da-I spuse ce a
audit de la aricia.
Dutnnedea gata a apteptat, pi a facut din tot pamintu ce-I ramasese tot
mung pi délurl. Si pentru slujba d'o t'Acuse, Dumnedea a blagoslovit pa al-
bina sé fie sfanti in lume pi din sangele el sa se arandsea. o lume.
Si dupa ala 'I-a dat vole Dumnedeu sA cee da la el ce-o vrea, el el il da. Da
albina, cu minte, cu minte, dar obraznica, vise di colo :
Si 'ml dal putere, ea p'al da l'ola mupei eu, sa méral
Da Dumnedeu ca tae nasu, II raspunse :
Ba mal bine si morI tu 1
Si albina d'atuncI pi panl 'n diva de al ea a ramas sa fie pedepsita pentru
c'a fost obraznica, pl cand mupel pa cine-va LI rUmane acul cu ma/ele tal,' in
carnea Romanulul, pi ea mére.
Si ariclu mic, mic, dar infundat al cIorilor, cat e de gliemuit, da scie multe,
bata'l pirdalnicu, da nu i le péte afla nimine ca e sanchm dé tot.
muR
899 A fost la mure odata,
venit cu rochia sparta.
A. l'AM, II, pag. '143. Htnescu,
p.112 ).
Se dice de fetele cari p1-au dat cinstea pe rusine.
A fegAdui muntl de aur.
2) Muntd din Persia care se tlice a fi de aur.
i) In Hintescu se afla mutere In loc de mure, ceea-ce nu Oto ti de dit o gre-
sea de tipar. De alminterea estimen' gresell, pc care le-aun lndreptat, sunt terte
dese In cartea acestuI autor.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 223
dacoromanica.ro
f124 PROVERBELE ROMANILOR
mu*muL
906 Cu vreme i Cu pale
Musmulele se um:11e.
A. PANN, Edit., 1889, p. 113; II,.
401.IIINTERcu `), 208. FR. DAME,
III, 67 & 78.
NAP
Vedl Gol.
dacoromanica.ro
NA TIMA FISICA 225
NISIP
909 Se caznesce d'adineaura,
Sa faca in nisip gaura.
A. PANN, I, p. 81. IIINTEscu, 29.
Ved! Borta.
Se i;lice de omul prost.
Cd t nisip pe mare.
ezatiir ea, I, p.184.
Ca stelele cerului qi, ea nisipul mara.
G. DEnt. TCODORESCU, Cercet, p. 66.
Vea! tea.
Arata o multime nenumérata, Locutiune luata din Biblie : Voiti
inmulti semintia ta ca stelele cerului i ca nisipul de pe férmu-
rile anarii.s Alcuss, XXII, p. 17 ; IEREMIE, XXXIII, 22.
NOROIt
912 Din norom, tot vei mal manca ce-va, lar din usa-
ciune mal nimic.
lose. GOLESCII, Mss. II, p. 88.
Adica mai bine cu pie& dé cat t'ara pI6Te (GoLEscn).
IScl din nis p fir, n c din ardesie fust (nu se pote face).
15
dacoromanica.ro
226 PROVERBELE ROMiNILOR
NUCA
Veili Aluna, Craczun, Prost
916 Cine-va sa manance miezul, trebue mat Intdiu sa
sparga cdja.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 115.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., II, 156. FR.
DAME, L 264.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 227
dacoromanica.ro
228 PROVERECLE ROM k ILOR
dacoromanica.ro
NATURA. FISICX 2,9
*
926 A sparge nuca.
Maio,. P. BUDITCEAKIT, J. Rfov.
Veçtt Peedica.
Adicg a perde fecIoria.
*L
927 A face o trdba cat o nuca.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv. C.
iubienis, J. Dorohoz.
Adicä tréba de nimic.
*
928 Ca o nuca costeliva.
IORD. GOLESCU, Ms. II, Ason.116.
Se (-Ace de omul fara miez; eke °data i de cel uscat, slab
la trup.
N IT f A
* VE41 Copil, S rcea.
929 A adund nmele pentru spinarea sa.
Aduni nuiele pentru spinarea ta.
P. ISPTRESCIJ, Rev, Ist., I, p. 228.
BAROISZI, p. 64. HINTESCTJ, 425.
Fa. DAME, III, 133.
A',Y pregati singur supérarI, i precum 4ice Francesul: Donner
.des verges pour se faire fouetter.
*
930 0 nma in mänd lesne se 'ncovene,
Dar cand sunt mal multe se frdng anevole.
A. PANN, II, pag. 157. HINTEsnu,
p. 125.
Ne anti puterea unire cAcI, precum cAnta poetul
Unde-I unul nu 'I putere,
La nevoI si la durere.
Unde's duoI, puterea cresce
Si duvnanul nu sporescel
ocNITA.
Veal Gura.
ORZ
VW Ca/.
931 Orzul il ara boli, 01 mandnca can.
A. Ed. 1889, p.134; II, 87.
IIINTEscu,138.
PANN'
dacoromanica.ro
230 PRO VER RUC R OMAN ILOR
Orz pe gdsce!
*
Nu stricei orzul pe gdsce.
Abecedar Bustrat, pag. 27.
CREANGX, Pov., 332.D. G. VALENTI-
NEANU, 10. - FR. DAME, 11 57. II
OZI, 69. HINTEscu, 137.H. D.
ENESCU inv. c. Zarnostea, J. Do-
rohot.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 231
OT.A.POC
Vedt Nevinoveifie.
OTEL
938 Pe otelul virtos rugina 11 topesce.
D. CANTEM1R, Ist. Ierogl., p. 152.
Vellt Fer.
§i pe cel mal mare, un dusman cat de micil pote dobori.
«Fe *tul virtos rugina iltopesce, pe virt6sa inima stejarulul
melle dintele cariuluI, faina facend'o, o mistuesce, i ce-va in lume,
cát de virtos si de tare a se afla nu se p6te, cima altul impotri-
vindu-se smintai sA nu'l aducA, i incA de niel se gdndesce..,
DIM. CANTEMIR.
P.A.DURE
Ve;11 Déi,
939 Padure fara uscaturi nici-cum sé 'Ate gasi.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 59.
dacoromanica.ro
2:32 PsovEnsELL R031ANILOI.
4:
Na e padure fard uscaturt.
I. G. VALLNTINEANU, p. 21 \ 28.
*
Padure tetra di watt nu s'aftd .
D. A. MiLEscu, Gopep, Macedonia.
Adice om ftira cusurud 0 lume fera nebunT (Gousca).
Nul boje sans escorce. TRESOR DES SENTENCES, XVI Siècle.
Ccimpu e cu °chi
Padurea cu urechi.
IIINTLscu, p. 24.
dacoromanica.ro
NATUR FltICA 233
dacoromanica.ro
234 PROVERIIELE ROMA:MI.0R
dacoromanica.ro
1 ATURA Fisn.k 235
PADURET
voi 3Icifa, Mer, Nevole.
946 Pomul paduret, pAdurete p6me scòte.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 54.
Adica de la cei pro;41, préstli slujba atéptä. (GotEscu).
*
947 A muscat in paduréta.
KAROLY Acs, p. 84. V. HARAM,
inv. c. Grivipt, J. Tutova.
10 S'a pacalit (V. HARAM).
20 A murit.
PAf -a
Veqli Foc, Gaina, Gard, Muirmule, 0-
chite, Cap. ix C. Patu, Cap. XVIII c.
Vreme.
948 Nu te pricepi sa impar' un pad' la doi boi.
A. PAN, Edit. 1889, p. 3; 1,7; III,
46. HINTEseu, 78.
dacoromanica.ro
.236 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 23T
954 A fi ca un pahl.
FR. DAME, HI, p. 174.
Se I;lice despre ce! slabI.
PA.MINT
Vedl Cer, a Fugi, Gull, a Teieé#-
* timer, Zapada.
956 Mt e lumea i pamintul.
LAIIRIAN & MAXIM, II, p.193. P.
ISPIRESCII, Rev. lat., II, 145; Leg-
131.-1. CREANGX, Pov., p. 230.
Cdt e lumect fi peimintul,
Pe cuptor nu bate vintul.
L CREANGX, Pov., p. 324.
Adicä In lumea tea, cät o fi lumea, nid-odatä.
.Alt stäpän in locul meil nu mg' face bränzä cu Harap-Alb cat
ii iumea pi peimintui. I. CREANGL
Domnul Bä14e1 In ..5'ezeit6rea, III, p. 99, ne dä urmät6rele cre-
ding, privit6re la pämint, culese In judetul Yalcea.
DESPRE PA.MiNT
Pdmintul e mina la lumea Intrégd. Dar pdmintul nu e munal ea mumele
ale-b-alte, el ce nasce, dupd ce II cresce, tot el 111 mananed; cd, orl om, orl
dobitoc, orl copac, orl fl6re, pl teote, t6te din lume, din pamint sunt ndscute,
din pämint cresc pi tot in pamint inträ. Pdmintul pà t6te le mAnaned, d'ala
pi vorba romaneasca aMa'nca-l-ar piimintu/r, aL'o andned pcimintul.3
Pdmintul e pi el tot b jiganie mare Cu gurd. aGura pamintuluip sa5
Gura pcImintului I-o inghitit,» oil al' o sórbe sorbul nuirilorn, unde se
d'adun4 tete apele din lume. Are inimd, ainima pdmintulusv asemenea pi
c6da eC6c/a pcimintiauip, cum vine vorba.
E pilcat tare sa dricul pämintul, ca el te tine, din el te arinescl pi in el
cand veni sfirpitul. S'apol pi el cand te-o apuca, sd lasd greii pd tine,
Oi in loe sd fie litgrinauféreiv o SA '11 fie tur6rci ca pétra de mórd.»
Dar cat 11 fi pi-1 IrAi, sd fii vrednic, sh muncescl pdmintul ea pd el, cd oi el
destul te-o freed and Ii intri in el.
Cine sparge hotarele, dd sd intinde sd lea pdmint de la altul, e Omit mare;
rid lumea al-l-altd duce in spinare pämintul luat cu hapca.
Pdmintul inghite pd top blestematil de Dumnetpu, cum vine vorba.
inir curn il rabdci pdmintul, c16 nu sci crapd sci-1 inghita pi acum de nu-
id cufunda pdmintul subt el.» P'apioderea pi vorba canteculul :
Cine ml-a Idsat uritu
Nu Par mal rAbda pArnintu,
Si nu l-ar putrer,ii trupu....
dacoromanica.ro
-233 PROVERBELE ROMXMLOR
De ceind humea.
DAURIAN MAXIM, II, p. 93.
De cand e pamintul.
A. PANN, Fab. II, p. 109.
Vet1 Cer.
Adid de mult i nici-odata.
se duse el ca tóti suflarea de pe pamint, de pare ca n'a fost
«de ctind lumea §i pamintul.. P. ISPIRESCI.T.
Legendele poporului privit6re la zidirea pamintuluI sunt multe
variate; la cuvintele arictu, br6sca, drac i munte se vor afla
cate-va. D. C. Teodorescu a cules in c. Draggnesci, j. Su lava ur-
matórea credintà.
LEGENDÀ
Dumne4eu a facut pamintul din inceput nu rotund ca un llar, curn spun
invAtatoriI, ci drept, intocmal ca un pes férte intins, iba delurI i fAil vAl.
Dedesubtul MI e numaI ala o el plute.ve pe apa ca o scAndurA pe un lac, dar
cA el fiind mal greu ca apa, lesne s'ar eufunda, dae5 n'ar eta pe doul pese
f6rte marl, care '1 tin veelnic in spinare. Mul4iI, délurile pi vade s'au fAcut
In urna pi iaa cum : lineo vreme, pescil carl tin pAmintul in spinare, mfu-
riindu-se, au inceput sa se svirléscA tare, atuncl pAmintul clAtindu-se pi cu-
tremurAndu-se cumplit, pe unele locurl a crApat tare, formAnd vAile, lar pe
alte locurl valurile mara dedesubt a apel l'a ridicat in sus, formAndu-se mun-
til o délurile. Tot atund se spune cA s'ar fi deschis in pAmint i isvorele, earl
hrAnese cu apA riurile ce curg prin vAl.
Dovada cea mal buna ce o are poporul cA pAmintul sa pe apa e, cA cu cat
sA sapA mal jos in pAmint ca atita se /15 de mal mula apa.
Pricina cutremurulul 1) de pAmint nu e alta de cAt mipcalea peseilor ce tia
pAmintul in spivare.
PAmintul are margenT de jur imprejur, pi de la marginea lul incol e nu-
mal apa. Tot pe apa de la marginea pAmintulul sta bolta ceruluI.
La lerusalim e burieul sau centrul pAmintuluI.
Dupa alte credintl culese de D. T. Balapel, din c. BoJlAnescT, J. V lcea,
Dumne,leu a facut pamintul a sculpat in palma i din scuipatul lul Dumne-
leu s'a facut pamintul. Pamintul stA in palma lui Dumne;leu, p,InA in Onia
de asta-)I.
dacoromanica.ro
ATERA FISICA 239
dacoromanica.ro
240 PROVERBLLE ROMINILOR
dacoromanica.ro
NATURA FIsICX 241
dacoromanica.ro
242 PROVERBELE ROMIts1LOR
PAPUR A.
*.a
976 A ciuta (cati) nod in papura.
G. MONTEAN; p. 72. H. D. E-
NESCII, inv. c. Zamostea, J. Dorohoti.
HINTESC; 124. P. ISPIRESCII,
Rev. Ist. II, 145. G. DEM. TE0
DORESCII, Cercet., 76,
P.A.PU$Ora
Ved! Popugot
PAR
977 La parul laudat cu sacul mare sa nu te duo).
A. PANN, Edit. 1889, pagina '141;
III, 105.
La parul laudat
Nu luet mare sac.
G MONTEAN; pagina 60. HIN
Tiescu, 143.
*A
La parul lciudat, nu merge cu sacul.
BARONZL p. 60. HINTEscu, 88.
I. ISTRATESC; inv. c. Cobia, J.
Ddmbovita.
dacoromanica.ro
NATURA F1SICX 243
*
La pärul laudat, set nu te dud, cu sacul mare.
BARBU CONSTANTINESCU, Carte de
Cit. II, 45. Em. POPESCU, inv. C.
Cioccineeci-Meirginent, J. Ialomip.
La Ortu avzit nu ti cu saclu mare 4).
D. A. Mu.escu, Gopep, Macedonia.
dacoromanica.ro
244 PRO VERBELE ROMiNILOR
dacoromanica.ro
SATURA FISICX 245
983 Adesea para cea mai Mini pica 'n gura porcului.
HINTEscu, p. 143.
*
Gortul mutur tu gura porculuii).
D. A. MILESCII, Gopep, Macedonia.
Veil! Mer, P6ma.
Se dice cand ceI prostl dobandese cele mai bune, precum si a-
tund chid se da o povata bung aceliffa care nu scie sa o prefuIésci.
dacoromanica.ro
246 PROVEDBELII ROMANILOR
*
Gortul sum gortu va s'cada 1).
N. Sr., Nijopole, Macedonia.
*
Gortul sum gortu cade2).
D. A. MILESCII, Gope$,Macedonia..
*
Perlu sum per cade3).
D. A. MILEscu, Clisura,Macedoniat
VelI Mer, P6tna
Copil sémena perintilor.
Itahanul Oce . El pero casca poco lontan de l'arbore4).
*
987 portul c6cla napoi o are5).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
Vedi Pòma.
Cusururile dmenilor stau ascunse i nu se ved de o-data.
PELIN
*&
989 Pelin bell, pelin manenc,
.,' Pe pelin sera me culo;
EDiminét,a cand me scol
Cu pelin pij oclu me spél.
$ec'ét6rea, Poesis Po por., I, p. 79.
Aceste versun, devenite proverbiale pentru a aretà cá ducem o
lata amarità, se gasesc inteun mare numer de poesif poporare.
Ve§11 G. Dem. Teodorescu, Poesii, Poporale, p. 352.
PEPENE
Viug Frica.
990 Doi pepem laso mena nu se pot /in&
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 90.
dacoromanica.ro
NATURA FisicA. 247
*
Doi pepeni intrio mind, nu a pot tiné.
A. PANN, Editia 1889, p. 73; ILL.
99. P. ISPIRESCU, Rev, Ist., Ill,
162. BARBII CONSTA.NTINESCU, Cart.
Cit., Ili, 15.
dacoromanica.ro
248 PROVERISELE ROMANILOR
Invelit ca un pepene.
I. CREANGX, Pov., p. 76.
Ve 41 Harbu z.
Adica gras, sanatos, frumos.
'Baba nu scie ce sa facI de bucurie, ca are un balet asa de cnipos, de haz-
BO, de gros, si ínvg/it ca un pepene.» L CREANCIK.
PERJA.
*
994 A fi bun de pus cu puje.
A nu fi bun de nimica; se aude in Moldova.
PETRA
r ved! Apa, Frtg, Lapte, Nebun, Cap
VI. C. Petra, Pteatura.
Dupa o legenda f6rte r6spanditii la Romani, petrile sunt oire
Babil Dochil, carT afi fost prefacute tóte de ger in stan de peal.
Din oile acelea s'a umplut in lima lumea de petre. DuTu SAYA
J. Vdlcea.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 249
dacoromanica.ro
250 DBOVERBLLE ROMANILOR
Sè dise pentru ce! ce, cu 1.6111 ce vor sa fac4 altora, maT mult
pé e! vatAma (Gouscu).
Gel ce sapa gr6pa aprópelui, sea, intr'insa va 'cadé; i cel
ce tavalesce para peste el, se va tavali.
Paremii. Biblia de la 1688 p. 76.
* 6,
1001 Petril (petreil) rotunde din virful dialulm (délulm)
pu#na urnire ii trebue.
D. CANTEMIE, 1st. Ierogl. p. 283.
D. ENESCU, invét. c. Zamostea J.
Dorohot.
Ne inval6 a pAsh-1 cele de tabla, cita precum dice Dimitrie
Cantemir :
«Gura desfrAnata mal tare a1drg5 de cAt Otra din dé! rèsturnatA, pe care
un nebun cu piclorul pite a o prAtali, Id o mie de inteleptl a o opri nu pot.)
Ist. Ierogl., p. 81.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 251
1007 Pétra cea mal mica, sparge valul cat dé mare, cdnd
In ea isbesce.
IORD. GOLESCU, M8S. 11, p. 52.
Adica ì cel mal mic 41 face résplatirea sa, cand cel mal mare
61 sup6ra (Gouscu).
*
1008 Pastréza pétra neclintita, pe care sé ascute intre-
cerea tinerilor.
IORD. GOLESGU, MSS. II, p. 112.
Adica cinstea celor destoinicI (G-ouscu).
dacoromanica.ro
252 PRO VERBELE ROMiNILOR
dacoromanica.ro
NATCRA 253
dacoromanica.ro
254 Puro VERBELE RODIANILOR
PIPER
Ve411 Cap. VII Piper.
1019 Par-ca ar fi plouat cu piper intre
V. ALEXANDRI, TeatlIA, 176.
Pare-ca ce-va rdil s'a pus intre noi, ne-a despartit.
»Florico I... Urit t'a fi fIr de bArbat I ca-I numal o lunA de caid ne-am cu-
nunat... numal o lunicica, i povestea vorbil, par-cd ar fi plouat cu piper
intre nos/ Tu te afil la tirg cale de o po0A de mine f.i;eu la térA, la Florineptl,
cu grebla In mina, i cu doru 'n suflet». V. ALEXANDRI.
*
1019° Piper intre vm,
Sa ridem si nm.
V. HARAM, inv. c. Grivira J. Tut ova.
Oice cánd doI insI sa cérta si un al treilea intervine r6gA,
In batae de joc, sa se mal certe ca el sa faca haz.
A fi cum it piperu.
S. MIlálLESCU, ezat6rea, II, p. 72.
A fi tantos, Yute la manie. D. G. Mihailescu, din J. SucIava di
Intelesul de .harnic, Iute la tréba, cate o-data si ambitios.. Inte-
lesul care se da mal rar acester locutiunI in Moldova, este din po-
taiva cel mal obicInuit in Téra-Romauésca.
dacoromanica.ro
NATURA FisiciL 255
*
A '0, luet piper in näri.
Adici a se mAnià.
P IR
1022 Pirul réil cresce qi nesemënat.
RETNSBERG-DORINGSFELD, II, 289.
Lucrurile pr6ste creso si fail ingrijire.
*
1023 A se intinde ca pirul.
Se çlice de omul obraznic, de care nu te poll upr desbari, pre-
cum nu poll scApi de pir, child acésta WM s'a prasit unde-va.
PIRItY
6
1024 N'a ajuns pan'la piria
i si-a ardicat pélele 'n brill.
T. TEODORESCU, J. lalomila, in
Etymol. Magn., p. 630.
Veil! Gdrla, Rtu.
Se dice chid Inainte de vreme ne gatim sail ne ferim de 6re-ce.
PIRJOL
Veçlt Foc.
PIRLOG
Veçll lepure.
dacoromanica.ro
256 PROVERBELE ROMAN1LOR
PLEV.A.
* il,
(026 A vorbi phiva.
L CREANOX, Amint., p. 197.
* zl,
A vorbi pleve.
V. HARAN, Inv. c. Grivip J. Tut ova.
A. gral lucrurl de nimic, NI% nici o insemnatate.
A PLIVi
VeçU a Sapd.
PLOP
*
(027 6l plopul este nalt, dar el caca =rile.
IORD. GOLESCU, Mss. H, pag. 98.
P. BUDUrrEANU, J. Nov.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 257
dacoromanica.ro
258 PROVERBELE ROBILNILOR
PLUMB
Veal Dumnefleu.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 259
Ve01 Copec.
4039 Dupa Orna se cun6sce pomul,
6i dupa fapta omul.
BARONZL p. 55,MNTEscu, 149.
FR. DAME, II, 41; III, 235.
Precum pomul din rodui lui se cuncisce de este bun sau de
-e reu, asa si omul din faptele sale.
IORD. GOLESCU, M8s. 11, Asent.,
p. 16.
I) Pretuesce pomul dupa rodul, lar nu dupa folie s le.
dacoromanica.ro
260 PROVERBELE ROMANILOR
*
1042 Din pomul cadut toita lumea tale lemne.
L BXNEscc, pro f. J. Roman.
Vedl Copec.
Gaud cad ceI marI din puterea lor, si cel mic i-sI bate joc de el.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 261
Arborele mare
Cade tare.
G. MUNTEANU, p. 150. HINTESCU,
101. AL. DLTMITRESCU, 117.
Ciderea celor marl, mad sguduiturI pricinuesce.
dacoromanica.ro
262 PRO VERBELE ROMANILOR
1053 Pomul bun cel mal bun rod ne da, lar cel prost
pentru el este bun.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
S6 dice pentru cel d6stomic1 si pentru ceT ticaIo1 (Gousco).
dacoromanica.ro
NATURA FISJCY. 263
P0M
1057 Ce nu biruesce omul,
Biruesce pomul.
D. CANTEMIR, Ist. lerogl., p. 78.
Axata puterea vinulul.
4.1 impèratil, cari tótá lumea in robia sa au adus, pre ace asT, amintiilea
nebiruip fiind, vinul in robia sa i-au ripit i betia ea mina muleril i-au biruit,
pi pre cát erau intai MudatT, pre atita mal pro urma s'au
CANTEMIR.
POMA
veo Copec. Frurtzts, Pom,a Rabdcl.
1058 Când p6me, cänd frunze, dupä cum Domnul ne aduce.
IORD. GOLESCU, Ms8. II, p. 35.
buclumul vitel.
dacoromanica.ro
264 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 265
POMtT
*
4068 Se manita poniétul cu gradina.
M. CARIAN, J. /ap..
Loculiune din Moldova care Insemnézii ca se tea bogat cu bogat,
nu din dragoste ci pentru avere.
POPU$OftT
&
4069 A da ca in popusoi.
S. FL. MARIAN, Sat. Pop. p. 203.
*&
Batata popu§atulul.
L BXNESCU, prof. J. Roman.
* 6.
A bate ca pio chila de popupril.
V. HARAM, invaf. CO371. Grivila, J.
Tut ova.
A lovi cu putere, cum se bate popuaoTul.
Voinico$ era 9i not
Dar' el da ca 'n papusot,
Si unde ne-am latut no!,
Par' e'a fost tirlA de el.
Satira poporaid.
A
4070 A se face mort in popusoi.
L CREANGX, Pos., p. 13.
dacoromanica.ro
266 PROVERBE LE ROMINILOR
*
A o laset nr6rtei in popugoi.
S. MINXILESCU, ezatáre, II, p. 75.
I. CREANGX, Atnint. 51.M. MI-
PESCU, inv. c. Braweni, J. Sueutva.
VOIPorc.
Adica a tacé molcum, a nu se mg ingriji de un lucru, a'l da
uTtArii.
AtuacT vol sa v'é facett Márte 'n popupt, sA nu spunetl niel lae niel
bAlae.» I. CREANGX, Pov.
(ami ce-I de fAcut ?... sA tréell lea ei asta ; obraz de seórIA, fi 1a8'° mcirtd
'n poptqoiu, ea multe altele, ce s'a inttmplat In viétA.D I. CREANGL,
Amint.
*&
1071 A i se lua popu§oiu de pe foc.
H. JUVARA, Bérlad, J. Tutova.
ve01 Porumb.
A i se luà ces ce clarea sa ailid , cea ce pregAtise pentru
dinsul.
POR-C.1MB
ß vedt Gaina.
1072 It luase porumbul de pre foc.
P. hPIRESCII. Unch. Sfat. p.16.
PORUMBEf
1073 Porumbeit fac strugurei,
Dar sar ochii de et.
HINTEscu, p.151.
116dele munc,ei sou invétAturei nu sé aséména la totT.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI. 267
*
1074 A umblà pe cloud poteci.
FR. DAME, III, p. 254.
Acela inteles ca dicètorile de la 502 0 GIL
*
1075 A i se scurti potecile.
G. MuNTEkNo, 121. V. BARAN,
inv. c. Grivi;a, J. Tutova.
PRAF
*
1078 A se face praf §'I pulbere.
L CREANoi, Pov., p. 278.
*
Praf i Orina.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 225.
*
A se aiege praf fi pulbere de...
P. ISPIRESCU, Leg., 121.
A se nimici, a se pierde cu totul.
dacoromanica.ro
268 PRO VERBELE RONANILOR
PRAJINA.
VeGI Nas.
*
1080 A apuca prajina.
D SOFIA NÀDILIDE, Nuv., 61.
PRA.F'ASTIE
*
1081 A di de prapastie.
P. lePtiicscu, Rev. lin., p. 234.
Ved! 'Upa.
A cadé in primejdie, a se nenoroci, a se nimici.
PRUN A.
VedI G urna
1082 Din pruna canésca nu facr sama dulce.
IlmTzscu, p. 155.
Din lucru sau om prost nimica bun nu patI face.
*
1083 Prune ni apte nu s'inaca1).
D. A. MILESCU, Gope:n, Macedonia.
Vorbe nechibzuite sa nu vorbesa
1) Prune ne-cApte nu se mfinanci.
dacoromanica.ro
NATURA FISICL 269
*
1084 Cu pruna 'n gura.
A. PANN, Edifia 1889, p. 109; II,
97. GR. JIPESCIT, Opincar, 110.
Are diferite intelesurY .
10 A li cu pruna in gurd , adicg prost.
Barbat are bun peste mésurg,
Ca pénea bung lcu pruna in gurd).
A. PANN., II, p. 97.
PULBERE
* VedT Noroc, Praf.
1085 A aruncd pulberere in ochi.
LAURIAN N. MAXIM, II, p. 841.
Ved1 Térincl.
A iwlit, a amggl pre cine-va, a '1 face sé. vada lucrurile alt-feL
de cat cum sunt.
Latinil Oiceau : puiverem oculis offundere 4), prin alusie la pul-.
berea care se ridich in circ sub pictérele alerggtorulul care eri in
fruntea celor-l-altl. Cet de fatg. riddnd de eel rémasi in urmg, le
qtrigh, in bgtae de joc, cg invingétorul il impedicti de a vedé tinta
de a o atinge, arunandu-le pulbere in °chi.
*
1086 Ali scuturi pulberea de pe piciére.
A se lepédi cu totul de un lucru, precum acel care vré sg in-
tre in casé 1,11 scutura pulberea de pe picI6re sag de pe incAlta-
minte.
Scutura-ti pulberea de pe picti6rele Ware, Oic EvangeliTtil :
MkTEITY, X, 14; LUCA, IX, 5; FAPT. APOST., XIII, M.
dacoromanica.ro
270 PROVERBELE ROMIN1LOR
RACHIT
Ve01 Cap, Caocoau, Plop, Salce,
Scr6f a.
RISA_DA.CINA.
Ve41 Buturuga, Copac.
1089 Radacina mica réstèrnA cel mai mare car.
IORD. GOLESCIJ, MSS. II, p. 62.
dacoromanica.ro
NATURA Fft,ICA 271
R suR
1096 ku este rasur
Sa n'aiba cusur.
A. PANN, I, p. 5. BARONZI, 56.
HINTESCLT, 159.
Adica om fara cusururi.
Anton Pann, I, 6, povestesce ormatérea anecdota privitére la
acest proverb.
NU E NIMIC FARA CUSUR.
Un Imperat plimbandu-se prin gradina palatului séu i vrénd se
guléga un tran.dafir se inghimpa la un deget. Supérat de acésta in-
timplare impératul chéma pe gradinar s'ii fagaduesce un dar in-
semnat daca va altoi rasurul ast-fel ca sa Ora ghimpir.
Grädinarul dar se duse, puse 'ndat t altui,
SA se prindl i sl crésa in destul se nevoi.
In sfir0t el cu secretu'l a v6dut c'a isbutit
Si rnergend la ImpAratul duse un fir inflorit;
Care 'n mina sa lu.indu'l fórte bine l'a pAru te
C'a putut sA'l altulesa dupA cum a fost cerut.
Dará la nas and 11 duse dise atre gradinar :
Ce fel ? acum vAd ca n'are cel mal mic miros mAcar
Gradinarul 11 rAspunse Impdrate sA traescl,
dacoromanica.ro
272 PROVEFIBELE ROBIANILOR
Orl-ce lucru firea '01 schitniA and vel sta a '1 altulescl
Si nitnic Tar nu a Tiede ca sIl n'al131 vr'un cusur,
DarurI, plante, florl qi Corneal, ast-fel si acest rAsur.
In fabulele sale p. 50, Anton Pann a mg desvoltat ae,elq subieet.
RAZA CHIE
Veil! Vse.
A RESA.Ri
* Vedl Citspercd.
1099 Resare unde nu'l sameni (semeni).
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
155. Hingscu, 160.
De uncle nu'a sameni, acolo rèsar.
C. NEGRUZZI, I, p. 308.
*
Iu nu'l sément acolo fitrusgsce3).
N. ST. Nijo pote, Macedonia.
dacoromanica.ro
NATURA Firsial 273
RP
1102 A da de lipa.
LAURIAN S: MAXIM, I, p. 1013.
Se duce de tipa.
C. Namuzzr, I, p. 337.
Ve41 Prapastie.
A. fi in primejdie, a se pierde.
dacoromanica.ro
274 PRO VERBELE ROMAN1LOR
1106 Riul cel mal mic, cand se varsa in cel mal mare èsi
perde numele san.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 62; Asen
pag. 195.
Adica eel marI inghit pé ceI miel, si cänd s'arat4 ceI mal mad,
dé cei mal mici nu sé mal gratesce (Gouscu).
dacoromanica.ro
NATURA FISICL 275
*
4109 ArIul nu aduçi totua cuturP).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
*
Riul nu adugi tot-una cuciube2).
D. DAN, Nevesca ?i, Molovige, Ma-
cedonia.
Nu sunt In tot-d'a-una folése, castigurI.
ROD
Vell FOre, Munca, Pom
1111 Rodul dupa séminta, ca oul dupa pagre.
IORD. GOLESCU, MSS. IL Asent.
p. 145.
Dupa munca si fol6sele, dupa fapta si plata; cum sunt parintil
vor fi si copa.
ROGOZ
Ve41 Vi, .
4113 A se duce la rogoz.
S. FL. MARIAN, 1711.71701*. p. 45.
dacoromanica.ro
276 PROVERBELE ROMINILOR
Ro s
1114 0 rosa nu face prolieu1).
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,1,14.
v e1 Flére.
Acelas inteles ca proverbul 646.
RUGIN.A.
0;et.
RUJA
1115 Ruja Olt dé frumsisa, dar Mlle ghimp6sa.
Ionp. GOLESCU, MM. II, p. 62.
AdicA frumusetea fórte sup6rateore (Gouscu).
RUNC
1117 Despre rune nou ese branza multa.
G. PopovicI, Coin. Lit., XXV, 714..
ciobanésa din Bucovina, care arata bunétatea unor ase
menea
A SA.Di
1119 Dupa cum a lost sadit,
Ast-fel a 0 résérit.
A. PANN, I, p.106.-11mEscu, 165.
I. G. VALENTINEANU, 31.
SO dice despre ce!
dacoromanica.ro
NATURA Fisici 277
SALAT A.
4120 Carie va salata, neca magre èn vrt ; carie va bar-
zuole, ndca uéide porcul).
FR. MIKLOSICH, I, p. ti.
CAnd vrem un lucru, sh facem cele de lips& pentru a '1 puté
dobAndi.
SAL CIA
* ,6,
4121 Nici din salce pere, niel din rächità visinele.
V FoREscu, Fditicent, J. Suctava.
Ved! Plop.
Dinteun om prost nu pede O ce-va bun.
2) Care va (vrea) Balata, ea marga In greclini; care (va) vrea slanina, sé-1
tale (mide) porcu.
dacoromanica.ro
278 PROVERBELE ROMANILOR
AN
WO a Sat I..
1129 Eata locul, eatd qamtul, sdn sa te vedem.
IORD. GOLESCU, Mas. II, 6.
Sé dice pentru cel ce sa raid cfi intr'o téra straina a sarit nisce
I) Laad ca i salla mea o sA (acá strugurl.
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 279
*
1130 A fi un lucru de sant.
I. BXNEsco, prof. J. Roman.
Adica de mirare, de surprindere.
A S.A.PÀ.
1131 Unii sapa si (si) muncesc, (plivesc),
béu si (si) chiuesc (chimesc).
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 11.
A. PANN, III, 92. IIINTEscu, 166.
Adica unii muncesc 1 al:iT mAnAncA d'a-gata (Gouscu).
1.133 Cu cat mal mult si mai adinc vei sapa, cu atat apa
mai multa éti va da.
LORD. GOLESCU, M8S. II, p. 29.
SARE
Vell Drag, Mare Cap. Vil, Sare.
SCAÌETE
Ve41 Ccimp, Castravete, Marticine.
1.434 Din scmete vre-odata trandafir i micsunea nu sé
vede c'odraslé.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 89.
Vedi Miírcicine, Rasar, Trandatir
Adica din lucru prost sé észi 6re-ce bun (GotEscu).
dacoromanica.ro
280 PROVERBELE ROMINILOR
SC Ar -CT
*
1135 A se lipi ca scam).
G. MUNTEANIT, p. 121.
SCA.NTEIE
vot Tigan
1136 Din scintei scdpirätóre, para arslet6re se face.
Dim. CANTEMIR, ht. Ierogl., p. 32.
dacoromanica.ro
NATURA viszci 281
dacoromanica.ro
282 PRO VERBELE ROMANILOR
SCOBORIS
Ve4T Suif.
SECARA
1138 Tot din grAti se face si sécara.
HirrEscu, p. '173.
Adica din parin!1 hunt copif re' se pot nasce.
*
1139 Nu ciucutea secara altulmi).
D. A. MILESCD, Gopegs, Macedonia.
*
Nu cicutea secara cari nu e a ta').
D. DAN, Nev 'Ica S Molovigte, Ma-
cedonia.
Nu stricA Iucrul altwa.
A SECER:A.
Ve4I a Semena.
*
1140 Secera unde n'a semenat, q'aduna unde n'a secerat.
IORD. GOLESCLI, MSS. II, p. 64.
dacoromanica.ro
NATURA MSC/ 283'
A SEMtN A
* voli a Reedri, a Secerd.
1141 &Pe unde semen"' et am cules.
V. HARAM, inv. C. Grivifa, J. Tu
tova.
dacoromanica.ro
281 PRO VERBELE RODIANILOR
dacoromanica.ro
NATURA FISICI 285
*
Ceea ce vet semgnet,
Aceea ve t seceret.
BARONZI, p. 59.HINTEsar,174.
D. ENESCU, inv. c. Zaniostea, J.
Dorohol.
Culéget ce a semënat.
NEGRUZZI, Cony Lit, XIII, p. 33.
Tot-d'auna urrna-alege,
Ce-ca sernenat vei culege.
Apea re va set-sémeiti, va scl seven i apea pe
va sci-faci va sei-afil,').
ANDRE/ AL BAOATti), Cart. Aleg.,
pag. 90.
Aceea ce '.el semdnh, si aceea ce veT (ace, vel aflá (OM, cApAtA).
2) Ce semenl aceea o sa creme&
') Precum vel pune semInta, as). si (vei) culege.
4) Ceea ce semen) seceri, ceea ce tad gasead.
Care-le nu séméne, nu secará.
dacoromanica.ro
.286 PRO VERBELE ROBILN1LOA
stMiNTA.
Veill Tivgel.
SGURA
1154 Sgura din fer bun se face,
Si s'aruncd sä se calce.
A. PION, Mo$-Aibu, II, p. 22.
Dintr'un lucru bun Vote esi si ce-va fara pret, precum din pa-
rintI de trébá se pot nasce copiI cu näravurI rele.
SMO CHINA
Ve4I Maraeine, Stea.
smOLA.
1155 Cine s'atinge de smella si nu sé manjasce?
IOC)). GOLESCU, Ms8.11, p. 82.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 287
*OF RAN
ve4t Mocan, Tigan.
4156 A mäncA sofranul.
I. ARBORE, J. Buzgil
A se päcäli, a face un lucru pe dos, a fi prost, intocmal ca ti-
ganul, care a mâncat ofranul, ue-sciind cä numaI zéma luI perte
fi de un folos.
*PERL
*L
4157 A da pe cine va prin sperlà 4).
I. CREANOX, Antint., p. 111 & 200.
GR. I. ALEXANDRESCU, Galati, .1.
Covur/ua.
Adich. a '1 face de ris, a '1 prinde cu mincluna, a'l
Adà cutita§u1 in c6ce, 4ic eü, i la MO.' intimplarea cred ca nu
mä vei da prin sperlä i nu-1 vet lash sà me bata.. I. CREANGÀ.
*A
1158 A da cu mâna prin sperla.
V. HARAM, inv. c. Grivita J. Tut ova.
Veig Spuza.
Adica a se pacali iutr'o intreprindere.
SPIC
1159 Spicul plin sta plecat.
IIINTEscu, p. 179.
Averea este o povara.
dacoromanica.ro
288 PROVERMILE ROMANILOR
*
1162 A eedd ca pe spinI.
I. CRF.ANOX, Pov., p. 315.
Ve4I Ghimpe.
Adicil a fi grabit de a pleci.
SPUZ A.
Ve4I Turtii.
1164 Ai dat spuza zi ai lust cenu§a.
101D. GOLESCD, ifss. 11, p.1.Hni-
TEsco, 179.
Micá nimio al dat, i mal nimio al luat (Gouscu).
*
1165 LNA da cu mAna prin spuzä.
P. &UDR, Nuv. V. HARAM, inv.
c. Grit*, J. Tutova.
VetlI Foe, Sparta.
10 A se imbogati de °date, fltre munce.
20 A se pacali (V. HARAII).
.Atuncl dui, §i, tu Cu mdna prin spuzd . Chefuescl si tu.uP.
BUJOR.
STAFID.A.
Ve4I Vie.
1166 Si stafida e uscata, dar dulata ei nu leo pierde.
IORD. GOLESCII, Mss.II, p. 98.
Se slice pentru cele trecute la virste, dar pline de nurI (Gouscu).
STEJAR
*& Ve4I Furnial.
1167 Din stejar, ste;ar rèsare.
J. VASILF., c.Vadu-Lat, J. VIalco..
V. HARAM., inv. c. Griviia, J. Tutova.
Se slice despre perintI §i copiT.
*
1168 Stejarul bun qi trainic da trainica mladitä.
V. ALEXANDRI, Despot-Vodd, p.56.
V. HARAM, inv. C. Grivif a, J. Tutovcs.
Acela§ inteles ca proverbul 1167.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 289
*A
1169 Dese lovituri de baltag rest6rna stejarii urie§i.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohot.
§i cel mal puternic se pede doborl la pAmInt.
STOG
*p
1173 De la virf se 'ncepe stogul.
Da E. SEVASTOS, p. 244. I. Di-
NEsco, prof. J. Roman.
Orl-ce lucru de la capét.
((La un Impérat odatA erau lrel fete marl.
Inteuna din dile, veni un feclor de impérat leo pe/1 pe cea mal micA, care
era g.i mal frumosi. Impératul Insi nu vru si 'l o dee diand cA de la virf a
'ncepe stogul. E. SEVASTOS.
STRAMURARE
VedI Nas.
STRAT
vedt Gasca.
STRUGURE
Vedl Vis.
STUP
*A
1174 A fi stup de bogat.
I. BINESCU, prof. J. Roman.
dacoromanica.ro
290 PRO VERBELE ROMANILOR
*
E ca un stup neretezat.
A. PAN, III, p.105. HINTESCU.
181. P. IbPIREscu, Rev, Ist., III, p.
377.I.HINESCII, pro f. J. Roman.
Se slice de omul bopt care are de tite cu bel,ug.
S TJ I
1175 Suisul are si scoboris.
loRo. Gouscu, Mss. II, p. 65.
Din pogorit, sui§ul nu se p6te depart&
AL. HELDMAN, Trag. III, p. 429.
Niel, un suiq
Para cobor4.
HINTEsctr, pag. 182. L T. MERA,
Cony. L'ter., XVI.
*
Suipl are §1 coboriq.
I. G. VALENTINEANII, pag. 20.
*
Nu e su4
Fara cobor4.
L Bitascu, prof. J. Roman.
I. T. MERA, ap. DAmt, I, p. 265.
Adica eel ce se urea in mare slava lesne se scobor In jos (Go-
LEsco); 0 precum a slis Mirabeau : la roche Tarpéienne est près
du Captitole.
Orb norocul la sui5, i lunecos de a stare pe loc.Miacti COSTIN.
Pasa Ineepe vor6va, loupe a arAta,
CA din pogorit, suipi nu se p6te departa;
Dupl suit,. pogorire, urrnézi. neapérat,
Si apol iara-01 suigul, dupl ea II vederat.
AL. HELDMAN.
dacoromanica.ro
NATCRA F1SICX 291
UR
Volt Gura.
SURCÉ
Vet;II Lemn.
4176 Sui céua nu sare departe de butuc.
B. P. HigDÈCI, Etym. Mugu., 1982.
trimit la surcele
'rni-adund floricele.
Da E. PoNid, prof. Cernavoda.
trirnit la surcele
el mi-aduce viorele.
P. ISPIRESCII, Rev, Ist., III, 379.
Ve4t Foc.
A. Pann, I, p. 86-87, povestesce piteniile unuf prost care
dacoromanica.ro
292 PRO VERBELE ROMAN1LOR
Era odati un birbat vi o femele, earl aveau o casi de copil, top harniclpi
sirguinclopl insi deprhie, ca pi pirintil lor, a se certà pentru nimicurl pi a se
pored'.
Cum sosise vremea rairitatulul fete celel mart, tatil, vèlénd petitoril ve-
nind spre casa lul, p'a invètat copiil cum si se p6rte pi sit nu se mal certe sau
poroclésci fag cu striinil.
Copiil s'au juruit ci sor purt4 cat mat bine Tata afi venit apol la petitori
pl s'au dat cu el in vorbi ba despre una, ha despre alta, la 112;4 pe cum iI obi-
ceIul la petite. Mama s'ad fost apedat la vatri pe un scaun dinaintea foculul pi
au inceput a gill la bucate pentru &pep. Cind di ea si mal pule lemne pe foe,
vede ca nu's lemne in casi pi strigi pe baell CA si 'l aduci. Dar bietil, la cum
sunt bietil, mal bine le place si se ulte in gura éspetilor de di si faci vre-o
trebup6rA, n'au sarit nicI unul, ci cel mal mare au striat pe cal mal mic A-
céndu'l pe porecla lul : (Pas Burdele la surcele !»
Si mérgi 'Uncut, eA luI II rindul ID rèspunse Burdelea.
aSi mérgi Sgiita, c's el II nunta gise acésta.
uSI mérgi Gura-/atil, ci n'a fost nicl-odati la strigi ea.
Aulind tata aceste Imbleturl pi, ca si curme mal departe pomelnicul pore-
clelor, strigi dire femelea sa : «Da ce fad acolo, tu Cap-kttu, de nu leal mal
lute un bit si dal?*
Da, Tan tacl tu, Papá-Zapee, cA t6te a'tale fapte I» il réspunse femelea.
Vélènd petitoril cum merg trebile aid in casa, n'au mal rdmas T-
au luat catrafusele pi s'au eam dus.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 293
T.A.CIUN
Ve01 Carbune, Drag.
1179 ArOnd numai doi taciuni,
Nu sé pot face carbuni.
A. PANN, I, p.134.HINTEscu,183.
Veal' Lemn.
Se slice despre ce! salad.
*
1180 Cu un tuciune foc nu slap 4).
D. A. MILEscu. Gopegi, Macedonia.
Se dice despre ce! sarao!.
TALAZ
Vell Mare.
1184 Talazuri mari ca nisce muna, Indatä nu le mai ve',
cum vintul Incetéza.
IORD. GOLESCU, Mn. H, p. 68.
Adica eel marl, cum cad, nu se maI ved, si linistirea norédelor
cum lipsesc resvratitoril (Gouscu).
dacoromanica.ro
294 PROVERDELE ROMINILOR
TAND.A.R.A.
*6,
1185 Tandara nu sare departe de la trunchifi.
D. ENESCII, inv. c. Zantostea, J.
Dorohoi.
Vedr Aochte, Surcd.
Copiil semena cu parinta lor; are un inteles maI mult defavo-
rabil.
TEff.T
Vekil Cum, Curmeru, Femele,
Materu.
1187 Nu-1 tem-beleiu, beleid-tem.
CREANGX, Ansint. p. '108
Adica tot-una este.
« Nu se lice Meat i Catihet, tata, r6spunse loan rusinat.
Na, na, na, ?aria tal par-a astà grija am eu acû ?... vorba cela : nu-1
Tanda, ci-1 Manda ; nu-% tesu-beleiu, ci-s belesu- t su . . . de curmelò.
CREANCIÀ.
TÉRA.
Vel;11 Mare.
dacoromanica.ro
NATURA FISICA 295
TERINA
H90 A sta Cu terna In gura.
LAMBRIOR, COTI.V. Lit., IX, p. 155.
V. HAMM, inv. C. Grivif a, J. Tutova.
Se dice despre aceI moili a ceror rude n'ail /lout pomenirile,
n'all purtat grijile obicIn.uite.
*p
11902 A dA cu terna in ochil cui-va.
V. HARAM, inv. c. Grivifa J. Tutova.
ve 0 Pulbere.
Al cliTori, al '1 face se vade lucrurile alt-fel de cat cum sunt.
TINA
1191 Si tina lucesce, and sérele o isbesce.
IOBD. GOLESCU MS8. II, p. 98.
S6 diee pentru cele unte, cell(' innete. in brilanturT, §i pentru
ce1 proc.ItT, and se ocrotéza de catre eel mal marl (Goz.r.scu).
dacoromanica.ro
296 PROVERBELC ROM.kILOR
TRANDAFIR
Ved de Departe, FM, Maracine
Rom
1196 Trandafir tara ghimpi nici cum pot' gasi.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.
Adica cele bune fara necazurI nu se pot an (Gouscu).
dacoromanica.ro
NATURA FISICA. 297
*
4198 Fie-ce trandafir cu ghimpele lui.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 72.
HINTitscu,191. FR. DAmt, 11, 66.
dacoromanica.ro
298 PRO VERBELE ROMANILOR
TRESTIE
1209 Respunderea mäle, fränge mania, si trestia induple-
cata de vifor nu se fränge.
D. CANTEMIR, Ist. ferogl. p. 56.
dacoromanica.ro
NATURA FISICX 299,
Cum e acésta 2 ea ale subtirl pi slabe pi tocma la vinturile cele mal marl pi
puternice stau in locurile loe in pace, cdnd stejaril cel mal marl cad pi se stl-
rima ? lard* trestiile au rèspuns, 4icènd ea ele, celor mal tart pi mal puterniet
de cd't ele nu sè pun impotrivA ci se Oda cdnd spre o parte efind spre alta pi
apa réman in linipte i intregl. Dar vol cel marl stfind impotrivA celor mal
puternicT de cdt vol, nu e minune pentru ce cAdetl pi vA sfArdmatl.
T F
Veal Rite, Fuga, Gog6fa, Lemn.
1210 Fie tufa cat de mica, isi are si ea umbra
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., III, p. 382.
HniTzscu, 193.
VedI Paiu, Trup.
Aceleas intelesurl ca proverbul 949.
Nu/ si petit buisson qui ne porte ombre, dice Francesul. Acest
proverb se trap din urmatoeul apolog care se gasesce in Biblie :
Copacil vrura sa-pT alegA un rege. Intoredndu-se cAtre mAslin II au dis
domnesce. MAslinul rèspunse : Nu voiu pArAsi grija unt-de-lemnulul meu,
pentru a domni asupra copacilor. Smochinul a dis ed mal malt tine la smo-
chmele sale de cdt la puterea domndsal. Via null lad struguriT. In urml.
copacil merserA la tuf4, pi tufa a réspuns: v'd daa umbra mea.
uND
1214 In Ioc sa'l saita din unda,
In vulthre II afunda.
A. PANN, I, F. 144.
dacoromanica.ro
-300 PROVERBELE ROMANII.OR
A SE USCA.
VeGI Verde
T.TSCAT
1215 Pe uscat cu siguréla,
Pe apa cu indméla.
IORD. GOLESCU, Alas. II, p. 134.
VedY din amindouè care-11 folosece, adaoga Golescu.
USTUROIt
Ve41 Barbat, Cap. VII (Akira
1216 Usturcnul cand el strivesm, lacrann eta aduce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 14.
Adica pe cel mai mare, drill el super! (Goascu).
VAD
1217 Incerca vadul cu nebunul.
IORD. GOIALSCC, MS8. II, p. 17.
Sè ylice pentru ceT ce sè incred in ceT prssItT ì nevoTaT, lily&
tAndu-ne BA nu (16m credèmint la asemeuea 6menT (Goi.Escu .
dacoromanica.ro
NATLRA Fibla 301
VAL
1219 Ca cel ce pa' valurile maxi' urme cauta sa gasésca.
Ion). GOLESCU, Mss. II, p. A lem. 20.
Adia lucrurl care nu pot fi.
dacoromanica.ro
302 PRO VERBELE ROMANILOR
VARG.A.
* Dutnnepu, a Tremurd.
4226 A duce vergile
ION CREANG1. Pov. p. 203; V
HARAM., Inv. c. Grivita J. Tutova.
GR. I. ALEIANDRESCII, Ga/al;., J. Co-
vuritti
A 'i purti grija ea o se peiésce ce-va.
Aceste locutiune, intrebuintate in Moldo va, vine de la aceTa ce
telharl se betéri pe la réspentiile drumurilor cu vergt de alun pe
cut le duce un soldat.
VARZ.A.
*
4227 Nu e varza
Sa se r6da.
IORD. GOLESCU, Mss II, p. 50.
V. HARMA. inv. cont. Grtvtia J. Tu-
tova.
Se dice pentru cele ce nu petimesc niel o stricedune (GoLtscu);
se de cate-odata acestut cuvint un inteles urit.
dacoromanica.ro
NATURA FIbICX 303
*L
A se infoilt ca varza.
FR. DAME. II, pag. 180.
Sé dice de acel care se mandresce MI% vre-uu motiv temelnic ;
(le pilda, ea saracul eel mandru.
*
4229 A se de§chide ca varza.
Se slice de aeela care ne desvelezce de o-data g,anduri sau obi-
caul ascunse pe eari nu ne asteptam ca sa le intilnim la &nail.
Se intrebuintéza inteun mod mal mutt ironic.
VERDE
Vell Rod.
1231 Pe lAnga cele uscate ard §1 cele verdt.
'ORD. GOLESCU, Mes. II, p. 57.
*
Pi ninga uscat ardi s' verdile.
D. A. M1LESCU, Gopep, Macedonia.
Yell Copac, Lenin.
Adiete pd langa (*I nebunT patimesc si eeT bum (Gouscu).
dacoromanica.ro
304 PROVERBELE ROMINILOR
VIE
WO At a-Po a, Bruma.
1234 C m! in dél la vie
Ca s'a copt razachie.
Motor P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
A sosit vremea culesulul viilor, Ti inteun mod mal general. a
sosit momentul priincios de a se face o lucrare.
dacoromanica.ro
.NATDRA. FiocI 305
Vila de vie
Tot invie,
Iara vita de boz,
Tot reigoz.
1. CREANOX, Pov., p. 210.
,) Fruinden vie, putin strugurl.
,94
dacoromanica.ro
306 PROVERBELE ROBIANILOR
Visa de vie
Tot invie,
lar cea de rogoz
Cade gtios.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 33.
Se al:die& celor carI, prin faptele sau cuvintele lor, aratA ca a
remas ce-va InteinsiI din origina lor cea próstA, salí din relele
obiceIurI cu carI aú fost depring.
Rustica natura semper sequit sua jura 4) Oice un proverb
latin din evul medIu.
*
1244 La buciumul vitii trei vlastan cresc : unul al sana-
tatei, altul al veselim qi sltul al turburarii.
A. PANN, I, pag. 113. HINTB-
scu, 19.
Vedl Belfa.
AdicA daca beI ce-va vin. 41 priesce, de bel me mult te luyese-
lescI, de beI pi mal mult 41 per0 mintile.
Reproducem dupA D. GaRter, Chres. II, p. 97, o istoriárA din
anul 1773. Ea se aflA pi In A. Pann, Povestea Vorbei I, pag. 119
pana la 127, pi nu se deosibesce de cea d'intAiA, de cAt prin o mal
mare desvoltare a incidentelor.
ISTORIA PC5MELOR
Cand impéritia prea slivita gut.11, pi oblidula cinstitul chiedru; lea saborna
rodil era pAharnic mare, mima ei a lo,,ofit mare, corna era hatman mare, vi-
pina era cinadrap mare.... pi mirseri strugurile sa pirasci pre boeril divanulul
inaintea Impiratulul gutaI, dicend ci boeul cel marl nu asculti de poruncile
impiritescl...
Neadeverindu-se pirele strugurile-I atunce si umplu impiratul de mina, pi
si sculi in piciore fi tneepu a blistema pre strugurl Oicend: si fil strugure
blestemat, de lemn strimb spinzurat, de cutit cirn tilat, de voinicl Unir cil-
cat; singele tiu si '1 bi barba(il, mintea si li si invelulasci, fetele si li si ru-
minésci, ochil si li si invelulasca, fetele si li si ruminésci, ochil si li sé
painjinésci, din piciore si puvalasel....
Atuncl se scular'd totl boeril cel marl In pici6re, pi liseri : Amm, 'ta fie cu-
vintul deplin.
dacoromanica.ro
NATURS. VISICI 307
*
1248 Lesne : pune vita, (si) 3)6 vinl
A. PARR, Edit., 1889, p. 161; III,
130. GR. JIPESCU, Opincar, 40.
Pune viyi,
Bé vinitä.
BARONZI, 62 & 67.HINTESCu, 203.
1251 Vita uscati s'o tal, ca mai bun rod sa 'ti dé.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 103.
AdicA cele netrebnice sé le dépfirtezT, ea maI bune si dobAn-
descI (G-mEscu).
1252 Vita, cand vel s'o plivesci, sa n'o tal din räddcina,
ca sa péta sa 'ti mai dé rod.
IORD. GOLESCU, M33. II, p. 103.
Adica sé nu jet dé la supwil teI tot ce aA, ca sa 'II peiti ajuth
§i alté daté. (Gm.v.scu).
dacoromanica.ro
308 PROVERBELE ROBaN/LOR
dacoromanica.ro
CAPITOLUL
DESPRE ANIMALE
Plan. Patrupede. insecte. Peset.
ABUR
A
1254 Are flume' abur ca canii
T. CRIVAN, C. Cugieru, Tranniva-
nia, in Etym. Magn., p. 98.
Se dice despre un om rtql. T. CRIFAN.
Se dice despre omul ce jurA strimb. A. BUNEA, Transilvania.
*
-1255 A scate abun pe gura.
L Bbrescu, pro f. Jud. Roman.
Preot. C. BUNGETIANU, inv. c. Coso-
vil, J. Mehedinp.
A vorbi zadarnic.
AC
*
-1256 A ascunde ac In miere.
Preotu C. BUNGETILNU, inc. c. Co-
savq, J. Mehedinji. I. loam:mac%
Inv** com. Baia-de-Aramti , J. Me-
hedinfs.
vedi Mier&
Se dice despre eel( fAtarnitT carT ascund un gand r611, tntFun sfat
dat Cu
dacoromanica.ro
310 PROVERBELE ROMANILOR
AIS
Haul, Cea,
ALBA
4257 *.6.Alba 'n car,
Alba sub car.
Preotu C. BuNGETILNU, inv, WM&
Cosotif, J. Mehedinft.
dacoromanica.ro
DESPEE ANDIALE 311
*&
1258 Albei ntístre nu ii indemini
Ca-i aduce tetea pelea pe mäna.
B. P. HX§otu, Etym. Magn., 713.
Vatra, I, No. 3.
Vall Balaia, Vaca.
Se dice in bitale de joc acelora carI in loe de a spune lucrurile
pe léd, ocolesc cu vorba pe de departe.
O anecdoti populari din Moldova com. Floresei, J. Tutova, in
Etymologicum Magnum, p. 7'13, suna ast-fel :
Un ligan avea o iépi alba care din intimplare a murit pe cimp.
Gasind'o merti tiganul a despuiat'o, hoitul l'a lisat spre 'T'Anca-
rea ciuilor, lar pelea o duse a-casi. BaIatul tiganuluI ciad vedit
pe tata-sid ci vine incepit a strigi
llamo, fa I
Alba titistre nu if indemeind
Ca-ti aduce tetea pelea pe ~Cc.
La cuvintul Vaca se va gisi o varianta din Téra-Rominésca.
*&
1259 Tot alba in doi ball'.
A. 13/0114, Edit" 1889, p. 155; II
125. HINTEscu, 2. G. DEN. TEO-
DOREzal, Cercet., 57.B. P. HX§otil,
Et ym. Magn., 714. Vatra, I, No.
3. C. BUNGETIANU, inv. c. Cosoveb
J. Mehedinit. L IOROULESCII, inv.
c. Basa-de-Aramci, J. Mehedinp.
Adici : tot acela luc,ru, aceeas trébi; se dice aceluia care ne
superá spunind sad ficénd mereil acela lucru. A. Pann di aces-
tel dicetorT un inteles mal deosebit cand dice : Poli si me ornorI
sai sa me lag sa traese, tot alba in doi &mi, adica : tot una
'ml-este.
Este vorba, dice D. G. Dem. Teodorescu, de Iépa albli a Tiga-
nuluI dupi care se tot linea mered un posnas, de Romin ca sa 'l-o
cumpere in doI banT, spuindu-I mi nu face mal mult.
*
1260 A trecut alba prin ham.
Preotu C. BENGETIANUt C. COS0114,
J. Mehedinf L-1. IORGULESCII, inv. C.
Baia-de-Aramd, J. Mehedinfs.
Ve4I Cap. IV, Alba.
Adici nu mal este ce a fost ; se dice adese-ori O despre o fati
care 'l-a perdut fetia.
S6 dice cind cine-va a pita un lucru si voesce sa arate ci-1
scie. C. BUNGETIANU.
Se dice sera dupit ce se isprivesce lucru. I. IORGULESCU.
dacoromanica.ro
312 PRO VERBELE ROMiNILOR
ALBINA.
Vedl Bine, Cap. XVII, Fum,
* Bou, Trántor.
1262 L.Albina si de ne musca, dar cu m'ere ne ind6pa.
IOAD. GOLESCII, Mas. II, p. 3.
VASILE STAN, C. Margineni, J. Pra-
hova.
Se dice pentru ce! bunT stapeni, ce si de ne mustréze, dar si
mult ne miluesc (GotEscu).
Este de observat ce albina in deobste se numesce musca', ast-
fel cend se sporesee bine, se dice in judetul Iasl: are multa musca,
ese musca.
Albina este fecuta din lacrimile MaIceI-DomnuluI, de aceIa e
mrereisä dar si te dere tot-o-datii. Etym. Magn., p. 750.
dacoromanica.ro
RESPRE ANDJALE 313
4264 Albina din on-ce Uwe stringe mustul cel ma' bun
si in mere il preface.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 2.
dacoromanica.ro
314 PROVERBELE ROMiNILOR
ARICÌU
1273 A fi ca arimul de cAnd a urzit Dumnedeu pamintul.
B. P. MIDEO-GEORGESCEI, C. Co-
forens, J. Ialomita, in Etynt. Mag-
num, p. 1651.
Sé lice s'ice de omul mic la stat, dar mare de vristA gi tot de
odatA Intelept. A se vedé in acéstA priving finele legendet
a doua.
Avem o mullime de versiunI privitére la urzirea pAmIntuluI.
Vom agterne aci numaï doué dinteinsele. La cuviutul
se va gAsi Incá una.
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 315-
LEGENDA. ARICiULUI
dacoromanica.ro
316 PRO VERBELE ROMLNILOR
AdicA orI-vI pe cine pop si-I ademenescI Cu cea ce-I place luI,
cu ce-I este drag, nicI decum lusa prin alte apucéturl; pe de alté
parte se Intrebuintéza cAnd vroim a arèti ci un lucru se face Ball
se capété Cu greutate.
Arimul fiind pentru popor o fiinti atét de inteléptä In cat a
Invétat chlar pe Dumnedea la urzirea pamIntulul, este firesc lu-
cru ca acel ce doresce a'l prinde sé intrebuinteze mijkice férte is-
cusite pentru ea sé 'I peda ademeni.
11 indemrt4 ariciul.
P. IsPlunfacu, L g., p. 333.
dacoromanica.ro
OESPR E INIMALE 317
dacoromanica.ro
B18 moVERBELE ROMiNILOR
LEGENDA
Ariclul dintr'intAiu mergea in piclAre. CAnd msa, la urzirea pirnintulul, el a
invAtat pe Dumnedeu s5 faca va o't muntl, ca sA nu fie pAmintul neled, atuncl
Dumnedeb 1-a dat ariclulut sA se potA face ghlemoi la vale sA se dea de-a mita.
Gr. Jipescu in Opincarul p. 117 dice : ariclu era voInic, cu barbA mare,
cAnd urzia Dumnedeu p5mintu i chemandu'l s5-1 lile de ghlemurl, unu de
erzAlA o'altu de bAtAtura, ariclu s'a inficoat de fata Domnulul oi a scipat un
ghlem din mAn5. Din acéstA priciel, pamintul din lat oi oes cum era sA fie, s'a
scovirdat pi s'a prefAcut in mAluoténurl, vAT, vAgAutd, colnice, piscurl, munt1,
ripT, mAtcl pi Dumne)eu s a ne-Alit pi l'a blestemat sa rdmAle ghlem, o'apa st t
-d'atuncl. D. MIRONKSCU, J. Néntru, in Etym. Magn., p. 1647.
ARIP
Vedi Pasare, V itur.
4282 Daca face pmul arip nu'l mai gasesci la club.
A. PeNN, Edit. 1889, p. 151. P.
IsPieEscu Rev, 1st. III, 153.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIBIALE 319
II smulgi o aripieffel
D'aci nu mal sbdrei.
HINTEsCU, p. 6.
Adica cei ce fera putere se silesc la cele ce cer mare putere (Go-
LEscu).
'Van soil nicht cher fliegen wollen, als bis man Federn
hat 4).
Prot) German.
ARM.A.SAR
Vedl An, Cal, Cautr, Cuvint,
Mayar, Mar foga, Reu, Samar,
Tintar.
4287 Iffend sa atba armäsar
Ajunge din (cal) la magar.
A. PANN, Edit. 1889. p. 73;
100. IIINTEscu, 6.
Vedt Cal.
Se dice despre eel lacomi nemultumitl. Vedi A. Pana,
p.100-101.
dacoromanica.ro
320 PRO VERBELE ROMINILOR
*
1293 Nu se ajunge nici cu armasarul nici cu ogarul.
A. Piaui, I, p. 21.Bse0rm, 57.
HorrEscu, p. 6.
AratA marea Itiféla; de (Neal se slice despre cuvint.
*
1294 A fi armäsar.
Adicii om desfrinat.
dacoromanica.ro
DF.SPRE ANIMALE 321
B.A.LAfA
Vedl Cap. X, Alb, Lup.
1296* AA 'ntercat (intarcat) Mai&
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 47.
HINTESCU, p. 81.P. IsPrnEscu, Rev.
Id, I, 229. Preot C. BUNUETIANII,
inv. c. Cosolgr. J. Mehedino.K. A.
ZAMFIRESCII-DIACON, inv4. O. tiu-
benii, J. Dorohoi. H. D. ENESCIT,
Invel. o. Zamostea, J. Dorohcn. I.
IoRautsscu, inv. c. Baia cle-Aramci,
J. Mehedinft.
Veal Murganii..
Adic.1 vaca cea balaie care da lapte. Nu mal are fol6se, s'a is-
pravit afacerea care 'I aducea un venit, perdut mijlécele de
trait', nu mal are de unde s1 se indestuleze.
«Se aude cand cine-va cere de la o altA persóna acelas lucru de
me multe orl i in cele din urma, in loe sa i se réspundit : «Nu
mal am« i se dice : O infarcat IORGULESCU.
BALAN
1298 Balan sa-ti aléga din gurä.
I. CREANGX, Pov., p. 151.
Se dice acelor cari vorbesc fait ca sa'i putem intelege. Unil pre-
tind ca, prin Man, se intelege o fiinta óre-care supra-natura14.
BA.LANA
1299 E mâncat ca balana de ham.
P. ISPIRESCV, Rev. Ist.,111, p. 378.
VW Alba.
Acelq inteles ca proverbul 1261.
21
dacoromanica.ro
322 PRO VERBELE ROBLINILOR
BALIG.A.
Yell Vita.
1300 La baliga m6le, putinä plene trebule.
L GOLESCU, Mss. II, p. 40.
*
ALa baliga mdle putinticcl (putina) apd trebue.
A. PAtzt, Editia 1889, p. 113; II,
101. IlniTesc.u, 8. I. Blrissen,
profesor J. Roman.
Adicä p6 eel slabl de tot, mid intimplárI 61 topesc (G-ouscu).
*A
1301 A face singe in baliga.
L CREANGX, Pou. p. 253. I. BI-
NESCtr, prof, J. Roman. Preot. C.
BUNGETIANU, inv. a Coso*, J. Me-
hedints. I. IoRGULESCU, intsgf. C.
Baia-de- Arama, J. Mehedinp.
*A
A omori o baliga- .
A nu face nicI o ispravii; se çlice de 6menI cad 'sI aratil voIni-
cia in lucrini de nimic, si carl se laudl sau ameninIA Cu fapte pe
carI nu sunt in stare de a le indeplini.
(Dar pi and m'o sate cine-va din rIbdare
cD64 nu ugueeet, rat Buzild ? Da amarnie mat eSt la yield ; and te mAnit
fact sdnge 'n baliga . I. CREANGX.
In judeful Mebedinfl se dA acestel ¡peer' un infeles deosebit.
A vorid awl a lucri zadarnic. C. BUNGETIANU.
A nu face nimic, Cu t6te el vreT si facT ce-va, identic cu: a
bate apa in piva. I. IORGULESCU.
*
1302 A fi o baliga.
Adici firi vointi, Ma energ,ie.
B AL TAT
* Volt Bou
1302° Ail bältat.
M. CANIAN, J. &ft.
Adici insemnat de Dumnedell §i prin urmare om r6i.
BARZ A_
Vedt Cocosttrc.
1303 A se ingimfà ca barza.
A. PANN, I, p. 101. HtsTsscu,
79. F. DAME, II, 185,
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 323
BERBEC
Vedi Cap, die
4304 Berbecele inaintea oilor merge.
IORD.GoLsscu, Mes. II, Asen. p. 88
Aratii precAderea barbatuld asupra femeTeT.
(304b
*
A veni cm-va berbecii.
M. CANIAN, J. l'ap.
*
'I-a ve nit berbecu la casa.
LISAVETA TEODOR, Birlad, J. Tu-
tova.
A se imhogall.
BIVOL
Vedi Bou, pi, Tintar.
*A
-1305 Cand se bat bivolii, sufere (sufer) bréscele.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., I, p. 458.
Preot C. BUNGETIANIJ, Inc. o. C0.90-
ygt, J. Mehedinis. I. Ionoutmsco,
Inc. c. Bata-de-Anona, J. Melga-.
dints.
CeI micT pAtimesc de certurile cplor mari.
dacoromanica.ro
324 PROVERBELE ROMINILOR
BOBOC
Vet)! T6mn4.
1308 Bobocii pé game vor al le Invete si 'nnéte.
IORD. GOLESCU, Mss.II, p.85.
VeII Ou.
AdicA ceI pro0T pé ce! invétag, 0 eel micipé ce! marl (GOLEscu),
0 in deob0e tineril pe bètrint
Latinil Oicead: Ne sus Minervam 4) ca §i EliniT: 3G 7CGre 'A04
vat= iptv ¡pa.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIBILLE 325
*A
1313 A turni bobocilor.
BARONZI, p, 43. P. IsPIRESCU,
Rev. Ist., I, p. 235.Preot C. BURGE-
TIANTJ, inv. c. Cosovif, L Mehedinfi.
Ve4I Rapt
A MI avé de lucru. I. IoRnuLEscu.
Arati dispretul nostru pentru eel ce vorbesc cu nesocotintl.
C. BUNGET1ANU.
*
-1314 A Li boboc.
AdicA tinér §i prin urmare prost, necunosator de treburile
lumel. Veslt CreangA, Povefti, p. 205.
BOT
* veal Cap. IV, Bot, Puf.
1315 Ca la botu calului.
P. IsPIREscu, Leg., p. 105-106.
Adici cu repesliclune, d'a 'n fuga, ceea ce Francesul numesce,
le yin de l'étrier, ultimul pahar care se golesce.cAnd e0I cillare 0
gata de plecare.
.Zica§ul de proprietar cern sA le mat dé cite un pahar si be,
2a botu calului, cum se slice.. P. ISPIRESCU.
* ,n,
4316 A di cu botu 'n balti.
Preot C. BUNGETIANU, inv. v. CO-
soval, J. Mehedints.
A '.§1 perde dernnitatea prin compromitere. C. liimmaTIANu.
*A
4317 A pune botu pe labe.
Em. POPESCU, inv. c. Ciocanesci-
Marginent, I. Ialomila.
Sé slice cAnd cine-va birue pre acela cucare s'a luptat, 01 pune,
Inteun mod figurat, ca botul pe labe precum se a0da cinele bitut
de stlipinul BM.
dacoromanica.ro
826 PROVERBELS ROMANILOR
* .6
*i boul are limba mare, dar nu pote sä vorbOsa.
A. PANN, Edit. 4889, p. 6; I, 21..
H. D. ENESCII, invkét. c. Zamostea,
Jud. Dorohos.
*
Bout are lintba. lunga , dar nu p6te sa vor-
bésca.
BARON7J, p. 51. HinEsce, 18.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 327
*A
Pdna a geme bou scdrtie carul.
A. PANN, Edit.,1889, p. 156; III,
126. HINTESCII.,17. A. PETRESCC,
Curtea-de-Argef, J. Argef.
*
Pdna sa géma boii scdrtie carul.
G. IoNzscu, inv. c. Beciii, J. ()IL-
ION NITESCU, invél. corn. Viespesci,
Jud. 0/t.
Se ,ice and in loe sa se vane eel miel, ce pururea muncesc,
spud mal nainte eel marl de se jelesc, ce nimicmuncesc(Gouscu).
dacoromanica.ro
328 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 329
dacoromanica.ro
330 PROVERBELE RObaNILOR
*&
1335 Boul cu bivolul anevoie trag la jug.
ben. GOLESCU, Mss. II, p. 85.
P. IsPIRESCU, Rev. Istor., I, 453.
Preot C. BONGETIANU, inv. O. Cosovéf,
J. Mehedintt. I. IORGULESCU, inv. o.
Basa-de-Ararna, J. Mehedinft.
AratA nepotrivirea lucrurilor (GoLucy).
Boerul i calicul nu pot s'o ducfi impreunA. C. BUNGETIANU.
ll ne faut pas lier les asnes avec les chevaux, Oice Francesul.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 331-
*A
1339 Tot un bou si-o held.
L CREAMIX, POV., p. 37.
*
Un ban §'o beleet.
In ctisatorie in tot-d'a-una unul din soff este mal bun 0 mal
harnic decat cel-l'alt.
aNevesta acestul sAtae era muneil6re ;ii bung la inim5, lar a celul bogat eri.
pestrip la mate qi fórte sgdrcita. Vorba veche :tot un bou # o betel.. Jot*?
CREANOÀ.
*
1340 Asa se mta boli.
Da PROF. SION, Bdrlad, J. Tutova,
L ARBORE, J. BUZgth.
Sa sice cand se uita cine-va la 6re-ceçi este cu gandul la altele,
sau despre acel care, cum mal slice Romanul, se últa in curu dra-
culul.
Raspuns ce se da acelor e ail intréba suparall pentru ce ne uT-
tAm la dlniT, intocmaI cd Francesul °and slice: Un chienregarde-
Uen un évéque.
*&
1342 Boului al-nu, paserh aripi, povara nu sunt.
Preot C. BUNGETIANU, c. Cosooël,
J. Mehedinit.
Omul Oda, fara a le simti,_sarcinele sail cusurmile pe care i
le-a dat natura.
Turcul slice : Iochiiize 1) boimin, ve cuma canat lit c deildir 2)-
dacoromanica.ro
-332 PROVEASELE ROBIA.NILOR
*p
1343 Bat betrin cu baer rolu.
I. UNESCO, prof. J. ROMan.
Preot C. BONGETIANII, o. Cosovét J.
Meheclintt.
Veldt Cal.
Se Oka cind cine-va se imbraci sad cauta all Insusi un lucru
nepotrivit cu starea sad cu virsta lul.
Tdranul obidnuesce a atirna de gittul animaleler tinere cite
-ce-va rosu.
vieille mule frein doré i precum çlice Dennna de Sévigné:
Quand on n'achete pas un visage neuf, les atours ne font pas
un bel effet.
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 333-
dacoromanica.ro
-334 PROA/811MR ROMAN1LOR
*p
1350 A lasi pre cine-va in boh lui.
A. PANN, Edit.,1889, p. 166; III,
133.IltuTzscu, I7.N. GIL Ions-
scu, inv. o. Mamornita, J. Dorohot.
A nu'l sup6ri, a nu'l nemultumi.
*p
4351 A-1 luti boh de 'nainte.
L BXNescu, prof. J. Rontan.
L IORGULESC, inv. o. Bata-de-Ara-
tna, J. Mehedinft.
*
A l'uà boli de dinainte.
M. CANTAN, J. /art.
Ve41 Plug.
A 'I pune In neputing de a lucrà.
dacoromanica.ro
DESPRE ANINALE 335
BREAZ
Ved! Bou, Cal, Vaca.
4356 A nu fi mai brea&
P. ISPIRESCU, Leg., p.73.
A nu fi mal deosebit, mal norocos, me bun, mal de,tept de cit
alfil.
cA doua-4i pandi i cel mijloeiti; clara niel el nu fu mat breas, ci se in-
tórse la tatal s6u Cu nasul in jos a P. !mama.
BROSC
4357 Brásca sta in ape bune.
IoN Mtcu, c. Basegx, J. Faleiu.
Ve41 Fdnt anta .
Acésti (peala nu este deelt expresiunea unui fapt constatat
prin experienta. Br6scele nu vietuese de cdt in apele bune
de béut.
Da Elena Sevastos in Povestea luí, Durnnedeu. si D. I. Moisilu,
In Sezatórea II, p. 143, Legenda Maicei Domnului culdsà in
Transilvania, ne ari dat doué variante in versurl a une legende
férte respinditA la top Romknii, i care esplia acésta credinta in-
teun mod s,upra-natural.
Reproducem o versiune a acestei legende publicatd de D. M. Lu-
pescu, invéfitor din judelul Suciava, in &zatórea, I, p. 177.
POVESTEA MAICE1 DOMNIULUI.
A fost odati un om mare, cut topor mare, si s'o dus in padurea mare, ca sé
't'ad lema mare, si l'o scos in camp mare, s-o fleut bisericI mare, cu nouè
cu nouè altare, Cu ferestrele spre Sfantul Sare. In altarul cel mare pedea
Santa Maria-Mare; in altarul cel mic seda. Santa Maria-Mica ; in altarul de
margaritar tsedea Malca-Domnulul de cetei i slujIa. GUA in c.ArtI, cata in tóte
pArpole, ca sé vadi pe fiu-su, pe Dumueleu. Pe fiu-sti Durnneyleu nu l'a vélut,
ci o vNut pe Ion, Sant-Ion, nanasu lul DumneOeu.
dacoromanica.ro
336 PRO VERBELE ROMAN1LOR
De cat loe l-o vddut, inainte i-o epit cu pir galbdn pand-a pamint, ndfriml.
inainte i-o 1ntins, cales i-o cuprins :
Hel! loane, St Ioane I n'al vdrjut, n'al 1ntilnit pe fiul med, pe fiul tdd, pe
Dumneled?
De vddut nu l'am vdrjut, de patimd-am audit, call chinuird cânil pAgAnil
de Jidanl spurcall nebotezatI; corand de spinl pe cap pusu-l-o, cu brill de clu-
linl incinsu-l-o, in sus svirlitu-l-o, trel rani fAcutu-l-o, trel pahare de sange
cursu-l-o, cdnil de piigani de mare bucurie bdutu-l-o; cat bdut, bdut, cat mal
mult irosit.
Malca-Domnulul cAnd a aulit, a suit un munte mare ascutit, ca o simceat).
de cutit, pi s'o dus acolo ca sá.yt pue inima sA-01 (acá Sama') singura ; dud a
ajuns acolo, s'o topit ca cdra muntele pi s'o sleit ea auru.
O sciut un bulAtau a) mare MA fund; eand o ajuns o fost prund, ad fost rd-
mas numal o lécd de baltiti, din care o epit o br3scutd.
Of malcal ce te vd1carerl, ce te tanguepal spa tare?
Cum nu m'oiu vAlcdra pi cum nu m'old tangui dupd fiul med, dupi Dunk-
neyled ?
Maki! nu bagd sérni, nu te vAlcirit apa tare, ci pi et am avut dol-spre-
dace puiporl, p'o venit o rata forforata pi i-o cAlcat pe toll °dad. pi numal
unu o scdpat, care-o fost mal mititel pi de drag ce ml-o fost, I-am pus numele-
Busutoe.
Ia sa-1 vdd pi ea, broscuti.
Busulace, vin la mama 'ncece !
Tare era supdrata Malca-Donanulul; dar cand l'o vdqut
Cu nisce piclare lascardtele,
Cu nisce mani lAbopele,
Cu nisce ochl bolditel
a embit a ride, p-o luat Malca-Domnulul pe brava, p-0 svirlit-o cu picloru,
p-o jis: br6sca unde n'a fi, apa sa nu fie buna de bgut.s
Si s'o luat MaTca-Domnulul pi s'o dus inainte; p-0 intilnit pe drum Cu map-
ter de lemn pi l'o Intrebat Malca-Domnulul :
De unde vil, meptere de lemn.
Da viu ad m'o chemat Jidanil sa le fac o cruce de rdstignit ; el o is s'a
fac upard ca s'o putem purta, da ea am facut-o mare, ci este lemn destul.
Malca-DomnuluI bldstemat apa
Sa lucri cu anu
sa capeis banu.
pornit tot inainte Melca-Domnulul pi s'o intilnit Cu un tigan; tiganu de
departe o ylis
Bund cales, maid!
De unde vil, meptere de fer?
Da vin ci m-o pus Mang si fac pirine; ml-o dat fer putintel pi Ind mu
mal furat din el, ca sA nu fie piremele grase sA-1 dad de tot pe fiu-tu.
So das odatd Cu ctocanu
Si sa cape Ç; banu.
Si s-o dus inainte Maca-DomnuluT, p-o ajuns la Jidanil unde s-o chinuit
Domnul Hristos, p-o intrat in casa la Jidanl. Jidanil tocmal atunal sA puneau
la mese. Atuncl au strigat Jidovil
Ce mull pe fiu-tu, pe Dumne¡leu? El este al pdptelea pèrete; cat singe
i-am bdut, cat i-am irosit ; atuncl va Invii el, de unde este de la al piptelea
pèrete, cand a canta cucopu isla cA-I fert, p-a bate din aripl, p-a dud; pi cand
Ascutisul cutituluT.
A se omorl singur, a se smucide.
laz s'Iodos cu br6sce multe.
dacoromanica.ro
DESPRE ',EMULE 337
a miga pAstrAvul lata cl este fert, p-a evi din blid d'ara. Atund el ultándu-se
la Malca-Domnulul, -cucovu o Inviet vi o evit din blid afarA, vi ad cintat ;
pastrivul larA-pi ad evit din blid d'ara pi ad Inviet; el ultándu-se In blid, pAs-
trAvul ad dat din c6dA pl i-o stropit ; pl cucopu a batut din aripl ca sá cante vi
lar i-o stropit pe obraz, vi de atuncl pestritl ad rAmas vi el pe obraz. Domnul
SfAnt ad evit de unde o fost pi s-o luat pe drum Jidanl dupA Malea-Domnulul
de di cu fuga pi svirlei Cu bolohanil. MaIca-Domnulul lui bolohani, pi-I
s'aria Inapol vi din bolohanl se flicearl ouè rovil. Intrebat Jiclanil ce sunt
acelea? Malea-Domnulul au qis cA : sunt oud rapii, del astA-yll este yliva de
Papel pi va fi cit va fi lumea.
Cine scie povestea asta pi n'a apune-o, 11 va luù Malca-Domnulul de mána
stInga, pi '1 va duce pe puntea strImbit la mese strinse, la fäclil stinse; da cine
a sei o p-o va spune la an, la lung, la sAptilmánA, 11 va lui de mana drépti vi-1
va duce pe o punto latA unde se juded dreptif cu Intelep;i1 pe la mese 'ntinse,
cu pahare pline pl cu fAclif aprinse.
Inteo varianti a aceeasI legendä, culési de D. S. Mihaileseu, In.
vegtor, partea privitere la bresci suni. precum urmézi :
Nu tocmal departe mal merg6nd, se IntlInesce cu o br6sci care o IntrébA
Ce mal plángT, Malca-Domnulul, pite mal vAIcAreveY? Eu am avut do1-
spre-lece puiporY, milite!, frumuvel pl bolditei, venit o n'AA forfor6tA pi
mi-o luat pe totl odatA, vi n'am mal rAmas de cát cu unu, mititel pi frurnu,sel.
Malca-Domnulul li cere vadi vi ea. BrAsca 11 strigA
Tomo, Tomorcice, evl din busulóce, vin la mama 'n
CAnd 11 véld Malca-DomnuluI, Cu teltA scArba ce avea o pali rtsu vi melici
a'a pe bréscA :
Tu cánd 11 muri, s5 nu te Imputescl; de-Y muri Cu fa¡a 'n jos, sA te In-
toral cu fata 'n sus; unde s fi tu in fdntana sa se faca apci t'una.
Adici unde nu pete trai bresca si nu fie api pentru beut.
dacoromanica.ro
338 PROVERBELE ROMÀNILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 339
BROSCOft
-1368 Broscoml cand incepe, bite cele-l-alte brósce dup.&
el striga.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 87.
Adici eel mici dupl eel marl sa léu. (Gouscu).
Bellt ein hand, so Klaffen sic alle2).
Peov. Germ.
dacoromanica.ro
340 PROVERBELE ROMANILOR
BUFNIT A.
*
1369 Bufnita nu clocesce privigheton.
P. ISPIRESCII, Rey. 1st., I, p. 453..
IIINTEscu,19. S. FL. MARIAN
Orn., I, 253. Preot C. BONOE-
TIANu, inv. c. Cosovet, J. Mehedin(t,
I. lonGutEbcu, inv. c. Bata-de.
Arama, J. Mehedinft.
Se dice despre parintiI si copiI. Un om réu nu péte face ce-va
bun.
Neque imbellem feroces
Pro generant aquilae columbam 2).
HORAT1U., IV, 3.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 341
lasa pini ce n'o prind; Yari dupa ce au prins'o nu se Iasi nicI-de-cum pini
ce n'o scarméni cum se cade.
Acésta e risplata Strigel pentru cA, pe cAnd a fost ea Impiratési, s'a aritat
aya de crudi i tirani fati Cu supuvil sil.
Vedl legenda de la cuvintul BUHA.
BUH
4371 A fi o buliä.
S. FL. MARIAN, Ornit. I, 215.
Nevestele, dar mal ales fetele earl nu se grijesc cum se cade,
carl nu se lag 0 péptänä mal adese-orl, ci umblä cu capul sborlit
infoIat §i dupuros, sunt ast-fel poreclite de care popor.
Se dice adese-orI 0 de o persänä care se bosumflä wor, area cu
geed i se 'Ate intra in voie, Ti care sta retrasä de lume. S. Ft.
MARIAN.
O doInä din Transilvania dice:
De tin& mi insuraI,
Si WA buhl lual.
Nu sciu orl nevésti,
Numal mitihali 'n casi;
Scelte capul de sub 01,
Fug vacele din ocol.
ViteiT se mal omor,
CA gindesc cA-1 beta lor.
Tine, Dórnne, ce ml-al dat,
CA bine in'al cumpitat,
Numal capul nu ml-al spart 1
RomäniI din Transilvania explicA fugärirea bubAI de catre cele-
i-alte pas6rI, and acestea o zaresc la lumina dileY, in felul urmAtor.
Dupe ce povestesc cum ochlul-boulul a ajuns, invelind pre Vultur, si fie
ales Impiratul pisérilor, au inceput tote pisirile a 'I fugriri. Ochlul-boulul a
intrat lutr'o borticici de unde nu '1 mal putii aimenea smite. nand pisirile
sfat, hotAriri sa strijuésca la horticica aceea pAni '1 va lovi fémea vi va fi silit
si ésa sing,ur afari. Fie-care pasire trebui si stee de straji.
Sosind rindul pe Bulta, acésta fiind de firea el somnorési, nu stete mull pi
adormi dusi.
Cum simil Ochiul-houluT ca buha chirme eyi din bordi vi spill putina.
Cand big,ari cele-alte pasirl sama de ce s'a intimplat se umpluri de minie
vi se porniri la fug,i uncle duprt Ochlul-boulul, lad altele dupi buhrt; dar nu
prinserl pa nicl una.
De atund buha nu cutézii si Amble Ohm, cid piserile unde o vid, alérgi
dupi dinsa tot batjocorindu-o, voind ca s'o prindi vi s'o omére, pentru ci In
Ion sa fie devtépti F.i si pizasca cum se cade pre Ochlul-boulul, ea a adormit,
el a swat ea prin urechile aculul de la mértea ce '1 aytepta.S. FL. MARIAN.
Vedi legenda de la cuvintul BuFsiri.
dacoromanica.ro
342 PROVERBELE ROMANILOR
1372 Ciuha,
Buha,
Din padure,
epte ai
De cand te
Netegióra nu erai!
S FL. MAR IAN, Ornit. I, 215,
Versuri prin care RomâniI din Bucovina Ad In rIs pre femeile
car! nu se grijesc niel odata cum ar trebui sA se grijéscii.
BUHAiU
1373 b A fi buhaiu satului.
M. CANIAN, J. Iai.
AdicA desfrInat.
CAZA
Vedi Potc6 a.
CAfE
1374 A apuca ca cam matul.
D. CANTEMIR, Cron., II, 8, in Etym.
Magn. p. 1393.
VedI Gale.
Adicá fArA a alege, pe apucate.
CAL
Veçli a Ard, Arm asar, Bot, Capestru,
Casa p, de Departe Drum, Femete, Friu,
Gustare, Ham, Mawr, Mare, Musca,
Orz, Cap. I Pasce, Pon a Sefeld, Sta-
*In, Titter.
Cail RomAnescT, i In deosebY eel din Moldova, erail vestitT odi-
ni6rA gi se exportan pAnA in Germania de Nord c.ti Danimarca.
dacoromanica.ro
DESPRF ANIMALE 343
dacoromanica.ro
344 PROVERBELE ROMINILOR
1379 Dintr'un cal tigänesc ese unul boeresc, si, mat des,
dintr'unul boeresc, unul tiganesc.
DAM, Calend. Rom., 1892.
Despre copil i pärintiI lor.
dacoromanica.ro
DESPRE AMBULE 345
*A
-1386 A spune la cal verdi pe pereti.
I. CREANGX, Pov., p. 179. FR.
DAME, I, p. 178. Preot C. BUNGE-
TIANU, ti/ID. C. Cosovet, J. Mehedintt.
A vorbi minciuni.
Citim In Rabelais, L. I, c. 24: .Geux de Chaunys en Picardie,
-sont grands jureurs et beaulx bailleurs de ballivernes en matière
de singes verts, adicA in privinta povestelor i palavrelor.
*
1387 Cal verde si Grec cu minte nu s'a vedut.
P. IsPIREscu, Rey. Ist., I, p.455.
V. FORESCU, Folticent, J. Suczava.
*
Cal verde qi Sirb cu minte!
I. ARROBE, Jud. Buzétt.
*
Cal verde qi Armen cu minte.
M. CANIA1N, J. lap..
Se dice despre lucrurl carl nu pot fi.
dacoromanica.ro
316 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE AVIMALE 347
dacoromanica.ro
348 PROVERBELE 110bals111.011
dacoromanica.ro
DEsPRE AN1MALE 319
*
1400 Ali alerga calul.
LAURIAN .g. MAXIM, I, p. 341.
dacoromanica.ro
350 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DEPRE ANIMALE 351
VORRX POTRIVITX.
Un vecin merse la vecinul sgu sa-1 céra magarul, qa. mér01 pina' In tirg.
Vecinul :
dacoromanica.ro
352 PROVERMLE RODIINILOR
TrebuTa dragi sA vil mal nainte, cii acum nu este aci, l'am dat altula
s'a dus cu el. Aasta Viand incepit migarul a sbiera. Cel ce se rugi il Vise
Iata mig,aru aicea. Cel-l'alt Al rispunse Curios lucra mi se pare, sit.
crell mal mult pe migar de cit pe mine. loan. GOLESCU, Mss. I, p. 815.
POVESTEA VOEBif.
Unul avènd poft.1 si mérgi la téri
Dupi trebuint5, Intr.° qi de vari,
Duandu-se 'ndatI la un ore-care
Geri' armisarul, sciindu'l ci are.
Acel it rèspunse . frate, rèu iml pare
l'acésta nu-s acurn in stare,
Ca nicl Wei minute nu sunt inca bine
De and l'am dat altuI, prieten ca tine.
El il ruga larasi Viand: da-ml dar Calul.
E I frate, rdspunse, and 'l-al spune halul
De mili -I al planpe vi nu mi l'al cere,
Ca sti 'n ,,rajd, Stracul, numa 'n tret picere.
El il di-mi Incal M igarul.
ApoI l'am dat, Vise, tot cu ArmasaruI.
Cand qise acesta, In rrajd dobitocul
A sblerit sorocul.
El aulind dise: cum nu e aice ?
Uita-te el sincur ci e in grajd 'ice.
Frate I II réspunse, Warn cinste la ti le,
Daci ciel Maarul mal mult de cat mine ?
Tu nu scil ca 'n lume e icala asti
Ca, sa nu 'fi das a tus Caltd Nevésta.
A. PANN, III, p. 101.
dacoromanica.ro
DESPRF ANI ALE 353
*p
Cal betran cu baer rop.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
Ve (;11 Bou
Sè dice cAnd cine-va se imbraca sau cauta ail ins isi un lucru
nepotrivit cu starea sau virsta lui.
23
dacoromanica.ro
354 PHOVETIBELE ROMANILOR
1414 P6 caIul cel mai iute qi mai tare 'n gura nimio alt
el supune decdt friul si zabale tare 'n gura.
hico. GOLESCU, Mt11. II, p. 57.
Ne arate cum se pot supune cet rel qi cumpli!i (GoLEscu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANINALE 355
Veçll Cana.
Niel dintre col bunT, niel dintre c14 pro,ti.
Stirpiture, lipsá de caracter, flexibilitate. C. BUNIGETIANU.
dacoromanica.ro
356 PROYERBULE ROMAN1LOR
*
1421 Di pi cal pi gumar I).
D. A. M1LESCU, Gopep, Macedon
Ve ll Arm sar.
Se dice despre acel care a scapétat.
*
1422 A da cal qi a lu magar.
1. BXNEscu p of. J. liman.
,) De pe cal a 1 un ) p A ar.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMA LE 357
dacoromanica.ro
358 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIbIALE 359
dacoromanica.ro
360 PROVERBELE RODiNILOR
CAMILA
Veig Bogat, Musca, Ttnfar.
1446 Cämila cand era un ban, nimem nu da niel un ban;
acum cá trece piste suta, ne intrecem Cu suta.
IORD. GOLESC1J, MSS. II, p. 32.
Sa çlice pentru pretul märfurilor, &and sè urca dupa vremI (Go-
LESCII).
dacoromanica.ro
DESPlit ANIDIALE 361
Vise el : nu te mil a,
CA ef tina cand ra
N'aveam banul si o You ;
Dir acum mia de lel
O scoseI pi o dedel,
CA avul de unde s'o iéu.
A. PANN, II, pa. 71.
A se asemenh Cu aceea§I sndva povestit6. de Ispirescu In modul
urmator.
EFTIN §I SCOMP
T t , am it un I oa eftin ; bine ar fi sA '1 cumperl, ()be un june ca de
ept spre-O ce pana 1 d ui-yleel de anl tatAlul sita, pli ) de bucurie.
De und scil tu c.A este eftin, pi cine este cel ce 11 vinde ? Intrebl pi-
rintele.
Este u i orocit, tata, tispun e jun le, carula '1 a murit pina acuma
mal mult1 bol. V ele, bruma 'i-a m 1 se pat, le a schimbat pe banI. El
voesce si se apuce e alt-ce-va, cae! cu vitele n'ate noroc. Boul ce i-a rimas
Inca, te h t it d dé pe ce l'o da, num tl Sd scape de dinsul pi nn
sesee si '1 Tan, d.
Si In ca r 1 at ?
Ea l'am tocmtt, pi 11 pot e t cu y 'o cincl-leel de lel.
E te seump, dragul tater.
Surprins de ris unsul tatulul s u b etul june Lisa ochit in jos, tAcia, pi se
.duse intr'al sal . E .a convms ca tati-s u scie ce spune.
&tala care pina a i f is e cain aspra ca acistA familie, se induri In cele
lin urtni, p de un catd d vtem incepu a '1 Limbi.P.. ce punea mana, bitri-
nul, totul 11 esta, spre b ne.
Dupa vi 'o dol anI de la acésta, bitrinul se interse a-casi inteuna din
cu un bou frumos. Airé de ce prinde °chita' cand se ulti cine-va la el.
Fiul ami vi, u t bitaturi un ast-fel de boa, alerga la tati-siii intr'un su-
fiel pi plin d bucurie 11 'Me :
De la cm n cumpirat boul a ta, tala?
De la obor, tAlucule.
Si l'al luat mal eftin de cit care '1 gisisem ea mal anter/ ?
Ba nu ; pe acesta am dat mal mult, de pi acela, niel nu era proa. Boul
ce ve« In ~una mi tine doud sute de lel.
Boul ce toetnisem eu era numal cincl-lecI de lel, pl atuncI ml-al is ca
este scump, tata drta.
Apa este, fitul m u. Acésta o oic pi acum. AtuncI boul cu einel-lecl de
lel erit scump, fiind CA n'aveam banl. AstA-ql, acesta ca doud sute de lel, este
.eftin, ilind-ca de la mila lul Dumneleu, am putut lega pi nol gura pinza.
Acésta s'o lit minte In viéta dunut0e.
I'. ISPIRESCU, S'Idee, p. 21,
dacoromanica.ro
362 PR OVIIRBELE ROMiN11.01t
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALS 363.
GANE
Vec;11 Entinta, Bumbacar. Cdtea, Ci-
aban, Faramttura, Gaina, Giurgzu,
Gura, lerna, a Latrd, a Laudd, Lup,
Mojtc, Mtla, Noroc, Set, Scalu, a se
Scarpiml, Lira, Vreme, Zapada.
1449 Cainii ce se inteleg cu lupil la turma ta, sgernesce-i.
din turma ta.
IORD. GOLESCU, Mss. U, p. 105.
Adica pe ministril ce së inteleg cu jaruitoriI departéza-I de no-
rodul tea (Gouscu).
Se slice i despre slugile neeredincielse.
1450 Multa can' latra pre urs, dara nici unufnu '1 muqca.
LAIMUN & MAXIM, I, p. 382
Ve0 Urs.
40 Nu te teme de amenintarile i cxiticele de!erte ale lumel,
cid nu-II pot aduce niel o paguba, daca tu fad bine.
20 Pe omul puternie mulp el vorbesc de Mi, dará niel unul nu
cutézit a-i face reu.
dacoromanica.ro
364 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
RESUME AN1MALE 365
*p
Vintul bate §i, cecnii latra.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, 'inv. C.
pub nis, J. Dorohos.
Lumea multe vorbesce dar omul vada de sine. Cdnii. la -
tra caravana trece, in I. G. Valentineanu. p. 45 nu se lutrebuin-
tézh de cAt de aceT literati earl nu cunosc adevAl atul proverb Ro-.
manesc, 0 este o traducere ad litteram a unuT prove13 oriental.
1461
*ANu lasA sa te musce cgnele, fara sa smulgi din per_
LAURIAN & MAXIM, I, p. 382.
Preotu C. BOMIETIANU, c. Cosovel, J..
Mehedin(t.
Pedepsesce pe acel ce 11 face rAu, ca se nArAvesce.
Acest proverb vine de la credinta pe care o are Romanul cA, da ca
te murit vre un cane, t .ebue sA 'I smulgT treT perl i sa te afumI
cu el trece de sperletura.
Contre morsure de chien de nuit
Le mesme poil très-bien y duit.
Trésor des Sentences, mu e SidEle.
Han dsbiss heilt Hunshaar. 4)
Prov. Germ.
Vedl La Mésangère, Dictionnaire des prover:ms, pag. 501.
dacoromanica.ro
366 PROVF.RBELE ROKANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALS 367
*
4471 Cdnele latrd, iar lupul tace si face.
II1NTEscu, p.24. FR. DAME, 11, 296.
Mal mult sd ne pazim de eel Mug si fatarniel.
1475 Cimele si and dérme, la doman care gandul lui ést are.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 33.
Se dice pentru eel hrepitorl, ce pururea la hrapid gandesc (Go-
LEscu).
1476 Cánele care tine mai mult la om, el latra mat mult
la ()mein.
BARONZI, p. 52. HINTEsco, 24.
De asemenea si sluga care tine la stipAnul sett.
dacoromanica.ro
368 PROITERBELE ROMiNILOR
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 369
') Acel care a scipat de Mnecat, tremuri chiar cAnd vede marea
24
dacoromanica.ro
370 PROVERBELN ROM/NO.0R
dacoromanica.ro
DESPAS ANIMiLLIC 371
dacoromanica.ro
372 PROVEEBELE ROMLNILOR
dacoromanica.ro
DUPRE ANIMALE 373
*
1500 Canle cari nu alaträ, mused.
D. A. MILESCU, Gopep, Macedonsa.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Mace-
donia.
SA ne ferim de eel tacup.
dacoromanica.ro
374 PROVERBELE ROMINILOR
1509 Cine 'qi sgornesce cainele din casä, égi pierde pé-
päzitor.
IORD. GOLESCD, Mss. il, p.,84.
Adica pé sluga cea drepta (Gouscu).
dacoromanica.ro
DESPRE AMALIE 375
Adic.1 pé cel mal mic pentru cel maT mare ce '1 ocrotesce
(p. 115); &licit pentru ceT marT, mangMem î slugile Ion (p. 52).
(Gouscu).
Qui aime Bertrand aime son chien.
Prov. Franc.
Si ha rispetto al cane per il padrone 3).
Prov. Ital.
dacoromanica.ro
376 PROVERBELE ROBIAISILOR
*
Nu cd utet in cinstea ccinelui, ci int ri a stapd-
nulut.
I. BLNESCII, pro f. J, Roman.
Adick sk nu ne uItAm la slugA, ci la stapanul slugil (GrOLESCU).
In consideratia stApinuld, si ajutAna sail sii cinstim pe slugA.
*
1515 Nu te mti in gura anelui, ci intea stapinulm.
I. EaNgsco, prof. J. Roman.
Acela; inteles ca proverbul 1514.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIHALE 377
dacoromanica.ro
378 PRO VERBELE ROILthILOR
1526 i canele ese din iérna, dar pielea lui scie cum ese.
ioRo. GOMM; M88. II, p. 97.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALS 379-
dacoromanica.ro
380 PROVFRBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANINALE 381
dacoromanica.ro
-382 PROVERBELE ROMLNILOR
1544 A ca Cu porch.
A. PANN, ILI, p. 23. 111NTEscu, 190
Adieä fórte
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 383
dacoromanica.ro
384 PROVERBELE ROMENILOR
*
1i merge ca canelui in car.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
Adica férte prost.
Se ()ice de un om neastimperat. I. IORGULESCU.
*
1550 Ca cdnele In put.
M. CANIAN, J. Jap.
Acelas Infeles ca slicetarea 1549.
dacoromanica.ro
DUPRE ANIMALE 385
*p
1554 h mananca cinii din traista.
I. CREANGI., Pov., p. 39. BA-
RGER', 86. Preot C. BUNGET/ANII,
inc. o. Cosovit, J. Meheditsfs. I.
IORGULESCII, inc. c.Basa-de-Ararnii,
J. Mehedinfti.
Nesimlitor, desfrinat, risipitor. C. BUNGETIANU.
Se Oice despre cal de o staturA midi. I. loanuuscu.
cOmul nostru erA un om de aceia, druia 'ti tndncau dinii din traistd,
0 téte trebile, ate le fled, le fAce4 pe dos., L CREANGX.
cE Inalt de-1 mancincei minis din traista.s BARONZI.
dacoromanica.ro
386 PRO VERBELE ROMLNILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMUS 387
*L
1568 Bate ca cinele.
K. L ZAMFIRESCII-DIACON, in% C.
. tiubenit, J. Dorohot.
Se dice de aceI earl flearesc, carl ameninti far& nicI o ispravi..
*&
4569 Rinjeqce ca cinii.
Km. Povescu, inv. c. Cioccinesct-
Marginent, J. Ialantita.
Se slice despre iimenI prefAcul.l.
dacoromanica.ro
388 PROVERBELE ROMAI1LOR
Muscas depelierc.
Prov. Lat.
1572b A fi cane.
M. CANIAN, J. lap.
CAP
Vow Bou, Cap, Cap. N.
1573 Nu '1 poti prinde Mc' de cap nici de céda.
D. TICHINDRAL, p. 184.
Se slice de ceI nestatornicI in ideile, In apucfiturile lor.
dacoromanica.ro
DURAR ANiMALE 389
El3Arbatul limbut, neindreptat intru téte calle sale, Oic 6menil cA nu '1 pojs
prinde niot de cap, niel de c6clit; sé Intérce ea mema 'n vint, si schimbi ca
luna, in tot ceasul alté minte are in cap.)D. TICHINDRAL, Satirut 0711141.
C.A.PtSTRU
1575 Calul fara capéstru cade in prapastii.
A. PANN, Edit. 1889, p. 49; b
68. HINTEscu, 23
dacoromanica.ro
890 PROVERBELE ROMAN1LOR
CAPRA.
Ved1 61e, Lun.
*
1578 &Capra, macar ca i se vede rusinea, da tot sede cu
c6da birligata.
S. MMIMEECII, &ccadrea,I, p. 219.
Arattl fudulia i nen*narea unora.
LEGEND1 CAERE!
Dumnedmi avea of si Sarsaili capre. Durnne0ed 101 paseea turma lul de oí,
si tad Oiulica anti pe cele délurl din flueras. Ca BA se lea 1$ facuse fluerasul
din care, cat e liulica de mare, r,licea de jale de hulad cele vil. Naha piscea
fi el apretul lui si ea &I fad{ si el larmi, a luat prubi de la fluerasul lul
Dumneled, pi l'a legat de-un burduf de vault' lar cela-l-alt capit a burda-
fulul '1-a pus dirloitil 1).
asa pi-a croit de isnrivi cirnporul. Nu era ficut old omul in lume. ileum
n'are nalba ce lucra ?
Fartate, hal pi-orn face un rimissg amindol : s'ascundem ande vom sci,
tu fluerul tèù, eu cimpolul m
De ti-ol gisi fluernl, si fie a meu ; di-i da tu peste cimpoile mele, a tale
si fie.
Hall
DumneOeu pi-a piscut oile páni la andaza ; le-a adus la strungi, le-a
muls si dracu tot nu mal venise In cipriria I) lul cu caprele.
Ce S4 'ntimplase cu el ?
Caprelelul, tate, pima 'ntr-una, avead ghlare pe la genuchl pl si putead sub
In copad si acolo si hrineau. PAM ce nalba scobord pe una, lece se urcad
inapoI.
Cine scie cAnd, intr'un Mild', a venit pi el, pi numal cu vr'o cloud capre,
tot splrilat clolnav 8) de umblet. Cele-lalle capre ad venit singure in urmi de
bun maganul 4) lor.
Dunane4eu 1$ ascunsese fluerul supt MI5, pe spinarea uner of Ifiruise. lada
'0 ascunsese cimpolul supt cada une! capre. Cali dracul fluerul, nu-1 gisesce:
atund Durnneded lea fluerul supt suoari si pornesce in spre capra ca cim-
polul in ea si 1 di o tusi de cele tele. Incepe eapra a face colt, 8), de gindeal
tu a plere ; st cimpoile unde 1ncep a tipi pi a esi din capri pentru ci
capra dud iused, se seremea. lea Dumn led cimpolul, de erd a luI, cid asa
le fusese priasarea, pi cu &end tot plesnesce caprele la genuuchl de le si-
reau gidarele cit colo ; lar bielde capre tremurau ea varga de spaimi pi de
durere. CAnd a vilut Ibrean ed Firtati aid 11 luase pl eimpolul si-1 sluiesce si
caprile le rupé unghlele de nu mal samind ca el, care le Meuse asa own
e el s'a ficut foc pe Dumne0ed. Dar lar sl-a ficut misurl si :
Firtate, da-ml mie micar una de eimpold.
la-11.
Si cum a luat-o Michiduti de dome, s'a tot dus, nu s'a mal ultat inapof.
Cind a prins el de veste, erd numal cu carnele in mini_ De atund avena capre
elute.
Si 'ntorce dracu cludos inapol sA earl alti capri. Pe acela a luat'o de
dacoromanica.ro
DUPRE ANDILLE 391
urechl. Cind s'a trezit el, erd numal Cu urechile in mAni pi capu niciirl. El
de hursuz ce exit, o 1nIlase cu tea puterea pi cum a 1npfecat'o, mintenap i-a pi
rupt urechile. Si de atunel avem capre elute.
Ale tale, se fie, lice Hldu, ce ved eil bine ei de acuma nu le mal pot
prinde semlnia.
Si-a rémas calie lipit phinintuluT, pi hargat la Dumnellea.I. TEODORESCII,
invelator, o. Cotigag-Broseens (Sucursal. $ezat5re II, 7.
*A
4579 A Impacà si capra si varza.
A. RUIN, Fab. II, p. 101. I. Io-
NESCII, II, 201. Luntea Nouci No.
74. Preotu C. BuNorrIktiu, inv. r.
Cosaugi, J. Mehedino.
*
A pastrec varza §i. capra.
AL. MARTINIAN, J. llfov.
A Impaci clou6 interese care se bat in cap ; a nu se stricA nicI
cu unul nicI cu altul.
A ImpAca si gustul si a nu slei niel punga.0 C. BUNGETIANU.
Ne Invaä di omul cu chibzuinia si cu judecati nu gresesce niel
odatA ei pote sAvIrs1 fapte earl la prima vedere, se päreall grele si
chlar peste putinta.
Ackstà licét6re se intrebuintéza cu un Infeles defavorabil. Acel
earl cautii a Impach capra si varza sunt sau fricosl, sau lae,omI,
sail ambitioft.
Urmatórea snewa p porali ne dA origina asuste! qic6tor1.
LUPUL, TAPUL sl VARZA
Un ora ajungend la marginea unul riu vrea se trece de cea-l-alta parte o
capre, o yard pi un lup. Cum va face ca se nu remfine capra cu varia, sau lu-
pul en capra ? Deslegarea acestel probleme, este urn:at:wee: va trece India
capra, a doua ere varia adueend capra inapol, pe urme va trece lupul 0 In
fine capra.
AwroN PAWN In Fabulele sale vol. II, p. 401 di acesteI istoridre
urmat6rea moralit
Omul daca se wandesce
Orl ce i se Inlesnesce,
Prejudecdnd cele grele
Le gesesce upurele,
CA pe cdt el se wandesce
P'adt minte-al se tocesce.
Si orl-ce cu judecad
Nu '1 grepesce niel °date.
France.sul dice: Ménager kc chèvre et le chou.
f5791)
* A1
tu caprft flamAndä, Ing nim tu vana cu multe fm.
I. IORGULESCU, inv. C. Bata-de-
Arena's', J. Mehedinp.
CAM cine-va aduce dou6 persbne la impacficiune, ¡Wild pe cea
d'Intaid a ceda ceva celel de al doilea si vice-versa.
dacoromanica.ro
392 PROVERBELE ROMANILOR
*
1580 Fata capra bam.
Preot. C. BUNOWNNU, inv. C. Co-
sovej, J. Mehedinis.
Se dice cand cid-van merge tréba bine. C. BUNGETIANZI. Se
4ice qi de acei carl ntépta sa le vie binele de-a gata, iba menea
alergaturtí.
Facandu-i se mila lul DumneOed de un biet om sarac §i Impre-
surat de o casa de copit 11 daruesce cu o capa m'Ye i '1 spune
duck a-casi §i de cate orl va çlice: Fatti eaprci banif capra va Mà
o multime de galbenI.
Peripefille prin care a trecut omul nostru pana a putut duce
la casa tul atat capra cat i alte daruri cu care l'a harazit Dum-
neded se vor gasi povestite mai pe larg de G. P. Salvin, in §e7.1-
Oree I, p. 204-207 sub titlu : Povestea unui befiv miluit de
Dumngleu.
*
(581 Pentru mehehe prapadesce pe mihoho.
Preot. C. BoNGEVANo, inv. o. Co-
sovet, J. Idelsedints.-1. lonooLescu,
inv. c. Basa-de-Arama, J. Mehe-
dints. M. CANIAN, J. kilt.
dacoromanica.ro
DFSPRE ANIMALS 393
DASCXLUI.
Ba dracul si te lea,
Ci ml-a Mat tii pe ihoho,
Si mi-a dat pe bububul
dacoromanica.ro
894 PROVERBELE ROMANILOR
Capra rildsa.
LAURIAN 6C. MARDI, I, p. 14.
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALR 395-
dacoromanica.ro
-396 PROVERBILLE ROMANILOR
dacoromanica.ro
D$SPRE ANIMAL& 39r
*
1590 Capra sare masa,
Iéda Bare casa.
L C.RRANGL, Pov., p. 250. L G.
VALEtrriNEAriu, 28. H. D. ENESCII,-
o. Zamostea, L Dorohos.
CAPRA_ NÉGRA.
1592 Sare ca capra négrä.
Din clotan (col) in clotan (colt) sa mérga.
A. Pmstr, L p. 161.Humscu, 168-
Se dice despre mAndri.
CAPRIÓRA
Ve0 Lup.
1593 Capriára, ori-ce frunzA gasesce, cu aceea sé hränesce_
iouo. GoLEscu, m88.11, p. 32.
Adici sAracul cu ce gAsesce, Cu aceea se mulfumesce (Gouscu)-
dacoromanica.ro
398 PRO VERBELE ROMANILOR
cApu0.
-1594 Nu e cap*.
IORD. GOLESCO, Mas. II, pag. 50.
Adicfi nu e famen (GoLeann).
1595 Capu§a.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 431. e
CAR.A.BU*
-1597 Sermane carabus
Pe-a cui mina 'ncapu§il
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
Mas.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 399
CARTITA
1598 Cartita pé supt pamint umbla, dar urma ei i sé cu-
nasas d'asupra pa' pamint.
loen. GOLESCU, Mas. II, p. 36.
dacoromanica.ro
46o PRO VERBELE ROMANILOR
CATA
* ,n,
1599 A umbli cu cara.
FR. DAME, I. p. 209. Preot C.
BUNGETIANII, inv. o. Cosmit, J. Me-
hedints.
A /MO, a umbli cu inselacIune; a Intariti la cérte purtand
vorbe mincindse de la unil la altil.
CATAR
Ve41 hIpd, Mint.
1600 Catdril Cu mult ma' bum dd cit magarii cei mai bum.
bra). Goutscu, Mee. II, p. 25.
Se slice dud alegem din doue rele cea mal bune (Gouscu).
CATARA
4603 Care-s bate mula
Is' bate puiiga. 4)
G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
p. 276, Sarnarina.
Ne Inv* a mini cu bland* dobitócele cu carl ne slujim.
' C.are '11 bate cater lei bate punga
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 401
CATEA
* Vet(J1 a Latrd.
1604 Cateaua pan' nu pléci prin mahala,
Canit nu se 'eau dupa ea.
A.. DANN, II, p. 134. IIINTEsco,
30.-11. D. ENESCU, tiny c. Zamostea,
J. Dorohoz.
Se ç.ice despre femeile cele desfrinate si ne orath a pani ce
femeile nu dan prilej barbatilor, acestia 'nu se lega de dinsele.
*&
1605 Cateaua 'Ana nu ridici cede, cänit n'o mirese.
I. ARBORE, J. Buzgu.
Acelas inteles ca la numeral 1604.
dacoromanica.ro
402 PROVERBELE ROMUILOR
1608b *A fi catea.
M. CANIAN, J. lap.
Adica femeie desfrinata.
1609 *A da cateaua.
P. ISPIRESCII, Leg, p. 108. CA-
RACIAL!, COrill. Liter., XII, 288.
Adicä a bate. VedI Tarbacci.
*p
1610 L'a trintit cateaua.
Ea. POPESCET, inv a Ciocanesci-
Marginens, J. Ialornita.
Se dice despre cel bét.
CA.TEL
* V41 Bab&
1611 Cu cite', cu purcel.
V. ALEXILND111, COMP. Liter., II, p.
442; XII, 218. P. Isvutsscu, Rev.
Ist., II, 158. FR. Debit, I, 211.
Adici cu tot avutul sea.
CATELT.1 P.A.MINTULTIf
1613 A asculta cilelul pämintului.
BARONE., p. 86.
Ved! Tine.
Adica a dormi adinc, a dormi dus 0 chTar a fi mort.
Catelul sail tincul pamintuluT, ca 0 until, dárme táta iérna
dacoromanica.ro
MOPES ANIMALE 403
OEA
b.
416135 Jinni clice xäislu si any' acéal» 4)
IORD. GOLESCU, M118. II, p.11.
*
Doi in A una nu Vicea :
Unul /Ws I gi altul, céa I
A. Penn, II, p. 76.HtNTEscu, 495.-
B. P. HXyDETIS, Magn. Etym., 918.-
I. BIIVESCU, prof. J. Roman.
*
Unul trage in ais, altul in céa.
LAUR1AN & MAXIM, Glosar., p. 12.
dacoromanica.ro
404 PROVERDELE ROMANIGOR
CEGI
1614' A verbi cega i pistruga.
S. L GROSSMANN, Dice. Gernt.,.
pag 82.
A vorbi flécurT, a spune versIT i uscate.
CERB
1615 S'a pigat cerbul in apa, a dat iérna piste mil.
IORD. GOLRSCU, Mss II, p. 64.
CERBC5fC.A.
4648 i cerbòica cat de mare, cand vede pe pula sez ca de.
lup se sfäliaza, departe de el sta i cu amar.
lacräméza.
IORD. GOLESCO, Mas. II, p. 99.
AratA firéscA mila a mumelor, cum si a /61.0, cánd vede pé no-
rodul el cA sé sf4ie dé cAtre cel cumplitl si crudI (Gouscu).
dacoromanica.ro
DESPISE ANLMALR 405
CHINGA.
Vot Cal.
4619 *A stringe pe cine-va In chingl.
LAUR1AN & MAXIM, L p. 679.
FR. DM*, I, 233.
A. '1 observi de aprdpe, a 'I find de scull, a 'I constange Cu
putere ca sa faci ce-va, a 1 mgrgini §i infrini bine.
CHITIC
-1620 *Cu un chitic (pitic)
Tot calic.
C. NRORUZZI, 1, 249. Abecedar
itustrat, p. 28. L BINtscu, prof.
Ronlan.
Ve()T Rac.
Cu pulin tot same ne numim.
*
-1622 &A tace chitic.
V. ALIMANDRI, Teatru, p. 227.
FR. DAME, I, 237.
*A
Tace ca chiticu.
M. LUPRSCU, inv. c. Broscessi, J.
Suctava.
A fi molc ca chitic.
FR. DAME, 1LI, p. 62.
Vestt Peace, Pino.
A. nu deschide gura, a pfistri o tacere desfiviqitik.
dacoromanica.ro
406 PROVERBELB ROMANILOR
CICAL A.
1624 *Ce cicala de oml
DAMAN & MAXIM, L p. 663.
Se slice de acel 6menT cirora nu le mal tace gura, earl te su-
peri merefi prin multi limbutie.
CM deosebire intre vorba Rominésci 0 Cicada vocalic». a
Latinilor.
oDicebatur in hominem impendio garrulum aut admodum mu-
sioum, propterea quod infectum rore duntaxat vivens: cantu po-
tissimum delectetur. Et quosdam ita musicae deditos, ut neglecto
cibo periturI fuerint inedia, in cicadas a diis mutatos, narrat apud.
Platonem Socrates in Phaedro.. P. MANUTIUS, p. 401,
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 407
cfc3c.A.
Veo! Pdun.
1631 Cuicd cu cllicas 'ntelege.
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 84.
Adici prost cu prost, pi mojic cu mojtc (Gouscu).
CfC)CARLAN
1632 *AA se cuma ca un cioarlan.
.Preot C. BUNGETIANU inv. c. Coso-
vil, J. Mehedin;s. S. Fi.. MAMAN,
Ornit. I, p. 853.
A se mandrl, a se fuduli ca un cIocirlan care, de pi este pasere,
are un mol ce-1 prinde in reil la vedere. C. BUNGETIANG.
Se dice despre o fati care 10 pune prea multe florT In cap, cind
merge la joc saü alte petrecerl.
D. Gr. Criciunas, din tinutul Lapupului, a comunica. t D-luf Ma-
nan urmitárea legendi privitére la motul saù cuculul clocar-
'anula
LEGENDA CIOCARLANUL1U/
Perdénd odad o nevést5 pre bArbatul sin, care erá nasdrävan. pi neputen-
du'l allá, a apucat lumea in cap vi a inceput a-1 c5utà in t6te pArtile. Ava um-
blfind ea un timp indelumgat 'necio vi 'n doce a ajuns pina la Sánta-Joie, care
mi &una preste a trefe parte a päserilor din lume.
Cum a ajuns nevésta ala, a intrebat pe Sänta-Joie: cum ar putea ea di de
urma barbatului sdi?
Sin' ta Joie, induplecat5 prin rugAmintele nevestel, chemà la sine pre t6te
*exile, cate erau sub st5pAnirea sa vi le intrebl: de nu seiu unde se aft5 b5r-
batul perdut? Dar niel o pasere n'a sciut s5-I réspund5,... niel una nu sea
unde se afla biirbatul nevestel.
Vddimd nevésta, ci. nime nu scie de urma lArbatulul sin, 101 luA rimas bun
la Sánta-Jole vi se porni lard prin lume, vi se duse, pand ce ajunse la
Ita-SAmb5tA, care era stapánitáre preste jumdtate
duse' din pAserile lurnel. Dar
vi de la acist5 Skit5, ca vi de la cea de mal nainte, nemic5 nu putii aflà despre
birbatul siO, cid niel paserile, preste cite domnei ea, n'ea sciut unde se aill
birbatul perdut.
In urmA, mal mergénd nevista, eát va. fi mers, ajunse la Sänta Duminici
care domnià preste Vote pAserile lumel, vi cum Ahume Il descoperi vi acevtela
dacoromanica.ro
408 1R0V5RBELE ROMANILOR
ce vint o aduse pe..ia dinsa rol-o ruga dcira-T va putea apune unde se afta bar-
batul sau?
Santa Duminica cherna indati paserite la sine pi le Intreba. Dar dintre tate
paserile, numal un singar ctocoiu 1)1-a sciut da ritspuns unde se afta barbatul
nevestel.
Santa Duminica, cum a aulit acésta, Indata a poruncit cIocolulut sa ducii
pro nevesta pana la barbatul sau.
Clocotul a tmplinit porunca. A luat pre nevésta In carca pi s'a pornit Cu
diva spre locul, unde scia el ca se afiA harbatul perdut, i pornindu-se s'ad
dus, pi s'au dus pina ce au ajuns la un munte de °lega. 2) Ajungand la acest
munte, nu putura si traca preste dinsul pana ce clocoiul nu s'a potcovit, cad!
muntele era farte tnalt i lunecos. Dupi ce s'a potcovit, a trecut cu mare greu
muntele pi a dus apoT pre nevésta la barbatul sad.
FiEnd tusa ca nevésta, cand trecura peste muntele cel de °Yaga., se linea din
tate puterile de penele cele de pe virful capulut de la Clocold, temandu-se ca
sa nu cada jos, penele se radicara in sus, si ast-fel radicate ramaserit ele pana
'n Oiva de asta-0. pi de aceea e clocoTul cu pupuTu 3) in vtrful capulul.
In Macedonia acésti pas6re se numesce Pecurar i Rominil din
aceste partI cred cA docirlanul a fost dintru inceput pècurar 4) de
avea gluga in cap.
In basme docärlantil scie in tot-d'a-dna lucruri pre cari nimeni
altul nu le cunósce.
(Intreband mortul tate pasdrile carl erau acolo, gas] numal un clocarlan care
sea casa lul Fat-Frumos i care chlar In acel cesa venise din acea partes.
I. FurinEscu, Basrne, p. 45.
aSi tate (pasante) ad raspuns, ca dintr'o singuri gura, ca nu li s'a Intimplat
sa audd macar vorbindu-se vre-o data, despre acésta.
Si atuncl numaT atea un docarlan schlop se vede viind, at ce putea; pi,
povIlc, sovtic, sovilc ! se infitisaza Inaintea Sffntel Duminica. Atunct ea II tn-
trébi si pe acesta:
Tu, cloearlane, nu cum-va scil unde se afla manastwea de TamtTe ?
Da cum si nu sciu, starinel Ca dar pe-acolo m'a purtat dorul de mi-am
frant piclorul.* I. CREANGX, Pou., p. 92.
Clocirlan.
Stida.
8) Mot, dos, tuclulu
Cloban.
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 409
*
4634 E ciocarlan.
*
E ciocdrlan de bét.
Cum e ciocdrlanul de bét.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 353.
Se Oiee unuTa care e asa de bét, ca nu mal scie pe ce lame se
-an, 0 acésta de acolo, pentru ca ciocArlanul, dint e frig, sa gbe-
muit, nu se urnesce mal de fel din loc, asa eá oil' si cine péte A '1
prindä.S. FL. MARIkN.
CIOCARLIE
*
4636 Ducqi-ve invirtindu-v6 ca GiocOrlia.
I. CREANGX, Arrant., p. 115.
*
Du-te invirtindu-te in curu cToccirliez.
Duce-te-ai invirtindu-te, gi sd vii cdnd te-oiii
aduce eil de mind.
P. IsPinRseu, Rev. Ist., III, p.163.
*Dute invirtindu-te.
Da V. ZANNE, J. It fou.
AcéstA Oicere se trage de la sborul cTocirlieT care se Inalla, de-
scriind cercurT, pinti in slava ceruluT.
La Romttnil din Bucovina D. Manan a cules urmatérea legenda:
LEGENDA
AA fost °data in pArtile rdsdritulut un ImpArat 0 o impérAtésl. ImpAratul
acela se chlema Titus, lar.1 impAradsa Glitorghina.
Acesfi dot domnitort trAlau in pace, linite, unire, dragoste 0 aveafi de tote
bunètilile ; numat un singur lucru le lipsea.... n'aveau niel un prune.
Ce n'afi fileut L. intrebat'afi pre toll Amenil eel mal invAtag al impArAtiet
-de sfat Nu era un doftor, pe care sl-1 fi troeut cu vederea ft sA nu-1 fi in-
trebat ; cum ar putea cdpltd o el un fiu... Da I In urma urmelor, ciad v64urd
-ell nimenl nu le Vote ajuld, alergarA si pe la vrAjit6re dupl sial. Dar de géba !
lute° di, dupi ce perdurl acuma téti nfidejdea el vor ave 0 el ednd-va un
dacoromanica.ro
410 PROVERB= ROMINILOM
prune ea tata lumea, a f5cut impératul acesta o petrecere mare, la care s'aa
adunat toli sfetnicil, bétranli pi mal maril impèratiel sale dimpreuni cu 80-
hile lor.
Tate mamela, cite se adunara la petrecerea acésta, se bucurau leginai
pruncil in bratele sale, numal impéritésa Ghlorghina era férte trista, pentru
ca ea nu avea nicI un prune pre care 81'1 stringi pi ea in brate pi si'! des-
merde.
Eata lira ea intr'o ruipte, dupa petrecerea avuti, i s'a ardtat impératuluI
Titus o baba bétrani in vis, care i-a spus urmatarele cuvinte :
Inalte impérate I nu te supéra si te bucura, cid impératésa Ghlorghina
va nasce de bunli sami un prune, numal daca va merge la piriul care curge
prin padurea cea verde de la capétul impératiel tale pi va bea api dintr'insul.
Impératul trezindu-se din somn insemnat fade bine cuvintele babel, pi
cum s'a zirit de diva s'a sculat pi s'a dus de l'a spus din fir in pér impirètesel.
Ghiorghina, fi prins pe Dumnedet de un picior nu s'ar fi bucurat apa
de tare ea acuma, eand enea-ce i-a spus lmpèratul, pi fira a perde mult
timp in zadar s'a pornit pi s'a dus la ptriul din padurea ces verde pi a bdut
api dintr'insul.
Nu mult timp dupa acésta, eati ci impératésa Ghlorghitta pi-a védut visul
cu ochil.... a nascut adica o copili farte frum6sa.
Copila acésta crescea lute° di ea alta inteun an, Lail intr'un an ca alta la
dece anl.... Cine o vedea açil, mini n'o ma! cunoscea, cacl cu cit crescea mat.
mare, cu atita se facea mal voinica pi mal frum6sA.
Dupti ce a crescut acuma copila acésta mare pi a devenit fata'n flare a in-
ceput a aril in URA deminéta pl séra la preamblare ea si privésea r6sarilul pi.
apusul sarelul.
Ielind ea apa in mal multe dill pi privind cu órele intregl eum résare
cum apune &wale, alp de tare i-a placut acésta, di in urma urmelor s'a in-
dragit intr'insul.
Dupa ce s'a indragit numal era niel o placere pentru dinsa pe acest pamin4
pi prin urmare intr'o Mina demméta io propuse si calétorésci spre sore, si
atle palatal lul, pi-apol cat va fi pi va trii si nu se mal despartései de dinsul.
Ca o copila buni a spus acesta dorinti a sa pi midi sale. Dar maica sa n'a
voit s'o lase nicaire. Ea a spus apol pi impdratulul dorinta sa, dar,niel el n'a
voit s'o lase nicaire si se dud, pentru ca amindol, o lubiau fartZtare, pi nu.
scii ce-ar fi facut de searba, dad unica lor fiica i-ar fi Orbit pi s'ar fi dus.
cine scie unde.
Copila, de supéral e ei parintil sél nu vor s'o lase, a inceput a se usei pi 'a
vr'o cite-va iIe apa de tare a slabit, ci de-abia se putea urni din loc.
Vèlend acésta impgratul pi-a dint pe mima, i-a dat bine-euvintarea Orin-
tései pi téte cele trebuinciase de drum, pi apoI a lasat'o si se dud in treabi-pi.
Copila luandupl acutna rémas bun de la pirintil sél s'a pornit spre résirit
pi s'a dus, s'a dus un timp forte indelungat, pani ce a Akins la o api brie
rnare, ce curgea farte repede.
Ce si faca ea amnia?... cum si tréci ea apa acésta ? Cad pod peste dinsa
nu era pi a innota nu scia, pi macar de ar fi pi sin; era peste putinti s'o
tréca de-a'notul, cad era forte mare.
Eata insi ci pe ciad sta ea apa, hatindtt-pI capul: ce e de 'nceput I... vede
ca lesa din apa aceea o fata farte frum6s5, imbracati t6t5 in alb care-I Oise:
Tu-hl veI ajunge scopul Mu, dará lung timp acolo nu-11 este ingiduit si
stal Multa placer:: nu ve! gusta I
Bi cum rosti fata cea frumasi cuvintele acestea, indati s'a ficut un pod.
peste apa ces mare pe care a trecut fata de impérat de cea-l-alta parte.
Dupl ce a trecut acuma fata de impgrat apa aceea a calatorit iari pi mal
departe pi s'a dus, s'a tot dus, pani ce a ajuns la o baba bétrini care pliscea
un card de gasce.
Baba. curiasa ca téte babele, cum a védut-o indata a intrebat-o de undo-
dacoromanica.ro
DUPRE ANIMALE 4.11
vine pi 'n cotro se duce ? Fata Impératulul, réspunléndu-1, l-a istorisit tite-
din fir in pér cum, pi ce pi de unde a venit pi in cotro se duce.
Eu, draga mitupel, rjise mal departe baba, pot salt scurtez férte tnult
calea.
Daci mi-al scurta-o, miltupica, mare bine mi-al face, pi, Deanne, cum,
ti-ap mal mulfarni pentru fapta D-tale 1
Baba, magulita prin cuvintele fetet, 11 da In mane drépta un pomipor, léra
In mina st.inga un inel férte mic, pi-I dice sé faca cruce eu pomiporul,
apol indata va vedé ce se va intimpla cu dinsa.
Fate o asculta, face cruee cu pomiporul pi... ce sé vada ?... vede ca de-odatl
se rédica In aer pi cine-va o duce pe sus, dar' cine-o duce nu scie.
Ape se duse ca prin aer, pare ca ar fi fast de cine-va vrajita a cilari pe-o
prajina de alun, pi c.it al clipi din ocht ajunse d2naintea palatulut Sérelut.
Pe de'naintea palatulut acestuia eurgea un rift limpede ca licrima.
Spre a trece peste riul acesta, orl pi cine ar fi fost acela, care ar fi voit si
tréea, trebuTO si platésea un argint, orI de unde nu, sé umble un an ratacind.
prin lume.
Linga riu sta un on& f6rte batrán care trecea de ceea parte pie toll cel ce-
platia0 argintul, orI de nu ratacIau un an intreg prin lume.
C.Alétirea nistra, ca si nu mal umble ritacind prin lume, icé inelul ce l'a
fost capétat de la baba cea bétrina, dete mopnégulul ca s'o tréca de
ceea parte.
Bètranul, 'nand inelul, a trecut'o de ceea parte de rid fari sa mal intinda.
multé vorbli ea dinsa.
Acme a sosit ea la pirta palatulut saé a curtil, prin care a intrat Incetul
In ograda pi de-aice s'a des apol pana la tape curtil.
Linga upe carp se Ole un cline férte mare cu cioug capurt. Cinele-
acesta, cum a zarit'o déuna a inceput firte tare a litre, pi-a da la dinsa, nu-
mat, 'camel s'o apuce in dintl
Mama Sérelul, cad sérele avea o mama firte bfitrana, pi palatul acesta era-
palatul &weld, (led mama Scirelat, cum au4i ctinele eel cu cloud eapurl bi-
tend, a epit afané pi cuna a véljut pre calétérea nistri a intrebat'a
Pre cine eau* tu aice pi ce vrel?
Calètirea néstri n sciind cine-I bitrana, care a mtrebat'o ape de restit,
ce are sé se Intimple daci i-a spune ceea ce i-a spus, pite ca i-ar fi rdspuns-
cum ar fi trebuit sé-I réspunda. Ape insa In nevinovatia sa,nesciini ce-I prefa-
citoria minciuna, cal de bine pot sk-II prindi pi acestea cate-odata, vise
bétrin el :
Eu caut pre mult habitat pi doritul rceu Sére, dupa care mutt timp anm
alergat pi numal abia acuma am putut ajunge la palatal lull
AuOind Mama SCrelul aceste cuvinte s'a facut foc de manie pi-a inceput a o.
blistemi fiicdnd:
Blastemata sé fil tu, ca at indrasnit a vent pan& aice sé amagescl cu fru-
muselea pre fiul meu L.. In pasere sé te prefect, pi 'n testa rpm sé short spre-
eerl
$i 'ntr adevèr, ca 'ndata ce a rostit baba cuvintele acestea, tiara copill mat
nainte de-a da cu ochil de lubitul séé, mat nainte de a apuci macar al spune
eit de tare ti iubesce, s'a prefacut Inteo pasere mica, pre care imenil o nu-
mese Ctoce&riza, pi care, de atunct pi pána In oiva de ast5-1,1I tot-ea-una cacti
e frumos pi senin deal, se 'calla cantAnd spre cer spre lubitul s65.
dacoromanica.ro
412 PROVERRELE ROMANILOR
din Bucovina, canele are trel capete, si este imblandit de fata Im-
,pératuluI aruncandu-i-se o palie, IntocmaI ca In fabula paginé.
A se vedé in V. Alexandri , poesia intitulatl , Legenda
cfoF
1637 Undule, manca-te-ar béla,
La ce-al stricat lelel Ola?
S. FL. MARI, Orna., I, p. 229.
Se dice fricosilor cand vrem a 'I luti in ris.
D. Manan povestesee in modul urmator o istoriòra care
wesce atat intelesul cat si origina acestel dkale.
Trecénd epa clara o femee c'o 6IA , In care avea pi ea sArmana ce-va sorbi-
Aura sau altt cc-va Intr'insa, pe la amurgul seril pi in aproprierea unul cIof,
eau ca cIoful de spalma sau manie Incepe de-odati a entra pi a bate din aripl
pe de'naititea ochilor femeil. Fetneea de spalma scapa dla pi se face tea hir-
%ud. Un prapcau irisa, care se vede ca Inca trecea pe acolo, pi vklu t'AA in-
timplarea, improvisa cantecul de tnal su luand In batjocura pre Mata femee
pentru cl a fost epa de spéri6sa, pi acesa improvisatiune, se vede ca s'a latit
.apa de tare, ca acuma e aproipe maI preste bita Bucovina rèspandita pi se rape-
4esce mal cu sama atunel cand cine-va volesce sa lee pre un fricos In lis.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 413
dacoromanica.ro
414 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 415
doara-T p6te unde-va afla, dar de géba I Despre pul niel pomana. Mal sta ea ce
mal std, ca sé vada de nu vor &pi de unde-va, apol mal trage un roto gol prin
irnprejurimea culbulul, pi and colea In loe de pul, da peste o gramaglara do
pene, de cotorI pi de aripl frante pi pline de sange.
Nu mal 1'6'116'13e niel o indoléla, blastèmatul, cel de Ullu Tara ml-a man-
eat puhrtil, dragil mamii, puil mamil, dise Cl6ra scarbitä, and dete ca ochil
de pene 0 de cele-l'alte 1.6111401e ale puilor sa
Nu mult dupa acésta intimplate se 'ntilnesce ea lara-pf cut cumètrul sail pi
cum 11 zaresee de departe il dice
Apa ml te-al tinut de cuvint, cumétrelApa-I ea Tara mi-al mancat puTutil,
manca-te-ar vermll sé te mänance I
Suguescl, cumétra, orl vrel sa-1 bap joc de mine?
Eú, sé puguese?
Daré apl fi avut eft de gand ea sé nu ma pa de cuvint pi daca ;4 fi voit
sé-IT mänane puil, atunel n'apT fi raldat Mule douè iie intregl, dupa cum am
räbdat, ci til-ap fi maneat in liva cea Apa Insa am trebuit sé amblu
Cu matele coraindu-mi do foime pang mal nainte, and 'racial Intr'o s'corbura
de rachitil putregai6sa peste un culb cu nisce pul apa de negril, uritl pi zaba-
lopl, de 'ml erà mal mare greii sé ma ult la dinpil ; pi de n'ap fi fost rupt
eopl de Mine, pa ea niel nu m'ap fi ultat la dinpil, da de cum sa-T manane I
Inca mal al obraz sé te desvinovatescl ?
Ce fel ? de ce sé ma desvinovatesc ?
D'apol bine, n'aT sciut ea aceTa sunt puil meT?
Cum I acela afi fost puil tal!
A cul sé fi fost (Tara? Al tal seiil cd n'ail fost, niel a alteT piserl, ci numal
al mel I
D'apol bine, cumatra, D-ta ml-al fost spus cd puil D-tale sunt cel mal
frumopl pul din lume, pi nu nisce slutenil pi uricluni pro earl le am mineat
eu 1 Spune-ml: nu-I apa ?
Fie-care al séu ii pare mai frumos, ca a altuIa, de-ar fi acela orl
at de slut pi urit. Ape pi eìi am cugetat cd puil mel sunt eel mal frumopl pul
din lume.
Daa al cugetat ape, apol, nu--11 fie cu bind, a D-tale e vina. Eft unul
ml-am tinut fagaduinta ; am mancat ce a fost mal urit pi nu ce a fost mal
frumos, dupa cum ml-al spus.
dacoromanica.ro
446 PROVERBELE ROMANILOR
Veg Corb.
Cel de o potrivd nu se superä intre dînii, i mai cu sera red
pe red. A se vedé la cuvintul Corb origina acestuT proverb.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 417
Corbus albus. 2)
Prov. Lat.
dacoromanica.ro
418 PRO VERBELE RONINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 419
CIOITLICA
*
1661 Nu mi-e fricd de dovlicd.
A
Nu mi-e trial de ciovlicet (ciorlicet ),
Cä 'mi stcl, casa intr'o urzica ;
Ci mi-e [rica de ciocoill,
Cei 'mi stet casa inteun gunoift.
BA.RONZI., p. 49.HINTEscu. 63.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, 293.
*
Nu mi-e [rica de ispitd,
Ca mi-este casa pcizittt,
Mi-este [rica de ciocoiit
Get e stetpein peste
Preot, C. BuNGETTAN% inv. C. Co-
sod', J. Mehedtnfi.
Prima varianta are intelesul de : nu 'mi-e frica de pdrulala.
Varianta a doua ne aratä ca daca tèranulul nostru nu'i mai este
.frica de cIovlica sau eforlica, care se mai numesce i welt, II este
insä tare frica de ciocoiu, adica de arendas.
Preotul C. Bungetianu, din. MehedintY, crede ca varianta comu-
nicata de d-sa exista din timpul Fanariotilor cari stricaù bunele
moravuri familiare.
Prima parte a acestuI proverb reamintesce frica ce insuflase
bietilor Romani clovlica care-i descoperea prin baltile i stufariile
unde se ascundeati de gróza Tatarilor, dandu-I ast-fel in prada
acestor vrajma0 cumpliti care II omorail pe loe saü II dumù
In robie.
11
Du-te clorllor.
biem.
dacoromanica.ro
PRO15RRBELE ROMINILOR
CfUCA
1662 A fi mica bdtailor.
GR. JIPESCII, Opincar, p. 4.
A primi tóte loviturile si cum se ma! dice : a fi gazda
saù dupa. vorba Francesulte, une téte de Turc.
CIuca, ne fiind alta pasäre de cat doira sail Bianca, poreelä pro-
verbial& care se &A tiganilor, este probabil ca de la dinBil, atata.
amar de vreme robI si vecYnic bätuti s'a nascut acéstä Oleäteore.
CfUHA
1663 Ciuhd,
Buh.a,
Din padure ;
epte al
De eAnd te lai,
Netegien1 nu erai I
S. FL. MARIAN, Ornit., I, 215.
Cuvint prin care Romanii din Bucovina ieaù In ris pre ferneile-
earl nu se grijesc nici-odata, cum or trebui sa se grijéseii.
CrITT
1665 Ca. e =Ca,
CA-1 cornuta.
L CREANGX, P01.1., p. 247.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 421
CLAPON
Ve(11 Pinten.
A CLOCI
Veil! Getinii.
16651) *A cloci pe vaträ.
P. ISPIRESCU, Leg, p. 313.
A nu e§i de loe din case.
dacoromanica.ro
422 PROVERBELE ROMINILOR
COBE
1672 Par' ca are cobe.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, 13. 258..
Se dice despre 6meniI earl vorbesc ragusit.
Cobea este un fe! de MU pe care o capatti flume gainele si gas-
cele, cand nu MA apa de ajuns. Pe virful limbel li se face un fel
de pelitä tare ca ungbia; ea are forma unuI simbure despicat
bostan, i din pricina el gainele i gascele nu pot manca i bleep.
a gogi i hIrcai pana ce pIer. De la acéstä b61à i hircaitura a gai-
nilor vine si icala de maY sus. S. FL. MARIAN.
COBET
Ile01 Cue.
COCOR
Ve11 Inalt.
1673 Se Incéra la sbor,
Ca pull de cocor.
A. PANN, I, p.160.HiNTEscu, 78
Despre ceI säraci i mandrY.
dacoromanica.ro
DEsPRE ANDULLE 423
dacoromanica.ro
424 PROVERBRLE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPEE INIMALE 425
COCOS DE MUNTE
4689 Diminéta, in revärsatul zorilor, se vindza cocoqii
de munte2).
V. ALMANDRI, p. 522.
Ne invatd. a face ort-ce lucra la momentul prielnic.
I) Dei cocopi pe acelap (un) gunoiu nu ama.
2) Se mal dice pi: cocee de gotcfi, COCO' de eihIllcoq de broyere.
dacoromanica.ro
426 PROVERBELE ROMANILOR
COCOSTIRC
VeGY Kogianiceanu.
*
1690 A umblà ca un cocostirc.
Da Z. J. c. Fede;tt, J. Tutova.
Adicä Cu un pas rar i incet; singuratic.
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 427
bucata de loe pana ce i-a perdut pre acestia din vedere, s'a oprit ea sá se mat
odihnésea putin, del sacul eri cam greii, era afara o caldura nesuferita.
cum sti el asa si se odibnii eugetä in sine.
Ore-ce va fi in sacul acesta de mi-a spus mosnégul, ce mi l'a dat, ca 51
nu-1 desleg pana pe malul maril, ea de roiii deslega mal de graba, va fi val.
si amar de capul mea. Mare lucru trebue si fie intr'insul, sati... cine mal
scie,... póte c'au voit numal sa-s1 bata joc de mine... Dar, ce mal atata vorba,.,.
ean srel eerc si vid ce e in nuntrul
Si cum eugeta asa si facii.
Dar' n'a apucat bine a'l deslega i tóte jiginfile sIrira din sac i incepura a
alerga care In cotro i, cal al scaparà dinteun amnar, se Umplii ianál pamin-
tul de dinsele.
Nu mult dupi acésta éta ca omul, care a avut si duc,1 jiginiile i si le
arunce in mare, se trezesce de °data cu cel dol mosnegl de naintea sa,qi Dum-
neOeti fi dise
El badisorule asa m'al ascultat ?... asa mi-al dus sacul unde
spus si mi-1 ducl ?
Apoi di, mosule, impins pacatele, ce si facl rispunse omul ru-
sinat.
Ce si fiel?... De asta-Ol inainte n'al si fil mal mult om, ei al si te facl
Cocoistirc i vel umbla prin -bite bahnele i pareele si pana ce nu vel aduna.
Iara-sl la un loe, In sac, pre tóte jiginiile, carora le-al dat drumul, pana
atuncl tot Cocostirc si ritual.
cum rosti Dumnel;lea cuvintele acestea omul de acum se prefaca Intr'un.
Cocostirc c'o gusa mare la grumaz, care e Sacul de odinidri, si tot cocostIrc
a rimas el pana'n qliva de asta-0, cid niel pana acum n'a putut si Fin&
tóte jiglniile, de óre-ce acestea, dupa ce ea scapat din sac, s'ea fäcut cu mult
mal cuming de cum aii fost dintru inceput. Acuma nu se arata orl i unde si
orl i cul ; ci cele mal multe dintre dinsele stail ascunse prin bortl, pe sub.
petril, prin api, prin lérba, mal pe scurt pe unde pot sa se ascunda de ochil.
6menilor.
CODA
Vecy Bou, Cdne, Caprd, Cototu, Drac,
Limbd, Lup, a Miged, Meya, Necaz, Pi-
sicd, Prepelifd Purcea, erpe, Trad.,
Urs, Venin, Vulpe.
*
1692 Din ceidä, opincA.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 88.
Preot C. BUNGEVANU, in% c.Cosavg
J. Mehedinçi.
Adica" din prost, mal prost (GoLEscu).
Nereusità, neispravä afacere, lucrare zadarnicä. C. Bux-
GETTANu.
dacoromanica.ro
428 PROVERBELE RODUNILOR
4698 Ca cdnele
Se pomenesce din cale,
De ccídi tocmai in vale.
A.P&NN, III, p. 24.IDNTEsco,149.
Se dice de aGeT cari aú primit o bátale strasnica.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 429',
dintre totl iganiI, Dinu tiganul Il caVuse tronc la inima. i avea drep-
tate boerul. Dinu era un flacaendru istet, destept, infipt pi spirt nu gluma.
Boerul de multe orl se lua dupa gura lul si vedea ea 11 ese in de bine. Dinu
era nedespartit de langa boer. Dinu In sus, Dinu in jos, Dinu in t6te partile.
Ce liceà Dinu, nimenl nu putea sä desVica.
Acest boer avoa obicelu, and spunei cate ce-va, de da drumul gurel,_
ast-fel in cat nici el nu mal putea da gm& de ceea-ce spunea.
Si cum era si de indrasnet, Dinu Vise odata boerului :
Boerule, mò iarta, sa nu fie cu supérare, darä prea le spul pi dumnéta
griíse. Ml-e rusine mie de rusinea dumitale. Spunele nitel mal cu mot, lar
nu asa odoronc-tronc, ca din topor, daca vel sa te crérja lumea.
D'apol nu scil tu, ma, igane, cd cu o rnincluna boerésca, trecl in téra
ungurésca ?
Ba sciii. Dara cu una d'ale dumitale, nu mergl niel la Colentina.
Asa sa fie, Dinule? El bine, éca, tu când mé vel vedea ca prea mé in-
tind, sà mè tragl de mâneea &held.
Nu trecù mult si boerul se afla la ziafet cu mal mulrf boerl.
Dupa ce-s1 stropi nitel mäseua, boerul simti ca '1 manancä limba. Apol din
vorbä in vorba, fiind ea verba, vorbd aduce, el lise ca are sa spule o istorie ce
vérjuse cu insu-sl ochil
Dinu, cum auVi, se facir numal urechl, si se hotäri ca de astä-data, sä nu
lase pe stapanu saii a cadea in pacat.
Boerul incepù :
Când eram treti logofèt, boerl dumnév6stra, si mé duceam la un sat din
partea ampulul, am véjut lute° 'Allure o pasère, asa de frum6sa, cum nu
mal valusem pang atuncl. Eti dad cu socotéla ea va fi fost pasèrea care ne
spunea dascalul el sé numesce finis. Ea era cam ca päunul nostru, si aved o
ceda, minunat de frum6sä, si lung, pe nernincinos, de trel stinjent
Dina de la spate, fiind-ca tiganul sta tot-d'a-una la spatele boerulul eand
peded la club', 11 trase de mânecä.
Adicä, Vise boerul, Tiede ca nu era de trel stInjenl, dar dol stinjenl
tot aveà.
Dinu fi frase de mineca Tara.
Ce Vic eil dot stinjent ? Lisa dau socotéla ca eri de un stinjen fàrà dor-
si p6te.
De a treta er-a Dinu trase pe boer de maned. Boerul uncle se int6rse lute
care Dinu pi se rästi la dinsul supérat foc, Vic'endu'l :
Du-te la dracu, mél igane, ce, vel sd-mi rgrnei e paserea Tara* cédd.
P. ISPIRESCU, &aye, p. 58-61.
In scrierile D-bil A. Odobeseu, III, p. 56 se gäsesce o variantä%
a acesteI snéve.
*21
1702 A ajuns c6cla cap.
H. D. ENESCU, Inc. c. Zamostea,
Dorohoi.
dacoromanica.ro
430 PRO VERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 431
*
1709 Cu códa intre picere.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 761.AL.
ODOBESCU, ILI, p. 237. Em. POPESCU,
inv. c. Cioccirtesct-Meirgineni, J. La-
- FR. Dknik, I, 263. S. I.
GROSSMA.NN, Die t. Germ., p. 23.
*A
Cu c6da intre vine.
L CREANGI, Pov. p. 145. C. NE-
DRUzzl, I, 280.S. MIRA ILESCU, ?dui-
trirea, II, pag. 74. S. I. GROSSMANN,
Dict. Germ., 23.
*
Cu crucile in vine.
Ent. POPESCU, inv. c. Cioccinesci-
Mcirginenti, J. Ialomita.
dacoromanica.ro
432 PROVERBELE ROMANILOR
A da din cada.
Diem.
dacoromanica.ro
DESpRE ANIMALE 433
171413 A da cu celda.
POPESCU, inv. o. Ciodinesci-
Mdrginent, J. Ialomifa.
*A viri céda.
M. CANEAN, J. lag..
Ve(11 Drac.
20 Se r,lice de avel care cautä a umbli. prin Vote locurile ca
afle cite ce-va.
1717° A fi codita
A fi ciracul cuI-va.
28
dacoromanica.ro
434 PROVERBELE ROMANILOR
CODA cfu
Ve4I Mdncare.
COLIVIE
veol Pasere, Sticlete.
COL
1718 A's aréti coltii.
LAURIAN Sc MAXIM, p. 785.
A se Impotrivi la óre-ce; a's1 ar6th vointa; a amenintà.
A se apued, la colti.
MAXIM, I, p. 785.
A se c,erta.
1718° A MA la colt'.
LAURIAN k MAXIM, 1, p. 785.
A se impotrivi.
4748d A fi la colt'.
FR. DAME, II, p. 275.
A träi r6ù cu cine-va.
COPITA
veo Potadvd.
copofu
1719 A adulmeci ca copolui.
B. P. 1:1X§Dt6, Etym. Magn., 386.
S6 (;lice despre eel ce iscodesc.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 435
CORB
Ve rJr Ciòrcl, Holt.
*A
1720 Corb la corb nu sate ochil.
GOLESCU, Mss. II, 27. A.
PANN, Edit. 1889, p. 79; III, 28.
P. IsPIREsar, Unch. Sfeit., 25. Kit-
ROLY LikCS, 83. C. NEGRUZZI, I, 185
Sc 248. SLANTIcI, Cony. Liter., V,
24.I. G. VALENTINEANU, 19.LAu-
RIAN MAXIM, I, 929; II, 476. M.
LUPESCU, inv. c. Brosceni, J. Su-
clava. Da E. B. MAWR, 20.REIN-
SBERO-DOWNGSFELD, I, 508. S. FL.
MARIAN, Ornit., II, 23. AL. DUMI-
TRESCII, 133. DR. G. CRAINICEANU,
Cony. lit., XXII, 930. DR. GASTER,
Lit. Pop., 215. P. ISPIRESCU, ap.
GASTER, Chrest. II, p. 376.
dacoromanica.ro
436 PROVERBELE ROMANILOR
Ca corbii, la stirv.
IORD. GOLESCIJ, M88. II, Asent. p. S.
Vectl C,órà, Vultur.
Unde e ce-va de capétat in dar, acolo fie-care alérgá.
Cu un inteles mal rdstrins se aplica acelor carl cauta sa traga
vre-un folos din m6rtea saa nenorocirea ahora. Ve01 la numéxile
1639 si 1725 pentru ce corbil mananca holturI.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 437
LEGENDA CORBULUI i)
Corbul a fost dintru inceput cu pene albe, o nu cu pene negre ea in qiva de
-al. Insi pe timpul potopulul bAgAnd Noe, dupà cum se scie, din -kite vietatile
p5mintulul, cOte o pereche, in corabia sa, a blgat 0 una de Corbl. Dupà ce a
trecut acuma potopul, i dup5 ce a inceput a schdé apa, Corbul a fost cel
41'intAlii pe care l'a scos Noe din corabie i l'a trarnis sA véda cum e pe lume :
scOglut'a apa pretutindene orI inch nu ?.... 0-14ise sä se 'ntiíre4 cät mal de grabh
cu réspunsul. Corbul epind din corabie, a sburat cat a sburat Ora ce a dat de
un holt de cal. Iarà dui:a ce a dat el de holtu acela a ultat co totul de ceea ce
i-a poruncit Noe ;4. incepènd a manca din holt, a mfineat trel (pie i trel noptl
dupg olaltà, fArA s5 se urnéscä din loc. Abla in revèrsatul zorilor de a patra
0i, dupà ce s'a sgturat acuma cum se scade, s'a tutors larà indèrèpt la corabie.
Noe de departe, cum il zäri di vine, l'a intrebat plin de curiositate: ce ves-
ite-I aduce ?.... ce este prin lume cl a intarliat atAta ?...
Corbul nu intinse multä vorb5, ei-1 rèspunse drert, cd fiind fliimind 0 and
de un holt de cal s'a pus 0 a mOncat dintr'insul pOn5 ce s'a säturat, de aceea
a intirliat apa de mult.... AtAta '1 tot ce póte sii '1 spue de prin lume pe unde
a Anablat.
Noe, aulind acésté, s'a maniat foc pe dinsul i l'a invelicit2) gicèndu-1: «De
ast41-)l1nainte sO fie penele tale cum e inima in mine I» i ffind cA, in acel mi-
nut, inima in Noe era agrà ea tklunele de am5riclune 0 de mOnie s'aii fAcut
{ii penele corbulul ca inima lul, 0 de atuncl i 0115 in liva de astA-01 a rèrnas
.apol corbul cu penele negre.
darà lumna ta s:1 fie numal hoitla çlise rnal departe Noe. Si cum l'a blaste-
mat Noe, ap a 0 Amas, ca Corbil si se hrOnésc.1 mai mult nurnal cu hoiturl.
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 3.
O alta legenda, tot din Bucovina, 0 care se apropie mal mult
.de versiunea din Biblie se va gasi In Ornitologia D-lul S. FI. Ma-
nan. la pag. 5 0 urmátórele.
dacoromanica.ro
438 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 439
CORN
Vedl a Mudd, Minciund.
1731 C'o WI de arne sá uitä
tot strigä a e cluta.
A. PANN, I, p. 93.
Despre eel nerodI.
dacoromanica.ro
440 PROVERBELE ROMANILOR
Tollere cristas.2)
COSAC venn
1736 Pirpiri cosac, sacsana bricég.
P.ISPIRESCII, Rev. 1st. III,p. 226.
LAZAR SLINEANEF, Sanas. 354 459.
Pirpiri cosac.
P. ISPIRESCII, Leg. p. 279.
Adica usurel ca un cosac, greii ca un bricég. Se Intelege un
om de tot scApatat, corespunde proverbuluI, terchea berchea,trei
lei perechea. L. §X.INEANU.
cAtuncl ea il dete ce-va de Un; Tara el dete dinteinsul dará Mima gAinel.
Ea o luA, apol il dele pe bete din ostrov.
Cánd se desmetici el, si se vér,iù pir piri-cosac, golanel i gonit...
P. ISPIRESCU.
COTOFAN.A.
(737 Cotofana cântä dulce,
Veste bunä ne aduce.
IORD. GOLESCII, Mas. II, p. 27.
AdicA sl dé la ceI maI prostI putem asteptá nidejde dé veselie.
(Gouscu).
In tdte linuturile locuite de RominI existi credinta cá acésti
pasère, numiti pe alocurea i saral, tarea, etc., aduce veste buni
sati rea.
Veste bunA Sama!
Daci e de bine
Adh-o la mine,
Dará e de
Da-o la M'In!
D. G. Dem. Teodorescu ne spune ca cotofana cAntAnd pe par,
1) A habita cdrne.
A ridica m'ésta.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIKALE 441
A fi cotofuncl.
M. CAMAN, J. /aft.
V NI Tarea.
Se dice despre femeile limbute, cárora le umble gura neincetat.
COTOIT:T
1740 Cotmul s'a cdlugärit, si s'a jurat cd nu mai mänâncd
sdreci.
BARONZI, p. 56. HiNTEscu, 39.
Dr GASTER, Lit, pop., p. 215.
Adied eel imbetrânill in rete cari pretind cA eel poceit si s'ad
iesat de vechile lor deprindeff; se dice in deobste de eel berbang.
dacoromanica.ro
442 PROVERBELE ROMANILOR
'CRAP
1745 Cap de crap, creen dé lepure.
lime. GOLESC1J, MSS. II, p. 25.
Se dice pentru cel cu cap mare.0 minte puliná (Gouscu).
CUC
Ve0 a Aup, 31W:ere
1746 A avé casa cucului.
S. FL. MkRun, Omit., I, p. 46.
Preot C. BuNoETIANcr, invgl. c. Coto-
yes, J. Mehedinli.
1° A nu aye niel un adipost. C. BONGETIANU.
20 Se Oice de birbatiI cei neeredincio0. S. Ft. MARIAN.
Din istoria naturalä ne putem convinge, dice D. S. Fi. Marian,
ca cucul e fórte réü pirinte de familie. In loe de a avé 0 el culbul
14 de a Ingriji de viiterea luI familie, ca alte pasen, cu Yubire
interes , din contra e cel mal hoInar,, n'are niel casi, niel femee
adevirati. De-aicea Românil ail format proverbul acesta care se
aplica la birbatil eel necredincio,I.
Un antec poporal din Bucovina suna ast-fel
Cine lubesce i lasA
Nu vedea fAcénd casa,
AIM casa cuculul
Si odihna vIntulul.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 443.
Prin euvintul tufa RomAnil diii unele pArt1 ale Bucovinel ei Transilvaniel
theleg alunul.
dacoromanica.ro
444 PROVERBELE ROMAIVILOR
Saracul nu aster ti sa-1 inal spue Inca odata, ci pornindu-se se duse drept la
-tergul, unde l'a indreptat tufa. Si cum ajunse de-a una fa ales de judecator.
Dupa trel anl, cum si din ce pricina, nu nil'', dar' destul atAta ca-s1 perdit
si acésta pane, remaind din nod sarac cum a fost i mal nainte.
aeuma, a treia óra, vOkndu-se lipit pamintulul, luà toporul pe umer
se indrepta spre tufa din picture.
Mal omule, stal, nu me tam! ;Ilse tufa cum il valu de departe ca se
-apropie cu toporul de dinsa, cad si de asta data te-oid MOO ce sa fact
cum si ajungl la o marire, la care n'al mal fost niel odata in viéta ta, i prin
care poli salt castigl o avere asa de mare, ca sa alba copil din copiil tat cu
ce träi.
Apol ce mal intindl atita vorba,... de ce nu me invetl ? ise atunci
saraeul intr'un ton restit.
Du-te in cutare i culare tell I vorbi tufa mat departe, mule toc-
anal acuma s'au adunat mal maril impératiel la un loc ca sa aldg,a impérat, $i
-daca vei merge tu acolo all Sh' te alega pre tine, m'al inteles I
Saracul, bucuria lul, cum al.* acésta nu trial stete mult pe gfindurl, ci
pornindu-se se duse tot Inteun sullet spre tirgul unde l'a indreptat tufa. lard.
-dupa ce ajunse la starea locultn, mal maril imperatiel, cum II vOura li pia-
.ctul :
Acesta e de nol pre acesta alegem de imperat
Si cum disera a sit facura.
Pe timpul acela inca imperatil nu erau alesI pe viép, ea in liva de ash1-41,
ci dupi lin óre-care timp fie-care imperat trebuia O. se multamesca de im-
pel-ape si in locul lul sa se aléga altul.
Cand a sosit dará timpul ca sa se alega alt imperat, omul nostru Inca n'a
avut in cotro,... el Inca a trebuit si se multumésca... Asa erh datina pe acelea
tinapurl i asa a trebuit sa faca i el. Darlui nicl ca-I pash de acésta, de óre ce
.el avea acuma de ate in destul i prea destul... avea de kite cite numal
doria i poftia mima.
Sotia Jul insa, ca una ce era mal pofticIósa i doritóre de marirl tot mal
dnalte, nu se multumi numal cu MAU, ci ea dora sa fie acuma i mal mare
-de cat o Imperatésii. De aceea Oise ea bilrbatulul sea si merga larail la tufa
ma din picture si s'o tale numal deck, daca nu-1 va invetà cum si ajunga
,ceea ce doresce el, spunèndu-1 tot-odata i ceea ce are sa doréscil i poftésci.
Asa si-ml facl, orI de nu, mal mult sii nu te veil in ochil mel I in-
chell femeea.
Barbatul, ce era si fad ?.., trebui s'o ascute, daca voih sa alba pace, si,
macar ca a fost imperat, 1115 toporul pe umer si se porni spre tufa din
.pildure i mergend, cat va fi mers, cum ajunse la dinsa nicl una niel alta de-
cat s'o tale.
Mel omule I dise tufa, vajOnd crt nu e saga cat bine ti-am facut
eú pena acurna si tu tot nu WI multamit, la urma urmelor tot voescl sa
mé tal ?...
Da! te tal fara multa vorba, numal dacii nu-ml vei spune indata cum si
tin ce feliu void puté sä-mi ajung Inca una si cea de pe urmil dorinia!
Bine! intrebA tufa care e dorinta aceea?
Apol de daca voescI sa te las In vieta Inv:Ile-me cum pot ajunge ca
si lid mal mare de at Dumner,leu, ca num4 atuncl, and me vel invela acésta
vel fi ertata de mine si lasata in pace, altmintrelea nu I
Tufa, curo 11 awji astral vorbind, 11 rèspunse plina de 'Tana :
Tu om de nemica i fara obraz ce estl, pentru ca al ajuns a fi intrn
.atata de nerusinat i Indrasnet prin poftele tale cele diavolescl, din minutul
acesta sei nu mas as niel casä, nics masä i nics lérei atéiá, ci sa te pre-
'fad In Cuc, lara muerea ta, care te-a indemnat la acésta cerere, sa se prefaci
du Pupriza, i sä Anablall amindol cat vet! trai de pe pom pe pom si de ram
die ram, tu cantand cucu, bra ea pupätnd Vita qiva ca o nebula, pentrn ca
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 445,
*
1747 pCucul pana nu vede mugur, nu canta.
A.PA.NN, Edit., 1889, p. 175;
71. HINTESCIJ, 40. P. ISPIRESCII,
Rev, 1st., II, 159. S. Fi.. MARIAN,
Ornit., I, 47.
Omul intelept nu intreprinde nimica inainte de -vreme.
*
1748 ,AA canta cucul cui-va.
'I-a aintat cucui astet-01.
A. N'ir; II, p.68. IIINTEscu, 40.
S. FL. MAMAN, Ornit., 1, p. 45.
dacoromanica.ro
446 PROVERBELE ROMANILOR
*
4751 cantat cucul in spate.
L BiriEscu, prof. J. Roman.
E marga réu.
Rornanul crede ca daca II canta cucul In spate peste tot anul
E va merge rail, va fi nefericit, bolnav, suparat; i se pote intim-
pli, intr'un cuvint orl-ce nenorocire.
MèI femee, draga mea,
Dra6a mea, lubita mea,
Cuco 'n spate 'ml-a cAntat,
Si nuirtea m'a sagetat.
Poesit poporale.
*
4752 I-a cantat cucul in stanga.
L MINESCII, prof. J. Borlan. S.
FL. IvLtrukN, Ornit., I, p. 45.
II merge rau.
*L.
4753 I-a cántat cucul in fata.
I. BINEscu, prof. J. Roman. S.
FL. MARIAN, Ornit., 1, p. 45.
JI merge bine, e cu noroc.
Romanul orada cä glasul cuculuI menesce tot-d'a-una a bine
ciad I' aude In drépta sail In fata; peste tot anul II va merge
bine, va fi fericit, sanátos, voios.
Cuculet, pasère aura,
dacoromanica.ro
DEsPRE ANIMALE 447
dacoromanica.ro
448 PROVEFU3ELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 449
dacoromanica.ro
450 PIWVERTIELE nom.kNu on
LEGENDA CUCULDI
Paserea, care o nunaim no/ asta-di Cuco, ci ca nu este cucul cel adevérat,
ci sotia acestula, Saya.
Cucul cel adevArat, care avea pene de aur nu se afta acuma pe pamint ci 'n
cea-l-alta lume.
Dintru inceput, cine scie cand a mal fi fost i aceea, ci c traii i Cueul im-
preuna cu sotia sa Saya pe pamint, dar fiind ca sotia sa i-a fost necredinciesa
cucul a parasit'o.
Acésta a fost adica asa, cä Saya s'a iubit cu privighetórea. Cucul, ci cà prin-
dénd'o ca se iubesce Cu alta pasare, s'a supèrat férte tare pe dinsa mus-
trat'o fdrte dicAndu-1: cum de a putut ca sa se iubésca co privighet6rea, e'o
pasere asa de mica si de unta, pe catad el e co pene de aur ? Apol, dupa ce a
mustrafo isl-a descarcat tot alénul Mime! sale asupra el, ci ca a *Asa pen-
tru tot-deauna pamintul acesta plin de fara-de-lege i räutate si s'a dus In
cea-l-alta lume, in rajo, lara pe Saya a lasat'o aicl in asta lume.
Saya, vAdend ca sopa]. sAu Cucul nu glunnesce, ci o lasa si se duce, l'a In-
trebat : catad i unde sa-1 cauta?
Cucul superat i-a spus sa-1 cauta, daca voesce, de la Blagovistenie pana 'n
Sandiene, si daca pana atuncl l'a afta unde-va, bine de bine, dar daca nu, mal
mult sa nu-1 caute.
Saya, cunoscandu-s1 greséla i voind a se 'ndrepta, cum au sosit Blagoviste-
nfile, deauna a si inceput a sbura si a-1 cauta in téte par¡ile i /'a tot cantal
pana la Sandiene, dar 'nicairi nu l'a putut atta.
§i nu numat atunet l'a cautat, ci de atuncl in ccice, Saya, adicA paserea ce-T
dicem nol cuco, tot-deauna, in tot anul Incepe pe la Blagovistene a
canta si a cánta neincetat pana la Sandiene pre sotul säti, pre Cueu.
Si fiind ca niel acurna nu-1 pcíte nicairl afta, de aceea Saya e fcirte neastim-
pärata, nu sta mult pe un pona, ci punendu-se pe o l'amura i strigand de vr'o
cate-va orl eucu I cucu ! indata Adra pe alta ramurA, si tot asa alérga ea din
pom in pom, de pe o t'amura pe alta i striga cucu I cucu / doara, doara
pcIte afta pe sotul séu.
In zadar lusa H este telta alergatura i strigarea, cacl cucul, sotul ski cel
cu penele de aur e dus pe cesa lume.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 451
dacoromanica.ro
452 PRO VERBELE ROMANTLOR
1770 A fi cue.
S. FL. MARIAN, Ornit. I p. 47.
ION AL LO/ SBI ERA, Pov., p. 224.
A se face eue.
S.I. GROSSMANN, Dict. Gernt., p. 28...
A vedé cuc.
L CREANGX, Pov., p. 73. S. FL.
MARIAN, Ornit, 48.
Adica :
lo A remalle singur singurel.
20 A sth sus, cucuTat.
Primul in.teles se trage din viéta singuratich §i sèlbatich pe care
o duce acésta pas6re; cel d'al doilea din obiceul ce '1 are cucul de
a nu canth nicl-odath pe pamint ci mal mult stand pe virfurile
eopacilor, de aci o serie intrégä de cuvinte ca : a se cucui
cueuTata, etc.
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 453
CUCURIGU
4773 A cant& cucurigu in casa.
V. ALEXANDRI, ap. Datné, I, p. 312.
veig
Se dice and femeTa porunesce in casa i bärbatul asculta.
CUCIIVAE
.4774 Ochiul de cucuvaie nu ca cel de iepure.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 8.
Anta marea deosehire intre doue lucrurl nepotrivite, adica sluga
nu IngTija§ce ca stapanul (GoLascu).
dacoromanica.ro
451 PROVERRELE ROMANILOR
CUIB
Ve41 Aripa, Curca, Que, Paaere
1776 Pie-care pas6re, 1st lubesce cuibul.
Maior P. BUDI§TEANU, J. Il(ov.
e
La ml-ce paare, cuibul sëft ca un palat.
GOLESCU, M8S. II, p. 38.
Adicä coliba la cel same (GoLEscu). Arata placerea pe care
resimte fie-care cand se afia in casa luT, cad precum dice poetul
latin :
Est aliquid quocumque loco, quo :umque recessu,
Unius sese dominum fecisse lacertae 1).
JUVENAL
1777 Unta pasere este aceea, care Is' spurcä culbul el.
D. TICRINDEAL, p. 130.
Adicä omul care necinstesce pe ai
9 Este o phloem sutletésel de a paid içe cd etT stapanul chiar a celel mat
prdste lacninte, orl i nude ar fi dina aaeglati.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 155
CURCA
Veçll Gana, a se Impcled, Muere.
1780 Baca e curca.
Ce sé-incurcä,
In calea
IORD. GOLESCD, Mss. II. p. 87.
De e cured
De ce se 'ncurcd,
In rgvdrs slut Vorilor
In ca lea
AL. ODOBESCU, 111, p. 9. P. Is-
PrnEscu, Rev. Istor., III, 158.
Daccl-i cured
Ce se'ncurca"
Tocma 'n zarea zorilo).
In calea vinatorilor.
T. SPERANTIA, I, p.100.
Ne Inv* sä ne ferim dé GO ce ne gonrse (GoLEscu).
D-1. T. Sperantia, povestesce in modul urmator sndva poporalä
din care se trage proverbul de fald.
TIGANI1L CINS1 IT
Vr'o odatä,
Printeun loc, cand-va 'ntr'un an,
Curn merged prin zoil de 1.1iu5,
Véd p'un gard un biet curcau,
Si de-odatä se opresc,
Se gändesc, se resgändes;
Celul mal bätrán grAesc :
Auleu, tatA
Vell cal gard pe cal curcanl
Veji ce bun e 0 ce mare ?
Bre, di bun e de mancare I
dacoromanica.ro
456 PRO VERBELE R ObliNILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 457
Veii Gainii.
A fi fricos, §i cum slice Francesul: courage de brebis, toujours
le nez en terre.
dacoromanica.ro
458 PRO VERBELE ROMANILOR
1789 A fi curca.
Adica prost.
CURCAN
*
1790 La cinci-dect am slcuira si curcanul.
V. FORESCU, Folticeni, .1. Suciava.
Se dice despre cele cad nu se Intimpla de cat rare °A
A se ingetrntet ca un curcan.
P. IsrmEscu, Leg., p. 311.
Vecp Curca, Pank Sprincéna.
Se dice despre ceY ce s6 mândresc si se IngamlA prea tare, de si
nu ail pentru ce, precum i despre ceT obraznicl.
Se urnilà in sprincene
Ca curcanul In pene.
A. PANN, I, pag. 161.
rSi:,unde se rotei pe lang dinsa o't se ingmfd ea un curcan., P. ISPI-
RESCII.
DIRLOG
1793 *A fi sluga la clirlriga.
Mawr P. DCLI§TCANU, J. Nov.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 459.
DOBITOC
Ve01 Gard, Glas, Om.
1794 SA' nu legi gura dobitocului ce treerd.
IORD. GOLESCU, Msi. H, p.113.
Ve0I Boa, Vita.
Adid sá nu leí imbuatura din gura muncitorului (GoLEscu).
Acela care lucrézá. trebtie sa se folosésa i dinsul din róclele
muncel sale.
dacoromanica.ro
460 pROVERBELE ROMIIVILOR
DOMESTIC
Ve(D SeMatte.
DROPIE
* ,L
4798 Dropie, dropie,
Vremea p s'apropie.
IORB. GOLESCII, Mu. II, p. 95.
Preot C. BUNGETTANU, inv. c. Coso-
vgf, J Mehedinti, -- L IORGULESCII,
inv. c. Baia-de-Aramit, J. Mehe-
ding..
Se dice pentru fete, cand ajung in virsta (GoLEscu).
E un fel un augur in 1.611, and se dice cul-va semnifica a pa-
-guba. C. BUNGETIANU.
DUMAN
Ve,! Cap. IX Ban
ELEFANT
Veçll Punce.
A Ft TA
*
4799 Mat nu ouat.
I. CREANGX, Poth, p. 123.Da Z. J.
c. Fedescs, J. Tut ova.
Adica vrednic, indrasnet, vitéz, om in teta puterea cuvintului.
(diva ad-e drag el fie omul, fétat nu ouat.a I. CREANGX.
PIA R A.
4800 i fiara cea mai cruda cinstesce némul sail.
IORD. GOLESCII, M88. 11, p. 99.
Arata cinstea si dragostea ce trebuie si avem intre nol (GoLEscu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 461-
FLUTURE Ve 41 Vultur.
1802 Fluturele cdnd se 'nteorce pe ldngd vilvere, aripile
qi le arde.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 74.
Adick cel ce se via in cele primejdielse, indata se prápädesce
(Gouscu).
FULG
1807 Cautd fulgil gdinii, In oul g Muff.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 24..
Se zice cand cautä Ore-cine cele piste fire (Gouscu).
dacoromanica.ro
462 PROVERBELE ROMA.NILOR
FURNICA
Vedt Leu.
1810 Furnica stringe hrana
De cu vara pentru idrnd.
A. PANN, I, p. 150.HugEscu, 65.
Ne invata a fi prev60torl.
Pasa cátre furmeä, o lene,ule ! si rïvnesce vèdénd caile el i fii
de cát aceia maï intelept. Pentra ca la ea, aratura nefiind, nicI pre
-cel ce sä o Indemne av6nd, niel sub stapAn fiind, gAtesce vara Ivana
multä strins6re la secera. Parem. SoLom., IV § 6, 7, 8 Bi-
blia de la 1688.
dacoromanica.ro
DESPBE 463
furniea se Intérce ca sit musco, pie acela care o sale& sub pie or.
j In filmic& este fiare.
Hem.
Furnicile ad si ele fiare.
) Musca are flerea sa.
9 Meal de furnicii.
-9 Nu se scáte ficat si din furnica.
dacoromanica.ro
464 PROVERRELE ROMANII.OR
GAIE
1819 Gam lesne sé 'arta, lar porumbita sé arta.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 21.
Adica cel 'Inri ì vinovari sé Iartä, lar cél raid si nevinovalS
1.66 cértä (G-oLEsco).
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALf; 465
dacoromanica.ro
466 PROVERBELE ROMKNILOR
GAIN A.
Vecg Coco, Gump& , 1) lud,
Garia, Mane, Ou, Tarife.
1823 A mäncat picióre de gäinä
S'il tot ficäe la mima.
A. PANN, I, p.15. IhNTEscu, 144.
*L,
A ma'nca picor de gaina.
BARONZI, p. 45. Da Z. L, ç. Fe-
dett, J. Tutova.
dacoromanica.ro
DESPEE ANINALE 47
Strig gingauta,
Din pèräulà,
S'o aperi de gain'
Cei de ccine nu 't téntd.
cind prin dreptul podulul, numal éc5 i ursul Fiul cralulut v5Iénd
ci nu-I lucru de pagi se lash' pi el de 1/n0114le, 3i Cu rupinea lul se int6rse
la tat5-sèii a-casi!. Cralul cum 11 vede, gice:
El, dragal tate!, cl s'a implinit vorba ceea : apeirci-mg de gäini,
cd de ciini nu mé tem.» I. CREANGA.
dacoromanica.ro
468 PROVEMBELE ROMÀNILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 469
1836 Gdina and (II) e féme, tot la tärlte gAndul ési are.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 22.
Adicä cel legumaref, gandul lui la mancare, í cel ce pururea
gandesce, la ceca ce poftesce (Gouscu).
dacoromanica.ro
470 PROVERBELE ROMA.NILOR
*A
Galna de e pasere, cänd bea apil tot se WM gi
ea la Dumnqleit.
HINTEscu, p. 66.M. DDMITRESCU,
J. Bfov P. ISPIRESCII, ap. Gaster.,.
II, p. 376.
10 Ne ínvaA cá trebuTe s4 mulfumim Domnuluï, dud minc4m.
§1 bem (Gouscu).
20 Trebuie s4 multumim binefkétorilor notri. A. PANN, 111,
pag. 134.
30 Cind facem orI-ce, sä ne gandim cA este un Dumn.eçlefi care.
ne vede, i la nevoTe, ne va pedepsi. MARIN DUldITRESCU.
40 Se çlice unul om care se mandresce de positia luT : Ai inceput
sel te uiØ numai la Damneçleil, ca gciina ccInd bea apci.
I. IORGULESCU.
dacoromanica.ro
DESPRE ANLMALE 471
dacoromanica.ro
472 PR 0*ERRELE ROMANTLOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 473
dacoromanica.ro
474 PROVERBELE ROMANILOR
*.L
1853 Cantä gdina.
In acéstei caset ceinta gaina, nu cocopl.
LAURIAN N. MAXIM, I, p. 392.
*
Getina ceintei cucurigu.
M. CANIAN, J. icqt.
*L
La casa lui N*** ceintec gaina.
M. LUPESCD, inv. c. Brosceni, J._
Suctava.
*2
La casa aceea ceintei gelina, geana nu cocopt.
S. MniXnAscu, ?ezdt6rea,II, p.74.
A
Apucase a cdntet getina la casa lui.
L CREANGli, Pov., p. 285.
Adid forum e stäpanA, poruncesce In casä.
«In casa neistrA voiii sa cdnte cocotul, tarci nu gaina.i P. ISPIRESCD,
Leg., p. 31.
Cest chose qui moult me deplaist
Quant poule parle et coq se taist.
Roman de la Rose XIII« Sidclez_
Cliche-face était un monstre symbolique qui se nourrissait des
femrnes obéissantes à laws maris; de là sa grande maigreur et
l'emploi de son nom pour désigner une personne étique. On oppo-
sait h. Cliche-face un autre monstre prodigieusement gros et gras,
Bigorne, qui mange tous les hommes qui font le commande-
ment de leurs femmes. LE Roux DE LINCY, 1, 165.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 475
Cccoeul anti!, gaina rdspunde: vat de casa, unde nu'l om bun, care (pe)tott
frica sa tie.
Rea merge meet unde f,.rca comanda sabiel.
Cant& gana ei tace cocosul, este rail la acea casa.
dacoromanica.ro
476 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 47T
dacoromanica.ro
478 PROVERBELE ROMLNILOR
G.A.INAT
Vein Mare.
GAITA
1868 That' gaita.
UGRIAN MAXIM, I, p. 432.
Veirg Tama.
Tacg-ti gura.
dacoromanica.ro
DESPRE ANrÍkl.r 479
LEGENDi
Incepind odata gaitele a se certi i vèlènd de la un timp ci nu se mal pot
1mpici s'ati dus la Impèratul lor rugándu'l ca si le impace. Inapératul a cer-
cetat 0 le a ficut dreptate. Lisa gaitele neputéndu-se Invoi, i Incepind a
strigi care de care mal tare, dupi cum le este dat lor si strige, impératul lor
le a blistemat 0 le a alungat de la sine. Si de atuncl ati rèmas aceste pasen
fArá impérat 0 nu umbli ma multe la un loc, t3i numal cite una, cel mutt
cite douè.
GA.NDAC
4869 Gändacul nici cum mo§asce pé vultur cdnd nasce.
IGRD. GOLESCU, MSS. II, p. 23.
Se dice pentru cele din fire linpotrivitóre (Gouscu).
GANGANIE
4870 De o Onganie mica*,
Péru 'n cap i sé ardia (tidied)
pielea i se 'nfurnicä.
A. PANN, III, p. 53./InnEscu,67.
Sé dice de ceY trinos!.
G LBÉZ
Veçll Sanatate.
G.A.RG.A.UN
4871 A fi Cu gdrgduni in cap.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, p. 232;
Leg., 270 & 275.Fa. Dad, II, 56.
A avé gärgauni.
LAZAR LINEANU, Semas., p. 299.
dacoromanica.ro
480 PROYERBELE ROIANILOR
G À. S C
Vecji Muiere, Orr., a se Sperick.
e
1873 Pazesce gascele and le spovedesce vulpea ai le po-
vestesce lupul.
D. TICHINDEAL, p.10.
dacoromanica.ro
DEbPRE AMBULE 481
dacoromanica.ro
482 PROVERBELE ROMANILOR
El rgspunse
Icea am nisce dome.
Dar dincolo ce a?
El Intaiù mintise
Dar greOndu'l gura,
Altd gdscd, dise.
PANN, I, p. 52.
D. T. Sperantia ne-a dat aceeas snóvá I, p. 265, Tiganut §iret.
Talpa getscei.
L CREANGX, Amint., p. 91. V.
ALEXANDRE, Teatru, 830.
dacoromanica.ro
DESPRE INIMALE 483
GHEONOIE
1888 ID ciocanesce ca covaciul
ca gheonola (gheoneia) copaciul.
A. PANN, II, p. 158. HINTESCII,
34. S. FL. MAMAN, Ornit., I, 87.
A. DE C1HAC, Dict. Eiynt.II, p. 119.
Al6 cloctinesce,
Ca gheonola copaciul,
8i ca nicovala covaciul.
A. PANN, Mol-A.1bn, II, p. 62.
Adica nu me lasá in pace, sé tot légä de mine, 1ml técd. in cap.
La cuvintul Verqare se va gäsi o legendä din Bucovina, despre
acésta pasère care nu este alta de cAt gheonen.
P. Ispirescu in basnaul Tinerete flirclbetränele i vid ä fecrec
de mcirte dice:
ait-Frumos apucand calen catre risgrit, s'a dus, s'a dus, trel çlile i trel
nopp, pana ce ajunse.da o campie intinsg, unde ere o multime de 6.se de
érnenl.
Stand si se odihnéscg, U lise calul:
SA scil, stApane, el aicl suntem pe mosia unel Gheon6e, care e atat de
rea, in cat Minenl nu calca pe mosia el rara sg fie amor«. A fost tei. ea ca
16te fenteile, dar blestenzul parinfilor pe care nu-i asentid, ci ii tot necd-
jid, a fdeut'o set fte gheonde ; in clipa acésta este cu copia el, dar mane In
padure ce o ve0I, o s'o intilnim venind sg te präpgdésci ; e grozavg de mare ;
dar si nu te speril, ci si fi gata cu arcul ca si o sdgetezl, lar palosul i salita
si le 01 la Indemanä, ca si te slujescl cu dinsele cand va fi de trebuinp.
Se deterg spre odihng : dar pandea cand unul cAnd altul.
A doua i, cand se revgrsa zorile, el se preggteag si trécg pädurea.
Fdt-Frurnos, hveli si ¡M'Ana calul, i chinga o strinse mal mult de at
altg data, i porni; cand au0 o ciocdniturd greanie.g. Atuncl calul U (Ase:
pne-te, stapane, gata, cg eata se apropie Gheon6ea. i cand venea ea, nene,
dobora copacig, aya de lute mergea ; lar calul se urca ca vintul pang cam d'a-
dacoromanica.ro
#84 PROVERBELE itObiANILOR
GHIAR
1889 A scurtà ghtarele cut-va.
II scurtézet glaarele lungt.
A. PANN, II, p. 28.-1Iniuscu, 69.
Veot Unghie.
impedici de a maI face ceea ce facei, i mal cu senil lu-
crurI rele.
Un animal selbatic cáruk i se tak unghiile este pus In nepu-
tintá de a maI
GLIGAN
Vecll Cap. XX.
GRAUR
1890 Nisce pul de graur
Din luna lui Faur.
S. FL MARIAN, Ornit., I, p. 428.
Se dice In bátae de joc de copa f iganilor carT sunt IndrAsneg si
sgomotosl ca i graurii, carl obicInuesc a se amesteci printre po-
rumbel i printre cleore cu care sb6rà apoI printre vite pe cari se.
cocotéza.
In dicala se specifica cA acestIa sunt graurl din luna lui Faur,
de 6re-ce pas6rea îI nasee puiT in luna Mea i anume panl
diva de Costandin si Elena, 21 Mai11. S. FL. MARIAN.
GREER
1891 Greerele In vremea agoniselet cântä,
terna cere FI se imprumute.
A. PANN, I, p.150.-11mEscu, 71.
*i dice despre ce! neprev6detorI.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 485
GRIERUL IFURNICA
Grierul in desfatare
Trecénd vara cu antare,
De °data se trezasce,
Ca afarA viscolesce
Dar el de mAncat nu are.
La vecina sa furnica
AlergAnd, cu lacraml pica,
Si sò réga ajute,
Cu hranA imprurnute,
Ca de féme sa nu in6r5,
Numal pan la priunAvarA.
Furnica ascultat,
Dar asa l'ati intrebat
«Vara chid eti adunain,
«Tu ce facet ? aEfi cAntam
«In petrecere cu top.a
«Al antat! imi pare bine,
vAcum j6ca dach pop,
«Dar la vara fft ca mine.«
A. DoNTRY, T, p. 4.
Vedi La Fontaine, la Cigale et la Fourmi.
GRIVA
Ve1 Cdne.
HAIS
Veig Cea.
48921' A alma haisa (aisa).
LAURIAN 8 MA,XIM, Glosar, p. 12.
A se abate de la unja cuvenità.
HAM
Ve41 Cap. III si IV AIM.
1893 Scie sä lea hamul.
MARIN DUMITRESCU, BUCUIT3C1,
111ov.
dacoromanica.ro
486 PROVERDELE ROMANILOR
HAT
1895 b A nu da (WO häturile din mind.
M. CANTAN, J. Ictfi.
A pástrà pentru sine conducerea uneI afacerT.
HERGHELIE
1896 Herghelie de o MO cmfä,
Si branisce numai de o tub.
Nu se face nicl odatä.
A. PANN, I, p.134.HmTsscu, 75.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALS 487
HIAR.A.
Valli Fiarä.
A Hfilti
*
1897 Hirie, hirie, dar nu muqed.
Se dice despre aceI earl amenintä numaI, Mil a ajunge la acte.
HOIT
Valt Lup.
1898 Holt si fie, de corbI nu e lipsd.
V. ALEXANDRI, ap. DAME, ii, p. 107.
CaVig, pléqcä, folos sä fie cäcI se gäsesce cine sä '1 adune.
IED
Ve01 Capra, Lup.
1 t p.A.
Vetp a Dct, Her ghelie, Mcinz,
Nan, &a.
1900 Iépa mea, mo0a mea.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 6.
Se dice pentru eel ce urine& cu ale lor precum el voese (Go-
LE.scu).
*
1901 Niel lépa lui, niel drumul lui.
IORD. GOLESCU, Ms.S. II, p. 48.
Vedl Drum.
Se dice pentru ceI ce nu re rnilä de sträin dobitoc, de sträin
lucru (GoLEscu).
Frernde Pferde laufen schnell.1)
Prov. Gernz..
Sproni proprii e cavalli d'altrui f d'altri) fanno corte
le miglia. 2)
Prov. Ital.
dacoromanica.ro
488 PROVERItELE R031ANILOR
*
1902 A cul e lapa e qi manzul.
LAIJRIAN & MAXIM, I, pag. 563.
Maior P. BUDI§TEANII, J. Dfov.
veo VaccL
A cul e nevésta, e §i copilul.
Un vechid proverb &anees dice: Qui que saille nostre jument,
le poulain en est nostre ?
*
1903 Par-ca 'i-am täiat lapa de la gard.
A. PANN, III, p. 13.IIINTEscu, 54-
*
Par-cd VE aft tellet lépa de la gard.
S. I. GROSSMANN, Diction. Germ.
Pag. 23.
§éde posac O tacut.
dacoromanica.ro
DESPEE AN1MALE 489
IEPURE
Ve4I Ccine, Caraeal, Crap
Femeie.
1908 Mai bine un lepure si 'n manä, décát mil si sute p'in
cranguri si'n pädurl.
loRD. GOLESCII, MsS. H, p. 107.
dacoromanica.ro
490 PROVERBEI.E RONANILOR
calal ales nu ultb.c, pentru ca omul se faca un lucru bine, trebule mal In-
tal de t6te si alba multa, fOrte multa rabdare ; de aceIa i intelepclunea pes
porulul te Invata si prinfi iepurile Cu carul.»AL. ODOBESCU.
06tp TbY XCITI)V Y.LIVMETErV. I)
Prov. Elin.
Boye venari leporem. 2)
Prov. Lat.
Elinil, ca ì Latinii, diceah acest proverb pentru acel carI se a-
pucä de o trébi prostesce. Intelesul dat de Iordache Golescu s'ar
apropià Intru cAt-va de acesta.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 49 t.
dacoromanica.ro
492 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 493
dacoromanica.ro
494 PROVERBELE ROMANILOR
*
4924 &A fi lepure de hotar.
Da Z. L, s. Fedegi, Ttitova,
Preot C. BUNGETUNtr, inv. c. Cosotgf,
J. Mehedinp.
10 Haimana, a nu i se mal gAs1 culcupl.
20 A. umblà cu curul in doné luntre. C. BuNGETtAxu.
uoï in traistä !
Adia: III va merge Mi.
Tiganul, ca §i. RomAnul de altmintrelea, sé sperie cAnd ti ese
un leptwe inainte i crede cA, In acea di, ti va merge rètl.
A doua variantA se Oice mal cu sérnA Tiganilor, in a cAror limbi
cuvintul pipi are intelesul de vAtui.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 495
dacoromanica.ro
496 PROVERBELE ROMÄNILOR
IEPURÒICA
1931 Iepuròica fatä, i iepurile de inimd se vaita.
A. PANN, I, p. 446.limpscu, 54
Veçll Bou.
Unul e muncit de duren i altul se yang.
Datina Yepurelul de a se invirti imprejurul IepurókeI, mIercáind
geménd, cánd acesta ii fati vätuiI, a dat nascere acestut proverb.
Gasim, la diferite popóre, un fórte curios obiceiti care sta inteo
fórte aproplata legAturá cu proverbul care ne ocupä.
CAnd un copil se nasce in bordeiul until Galibi, s6lbatic din
Guyana francesä, bárbatul isl acará patul In coltul cel mal ridicat
al locuintel sale si stä culcat inteinsul vre-o Ose Opt6minl. Ne-
i/6sta luI e datórä a vedea de cask, ca de obiceiti, si a ingriji de
bárbatul BIF.T, Voyage de la Terre éguinoxiale,4652.
In secolul trecut, in Bearn, In Bigorre i In Téra Bascilor, da-
tina erà ca dupa nascerea capiluiw, tatál sá se aseze in pat si a
primésa urarile vecinilor i prietenilor
Aceeas datina o Intilnim si la diferite pop6re negre din Africa
equatoriala.
A INZA.B.A.LA.
Veqlt Muere.
JIGANIE
1932 T6tä jigania 'ai are pe lupul ei.
A. PANN, EL, 35.-1-1INTEscu, 84.
FIL DAME, II, 246.
Vedf Marl
Fie-cave isi are dusmanul säü, mal marele
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 497
JUNC
1933 Daca mare juncul
86 rapune jugul.
Ve¢1 Bou. A. PAN, I, p.133.
Dupä m6rtea stápänuluI telte se pIerd.
LAB
Voc,11 Bot.
4933b A da cul-va peste labe.
A infrunta pe acel ce se obráznicesce.
L.A.CUST
1934 Lacusta indurare da bucate nicl cum are.
IORD. GOLESCU, MSS. 1.1, p. 42.
Adicä cel cumplit (GoLEscu).
*A fi locustd
M. CANIAN, J. /as.
Adid f6rte mult.
LANA
1937 Mai bine lana s'o dal dé cat 6ia s'o pier0.
loso. GOLESCU, MSS. II, p.107.
Adica mal bine d °Wilda dé cat tot capital ul sé'! pIcr0 (Gouscu)
dacoromanica.ro
498 PHOVERBULE hOMiNII.OR
LANOSA
Ved1 die.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 490
POVESTEA, FETII
dacoromanica.ro
500 PROVERBELE ROMABILOR
*A
1944 A cera lapte de la o vaa stérpà.
K. ZAMFIRESCU-DIACON, inVgf. 0.
Stiabenii, J. Dorohot.I.. CREANCX,
Poo., p. 291
Adied lueru caro n.0 se péte.
.Mai usor e a cdp'éta lapte de la o vacil stérpel de cat sa te indatordsca a
fat.1 alinLiLl i 1cueí.. L CREANOÀ, Pou., p. 292.
1948 *A fi cu lapte.
I. CREANnX, Pin. p. 152. Da E..
SEVASTUS, PuV. 54.
Adia bune, bine ehibzuite, eu isbAndä, adeverate.
aBine ar Il, m61 Chirick dacd ar ft tcite cu lapte, cite le spuIn. I.
CREANOX.
esa 1.6 mal spill una, face Lilharul, si de nicI asta n'a ft cu lapte, atuncl nu
md trial duce mmtea k nimicn. Da E. SEVASTOS.
A LA_TR.A.
Ve4T Cdne.
1949 Mule laträ la luna tertd aptea, iluna nu '1 asculti
nici ()data.
IORD. GOLESCU, MO. 11, pap. 32;.
Asent., 86.
dacoromanica.ro
DESPIIE AN(MAL!? 5011
A WM ca cdtelele la luna.
S. L GROSSMANN, Diet. Germ.,
pa,g. 35.
A lettret la lund.
M. CARIAN, J. Ia.A.
3) Latri a lund.
Gamete latra la luna.
Cu cat luna mal muit cu Tanta allele laird mal tare*
dacoromanica.ro
5oi PROVERBELR RomANILOR
LEBED.A.
1953
*0Cântecul lebedei.
Preot. C. BuNGETIANu, inv. c. Co-
sot*, J. Mehedinp.
Cea din urmd frum(5sti lucrare a unul om de geniii care sé
sfir§esce.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 503
LEÓÌCA
1954 Leòica numai un puiii face si bun.
A. PANN, III, p. 51.
LE
Veal Cane, Mancare, Piste&
1955 Cine IA leii destéptä, spre a lm pieire el destdptä.
IORD. GOLESCII, Mss. H, p. 82.
Ve41 (frs.
Adica cine dä pricina celui rea, luisl 60 face red (GoLEscu).
Leonem stimu/as.
Pro v. Lat.
dacoromanica.ro
504 PROVERBELE fiODIAMLOR
dacoromanica.ro
DESPRE AMMALE 505
dacoromanica.ro
fi06 PROVERDELE oc000mon
dacoromanica.ro
DESPIIE ANIMALE 507
LILIAC
1974 Stä ascuns ca un liliac.
P. lIAnEÜ, Et ym. Mag., p.1825.
Se Oice despre eel duc o viéfac tatnica i retrasä; se aude
Transilvania.
dacoromanica.ro
ZOB PROVIMELE RODIINILOR
LIMB A.
Veli Bou, Vaca.
*
1976 Limba sé vinde mal bine la tirg.
Preot C. IluxocTaxu, inv. e. Ge-
seeift, J. Mehedinft. ST.
?ezalcire, I, p. 219.
Yalerea yorbireI e mal bine pretuitd la ora.
LINDINA.
4977 Lindina aud se sature ese in lata sa vade teta lu-
mea ca a ros crestetul voiniculm.
L DUItITRESCU, inv. c. Gdneims,
J. Dolj.
Ve4i Paduche.
S6 çlice cand un om risipesce o avere motenita.
LIPITÓRE
4978 Lipiteirea pana nu cade, nu dice: ajunge.
loan. GoLEsee, Mes. II, p. 41.
Adicd nesgfiosul (GoLEscu)
4979 Idpitere.
M. CANIAN, J. lari.
benumire proverbiala ce se /II aceluia care slérce pe alfil in-
teun mod neornenos. In Lipitorile satului, V. Alexandri bicluesce
pe arendasiI Greca'.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 509
dacoromanica.ro
'510 pROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESIMIE ANIMALE 511
dacoromanica.ro
51,2 PROVERBELE ROMANILOR
cesul : Hurler avec les loups, prdcher avec les prêtres et Wier
avec les brebis. CAGY precum ne ìnvaä Plautu:
Versipetion frugi couvenit esse honzinem pectus cui sapit.
PLAUT. Bucchid. 1V, p. 10.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 513
dacoromanica.ro
544 PEOVERRELE ROMANILOR
AdicA ciad ce! marT scapeta din puterea lar, atund §t eel maI
pmtI ei bat joc de el (p. 35); adicii c.ind scade omul din puto-
rca LO, i cel mal mic 60 bate joc de el (Gouscu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 515
dacoromanica.ro
516 PROVERBELE ROMAINII.OR
dacoromanica.ro
pFspriE AMR 1LE M.7
dacoromanica.ro
518 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALS 519
dacoromanica.ro
520 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPAB ANIMALE 521
dacoromanica.ro
522 PROVERBELE ROMANILOR
Si nu se astimpdrh.
Atund pi eü neciijit
Cum o trAntil a murit,
$i de fricI si n'o veji,
Si sA md
Apical de o induce'
Si in burt.i o biigal.
Dar dobanul nu glumi,
Dandu-1 una '1 adormi.
A. PAN, Fab., I, p. 16.
Dim. Tichindeal desvoltA aeeeas idee in fabula XIX, Lupul
Capra, p. 52.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 523'
dacoromanica.ro
524 PROVERBELE FtomRsrLoR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 525
dacoromanica.ro
-526 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 527
dacoromanica.ro
528 PROVEPBELE ROMANILOR
uNe-am calicit Cu desavliTire : Amrt, ba oite, ba stupt, ha cal i bol s'atI dus
ca pe gura Lapidus. I. CHEA.NOÀ, Antint., p. 114-115.
Ble¡a boioril met s'ait das ea pe gura Vr'o dihanie a lint peste
ELtl-atn dat eu smgur cu maim mea, b5ditA.I. CREANOL, Pou, 44.
Imbued ca lupul.
I. 13kNEscu, prof. J. Roman.
Inghite ca lupul.
GOLESCII, Mas. II, Awn, 23.
A imbucet lupesce.
P. ISPIRESCO, Leg., p. in
Acelal Inteles ca num6rul 2049.
dacoromanica.ro
DESFIJE ANIMALE 529
dacoromanica.ro
530 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 531
MA_GAR
Veo Armòsar, Bo* Cat, Catkr, Led
Lup, Mince, Mort, Orz, Poro, &a,Tarlu
Tinfar, Vorba.
2067 Urechi lungi, semn de mägar.
IORD. GOLESCII, Mes. U, p. 14.
dacoromanica.ro
532 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE INIMALE 533
Atan ruft den Esel nicht nach Hofe, den dass er Set cica
t rage. 4)
Prov. Gernt,.
Quannu a /i nozzi Pasinu è invitatu,
Pri purtari acqua o ligna é lu se) lu sò 'nvitu. 2)
Prov. Sidi.
dacoromanica.ro
534 PROVERBELE ROMLNILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 535
dacoromanica.ro
536 PROVERBIO E ROM/NFLOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 537
dacoromanica.ro
538 PROVERRELE ROmINILOR
Veig Cal.
Darul nu se cercetéza de ce pret esto si orl cat de mic ar fi tre-
bue primit cu multumire.
S6 incurci mdgarii.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argef J.
Nos.
S6 slice cand se jeca emeniT marl ca nisce copil, Insemnand
se strica vi emea (Gouscu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANOIALE 539-
dacoromanica.ro
-540 PROVERBELE ROMiNILOR
dacoromanica.ro
MESPRE ANIMALI: 54t
MAGARUL I PRIVIGHETOREA.
MAgarul a vdlut pe o privighet6re
aPrietino, l-au qis, md rog sA Ind ascultl.
aEd tot am audit o vorlig, de la multi,
aCti tu Intru cAntArI eptl mepteri/A. mare,
«Si AtA acum vréu
«De iscusintA ta si judec singur en.,
lar buna pAsärulca pornitA spre cAntare,
CAnd liniptit, abla
In sine ciripli,
CAnd tare perk
Mud glasu tremura,
Apol prin versurI nespus pdtrumidt6re,
dacoromanica.ro
.542 PRO VERRELE ROMANILOR
DunmedeA tà ne ferésck
De judicata m5g,AréscA.
A. Doted, Fab, I, p. 51.
dacoromanica.ro
DESPRID ANIMALE 543
MAGARITA
2113 La mägärità bétrând, friü poleit.
ion). GOLESCO, Mss II, p. 38.
Se çlice pentru cele bétrane, cand prea mult sé gétesc la cap
(Goixscu).
dacoromanica.ro
544 PRO VERBELE ROMAN1LOR
_
MA1MUTA.
WO Bette, Copil, Frumusete.
2114 Maimuca e maimucd, macar de ar fi In mätase 0 in
aur imbrdcatä.
D. TiCHINDEAL, p. 1.11
M .23.1. N Z
Vedi a Dd, Gustare, a Ride.
2116 Manzul, cand di lipsesce muma incepe a strigi.
IORD. GOLESCU, Ms& II, p. 46.
Adici norodul cirtesce, cand stapanul él lipsesce (Gouscu).
*L
2117 Mai bine il faced ma-sa un manz 0'1 manca lupii
(un lup).
L CREANGX, Arnint., p. 92. r.
BANESCU, prof. J. Roman.
Se dice despre eel pro§tt sat' f&ra de noroc.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 545
MARTAN
2121 'Uncle nu's mârtani, sorecii
Hniptscr, p. 101.
veot Pisica.
CAM lipsese.e stkpinul saü cel mai mare, slugile saü cel micI
41 bat mendrele.
M G A.
dacoromanica.ro
546 PROVERBRLE ROMANILOR
Ve d't
Araiä puterea i r6dele toviräsieI i precum dice poetul :
Unde's dol puterea cresce
duprnanul nu sporesce.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 547
*
.2125 Máa blanda sgarie
A. PANN, Edit., 1889, p. 88;
65. IIINTEscu, 102. LAuIu &
MAXIM, II, 311. Era. POPESCU, inv.
c. Ciocetnesci-Margineni, J. lato-
mita M. LUPESCU, invèl. c. Bros-
cent, J. Suciava. AL. DUMITRESCU,
pag. 127.
dacoromanica.ro
548 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRR ANIMALE 549
*
.2130 A cumpéra mAta 'n sac (traistä).
B. P. HX§Pt6r, Etymolog. Maga.,
1822. M. CARDIN, J. lari.
A cumperá un lucru färä a cundsce, färä a 'I fi vèdut mal
mainte.
Acheter chat en sac. MONTAIGNE, III, 5 sail Acheter le chat
your le lièvre.
*
.2131 Nu se vinde mata" 'n sac.
K. A. ZABIFIRESCU-DIACON, inv. C.
Pubenia, J. Dorohoi.
dacoromanica.ro
550 PROVERBELE ROSILNILOR
A
2133 Mala dacä nu ajunge la slaninä (;lice cä pute.
D. ENESCU, tinvéf. o. Zamostea,
Dorohoi. I. BINESCILT, profesor,.
J. Roman.
Ve41 Pi8icà, Vtape.
Se dice pentru ceI ce se fac ce nu lo place ceea ce nu pot dobAndi.
*
2134 Ma/a cu c1op4e1 nu prinde Wed.
G. VALENTINEANU, 40 &
IONESCU, inv. o. Mamornifa, J.
Dorohot. Da Z. J., c. Fedesci, J.
Tutova. H. D. ENESCU, inv. c. Za-
mostea, J. Dorohoi.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 551
*
2137 A rupe mata 'n doné.
V. ALEXANDRI, Poes. pop., pag.
423. S. FL. MARIAN, Nunta, 41.
dacoromanica.ro
552 PROVERBELE ROMANILOR
MATC.A_
Vell Rau.
MATE-NEGRE
*
2144 A fi (a avé) mate-negre.
TR. PROCOPIESCU, inv. C. Islas, J.
Romanas.
Vell Maj.
A. fi rautacTos, tine-minte, a fi reu la male.
In Dui:care se gasesce un pesce, numit mate-negre, care sémani
cu o1eTu1 i cantaresce de la 4/4 la 1/2 de kilogram.
Pescara pretind cA acest pesce a furat cernéla SfintuluI Petre
cand a vroit sä piescrie pécatele pesearilor, i band'o a rdmas cu
malele negre, de unde i se trage i numele.
MELC
VeyII Casa.
2145 Sé stringe ca melcul in c6ja lm.
A. PAM, I, p.134. HINTEscu, 102.
Sd dice de eel sdrac, precum si de omul rOnos, sfiidos.
dacoromanica.ro
DEbPRE ANIMALE 553
MIDIE
.2147 Când nu gdsesci mìdh, prinde loe qi scolca.
IORD. GOLESCII, Mes. II, p. 35.
AdicA and nu gasescI frurn6se, prinde loc pi cea ur114. (Gousco).
MfEL
Ve41 Chet, Durnneçieu, Lup, Piele
.2148 Melul blAnd auge la doué mume.
I. NELLILCE, Letop. Mold., p. 257.
dacoromanica.ro
554 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 555.
MIHALT
Ve41 Pastrav.
2155 La mihalti si ce 41 gindesci,
Cand tu cosac nu gäsescl.
IORD. GOLESCIJ, MS8, II, p. 38.
Se dice pentru ea ce rivnese la luerufl mari, an.d niel cele -
MOLIE
2156 *L'a bägat muma-sa In lada i rail mâncat moliile.
A. PANN, II, p.139.IIINTEscu, 8.
Se dice celor uritI i ehmilY de vérsat precum i despre acel cart
de miel copiI aü fost corcolig i alintatI de psdrintiI lor.
MORUN
Ve41 Cap. II.XIL
MOT
2157 A face pe cine-va cu mot.
A. PANN,I, p. 166. IIINTESCII, 56.
A '1 potrivi, a 'I aduce laude próste.
MOTAN
2159 Motanului béträn puii de séreci II place.
I. BINEsctr, prof. J. Roman..
Ve4I Cotoiu,
Adia eelor b6tanT, fetele tinere.
dacoromanica.ro
.556 PROVERRELE ROMAN11.011
A MULGE
1161 Unul o tine si altul o mulge,
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 11.
Veql Capra, Vaca.
Arata cea mal grea superare, cand te supere din Ole perfile
mal mulfI (Gotescu).
MURG
vol Cap. III, Scara.
_2162 Trdiesce, murgo, c'o ea" 'ti dad iérbd verde.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 71.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 55'T
*
Pasce, murgufe, iérbet verde,
eet det la vara' fin.
MURGANA
2164 A 'ntércat murgana.
A. PANN, III, p. 109. HINTESCUr
p. 145.
Veçll Balata.
AdicA vaca cea murgä. Nu mai are folése, 0-a pierdut mijlecele
de traiu, nu mal are de unde si se indestuleze.
dacoromanica.ro
558 PRO VERBELE ROMINILOR
*p
TOtcl, musca nu face mere.
A. PANN, Edit. 4889, pag. 29; II,
4. IliNTEscu, 115. Em. POPESCII,
inv. c. Cioceinesci-Margineni, J. Ia-
lomila. DARBII CONSTANTINESCII,
Cart. Cit., II, 46.
dacoromanica.ro
DESHIE AlsaBIALE 559
LEGENDA
La inceput, dud a zidit Dumnegleii lumea, a fAcut mal Intaiii ceruai pé urml
pAmIntu. Dar and a Aleut pémintu a avut de ajutor pe ar:du. Dumneleïl a
desfaaurat dupa un ghem de até cat era land' cerulul i peurmA a dat ghemu
aricrulut
Aricit airet, vrénd sé lacé pe Dumner,Idi sé grepésca, eand vedé cé Dum-
netleii sé apropie de el cu zidirea parnIntuld desfaaura cate putin, cate putin
até dupé ghem ; aaa cé, tocmaT la urmil, cand Dumneleti a véqlut cA pémintu
este mal mare de cat ceru, a priceput nl ariclul l-a stricat taneu. Atund ariclu
a fugit pi s'a pitulat In WM.
Dumneçieti dupl ce s'a gfindit i rèsgandit ai n'a afiat niel un mijloc ea sé
faci pAmintu sé nu fie mat mare de cat ceru, a trimes albina sé sé caute pé
alien] o sé lntrebe.
Albina gAsind pe ariclu l'a Intrebat dar el a fps cA scie ai nu urea sé spun&
Albina ai ea airété s'a prefacut ea pléca. Ea Visa depértendu-se putin s'a ascuns
lute° &ire.
Ariclu creq.énd ca. e singur, a çiis:
Hel l nu sé pricepe Dumnoleu atata lucru I Sé lea pämintu In maul de
marginT, sé stringa, ai asa o sé faci vél, muntl i délurl.
Cum aude albina lucru, 0)611 din flére, i aridu aulind'o a (;lis:
Hell aci al fost, h6to I mancat-ar ce nu sé mAnfinca, cin 'te-a trimes I
de atunce albina face mlere In loe de alt-ceva. B. P. Hi§ot6, Etym.
Magn., pag. 746.
Ast-fel prin blestemul aricIului, Dumnedefi ca sä nu refinance,
cea-ce nu se mänânca, a fost nevoit sé acorde albinel darut de a
face mTere, singurä futre Vac muscele.
dacoromanica.ro
560 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 561
2169 Musca and ést viré tot capul in mlere, acolo e'll lasé.
IORD. GOLESCII, Mss. 11, pag. 46;
Asem. 76.
Mica cel lacom de lacomie pIere (GmEscu).
Gustul muscei.
HiNTEscu, pi 73.
Adici II plac murdariile; se slice despre eel cu niravurl rele.
dacoromanica.ro
DESPR E ANIDIALE 563
dacoromanica.ro
56i PROVERBELE ROMAINII.OR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 565
*
2184 A veni cm-va musca la nas.
LAUFUAN & MAXIM, II, p. 364.
Adici a se supe&
NAGAT
*
2190 A striga ca un nagat.
S. FL. MAREAN, Ornit, II, 291.
Se dice copiilor and striga tare de te amutesce, vocea lor fiind
Vuitére si petrunslèteire ea si a nagâtuluT.
dacoromanica.ro
566 PRO VERBELE ROMANILOR
N.À.PiRCA
2191 *A cresce pul de napircä.
I. IONESCIT, III, p. 14,
Veip ?érpe.
Se dice pentru mi' ce sup6rA pe facètoriT lor de bine.
LECEND
Cand Impelitatul a dat o gaur5 in fundul chivotulul lul Noe, ca sA'l scu-
funde napirca, ca o intelépt5, lute si-a virit ceda in gaur5, si a rupt'o acolo,
ca sá astupe gaura, Si d'atuncl pánA astA-41 ea n'are celda, i pdcat sä omori.
nApircl, cl ea a sapat pe lume.
Cine omóril omórä riPipirea II meire vitelut de la ved.
NEVÈSTDICA.
2192 Nevéstuica mica, dar réii te pisca.
Iortn. GoLiEsco, Mss., II, p. 47.
Adicit muTerea slaba, dar r6d te pira, cum ì eel mic dar rèti
pede te superà (GoLEscu).
o c LEfu
2193 *Cine n'a mancat ocleiu pr6spèt, nu scie ce este bun.
pe lume.
Ta. PROCOPIESCU, inv. C. falaz, &
Romana Ç;.
picala a pescarilor din RomanatT.
OGAR
ve0 Armiisar, Cáne.
2194 Ogarul când cazdesce, in zadar
D. TICHINDEAL, p. 417. AL. PE-,
TRESCII, Curlea-de-Argeh J. Argep
Adica omul cAnd nu vede tinta spre care trebue sk mergä.
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 567
E
Ve çlt Caprii, Ciaban, lérba, Lana
Lup, Mugar, 0m, Pastor, Pécurar,
Inste, Scaiu, Tirla, Turma.
2195 136 die sd o tundí, lar nu s'o qi belesci, ca sé 'ti dea
lana' §'altà data.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 111.
dacoromanica.ro
568 PRO VERBELE ROMANILOR
...... .
Unius scabie cadit
. Grex totus in agris
IIIVENAL.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 569
Sei nu fil nici crie intre lupi, nid lup intre oi.
D. TICRINDEAL, Fab., p. 265.
Adica nieI prea plecat l umilit, niel prea dirz §i cumplit (Go-
Lascu).
dacoromanica.ro
570 PROVERBELE ROMANILOR
leindsa i laptdsd
sti-ti vie de cu séra a-casa.
DARONLI, p. 62.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 571
dacoromanica.ro
572 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 573
OMID
2223 A fi o omidä.
Se dice despre ceI desgustätorI, resping,étorl.
ORBET
Ver! Obraz.
2224 A umblà ca orbep.
Se dice de o umblare nesigurä.
O fi
Ve4T Astd-0, Bo U, a Calca, Clo¢cd,
Coco, Cotorana, Curca, Gaina, Mic,
.0u Cap. V1I, Pasère, &matos, Tarea.
2225 Cine cumperä on de la cocos, 11 gäsesce tärä.
binare.
A. PANN, II, p. 72.
Calad vroim un luau trebue sä'l cerera unde se cuvine, 9i. eänd
cumpäräm si desehidem bine ochit
dacoromanica.ro
574 PRO VERBELE ROMANH.OR
*
2229 Oul Inva/d pe gana.
KAROLY ICE, p. 82. L BXNEscu,
pro f. J. Roman.
Velt Bobee.
Adica ceI printI pre cel invdIall, ceI miel pre ceI mail, eel tinerl
pre ce! bdtranI.
*
2230 Cum II oul di gAlinA alba ast-i si oul di galina lae. I)
Da ATHENA BMA, Ochrida, Mace-
donia.
Se dice despre cele carl sunt la un fel §i mal cu sémi despre femeI.
Dol tinerl Rind Intr'o 4i la Curte 1.,q1 spuneau unul altula dorintele lor. Unul
,t;lise e.1 ar don i sA p6tA intri In vistierie 0 sl lea call bard ar vroi; lar cel-
ralt arda focul ce-I avea de a se culcA cu ImpérAtésa. Acdstil din urmA, as-
cunsil lute° odae vecinA, aulindu'l, porunci ca sA se aducA indatA cloud mid,
Annul de la o gAinA alb5, altul de la o gAinA négrA 0 le arètà celor dolt tined
pund'ndu-I sA ghicdscA de la cure gAina e fie-cure ou. Tineril neputdnd deosebi
ouéle carI li s'au ardtat, ImpérAtésa le trimise vorbl ca precum nu este cea
maI mic.1 deosebire Intre oul de gAini albA 0 cel de gAinA négrA, de asemenea
nu este niel o deosebire Intre o ImpérAtes1 0 o femeie din popor.
*
2231 Oulu a viginlui totna ma mare &U. 2)
N. ST. Nijopole, Macedonia.
Vedi Gäina.
Aratä veclnica nemullumire a omultil care gasesce cA lucrul
strAin e In tot-d'a-una maT bun de cat al sAil.
L'idou de ?noun vdzi es pu bel ge lou miou.3)
Languedoc.
A black hen lays a white egg.4)
Prov. Scot.
Noire geline pont blanc oef.
Anc. Prov. Yes. Xffie SiAcle.
dacoromanica.ro
EIESPRE ANIMALE 575
dacoromanica.ro
576 PRO VERBELE ROMiNILOR
*
2239 Pute a oué clocit.
T. VARLAM, inv. J. Putna.
Se slice dud cine-va gräesce un neadevèr.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 577
AQUA
*
2241. A 'I 'ma glina In caelulä.
G. I. MUNTEANII, p. 73.
P.A.DUCHE
Ve41 Ban, Alai), Negob
* Purice.
2242 Päduchele face pe lenes, harnic.
T. VARLAM, inv. J. Putna.
Se slice celor lene0.
dacoromanica.ro
578 PRO VERBELE R OMANILOR
L.
2245 Nu 's ram,
Da 's marl.
S. MIHXILESCUp ezcitárea, I, p.22.
picètere despre päduchl.
41
2246 Nu mill, acum se fac
Oil nu mal lump.
S. MIHXILESOLT, &zcitdrea, I, p.22.
pic6t6re despre paduclif.
PANA
Veçll Vuttur.
2250 Pulul, pene daca face,
Tot ca sd sbére 11 place.
A.PANN, II, p.107.HENTEscu, 156.
Veig Aripa.
AdicA copiiI call, daca se fac marl, plirasesc casa parintésa
*
2251 A face pene.
Acela§ lnteles ca la numerul 2250.
*
2252 A se umfid 'n pene.
LAIIRIAN & MAXIM, II, p.80.Hni-
TEscu, 195.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 579
*
A se umtlet in pene ea eureanul.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
volt Barzd, Curcan.
Adicit a se mindri, ca si curcanul cAnd se rotesce Imprejurul
.curcelor.
PAPAGAL
*
2253 A vorbi ca papagalul.
D. TICHINDEAL, p. 296.
A Indrugh la cuvinte audite de la alfil t'Ara a-. l dh séma de va-
Ièrea gi intelesul ter.
A PASCE
* veçu Bobos, Murg.
2254 Efi ii daft si ea pasce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 6. P.
ISPIRESCU, Rev. 1st., III, 379.
Se dice pentru Gel ce nu ne bagh euvintul in sérnh (Gouscu).
.PASERE
vec Ban, Culb, a Sburd, a
Umbld.
.
2256 Paserea in ciubul néil piere.
Ion NEcutcE, Letop. Moldova, II,
pag. 180.
iStefan-Vedi cel bun bitindu'l Turca la Risbolenl, ad mers si filtre in ce-
tatea Nénatulul; pi fiind mumi-sa in cetate, nu l'ad lisat si mire, Id I-ad ji.s
CA: paserea in cuibui safi ptere. Ce si se duci in sus si stringi 6ste, c..1 is-
banda va fi a la i ala pe cutintul mine-sa, s'ad dus In sus Out: strins
éste.» L NcguLcs.
Acest episod din viéta luI Stefan-cel-Mare a fost desvoltat de
Bolintinénu In Legenda intitulath : Muma tul Stefan.
dacoromanica.ro
580 pROVERBELE RONANILOR
2258 Paserea e pm
Dar dracul scie de cAnd-ii.
S. FL. MARI, Ornit., I, p. 408.
Ve0I Vrabie.
Se dic.e despre ennenil de o staturâ mica, ins& mail de anI, pre-
cum si de acei earl' arata mal tined de cat sunt.
Paserg care in Téra-Romanésce se numesce vrabie, i se da
obiceIu In Moldova numele de pasere.
dacoromanica.ro
DESPRE AMBULE 581
2263 La paserea
Nu'i faci solivie.
HinTEscu, p. 141.
SA nu ne Ingrijim de un lucru Inainte de a'I avé, cu alte cu-
vinte sit nu facem planul
.Capra nondum peperit, ludit tamen hoedus in tectis.4)
faut pas faire l'étable au veau avant qu'U soit ne.
dacoromanica.ro
582 PROVERBELE RODIANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 583
*
2268 T6tä pagrea pe limba (sa) ei piere (pere).
A. PANN, Edit" 1889, p. 7; I, 25;
HI, 102.C. NEGRUZZI, I, 247.BA-
RoNu, 61. IIINTEsca, 141. IDEM,
Catend. Rom., 1892.Da E. SEVAS-
TOS, 13. S. Fi. IVIARIAN, OM., I,
414. Abecedar Ilustrat, 25. M.
LUPESCU, inv. C. Brosceni, J. Su-
ciava. I. CREANG4 POV., 24. H.
D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Do-
rohoz. BARDU CONSTANDINESCU,
Cart. Cit. II, 15.V. FORESCU, Foie-
ticeni, L Suciava.
dacoromanica.ro
584 PROVERBELE ROMANILOR
*
2270 i lapte de pasére.
Ve 01 Bou, Cue, Vrabie.
AdicA lucru care nu se pote aflà.
Cu ate acestea in Basmele luI Ispirescu, p. 171, un volnic,
dupé indemnul unuI imperat care 'O pIerduse védul se pornesce
0-I aduce de peste apalordanuluI, lapte de pasére su care un-
géndu-se la ochI vede batel ca prin sit6 pe urmé ca prin cIur qi
cAnd dà pentru a treIa Cora vede luminat ca totl 6menil.
*
2271 A avé päserele.
Ve01 Gargauni, Sticlete.
Se aude In Moldova cu Intelesul de : a fi buTmac de cap.
PA.SÈRES CE
Veill a Verbi.
PAS TRA.V
2272 Pästrävi qi mihal/I, la ori-ce tlrg nu gases=
IORD. GOLESCII, 2188. II, p. 58
Sé Oice pentru cele rail (GoLescu).
PASTRUGA
Ve4I Cepa
P A TI N
Ved! Mira, Privighatáre
2273 Unde lipsesce paunul, ciòca sé pare pasérea cea l'In
frumésa.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 13.
Adica unde ne lipsesc ceI mal de cinste, acolo ceI mal pro#I
prind locul cel mal bun, sl unde ne lipsesc cele frum6se, acolo §I
cele m'idee ni sé pare frum6se (GoLescu).
Corvus absente graculo puicher t)
Prov. Lat.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 585
Mändru ca un päun.
S. FL. MARI, Ornit., II, p. 271.
Se dice despre ennenff mândri, infumurag, dese* si läudarosl.
LEGENDA
Phunul chnd s'a insurat, phnh la amlazá s'a ghtit si s'a impodobit feirte fru-
mos, cum se envine unul mire ea sh se impodobéseä.
PAuniainsh, sciind eh' Vote chte fost de trebuinta sunt gata, nu s'a tm-
podobit r,lichnd cO ea are fuel destulh vreme de a se impodobi pana la annaza.
Mergénd acuma phunul Cu al sèl ca s'o lee de la pärintil shl si s'o duch la
sine acasà, a aflat'o neghtith.
Palmita cum a vé(,lut eh mirele sha vine asa de graba, s'a rugat ea s'o mal
astepte 0'16 ce s'a irnpodobi, spurténd ca ea nu este gata. lusa plunul a spus
eh o lea asa cum este, fiind ch o avé fdrte draga, si cum a fost asa a si mat-o,
n'a asteptat ea sh se mal gatésch.
Dar Milita de atuncI, fiind-ca nu s'a ghtit la timp, a rhmas mal simplä la
pene ca sotul sha.S. F. MARIAN.
* oA
2277 se imbrfica cu pene de päun.
1. BINESCU, pro f. J. Roman.
Se dice despre scriitoril carI insusesc gandurile altora.
VOY in Phedru, L. 1, fab. 3, Graculus superbus din care se
trage acéstä dicétóre.
dacoromanica.ro
586 PRO VERBELE ROMiNILOR
Atto; xoXotes. 4)
Prov. Elin.
Aesopicus graculus. 2)
Prov. Lat.
P.A.UNIT'A.
2279 MAndrä ca o pduni0,
Grasä ca o prepeliO.
S. FL. MARIAN, Ornit, II, p. 235.
Acelas luteles ca la num6rul 2274.
PtR
*
2280 Are pert' de lup.
P. IsPiEEscu, Rev. Ist., I, p. 232.
Ronitinia Libera, No. 838.
A. PETRESCII, Gurtea-de-Argeg, Jud.
Argeg.
10 Adidt e foros, I-a esit flume numele sail are cu adever rele
naravurl.
20 BanuescI a full, ca e hapitor.
Poporul crede ca fie-care lup are treI perl de drac in frunte de
aceea e fieros si ca. prin afumatul Cu perl de lupI II trece omultil
de speriat. Vedl I. CREkNGA, Povegi, pag. 33 si Etymologicum
Magnum, p. 386.
Urmatérea legenda ne da origina acestor credinte si a dicetáreI
care ne ocupa.
LEGENDA.
Dupa ce Dumnedei a ficut omul pi dobitécele ce-I trebuià, s'a apucat dracu
si-pi fad pi el ce-va.
A ficut din lut un lup. Numal &A vine pi Dumnedei care dice draculul:
pil si se scéle. Dracu .ice: Sal, lup, pi mininci re Dumneddul Lupu
nu se sz.61A. Dunmedei cere sA i-1 dé lul ci l'a Irma, Dracu i-1 di. Dumnedeii
s'apuci de '1 mal cloplesce, din earl aschil s'au ficut fel de fel de ginganif
rele : perpl, brésee, popirle... Dupi acésta Dumnedeu dice lupulul: Sal,
lup, pi mininci pe dracu ! Odati sare lupu pi de tot la dracu ; cit pe co-
si'l manince. S. MIRXILESCU.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 587
PESCE
Ved! AO, Ariciu, Baltél, Bart,
Carne, mimé, Pijcä, Plaza,
'lima, Unclip&
2282 Pesce, pesce,
Minn'liga prdpädesce.
M. LIIPESCII, ezeitárea, II, p. 32.
AratA hunAtatea pescelut
LEGENDA
FAcuse milostivul lumea.Rinduea acuma cu Sfantu-Petrea pe fie-care
dobitoc la ce are sé fie bun pi ce are sé fad' in lume. Vine pi rindul pepeeltd.
Lui II dise eel a-tot-puternie :
Tie ver tea in tot fel de ape, tsi te vel hräni eu gaze, carabeti, rime pi au
alte lighiol ce vei puta prinde. Tu pe uscat nu vel put& trai, pi de I-ap da
at de multe piciare, omul tot te va prinde pi te va manci.
Delmne I vise pescele, nu 'ml di pichíre ci numal Ose aript ea sé pot
inota, pi de md va prinde omul, si md arunce pe jar, sé md frigé i sé
ma Dance.
Dumnef,leii asculté ruggclunea peseelui pi-i dete pése aripl. Sbura el destul
in sus pi in jos, alergand, and numal ce cade in vira unul pescar, apoi pes-
carul il duce a-casé pi face din el un borp bun, de par-ca' erà mlere, pi manei
cu casapil luT cogemite mgmlligé. AtuneT pescarul :
Pesce, pesce
Mamatiga preipa" desce.
Si de atuneT pi ping in tlitia de asta-di, pescele nu mal are pielére ci aripi,
pi omul 11 prinde cu virpa, ea undita, eu volocu, cu lésa, cu crisnieu, Cu mina,
cu pinza, cu mreja, cu névodu, s. a., pi ori 11 frige, ori il rnananea cu borp.
M. LIIPESCII.
dacoromanica.ro
588 PRO VERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 589
dacoromanica.ro
590 PROVERBELE ROMLISILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 591
*
2292 Pesce 'n baltà, ca s la stänä.
&L. ALEXANDRESCU Ifirpta, J.
Constanfa. T. SPERANTIX, I, p. 6.
dacoromanica.ro
592 PRO VERBELE ROMANILOR
Se Oice despre cel care este prins cu viclepg i numaI pote scApi.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 593
PIEDICA.
2303 A rupe piedica.
Mawr P. BUDI§TEANIT, J. Bfov.
VeIX Nuca.
A 'si pierde fecioria.
dacoromanica.ro
594 PROVERBELE ROMANILOR
*
A hat sépte pie dftpd o bad.
A. PETRESOLL CUrtea-de-Argeb J.
Argef.
*
A luet ;épte piel dupet un om.
Se slice pentru cel cumplig t nesatioI, ce red apasa pe norod,
vrénd sé le lea tot ce ad (GocEscu).
.L
2306 Nu sé iéti doue piei de pe un boil.
S. MuditEscu, Sezdthrea, I, 220.
*
Din una 6e doué cheli nu es.
D. A. MILESCII, Gopers, Macedonsa
Ne Invatä a nu fi nes5.fitn1 i cumplifI.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 595
PINTEN
2312 Pintem la cocosi, iar nu la claponi privesc.
IORD. GOLESCII, M38. II, p. 53.
Adica ceI tinerI, lar nu ceI bétrinl M. sé bath pentru naulerl
(Gousco).
PIPO TA
*
23(3 A 'si umpld (Innea) pipota,
A. PANN, I, 110.HINTEscu, 12.
A bé mult, a se imbétà.
I) Jape!, Inainte de a ucide.
2) Idem.
dacoromanica.ro
596 PROVERI3ELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 597
dacoromanica.ro
598 PROVERBELE ROMANILOR
*
Cine nasce din pisicd,
c'n.ice met ndncei
,
Aratä näravurile cele rele, ce merg dup'ä mogenire (Gouzsco)..
Qui naquit chat court après les souris.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 599
*
Pisica uncle nu ajunge, Vice cd pute.
A. PANN, Edifia 1889, p. 162; III,
131. HINTESCU, 145.
*p
Pisica, unde nu ajungela slcInind, Vice etc pute.
V. lociaEscu, Folticeni, J. Suciavd.
*
Ca" tura cara nu agiungze pescul, dzice di 1
amputit. )
N. ST., Nijopole, Macedonia.
dacoromanica.ro
600 PRO VERBELE ROMANILOR
*L,
&Ind pisica nu'l, a-casci,
$6recii jôca' pe masa.
A. PANN. HINTESCII, p. 145.
Da E. B. MAWR, 92.L M. RIumktiu,
Dat. Cop, 96. DLIMITRESC13,
121.B. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv.
e. Stiubenis, J. Dorohoi. S. L
GROSSMANN, Diet, Germ. p. 20.
dacoromanica.ro
DESPRE ANLMALE 601
dacoromanica.ro
602 pROvERDELF ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 603.
dacoromanica.ro
°604 PRO VERBELE ROMANILOR
PITIC
* ve(n Chtttc.
2341 Cu piticul cel mic se prinde cel mare.
D. ENESCII, inv. c. Zamostea,
Dorohot.
VeT Bucafica, Faramitura,
Peses, Rima.
Cu putin, mult putem dobAndi; cine lucreza pe putin pede aduna
bfinet insemnat.
A tad ca piticul.
ION AL LUI SBIERA, POV., p. 308
PITIGOni
2343 Mire de muda ca pitigoml In colivie.
I. BXNEscu, profesor J. Ron an.
Aratá o mere superare.
Pitigolul fijad de o natua cu totul s6lbatic.1 nu se pote imblAnsli
§i nu pede tritI hateo cupe, unde, daca este inchis, m6re dupà un
l'ente scump timp, sfialmindu-§i adese-orT capul de zAbrele
sale, prin sfortArile carl le face voind a 'd rectip6t6 libertatea.
2344 Se invoesc ca
I. Mayal, p) of. J. Prahova.
Se slice prin anti-frag despre cal cumplig carT tot cautä cérta
nu se invoesc Cu nimene.
dacoromanica.ro
DESPRE ANESIALE 605
PITULICE
2346 Pitulicea la luptd sa nu cheme pe vultur.
loan. GOLESCII MSS. II, p. 11.1.
Atha cel mic pe ce! mare (Goliscu).
In privinla acesteY pasen, care dupä provinciI perte numele de
pitulice, Imperätel, gatejel, ochiul-houltd, etc. exist& o serie In
Vega de legende. Am ales urmäterea culése de D. Gr. Creciunas,
in Transilvania.
LEGENDA.
Tote pasärile, cite se Ai in diva de astärj1 pe fata pämintulul i cite se vor
mal fi atlat, earl asti-di nu mal triese, s'au adunat, nu mult dupi facerea lu-
mel, la un Inc ea si aléga pre una dintre &Eisele de impArat, carele sä albi
apol a le stapäni, a le conduce si a le purth de griji.
Care de care se ingamfa mal tare, care de care se 'ndésä mal 'nainte, unele
liudindu-si vita i seminta, altele penele, altele Ambletul, altele chntecul
r' altele sborul, istetimea, priceperea i indeminarea. C'un cuvint fie-care se
suntih mal pre sus de cat cele-l-alte, Se-care ar fi voit s5 fie alésä de impArat.
In urma urmelor insa, vädänd ci nu se mal pot intelege in vorbi, pentru
el mcl una nu corespundea cerintel i dorintel celor-l-alte, se 'nvoiri cu
totele, ei numal aceea si fie alésa i recunoseutil de tóte ea imperat, care in
sborul el se va inalth mal sus de at tóte eele-l-alte.
Dupi invoirea acésta se dete apol semn i de o-dati ineepuri tóte a sburh
se malta spre cer. Si sburara, i sburarä, nu ce-va... i se inultarä care cum
putea mal repede pi mal sus, nevoind niel una si Arnie in urma eelor-l-alte.
Intreg cerul se 'mpluse de o-dati de pasärl pi de vuetul aripelor. In tate pAr-
tile un clocot pi un fopait de aripl, ca si child s'ar fi pornit nisce yin-
t se. Un eiripit pi un tipit ea acela, de-ti luA audul.
Fiind lasA cA nu fie-care aye& una si aceea-pi putere de aripi si indémanare
In sburare, nu fie-care puteh si suf ere asprirnea aerulul. Peste putin timp in-
cepurA cele mal multe a slä.bi si a se 'Ash in jos, treeóndu-le tot dorul de im-
pirAtie pi mat ire.
Vulturul insi, ca unul ce este mai puternic in aripT, ea unul ce-I place a
s 'nvirti óre intregl prin niltimea aerulul, pi care se pate avinth mal sus de
cht ori si care alta pasere, vèlend pre cele-l-alte cum cad una dupä alta ame-
tite, avintändu-se ea mindrie de-asupra tuturora socoti in sumetia sa, ei el
va rämfinea acuma impArat, si nu altul.
Dar etA ei, tocmal pe ehnd se mta Vulturul c'un óre-s1 care dispret asupra
emenilor säl din inaltirnea in care se atlä, Ochiul-Boulut, ascuns fiind, inci
de pe panaint, sub o aripi a Vulturultu, epind pe fails din ascundipul sèu,
säu, sbura mal sus de at Vulturul. Si pe cand acuma pi Vulturul, obosit fiind
de atita sbor si inAltare, se lasa pe incetul in jos, Ochiul-boulul inceph a ei-
ripi pi a chute de bucurie de-asupra lul.
Cele-l-alte pasen, *land ci Ochiul-boulul s'a inAltat mal sus ehlar pi de-
c4t Vulturul pi nesciind prin ce fel de mestesugire si apueitura s'a iniltat el
asa de sus, hmpluri aerul de glasurl strigind care de care mal tare SA tri-
ésci inAltatul nostru impärati
De atunes apol, de chnd a fßst acéstä sesie mare a paserilor, a rémas Ocktial-
Boulul impirat peste tóte cele-l-alte pasen l din lume pi de aceea se numesce
el phni pi 'a diva de asta-di impératut paserilor.
Irisa fiind-e5 multe dintre pasen, pi mal ales dintre acelea, earl Inc& voirA
si fie alese de impérat, 11 tin Ong si 'n diva de astidl Shmbetele, adiefill pis-
dacoromanica.ro
606 PROVERBELE ROMiNILOR
muesc pi numal daca ar putea l'ar sorbi tuteo Exigua de apI, de-aceea Im-
pératul-paserilor petrece mal mult prin gardurile cele spincSse, prin mAricinI,
prin vrescurl, Fin tufipe, pi pe la rildlcinele copacilor, pentru cá, numal In
aceste locurl are odihnA de dinsele.
Cánd ar petrece prin alte locurl atund pene a s'ar afli una saù alta, care
I-ar repune viéta, pi-apol ce s'ar alege din té% burla/1 lul? nemic61
PIZTIT
*
2346 b 1-a luat piuita.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.
vol Gtas.
Nu mal are nicT o putere. .
PLÁTICA.
2347 Platica* tot-d'a-una nu poti gäsi d'a gata.
IORD. GOLESCII, MS8. 11, p. 60.
Adica norocul nu '1 pop g5s1 cand veT, cum si orT-ce lucru bun
(GotEscu).
PLEVU$C A.
2349 Dec I si plevusca pesce.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 88.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, p.157.
Se gice pentru cele ce nu li sé cuvine a fi ére-ce (Gouscu).
POFIL
2350 A fi Invétat ca calul cu pofilul.
k. PANN, I, p. 146.P. ISPIREBED,
Rev. ht., III, 377.
Se slice despre omul nenorocit.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 607
dacoromanica.ro
608 PROVERBELE ROMiN1LOR
') 0 scrófa chum cand este Imbracati In aur, tot se va bigli in norolu.
) Chi mi o vac& in casi gi ea tot va alergä la grajd.
Puree ul obiclnuit In mlagtine, daca nu e tnainte, vr6 acolo.
Souvent retourne le loup an bois.
8) Acest proverb este reprodus rapt in colectia lul Ispirescu.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 609
Margaritarul la porci.
D. CANTEMIR, 1st. lerogl., p. 97.
Adica cuvintele cele sfinte la ceI prosa si ne-inlelegatorI (Go-
usen).
Nu incerea sa procuri sensata fisiee si moraIe mal alese, unor
omeni cari nu sunt in stare s le pretuéscä.
aBasna la proSI locul istorieT, margaritarui la porei pretul orzulul, tiu-
ferul la cloban cinstea musical, i sfatul bun la Mima rea, tot o socotél6
Dra. CANTEMIR.
Vorba Romanésea vine din Biblie unde citim:
Nu aruncari rn4rgàritarii, nogri inaintea poreilor.
MATEIII, VII, p. 6. Prov. IX, 7.
8, XXIII, 9.
dacoromanica.ro
610 PRO VERBELE ROIIINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMA1E 611
* n,
sunt to porcif
Em. POPESCU, inv. c. CioccInesat-
McIrgineni, J. lalomira.
Ve T Bou.
Se çlice de °mill care séde mähnit si posomorit.
dacoromanica.ro
612 PROVERBELE ROMANILOR
*
2377 A mana porch.
P. 'Si IRESCO, Leg., p. 36.9.
Acelq inteles ea la numérul 2376.
Sotul su adormise, 0-1 da nisce sforaell de pArea ca ruina porois.»
P. ISPIRESCU.
PORO SÉLBATIC
2380 De la un porc sdbatio si-un fir de pèr e de ajuns.
I. BANESCU, prof. J. Roman.
La lucrurI grele multumesee-te i cu mal putin.
PORUMB
V01 Gata.
2381 Cu tegte ca latul dé la porumbi nu lipsesce, dar pul
dé porumbi tot-d'auna sé gasesc.
IORD. GOLESCU, Mss., II, 31..
Adiea Cu téte cA eel micI sé chinuTese, dar séminta nu sé stinge-
(GoLEscu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 613
POTCOV .A.
2384 Dau cuile §1 'mi réman potavele.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 87.
Se dice pentru cei ce járuese, insemnAnd cA la cercetare putin
dall gi mult le remAne (GoLEscu).
dacoromanica.ro
614 PROVERBELE ROMiNILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANDJALE 615
A lep'edet potcévele.
G. MuNTEArm, p. 12'1.
A POTCOVi
2389 A potcovi bine pre cine-va.
I. GREANGI, Pov., p. 41. Da So-
FIA NIDEJDE, Nuv. 162. I. 'U-
NESCO, Prof. J. Rornan.M. CANIAN,
J. lafi.
Adicä prin viclenie a insela pre nescine.
Francesul dice, cu un inteles care se apropie : Je lui ai rivé
son clou.
dacoromanica.ro
616 PRO VERBELE ROMANILOR
PO TIFINICHE
*
2390 Se réspandesc ca potirnichile.
A. PANN, III, p. 19. HINTEscu,
160.S. FL. MARIAN, Ornit., II, 219.
PREPELIT.A.
2391 Prepelita se pne ca e cu c6da.
i ea li e numai paula n6da.
A. PANN, I, p. 163. HtNTEscu,
152.S. FL. MARIAN, Ornit. II, 237.
Se dice despre cel sarac dar mAndru i laudaros.
LEGENDA
Vine ce dintru inceput prepelita a fost OO. rope la pene; dar neplecendu'l
el acest veptmInt ropu pi voind se albe unul Cu mult mal frumos s'a dus la
Dumnedeu pi l'a rugat, si-I dee altul, ceel cela ce i '1-a dat nu e cum ar tre-
bui si fie. Atuncl Dumnedeu, menfindu-se pre dinsa, ce nu se 'ndestultSze cu
veptmIntul ce i '1-a dat el, o prinse de códe p't o arunce intr'un vas plin de
cenupe, cu care o amplit apol pe tot timpul; parte din celda el remase In mi-
nile lul Dumnedeu.
Prepelita, superate de acéste primire neapteptate, epind din vasul cel Cu ce-
nupe pi mergénd la un par Incepn a-$ frecA pi speli penele. Dar frecindu-le
pi spelendu-le ea prea mult se 'mplure de cenupe pi acelea carl mal 'nainte
remesese ro;sil. De-atuncl e prepelita Impestritate cu pene cenupil pi ropil. -
OREST LIMAN.
dacoromanica.ro
=SUBE AMBULE 617
Prepelitet bucate.
TORO. GOLESCU, MSS. I, p. 717.
dacoromanica.ro
618 PRO VERBELE ROMINILOR
vegI Nadejde.
Se Oice despre aceia ce tot trag nedejde despre nisce lucrurt
sail despre implinirea unor dorinte, ce e peste putinte a le mal
aye sail a li se Implini.
2397 Ca o prepelita.
LORD. GOLESCU, M88. II, Asent. p. 50.
Graset ca o prepelita.
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 235.
Se dice despre femeile mid de trup i durdula.
PRIGOR
2398 A be cu prigoril
BARONZI, p. 46.
Adica feorte rar.
LEGENDA
Cind a facia Dumnegeu lumea a poruncit tuturor paserilor ca pi ele g lu-
ci eze impreuna Cu dinsul, pl mal ales si 1ndrepte fi Sd curitései tóte isv6rele
pi riurile de pe fata pamintulul, pentru ca apa din ele si fie mal 'impede fi si
curgi mal lin.
fóte pasérile ascultal a porunca facitorulul lor, numal singur Prigorul nu
voi si asculte, numal el nu voi si lucre gicind el nu va tetina papucil lu-
'and pi curi¡ind isv6rele... Are el destuli api cind plog, nu '1 mal trehue
inci pi alta
Dumnegeu vigind acésti neascultare pi indareptnicie a Prigorulul l'a bles-
temat gicénd cA atit el cit fi Intréga lul semintie sA n'albi drept de a /76 api
din ritirl, ci numal Cu api de plóle stimpere setea. Iari de se va Incu-
mità vre o-daté se bele, atunce indati sa péri I
A-ga a gis Dumnegeu fi afa a rimas.
De aceea Prigorul, de atuncl fi ping in giva de astill, cind e mare seceti
vara se 'nalta in aer pi striga ne 'ncetat erchifi I chiu h pentru ci atuncl cere
plöle ca stimpere setea. MARIAN, Omit.
P 1RI VIGHETORE
veal Cihra, Magar.
2399 Privegheterea cantare prea dulce ne face, dar cu-
rind tace.
LORD. GOLESCU, Mss. U, p. M.
Se ice pentru ce ce curind contenesc din fapte bune (GrOLESCII).
In ezeitcirea din Buda-Pesta, din anul 1879, se die legenda
urmatere despre privighetére.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 613.
LEGENDA PRIVEGFIETOREI
dacoromanica.ro
.620 ritoVERBELE R0BILNI1.011
ratéscii, colea and s'a revirsat de zorI, luandu-el feclorul fericit remas bun
de la lubita sa, il dise :
Scumpa mea I acuma a sosit timpul ca si ne despartim Dar' cum va
trece diva de asta-d1 ei va sosi n6ptea am si vin ei am si te fur, ei atund
_nime n'are si ne pitLasei, ci vom petrece fara tam& tea vid/a!
Aea euvinta tinirul si se desparti de lubita sa, care reinase vesela i petrecu
tóta qiva aceea tot cantand i astepand co dor sosirea noptiI urmatóre.
Dar' de géba 1 ... Nu e aea cum vrea omul i cum da Domnul I Impiratul
,dete de urma loe i porunci la toll curtenil ea in nóptea urmatóre si fie cu
top de:Sep dóra vor puté pune mina pee ineelitorul flied sale. Cine nu va
ascultà ceca ce le-a poruncit, acelula si nu-T para riu, daca va fi pedepsit
cum n'a mal fost altul in lume.
Curtenit n'aeteptara si li mal spue Inca °data. El sciau destul de bine cine
e Impiratul ei ce-1 in stare si faca, daca se manie. Fie-cure se puse decl la
locul siu i aetepta en nerabdare dui vor puti pune mina pe ineilator.
Eta ca colea, pe cand incepuse a se atnurgi bine, tinirul nostru, socotin-
du-se omul cel mal fericit din lume, s'apropia pe verful degetelor de eurtea
4nipiratésca, de local unde scia el ea '1 aeteptà lubita sa, voind sa o fure pre
acésta, i ducdndu-se apol cu dinsa cine scie unde in alta parte a impitati T,
-sau chlar i 'n alta Ora straina acolo si petréca in linisce tóta viéta
Dar' s'a ineelat fdrte amar in aeteptarile i dorintelc sale, cacl atea s'a apro-
piat de curtea impiratdsca i curtenil, &aril sti de panda, prinddndu'l, il legari
butuc i '1 dusernie 'naintea impiratulul
Impiratul, cum il vidu, 11 euprinse o manie aa d mare ei invereunata, ea
indata porunci tale capul.
Si cum a poruncit, aea s'a i facut.
Tinira domnita, cum a vi;lut acésta, deauna el-a perdut mintile, ca nu scia
singura pe ce lume-I de scarba ei durerea cia mare. Si 'n acasta stare se d us
-ea la o vrajitóre$ careTa it istorisi tóta intimplarea de la inceput pana la sfireit,
0 in urn-A o ruga diedndu-1:
Draga mea vrajitóresaca vrel tu sa fad cul-va vre un bine in lumen
acésta, apol acel bine mi-1 vel puté face numal mie, ei daca vrel si capeti o
plati cum n'al mal capitat de la nime altut pana acutna, apol aceea vei
mimar de la mine, daca-mi vel asculta rugamintea i Ind vel preface t iteo
pasere.
Vrajitórea, cum sunt tóte vrijitórele, viddnd ca 1-a sosit norocul in casa,
nu se lasa mult imbiata i rugata, ei luand nisce unsorT descantate i vraitt
ungdnd'o pe fati, apol mal rostind i nisce cuvinte incurcate i ne 'ntelese,
tinira domniti indati se prefacir intr'o pasiruIca, carea de-atuncI i pana in
diva de asta-d1 a rimas tot pasirulca ei canta de la inserate i pana tardiu
_nóptea, léra diminéta decum se zaresce de diva i pana ce risare sórele, adica
cam pe timpul acela and luat lubitul siu remas bun de la dinsa ei pe
cand a avut de gaud so fure.
Dumnedeu care o viduse cat de riti, il pare despre lubitul sAu, cat de mult
11 jalesce ea, i se facir mili de dinsa, ii pentru ca si nu móra de dorul luT,
a prefacut 0 pre lubitul el asernenea intr'u pasirul i l'a dat si-I fie i
vecie de sot.
De-atunci apoI, de and s'a intimplat aasta, petrece el impreuna mal tota
alóptea cantand i veselindu-se. Si fiind ca el mal tóti nóptea privighiaa, de
-aceea ea s'a numit Privighitorl dra el Privighitorolii.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 621
dacoromanica.ro
622 PI.OVI,RItELE ROMANII.UR
PUF
2403 *Are pufusor
Pe botisor.
A. Dorml, I, p. 11. Abeceda
Bustrat, 29. FR. DAME, III, 279
dice cand dupt anumite semne se dovedesee vinovglia astrit.
Acéstt locutiune , intrebuintatA pen tru Inttia ért de DonicT In
fabula sa Vulpea 0. Burs ucul, a devenit repede proverbiaIa. Clnar
Daniel in Momia i Oglinda, II, p. 22, cace alusie la acéstA
VULPEA l annual',
Da din cotro i unde
Alergl tu apa lute?
Bursucu inttlnind pe vulpe-au intrebat.
Ohl draga cumètre, am dat piste pécat,
Sunt éta surglunita!
Tu scil ca et am fost In slujba rinduiti
La o gAinarie.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 623
dacoromanica.ro
624 PROVERBELE ROMANILOR
PIJP.kZ.A.
* Ve4I Coiac.
2411 Ca pupaza îsi umple cuMul.
ZILOT RORANUL, Rev. 1st. III, p. 83.
A. PANN, II, 49. S. FL. M&RIAN,
Ornit., II, 178. L BXNEscu, prof.
J. Roman.
dacoromanica.ro
REME ANDIALE 625
dacoromanica.ro
626 PBOVERBELE ROMANILOR
Cind s'a mAritat Clocarlia pi a poftit pre t6te pAserile la nunta el, atuncl
PupAza, voind i ea sd mérgl, dar ne fiind ape de frumos Impodobitl precum
11 erà dorinta, se duse la Cue pi '1 rugl pre acesta sl-1 imprumute crésta
spuindu '1 el cum se va Intcirce de la nuntA, Indatl il va da-o Inapol.
Cueul, bun la iniml, nu se puse de pricinl, ci indatl i-o Imprumutl.
Puplza, cum elpda crésta, deauna o puse pe cap pi se duce cu dinsa la mina.
Rite pAserile, cdte erad adunate la multi, cum vd4iul Puplza c'o créstA ape
de frum6sA, ineepurl a lluda care in cotro, pi mal cu sama Clocárlia.
Puplza vdlOndu-se din Vote plrtile Iludatl, Incept a se mindri pi, dupg ce se
Inturse de la nuntii, nu duce crésta Inapol Cuculul, el g-o plstrl pentru dinsa.
Cucul a apteptat, at a apteptat, dar de la un timp, vd(jdnd cl Puplza nu s'a
tinut de cuvint, cl nu-1 mal int6ree crésta, se duse la dime pi o ceril singur
i-o dee. Ina Puplza n'a voit sa i-o dee, ci ea se fAcii el nu scie nimica ea pi
and n'ar fi Imprumutat'o de la dinsul.
Cucul, vd;ldnd Cl Cu binele nu voesce sl '1 int6red erdsta, s'a mániat foe pre
dime, a chlemat dupä aceea pro Vita paserile cäntAt6re la un loe, eugetänd el
dael va päri-o acestora, ele vor face ce vor face pi Pupaza va trebui sl-1 In-
t6rel crésta imp&
Tote paserile antAt6re, cum aufArl de acdsta, Indatl se adunarl la un loe
pi tinura sfat. Insl alegdnd ele pre Marlie de conducltérea lor pi de hotlri-
t6re asupra primer, plledndu-I f6rte tare casta cänd a fost PupAza cu dinsa
la nunta el, nu fleii dreptate Cueulul, ci inù partea Puplzel, liednd ca el i se
cuvine crésta. i ape Puplza awrémas Invingdt6re pi de atilt:4 pcirtl ea crésta
Cuculul.
II
O altl legendl din Suclava ;lice cA Puplza la Inceput n'a avut créstl. Dorind
Intr'o sl fie mal mare si mal cinstitl se adrea bArbatulul sdl care era Cued
cerdndu-I ea &I se duel la DumneçIell pi sA se age ca sl o feel vornieitt
neieù Incuviing cererea el.
In urmä cerù ca sl o feel vatajitd, pi mal In urml impgratésci. Duinnede5
ascultA i acdstA din urml rugdminte, impodobind-o atuncl pi Cu erdsta, care
o pértl pi acuma In cap. Insl i-a is tot-de-odati el de aci 1nainte sl fie lint
In pace, avdnd de purtat pi grija altora.
Pupfiza nemultumitl eeriz ca sA se apele la drépta lul Dumnaeu pe scaunul
sdu irnpdatesc. Dumne eu a bIlstemat-o atuncl, menind-o ea sl tot puplésel
cit II va plied, dar nimenl cl nu-t bage eäntecul In sama, pi niel and sl nu
pciti sate pul, pätil ce nu i va cloci in necurStenie de om. Iar Cucul, care
Anablase pentru dinsa a ante atätea lunl pe an, prin ate s'a ostenit imbländ
pentru Puplza, pi t6t1 lumea sa se bucure de eäntecul sdl, and II va auf,li
cäntänd. S. FL. Aleanktr.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMALE 627
PURCEA
ve41 a Ride.
2417 *A luà purodoa de c6dä.
BARONES, p. 41. LAIJRIAN
aim, II, 188. P. ISPIRESCII, Rev.
1st., I, 230. Preot. C. BONGETIANIJ,
¡MI C. Gosobit, J. Mehedinpt. L
IORGULESCII, inv. c. Baia-de-Ara-
mei, J. Mehedinft. L GROSSMANN,
Diet. Germ., p. 28.
Nu 't destul cet cu mintea nerdda'
A luat §i purcéoa de c6clet.
A. PANN, I, p. 112. 11INTEscu, 108.
PURCEL
Ve0 CIO, a Mined.
2418 Cine puree' hränesce, porci va avea.
+I 'ORD GOLESCII, Mss. 11,P. 81.
Adica orl-ce hranescI, d'acel soiti ye! avei, Cu ori-ce fel dé
ómenT te veT sluji, dupa aceTa I slujba (GmEscu).
dacoromanica.ro
628 PROVEFU3ELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 6 29
dacoromanica.ro
630 PROVERBELE ROMANILOR
*
2431 Ca cum te ar pisci un purice.
L CREANGX, Pos., p. 258.
Adicci lucru de nimic, de putia insemnAtate, micil pagaä.
mice durere.
*
2432 Cét un purice.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 281 .9c. 304.
Adid. Mae mic.
.11 ateptà cu Mima cdt tin purice.. P. IsPIREscu, Sndve,
pag. 55.
RAC
* Ve41 inima, Sang&
2433 Sépte lez suta de ram,
i pescarii tot säraci.
L ABSORB., J. Buzéu.
*
$épte lei suta de ram,
$i tiganii, tot grad.
Da- Z. J., c. Fede:nt, J. Tut ova.
L HXNESCU, prof. J. Roman. I.
MictuttÀ, prof. J. Prahova.
Se dice acelor care dupa ce vind scump se mal plAng §i de
sarecie.
dacoromanica.ro
DESPRE AN- !MALE 631
*Cu un rac,
Tot set' rac ;
Cu un pitic (chitic)
Tot calic.
C. NEaRuzzi,I, p. 249. Abecedar
Bustrat, p. 28. I. JUNEscu, prof.
J. Ronian.
C'un rac,
Tot sdrac.
BARONE!, p. 54.
voi Mic.
Adica cu putin, tot sa"ract ne numim (GotEscu).
sporesce ca la rac.
A. PANN, Edit. 1889, pag. 400;
I, 140. M. CANIAN, J. raet. FR.
Dmat, ILI, p. 306.
Ii sporesce ca la raci,
De §i sunt cu mai multi crac!.
A. PANN, LI, p.49.HINTEscu, 179.
*
Ti merge ca la raci.
X. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv. C.
tiubenii, J. Dorohoi.
merge ca racului.
I. BINESCU, pro f. J. Roman.
dacoromanica.ro
632 PROVERBELE ROMANILOR
*
Merge d'andaratele ca racul.
Da Z. J. c. Fede;ts, J. Tutova.
Drumul racului.
A. BOGDAN, Pov., p. 193.
tAstä-0 sl lucre omul preste misurA, lar mine tocmal nein ca, acésta s'ar
chemi umbletul raeutui. Vremea sa trebue a o cumpini, impArti pi pentru
¡levee cuviincTos lucru a o hotArt.v Dim. Ttcummuki.
Mal are i intelesul de : a umblA mult fArA a face nicio ispravA.
DRUMUL RACULUr
Racal fu trimes odatA
DupA drojdit in cAmarl.
Drojdia era 'n covatil,
Racul era jos la scarA.
Racul merse prea grAbit
Spre camarA neclintit,
De la Pagel pin' la Criclun,
Pe timp rid pi pe timp bun ...
Si luind covata 'n spate,
Pléci pe neresuflate
Dar cind peste prag sA ésA,
Covata tea o varsA 1
Mullet racul amArtt,
StA pe loe, prea 7.6pAcit,
Si oft&
cuvIntA:
Graba, graba
StricA tribal
Aea-T cine se grAbesce,
ce are prApadesce 1
N. A. BOGDAN.
*
2440 Helbet 1 pimor de rac I
D'om muri sa nu ti-o fac 1
Da Z. J. c. Fedesci, J. Tutova.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 633
RATA
'T
Ve41 Surd.
2442 Varsä apa piste rate.
IORD. GOLESCTJ, MSS. II, p. 18.
Ve41 Boboc.
Adica in zadar sé cheltuesee de uncle nicI un folos nu sé nAdéj-
duesce (Gouscu).
dacoromanica.ro
634 PROVER BIM nonrismom
SNáVA
*
2446 Rata deselata.
Em. PoPmscu, inv. o. CiOCCillaWS-
Marginal's, J. Ialomila.
A uniblet ca ratele.
IORD. GOLESCU, Mss.II, Asent. p.18..
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAIE 635
*
2447 A intrat rata in traistä.
L G. VALENTINEANU, p. 49. Em.
PoPescu, Inc. c. Cioecinesci-Meirgi-
neni, J. Ialomita. N. POPESCU,
Calend. 4883.
10 Adicti ii este Moil EM. POPESCU,
Binuesce ce-va. LAZAR §AniEmiu, Semas., p. 355.
aPasi-mi-te ea 11 poruncise sA stei acolo ghemuiti i ascunsi, ea nu care
cum-va sA dek Impdratul 0 de ea, ekl, de un ard de vreme, i cam intrase
rapt' in traistd, si nu fie ea lina Cu pricina.»N. POPESCU.
2451 A se ratoi.
Se ç.ice despre 6tnenii cari se alintä din mändrie sail ingAinfare
ca rafele carl uniblä legänAndu-se.S. FL. MARIAN, Orn.,p. 397.
dacoromanica.ro
.636 PROVERDELE ROMANILOR
RM
*
2453 Cu rima mica se prinde pescele mare.
A. PANN, Edit.,1889, p. 6; I, 21.
&Rom', 58.MNTEscu, 162.Da E.
B. MAWR, 16. P. ISPIRESCU, Rev.
Ist., II, 158. K. A. ZAMFIRESCU,
DIAcoN, inv. c. tiubenit, J. Doro-
hog. H. D. ENEsctr, (ny. com. Za-
mostea, J. DorohouN. GR. IONESCU,
inv. c. Afamorn4a, J. DorohouS.
L GROSSMANN, Dict. Germ. p. 51.
RINDUNIC.A.
Cu o floricicei ,
Cu o rindunica,
Nu se face primet vara.
VASILE ALEXANDRI LASCAR Ro-
SETT', Mss.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMILLE 637
dacoromanica.ro
638 PRO VERBELE ROBUNILOR
Irisa feclorul, nevenindu'i la socotéla, mal de multe orl spuse maleel sale,
cá lul nu i se prea pare pre firtatul sail de clobanie,... el crede ca acesta tre-
bue sa fie fatä 0 nu feclor, &gel asa 11 arata vorba i fata luT ces muerésea.
De la o vreme, valandu-se bétrana stneóla prea mult einegita i Intrebati
de feclorul :
Daei fartatul tag de crobanie va fi fatii, dui:4 cum presupul tu, eu indata
11 voiu cun6see, cad de Ara cand s'a duce sa se mace, am sA-1 pun sub perini
bräbánoc,si de-a fi al fie fata brabanocul pana deminéta se va path, jara de-a
fi sa fie fecior, atonal brabanocul va remane asa cum l'olu pune.
Cum a ois smeólea asa a 0 neut.
Gaud a inceput sa Insereze bine, colea pe vremea culcatulul, a pus sub pe-
rina fetal, pe care se mach, brabanoc.
Lisa catelul fetel, fiind nasdrivan i sciind prea bine cu co gandurl se pórta
smedica, çlise Inca de cu çiiuá stapanel sale :
Seumpa mea stApânâl smeólea are sail pue de séra sub perina brabanoc,
prin mijlocul carula voesce ea sa seie, de estl fata or! fecTor ? Daca acuma
Domnia-ta voesel sa nu ti se 'ntimple nemica rail, te sfatuese el atuncl, and
vel merge sa te mild, sa scotT brabanocul de sub perk& i sa-1 pul de asupra
pe perina si acolo sa-1 apol !Ana a doua i derninéta. hied a doua i detni-
néta sa-1 pul iara la locul lul i apol sa etit din casa. De nu ml vel asculta r
de nu vel face asa cum te 'nvat ea, atunel sa ni!, ea ai si patesel una ne mat
papa.
Asa a Ois catelul i stapfina sa l'a ascultat si colea cand a mers ea sa se
culce, afland brabanocul sub perilla l'a pus pe perma i apol s'a culcat. Iera
a doua i deminéta l'a pus Tara sub perilla i apol esind din casi i luanduil
oile i catelul se duse In trébail la pliscatóre.
Dar n'a apucat bine a epa din casi cand sme6Ica se pi duse In urink el sa
vada ce-I ?... cum e brabanocul ?... Brabanocul Insa era mal verde si mal fru-
mos de cum 11 pusese ea de cu sér'a. Vac,tandu'l ast-fel a creOut smeólea el
fata nu e fata, ei feelor. Deci spuse feclorulul séu, ea fartatul lul de clobhue
nu e Wit, dupa cum soc6te el, ci feeTor, cad asa a aratat brabanocul, pre care
l'a pus sub penca.
Fedora' sme6Icel, aulind acésta, 1-s1 luIsi el oile sale si se duse cu dInsele
la pascitóre pe urma fetel, fara sA 'i plesnasca micar prin Ininte cA n'ar fi
drept ceea ce i-a spus malea sa.
Fata Insa, *dada-se scapata din cursa ce-i se 'ntinsese, luandu-se cu fe-
clorul, cu oile i cu catelul sell, se duse pana ce ajunse la o mare. Aice apol
s'a oprit ea si luandu-sT ramas bun de la feelorul smeólcol i dand ca un toiag
asupra apel, apa s'a despartit in doua ii asa a trecut ea cu turma sa de ces
parte, fail ca sa i se Intimple vre un ran cat e negro sub unghle.
Feclorul sme6Icel si en olla sale a ramas de asta parte de apa.
Ajungand de ceea-l-alta parte si Out:a ce s'au Impreunat aeuma iaras1 va-
lurile apel, 'sT-a luat fata cusma din cap pi atuncl i-a car,lut Oral cal de aun
pina la brill.
Feclorul sme6Icel, vaçland-o fag pi Inca asa de fruna6sa, nu scii pe ce
lume-I de scárba, ea a scapat'o din mini. Si fAra a maT perde mult timp se In-
tórse a-casa qd spuse mated sale cum l'a amagit, povestindu 'i tote din fir In
par, ca. fartatul sau de clobanie nu e feclor, ei fati i Inca cu parul de aur.
Dar ce folos ea ea a trecut acuma preste mare 1mpreuna eu oile sale si el n'o
mal póte urmari.
Smeólca, aulind acéste, 4ise feclorulul si nu se mal supere de giba, cad ea
va afla un mijloc prin care s'o OM urmari si prinde. Si intru adavar el malca
sa i Mc* o corabIe mare, pe care smeul, dupa sfatul el, o Ineareli cu fel de fel
de marfe scumpe i ast-fel, bleat-cat cum era, se poriu cu dinsa ca se afle
pre fat&
Dui:4 ce se porni el acuma merse cat merse pe apa cea mare, pin care a
trecut fata, pana ce ajunse la un mal. Acolo apol se opri.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 639
Multime de 6menl, cart de la cine vi prin cine audise ca 'n corabia nags
se afla o multime de marfa scumpa, alergara din tóto partile si cumpere
cite una alta de la stapinul el.
Eta ea in arma, di uncle 0 pana unde, vine vi fata cea cu pirul de aur
intra vi ea in corabie si vadä ce fel de märfurl se afla intr'insa.
Dar. ... atila i-a trebuit smeulull Mal mult nernicl Cum o vede in luntru
deauna pornesce corabia de la mal §6 pe icl drumul !
Fata cunósce vi ea acuma in ce cursa a picat vi se pricepe ci nu-1 chip de
scapat. Card ea ce circa si scape, dar' in zadar ! Corabia era acuma cine scie
unde de mal.
De géba te mal trudescl, cad de acuma inainte n'al si-mi mal scapl din
mina! qise smeul, dupa ce s'a vidut la largul
Fata, mal audind Inca i acista, ce si faca ? ie inolul ski de pe deget i a-
runcindu-1 in apa dice :
Cind vel Oa tu inelul acesta, atuncl voiil vorbi ea ca tine !
Dar smeul si pared ca niel n'o aude. El mergea cu corabia inainte, fara si-I
pese ce-va de cuvintele el.
Dupa ce ajunse acuma la mal lug pe fata i ducind'o acasa se cununa cu
&rasa.
Fata lug ivi tind cuvintul. Ea nu vorbla ca smeul nemica, orl v't cat se
necajia acesta s'o induplice ca si vorbésea. Cu sme6Ica i cu cumnatele sile,
cad smeul avea i surorI, i cela-l-alt1 curtenl vorbia, Irish cu smeul niel odata.
Acésta tacere a Omit tot ava mal lung timp.
Eta ca 'ntr'o di, mergind nisce pescan l la apa cea mare vi piscuind o mul-
time de pesce, aduse i vindura i smeulul o parte din acevtia.
Smeul, adeca feclorul sme6Icel, dupa ce cumpira pescil, se dede singur si-1
curatésca. Dar ce si vada ? Intr'un pesce di de inelul nevestel selel Plin de
bucurie le el acuma inelul i, mergind cu dinsul tot in sarite la nevista sa,
Oise zimbind.
Draga mea Rindunica I de acuma yel vorbi cu mine cad dci in sfirvit
aflat i inelul I
vorbind o desmiéala vi-1 netedesce birbiile, ava plin de singe cum s'a
fost umplut pe mane curatind pescele.
Nevésta, inelul i audind pre smeil ast-fel vorbind, deauna s'a
prefacut inteo Rindunica cu guvea rovie v't a sburat pe ferastra.
Smeul, vidind'o cä-1 sbóra de 'naintea oclulor, se repedi lute s'o prinda,
dar a prins'o numal de mijlocul codil, care i-a rimas in mina, iar Rindunica
se cam mal duse, ramaindu-1 de atuncl i pana in diva de asta-di dicta ea o
furculita, adeca, numal cu penele earl nu i le-a smuls smeul, vi cu gua roa,
cum a fost patata de singe.
dacoromanica.ro
640 PRO VERBELE RONANILOR
bori din cer, o prefacir intr'o Rindunia si o sc6se de graba pe horn dart
Rindunica, atticA sclera cea rea, preficuta in pasere, cum se vadt1 scapata
afara voi sit fuga.
Dar' MaIca Domnulul n'o IAA, ci oprind'o II4ise :
Star pe loe, ca nu merge asa, cum cugetl tu 1 Nu gindi ea, dad te-am
scos de la m6rte, indata tl-oiu da 0 drumull Mal astépta putinpana celd-obli face
un semn dupa care nu numal eu, ci i t6ta lumea sa te curuisca orl i cind
orl i unde, ce sclera Mina al fost, ea al omorit pre nora-ta 1
Si cum rosti Maica Domnulul cuvintele acestea, ii fàcù dicta in forma de
fclrfeee sail mal bine dis in forma de (160 cutite ascutite i impreunate la un.
Ice, Cu earl a ucis ea pre nora-sa.
Dar' ea n'a ramas numal cu semnul acesta. Mid o sc6sA Maica Domnulul
pe horn, atunel se negri de fum i funingine, si pe unde.s'a negrit négra a
ramas i pina in qiva de asta-r,11.
Jara pata cea rosa de pe gua Rindunelel e sdngele ce a prins sa cure, pe
cind a inceput a arde. Penele cele albinete sunt urmele din catnap, cu care
eri ea inbracata, and a pus'o feciorul sat pe carbunl, 0 care n'a apucat a se
aprinde si a arde, si numal s'a afumat.
Si numal dupa ce a capatat Rtndunica tôle semnele acestea i-a dat Malea
Domnulul drurnul ea sa sbére unde vor duce-o ochil i aripile.
RIND UREA
2455 RIndureaoa mult graiesce, dar nimic de tnteles.
Ion). Goizscu, Mss. H, Alm.,
pag. 150.
Ca O. awl carl vorbesc mult long färil mIez.
R of u
VeGT
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 641
A RUMEG.A.
VeI Vorbd.
SAHN
2459 b Cel cu salina in spate, vede musca 'n Ger.
H. D. ENEscu, inv. C. Zamostea, J.
Dorohoi.
*AL.A.fT
*
2460 Salad.
Pece
TR. PROCOPIESCU, it&V. C. /8/OZ, J.
Romana's.
Anti-frasa pentru a slice ca este bun. Se intrebuintézä de pee-
caril din Islaz.
SAMAR
Veçll An, Misgar, &a.
2461 samarul î sé va vedea amarul.
GOLESCU, Mss. II, p. 41.
Ve41 §ea.
Adica dupi ce sé lea acoperiTil, atuncI sé vede starea lucrulul
(Gouscu).
dacoromanica.ro
PR OVERBELE ROBAN' LO It
SARDEA
2465 A fi ca sardelele.
V. ALEXANDRI, Teat. II, p. 772.
Adica inghesuitI.
Etre serrés comme des harengs en caque.
S ARC
Ve41 aroa.
2466 Veste buna Sarcal
Daca e de bine,
Ada-o la mine;
'Daca e de réii
Du-o la birät11
Em. Poi', c. ,Fomcutei-lliars, Un-
paria.
Veste.
h) Adu.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 643
Velf Cofofand
Frasi proverbialà prin care Românii din Ungaria intimpina a-
.césti pasere cind o vede c,à se lask pe acoperemintul caselor,
creend a prin cAntecul sèü acéstA pasere vestesce sosirea unor
ifospep, qi'n care parte e intiírs6 cu c6da, dinteacolo vor veni
GAsim In Ornitologia D-1u1 S. Fi. Manan urrnät6rea legend& :
LEGEND).
Dice cà dintru inceput Tarea n'a-fost pasere ea acuma, ci ea a fost chela-
rità la unul dintre birturile cele marl pi mal cercetate de 6spetl pe timpul
acela.
Dar' fiind ea ca i orl-care fatA de panura el forte indrAsnétA, sArind inain-
tea tuturora pi legAndu-se ea scalul de óle mal de fie-care tispe tindr pi fru-
mos, care cercetA birtul, pe rang& acésta mat fiind IncA0 lung de mánA, In-
pelAnd i prAdAnd pe stApAnul set', Dumnedeil se supArA amar pe dinsa i spre
pedépsi o preflen Intr'o pasere, Si de atunel apol pasère a rAmas Ong In
deastii-r,11 i paserea aceea e Tarea.
Fiind insa eA Tarea ea chelAritA, eri deprinsA a säri inainte,a fie-cAruI 6spe
pi a 4à de wire stApinulul sAti, cA óel aeela i acela vine la birt, de-aceea ea
aouma, cAnd are sA soséscA vre un 6spe la vre o casi, nu se pófe rIbdi de-a
nu se duce mal nainte pi a insaiiniA pre cAsenl prin cAntecul el, c1 in seurt
iimp are sA vie atare 6spe la casa aceea.
A SBUR
Curcan, a Untbld.
3467 Cate sbor nu se mänânce.
IORD. GOLESCD, Mss II, p. 36.G.
DEM. TEODORESCD, Poes, pop., p. 339.
OK ce sbdrd nu se mancincd.
IORD. GOLESGT, MSS. H, p. 9.
dacoromanica.ro
644 PROVERBELE momA 11.0/1
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 645
Ce âmbli tu nu A mandncei.
P. IsPmEscu, &Wye, p. 41.
Ve01 Ttnér.
Adidt téte nu le putem dobAndi (p. 36); adicä orI-ce vrem nu
-se pete dobAndi, et nu ne sunt tete Tertate (p. 9).Gouscu.
'Pe tanga intelesul dat de Golescu acest proverb Inseinnézi adese-
-orI et nu trebue sA judecam lucrurile sat ámenil dupt cum se
arat6 a fi. Vest! pentru acest inteles valiantele date de D-1 Manan
si de ziarul Dreptatea.
C. Negruzzi zice la rindul s6t: .F4 cunoscinli cu fata, n'o
numaI pe auçlite, pentru cfi nu se mánâncä tot ce sbórci, i s6
intimplá de departe trandafir si de aprepe hors cu tir..
Non quidvis contiget quod optaris.
Prov. Lat.
Her Kugun eti jenmez.
Prov. Turcesc.
dacoromanica.ro
646 PROVERISELE RONANILOR
SC AR
*
2474 La scara murgulm.
I. NEGRI:1ZZ', GM% Liter., XII, p.
6.PAPADOPOL-CALIMAH, Cony. Lit.,
XXI, 14.Preot C. BuranTham, inv.
c. Cosovèl, J. Mehedinp, I. IOR-
GULESCII, inv. c. Basa-de-Aratnii,
J. Mehedintt.
4) Cuthul facut, gaita rabrtii.
2) Ctind cueca e isprávitii, pasèrea abóra.
dacoromanica.ro
DESPRE ANDIALE 647
40 De grabe. C. BuxGETTAxu.
2° Niel odatá.
Când i se cere cui-va de aire altä persònä o datorie sed alt-
ce-va i acela nu vroesce a 'i o mal de II respunde: am sä-ti o dad
la scara murgului.. I. IORGULESCU.
30 La lucruri mari, la slujbe mari.
.Intrase In mintea sätenilor, ce starea lor de vecini ere tical6se,
vecinii incepuse a nà'zul la scara mur gului cerend desrobire.
PAPADOPOLCALIMAH.
40 Cit de departe, in casul de fate : ne vom judeci pene in pea-
zele albe, pene la ultimele instante.
.La invoielä unul mai de, altul mai lasä Daca nu vrei, efi me
duc pa* nei la scara murgului. I. NEGRUZZI.
SCORPIE
2476 Supt para cea mai frumäsä, scorpia ascunsä. zace.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 65.
IDNTEscu, 172. Da E. B. MAWR, 8.
Se dice pentru cei smeriti dar fälarnici, insemnind ce. de fati
se arate sfing, lar din dos ca un serpe veninos (Goi.Escu).
dacoromanica.ro
648 PRO VERBELE ROMANILOR
sc ROF A
*p
2479 S'a suit sere& in copac.
L BXNE5CU, prof. J. Roman.
I. MiouRI. prof. J. Prahova.
*A
S'a suit scr6fa in copaci.
17.FoREscu, Folticons, J. suciava.
*A
S'a suit scr6fa iv reichitä.
H. D. ENESCII, inv. c. Zatnostea,
J. Dorohos.
*P
S'a suit (s'a urcat) scr6fa in salcie.
I. IORGULESCU, inv. c. Basa-de-
Arania, J. Mehedinfi.
Se slice wilai om care se pretinde a fi ce-va de el si drept vor-
bind nu e nimica, sall until om care o fi fost la inceput intr'o
stare mal jcisa si care in urma s'a ridicat, si se mindresce.
Tr; gy.61Jacre.
Prov. Elin.
Sub orl-ce pal% d6rme scorpia.
rpele e ascuns in iérba.
h Se ascunde un sérpe sub verdétii.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 649
EA
* Vegll Cal.
2480 .&Bate seaua sä pricèpà iépa.
IORD. GOLESCII, MS8, II, p. 116.
AL. DUMITRESCII, 140. V. FORRSCU,
Folticenz, J. Suczava. LAIIRIAN ar,
IVIAXIM, II, 1137. Ilimptscu, 475.-
P. ISPIRESCII, Rev, Ist., I, 451; Leg.
271; apud GASTER, Chrest.,II, 376.-
L &Jala, Conv. Liter., VI, 109.
I. IONESCII, Cart. Cit.. 1H, 230.
*
Bate geaua sä se pricépä épa.
K. L. ZADIFIRESCTJ-DIACON, tittfl. C.
$tiubenii, J. Dorohoz.
Bate geaoa.
V. ALEXANDRI, Conv. Liter., IV,
pag. 314. Teatru, I, 180.
dacoromanica.ro
850 PRO VERBEI.E ROMANII.OR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 651f
Pcitnei §eaua
ve0i rana din spate.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174.
Ve 41 Samar.
Acelas Inteles A la numerul 2485.
Âon d6basta, sè vézon las cachaditros.
Prov. Languedoc.
Au desbasta, se vozon las cachaduros. 2)
Prov. Provans.
StLBATIC
2490 Au venit sélbaticii
Sè impace domesticia.
A. PANN, III, p. 25.
2) La seosul samaruluT, se 'vede zagna.
*) Idem.
dacoromanica.ro
4552 PROVERBELE ROMANILOR
A venit Mlbaticul
Sä 'mpace dome,sticul.
HINTESCU, p. 174.
Se dice and se amesteci unul inteo cértä ca sä impace luau-
la urmä mal räii o stria,
tEIPE
VeI mima, Sin, Cap. XVII.
*
2491. *érpele, pana nu '1 calm pe Oda, nu se 'ntérce sa
te musce.
A. Pa, Edit. 1889, p. 7; I, 25.
BARONZI, 58 HINTEscu, 175. AL.
MARTINIAN, J. llfov. BARBU CON-
STANTINESCU, Cart. Cit., II, 46. Da
E. B. MAWR, 47. H. D. ENESCLI,
inv4. c. Zamostea, J. Dorohos.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 653
dacoromanica.ro
654 PROVERBELE.ROMililLOR
dacoromanica.ro
DLSPRE ANIBIALE 655
*
?érpele, ceind i se face de cap, ese la drum.
Em, POPESCII, inv. c. Ciodinesci-
Xdrginens, J. 1a L IORGII-
LESGU, inv. c. Basa-de-Aramd, J.
Mehedinft.
Omul cand nu mal judeca se Vierde. C. BUNGETIANU.
20 Omul cand i se face detrAntélá, cauti cértà. I. IORGULESCU.
Poporul crede c6. érpele nu se aratä de cat atuncea cand 11 &ore
capu1,i In scopul de a fi °morn. Daca 0315. in s6rä nu e omorit,
el trebue sä musce pe cine-va.
dacoromanica.ro
656 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 657
*
2507 li trece un qdrpe rece prin sin.
P. ISPIRESCII, Leg., p. 206.
*
A trece un gérpe prin inimd.
M. CANIAN, J. /afi.
Se ingrozesce, II tree florI prin inima.
*p
2508 Sd nu te musce qdrpele de limbd.
S. MIIIXILESCII, Pzeitàrea, H, p. 74.
* ,6,
Sd nu te musce gérpele de inimä.
L MXatira, Prof., J. Prahova.
P. ISPIRESCII, Leg. p. 278. M. Clk-
NIAN, J. /a0.
* ,n,
Sd nu te musce sérpele set fad sail se Oki...
§érpele, adica dracul, da In tot-deauna sfaturI rele ennenilor.
Vedl proverbul 2498.
as% nu cam-va sci te musco férpele de inimci, sa te duel acolo,
ea e stingere de tine.» P. ISPIRESCU.
*
2509 A prinde §erpele Cu mdna altuia.
BARONZI, p. 47 & 65.
dacoromanica.ro
-658 PRO VERBELE ROMINILOR
Veyli Cdrbune.
Se Oice pentru mi ce Cu primejdia altora vor se scape el de
primejdie spre al lar folos (Gouscu).
De alieno ludis cono. I)
Prov Lat.
To make a cat's-paw of one. 2)
Prov. Engl.
Tirer les marrons du feu avec la patte du chat.
Prov. Froto.
Con agena mano sacar la culebra del horado. 3)
Prov. Span.
*
2512 A se ascunde IA gauri de sérpe.
G. MUNTEANII, p. 72. L IONESCIT,
Cart. Cit., III, 174. L Bitasur,
prof. I. Roman.M. CANIAN, J. /agi.
1) De alieno corlo Mere, proverbio dicuntur, qui securius agunt, sed alieno
periculo. P. 2danutius.
1) A face din cine-va o labA de pisictl.
N) Cu mima strAinA (altura) a scéte gdrpele din gaurn.
dacoromanica.ro
DESPRE AIIMALE 659
A SZ'TEL.A.
VegII Fernere.
2515 Anevme poti seteli un cal ne4nvétat.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 3.
Adied a slujl la un nebun (GoLascu).
SEU
.2516 A face, prinde saü perde sen.
& MAXIM, I, p. 1.176.
Adici a se Imbogall sail a arid.
dacoromanica.ro
660 PRO VERBELE ROMANILOR
Vedll littrunchf u
A fi cu avere, a tai din avutul Mil, precum tirsul, bursucul si
ate cele-l-alte animate call amortesc %ma, träesc din gräsimea lor.
SGARDA.
*
2517 b A fi cu sgardä.
Ca cdnele cu sgardd de gdt.
IORD. GOLESCU, M88. II, Ascot., 72..
A avé stäpin, a asculth de poruncile altdia.
Are un Infeles defavorabil.
simTic5RA
2518 Simpiri, Simtihrä,
Es copiii toti pe-afaril
S. FL. MARIAN, Orisit, II, p. 144.
Prin aceste cuvinte RominiT din Moldova intimpinä glasul Sim-
third clad o aud primävarä pentru intafasf data.
Acéstä pasère, care nu este alti de cht PitigoIul,, se numesce
ast-fel de locuitoril MoldovieT pentru cA, cum se desprimavirézA,
dinsa sbérli prin pomete si prin alte locurT strigänd ne 'ncetat :
Simfi-vara I Simg-vara I
ofivr
Ved apthnetrut, Vant.
SOPIRL A.
Ve4I , 6tpe.
C5 RECE
Ved Corabie, Hantbar,
Lup, Mcigurd, Matti, Mérd,
Motan, Munte, Pitied.
2519 86recil and ad pace cu pisica, se' primejduesc bu-
catele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176; II,
52. HisTssoo, 478.
Adica dud stApinil nu tin slugile de sctut, cAnd mana chrmui-
toruluI nu se simte In conducerea afacerilor statuld.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 661
dacoromanica.ro
662 PROVERBELE ROMANILOR
*
2525 Tot-deauna sérecele s8 int6rce la borta lui.
Da E. SEVASTOS, Pov., p. 236.
I. MiGoRX, prof. J. Prahova.
Aratfi farmecul deosebit care atrage pe fie-care om In téra uncle
s'a nitscut, la casa luI, spre némurile sale.
*
2526 Trage ca èrecele la borta WI.
I. BLNEscu, profesor J.Roman.
Sé dice despre ace7 earl se tot due ande suut invétatI ca A
mérgA.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 663
STICLETE
2538 A avé sticleta in cap.
M CANIAN, J. Jai.
dacoromanica.ro
664 PRO VERBELE ROBLI.ISILOR
LEGE$DA
Dupa ce a facut Dunmeieil pe Vila paserile, ate se alla pe pamint gi a im-
partit fie-careia dintre dinsele hrana ca care are sa tradsca in lume, inteo
le-a chemat laragl pre Vote la sine, anume ca sa li bolésca penele, sa nu fie
tOte intr'o coldre, cad, dintru inceput, penele tuturor paserilor aveau name
o singura col6re.
Tóte paserile, de la cea mal mare gi Oita la cea mal mica, cum audira
acésta veste imbucuratére, se adunará de 'naintea lul Dumnedea gi Dumnedeu
pre téte le-a boit.
Eta ing ea 'ntr'un tardia, dupa ce a galat Dumnedea acuma pe tcite page-
rile de boit i voià sa le dee drumul ea sa se dud fie-care in tréba-gl de uncle
a venit,Nine tot inteun suflet i Domnioorul, I) gi n'aptica bine a sosi, n'apuca
bine a se resufli gi se relga lul Dumnedeu sal bolésca gi pre dinsul.
Dumnedeu cum il vadfi, 11 intrebi :
D'apol bine, Domnigorule! unde mi-al fost pAnA acuma ? De ce n'al ve-
nit 91 tu de odata cu cele-l-alte sburatcire ?
Apol, del ce era O. fac, pacatele melt)! Nainte de a fi audd porunca ta,
Demme, m'atn fost viril prin niace scal ca sa-ml cant 0 ea pu/ina saming d
rindul tralulul, gi and prinsel de veste ii voil sa ma pornesc i eu de o-data
Cu cele-l-alte !Risen!! ca sa vin aice, nevole marel ma 'mpleticil printre scal
atiita ce ma sbuclumal de nu mal sciam acuma singur ce sa ma mal fac, deal
sa seep mal de graba din ineurcatura in care intrasem. Darà dupa ce scapal tot
inteun suflet alergal pani aicea.
Vadénd Dumneded ea Domnigorul sau Scalerul, nu din lene sea din neba-
gare de sama s'a intardiat, ci din pricina scailor, in carl s'a fost ineurcat, a
luat penita i intingénd ce (lima in Vote edele in cad fusese colorile carl
mal remlsese cate-o lira de colóre, l'a impestritat gi pe dinsul ca mal multe
feltni de colorl, precum : mohorit, alb, negro, rogu i galban, tgi de atunc
apol penele Domnigorulul au mal multe florl. Tot de atuncl 1-a ramas gi nu-
mires de Domnilor, pentru ea aga l'a avorbit Dumnede5, larA Scaler pentru
ci mal mull ca seminia de qcaIti se nutresce. S. FL. MARIAN.
*
2539 A pune colivia Cu sticleti pe (in) capul sea.
BARONZI, p. 45. L IORGULBSCU
inv. c. Bqta-de-Aranta, J. Mehe-
dints.
A.dica a se casAtori, umplei prin urmare capul Cu felurite
grije i necazurT.
STIRV VeGI Cibra, Corb, Vtatur.
TTUC
*
2540 Capétinä de stilled, casä boerésd.
Ta. PROCOPIESCU, inv. C. Islas, J.
Romana p.
Precum cAp64ina de sttuci este séc5., Mr& carne, asemenea si
casa boerulifi.Ta. PROCOPIESCU.
Francesul, mal putin satiric, se multumvce cu qicerea :
Me de brochet, donne la Cc ton valet.
Sticletele se numesee in Bucovina: Domnieor, Scaler ai Stiglet .
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 665
STRECHIE
2541. A da, a Intri, a lovi strechia In, pe...
LAIIRIAN MAXIM, II, p. 1302.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, 227.A. DE
CIHAC, Dict. Etym., II, 373. HIN-
TESCH, 181.AL. ODOBESCII, 1,462.-
V. ALEXANDRI, Teatru, I, 197 ; II, 493.
streclaat la Utreinete.
V. ALEXANDRI, Cono. Lit. IV, p.335.
A strechiat lumea.
V. ALEXANDRI, Conv. Liter., VII,
pag. 438.
10 A da fuga, a fugl lii di sä nu se maY peda opri de nimenY
de nemica.
20 A fi coprins de mare furie.
30 A innebuni.
Prin asemènare cu vita muscatä de strechïe.
STUP
Albinie, Tigan.
2542 A fi ca un stup neretezat.
A. PANN, III, p. 405. - R ISPIRESCII,
Rev. Ist., III, 77. HmEscu, 181.
A se face stup de bani
V. ALEXANDRI, Teatra, II, p. 401.
Adica cu avere.
STURZ
* Vegll Prepelipi.
2543 Sturzul ne aduce vara.
ILIE MARIN, Bucuresci, J. Rfov.
Preot C. ItUNGETIANII, invél. C. CO.-
S0114, J. Mehedints.
Poporul numesce dilele de la 12 pina la 18 Martie, çlilele Stur-
zului, pentru cA In aceste slile vine Sturzul din tèrile calde la noI.
Sturzul este ast-fel , ea si rindunica , un prevestitor al vereY care
se apropie si este priimit cu drägk inimä de pranil nostril.
D. S. Fi. Mujan, a eules la RomâniT din Bucovina, urmatórea
legendä :
dacoromanica.ro
666 PROVERBELE ROMAN1LOR
LEGENDX.
17ice ca pe dud amble Domnul nostru Isms Christos i Cu San-Petru pa
pamtnt, trecand el Intiouna din qlilele lut Mart pe larva un codru mare, vé-,
dura tocmal pe virful celut mal Malt arbore pre un Sturz cantand pi falindu-
se ce el face vara.
Sfin-Petru, cum tl zed rotindu-se ì cAntand ape de volos pe vtrful arbore-
lut, Il dete buna deminéta flicendu-I :
BunA denoineta, Sturzule I
N'om cand multumesc I rèspunse acesta ca Ingemfare.
Da de ce, dace. este ertat sa te 'ntreb ?
De aceea, ea et fac varal respunse largg Sturzul, rotindu-se pe 'fitful
arborelul ende se idle, i cantAnd
Asta-dt me 'nsor eu
Mene-un frate-al met
San-Pefru pi cu Domnul nostru Isus Christos audind acésUi nu statura mat
niult de vorbe, ci se porniri pi se dusera mal departe, lasend pe Sturzu ta
pace ea sa facä vara, dupa cum s'a laudat.
EtAinsa ca tot tritr'aceea di, dupi amédi-di dA Dumnedeu o plete Mid pi
rece, care a curs ca din cofa pi care a durat pana In sera. Jara dupi ce a in-
serat, da Dumnedeu un ningeu pi un viscol ca acela... pi ninge pi viscolesce
teta nopticica, de ti se pare a e In dricul ternet, pi se face apa de frig de mal
ea crape lemnele de ger.
deua di de deminéta, dupe acésta IntImplare pi dupa ce ad Amblat acuma
pe ende au avut se Amble, Intoreendu-se San-Petru pi cu Domnul Isus Chris-
tos pi trecdnd larag pe lAnga codrul cel mare, glare pre Sturzul nostru eel
falos pe una din cele mal de jos rarnurI ale untff arbore tufos stand tupilatt
split pi férte intristat, trecendu-1 tot dorul de insurat
Bane deminétA, Sturzule I dise Sen-Yetru, cum a dat ca °chit de dtnsul,
ell AA ape de tupilat, tacut pl Intristat la trupina arborelul.
Multumim Domnil vestre I respunse el superat.
Da ce fact alce? Ce stal ape de sgulit ? il tutreba lareg Sen-Petra.
Ah! asta-11 mor
Merit un frate-al meu I
respunse el, plecandu-g ros tul in jos pi sborpindu-pi penele, ea doara s'or put&
mal bine scud in protiva frigulul ce-1 tali la inimil
De atuncl, apor, de cand mal ca ere sa pérl de frig, Sturzul niel odatA nu
se mat felesee pi canta in luna lul Mart, ea el ar face vara pi vrei sa se 'risen:4.
ci striga Cu ingrijire :
Clewed pi opinct
Ce.de mane nine,
Clewed bunt de panza,
Si opine.I de frund
De mers la draguta
TAP
Vedl Cloban, Cap.
2544 *Par'ca e un tap logodit.
M. CAN1AN, J. Iaft.
Adicá umblit mandrindu-se. Se dice mal ales despre Gred.
*L
2545 A belitapul.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 667
*
A tiné tapul de c6rne.
GR. JIPESCU,
Preott4 C. BUNGEVANU, invét. C. CO-
sovè't , J. Mehedinti.
Se dice când om ori femele varsi dupi ce a bäut, cáci acel care-
varsi face exclamärI earl se asémänä cu shferetul until tap. C.
BUNGATCANU.
TARCk
Ve41 Sarcd.
2546 Ii âmbla gura ca i la tarot.
S. FL. MARIAN, Ornit., II, p. sa.
Veljt Coro f ana.
Acestä. dicero din Bucovina, corespunde acelei din Téra-Romi-
nésc,a : Ii merge gura ca la o corofand, i cu dinsa obicInuesc si-
atingi pre femeile limbute cirora nu le tace nicI-odatä gura.
Tarca fiind o opasäre fórte neastImpärati, caro nu mal are nid-
odati stare i aunare, ci tot-d'a-una alérgi in colo i 'n dice, strigi
bate din c6di si se cérti cu semenele sale, era natural ca sä dea
nascere la o asemenea locutiune, pe care o Intilnim si la alte po-
Ore , precum la FranceziT, cari dic : Jacasser comme une pie
borgne.
LEGENDA
pica cil, insurandu-se Imparatal paserilor, a pof Lit pre tóte paserile la °s-
pa 1), pi pre tóte le-a cinstit, le-a ospatat pi le-a omenit cum se cade. Fie-care
a fost indestulia i multumita.
Sarca insa, tot sai a din blid in blid i tot strigi: Tire fi mie Tiro i mie!
Atuncl bucatariul, caro se aflh in bucatarie pi putea da rind cu prega-
tirea bucatelor, maniindu-se dinsa, ca nu-I da pace, ci tot cere sa-I dea el
de mancare, apuca o lingua pi aruncand'o dupa dinsa o lovi drept In spate.
Cat de avana va fi fost lovitura aceea, nu pot spune, dar destul tata eh, .ga-
vanul lingurel remase pentru tot-deauna intipirit in spatele Sarcel, lar ceda
lingurel s'a prefacut In c6da Sarcel, pentru cil pan aiuncl, Sarcele erati
Oda.
Sarca inceph a sari in colo pi 'n dice, a strigh pi a se clatini, cl doara-I pica
lingura prefocuta in cada. Dar' in zadarl niel pana in diva de asta-d1 nu I-a
mal picat dada, de pi bate ne 'ncetat dintr'insa.Gn. CFacimus, Onutu/
pu;uitn, Bucovina..
dacoromanica.ro
668 PROVERBELE ROMiNILOR
Dar' omul, nOcajit fiind de la nunta, unde pre semne nu prea avuse timp sa
mantmce mult, se mania farte ii asvirli cu lingura cea de cutitor dupii Tarea,
care pe atunci nu avei cada. Lingura se implanta Cu gavanul in spatele Tarcel
lara cada lingurel atirna inapol. i fiind cA zaina aceea era din nisce carne
grasa de 61e, sburand Tarea se slei sOul, 0 a rémas lingura acolo. De atuncl
are Tarea cada lungl i pestrita, pentru ca unde a apucat odata a se slei sdul,
pe cada lingurei, alb a rdmas, lar' uncle nu, negru a rOmas.P. URSUL, com.
Dorna, Bucov¡na.
*A
2547 Furä ouäle de sub Orca.
A. PETRESCII, Curtea-de-Argef J.
Argetz.IoN AL mil SBIERA,Pov., 262.
Ve41 Clora, Copfana.
Adicil e degept, priceput, §iret.
T R
2549 Tarlu (Gumarlu) sapa loclu si tut pi nas l'aruca. i).
D. A. MILESCU, Gop i, Macqcionia.
D. DAN, Nevesca, XE-
NOFbNTS CAPSALE, Pirlepe, Mace-
donia.
Se slice despre acel care se lovesce singur.
T UN
VeT Deget
2550 Fuge ca taunul cu paml.
L CREANGX, Pov., p. 306.
Adicti fórte repede.
TAUR
Veip pi, Tintar.
2551 Fie 'n zarpale de aur
Nu este de cat un taur.
A. PINN, ILI, p. 39.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 669
dacoromanica.ro
.670 PROVERBELE ROMANILOR
TINTAR
2554 Tintarul, cat de mio, c'o muscitura mica si pe
11 biruiesce.
LORD. GOLESC% Mss. II, p. 95.
Adica omul cAt de mic pote AsplAti, supdri 1 p6 cel mal mare
(Gourscu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 671
*A
Face din tin tar, harmei sar.
M. LITPESCII, inv. c. Brosceni, J.
Suciava.
Gura rea gi un bivol
Dintr'un tintar Ili face !
T. SPERANTIA, II, p. 215.
dacoromanica.ro
672 PROVERBELE ROMINTLOR
2561 A fi ca un tintar.
DIM ZANNE, J. Il(ov.
Gras ca un tintar.
Adica slab la trup.
TIT A
2561 b A secat /i/a caprei.
V. A.LEXANDRI, Teatru, I, p. 138.
Am perdut folese de care ne bucuram.
TRANTOR
VedI Copete.
2562 A trantorilor urlete, a albinelor sunete astupd.
Dltd. DANTEMIR, 18t. Ierogi., pag
164. L BINEscu, prof. J. Roman
CM lenes! si bunI de nimicil fac mal multe lame In lume de citt
ceI carl muncesc i produc.
dacoromanica.ro
DEsPRE AN1MALE 673
TURMA
VEKIT Plator.
* ,n,
2566 Pe unde sunt turme bland].
Sunt q't lupi mereii flämândi.
V. ALEXANDRI , Poes. pop., pag.
41A. PETRESCU, Gartea-de-Argef,
J. Argef.
Unde sunt bogag sunt 0 du0nan't earl rivnese la averile lor.
.n,
2567 De at turme mari de oi
Ai si turme de nevoi.
V. ÀLEXANDR1, Poes. Pop., p. 41.
Bogatul are multe griji.
Qui terre a guerre a.
Prov. Franc.
Poca hazienda, poco cuydado. 4)
Prov. Span.
Much coin, much care.2)
Prov. F,ngl.
Ka he machen Miihe.3)
Prov. Germ.
dacoromanica.ro
674 PROVERBELE ROMANILOR
TURTURICA.
Vac)! Cap. XVII
ULEÌU
Veçll Mere
UNGHIE
Val! Leu, Cap. IV.
2570 I-a taiat dé unghisérä.
IORD. GOLESCO., M38. II, p. 6.
gasesce uneltiOre,
Sa-1, taw din unghi§dre.
A. PA/4NX', p. 24.HiNTEscu,196.
URS
Veot Crac, Fata, Femere.
2571. Il trap de urechi ca sa 'I duel la mere, si apoi h
rupi Oda si tot nu 'I pot' depart& de la stup.
P. P. CARP, c. ribanesat, J. Vasluiu.
Se i;lice despre acel pe care 'I dud cu saä la o tréba de care, mal
In urinti, nu-1 mal posi depárth, precum i despre omul drula if
dal ce-va si el cere maI mult.
Ve(;11 Monitorul oficial No. 183 din 1895, pag. 983.
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 675
LEGENDA
Odatd epind Dumnedéd la plimhare pi Intilnind un urs Pa intrebat: Ursule
de cdnd te-am fAcut eù pd tine al mancat tu miere? Ursul i-a rèspuns cd nu
pi &a' niel n'ar vrea sii indridnee, de pi nu o cundsce. La rèspunsul ursulul
Dumneleu s'a supérat pi a trimis pe S-tu Petre, sd .1 lea de urechl pi sd '1
ducd sd. 'I bage ca nasal intr'un stup Cu mTere. S-tu Petru indeplinind porunca,
l'a apucat pe urs de urechl spre a .1 duce la mlere. Ursul msA oprindu-se pi
trägéndu-se inapoI mered i s'au rupt urechile. De atuncl Dumnedefi l'a blès-
temat sd fie tot cu urechile scurte, pi apa a rémas pan& In o;liva de astä-11.
S-tu Petrn ca sA indeplinésci porunca data de Duinneleil l'a apucat in cele
din urind de gAt, pi ast-fel l'a VIM pAna la stupul cu mTere unde l'a pi virit
cu botul.
Ursul ne sellad pdni aci gustul mierel pi, véljénd cd e bung, s'a pus s'o ind-
nfince tótá, fArd a mal Idsd pi albinelor. Dumnedeul vélénd acésta a poruncit
din nou acum Sfintulul Petre gonéscd de la mlere. Insd cu -bite britifile
primite el tot nu se desliped de mlerea cea dulce. Védénd Sfántu-Petru el prin
Mel nu '1 /kite depdrti l'a apucat de c6cld sl '1 tragd dé la mlere pi trégènd
fuirA ca ursul sil se dea inapol i s'a rupt céda pi de atuncl ursul n'are cácid,
hlestemat de Dumnedeu. I. IoRnuLcscu, inv. c. Baia-de-Aroma-, J. Me-
hedinfi.
dacoromanica.ro
676 PROVERBELE ROMAELLOR
*
2576 .L.Mca ursul pin vecini.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 23.
I. 111XcioRI, prof. J. Prahova.
* ,n,
2577 Mud ¡Coca ursul la vecin, sa 't gatesci tarltele.
I. IsnikrEscu, inv. c. Cobia, J.
Dimbovita.
Adica cand sé intimplg. ceva rèii vecinuluT, foc, bóla molipsi-
sitoire 7i c. 1. suntem §i noI in primejdie.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALF 677
*
,2578 Ea bine, mos Martine,
Sd dati miere de albine.
AL. ODOBESCU, III, p. 236.
dacoromanica.ro
678 PROVERBELE ROMINILOR
Incet, incet, sania cu pe,sce se apropie de dinsa. Tiranul care mani boil,
çlmnd vulpea lungitA i crelend a este marta, o apuca de un piclor si o aruna
in sanie d'asupra pescelul; apoi pléca inainte pe langa bol. Vulpea insi ca o-
sirétä ce era, incepii a da pescele jos din sanie, cu .picIórele dindirit. i asa
Wanul mina, i pescele cadea.
Dupi ce hóta de vulpe &Muse mal to pescele jos, sari binisor din sanie,
aduni repede, ji duse la vizuinA si se puse pe mancare.
Tocmal atuncl veni la (lima ursul. «Buna masa, cumitra ! Ti! da ce mal de
pesce all Unde l'al gasit? DA-ml s't mie, te rog, veo catl-va chiticl, de pofta
«Ba mal punetl pofta 'n culu, cumetre. Baca 41-e asa de pof LA, du-te diséra
la laz i prinde cat itt place! «Da cum se prinde pescele, cumitra? Fórte
usor, ; códa in in cursi ml-am virit-o i eu, i stAl acolo neclintit pina
despre (Aua. Atuncl trage-o afara i vel sc6te o multime de pesce; póte de trel
orl cat am scos eu.
Ursul, auljind ast-fel, nu mat statu la gandurl, ci plecA in fuga mare, toc-
rnal la Iaz, i i,s1 viri Vita códa in apA.
In acea nópte era un ger de crapau pietrele si lemnele. Apa din iaz iughetl,
intArindu-se ca ferul, i prinse céda ursulul ca inteun clesce.
Sirmanul urs, nu mal puteit de frig si de durare. Despre qiuà voi se 'sl traga
dicta, ca sa so:AA pescele. Bar códa se tinea de tot. Atuncl el incepu a smuct
mal tare. A smucit, a tot smucit, Ora cam] isT rupse códa. i asa btetul urs a
rimas fara códi. V. HARAM,
Porcul a vrut intr'o i sA dea o masa mare la care a poftit tito dobitécele,
afara de Leu. Acesta insii trimise vorlut ca va veni si dinsul. Cand aulirl me-
senil acésta veste neasteptat5, toll se speriarA, dar cumitra Vulpe fi linisti in-
vitand pro Be-carc cum sa se ascunda mal bine ceca ce si fAcuril. Cotosmanul,
care intArliase, nu mal gasesce pe nimenl, se ultA, cauta st eatA cl zaresce,
miscandu-se sub nisce frunI, ritul porculul. Creland di e un sórece si repede
si 'I apuce cu ghlarele. Porcul speriat 0rohlesce. Atuncl t6te dobitócele in-
chipuindu-sl ca a sosit Leul, fug inspaitnantate in cotro vid cu °chg. Vulpea,
atlandu-se din intamplare langil Urs, care pe acele vremurl alergi ca lepurile,
se acata cu dintil de dicta lul. Dar Ursul o luA la fugi asa de repede in cat
Vulpea, ca si nu scape, strinse din dintil ast-fel a de odata a rimas cu c6da.
ursulul in gura. De atund a rimas ursul farA códA.
dacoromanica.ro
DESPRE AN1MALE 679
dacoromanica.ro
680 PROVERBELB ROMINILOR
*p
Ursul nu j6ca de vote.
En. POPESCU, inv. o. Ciocanescs-
Marginent,J. Ialomita. I. IoriEscu,
Cart. Cit., H, 115.
AratA siluirea cea mare (GoLescu).
*
2581 Nu te juca cu cáda ursului.
A. PANN, III, p. 21.IInipscu, 197.
VEKU Drae.
SA te ferescI de lucrurile sad suntirile primejdióse cum sunt de
pild6., ura, pizrna, vrAjmAsia, s. c. 1.
dacoromanica.ro
DEaPRE ANIMALE 681
VedI Vulpe.
Acelas inteles ca la nurndrul 2584 sub o forma imperativä. Nu
trebue sä ne bucuräm prea de timpuriti de un folos pe care nu Fam
dobändit Welt.
B ne faut par marchander la peau de l'ours devant que la
beste soit prise et morte. COMMINES, X Ve Siècle.
Origina acestul cuvint se atlä intr'o fabulä din Esop, care a fost
imitatä la Frances1 de La Fontaine, Lib. V, fab. 20 si la noY de
Anton Pann.
VINATORUL.
Un vinAtor in pildure
1rdlénd pe urs mfincánd mure
Pusca la dinsul Intinse,
Dar bine nu i se prinse.
Asa Ric* judecatá
Ga sl vie altá-datti,
Fiind-cá, cum trebuesce,
VOA ande lacuesce.
Ast-fel gAndind aci '1 lasa
Si se duce trist a-casa.
Decl inteo r,li s'intilnesce
C'un cojocar ce carpesce
Si fail niel o 'ndolalä.
Sè apucA la tocmélà,
Dicénd : Frate cojocare I
Am o plele de vinlare
Burka de tot, ne stricatá,
Tocmal prin sale 'mpuscatá.
Cojocarul II vorbesce :
Dará frate trebuesce
De lup e, or de ce tréba?
E de urs, ráspunse 'n grabá.
Aicl o al, or a-casä ?
Ba, dise, in padurea dési,
CI-1 sciu vizuina bine,
De vel potl merge cu mine.
Ce cerl pe ea? este mare?
11 fácii iar intrebare,
Este ca cea de herbece?
Ba Oise d'un stinjin trece.
Ursul in 'Mize ade,
El sl tocmesc cum se cade.
Dupit ce i-a dat arvunii,
Si be.i-aldamasu 'mpreunä
S6'apucl vinAtorul
Vrend sA implinéscA dorul,
Umple pusca, o gitesce,
Cu glonturi o 'ntepenesce.
Mid pe umeri s'o ardice
Atuncl arpadulul Oice
Al frate acum cu mine,
SA yell cum 1'1-'1 culc de bine.
NecAjit cu crétä 'n frunte
Plécl catre urs la munte,
S'ajungénd pádurea
dacoromanica.ro
682 PROV.ERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DF,SPRE ANIMALE 683.
Don't sell the bearskin,before you have killed the bear. 2>
Prov. Engl.
Man muss die Haut des Bdren nicht verkaufen, be-
vor der Bdr nicht gestochen ist.2)
Prov. Germ.
Non si vende la pelle prima che s'ammazzi l'orso. 3),
Prov. Ital.
dacoromanica.ro
-684 PRO VERBELE ROMAPIL011
Se uitd la no ca la urs.
I. CREANOX, Amint., p. 123.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIM1LE 685
*L.
2600 Urs plouat.
Em. POPESCU, inv. c. Ciodineset-
Marginens, J. Ialom4a.
Se slice de acel care stá umilit i plouat.
dacoromanica.ro
686 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMkLE 687
vacei intinata
Necinstesce ciréda t6t(-'1.
HINTEscu, p.198.
de vreme a-casa.
G. DEM. TEODORESCU, Poesit Pop.
A
frumésa
laptésä,
Si de vreme a-casa.
G. DEM. TEODORESCU, Poesis Pop.
*
man6sa,
letpt6sa,
Si de vreme a-casd.
Da Ec. Z., Bérlad, J. Tutava.
frumésa,
mein6sa,
Si de vreme a-casa.
Da E. SEVLSTOS, Pov., p. 176.
Veil! 61e.
SA (Pee despre o vaca buna i o femeie harnicA, i in special de
acel care cauta lucru lard cusur.
I) 0 6Ie rIT6s6. umple DM turma.
2) 0 6Ie Intinati strica o turmi.
dacoromanica.ro
688 PROVERBELE ROMANILOR
*
2615 Vaca incanata.
BA ONZI, p. 42.
Veill B u, V ta.
Adica femeie pr6sta.
*
2616 A remane ca vaca la 'Arta noua.
I. UNESCO, prof. J. Roman.
Vetll Bou, V Iel.
Adica uimit, zapacit.
Er sieht 's an, wie die Kuh ein neu Scheuertor. 3).
Prov. Germ.
Hij kijkt erop als de koe op het nieuwe hek. 4)
Prov. Oland.
dacoromanica.ro
DESPEE ANIMAL& 689
2616 b Caci-vaca.
Se dice de omul prost, sati prea bun, care se Iasi a fi Matt in
picY6re de VIM lumea.
Cloc4nit6reVerOare, Gheonble.
44
dacoromanica.ro
690 PROVERBELE ROAUNILOR
t6te ginganfile, eAte le-a slobOit diii sac, p5n5 atuncl niel sa nu mal traga na-
dejde ca se va putè preface lam' In femee, cum a fost de la Inceput.
Iara cIocul el cel lung 9i asculit, cu care prinde ea ganganiile, e nasul el de
odinióra, cad ca femee avea un nas lung, care si-1 b5ga in tot locul, si nemica
nu ramanea necautat, nevNut si nevorbit de dinsa, precum si de-atuncl in mice,
de cind e pasare, nu ramâne nicl un pomisor, mal ales de eel bortosl si putre-
galosl, ca sa nu fie cercetat de dinsa, cautand gdnganiile ce le-a sc5pat o data
din sac si nu le mal póte giiti de prins niel Ora in qiva de asta-dl. OREST
LUJAN, Bucovina, in Ornitologia.
0 legenda analéga se aft la Romana; a se vedé Virgiliu,
Aeneida VII, pag. 489 si Ovidiu, Metamorfosele, VI, pag. 320.
Pious in Ausoniis, proles Saturnia, Seris
Rex fuit...
VIERME
ve01 Lemn, Temere.
2618 Viermele de bucate se lag pé graunte.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 19.
AdicA intristarea pd ininn (GotEscu).
*
2619 Viermil te mdnanca de vit.
A. PA.NN, Ed. 1889, pag. 158; III,
128.
*
A mined vermit, pe. . . pe saindura patulux.
M. CANIAN, J. /ctin.
Se slice celuI lenes.
Ca vtermele in gunovu.
D. TICEDNDEAL, p. 358.
Adicfi bine.
*
2621 Ca viermele in hrén.
Se invatel ca vtermele in hrén.
A. PANN, Edit. 4889, p. 155; III,
125. HINTEscu, 120.
dacoromanica.ro
DILSPBE ANIMALE 891
dacoromanica.ro
692 PROVERBELE ROMANILOR
*
2626 A avd vermi neadormiti.
BARONZI, pag. 47 & 70.
A nu 'ql aflà locul, a fi neastimpèrat.
VfESPE
Ve41 Albin&
2627 Viespea dupä ce mere nu face, apoi si impunge.
loaD. Gor.Escu, Mss. II, p. 14.
*
2628 A fi ca o viespe.
I. BkNESCO, prof. J. Roman.
Adieli rautaci6sa
nStapana acestel slujnice era vespea c,are a inalbit pe dracu.4
Cony. Liter. X, 113.
VINE
Vetll Okla.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 693
Lead 'rnbcieratd ,
Vitd incelltatd.
A. Pkm, I, p. 102.Hu4çsscu, 91.
Ve41 Vac&
A dick cm prost.
dacoromanica.ro
694 PROVERBELE nOMINILon
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 695
viTic A.
2643 0 viticd cufuritd, murdäresce girécla intrégki)
V. FORESCU, Folticeni,J.Sudavii.
Veltóe, Vaca'.
Coruplia i necinstea unuYa se Intinde asupra tovar4i1or sei.
vrabia puf/14 !
BARONZI, p. 55.
Vrabia e puiu,
(Dar) dracul scie de cdnd fi!
I. BANEsco, prof. J. Itoman.S.
FL. MARIAN, Ornit., I, p. 406 ez 408.
3) Guédd CiréclA.
dacoromanica.ro
696 PROVERBELE ROMANILOR
Very Pasere.
Adice cei meruatI se arata puriirea tineri (GoLEscu).
Se dice in genere despre ceI cari se aratä a fi maI tineri de at
sunt in adyver.
A. Pann dice:
Om betrdn i ca minte de copil,
Vrabia e tot-deauna puiu.
&And proverbul Uil inteies deosebit care tintesce mintea lar nu
trupul omulul, ca i Francesul &ad dice:
L'enfant de cent ans
Qui a perdu son temps.
Bounia, Prov. XVIe &Ada.
Intelesul intrebuintat de Anton Pann nu se me da aste-sli a-
cestuT proverb.
LEGENDA
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 697
Asa a dis Vrablea i dupl ce s'a scaldat In cenusa stejarulul, sbura si se cam
duse In trèba-s1 de nade a venit.
De atuncl apol, de cand s'a Intimplat acésta, Vrabiile, daca niel ennenil, niel
mhtele si niel ulil nu le prind si le °neón', tniesc mal mult de cat on si care
alta pasere. traese Cu sutele de anY, de unde apoi ca vine lit:ala ce.t feorte res-
pAndita Vintre Romant :
Vrainct e putu
Dar' dracul scie de cdnd il I
IACOB POPOVId, Bucovina, Orni-
tologie.
)?ice ca Vrribille dintru inceput erau cu mult mal mar% de cum sunt aeuma.
De la restignirea Domnulul nostru Isus Christos Irisa inc6ce trupul lor s'a
facut cu mult mal mic.
Acésta a fost adicrt asa ca, pe cand se allá Domnul nostru Isus Christos res-
tignit pe cruce s't suferii cele mal mar i mat crAncene duren, o multime de
VrAbil venini la dinsul i sburand Imprejurul Itn, incepura a eiripi si a strigh:
Iiviu I liviul adica : e viu I e viu 1
Atuncl Isus, care se lupth cu m6rtea, flind ch. nu-1 lasdra srt meora in linisce
si pace, ci-1 nacajira spunAnd. ca e viu, a suspinat i le-a blèstemat qicènd ca
sä se nutrésca numal din farmaturile i gozurile ce le vor Ah pe drumun,
tot copilul sa le prinda cu latul. liara eand va trece unul san altul pe drum,
pe ande se vor Ah ele, sa le plesnéset ca biclul, i ele 'adata sa péra.
Bléstemul acesta a lul Isus aristas s'a implinit, can Vrabiile pe loe sè
cura ca mult mal mici i mal neputinciése, de cual au fost mal nainte, i pa-
risind apol pre Isus Christos sburara spre drumun ca sa-i1 catite nutretul.
de atuncl In címe apol au devenit ele jucaria copular si a ealètorilor, prindén-
du-le ceI d'intaiu cu latan ile i juchndu-se ca dinsele, iara isti din urma pies-
mindu-le cu sbicele i omorindu-le cu petricele. O. LCJA.N, Bucovina, Or-
nitologie.
dacoromanica.ro
698 PROVERBELE ROIIIANILOR
*A
Vrabia malaiu visézà si calicul praznic.
D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 699-
Tot1 mesenil laudarti iscusinta boerulul, pi Arhiereul mal mult de cfit tot1.-
Intr'un WOW epind de la gazdä, i ducéndu-se a-casi, Sfintia sa, se duse la plim-
bit6re, i aducendu-pt aminte de cele intimplate la masa boerulul le povesti
slugel care se afla cu dinsa, porincindu'l ca de aciinainte, sä '1 spue : vrabia
'n stuf, and va zäri färämiturl de mäneare prin barba sa.
Putin dupä acésta &And i Ashiereul o magi mare, vede sluga oil stäpfinul
el vi-a murdärit barba cu mäncare, dar fiind cam preostä din fire pi neaducèn-
dull bine aminte ce cuvintele trebula si spue, Oise Arhiereulul in auOul tu-
tulor : vorha de la plimbät6re, in barba Sfintlel tale.
1648 Deed s'ar teme omu de vräbii, n'ar mai samani ma-
laiu méruntel.
G. MIIIIILESCU, ?etcltárea, I, p.219.
dacoromanica.ro
700 pfloVERBELE ROMANU.OR
2649 De Uát qece vralii p6 gard mal bine una el'n mana.
IORD. GOLESCU, Mes., II, p. 117.
1) 0 singurA pasere In latI mal mult face de eAt opt pAserl si bode
dacoromanica.ro
DESPRE ANIBIALE 701
Vrabiile se gdlcevesc
Pentru melul omenesc.
A. PANN, III, p. 23. EInnEscu,
207.S. FL. MARLuv, Ornit., I, 413.
Verjt Lup.
Tintesce pre aceI cart se cértA pentru un lucru strain.
dacoromanica.ro
102 PROVE:MIELE ROMINI1.011
VITLPE
Vedt Gdeca, Lup.
2654 Vulpea bétranä nu sò sperie dé cursd.
IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 21.
AdicA viclénul nu sé sperie dé niel o impTedicare (GoLescu).
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 703
dacoromanica.ro
704 PROVERBELE ROMINILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 705
dacoromanica.ro
706 PRO VERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 707
dacoromanica.ro
708 PROVERBELE ROMANILOR
dacoromanica.ro
DEMME ANIMALE 709
.6.
2679 Gaud 01 veded
Vulpea cu papucl
Umbldnd dupä puici.
G. DEM. TEODORESCII, Poes. Pop.,
pag. 333.
Adicd nicI odatA.
dacoromanica.ro
710 PRO VERBELE ROADINILOR
VULTUR
Ve;11 GOndac, Pitulice.
2687 Unde e stirvul acolo sl vulturii.
IORD. GOLESCI3, Mes. II, p. 13.
Velll COM.
Adid unde e óre-ce de mancare, acolo i lacomii (GoLescu).
Se slice i despre mostenitorit ceI lacoml carl se grAbesc la ch
mo§tenire.
Latinul slicea: Si vultur es cadaver expecta.
Ori unde va fi stirvul, acolo se vor aduna vulturii.MATEI,
XXIV, pag. 28.
LEGEN:DAE
r -Se Vice cA pe timpul fametel celel marl, acuma cand va fi fost fametea
aceea, numal unul DumneVeu pene si scie, destul Rata el pe timpul acela erk
o femee, care avea trel pruncl: dol baell i o copila.
Eta ca 'nts'o i, framIntand femeea aceea pana pi voind, dupa ce a friman-
taro si o bage In cuptor ca si o caca, baetil el, coraindu-le matele de fama,
pi ne mal putand ribda pana ce se va cace prima, luara aluatul crud cima era
de pe lopata, en care yoia malea lor si-1 bage in cuptor, i Incepura a-1 mfinci
c'un gust apa de mare ea pi cand ar fi fost scie ce fel de bucate tome pi alese..
Malea lor, véléndiacésta, se mania foc pe rlIngil pi Incepia a-I blastima cu
amar pi a Vice
Blas-tamal-1 si fig de DumneVefi pi de mine! In pasee si vi prefacell
pe munid' ce! mal Inalt1 pi mal marl si pedetl, pi pane in viéta vastri veda
si nu o putetl minci, cum nu putul efi asta-al din pricina vasta si mananc.
AuVind cel dol fratl acest blastim ne-apteptat pi amar, Incepuri a planga de-
se cutremurafi camepile pe dinpil, nu alta-ce-va. Apol luandu-pl rimas bun de
la malea lor ad pi epit din casa afara pi cum ad epit fucha s'ab prefacut In doui
pasen l marl pi ad sburat lo lumea larga, In cotro dus ochil.
Pe cand s'a Intlimplat acésta, sora lor nu era a casa. Prin urmare el de la
diosa nu p1-ad putut lua remas bun.
Venind mal dupi aceea sora lor a-casi pi neepindu-I fratil ea tot-deauna spre
IntImpinare, Intrebi pre maica sa :
Unde sunt frAtioril mel de ce nu vin el ca si mancim cu totil la o
masa'?..
Mi-sa, nevoind a-I spune adevirul, cum s'a intimplat, i-a qis ci fratil sil
s'at dus In lume ca si se hrinésci singurl cum vor puti cid ea, Inteun timpt
upa de greii, nu este In stare si-I sustie pre top.
Copila, aulina acésta, a Inceput a plange amar dupa &ata sil, pi cjise mate&
sale
Daca e apa, apol mi due pi eb In lume ca si aflu pre fratil mel pi si =a-
llanase pi eb cu dinvil I Si cum Vise lua rimas bun de la malea sa pi,.
fira a mal asculla cuvintele acesteea prin carl voie s'o (*rasca, se porta pi ea.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 711
In lume, i mergé.'nd apa, acuma eat va fi mers numal ea a putut se scie, tot
intreband i ceutand pre fratil set, ajunse pane la marginile lumel, unde sórele
nu-VI mal We da radele sale pi diva inceti de a mal aye lurniné. Alce ajunse,
vedénd ce nu mal are nemica de mancare, idol nu scie ta cotro se apuce i ce
se faca, a prim a-0 blastema : la ce mal träesee ea pe lume 71... Si pe
cfind eri mat scirbite pi mal amerite, Po cand se blestema mal tare, &Act nu
scii In cotro se apuce, été ce de o date zäresce inaintea sa o pedure férte mare,
impfinata Cu fel de fel de copad, poml roditorl, terbur i florl mirositóre.
Vein' Writ In pedurea acéste, ylise copila zerind'o. Cum mi-a ajutat Dum-
neded se ajung pane aid, tot api mi-a ajuti el ca se strebat pi pedurea acésta...
bun e Dumnedefi
Cum vise. asa i fed'. Se porni prin peflurea aceea í mergend i strebeténd
cu mare grea i eu multe ostenéle pedurea aceea, étä ce de-adaté i se 'nfeto-
péze un palat fórte mare pi frumps.
Palatal acela era jur Imprejur inconjurat cu zid tare de pétre in mijlocul
cart& se afla o upe fórte mare de fer cu Ose Incuetorl. Imprejurul palatulul
se alai.' fel de fel de pasen l cantetóre, pre cart de-a dragu se le fi uscultat,
tare la pórta cea mare de fer pedeaii dove diheniI repitóre pi nu Msg.] pre
nimene ca se intre In leuntru.
Voind copila cu ort-ce pret sé intre In palatul aeesta aptepte pane ce ador-
mira cele doue dihanil pi-apol se sui pe Ora i intre In leuntru.
Dar n'a apucat ea bine a infra In leuntrul palatulul, i CO ea* a venit la dinsa
o vulpe pi a Intrebat'o :
Ce vint te-a MIA, copal, sé vil din ceea-l-altA lume aid le nol, uncle
niel un om pemintén n'a putut strebate pane acuma ?
Copila respundéndu-1, i-a spus tóte din fir In per curn s'a Intimplat ; ce
adiee ce 41 cauta pre fratil sèl fugitl de-a case pi nu-1, póte nicäiri afla, de pi
i-a ceutat In tóte pertile, unde numal a cugetat ce va Fite da de dinpil.
Vulpea 11 Oise lareet :
Bine fact se eautt pre fratil WI, dar red al fecut ce al mat aicr, penfru
ce eum va vent Dom:nil med a-case are se te 'ngbite 1
Audind copia cuvintele acestea se Inspelmante pi incepii f6rte tare a plenge
pi a se veieri. Dar' pe vend plángea ea mal tare, eta ce infra stepana palatulul
In leuntru pi vedend'o o 1ntrebe de ce plange ? Copia, picandu-1 la picióre, 11
apuse tóte istoria el, i 'n urme o ruge sé n'o lese ea s'o menance domnul pa-
latuld cand va veni a-case.
Sc614-te 1 dise stäpana palatulul, ce nu te-oifi Hsi se te manduco 1 i di-
and acestea lue pre copile de mane, o duse cu sine in alt despertimént pi acolo
o aseunse ca sa n'o afle berbatul sed cand ve veni a case.
La o en1 0 OW pi mat tardia dupe acésta été ce veni i stepfinul palatulul.
Acela era un Leu fórte mare pi Infioretor care, &and venià a-case, tot palatul
se eutremuri. Decl sosind el acurn se puse la mase, i venind dupe acésta
dóinna hit se puse pi ea la mase pi, Incepure a ospeta impreuni.
Nu mult dupa acésta, ce-I vine cielmnel In gindl... Se sc615 de-odati de la
niase pi dice berbatulut sèü, adice Leulul :
Mult bine mi-al fficut tu pane actinia, fe-ml i acuma unul
Se pi:de 1 de ce nu 1 respunse Leul.
S'a retecit de pe ceea-l-alte lurne un cm pi a a,juns pane la not, déru-
lesce-1 viéta 1
Nu me opun ; lt voiu derui-o ; dare trebue mal Intâiñ se '1 intrebem cum
tu ce chip a ajuns el pane
Dómna, bucuria el, se duce de grabe i aduce pre copila ascunse pi o arate
Lenin!.
Leul cum o vede o Intréba :
Cum 'in ce chip at retecit tu pane alce? Copila i-a spus i lul, ea pi
DI:1mnd sale, Vote din fir In per : cum s'a pornit de acasä, cum a amblat prin
lume ceutand pre fratil set pi cum a sosit i a intrat In palat.
dacoromanica.ro
711 PROVERBELE ROMANILOR
kuOind Leul tótä pricina, din care a parish copila pre malee sa vi-a apacat
lumea in cap, i s'a ficut mili de dinsa vi a Ois ;
Trebue si chem pre toll supuoil mel la un loe pl si-lintreb : de n'ai tre-
cut pe aicl cel dol frati al tél vi de nu-1 ad mincat el cura-va
Apol chemind el pre tot' supuvil sil la un loe i-a Intrebat : oil de n'ai vd-
Out el dol frail trecend pe acolo, pi de nu i-ad mincat el, dad i-ad véOut ?
Supuvil réspunseri ci vidut mincat pre nimenl.
Dupi acésta intri Leul In casi vi spuse copilot, ci supuvil lut n'al mincat
pre fratil el, dect péte si mérgi mal departe pi si-1 caute ci-1 va allá.
Copila, bucur6s1 ca a scipat cu obrazul curet, 1-v1 lui Ames bun de la lea
vi de la sotia acestuia, li multumi pentru primire vi pentru bite cele bune,
se porni mal departe, vi mergind ea, pi mergénd intr'una cAt va fi mers, a
ajuns in alti pidure, in care a dat de-o casi mid, &Intl in pimint pi acope-
ritl cu pae, lari pe line, casi o griffin& f6rte frum6si, cu o multime de pi-
sérl, earl cantau ava de plicut pi frumos el mal mare dragul lI era si le
ascultt.
Ajungénd ea la casa acésta pi intrind in liuntru dete de-o babi !Arid, ce
vede pe vatri pi lucrfi, vi cum o ziri 11 sise deanne ajutilx
Baba II multumi, pi se scull de la lucru, merse lingl dinsa intrebi:
Fitul meut cuna vil tu pe-aicea, cl pe-aice suflet de om pin& acuma n'a
putut veni ?
Copila incepit a plinge vi al spune ci ea cauti pre fratil sit, carI Rtil apucat
lumea in cap, vi de aceea a ajuns pinl la dinsa.
Fitul meu Oise baba, fratil tO1 cel perdull aunt blistemag de malee ta
ca si se prefacl in pasen, pi el cum ail pirisit case s'au preficut in nisce pa-
sett f6rte mart, ca, pentru mirimea lor oimenit 41 numesc Pajure. I)
Copila a rugat'o si-1 arete, data scie, uncle locuesc fratil el vi auca p6te
si-1 afle ?
Baba il ariti un dél f6rte mare, pe virful clrula se afla un palat, pi-1 Oise :
Ea acolo e palatal lor L. Dad voescI, mergI vi-I vet allà, numal cauti ca
si ascultt tot cell vor spune el L. ava vel pate ajunge scopul L. altmin-
trelea nu I
Délul, pe care i l'a ardtat baba copilel, era f6rte inalt pl plezip, cd nicl un
om nu era in stare si se urce pe dinsul, el era mal tot de pétrl, vi pe dinsul
nu putd cresce alt-ce-va, Lira numal lerbl, dar' pi acaea ca val de &ma, lar'
In prejurul ddlulul se glad felarite pascrl, ce cantau de se auOla cine scie
pia unde.
Copila care dona numal cleat se afte mal de grabi pre fratil luitadu-v1
remas bun de la babl, se porni tot intr'o fugi spre dél, vi se sui cu mare greu
pe &haul, pini ce ajunse la palatal de pe virful 14 care era flirts mare pi
neat din fer. i dupi ce se sui ea acolo, intri in palat, darl nu allá pre nimenl
In nuntru, ci vdlit numal o masi mare pe care se glad mal multe felurl de
bucate. Fiind ea f6rte flimindi, a gustat din fie-care fel cite o léci pi apol s'a
means sub pat, temAndu-se ca si nu des cine-va peste dinsa vi si nu-lfaci vre
unit* rid.
Eti ci nu mult dupi ce s'a ascuas copila, colea pe and seorele cruce arnés!,
vin cloud paserl fiírte marl, vi se pun la masi pi incep a mina.. UItindu-se
mal dupe aceea una dintre dinsele mal bine la bucate pi vdr,lind ci din fie-care
portle lipsesce cite ce-va Oise :
Asti-al trebue si fi fost cine-va cicI ulti-te colea, din fie-care por-
tia, lipsesce cite o lici.
Ceea-l-alti respunse
P6te tie numat ti se pare, ea nu yid si lipsésel ce-va
ava a trecut (lima aceea, uärä si mal haga in mini ci li-a lipsit din bu-
Pajurii=Vultur.
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMALE 713
uate. Dar' vdqind cl a doua i lipsesce mal mult, lard a trela isi mal mult
dise una dintre ele
Trebue si autlim cine e prddatorul bucatelor neostre I Si cum Ilse se
dete a cilia in t6te pArtile prin palat, pang ce, in urma, dete de sora lor, cad
cele doud pasen l eral fratil copilet, 0 cum o vdlurl o cunoscurl 0 o intre-
bard : cum de vine ea aid ? bra copila incepe a punge, le istorisi tóti intim-
plarea el de cum s'a pornit de a-casi de la malea lor i [And ce a ajuns la
dinsil.
Fratil copilel, dupd ce o milliard cu luare aminte 1;liserl :
Daa tu vel puti rabda Ose anl de-a rindul ca si nu vorbescl eu nimenl niel
un euvintel, apol vet puté raffia bldstemul maker n6stre de pe capul noatru
ne vom preface 1ard0 in &nerd cum am fost, lard de nu vel puti rdbda, de
vet vorbi, apol suntem perdutl In vecl
Dui:a ce rostird el cuvintele acestea, i1 luard remas bun de la sora lar,
Intinserd aripele cele marl 0 sburánd se perdurd in largul lumel, läsand pre
sora lor lard0 singurd.
Copila sburand toeme atuncea, ciad cugeta ea cd nu se vor des-
Iipi niel odatd de diosa, incepia lardsi a plinge si a se tingui. Dar' cugetand
totu-sl a va sosi odatd un timp and se va put& bucura, d'impreund cu fratil
sir, 10 aid pe inlaid si tumid de plans.
Chid anl dupd olaltd n'a vorbit ea cu nime niel un cuvint. Dupd al cincelea
an insd, vdlind ci fratil sil nu se mal intorc inapol, niel nu-1 peote niedirl allay
iau se mal putii rdbda i incepia a vorbi. Dar' n'a vorbit ined bine cel
cuvint si éta cd fratit sdl yin la dinsa si-I dice:
Remdl sdnitesi, suri6r5 dragd Daci tu ne-a fi ascultat si n'al fi roslit
niel un euvInt pini dupl al siselea an, cum IT-am fost spus, nol ne am fi pre-
ficut lard0 in enneill cum am fost, asa insd de amnia suntem perdull In vea!
Mergl in lume 0 te hrdne.gee cum vel pute, lard pro nol nu ne mal cauta,
de amnia ne ne-I mal alla I
Si cum rostird el cuvintele acestea sburari lard0 In lume ì remasen l pand
Pajurl, dupd cum l-a bldstemat malca lar, i niel odatd de atuncl In
dice nu se nutrese cu pine ci numal cu carne de sdlbitAciunl, si and le pia
din dimfind ti cu copil pia la sése anl.
Acéstd-I legenda Pajurilor. lard ce s'a fdcut cu sora lor, dupl ce ad Ord-
sit'o fratil sdl, nime nu scie.G. FL. MARIAN.
dacoromanica.ro
714 PROVERBELE RONANILOR
dacoromanica.ro
DESPRE ANIMAL& 745-
ZAGNA.
Ve4I
ZIMBRE
2694 A face zimbre.
ALEXANDRI, Op. C. NEGRUZZI, p.
prefaKs. L Crtrakrini, Pov., 116.
V. Autxtowm, Teatr., I, p. 90.
A don i un luau fiírte mult, adese-ori ara a '1 pillé dobAndi.
aDe oi era boer Cu barbi, de vi tolerat In eepaeaoa privileghiaa, el facees
timbre privind en jale la jilturile ministeriale.v V. ALEXANDRI.
(Scid etl cum 21 tréba nevestelor celor tinere, cand nu 's blrbatil cu din-
tele fac zimbre pi trap a-casä, cuna trage calul la traista cu orzv C. CREANGL
S6 tiumesc .zimbre salí zimbii nisce hube cari se formézä In.
gura Ball In gâtul cailor pi ti impedicA de a mincl.
FINELE VOLUMULUI
dacoromanica.ro
GLOSAR
ROMANO-FRANCES')
.A.
A, v. forme élidée pour adu, apporte, Adevér (in), adv. en verité, 368.
642. Adevérat, adj. vrai, véritable, 364..
Abanos, s. m. ébene, 95. - Fém. adevératcl; - Pl. adevé-
Abur, s. m. vapeur, 88. II souffle, Arne raft, adevgrate.
des animaux, 309. - Pl. aburti. Adti, ve(fl astei-gli .
Ac, s. n. aiguillon, 309. 312. 313. - Adinc, adj. profond, 100. 113. 274.
Pl. ace. 304; la ma adinc, plus profon-
A-casi, adv. i la maison, chez lui, &silent, i l'endroit le plus profond,
333. 570. 300.- Fém. adincci ;-Pl. adinci,.
Aaitare, pr. ind. extraordinaire, ex- adtince.
cellent, 264. Aduno, adv. profondément, 279.
Ace (a), v. forme étidée pour a aduce, Adineaura, adv. tantét, 225.
apporter, 173. Aduce (a), v. amener, apporter, fake-
Acel, pron. dim. ce, cet, celui; pas- venir, 89. 107. 168. 173. 288. 291.
sim. 11 Tot aceea, toujours la méme, 436. 440. 620. 629. 636. 637. 640.
301. - Pl. acei; - Fém. acea. 642. 665. 693. II porter i, 297. II
A cela, pr. dém. ce, cet, celui-lfi produire, rapporter, donner, 307. 11
passim. ll Fém. aceea ;- Pl. aceia, envoyer, donner, 263. II a aduce-
acelea. supérare, fécher, causer des en-
Ad (d'), adv, depuis ce moment, do- nuis, 561. II a-.i aduce aminte, se
rénavent, 319. souvenir, 517. ll a aduce tacrcluti,.
Acolo, adv. la, par là, li-bas, y; passim. faire pleurer, 300. 409.
Acoperit, part. et adj. reconvert (de Adulmeci (a), v. flairer, suivre i la
cendres) 134. 435. 293. Fém. aco- piste, crudter, 434.
peritd ;- Pl. acoperifi, acoperite. Adunit (a), v. rassembler, réunir,
Acru, adj. aigre, 705.-Féni. acrit- grouper, 82. 83. 89. 146. 214. 229.
Pl. acrti, acre. ll récolter, cueillir, 169. 203. 282
Acum, adv. rnaintenant, 4 présent; II id 283.
de arum matute, dorénavant, 332. A duné (a se), v. r. s'assembler, , se
Adapit (a), v. abreuver, arroser, 239. rassembler, , se réunir, , 161. 201.
Adesea, adv, souvent, fréquemment; 314. 364. 412. 413. 436. 565.
passim. Mark adv. dehors, 147. 166. II (pe)
dacoromanica.ro
- 718 -
APE ANT
din afarti, Pextérieur, 215. 554. Alinti (ase), v. r. faire des graces, 418.
fi pe afarti, au dehors, 660. Alt, adj. et pron. autre, autrui; pas-
_Aferim, int, bravo! parfait I 423. sim.
AÍIà (a), V. trouver, 433. 591. U dé- Altol (a), v. greffer, 96. 277.
couvrir, connaltre, 348. s. n. greffe 277. II a avd al-
Afli (a se), vr. se trouver, 298. 399. toit2 de vino 'ncoa, avoir des at-
Afundi (a), v. enfoneer, plonger, 299. traits, 97.- Pl. alt6ie.
Agoniséli, s. f. gain, profit, travail, Altui (a), v, [Mold.] greffer, 97.277.
484. - Pl. agoniseli. Alun, s. in. noisetier, 97.-Pl. aiuni.
AguridA, s. f. verjus, raisin vert, Alunä, s. f. noisette, 70. 97.-Pl. a-
95. 96. lune.
Ai, s. m. forme &id& pour ani, an- Aluneci (a), v. glisser, 129. 301.
Jades, 342. Alunecos, adj. glissant, 53. - Férn.
Ala (d'), pr. am, pour cela, 677. alunec6scl ; pl. aluneco0, o2u-
Ais I int, hue! huhau I (A droite I), nec6se.
310. 403. Yell hais. Amagi, v. [Mold.] tromper, leurrer,
Alga! int. 485. Acelap bateles ea la 357.
c. ais. Amagitor, adj. [ Mold.] trompeur,
Ajun, s. m. la veille, 609. 99.- Run. amagit6re ; pl. ands"-
Ajunge (a), V. arriver atteindre,151 . gitori, amd git6re.
185. 231. 255. 274. 320. 326. 550. Amar, adj. amer, 296. Féna. amará;
598. 647. 685. 704. 705. fi suffire. pl. amari, amare.
86. 508. 705. II devenir, 319. 355. Amar, s. n. ma1,641. II adv. cu amar,
356. 429. 516. fi parvenir it, en ar- amérement, 404.-Pl. amaruri.
river, A, 320. H devenir, 400. II tom- imbla (a), v. [Mold.] marcher, 170.
ber, 398. aller, 667. II tenter, essayer d'ob-
_Mange (a se), v. r. s'atteindre, se tenir, 645. Veg a umbid.
reneontrer, 153. 219. 220. II suf- Amblet, s. n, [Mold.] amble, 350.
fire, 504. Veçil umblet.
Ajuns (de), adv. assel, suffisant, 612. Amestecit (a se), v. r. se méler ii, 607.
AjutA (a), v. aider, 708. II venir en Ametit, adj. étourdi, 592. II étourdi,
aide, servir, 554. ivre, 408. - Férct. ametita; pl.
Alalta-iera, adv. avant-bier, 39. amefite.
Alalte-ori, adv. crantres fois, passim. Amiatpi-di, adv. midi, 76.
AlAturea, adv, à cété, passim. Amindoi, adj..et pron. tous les deux,
Alb, adj. blanc, 93. 359. 417. 436. Pun et l'autre, passim. - Férn. a-
482. 530. 704. fi heureux, fortuné, mindoug.
27. - Fém. alba; pl. albs, albe. Aminte, loc. adv. a-§"i aduce ami nte,
Alba, s. f. aube, aurore, 1. II neige, 1. se rappeler, se souvenir, 517.
IT juunent blanche, nom de jument, Amuti (a), v. exciter, 369.
310. 311. 312. 360. An, a. m. an, amide, 1. 2. 3. 4. 5.17.
Albi (a), v. devenir blane, blanehir, 18, 22. 25. 70. 458. 482. 517. II la
542. an, rannée prochaine,262.P1. am!.
Albina, s. f. abeille, 184. 312. 313. Ana-Foca, s. m. Nona que les Rou-
314. 640. 672. 677. mains donnent au premier jour du
Alege (a), v. Trier, séparer, 89. 98. mois de Juillet, dans le Banat et
224. 225. 321 II décider, urma en Transylvanie, 6.
lege, c'est la fin, le résultat final A-ndaratele (d'), loc. adv.à reedons,
qui déeide 285. 631. 632.
Alege (a se), v. r. se séparer, 208. Anevole, adj. diffieile, pénible, 162.
224. fi a nu se alege, ne rien res- 210. 330. 428.
ter de, 267. II se trouver 555. II se Anevote, adv, diffieilement, à grata
séparer, aller séparément, 569. peine, 176. 249. 229. 249. 301.
Alergi (a), v. eourir 146. 243. 489. 330. 350. 427. 523. 659.
492. 495. 713. II faire courir, fake Aninit (a se), v. r. s'attacher, s'ae-
jouer, 349. eroefier, 280.
Alergat, s. n. course, 354. Ante*, s. m. il y a deux ans, 607.
dacoromanica.ro
- 719 -
APÀ
s. f. eau 6. 38. 58. 61. 97. 98. Fém. arglét6re; pl. arptors,
99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. argigtdre.
106. 107. 108..109. 110. 111. 122. Ardid' (a), v. relever, 255. Q caer,
161. 179. 180. 184. 186. 187. 207. nommer, 600.
209. 216. 253. 255. 258. 262. 279. Ardicli (a se), v. r. se dresser, 479.
283. 300. 302. 322. 335. 367. 369. Areti (al, v. r. montrer, 112. 414.
381. 404. 418. 462. 470. 482. 533. 434. 655.
586. 588. 591. 592. 602. 608. 633. Aretit (a se), v. r. se montrer, 80.
663. II rivière, 212. Il a duce la 168. 177. 577.
apa, mener boire, abreuver, 279. Argint, s. n. argent, 114. 406. 539.
389. - Pl. ape. Argint-viu, s. n. vif-argent , mer-
Aperó (a), V. défendre contra, 466. care, 114.
Aperé (a se), v. r. se garantir, se dé.. Ariciu, s. su. hérisson, 314. 315. 316.
fendre, 564. 317. 348. - Pl. arics.
Apol, adv, país, ensuite, aprés, pas- Arie, 8 f. aire, lieu oil l'on bat le
sim. II mais encore, 692. grain, 114. 393. -Pl. aris et
Aprinde (a), v. allumer, exciter, 176. Aripa, s. f. aile, 318. 319. 331. 354.
Aprinde (a se), V. r. s'allumer, 173. 461. 582. 714. - Pl. aripe.
176. 236. 280. Armasar, s. m. étalon, 3. 319. 320.
Aprins, adj. allum6, enflammé, 135. 355. 400. 537. 539. 545. 641. 670.
174.- Fém. aprinsa; pl. aprinys, 671. - Pl. arniasarti.
aprinse. Armón, s. in. Arménien, 345. - Pl.
_Aprópe, prép. près, aupres, 111. 156. Armens.
157. Arminden, s. in. premier Mai, 7.
Apropié (a se), v. r. se rapprocher, Arsita, s. f. sorte de moustique, 321.
151.1 s'approcher de, 173.11 s'ap- Pl. arytite.
procher, Ore proche, 460. Arunci, (a), v. jeter, lancer, 89. 134.
Aplicó (a), v. saisir, , attraper 178. 140. 145. B8.481. 190. 252.258.
268. 342. 367. 428. 596. 608. 652. 26E. 269. 502. 609.1 rejeter, 347.
salsir, happer, 528. se diricer, Animó (a se , e. r. se jeter, 180. 184,
s'ac eminer, 130. 131. Il commen- 286. 526. fi s'élancer, 629.
cer, 474. Aya, adv., ainsi, de mdme, 301. II c'est
Aplicó (a se), v. r. se saisir, se pren- ainsi que, 331.
dre fi, 434. Aschie, s. f. écharde, copean, 114.
Apune (a), v. se coucher (en parlant 415. 144. - PL aschh.
des astres , 77. Asculti (a), v. écouter 364.402. 449.
Apus, s. n. occident, couchant, ouest, 500. 669.11 obéir 708.
7. 65. As unde (a), v. cacher, 309. 369.548.
Aré (a), V. labourer, , travailler la 658.
terre, 112. 229. 230. Ascunde (a se), u. r. se cacher, 653.
Anima, s. n. cuivre, airain, 406. II ca- 658.
ractére, a ss arità arama, montrer Ascuns, adj., caché, 180. 507. 647.
ce qu el'on vaut,112.-Pl. arame. Fdm. ascunsa; pl. ascunyti, as-
Arat, s. n. labour, époque du labour, cup.te.
113. Asentí (a), v. aiouiser, 166. 251.
Araturi, s. f. labour, labourage, 113. Ascutit, adj., pointu, aigu, 344. Fém.
-Pl. araturs. ascigita ; pl. aseuifs, ascunse.
Arbore, s. in. ailvo 261. 637.-PI. Asemenare, s. f. ressemblance, 19. -
a .bort. Pl. asetnAnars.
Arde (a), v. bruler, s'enflammer, 60. Asera, loa. adv., hier soir, 68.
77. 89. 113. 134. 146. 176. 179 Asin, s. nt. Ane 371. - Pl. astins.
180. 181. 184. 197. 293. 303. 461. -Asta-41, adv., aujourd'hui, 2. 7. 8.
552. 578. 628. griller, r6tir, 663. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 38. 39. 68.
Arde (a se), v. r. se bruler, 4. 133. 445. 551. 676.
Ardeiu, s. in. piment, 113. 490.-Pl. Astepti (a), v. attendre, 107. 243.
ardes. 436. 556. 557. 610. II s'attendre
Arletor, adj. brillant, qui brille, 280. (avoir), espérer, 439.
dacoromanica.ro
- 720 -
AS BiT
Astupi (a), V. fermer, boucher, 502. II Aug, 8. n. 'side, 531.
cacher, 78. n couvrir, 672. Ausli (a), v. entendre, entendre dire,
Asupra (de), prép., au-dessus, 399. 47. 198. 366. 335. 436. 464. 471.
AsvIrli (a). v. lancer, jeter, 252. 645. 709.
AO, s. f. fil, 24. 645. Ausli (a se), v. r. étre ente.ndu, 147.
Atinge (a), v. atteindre, toucher, 124. 371. 541. 563.
Atinge (a se), v. r. toucher ii, 286. Aur, 8. n. Or, 29. 115.116. 207. 216.
Mimi (a), v. susprendre, accrocher, 222. 493. 537. 539. 544. 610. 644.
378. 428. 433. 610. 668. 669.
AMA (a), V. attiser, allumer,176. 182. Aurit, adj., doré, 544. - Ms. au-
AMA (a se), v. r. s'allumer 280. rita ; pl. aurifs, wait&
Atunci, adv., alors, passim.
la
Ba, adv., non 518. 633. Baltdcli, s. f. mare, bourbier, 426. -
Babb, s. f. vieille feinme,146. - Pl. Pl. balt6ce.
babe. Ban, s. ns. Ban, ancien titre de no-
Baba-órba (d'a), colin-maillard, 530. blesse 68. - Pl. bans.
Baboiu, s m. poisson blanc, blan- Ban, s. ns. argent en général 253.
chaisse 5. 392 I centime 25. :99. 311. 360.
Bae, it. f. bain. 387. - Pl. bal. 665. PI. bans.
Baer, 8. n cordon amulette 332. 353. Baraboiu, 8. ns. cerfenil sauvage, per-
- PL baere. sil d'éne 1 t8. - Pl. bar aboi.
Bagb. (a), v. mettre, fourrer, 177,.555. Barba, s. f. barbe 4. 134. 188. 199.
607. 610. 481. 617. 661. - Pl. barbe.
Bagi (a se), v. r. se fourrer parmi, Birbat, 8. m. rnari 351. - PL bar-
se mdler it 511. 659. bats.
Bent, s. m. garcon 293. - Pl. baels Barza, s. f. cigogne 302. 322. 426.
ou batels. - Pl. berze et berzi.
Barestru, s. n. amble, 350. BArzorit, (a se) v. r. se paraner, fake
Bajocurit, adj. sale 687. - Fém. la roue 457.
bajocurita ; pl. bajocurils, bajo- BitA, s. f. gourdin 117. 118. 380. -
curite. Pl. bdte.
Maur, 8. f. La Blonde, nom qui se Biltale, a. f. bataille. 358. 0 volde, ros-
donne aux /moles, 324. 525.1 la sade, coups 265, 420.11in battik,
lumiere, le jour 15. ferutus, bien placé 166.-Pl. batas.
Brilan, a. ns. Le Blond, nom qui se Bate (a), v. battre, frapper 37. 98.
donne aux boeufs 321. 128. 131. 156. 157. 163. 218. 227.
Balana, s. f. La Blonde, nom qui se 265. 316. 352. 385. 423. 495. 594.
donne aux juments, 321. 607. 642. 649. U souffler en par-
Balbrie, s f. mauvaise herbe 117. - lant du vent) 91. 237. 364. 365. Il
Pl. balaris. aboyer, dormer de la voix 373.
Balegar, s. n. fumier 562.- Pl. bd- 387. 11 bate pétra, il gréle 305.
lego.re. II baits 'I Cue% heureux homme
Baligi, s. f. bonse 322. 693. - Pl. 451. U écorcher, blesser 651. II a
balige. bate =tea.. errer, marcher a l'a-
Band, s. f, lac, étang, marais, 56. 57. venture comme... 545. II a bate pe-
117. 118. 338. 591. 592.604. 633. trele, conrir la vine, 254.
635. 1 a remtiné bakii, rester a- Bate (a se), v. r. se battre, bitter,
bandonnd 117. a lasci batta, lais- 225. 323. 528. 684. 11 étre battu
ser tout en plan 117. - Pl. balls. 210.11 se débattre, 592.11 Cep bate
Baltag, a. n. hache 289. Pl. baltage. joo, se moquer de 514.
BalIat, adj. grivelé, tacheté 322. 332. Bitlituri, a. f. cour 582. - Pl. ba-
Fdm. ball até; pl. balials, balfate. titurs.
dacoromanica.ro
- 721 -
BAT BOU
Batjocurli, 8 f. risée 714. - Pl. bat- Birui (a), v. vainere 263. 480. 504.
joours. 670.
Bitut, adj. battu 442. - Fém. Biserica, s. f. église 364. 490. - Pl.
tutei; pl. hafts's, batute. biserics.
B6 (a), v. boire 86. 104. 105. 279. Bivol, 8. ni. buffle 23. 323. 330. 671.
307. 342. 469. 608. 618. - Pl. bivols.
Behehe, onomatopée désignant le mou- Blzdoc, s. n. .esquille, copeau 1(9.-
ton 392. Pl. btzdéce.
Belcmg, s. n. anneau 610. - Pl. bel- Bizeu, s. n. empl. adverb, en rair
csuge. 393.
Beleis, 8. f. un béte mauvaise qui ne Biziit, s. n. bourdonnement 563.
cause que des ennuis, sans aucun Bizoiu, 8. n. empl. adverb, en rair
profit 331. - Pl. belele. 393.
Beli (a), v. deorcher, dépouiller de sa Bland, adj. dots; bénin 187. 547. 548.
peau 328. 329. 512. 567. 666. fl ar- 551. 553. 602. 603, 673. - Fém.
racher, enlever 554. fi découvrir, blanda ; pl. blançls, blande.
montrer 162. Blid, s. n. plat, écuelle 140. 489. -
Belgug, s. n. abondance 470. - Pl. Pl. blide, bfidurs.
belgtigurt. Bob, s. m. grain 120. 122. fi feve 120.
Berbec, s. in. bélier 323. 572. - Pl. a da in bobs, dire la bonne a-
berbeci. venture 121. - Pl. bobs.
Best (a), v. 'éter 394. BMA, s. f. grain 120. - Pl. &The.
Begin, s. f. vessie 427. - Pl. bégics. Boboc, s. su. canneton, oison 82. 324.
Begici (a), v. eouvrir d'ampoules 170. 325. - Pl. bobocs.
Begina, s. f. pet 345. 356. 394. 534. Bobotdzi, s. f. Epiphanie 15.
- Pl. b6gins. Boer, s. ni. seigneur, noble 278. -
B6sinos, adj. péteur 346. - Um. Pl. boars-
befimisa ; pL *ins*, béfinése. Boeresc, adj., de seigneur, seigneu-
Begina-porculm, s. f. vesse-de-loup rial 159, 344, 664. - Fém. boe-
118. 298. Hs= ; pl. boerescs-
136%, et. n. biton 119. 388. - Pl. bete. Boestru, s. n., amble 350.
Bed, ad'. ivre 409. 456. 457. - Fém. Bogat, adj., riche 289. - Fém. bo-
bé a; pl. be fi, bete. gates' ;-pl. bog*, bogate.
Malls, 8. et adS. vieux, aneien 261. Ma, s. f. maladie 412 fi bceuf ou
332. 350. 352. 369. 374. 471. 514. vache maigre, bonne a rien 594.-
530. 534. 543. 555. 588. 593. 596. Pl. Bale et Wis.
601. 694. 695. 702. 709. eaduc Boli (a), v. dire malade 537.
449.-Fém. hattyina ; pl. bét rd ni, Bobean, s. adj., lourdaud, sot 68.
bit rane. Boritura, s. f. vomissement 386. -
Bètrine/e, 8. f. vi illesse 556. 665.- Pl. boriturs.
Pl. betranels. Borg, s. n. bong (eau aiorie par la fer-
Biciu, s. n. coup de fouet 607. - Pl. mentation du son) 32. 156. 423.591.
b* ce et bicturt. Berta, s. f, trou 19. 122. 187. 657.
Ent, adj. pauvre, malheureux 532. 662. 663.-Pl. borte.
632. - Fém. blata ; pl. bleit, Bortili (a), t,. creuser 58.
Mete. Bostan, s. m. citrouille 122. 157. -
Bine, s. m. bien 14. 642. j a bine, en Pl. bostans.
bien, bou signe 476. fi mas bine, Bostana, s. f. melonniexe 122.
plut 't, miens, mieux vaut 415. 489. BostanArie, s. f., melonniere 122.
580. Bot, s. n. bee 319. 325. 633. fi museau
Binigor, adv, assez bien 537. 325. 500. 622. fi groin 610. - Pl.
Birau, s. m. [Trans.] maire 642. boturs.
Birligat, adj. retroussé, relevé, 390. Bou, s. su. boeuf 2. 8 112. 229.230.
393. - Férn. bfriigata ; pl. bir/i- 235. 325. 326. 327.328.3-29. 330.
gals, btrli gate. 331. 332. 333. 334. 335.404. 507.
Elrlog, s. n. antra, tannière 684. - 517. 575. 593. 594. 684. 693. -
Pl. birlég Pl. bos.
46
dacoromanica.ro
- 722 -
BOZ CAC
Boz, s. n. hiéble 305. 388.-Pl. WI. Fém. bucurdsa; pl. bucurort, bu-
Brad, s. tn. sapin 123. 294. - Pl. curds°.
brayis. Ilucuros, adv, volontiers, avec plai-
BrAnca,s. f. patte d'un animal. II a da sir 650.
In brancs, se mettre A quatre Buestru, s. n. amble 350.
pattes 301.-Pl. brdnot. BufnitA, s. f. chouette 840. - Pl.
Branisce, s. f. taillis dpais 123. 486. b White.
BrAnza, s. f. fromage 5. 38. 40. 66. Buha, v. f. hulotte, chat-huant 341.
67. 276.-Pl. brdnze. 342. 420.-Pl. buhe.
Brat, s. n. bras 53. 683.- Pl. brate. Buhaiu, 8. tn. taureau 342. P1 buhat.
Brazda, S. f. sillon 123. 124. - Pl. Bujor, s. +h. pivoine 124. - Pl. bu-
brazde. jors.
Breaz, adj. tachetd, bigarrd 332. 333. Bulgire, s. %I. morceau, boule 195.
335. 359. 417 la nu fi mas breas, 196.-Pl. buigari.
ne pas valoir plus que les autres Bumbac, s. n. coton 124.
335. - Férn. bréza; - pl. breji, Bumben, adv., comma une souche
breje pi breze. 125.
Briceag, s. n. canif 440. - Pl. bri- Btu' adj. 4. 17. 26. 129. 161. 346.
ceaguri et bricege. 566.-Fdm. buna; pl. buni, butte.
Briu, s. n. ceinture 255. 274. - Pl. Burdele, nom propre 292.
brie. Burduf, s. n. outre 378. - Pl. bur-
Brbsca, s. f. grenouille 161.200. 201. dufe.
323. 335. 336. 337. 338. 339. - Burete, s. m. cham¡tignon 125.- Pl.
Pl. brésce. burets.
Broscoiu, s. rt. mile de la grenouille Buriani, s. f. herb% mauvaise herbe
339.-Pl. broscos. 125. 145. - Pl. burieni.
BrudinA, s. f. gad 124. Buric, s. fi. nomkril 412.-Pl. buries
BrumA, s. f. frimas, gelde blanche 15. et buricuri.
16. 50. 71. 88. 148. 149 une pe- BurtuanA, 8. f. herbs, mauvaise herbe
tite quantité, un rien, 631. 87. 125. - Pl. burusene, buru-
Brumat, adj. couvert de gelde, de tens.
givre 219. - Fém. brumata; pl. Burtá s. f. ventre 588. 859. 694. -
brumais, brurrutte. Pl. burte,
Bulubo, onomatap-4e indiquant que Buptén, s. tn. gauche 125.-PI. bup-
l'on est battu 392. tens.
Bucate, s. f. pl. mets, plats, nourri- Busuioc, s. m. basilic fleur 126. 173.
ture 598. 660 I cérdales bid, orge, Bute, s. f. batte, tonneau 139. 277.
seigle, avoine 15. 89. 124. 497. 559. 560.-Pl. buts.
617. 669. 690. I graines, 467. Butie, s. f. botte, tonneau 560. - Pl.
Buctum, s. n. pied de la vigne 306. butii.
Bucurb (a se), y. 3*. se réjouir 366. Butoiu, s. n. fut 559. - Pl. butene.
518. 583. Butuc, a. m. souche 115. 127. 291.
Bucurie, s. f. joie 569. 599.-Pl. bu- - PL butuct.
curis. Buturngi, s. f. bfiche, gauche 428.-
Bucuros, adj. content, joyeux I a fi Pl. buturugs.
bucuros de, se contenter de 158.- Buzunar, s. n. poche 635.
C
Ca, conj. conune, passtm. Cticat, adj. sali d'excrdnients 686.-
CA, conj. que, passim. Fém. cacata; pl. cacals, comae.
Cub (a), v. salir, concbier, 256, 261. Cactt-vacA, sot 689.
516. CActula, s. f. bonnet de fourrure, 4.
MA (a se), v. r. chier 624. 5. 171. 313. 563. 564. 577. - Pl.
Cacat,s.m.excrément,merde 562.565. camas.
dacoromanica.ro
- 723 -
CAD Cift
Cade (a), v. choir, tombera 20. 146. 280. 309. 363. 364. 365. 366. 367.
483. 185. 191. 192. 216. 244. 245. 368. 369. 370. 371. 372. 373. 374.
246. 260. 261. 889. 508. 560. 582. 375. 376. 377. 378. 379. 380. 381.
702. 382. 383. 384. 385. 386. 387. 388.
Carlut, adj. tombé, 146. 459.-Fém. 401. 430. 431. 466. 480. 489. 500.
caOuta ; pl. ccvlufz, car,tute. 501. 502. 513. 514. 518. 607. 660.
Cali, s. f. clou de fer à cheval, 342.- 673. 680.-Pl. Mat.
Pl. casele. Cdnepa, t. f. chanvre, 431. 132.
Cate, 8. f. dpervier, 342. Cant (a), v. teindre. 189.
Cal, s. nt. cheval, 56. 142. 156. 157. Cant& (a), v. chanter, 85. 94. 423.
158. 159. 229. 230. 319. 342. 343. 424. 425. 440. 445. 446 447. 448.
344. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 449. 451. 452. 453. 458. 467. 468.
351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 469. 474. 475. 476. 484. 552. 621.
358. 359. 360. 389. 430. 461. 486. 629.
532. 559. 564. 606. 614. 651. 659. Cantare, s. f. chant, 541. 552. 618.
-Pl. cat. 620. 621 670.-PL cdntart.
Mare, adv. si chevel, 158. 345. 651. Centec, s. n. chant, chanson, 502.
.Calaret, s. in. cavalier, dcuyer, 346. 580. 581. 583.-Pl. cdntece.
347. - nut. caidréjd ; pl. cala- Cap, 8. n. tale, 4. 135. 157. 251. 252.
rep., calare fe. 299. 388. 389. 429. 433. 436. 442.
Cain* s. n. guide, conducteur, 343. 448. 462 479. 482. 485. 490. 539.
- Pl. calauze. 542. 543. 561. 589. 591. 597. 610.
Gild (a), tr. marcher, fouler aux pieds, 652. 654.655. 663. 664. n a se fine
429. 198. 239. 428. 432. 462. 504. de ca pu/ cut-va, insister aupres de
535. 652. 659. quelqu'un , 465. II de ca pul tad,
Gild (a se), V. étre fould aux pieds, que cela retombe sur ta téte, 642.
286. - Pl. capete.
Cald, adj. chaud, 16. 75. 163. 164. Cap, s. n. bout, 118. 119.
368. - Fdm. caldd ; pl. calytz, Capesttu, s. n. neon, 389. - Pl. ca-
calde. pestre.
Cald, adj. s. tnv. chalettr, 16. Capeti (a), v. obtenir, 162. 574.
Cale, s. f. chemin, route, 86, 428. Capetaifi, s. n fin, 433.-PI. capataz.
129. 130. 142. 310. 428. 455. 545. Cipetina, s. f. téte, 664.- Pl. capa-
- PL cat. ftne.
Caletori (a), v. voyager, cheminer, Capitan, 8. M. capitaine, 10. - Pl.
38. 88. capitani.
Ciletorie, S. f. voyage, trajet, 55. - Capra, s. f. chévre, 390. 391. 392.
Pl. caietorii. 393. 394. 395. 396. 397. 513. 569.
Callo, adj. pauvre, mendiant, 405. 571. 672.-Pl. capre.
581. 631. 697. 698.-Fem. caiica; Capra-ndgra, s.f. chamois, 397.-Pl.
pl. ea/id, calice. capre-negre.
Calugari (a se), v. r. entrer en reli- Capriforii, s. f. chevrette, femelle du
gion, 441. 556. chevreuil, 397. 513. 628.-Pl. ca-
-Carnage, s. f. chemise, 199.-Pl. ca- ptiáre.
Capeuna, s. f. capron, grosse fraise,
inCamild, s f. chameau, 360. 362. 583. 132.
671.-Pl. omit& Capuqii, s. f. pou de brebis, 398. -
Camp, s. n. plaine, 451. 232. II champs PL cc/pup.
91. 130. 131. 142. 167. 187. 286. Car, int, onomatopée, cri du corbeau,
489.- Pl. cdnaps. 416.
Gaud, adv. et conj. quand, lorsque, Car, s. n. char, chariot, 24. 128. 359.
295 et passim. II cdnd nd, par- 251. 270. 310. 327. 331. 383. 384.
fois, 353. I din cdnd in cdnd, de 489.
temps en temps, 674. I de cdnd, Card (a), v. charrier, 107. 108. 234.
depuis que, 482. 565. de cdnd, 535.
du temps oil, 530. Carabue, s. tn. hanneton, 398.,- Pl.
Can, s. M. chion, 38. 47. 93. 279. min:Mugu
dacoromanica.ro
- 724 -
CAR CER
Card (a), v. glousser, caqueter, 422. Nee, s. f. chienne 401. 402. 500..
468. 469. 501. 502. - PL cafele.
Cirare, 8. f. sentier, 133. 158. 295. Citel, s. m. petit chien, 401. 402.504.
661. - Pl. carars. 530. - Pl. ca fe;.
Cirat, s. n. charroi, époque du trans- Cateln-pimIntulm, s. ns. marmotte,
port, 113.
Carbune, s. tn. charbon, 133. 134. CAte-odatii, adv. parfois, paasim.
135. 293. 552. 606.-Pl. carbuns. Cats, adj. et prép. pl. tous ceux qui,.
Mai (a), v. caqueter, glousser, 469. 383.
Carciriti (a), v. eaqueter, glousser, Cis's, s. n. casse, puisoir, 84. - Pl..
468. 471. caufe.
CArcita (a), n. caqueter, glousser 473. Ciuti (a, v. chercher, 39. 190. 461.
Cird, s. n. troupeau. Il a se pune 490. 536. 607. 614. N rechercher,
card cu, entreprendre quelque préférer, 441. II richer de, falloir,
chose avec quelqu'un, 332. - Pl. 297. 11 s'efforcer, 247. 357. 658.
cdrdurs. examiner, inspecter. 345. 346. 537.
Cirlig, s. n. houlette 445.-Pl. car- fl rechercher, reprder, 375.
lige. Qua (a se), V. étre recherché, 348..
Cirnat, s. m. saucisse, 406. - Pl. Cautitura, s. f. regard, 715. - Pl.
carnal's. cautaturs.
Carne, s. f. chair, 287. 633. - Pl. Mora (a), v. donner de la voix en par--
earns et carrturt. lant des cluens qui chassent, 566.
Cirpi (a), v. rapiécer, 510. Mimi (a), v. tourmenter, torturer,
Cartita, s. f. taupe 399. - Pl. car- 465. ft s'efforcer, se tourmenter,
t 're. 277.
Cartof, a n. pomme de terre 435.- Muni (a se), v. r. s'effot cer, se tour-
Pl. carteri. in nter, 225.
Ursula, 8. f. charr tte 158. 159. 232. Cea, interj. dial it gauche, 136. 137.
Pl. cantle.
Caq, s. n. frommage à la pie, 591. Ceala, interS. Ve cea.
Casi, s. f. maison, 28. 50. 53. 93. 166. Ceas, s. n. heure, 2. 3. 17. 18. 28.-
206. 250. 323. 374. 397. 417. 419 Pl. ceasurs.
442. 454. 453. 474. 475. 526. 547. Cela, 8. f. nuque,179. 403. 404. 508.
552. 580. 599. 600. 601. 663. 664. 509.-Pl. cef. .
676. 692. - Pl. case. Cegi, s. f. sterlet, 404.-Pl. ceps.
Ciittigi (a), v. gagner, 84. 86. 380. Cele-l-alte, adj. et pr. dém. l'autre,
Cistigat, gagné. a II caftigat, avoir passim. - Fém. cea-1-cata ; pl..
du profit, val ir rmeux, 535. ces-1-atil, cele-i-alte.
Castravete, s. n. concombre, 136 Gen*, s. f. cendre, 134. 137. 138.
157. - PL castravels. 174. 177. 180. 270. - Pl. cenuse.
Cit, adv. comb n, tant que, temps) Cépi, s. f. oiga n, 138. 139. - PL
qui 418, 451. I tant que, aussi grand ceps.
(dimension 237. 563. 630. autant Cdpa-cibreI, s. f. safran des psis, tue-
que quantité) 591. i 603. 628. 11 chien, ail.de loup, ail-dechien, 139..
Cu cat.... Cu atat..., plus... plus... Cer, 8. n. ciel 18. 19. 20. 21. 79. 80.
297. 81. 225. 313. 371. 385. 469. 541.
Cata, s. f. pintade, 400. Pl. cafe. 629. 641. - Pl. ceruri.
Cats!' (a), v. chercher, 439. 618. I Li- Cer, 8. In. chéne rouvre 139. - FL.
eber de 297. a 'I catti de tin- cert..
dina, lui chercher sa lente. 508. Uri, s. f. eire, 139. 140.
Veill a cautci. Cerb, s. m. cerf, 404. 537. - Pl.
Caté, adj. et prép. autant que, 269.
Catir, s. m. mulet 355. 400. - Pl. Cerbérci, s. f. biche, 404. - Pl. cer-
altars. bósce.
Catiri, s. f. mule 400.-Pl. catare. Cero, s. n. cercle. 139. 277. - Pl.
Catari (a se), v. r. se hucher, se per- cercurs.
cher, 505. Gerd (a), v. tenter, essayer, 362. 517..
dacoromanica.ro
- 725 -
CER ciu
11 essayer d'obtenir 362.11 sonder Cm; s. n. be; 406. 407. - Pl. ctio-
210.11 sonder, chercher, 300. 11 é- crol.
prouver, faire l'épreuve, vérifier, Ciáca, s. f. conchas, corneille des clo-
examiner avec soin 689. chers, 407. 584. - Pl. cláce.
,Cercel, s. tn. boucle d'oreilles, 362. Ctocan, s. n. marteau,12. - Pl. cw-
709. - Pl. cercas. cane,
Cere (a), v. demander, 105. 239. 304. Clocani (a), s. marteler, 483, 689.
338. 484 500. 590. 650.11 se cere. Ciocirlan, s. in. alouette (mile], 407.
l'on demande, 461. 408. 409. - Pl. ctocdrlant.
Certi (a), th punir 464. Clocirlie, s. f. alouette, 409. - Pl.
.Certi (a se), v. r. se disputer, se que- moceo-lit.
reller, 185. 522. 535. Cmcni (a se), v. r. se heurter, 573.
COA, s. f. brouillard, 20. - Pl. cele. Ciocoiu, s. nt. parvenu, fermier, 277.
Chef, e. n. bonne disposition, bonne 419. - Pl. mocos.
humeur 64.1 a face chef, s'amuser Clof, s. in. chavoche, hibou des ma-
457. - Pl. che furi. nis, 412.
Chelo, s. f. cié 116. - Pl. ches. Clomag, s. n. gourdin, 363. 369. 370.
-Chemli (a), V. inviter, provoquer, 605. 371. - Pl. momege.
Chiar, adv, méme, passim. Ctomvic, s. f. huart, chat-huant, 412.
Chili, s. f. mesure de capacité pour Ctopli (a), v. façonner a la hache; au
les cárdales (en Valachie 679 litres fig. dégrossir, éduquer 260.
268; en Moldavie, 430 litres) 265. Mira, s. f. corneille, 5. 83. 210.256.
Chinga, s. f. sanle, sous-ventrière 261. 412. 413. 414. 415. 416. 417.
352. 405. - Pl. chingt. 418. 419. 621. 624. 644. 700. -
Chior, adj., borgne 466. - Fém. Pl. more.
chtára; pl. chtort, chufre. Ciorlica, s. f. vanneau, 419. - Pl.
.Cluort (a), v. éborgner; au fig. trom- ctorlice.
per, 478. Czovlica. s. f. vanneau, 419. - Pl.
Chiriag, s. tu. eelui qui prend en lo- ~ice.
cation, amateur, 348. -Pl . chiriaft. Girada, s. f. troupeau de gros bétail,
Chisaliti, s. f. potage que ron aigrit 686. - Pl. cireçlt.
avec des cerises ou des prunes, 109. Cirédi, s. f. troupeau de gros bétail,
-Chitic, s. in. ttfold. fretin, petit pois- 684. 686. 682. - Pl. cireçlt.
son, 405. 406. 631. - Pl. chitict. Cireg, s. in. cerisier, 140. - Pl. ci-
Vefil pi t ic. regs.
.Chini, s. f. morher i foulon. 99. Ciréga, s. f. cerise, 140. 141. 216.
Vell piva. 447. - Pl. cirep.
Chiui (a), v. pousser des cris d'alié- Cluber, s. n. [fold.] baquet, 688. -
gresse), 279. Pl. cut haré.
Ci, conj. mais, passim. Cmcii, s. f. corneille. 420. - Pl.
-Ci-ca, loc. conj. on dit que, or, sans cuico.
doute, 227. Cuida, s. f. dépit, colere, 604. 11 a fi
Cicala, s. f. cigale, 406. osuda, étre furieux, 503.
Cimpoiu, s. n. cormerouse, biniou, Cluf, adj. velu, au poil ébouriffé,
517. 681. - Pl. cimpéte, 123. 486.-Fém. din& ; pl. ctufi,
-Cinct, adj. num. card, cinq; passim. atufe.
Cinct-fieel, cinquante, passim. Clugull (a), v. becqueter, 478.
-Cine, pr. ind. qui, celui qui, passim. Cmhi, s. f. chat-huant, 342. 420.
Ciaste, s. f. considération, 375. 376. Citti (a), s. criailler, piailler, 413.
11 probité, honnéteté, 551. 11 gratia- Ctuli (a), v. chauvir de l'oreille, 490.
cation, ce que ron obtient, 551. Cmperca, s. f. champignon, 141. -
.Cinsti (a), v. bien traiter, 375.533. Il Pl. csupercs.
honorer, respecter, 460. Ctur, s. n. crible, 418. - Pl. cm-
.Cinstit, adj. pur, 116. - Férn. cin- rurs.
stita; pl. cinstips, cinstite. Clut, adj. sans cornes, qui n'a pas
Cloban, s. n. berger, pitre, 516. 522. de cornes, 420. 439. - cauta; pl.
530. - Pl. mobant. ctuit, erute.
dacoromanica.ro
- 726 -
CLA COI
Clafe, s. f. meule (de fobs), 142.-pl. 676. 677. 680. 683. 684. 685. 704..
etas. 706. 708. - Pl. cádo et cols.
Clapon, s. sts. chapon, 421. 595. e- Codaciu, adj. quia une longue queue,
Pl. clapons. qui reste en arriare, paresseux
Clatind (a se), v. r. chanceler, vacil- 434.
ler, 147. Coditi, s. f. petite queue, 433. - Pl.
Clegte, s. in. pincette, 316. 657. codife.
Clipa, s. f. din d'oeil, instant, 28.- Codru, s. tn. forét,142.- Pl. codri..
Pl. clips. Codru, s. ns. quignon de pain, 370.
Cloci (a), v. couver, 340. 421. 468. 697. - Pl. codrs.
474. 575. C6ja, s. f. écorce, 260. lj pelure, 202.
Clocit, s. n. couvage, 467. 214. 216. II coquille (d'un fruit).
Clocit, adj. pourri, 576. -Fenn. do- 226. 11 coquille(d'une We), 552. -
cita; clocifs, clocite. Pl. coja.
Clon, s. n. bee, 438.- Pl. clonfurs. Cojoc, s. n. biqquain, vdtement de-
Clopot, s. n. cloche, 550. - Pl. ao- paysan fourré, 86. 529. - Pl. co-
pote. Ace.
Clopotel, s. n. clochette, 550. 596. çoiocar, s. in. pelle tier, fourseur, 707..
693. - Pl. clopoles. - Pl. cojocars.
Clogca, s. f. poule couveuse 421. 422. Colac, s. in. pain en couronne, brio-
467. - Pl. cloaca. che, 25. 379. - Pl. co/act.
Clo/an, s. n. roche, 442. 397. - Pl. Colb, s. n. [Mold.] poussiere, 442..
clofans. - Pl. colburs.
Cobe, s. f. pdpie, 422. Colivie, s. f. cage, 434. 580. 581.582.
Cobet, 8. ns . épervier, émouchet, 422. 583. 604. 664. - Pl. co/svis.
447. - Pl. cases. Colo, adv, la-bas, passim.
Cohort (a), v. descendre (une pente) Col, s. m. dent canine, croc, 434. II cs.
154. fi la colts, étre i couteaux liras, 434..
Cohorts, s. n. déclivité, pent% 142. Il ase lud in colts, se quereller, 434.
290. - Pl. cobongurt. I a-es aréta colfis , montrer les-
Cobitor, adj. funeste, de mauvais au- dents, menacer, 434. - Pl. coifs.
gure, 453. - F6m. cobitOra; - Co4, & in roche. pomte de rocher,
Pl. cobslors, abit6re. 397. - Pl. colts.
C6ce (a se a v. r. murir, 245. 304'. Comdndare, 8.f. repas mortuatre, 697.
Coedit, s. in. tr000n, 142. 245. 297. - Pl. contándars.
677. - Pl. coceas. Contenl (a), v. cesser, 449. 417. II s'ab-
Cocodacf (a), v. caqueter, 469. stenir, cesser de chanter, se tairer
Cocor, s. in. grue, 422.- Pl. cocod. 621.
Cocos, s. tn. coq, 23. 423. 424. 425. Copac, s. ns. arbre, 64. 87. 89. 143.
474. 475. 507. 573. 595. - Pl. 144. 145. 146. 147. 448. 149. 160.
coco". 222. 270. 349. 483. 637. 648. 689._
Cocog-de-munte, s. in. grand coq de - Pl. copad.
bruyere, 425. - Pl. cocors- de- Copaciu, s. m. veql copac.
munte. Corte, s. f. auge (de bois), 493.-Pl.
Cocosesce, adv. it la man/6re du coq, copas.
458. 476. Copca, s. f. trou fait dans la glace,
Cocostirc, s. ns. Mold.] cigogne, /Ja- 149. - Pl. copes.
son cendr6, 426. - pl. cocostsrcs. Copil, s. nt. enfant, 534. 660. - Pl.
C Ha, s. f. queue (des animaux), man- Copia.
che (de la cognée, hache, etc.) 12. Copiti, s. f. sabot du cheval, 434. 613.
422. 233. 234. 245. 264. 312. 326. - Pl. copite.
329. 362. 363. 369. 377. 378. 379. Copoiu, s. in. limier, chien courant,
388. 389. 390. 393. 401. 409. 427. 434. - Pl. copos.
428. 429. 430. 431. 432. 433. 441. Coprinde (a), v. couvrir (en parlant
514. 546. 549. 550. 552. 554. 559. d'une poule couveuse), 421.
570. 596. 597. 616. 617. 618. 627. Copt, adj. min., 138. 140. 141. 150..
628. 648. 652. 655. 659, 662. 674. 183. 184. 218. 246. 265. II a da in-
dacoromanica.ro
- 727 -
COP CUF
dacoromanica.ro
- 728 -
CUF DA
Cufurl. (a), v. salir, couvrir d'escré- Cur, s. m. cul, 86.172. 218. 367. 564.
ments, 687. Curagifs, s. n. courage, 456.
Cufurit, adj. sali, couvert d'excré- Curta, adj. propre, 105. 334. 606.-
ments, 687. 695.-Fém. cufurita ; Fém. curatd ; - PL cura'', cu-
- Pl. cufurill, cufurite. rate.
Culb, s. n. nid, 318. 422. 454. 455. Curiti (a), V. nettoyer, 297. 672.
457. 575. 579.624. 625. U demeure Curatitura, s. f. criblure, 473.- Pl.
du hérisson, 317.- Pl. cusburs. curaiiturs.
Cuifs, s. n. clou, 613. - Pl. cuse. Curituri, s. f. criblure, 473 697.-
Culci (a se), e. r. se coucher, 29. Pl. curaturs.
68. 190. 375. 478. 530. Curca, s. f. dinde, 455. 456.457. 458.
Culo% s. n. gite, endroit de repos, 473.- Pl. cures.
424. 494. - Pl. cuicusurs. Curcan, s. m. dindon, 457. 458. 579.
Culege (a), v. cueillir, récolter, 88. Pl. cureani.
96. 262. 283. 284. 285. 297. Curcubeu, s. m. arc-en-ciel, 21. 46.
Cales, s. n. cueille, cueillette. cu- Pl. curcu bes.
legra viilor, vendange, 305. - Pl. Curge (a), v. couler, s'écouler, 101.
culesurs. 107. 152. 153. 200. 273. 274.
Cum, ad; comme. fl comment, dés Curgetor, adj. courant, 107.-Fém.
que, aussadt que, passim. 1 ca cum, curgétóre ; - Pl. curgitors, eur-
comme si, 576. 630. getáre.
Cumetru, S. 971. compére, 676.- Pl. Curind, adv, vite, rapidement, 125.
cunsetri. 240. 276. 376. 618. I bientot, 344.
Cumperit (a), v. acheter, 231. 286. Cursi, s. f. piège, 702. 706. - Pl.
305. 360. 362. 549. 573. 603. 651. curse.
Cunésce (a), v. connaltre,reconnalO e, Curvi, s. f. proslitude, catin, 268. -
168. 347. 348. 531. 11 savou, 263. Pl.-curve.
364. te cun6sce a fi, sat que tu Cusca, s. f. cage a poules, 458. -
es, 364. Pl. cuscs.
Crol/sea (a se), v. r. se connaltre, Gusto., s. n. défaut, 271.-Pl. cusu-
145. 399. 504. 505. 537. 580. 581. ruri.
623, 693. Cutcurig, s. m. hellébore no re, rose
Cunoscut, adj. co nu, 359. - Fém. de Noel, 153.
cunoscuta ; pl. cunoscuis, cu- Cutcurigu, s. n. coucouricou, chant
noscute. du coq, 467. Vedl oucurigu.
Cusma (a se), v. r. se mane!, 94. Cutezi (a), v. oser, 365.
Cuptor, s. n. f ur, 131. 237. - Pl. Cuvint, s. n. parole, 88. 327. - Pl.
cuptére. Cu inte.
356. 360. 376. 394. 407. 490. 497. c mme la poule , 470. a da din
564. 575. 579. 613. 631. 677. 709. tnellux, abandonner, lacher ce que
fi frapper, 117. 265. 497. 538. Pon tient, ce que l'on posséde, 486.
688. essayer, tenter, 155. 433. I a da ndvaia, se précipiter, 611.
581. II survenir, 404. I m ttre,179. I a da in copt, commencer à mu-
287. 288. s'élancer vers, se jeter rir, 230. II a da inapm, reculer,
dans, tomber dans, 119. 486. 194. ne pas prospérer, 631. I a da incs-
273. 295. 388. I remuer, 432. pos, rejeter la téte en arriere, 324.
porter i, frotter, 255. II a da pe Il a da indirit, reculer, ne pas
gura de lup , avaler comme un prospérer, 631. a da ccinilor,
I
loup glou onnernent, 528. jeter, dormer aux chiens, que les chions
295: jaalir,'sortir, 500. I a da le dévore, 386. a da de mal,
dacoromanica.ro
- 729 -
DA DIN
dacoromanica.ro
- 730 -
DIR ETA
Dirlog, s. in, bride. II ca/ de tiirlégei, Drept, adj. droit, 129. 158. -
cheval lid aux autres par la bride, drépta;- Pl. drepfs, drepte.
se dit d'un homme paresseux, bon Drept, loc, tout droit, 295.
rien, 458. Drelpta, s. in. avec Vart., in drépta,
Diséra, loc. adv. ce soir, 84. du cdté droit,, 447.
Dear, adv. il faut que..., ce n'est que Dropie, s. f. oularde, 460. Pl. dropiL
si... 632. Drum, s. in. route, chemin, 158. 159.
Dobindi (a), obtenir, 169. 249. 362. 160. 214. 217. 266. 331. 352. 383.-
421. 492. f faire gagner, faire ob- 387. 388. 487. 632. 054. 655. 0
tenir, 441. course, chemin parcouru, 369. -
Dobitoc, s. m. animal domestique, Pl. drunturs.
380. 459. 522.-Pl. dobitáce. Duce (a), V. emporter, mener, con-
Dobitoc, adj. béte, sot, 162. - duire, 89. 279. 364. 381. 389. 562.
dobit6ca ; pl. dobitocs, dobit6ce. II port r, 234. 302. 310. 568. 576.
Bober' (a), v. renverser, jeter bas, II trainer, 545.
143. 144. 207. Duce (a se), v. r. s'en aller, partir,
Doi, adj. nuns. card. masc. deux ; 101. 110. 167. 275. 330. 409. 449.
passim.-Fám. daub% 527. 532. 570. 616. 646. aller, 453.
Domestic, adj. domestique, 460. 651. Dudau, s. n. mauvaise herbe, brims-
652. - Fem. domestica; pl. do- Bailie, 160. 195.-Pl. dudaie.
nsatici, damestice. Dulce, adj. doux, 187. 268. 312.
Domesticl (a se),v.r. s'apprivoiser,635. fig. douv, 618. 620. I doux, agréa-
Domnul, s. in. Le S igneur, Dieu, 54. ble, 580.
263. 304. Dulce, adv, avec douceur, 440. 648.
Der, s. n. &sir, envie, 132. 183. - Dulc42, s. f. douccur, chose deuce,
Pl. dorurs. 54. 265. 288. 608. 1 (la vie) douce,
Dormi (a), dormir, 28. 39. 67. 84. 99. agréable, 645. fi confiture, 561. -
109. 367. 374. 380. 495. 504. 652. Pl. duiceis.
669. 675. Duman, s. m. nom que les paysans
Doue, adj. nuni. card. fens. deux, donnent à leur boeuf, 460.
62. 109. 419; passim. Duminicti, s. f. Dimanche, 31.
Doue-decs, adj. nuns. card, vusgt, Dumnedeu, s. pr. Dieu, 49. 314. 469.
passim. 470.-Pl. Duntne /es.
Dovada, s. f. preuve , temoignage, Dupa, prdp. apres, 339. 401. 570. 571..
313.- Pl. dove ,11. 661. 707. II derrière, is la suite de,
Dovléc, s. ni. potiron, citrouille, 157. 171. 709. selon, suivant, 534. 582.
- Pl. doyleys. II d'aprés, 4, aux, 531. 580. 0 i
Drac, s. in. diable, 23. 25. 116. 132. suite de, a cause de, 583. II de sur,
332. 580. 653. 695.-Pl. dracs. 593. II A, aux, 345. a vina dup.%
Drag, adj. cher, aimé, chéri, 416. muses chasser, pour suivro des mon-
532. 646. - Fém. draga ; - Pl. ches, 713. dupa cunt, suivant que,
drags, drage. 651. ft dupa ce.. apos.. non seule-
Dragoste, 8. f. tendresse, amour, ami- ment... mais encore... 506. 655. 692.
fié, 54. 168. 382. Durdui (a), v. gronder (to nerre), ton-
Dragus, adj. ancien plecat, smerit, ner, 70.
134. Duré (a), v. avoir mal, faire mal, 654.
Drege (a), v. rendre meilleur, bonifier, D were, s. f. douleur, 85.-Pl. duren..
216. fi arrangér, 126. Dusminesce, adv, en ennemi, 354.
Ederd, s. f. lierre, 160. - Pl. edere. 371. 378. 431. 597. 623. 654. 655
Elefant, s. in. éléphant, 460. 628.- 660. 663. 633. 693. II sortir, naltre-
Pl. elefanis. de, 546.
Elesteu, s. n. (Stang, vivier, 588. -
Pl. eleftase et eleftee. EstimP, adv. cette année-ci, 4.
E$t (a), v. sortir, 28. 174. 175. 241. Eti, conj. voici, 676; passim.
dacoromanica.ro
- 731 -
FAC FOC
P.
Face (a), v. faire ; passim. fi rendre, Fi (a), v. étre; passim.
577. II Préperer, 423. II in cotro Fiara, s. f. ¡Ate fauve, 460.-Pl. flare.
face, n'importe où il ira, de cpiel- Fie, interj. spit! 459.
que côté gull se dirige, Pie-care, pr. ind. cheque; passim.
fasse, 608. Fie-ce, pr. ind. claque; passim.
Face (a se), v. r. se fake, devenir, 95. Fíe-cine, pr. ind. chum', n'importe
138. 167. 182. 633. 11 se conduire clui; Passim.
en, 568.11 cdnd i se face de cap, Fier, s. n. fer, 116. 629. 662. Vedi fer.
quand il a mal à la Me, 655. Fiere, s. f. fiel, 96. 312.
Fag, s. m. hare, 160. 314.-Pl. fags. Fin, s, r. ve4Y fén.
Fagadui (a), p. promettre, j07. 211. Fini (a se), v. r. se terminer, 69.
222. Fiorelnic, adj. effrayant, terriflant,.
raga, 8.n. ornière, (agar. 529. - Fein. florelnic4; P. llo-
Fantani, s. f. source, 108. 161.-PI. relnici,
fantane. Fir, s, n. 31, 24. 646. II brin d'herbe,
FaptA, s. f. acte, action, 259. - Pl. 207.11 cheveau, 612. - Pl. lire.
fapte. Fire, s. f. nature], 436. 518. 519.
Ma, conj. sans ; passim. Veil! hire.
Faram4a, s. f. miette, reste, 376. - Firesce, adv. évidemment, tout na-
Pl. fa ratoile. turellenient, 596.
Fasole, s. f. haricot, 162.-Pl. fasolt. Fistic, s. n. pistache, 166. - Pl. fis-
Patti, s. f. iille, 24.-Pl. fete. Heusi.
Fata, s. f. face, figure, 140. 241. Fit& (a), V. imp. frétiller, 369.
508.11 aPparence, extérieur, 265. Fitii (a), v. imp. frdtiller, 432.
276.11 in faja, en face, 446. II in Flacara, s. f. tlamme, 166. 281. -
faja, sur, comme dans l'expression : Pl. fleiccirs.
in faja locuius, sur les lieux. 114. FlimAnd, adj. Wan* 85. 391. 509.
Pl. (efe. 513. 523. 528. 673. 697. - Fém.
Fati (pe), loc. adv. ouvertement, 112. flamánda; - Pl. ficimánO, flci-
Faur, s. tn. Février, 31. 484. nscinde.
Feeler, s. in. fib 1 88. - PL fectori. Fliminff1 (a), v. avoir faim, etre af-
Fedeles, 8. n. barrillet oval dans le- famé, 23. 352. 378.
quel les paysans mettent leur eau, Places, adj. it longs poils, 368. -
608. - Pl. fedelefe. Fém. flopisa; - Pl. flocop, /Jo-
Femeie, s. f. femme, dpouse, 351. 450. c65e.
Pl. (emes. Fldre, s. f. ffeur, 130. 149. 167. 168.
Din, s. n. foin, 142. 162. 347. 370. 169. 170. 171. 172. 187. 263. 297.
537. 557. 298. 313. 561. - Pl. [tors.
Per, s. n. 162. 163. 164. 165. 166. Floricea, s. f. fleurette, 291, 636. -
286. 629. Ver,Il fser. Pl. iloricele.
Ferbinte, adj. brfflant, 164.- Rm. Flpricica, s. f. fleurette,167.169.170.
rterbinte; - Pl. ferbinfl. Florii, s. f. pi. Paves fleuries, Di-
Ferecit (a), v. lier, attacher, ter- manche-des-Rameaux, 31.
mer 31. Fluture, s. In. papillon, 461. 714.-
Feri (a se), v. r. se garder, se méfler, Pl. fluturs.
124. 367. 653. II se prdserver, 185. Fluturel, s. in. petit papillon, 461.-
Fericire, s. f. bonheur, 436. pl. flutures.
Festeli (a), v. [Mold.] salir, souiller, Foc, s.n. feu, 86.401. 107.116. 137.
119. 687. 166. 1 72. 173. *174. 175. 476. 177.
Feth (a), v. imp. mettre bas, 53. 188. 178. 179. 180. 481. 182. 184. 203.
220. 392. 397. 496. 204. 236. 258. 261. 266. 591. 596.
Fdtat, adj. mis bas, 460.- Fém. fé- 629. fi incendie, 177. 280. 281. -
tatd; pl. Mar;, fgtate. Pl. focurs.
dacoromanica.ro
- 732 -
FOC GAN
Gata, s. f. épervier, 464. 465. Pl. gas. Galbinare, s. f. jaune (de l'oeuf.),
Gaita, s. r. géline, poule, 7. 23. 423. 573.
425. 461. 466. 467. 468. 469. 470. GAlctivA, 8. f. dispute, querelle, 114.
471. 472. 473. 474. 475. 476. 477. GAlcevi (a se), v. r. se disputer, se
478. 574. 577. 623. 633. 697. 704. quereller, 701.
706. - Pl. gains et gaine. Galétá, s. f. seau 688.-Pl. getlete.
,GAinat, s. n. fiente de volailles, de- &bid, 8. n. pensé°, 367. 469. - Pl.
jections d'oiseaux, 210. 478. gdndurs
Gaita, s. f. geai, 478.-Pl. GAndac, s. ni. insecte,479.-Pl. gán-
,GAligie, s. f. tapage, vacarme, 471. da cz.
Galben, adj. jaune 140.-Fém. gal- GAndi (a), v. penser, 153. 171. 219.
bena ;-pl. gaibent, galbene. 378. 417. 467. 471. 491. 513. 515.
4AlbézA, s. f. clavelée, 479. 555.
dacoromanica.ro
- 733 -
GAN GRA.
dacoromanica.ro
- 734 -
GRA HUD
1-1
Haciu, s. n. hallier, brousaille, 194. Her, s. n. [Mold.] fer, 164. V11
interj. allons I 448. fer.
Hama, t. f. habit, vdiement, 41. 260. Herbinte, adj. [Mold.] brulant, 164.
- Pl. hatine. VeçIL ferbinte.
liais,interj. huel huhau I à droite Herghelie, s. f. haras, 123. 486. -
136. 137. 195. 403. 485. Pl. herghelis.
el, s. n. dist, situation, condition, Hiera, s. f. bate sauvage, 460. 487.
343. - Pl. halurs. Vell fiara.
Ham, s. n. harnais, 311. 312. 321. Hir, S. ni. [Transa] veste, 642. -
485. 486. - hamurt. Pl. hin'.
Harac, s. in. paisseau, 214. 307. - Hire, s. f. [Mold] naturel, 518. Vell
Pl. haracs. fire.
Harmasar, s. rn. étalon, 671. - Pl. Hirdn, s. vi. [13anat] raifort, 691.
har inasari. Veji hrén.
arbuz, s. in. [Mold] pastèque, me- Hoit, s. n. charogne, 436. 487. 527.
lon d'eau, 195. - Pl. harbuzt. 531. - Pl. hotturt.
Harbuzarie, s. in. [Moldl melon- Halda, t. f. Pfold.-Transil.] gudret,
nière, 195. - Pl. harbuzdrit. 114. 495. 420. - Pl. holde.
Rumie, adj. travailleur, actif, 182. Rotar, s. n. litnite, linage, 494.
314. 577. - Fém. harv,tica ; - Hrana, s. f. nourriture, 462. 517. -
Pl. haritics, barnice. Pl. hrttnt.
at, s. n. guide, 486. - Pl. liqurt. Hrani (a), nourrir, 354. 366. 627.
Hatlr, s. n. passe-droit, faveur, 438. Hranl (a se), v. n. se nourrir, 397.
Pl. hatirurti. 466.
Haii, s. n. [Mold] hallier, 195. Hrdn, s. n. raifort, 195. 690. 694.
Helbet, adv. [Moldl certainement, Huditos, adj. [Mold.] qui dohne
632. sur la rue, 232.
dacoromanica.ro
- '735 -
ÌAL INA
dacoromanica.ro
- 736 -
INA ING
dacoromanica.ro
- '737 -
ING INV
dacoromanica.ro
- 738 -
INV JUR
melon, gros et gras, 248. - Rm. Isbi (a), v. frapper, cogner, heurter,
inv /ita ; - Pl. inve/ifs, inve- 251. 295. 320. 406.
lite. Isbi (a se), v. r. se heurter, se &bat-
Invesell (a se), v. r. se réjouir, 380. tre, 592.
494. 518. Isbuti (a), v. réussir, 30.
Invét, s. n. habitude, 519. 520. Isla, s. n. [Mold.] péturage, pacage
Invetak (a), v. apprendre, 324. 574. communal, 200.
714. lsnávA (de), loc, adv, de nouveau, de
Invétit (a se), v. r. apprendre, 350. rechef, 270.
5H. I s'habituer, 630. 690. IspitA, s. f. tentation, 419. - Pl. /s-
Invetat, adj. habitué, 606. II dressé, pite.
346. appris, pris, 519. - Fém. Ispiti (a), v. éprouver, 116.
invélata; - Pl. invitafs, ins& Isvor, s. n. source, 106. 108. 161.
pte. 200. - Pl. isv6re.
Invii (a), v. renaltre, repousser, 187. Isvori (a), v. émaner, naltre de 166.
305. 306. Iubi (a), v. aimer, 36. 375. 441. 454.
!flying° (a), v. valuer°, 480. 683.
Invinovati (a), v. accuser, 438. NM (a se), v. r. s'aimer, 382. 613.
InvIrti (a), v. tourner, 596. 663.
Invirti (a se), V. r. tourner en cer- !die, s. m. Juillet, 41.
cle, 409. Iunie, s. m. Juin, 41.
Invoi (a se), v. r. étre d'accord, s'en- lute, adj. vif, 113. 354. II agile, ra-
tendre, 604. pide, 404. - Fém. sute; pl. sup,
InzAbAhl (a), u. mettre le mors, dom- sute.
pter, conduire i sa guise, 496. Iuti (a se), V. r. se filcher, devenir
IpAngea, s. f. manteau paysan pour la vif, piquant. a se jun. ca piperia,
pluie, sans manches et avec capu- se fAcher, 254.
chon, 518. 650. Yell sepdngea. - Ivi (a se), v. r. poindre, se montrer,
Pl. ipange/o. 514.
J
Jaf, s. n. pillage, rapine, 141. - PL 350. I a--fi juca caitsi, fairs danser
jafurs. son cheval, faire ses embarras, fake
Jiratec, s. n. braise enflammée, 200. a sa guise, 349.
657. Juci (a se), v. r. jouer 177. 350. 538.
JavrA, s. f. roquet, 514. 551. 680.
Jeratec, 8. n. Ved1 jaratec. Judea (a), v. juger, 518.
Jertfi (a se), v. r. se sacrifler, 374. Jug, s. n. joug, 325. 330. 497.11 sorts
Edon, s. m. Juif, 71. - Fém. .fi- de collier triangulaire que l'on met
&Seca; pl. Adorn, Jid6vce. aux pores pour les empécher de
Jiganie, 8. f. animal, 496. - Pl. ji- passer it travers les cldtures, 572.
ganis. - Pl. jugurs.
¡ir, s. m faille (fruit du hétre) 200. Jumlitate, a. f. moitié, 344.-Pl. ju-
612. mat*.
Joc, 8. n . a-p bate joc,se moquer,514. Jumuli (a), v. plumer, 482.
Joi, s. f. Jeuch, 41. 42. 43. June, 8. m. jeune boeuf, bouvillon,
Joi-mare, s. f. Jeuch-saint, 87. 497.
¡os, dv. en bas, 79. 89. 106.143. Jupl (a), v. Mold.] écorcher, 64.
144-146. II i bas, 347. II en aval, Jupul (a), v. écorcher, 506. 512.
106. II pe ¡os, it pied, 158. 344.11 Juré (a), v. jurer, 52. 662.
pe jos, i bas, A terre, 343. Juré (a se), v. faire serment, promet-
JucA (A), v. j uer, 538. 680. 11 denser tre sous la foi du serment, 441.
123. 545. 548. 599. 600. 676, 677. Juramint, s. n. serment, 382.
679. 680. I s'ébattre, 582. II danser JuruintA, s. f. promesse faite sous la
(en parlant d'un cheval), piaffer, foi du serment, 617.
dacoromanica.ro
- 739 -
LA LE
La, prép. et; passim. LW& (a), V. aboyer, 363. 364. 365.
La (a se), v. r. se laver, se laver la 366. 367, 368. 369. 372. 373. 376.
téte, 342. 420. 379. 500. 501. 502. 504. 513. 514.
Labi, 8. f patte, 325, 338. 482. 497. Litrat, s. n. aboiement, 680.
680. 683.- Pl. labe. Latratura, s. f. aboiement, 371.-Pl.
Lac, 8. n. lac, 57, 105, 200. 201. 202. kitraturi.
338. - Pl. /tours. Lature, s. f. add II in /aturs, de cété,
Lacrima, s. f. larme, 300. II a aduce 302.-Pl. kiturs.
lacrami, faire pleurer, 300.- Pl. Laudi (a se), v. r. se vanter (de fairs
iacrarns. une chose), 706.
Licrimi (a), V. pleurer, 404. Liudat, adj. loud, vantd, 242. 243.
Lacrima, 8. f. pleur, larme, 646. - 260. 261. - Fém. /audata;- Pl.
Pl. kerims. laudas, läud,ate.
Licusti, s. f. sauterelle, 497. - Pl. Liuntru, s. n. dedans. II in kiuntru,
lactate. pe din launtru, au dedans, 147.
Ladi, s. f. c.aigse, malle, 555. - Pl. 215. 554.
Earls. Latir, 8. m. datum stramonium, herbe
s. f. citron. 202. - Pl. la- du diable, 202.
máis. Lebicli, s. f. cygne, 502.-PI. lebede.
Limuri (a se), v. r. se purffier (en Léc, 8. n. reméde, spécifique, 199.
parlant d'un métal) 116. 304.
Lini, 8. f. laine, 338. 497. 567. 568. Legi (a), v. attacher, lier, 294. 328.
Pl. kine. 349. 359. 427. 459. 535. 642. 661.
Lingi, adv, auprès de 148, 217. 416. 692.
596. fi pe kinga, à dad de, autour, Legit (a se), v. r. se lier, s'enchatner,
sur le bord de, 383. 461. 527. 327.
Linos, adj. laineux, qui a beaucoup Leginat, adj. a nu $ice douë Woe
de laine, 498. 570.-Fém. kinésa; leganate, ne pas dire deux mots de
Pl. kinort, kin6se. suite 120.-Pl. kganate.
La*, s. n. chatne, 381. 504. - Pl. Legat, adj. attaché, 328. 329.-Fém.
lanfurs. legata; pl. legap, legate.
Lapte, 8. n. lad, 253, 334. 397. 453. Legatére, s. f. [Mold.] fichu, 170. -
498. 499. 500. 564. 568.584. 686. Pl. legaturt.
688. 702. Legitura, 8. f. botte (de légumes),
Liptási, adj. qui donne beaucoup 156.-Pl. legature.
de lait, bonne laitiére (en parlant Lele, s, f. se dit la eampagne, i une
d'une vache. etc.) 570. 687. - Pl. soeur, i une amie, à une femme
¿apto se plus igée; bonne amie, 301. 412.
Llisi (a), v. laisser, abandonner, li- 646.
cher, 68. 108. 117. 118. 328. 331. Lemn, s. n. bois, 35. 146. 203. 204.
334. 486. 498. 519. 561. U aban- 205. 232. 234. 260. 277. 533. -
donner, 304. 331. U permettre 370. Pl. letnne.
393. II a lascì in fried séu, licher Long, adj. paresseux, 577. - Fém.
la bride, 461. lenefa; pl. lenefi, lenefe.
List/ (a se), v. r. se laisser tomber sur, Leálcit, 8. f. lionne, 503.-Pl. leO ice.
690. Lepeclit (a), v., jeter, rejeter, 102,
Lat, adj. gros, gras, 554.-Fém. /ad; 169. 202. 209. 615. 656. II changer
-Pl. kit s, late. 519.
8. n. laes, rets, filets, 418. 581. Lesini (a), v. s'evanouir II a lefina de
582. 645.-PL /Os, lafe et la furs. fénie défaillir, mourir de faim, 509.
LitirO, adj. de forme plate et large, Lesinat, adj. défaillant, crevant la
aplati, 633. - Fém. latardia; - faim, 577, 578. - Fém. ksinaki;
Pl. ¿atare f;, lata re fe. pl. lesinats, lerinate.
dacoromanica.ro
- 740 -
LES LUP
Lesne, adj. invar. ficile, aisé, com- Lopata, s. f., pelle, 203. - Pl. lo-
mode, 307. 428. Pais.
Lesne, adv. facilement; passim. Lovi (a), v. frapper, heurter, 195,
Len, s. ni.. lion, 378. 494. 503. 504. 196, 250. 503. 535. 665.
505. 506. 507..517. 543. 597. 670. Levi (a se), v. r. s'accorder, avoir un
706.-Pl. tez. rapport, 228. 564. 683.
Lea, s. Os. ancienne thonitaie falant Lovitura, s. f. coup, 143. 144. 289.
37 centimes de notre monnaie ac- 349.-Pl. ioviturs.
tuelle, 360. L6z5, s. f. roquet, 693.
Liber, adj. libre 581.-Fém. libera; Lila (a), v. prendre, attrapér, enlever,
-Pl. iibers, libere. 130. 172. 178. 223. 236. 265. 334.
Liliac, s. m. chain e-souris, 507. 508. 356. 432. 564. 567. 575. 606. 627.
Liman, s. n. havre, port, refuge, 35. 641.
205.-Pl. /inzanurs. Luit (a se), v. r. se prendre, 328.1 a
Limba, s. f. langae, 110. 207. 344. se lama dupa, snivre 562. 571. 11 ta
326. 327. 508. 583. 602. 648. 657. se fad de, se tenir par, 630. II a se
685. o /imba de padure, un bout iud in colts, se déchirer it belles
de fordt, 154.-PI. Limbs. dents, 434.
LiMpode, ad . linmide, pur, propre, Lucefer, s. In. Ténus (étoile , 43.
102.-Fém. limpede; - Pl. tins- Lust (a), 'b. Miler, 115. 295.
DeSI Luciu, adj. brillant, poli, uni, II tuciu
Lin, adj. calme, paisible, 99. 400. manis, pleine mer, 210.
104. 105. 274.1 nette, sans tiepé- Lucrili (a), v. travailler, 23. 239.
rites, 295. II sans piquants, 317. - Lucrator, s. m. bavailleur, ouvrier,
Fém. lina;-pl. /ins, line. 239. - Pl. lucrators.
Lindini, s. f. lente, oeuf de pou 508. Luorn, 8m. travail, 13. 14. 53.68.
-Pl. Lint:line. chose 279. 630. - Pl. isscrurs.
Lingo (a), V. licher, 383. 602. 603. Lnl, pr. pers. Be pers. s.
648. 686.1 sacer, 683. son; passim-
Lingurit, s. f. cuillére, 116. 559. Luiai, pr. pers. 8e pers. s. a lui mé-
lingurs. me ; passim.
Lins, adj. léché, 694.-Fém. iinsa; Lume, s. f. Monde, gens, 67. 98.157.
-Pl. /in's, Untie. 209. 237. 238.864. 622 n p tun e,
Linte, s. f. lentille, 205. 206. dons le monde, 566, 583.
Lipi (a se), v. r. se coller, s'attacher Lumina, s. f. luinière, 39. 40. 41. 43.
a ,223. 228. 280. 538. 44. 77. r- Pl. iumins.
Lipitére, s. f. sangsue, 508. - Pl. Lumina (a Se), V. r. s'a lumina de
iipitors. di, le jour est venu, 423.
Lipsi, s. f. manque, pénurie, 487.- Luminare, s. f. bangle, chandelle, 23.
Pl. //paws. - Pl. iunsinars.
Lipsi (a), y. manquer, 48. 49. 533. Luna, s. 1. lune, 44. 45. 46. 47. 75.
612.11 Atre 'absent, 544. 584. 599. 76. 364. 500. 501.502. II mois, 484.
600. II étre privé, dénué de, 661. - PL luna.
Livada, s. f. pré 206.-Pl. tive0. Lung, adj. long, 86. 326. 484. 531.
Loboda, s. f. arroche (plante, 206. 685. Wm. /unga; - Pl. lungs,
Lac, s. n., place, endroit, 113. 206. lunge.
278. 473. 607. 628. 629. 691. la Lunl, s. f. Lundi, 47.
loc, en place, 270. II de tac, du tout, Luntre, 8. f. barque, 106. - PL /un-
459. n pe loc, de suite 596 II pe loc., tre.
en place, 101. I in loc, en place Lup, s. su. loup, 38. 329. 363. 365.
713. II in loc, la place de, 641 II 366. 367. 380. 404. 428. 460. 480.
in lac de, au lieu de, 413.686. 11 in 496. 507. 508. 509. 510. 511. 512.
Maul tus, à sa place, 534.- Pl. lo- 513. 514. 515. 516. 517. 518. 519.
cura. 520. 521. 522. 523. 524. 525. 526.
Loon/ (a), v. habiter, 538. 527. 528. 529. 530. 531. 542. 544.
Logodit, adj. fiancé, 666.-Fém. lo- 554. 568. 569. 571. 572. 586. 595.
godita ; - Pl. logodils, logodite. 673. 683. - Pl. /ups.
dacoromanica.ro
- 741 -
LI.JP MAN
lupesc, adj. de loup, 529. - Fém. Lupti, s. f. lutte, 605. - Pl. lupts.
lupésea ; pl. /upesct. Lupti (a se), v. r. lutter, 506.
Impesee, adv. fi la maniere du loup, Lat, s. n. argile, terre glaise, 49.
528. 207.
IV/
Mao, 8. rn. pavot, 207. - Pl. 9114Ci. 700. I a da pe nidna, confler, 351.
Mirar, adv. tout au moins, quoique, II a da din ntána, abandonner, li-
390. II meme, 459. cher, 486.
Idieelar, s. in. boucher, 593. - Pl. Mini (a), v. cooduire, chriger, 347.
macelari. 354. 611. 612. 684. II envoyer, en-
Macink (a), v. moudre, 112.
Mimad, s. f. gourdin noueux, 117. Mina (a), v. manger, 85. 112. 1.15.
203. 116. 132. 139. 140. 169. 182. 183.
Maestre, s. ni. manca (qui est habile 199. 200. 202. 206. 215. 225. 226.
dans son art), 350. - Pl. mae,trs. 229. 243. 244. 264. 283. 284. 287.
Migar, s. ni. fine, 3. 186. 235. 319. 304. 314. 329. 347. 352. 366. 368.
320. 328. 330. 354. 355. 356. 371. 370. 385. 305. 398. 441. 447. 457.
400. 503. 517. 518. 530. 531. 532. 466. 497. 509. 516. 517. 518. 522.
533. 534. 533. 536. 537. 538. 539. 523. 524. 525. 542. 544. 546. 550.
540. 541. 542. 543. 606. 641. 642. 554. 555. 566. 568. 569. 588. 597.
671. - Pl. magan. 633. 635. 643. 644. 645. 672. 690.
Magarita, s. f. inesse, 543. - Pl. II fig. manger, dévorer, 486. H per-
magarife. dre, détruire, 602.
Migare, s. f. collme, tertre, tumulus Manca (a 'si) V. manger, 275.
de grande dimension, 207. - Pl. Minoa (a se), v. se manger, s'entre
magure. dévorer, 383.
Mehala, s. f. faub urg, quartier, 338. Mimare (de), s. f. mancer, 508. 509.
401. 471. - Pl. toa/La/ale. b80. - Pl. de mancan.
Mal, adv. plus; passim. II encore, 432. Mincat, adj. fig. mangé, dévoré, 312.
Miami, s. f. mere, dim. de mama, 532. 321. - Fém. rmincata ; - Pl.
Mamad, a. f. Banat singe, guenon, oidncaft, tnetncate.
544. - Pl. triatmuce. Mándra, s. f. belle fille, 616. - Pl.
Mamuja, s. f. sine, guenon, 544. - otdndre.
Pl. otatotuf. Mande (ase), v. r. s'enorgueillir, 584.
Maiu, s. »t. Mal, 47. 52. Mindru, adj. fier, 585. 586. - Fem.
Mime, vea mane. nulndra;-Pl. manan, oidndre.
Mal, s. n. bord. rive, 207. 208. 273. Mine, adv. demain, 7. 8. 9. 10. 11.
570. a dd de mal, tomber dans 12. 13. 14. 48. 367. 554. 676.
le pi écipice, 570. - Pl. mcdurt. Manea (a), v. se lever de grand ma-
Malaiu, s. in. [Mold.] .millet, 697. tin, au petit jour, 29. 30. 306.
698. 699. 701. Minedi, adv. lendemain, 628.
idalaiu, s. ni. farme de mais, 47. 208. Minegi, adv. lendemain, 628.
58!. ?Magia (a), s. caresser, flatter, 187.
Mileet, adj. blet, 243. - Fem. ola- 375. 653.
/alista; - Pl. nialaefi, malaefe. Minii (a se), v. r. se medre en co-
Malura, s. f. nielle des blés, 190. 208. leré, se ficher, 75. 338. 474.
Mamá, s. f. mere, 190. -Pl. mame. Minie, s. f. colere, 83. 298. 463.
Mimaliga, s. f. bouillie de farine de Minji (a), v. salir, 135. 687.
mas, 293. 587. - Pl. oiamaiigs. Minji (a se), v. r. se salir, 133. 286.
Mina, s. f. main, poignée, 70. 133. Mime, adj. Morid, qui donas beau-
134. 172. 178. 179. 229. 246. 247. coup de lait (vache). 687. - Fém.
265. 287. 288. 311. 329. 398. 432. manése ; Pl. nianon , maT
461. 464. 486. 489. 580. 646. 657. n6se.
dacoromanica.ro
- 742 -
ivtIN MIC
Minunchifi, s. n. poignde, 187. -Pl. MAO, it.f. [Mold.] chatte, 382. 546.
nulnunchse. 547. 548. 549. 550. 551. 552. 597.
Manz, s. in. poulain, 488. 544. 545. Pl. mdfe.
Pl. nicinjs, minas. Mitasà, s. f. soie, 377. 544. 597. -
MArAcine, 8. m. ronce, 176. 188. 208. Pl. mataaurs.
209. 270. 272. - Pl. maracins. Matci, s. f. lit d'une rivike, 103.
Maras, 8. n. aupl. façons, simagrées, 104. 213.
550. - Pl. marazurs. Matci, s. f. reine des abeilles, 552.
Mare, s. f. mer, 21. 35. 54. 80. 81. 640. 641.
88. 107. 185. 209. 210. 211. 212. MaSe-negre, s. nt. petit poisson de ri.d
225. 273. 301. - Pl. mars. vike dont les intestins sont noirs,
Mare, adj. grand, 29. 89. 100. 128. 552.
140. 274. 578. - Fém, mare ; - MAtrAgunh, s. in. mandragore, 213.
Pl. mars. Mazare, s. f. pois, 213. 214. 383.
MAreS, adj. majestueux, 151.- Fém. Mea, adj. et pr. pos. f. ma, miemne ;
mardia ; - Pl. snare's, mar*. passim.
MArgaritar, 8. n perle fine, perle, Mehehe , onomatopée désignant le
212. 213. 466. 609. 610. - Pl. mouton, 392.
margarita rs, ni argarite,ve0 mar- Mein, 8. in. millet, 214. 316. 473.
garitar. 697. 698. 699. 701.- Pl. mesurs.
Margea, s. f. perle, 213.- Pl. mar- Mel, s. in. [Mold.] ve01 miel.
gele. Male, s. m. e.scargot, colirnaçon, 552.
Mari (a), v. grandir, 536. I loner, glo- Pl. macs.
rifier 671. Mar, s. m. pommier, 170. 217. 218.
Maria-Egipteanca, 8. pr. Sainte Ma- Pl. mars.
rie PEgyptienne, 48. Mgr, s. n. pomme , 214. 215. 216.
Mariti (a se), v. r. se marier, 206. 217. 218. 257. 550. - Pl. mere.
265. Mercurs, 8. f. mercredi, 49. 598.
Marmuril, s. f. marbre, 57. - Pl. Mere-padureSe, poires sauvages,
marmure. res à cidre, 368.
Mart, 8. f. vedl Martie. Mereu, adv. continuellement, 673.
Martan, s. m. [Transit] matou, 545. Merge (a), v. aller, 383. 393. 397.
Mari, s. f. marcli, 48. 439. 441. 569. 571. 630. 631. II is
Marta, 8. f. mois de Mars, 48. 49. merge gura, il bavarde, il jacasse,
Martin, s. in. Martin, nom populaire 441. 11 est heureux, 384. II volti-
de Pours, 677. ger, 442.
MarS6g5., 8. f. rosse, haridelle, 545. Merindh, s. f. provende, 160. - Pl.
Pl. mdr16ge. merinde.
Mirunt, adj. petit. 190. - Fém. ma- Maruntel, adj. Vedl maruniet.
runta ; pl. mcirunls, marunte. Meserie, 8. f. mdtier, profession. 153.
MirunIel, adj. très-menu, tout petit, PL mesen;.
699. - Fd.m. maruniica ; - Pl. Meatesug (cu), loc. adv, habilement,
marun(ei, maruniete. par rase, 315. 316.
Marunlicd, adj. f. diminutif de rna- Mans% 8. f. mesare, II la mesura,
runt ; fine (pluie), 60. - Pl. ma- sa hauteur, it l'extréme limite, 216.
runfele. peste mesura, outre mesure, a
MA-sa, m. comp. sa mere, 482, 544. trece peste m aura, dépasser toute
633. mesure, 105. 686.
Masi, 8. f. table, 140. 397. 530 548. Mesuré (a), v. mesurer, 91. 130.
600. I table, diner, 509. 627. - Meu, adj. et pr. pos. ni. mon, mien;
Pl. mese. passim.
Miisea, s. f. dent molaire, 346. - Pl. Mez, vedi mies.
masele. Mic, adj. petit, 100. 128. 173. 274.
Mali* s. f. olive, 677. - Pl. ma- 462. 463. - Fdin. mica ; - Pl.
aline. mica, mice.
Mas, s. n. boyau, 342. 465.- Pl. ma- Micaorit (a se), v. devenir trop petit,
turf. se raccourcir, 536.
dacoromanica.ro
- 743 -
MIC mul
Micsunea, s. f. violette, 218. 256. Mitropolit, s. m. métropolite, arche-
258. 279. - Pl. micgunele. véque, 536. - PL mitropolifs.
Midie, s. f. moule de mer, 136. 553. Mizga, s. f. seve, 219. 258.
- Pl. midis. Madill, s. f. pousse, rejeton, 12. 219.
Mie, pr. pers. 38 pers. s. h moi ; 288. 306. - Pl. mladife.
passim. Moda, s. f. mode, 708.
Mie, s. f. mille. 489. 510, 580.- Pl. Mojic, adj. grossier, mal élevé, rus-
um. tre, 580. ll manant, vilain, roturier,
Mel, s. ni. agneau, 507. 513. 517. 104. 139. 277. 278. 531. - Um.
528. 530. 553. 554. 593. - Pl. mojica ; pl. mojice, mojice.
min. Mole, adj. silencieux, 405.
Mielusel, s. In. petit aneau, agnelet, Mále, adj. mou, 244. 322. Il lache,
530. - Pl. mteiuset. peu tendu, flottant, 461. Il conci-
?Mere, s. f. miel, 85. 95. 96. 149. liant, 298.- Fém. In6le; pl. mot.
309. 312. 313. 557. 558. 559. 560. Mole, s. f. mite, teigne, 555. - Pl.
561. 565. 665. 672. 677. 692. motu.
Mies, s. n. amande (d'un fruit, d'une Molipsi (a), v. contaminer, 567.
noix etc), 218. 226. 227. - Pl. Mrs, s. f. moulin, 477. - Pl. more.
smezurs. Mormlnt, s, n. tombeau, 18. 167. 691.
Migdalii, s. f. amande, 217. 219. 127. Pl. morminte.
- Pl. msgdale. Mort, adj. mort, 131, 265. 266. 379.
Mihalt s. n. barboteau, loche fran- 478. 505. 513. 614.-Fém. tnerrta;
che, 555. 584. - Pl. mihalis. Pl. vzorie, mine.
Mihoho, onomatopée designant l'Ane, Mérte, s. f. mort, 105. 523. 599. 707.
392. Mortaciune, s. f. animal mort, cha-
Mijloc, s. n. milieu, 159. 182. II rogne , 212. 364. - Pl. mina-
moyen, 406. - Pl. mijléce. mum.
Milti, s. f. pitié, 380. 459. 463. 653. Morun, s. ni. huson, grand esturgeon,
trembler (par avarice), 613. 555. - Pl. morunt.
Milostiv, , adj. miséricordieux , pi- Mtn, s. m. ancétre, 320. II nom que
toyable, 459. - Fém. milostiva ; l'on donne aux vieillards, Ore, 677.
Pl. milostivs, melosteve. II [Mold.] oncle, 186.
Mili (a), v. flatter de la main, 369. Mol (a), v. accoucher (une femme),
371. délivrer, 479.
Mincinos, adj. menleur, 671.-Fém. Mosie, s. f. terre, propriété, 487. -
mincimisa ; - Pl. mincinop , II. mosit.
mincinése. Mosoroiii, s. n. butte de terre, 463.
Mine, pr. p rs. moi; passim. I la Pl. mogor6z.e.
mine, chez moi, 642. Mosteni (a), v. hériter, 241.
Minte, s. f. esprit, intelligence, 138. Mosuroiu, s. n. [Mold.] butte de terre,
259, 327. 627. II nature], 520. I! tertre, 222. - Pl. mo;urene.
Cu minte, sage, 243. 624. II qui a MO, s. n. huppe, 555.- PL moturs.
du bon sera, un esprit rassis, Motan, s. in. [Mold. et Trans.] ma-
345. tou, 555. 556. - Pl. motans.
Minut, s. n. minute, 3.-Pl. minute. Mréja, s. f. rets, filet it larges mall-
Mirk a), v. gronder (en parlant d'un les, 592. - Pl. mrejs.
chien), 373. Mucenici, s. in. p. fete des 40 mar-
Mims, t. n. odeur, parfum, 168. 169. tyrs, 8/2i Mats, 50.
Pl. mir6se, rnirosurt. Muchie, s. f. tranchant, 610. - Pl.
Mirosi (a), v. sentir, 101. 240. 298. muchii.
607. II flairer, 370. 401. Mugur, s. ni. bourgeon, 219. 395.
Misch (a se , v. r. se remuer, 109. 445. - Pl. mugurt.
Mistm a), v. dévorer, absorber, 176. Multi (a), v. mouiller. I diminuer, ra-
241. ter, 64.
Mititel, adj. dim, de mic, tout petit, Musa (a), v. r. devenir mon, 224. 239.
441. - Fém. mititica ;- Pl. mi- Mtuere, s. f. femme, 588. 652.- PI.
Wes, mititele. musert.
dacoromanica.ro
- 744 -
MUL NAS
Midge (a), v. traire, 394. 556. 568. Murgani, s. f. nom que le paysan
685. 686. donne a sa vache, 557.
Mula (de), adv, bonne à traire (vache), Mind (a), mourir, 4. 10. 325. 335.
685. 343. 352. 366. 371. 457. 488. 497.
Mult, adj. et adv, beaucoup, b.& ; 506. 532. 583. 604. 607. 632. 662.
passin. mat multora, de plusieurs 695.
542. - Pl. mutts. Mursici (a), v. mordre, mordiller,
Multumi (a), v. remercier 569. 535. 653. 654.
Muma, s. f. mere, 424. 544. 553. Musa, s: f. mouche, 77. 149. 481.
555. 694. - Pl. r111411143. 657. 558. 559. 560. 561. 562. 563.
Munca, s. f. travail, labeur, 153. - 564, 565.. 641. 713. II abeille, 346.
Pl. munct. 488. fi oestre 488. II forme. qu'af-
Muncl (a), v. travailler, 163. 279, fecte les dents des chevaux a sept
314. 537. 11 s'efforcer de, faire des ans et qui permet de reconnaitre
efforts, 319. leur Age, 346. - Pl. muse'.
Munte, s. m. montane, 101. 147. Musa (a), v. mordre, 235. 363. 365.
219. 220. 221. 222. 293. 537. - 366. 368. 369. 371. 372. 373. 462.
PL muntt. 487. 502. 652. 658. 654t 655. 657.
Murk s.f. mure, 222. 223. Pl. mure. 680. II piquer, 312. 314. 561.
Maraturk, s. f. legume confit dans MuscaturA, s. f. piqure, 670. - Pl.
la saumure ou le vinaigre. 223. - muraturs.
PI. muraturt. Muschiu, s. va. mousse, 249. 250.
Murdallc, s. f. impureté 116. - Pl. I mousse des arbres , pariétin,
murdatieurt. 223.
Murder, adj. sale, malpropre, 686. Musmula, s. f. ;Mile, 224. - Pl.
- Fém. nturdara; pl. murdart, mufmule.
murd are. Must, s. n. jus sucré, 313.
Murdari (a), v. salir, 686. 695. Musteriu, s. m. client, amateur. 694,
Murdari (a se), v. r. se salir, 225. - Pl. musteris.
Murg, adj. et s. cheval bat-bran et Mut, adj. muet, 367. - Férn. muta;
cheval en g néral, 556. 557. 646. - Pl. mutt, mute.
647. Mutt( (a), v. changer de 519. 520.
MtirgA, s. f. jument bai-brun, jument Mutii (a se), v. r. changer de place)
en général 50 249.
INT
NAdejde, s. f. esp ir, 464. 617. 683. mauvaise part) 348. 358. 519. 520.
- Pl. ad jdtt. 522. 534. 538. 702.
Nagit, s. m. vanne,au 565. - Pl. tut- Niritv1 (a se), v. r. prendre de mau-
get's. vaises habitudes, 380.
Nainte, adv. avant 106. I d'innainte, NArAvit, adj. vicieux, 344. - Fém.
en face, 603. naravita ; - Pl. naravits, nara-
Nalt, adj. heat, 123. 256. 261. - vite.
Fé.m. flatlet; - Pl. miff, nalte. Nas, s. n. nez, 139. 140. 168. 169.
Mum, s. f. vision, fantome. fi a 'fs 170. 202. 254. 255. 273. 297.]564.
face naluca, s'effrayer, 356. 565. 669. 670. - Pl. nasurs.
Nap, s. va. navet, 224.-Pl. naps. Nasce (a), v. douner naissance it 220.
Napo', adv, din napes, derrière le dos, 221. 241. 401. 473. II naître, sortir
en arriere, 603. de 497. 598. I pondre, 467. 479.
NApIrca, s. f. vipere, 566. - Pl. na- Nasce (a se), v. r. naitre, venir au
Ores. monde, 335. 522.
NA 01 (a), v. muer, perdre son poil, Nftscut, adj. né, 643. 649. - Finn.
368. nascuta; - Pl. nascuts, nas-
Nirav, s. n. coutume, habitude (en cute.
dacoromanica.ro
- 745 -
NAT NOR
dacoromanica.ro
- 746 -
NOR OPI
C)
O, adj. num. card. une, 27, 349; Ogar, s. n . lévrier, 320. 384. 566.-
passim. Pl. ogars.
O, pron. per. 3-6 pers. Min. la, l', Oglinda, s. f. miroir, 104. - Pl.
elle; passim. ogiituis.
Obiceiu, s. n. coutume, habitude, 519. Ogor, s. n. champ, jachere, 85. 86.-
Pl. obicete [ame. , obicesurt. Pl. og6re.
Obor, s. n. marché nu foin et aux bes- the, s. f. brebis, 197, 280, 323. 366.
tata, 85. 86. 537. 394. 395. 497. 510. 511. 512. 513.
Obras, s. m. figure, 140. 626. - 544. 516. 517. 522. 523. 524. 525.
Pl. obrajt, obran. 526. 527. 528. 529. 530. 536. 553.
Oca, s. f. [ano, ancienne mesure 629. 557. 558. 559. 560. 561. 562. 563.
-PI. occtie. 564. 565. 566. 567. 568. 569. 570.
Ochif or, s. m. diminuta de ochiu, 571, 572. 593. 594. 673. 686. -
709.- Pl. ochnors. Pl. os.
Ochiu, s. ni. oeil, 116, 143. 156. 157. Oif te, s. f. timon, 310.-PI. oi,te.
185. 188. 232. 266. 269. 295. 401. bIti, s. f. pot de terre, marmita en
415. 435. 437. 438 442. 453. 471. terre, 239, 412. 551.-Pl. 61e.
488. 531. 552. 601. 607. 646. 683. Oleiu, s. n. huile, 181.
706. 719. 714.-Pl. °chi. Olt, s. n. Olt, nom d'une rivid.re de
Ocleiu, s. m. sorte de potsson, 566. Roumanie, 211.
Ocna, s. f. mine, 251.-PI. ocne. Om, s. en. homme, 92. 103. 104. 147.
Ocniti, s. f. dimmutif de ocna, mine, 148. 153. 260. 263. 277. 278. 327.
229.-Pl. ocnife. 329. 343. 354.367. 380. 406. 459.
Ocol, s. n. circuit, a da ocol, tour- 594. Pl. 6triens.
ner autour, 517. Omenesc, adj. qui appartient i au-
Odatli, une fois; passim. odata, de trui, 701.
odata, 4 la fois, tout d'un coup, en Omicli, s. f. chenille, 573. - Pl. omigis.
mdme temps, 96. 283.1 odata Cu, Omori (a), v. tuer, 322. 373.
en méme temps que 478.11 cate- Opkri (a), v. dchauder, dbotullanter,
odata, parfois; passim. 11 nics-o- 369.
dattl, jamais; passim. Oparit, adj. dchaudd, 602. - Fém.
Odihni, s. f. repos, 579. oparita ; - Pl. oparili, opa-
Odihni (a se), v. r. se reposer, 147.148. rite.
Odrasli (a), v. pousser, donner des Opina, s. f. sandale des paysans, 427.
rejetons. 144. 148. 149. 271. 279. - Pl. opines.
dacoromanica.ro
- 747 -
0-P0 PAP
0-potrivó (de), loc. adv. pareille- les fois que. 11 ors-ce Ile, quoique
ment, de méme, 513. ce soit.
Opri (a), arréter 98. n mettre de cbté, Orl, s. m. pl. pluriel de érci.
conserver, 367 Ora, s. in. orge, 229. 230. 231. 347.
Opt, adj. num. card. huit, 66. 67. 360.-Pl. 6rze gi orzurs.
360; passim. Os, s. n. os, 370. 378. 380.- Pl. 6se.
bri, 8. f. fois; passim. II inedia drei, Osebl (a se), v. r. se distinguer de,.
la première fois; passim. fi rare- ne pas ressembler à, différer de,
ori,parfois. II une-oriparfois; pas- 518.
sim.11 buna-dra, par exemple pas- Osie, s. f. essieu, 326.-Pl. osis.
sim.-Pl. art. Ospètit (a), v. manger, 530.
Oró, s. f. ad, 55.-Pl. óre, ors. Osteni (a), a. se fatiguer, 329.
Ora, s. n. ville, 393.693.-Pl. orare. Oi.apoc, s. n. écharde, ehicot, 231.
Orb, adj. aveugle, 43. 60. 437. 470. Otel, s. n. acier, 116. 231.
-Féna. órba;-P1. orbs, 6rbe. 0/et, s. n. vinaigre, 96. 559. 560.
Orbe, s. ns. taupe, 573.-Pl. OtravA, s. f. poison, 430.
Orbi (a), v. aveugler, 663. Otróvitor, adj. virulent, toxique, ve-
Orbul-gaimlor, s. comp. a avg or- nintd cel mas otravitor, le poison
bul gainitor, avoir la berlue, 477. le plus violent, 312.- Fém. otrei-
Ort, conj. ou, on bien; n'importe ; de vit6ra ; Pl. otravitors, otravitáre.
quelque ceité que; passim. II ors-cdt, Oult (a se), v. pondre, 468. 471. 577.
n'importe combien. II art-ce, cha- Oft, s. n. ceuf. 2. 7. 8. 34. 56. 189
que, tout, n'importe quoi. fi ors 275. 328. 421. 422. 423. 441. 457.
cand, n'importe quand. II ora-care, 461. 467. 468. 469. 471. 473. 573-
n'importe lequel. II ors fncotro, 574. 575. 576. 582. 624. 668.
n'importe 4 quel dad, de quelque Ouat, adj. pondu, 460.-Fém. mata;
c6té que. II ora de-cd te-ors, toutes Pl. ouais, ouate.
3F
dacoromanica.ro
- 748 -
P41' PER
Papará, s f, sorte de panade au fro- Pastrav, s. in. truite, 584.- Pl. pcis-
mage, 85. - Pl. papare. travs.
Papuc, s. n. pantoufle, 709. - Pl. PastrugA, s. f. variét6 d'esturgeon,
papuzi. 404. 584.
Papura, s. f. caras, masette, lafche, PAgune, s. n. péturage. 5 la vrente
72. 242. 256. 257. 258. 277. 617. de parine, lorsqu'U doit paftre,
Papufoiu, s. in. [fold.] s. in. mais. 328. 513.
Yog popuogiu. Pat, s. n. lit, 690. - Pl. paturs.
Par, s. in. poirier, 242. 243. - Pl. Pata, s. f. tache, 72. - Pl. pete.
pers. Pati (a), v. pAtir, endurer, avoir des
Par, s. in. pieu, 415. 700. O paisseau, mécomptes, 394. 395. 551.
306. 418. Patria, adj. num. card. quatre, 353.
Para, s. f. para, centime, liard, 701.-.- 593. 707.
Pl. parale. Patru-sleci, adj. num, card. qua-
Para, s. f. flamme, 182. 243. 280. rante, 482.
Para, s. f. poire, 216. 243. 244. 245. PAturniche, s. f. Banal] perdrix,
246. 677.-, PL pere. 616.
Paragini (a se), v. devenir inculte, Plun, s. in. paon, 415. 584. 585.586.
sauvage, 304. 305. 621. - Pl. pauns.
Paraleu, archilion, dans l'expression PAuniti, s. f. dim, de pau a, paonne,
des contes: leu para/eu, bon ar- femelle du paon, 586. - Pl. pau-
chilion trés-vaillant, 507. - Pl. nile
parales. Payasa, s. f. bouclier, égide, 97. -
ParAst (a), v, abandonner, 422. 522. Pl. paveze.
Paré (a), v. sembler, parattre, 351. Pazi, s. f. garde, surveillance, vigi-
584. 623. 643. 644. 685. lance, 366. 572. Q a, da in pasa,
Paré (a se), V. r. sembler, paraltre, oonfier a la garde de, 571.
606 Paz' (a), v. garder, surveiller, 168.
Pare-ca, il paratt que, il semble que, 169. 454. 480. 481. 494. 611.
comme si, 528; pasmas. Pazi (a se), v. r. se défier, pr ndre
Parere, s. f. apparence, imaginahon, garde, se garder de, 153. 226. 374.
illusion, 643.- Pl. parers. 513. 653.
Parasime, s. ns. pl. Cardme, quadra- Pazit, adj. gardé, surveillé 419. -
gésime, 48. 49. Fem. pasita ; pl. pazils, paztte.
Parte, s. f. par; 507. 526 II cété, Paziter, s. in. garchen, 368. 374. 706.
432. [I a avé parte d , finir par ar- Pe, prép. sur, 563; pasara. U a, aux,
river chez, tomber entre les mains 345. II par, d'aprés, 583. II pour,
de, 707. 230.
a Pasa, v. aller. I pas, vas, 292. Pecat, s. n. péché. II quel malhe r I
Pasce, s. f. p. Pagues, ve(-,11 Pases. rnalheureusement, 326.
Pasce (a), ro. paitre, 91, 324. 356. 507. Peire, s. f. perte, rabie, destruction,
517. 556.557. 579. U t'aire pattre, 490.
324. Pele, s. f. Moid.) peau, 310. 311.
Taso; s. f. p, 20. 31. 42. 43. 50. 56. 378. Veill pele. - Pl. pes.
556. 576. Pelin, s. in. absinthe, 54. 246.
PAscut, s. n. piturage, 324. Pentra, prép. pour, 578. ft pour, en
Pasére, s. f. oiseau, 264. 275. 319. échange de, 356. 392. U à cause de,
331. 406. 414. 416. 454. 470. 472. 522.
532. 579. 580. 581. 582. 583. 584. Pepene, s. rts. melon, 246. 247. 248.
644. 699. PL pas'érs. - Pl. pepens.
PAseresce, adv. â la manière des oi- Per, s. m. cheveu, 365. 479. 684. II
seaux, 584. poil, 518. 519. 520. 538. 586. 587.
Pasire, s. f. [anc.) oiseau, 643. 612. 702. - Pl. pers.
Pastor, s. in. pasteur, berer, 522. Perde (a), v. [Mold.], perdre 158. 362.
673. - Pl. pastora. 659. Ve01 a pierde.
PAstri (a), v. garder, conserver, 251. Perde (a se), v. r. [Mad.] se perdre,
374. 391. 166. Ve01 a se pierde.
dacoromanica.ro
- 749 -
PER PLI
Perete, s. in. mur, 160. 228. 232. Pipai (a), V. táter, 218.
345. 565. - Pl. pereft. Pipar, s. n. poivre, 194. 254. 255.
Peri (a), v. se perdre, disparaitre, 147. Pipottl, s. f. gésier, 595. - Pl. pi-
196. 233. 579. 583. Ve@ a pzeri. pote.
Perid, 8. f. [Madi prune, 248.- Pl. Pir, s. n. chiendent, 255.
perje. Piri (a), a. accuser, dénoncer, 518.
Pescar, s. m. pécheur, 630. - Pl. l'hin, s. in. ruisseau, 255. - Pl. pi-
pescars. rate.
Pesoe, s. tn. poisson, 105. 117. 317. Pirjol, s. n. feu roussissure, 182. 255..
552. 587. 588. 589. 590. 591. 592. Pirli (a), V. roussir, flamber, brulert
601. 606. 636. 641. 694..--Pl. pesct. 135. 149. 177. 261.
Peste, prép. sur, au-dessus, par-des- Plrlog, s. m. jachére, terrain en fri-
sus; passim. H au deli de, 242. che, 255. 494.
Pestin, adv. aussitiit, 77. 645. Pirpiri, adj. inv. petit, 440.
Pétrl, s. f. pierre, 6. 35. 57. 58. 101. Pisit (a), v. battre, 218.
105. 125. 148. 248. 249. 250. 251. Pisa (a se), v. r. uriner, 369. 404..
252. 253. 254. 500. 502. 647.691. 476.
II gréle, 56. 305. - Pl. petre, Piscit (a), u. pincer, piquer, 462. 566.
pelee. 628. 630.
Petrece (a), v. s'amuser, se divertir, Pisica, s. f. 378. 382. 596. 597. 598..
étre heureux, 314. 383. 690. 693. 599. 600. 601. 602. 603. 660. 661..
709. 662. 663. - Pl. pisict.
Piatá, s. f. marché, 30. - Pl. piste. Piste, prép. prold.] Ve@ peste.
Pici (a), v. tomber, 57. 63. 81. 150. *Pita, s. f. [atte.] nourriture, 441. H
223. 227. 243. 244. 245. 393. 449. pain sans levin, 25.
615. Q coulcr goutte goutte, 152. Pitic, s. m. petit poisson, fretin, 405._
586. 604. 631. Ve41 Chitio.
Picattirl, s. f. goutte, 56. 57. 58. 69. Piligoiu,4. ni. mésange noire, 604.-
109. 212. - Pl. picaturs. Pl. piligoiti.
Picior, s. m. pied 150. 154. 187. 269. Pitit, adj. caché, dissimulé, 490. --
353. 404. 431. 457. 464. 466. 538. Fém. pitita; - Pl. pitifi, pitite.
554. 592. 688. H patte, 462. 470. Pitnlice, s. f. fauvette, 605.-Pl. pi-
585. 592. 629. 632. 706. 707. - tu/ict.
PI piatáre, picere. Pina, s. f. moulin â foulon. - VOL
Picnrk (a), v. oouler goutte à goutte, chista.
63. 152. 153. Pina, s. n. piaillement, gazouillement,
Piedicá, s. f. entreve, 593.-Pl. pte- 606.
dict. Place (a), v. plaire, aimer, 477. 555..
Pieire, s. f. pede, 503. ,- Pl. reirs. 578. 585. 601. 608. 640. H plaire,
Piele, s. f. peau, 79. 321 378. 395. vonloir, 628.
479. 494.497. 504. 510. 511. 529. PlAnge (a), v. pleurer, 646.'662.
543. 554. 567. 572. 593. 594. 595. Plapima, s. f. couverture de lit, 629.
653. 656.680. 685. 694. 703. 704. Plapomi, s. f. couverture de lit, 628..
707. 709. Ve0 p le. - Pl. pies. Plati (a), v. payer, 494,595. ll valoir,
Pierde (a), vozerdre, 169. 230. 262. 138. 591.
274. 288. 305. 328. 374. 438. 497. Plática, s. f. plie, 606.- Pl. platice.
613. VelI a perde. Pleck (a), v. partir, s'en aller, 29. 30.
Pierde-vara, qui perd son &E), homme 31. 393. 401. 651.
bon à rien, paresseux, 86. Pl. Red. (a se), v. r. se courber, plier,
pserde-vers. 289. 298.
Pieri (a), V. périr, e perdre, 523. 623. Plecat, adj. penché, 287. - Férn.
Ve@ a péri. piecata ; - Pl. plecafi, plecate.
Pill, s. f. lime, 602. Pl. pile. Pltrvl, s. f. baile (de blé), au fig. re--
Pili (a), v. limer, 602. but, 256.
Pinten, $ m. éperon, 344. H ergot, Plevuscii, s. f. alevin, frai, 606.
595. Pl. pintenti. Plin, adj. plein ; passim.- Péni. pii-
PinzA, s. f. toile, 24. 38.-pl. pinze. nd ; - Pl. p/int, pline.
dacoromanica.ro
- 750 -
PLI POV
dacoromanica.ro
- 751 -
PRA. PUF
Praf, s. n. poudre, poussiAre, 267,- Primdvara, a. f. printemps, 61. 64.
PL prafuri. 90. 167. 636. - Pl. prinuiveri.
Priji (a), v. frire, faire revenir dans Primejdie, s. f. danger, péril, 100.
le beurre, 588. 116. - Pl. prinzejdis.
PrAjina, s. f. perche, gaule, 37. 268. Primejdui (a se), v. r. étre en dan-
- Pl. prajine. ger, 660.
PrAnz, s. n. repas de midi, diner, Prin, prép. par, parrni ; passim. 11
dacoromanica.ro
- 752 -
Puf RIT
Pula, s. f. poulette, petite poule, 623. Purti (a se), V. r. se eonduire, se
709.- Pl. pusce. comporter, 537.
Pui/i, s. f. troupe de chiens qui suit Pururea, adv. toujours, A jamais,4ter-
la chienne, la louve etc. en cha- nellement ; passim.
leur, 401. Pustie, s. f. desert, 709.-Pl. rata.
Puiu, s. m. petit (d'un animal), 318. Pustietate, s. f. désert, solitude 251.
404. 414. 415. 421. 422. 436. 437. - Pl. pustietäts.
439. 467. 484. 503. 513. 555. 566. Pu/, s. n. puits, 104. 107. 201. 384.
578.580. 612. 616. 623. 624. 645. - Pl. puf un.
646. 655. 695. 698. - Pl. puis. Puté a), v. pouvoir, 358. 406. 467.
Pulbere, s, f. poussiére, 269. 270. 669.
Pune (a), v. mettre, poser, 354. 389. Putere, a. f. force, puissance, 534.
418. 430. 431. 439. 440. 626 633. 706. 708.- Pl. puters.
650. I comparer, 298 H planter, Puil (a), iv. puer, sentir mauvais, 40.
307. H perdre, 439. 500. 550. 576. 598. 599. 704.
Pune (a se), v. r. se mettre, 400; Pcitin, adj. et adv. un peu, peu, 561;
passim. passim.-Fém. pujina; Pl. putins,
Punga, s. f. bourse, 207.-PI. pungs. puline.
Punte, 8. f. pont, 221. 601. - Pl. Palta, s. f. bée, tonneau A gueule
pusils. bee, 124. 663.- Pl. putine.
Pupázil, s. f. huppe, 449. 624. 625. Putin/A, s. f. possibilité. I peste pu-
626 627.-PL pupaze. tmta, impossible, 174.
Purcea, s. f. truie, 627.-Pl. parcele. Putáre, s. f. puanteur, 168.-P1 pu-
Purcel, s. m. poreelet, goret, cochon ton.
de lait, 402. 627. 628.-Pl. pureef. Putred, adj. pourri,147. 215. 216.-
Purece, s. m. puce, 628.- Pl. pureol. Fém. putreda ; Pl. putreyis, pu-
Purice, s. m. puce, 323. 374. 375. Srede.
628. 629. 630.- Pl. paria. Paturos, adj. puant, 161. - Fém.
Purta (a), porter, 379. 428. 518. 532. putur6sa ; Pl. puturoff , putu-
641. *68e.
lzt
Rac, s. m. écremse, 630. 631. 632. Rani, s. f. blessum, 651. 709.- Pl.
633.- Pl. raes. rans.
Rachiti, s. f. osier, 256. 257. 258. Rini (a), v. blesser, 503. 670.
270. 277. 648. -- Pl. rachite. RAnji (a), v. montrer les dents, 81.
Ra4i, s. f rayon, 78. 79. 219. - Pl. Ve41 a rinji.
raqe. Ripinos, adj. plold.] rogneux, rou-
Ridacina, s. f. racine, 145. 197. 249. vieux, 594.- Fém. rapanása; Pl.
262.270. 271. 291. 307. 690. 691. rapanors, rapandse.
- PL radacins. Ripede, adj. Ve41 repede.
Rade (a), v. raser, tondre jusqu'A la Ripune (a se), v. r. mourir. Vesll a
peau, 567. 88 repune.
Itlidiche, s. f. radia, 138. Ved! re- Rar, adj. trace, peu nombreux, 578.-
dtche.- Pl. radian. Fém. rara; pL rars, rare.
Rafturf, s. n pi. harnachement (d'un Ritsipi (a), v. dparpiller. Ve41 ré-
cheval, ine, etc ), 539. +Jipi.
Rage (a), v. mugir, beugler, 694. Risur, s. m. églantier, 271. 272. -
Rigoz, s. m. roseau i balais, 305. Pl. rasurs.
Vek,il rogoz. Ra/ft, s. f. mune, 324. 633. 634. 635.
Raid, s. n. paraclis, 116.-Pl. rasar f. - PL rafe.
Ramuri, s. f. rameau, branche, 144. Mitad (a), v. errer, 454.
146. 148, 262. 270. - Pl. ra- Rali-silbatici, s. f. canard sauvage,
murt. 635.-Pl. rafe selbatice.
dacoromanica.ro
- 753 -
RIT RIS
Ratoi (a se), v. r. se dresser sur ses Retezi (a), v. couper net, rogner,
ergots, se rebiffer, 635. 674.
Ratoiu, 8. en. canard, 633. - Pl. ra- Retras, adj. retiré, qui reste i Fecal%
foil. 569. - Fénn. retrasii ; - retraps,
Razachie, s. f. variété de raisin, 272. retrase.
304. Reg, adj. mauvais, méchant, 4. 17.
Razgáiat, adj. OW, dorloté, 596. - 18. 51. 92. 125. 154. 165. 166.
Fem. razgaiata ; pl. razgaialt, 321 594. 607. 641. II méchant ,
rattgaiate. 604. 11mauvais, qui porte mal-
Rea, adj. Yell Ws. heur, , 587. de réu , de bon au-
Rece, adj. froid, 36. 165. 369. 602. gure, 642.11 gurci rea, mauvaise
657.-Fém. rece; pl. recs. langue 671. - Fém. rea; pl. réi,
Red (a), v. refroidir, 455. rete.
Reci (a se), v. r. se refroidir, devenir Ráfi, s. n. mal, 154. 176. 285. 446.
froid, 163. 628, II a vorbi de flu, dire du mal
Milano (a), v. rester, demeurer, 85. de, médire, 501.
87. 101. 117. 125. 239. 330. 343. Reu, adv. fortement, 404. 502. 547.
385. 432. 452. 481. 509. 535. 562. 566.602. 670. II mas rau, plus for-
613. 615. 641. 688. 694. 708. I de- tement, encore plus, 502.
meurer étonne, 335.11 a rentdne Reversat, 8. n. lever (des ashvs).
de bat ocura, devenir la risée de, 94. 425. 455.
714. Ricái (a), v. gratter (comme la poule)
Renasce (a se), v. r. renattre, 137. 465. 470. 471. 473.
Repede, adj. repute, 60. 105.-Fém. Ride (a), v. rire, 53. 254. 11 se mo-
repede; pl. repe;ts, repede. quer, 540.
Repede, adv. rapidement, vite, 117. Edict' (a, relever, retrousser, le-
Repune (a), v. vaincre, soumettre, 329. ver en l'air, 185. 232. 274. 401.
Répune (a se), v. r. mogrir, Orb', ne 459. 462. 549. 651. II lever, 601. fi
plus mister, 325. 497. tirer de 270. 433.
Repnne (a'1), v. r. perdre, 561. Ridici (a se), v. r. se relever, se le-
Resfiri (a), v. se lever (en parlant des ver, 138. 11 se dresser, 479.
astres, du jour, , 77. II pousser, sor- Ridicat, adj. levé en l'air, relevé,
tir de ten e, 136 141. 272. 276. - Fem. ridicata ; - Pl. ri-
283. 288. 297. dicap, ridicate.
&titbit, s. n. lever (du jour), 26. 81. Ridiche, s f radis, 138. 273. Ve41
Orient, 65. radiche ; - Pl. ridicht.
Resboiu, s. n. guerre, 305.-Pl. rat- Rlie, 8. f. gale, 393.
kite. Rhos, adj. galeux, rog,neux, 349. 393,
Resbuni (a la), v. r. se venger, 395. 567, 636. 686.-Fém.riufla;
Resfati (a se), v. r. faire l'enfant Pl. rito:ii, Aids.
rate, se plaire, 317. 592. Rimé, s. f. ver de tore, 636. - Pl.
Résipi (a), v. éparpiller, 214.- Ve41 rime.
rtsipi. Rindunea, s. f. hirondelle, 637. -
Risipi (a se), v. r. s'éparpiller, se Pl. rindunele.
disperser, 616. Rindunici, s. f. hirondelle, 145. 167.
Resift& (a se), v. s'éparpiller, se 636. 637. - Pl. rindunict.
disperser, 616. Rindurea, s. f. hirondelle, 640. -
Respántie, s. f. carrefour, 527.-Pl. rindurele.
res pantis. RInj1 (a), v. montrer les dents, 387.
Resplitire, s. f. représaffle, revanche, Viv,11 a rdnji.
463. - Pl. respiatirs. Ripli, s, f. berge, ravin, 191. 273.
Ráspundere, s. f. réponse, 298. - 570. - Pl. ripe.
Pl. rispunders. Rfsipi (a), v. éparpiller, 89.214. Vegli
Resten, 8. n. cheville du joug, 562, rasipi.
- Pl. restee. Risipi (a se), v. r. se disperser, dis-
Resturni (a), v. renverser, 128 251. paraltre, 61.
270. 289. 688. Riilni (a), v. moudre, 320.
48
dacoromanica.ro
- 754 -
sA
s. r moulin d bras, 320. - 353. 425. 576. 704. 706. - Fain.
Pl. rifnife. roie ; pl. mil..
Rit, s. n. groin, 610. Pl. riturt. Rost (pe deS, loc. adv. de lui-méme,
Rin, s. n. rivière, 100. 108. 208. 273. 486.
274. - Pl. rturs. Rostogoli (a), v. fake rouler, 250.
Rivni (a), v, désirer ardemment, con- Rostogoli (a se), v. r. rouler, 251.
voiter, 596. 598. R6ta, s. f. roue, 246. 310. a da-r6ta,
Rob, s. n. esclave. 329. - Pl. robs. fairs un tour, une tournée, 517.
Rochie, s. f. robe, 222. 4.1..P1. rochis. Roti (a se), v. r. faire la roue, se pa-
Rod, s. n. fruit, 15. 96. 97.169. 209. vaner, 425.
258. 259. 262. 263. 271.275. 286. Rotund, adj. rond, 250. - Fan'. ro-
304. 306. 307. fruit, produit de tunda ; pl. rotunili, rotunde.
son travail, 313. - Pl. rodurs. Rugini, 8. f. rouille, 163. 231. 276.
Roda, s. f. fruit, 449. 258. 259.- Pl. Rugini (a), v. se rouiller, 163.
r6de. Ruji, s. f. églantine, 276.-Pl. ruje,
'hide (a), V. ronger, 179. 370. 508. rujs.
546. 662. 691. 708. Rumegit (a), v. ruminer, 641.
R6de (a se), V. r. se rssger, étre Rune, s. n. pdturage d'une for& qui
rongé, 240. 302. vient d'élre arrachée ou brilée,
Rodi (a), v. produire des fruits, 449. 276.
Rogoz, s. m. roseau i balais, 275. Rupe (a), V. rompre, briscr,551. 593.
306. Ye! ragas. Il arracher, 674.
Roiu, s. n. essaim, 149. 314. 640. Rupe (a se), v. r. se rompre, se bri-
641. 665. - PL rosurs. ser, 159. 204.
Romdn, s. m. Roumain, 832. homme Rupt, adj. rompu, brisé, 79. 646. -
en général, 103. 551. - Pl. Ro- Féra. rupta ; Pl. rupli, rupte.
miins. Rusalim, n. p. pour lerusatim, Jéru-
Rofi (a se), v. r. rougir, rendre rouge salem, 80,
574. Ruzine, s. f. honte, 376. 394. 395.1
Sop; adj. rouge, 164. 332. 352. les parties sexuelles, 390,
Sa, adj. pos. sa, mime ; pasqinl. Samar, s. n. bit 3. 328. 536. 641.
Sa, conj. que ; passim. 612 - Pl. sainare.
s. f. selle, 650. 651. Veas rea. - *Samef, s. in. [ano.] gardien, 516.
PL pele. =Inept
Sac, s. in. sac, 227. 242. 243. 260. Sinatate, s. f. santé 306. 523. - PI.
261. 357. 548. 549. 611. 708. - sanatals.
Pl. sacs. Sanitos, adj. en bonne tuna, bien
Sacsana, adj. inv. gred, 440. portant, 195. II sain 227. 274. -
Sidi (a), v. planter, 15. 88. 276. 304. Fém. sanatása ; pl. anatofi, sa-
Sagni, s. f. écorchure produite par natc;se.
la selle, le bit ou le harnais, 641. SAnge, 8. n. sang, 7. 47. 319. 322.
Veal salina, zagna. - PL sagne. 568. 686.
Salina, s. f. écorchure produite par Sdn-Medru, a. [pop.] Saint Démi-
la selle, le bit on le harnais, 641. tre 72.
Veal salina, zagna. - Pl. sahne. Sdn-Petru , s. [pop.] Saint Pierre,
Sate (sa), qu'Il saute, 493. 72.
qaliu, s. in. sandre (poisson), 641. §ant, s. n. fossé, 191. 278. 279. -
PL Pl. fanfurs.
Salde, s. f. saule, 277. 278. 648. Sapd (a), v. creaser, 58. 191. 192.
Pl. saicis. 193. II Weller, 209. 279. II creaser,
Simind (a), v. Mo d.] s mer. Veal fouiller, (la terre avec ses pattes),
a senienzi. 603.
dacoromanica.ro
- 755 -
SAP SCO
dacoromanica.ro
- 756 -
SCO SFA
Scortos, adj. rugueux, 349. - Fem. Se, pron. 3e pers. se, soi, à soi ; pas-
scorlósa; Pl. scortoFs, scortóse. sim.
Sdite (a), v. sortir, tirer, faire sortir s. f. selle, 343. 649. 650. 651.
de, 93. 156. 157. 484. 226. 247. Vellt ya. - Pl. yes.
248. 253. 299. 332. 357. 439. 479. Sec, adj. sec, vide, 227. 295. II pétra
512. 523. 524. 528. 568. 692. fi- mica, pierre nue, 253. - Fém.
rer de 134. 270. 479. 529. 657. stIca, saca [Mold.] ; pl. sea.
686. faire sortir, rendre, 516. 588, Seen (a) s'épuiser, disparattre, 161,
II arracher 270. 415. 435, II pro- 310. II tarir, 105. 672.
duire, 208. 235.297. II émettre 309. Secara, 8. f. seigle, 282. - Pl. se-
faire courir le bruit 373. fi met- car?.
tre au monde, faire &lore 421. 436. Secerti (a), v. moi?sonner, récolter,
crever 471. II a scóle ca apa de 88. 230. 282. 283. 284. 285.
isvor, rendre blane comme neige, Seceta, s. f. séche ease, 37. 65. -
108. fi a sccite ca argintui, mdme Pl. secete.
setis que le précédent, laver d'un Secure, o. f. hache, doloire, 234. -
accusation 114. II a sc6te la bol Pl. secure.
bre s, parvenir, s'enrichir, 333. II Sedé (a), v. rester, demeurer, 95. 250.
tare prét it 615. 370. 385. 390. 422. s'asseoir, dire
Screme (a se), v. r. faire des efforts assis, 146. 187. 188. 288. 536. I
(pour évacuer des excréments, etc.) demeurer, rester, 452.
221. Selbatic, adj. sauvage, 651. 652. II
Scrie (a), v. écrire, 36. 110. 483. non cultivé, en friche, 239.-Fém.
565. selbatica ; pl. selbatscs, selbatice.
Striped., s. f. Mo d. vtolon 495. Sémenft (a), v. semer, 88. 136. 208.
Pl. scripce 272. 282. 283. 284. 285. 286. 490.
Scriptura, s. f. Ecriture saute, Bi- 699.
ble, 22.- Pl. scripturi. SémInta, s. f. semence, 499, 275. 284.
Scrobos, adj. caverneux, rugueux, 286. 296. - PL seminf e.
349. Vejt scorboo. - Fem. scro- Semn, s. na. signe, 65. 476. 531. -
bessa ; pl. scrobop scrob6se. PL seam&
Scráfa, s. f. trtue, 648. 649. - Pl. Senin, s. n. beau temps, 36. 54. 55.
scrófe. 61. 65. 66. 92. dan senin, sans
I
dacoromanica.ro
- 757 -
SEA $611
Stintu Gheorghe, saint Georges, 69. Sin, 8. rn. sein. 36. 655. 657. - Pl.
70. amura.
Sfântu lije, saint Ele, 70 Sine, pron. soi, 607.
Sfinta Maria, sainte Marie, 70. 71. Singar, adj. seul, lui-mdme, 191.
StAntu blartin, saint Martin, 72. 227. 356. 508. 511. 522. 633. 661.
StAntu Mateiu, saint Mathieu, 71 II de lui-mdme, 486. 581, - Fém.
Stintu Petru, saint Pierre, 72. singura ; pl. singar', sin gure.
Stintu Toader, saint Thdodore, 72. Sirb, s. p. serbe, 345. - Pl. strbt.
Sfaramit (a se), v. r. se briser, iret, adj. rusé, 572.-Fém. ;
148. pl. rireft, finte.
Sfitsitt (a), v. mettre en pidees, 287. Sita, s. f. tamis, 377. 597.- Pl. site.
603. Sitar, s. nt. seau (4 traire), 688. -
Sf4itt (a se), v. r. dtre mis en pièces PI, fitars.
404. Slab, adj. maigre, faible, 554. 686.
Sfat, s. tit. conseil, discussion, 554. 689. - Fdin. ataba; pL slabs,
565. - Pl. s faturs. alabe.
Sfinti (a se), v. r. se sanctifier, 364. Slanini, s. f. lard, 550, 598. 599. -
Sfintia-ta, ta saintetd, 363. Pl. s/anine.
Sfint.it, adj. s. eoucher (desastres), 81. Slava, s. f. au plus haut, 629.
Sfir h interj. Brou 1 indique la brus- Sloiu, s. tn. glacon, 36.-Pl. sloturt.
que disparition d'un objet, 122. 186. Sluga,s. f. serviteur, domestique, 368.
187. 624. 374. 458. 509. 513. - Pl. slugt.
Sfirgi, (a), v. terminor, 552. Slujba, s. f. service, 438.-Pl. slujbe.
Sfirfit, s. ni. fin. h la sfirrit, a la fin, Sluji (a), v. servir, rendre serviee, 437.
169. Sluji (a se), v. r. se servir de, 393.
SgAndari (a), v. remuer, tisonner, SmAntina, s. f. créme, 442. 551. -
173. 174, 177. P1 smcinteint.
Sgarda, s. f. colher de chien, 660. Smicea, s. f. pousse, rejeton, 271.
- Pl. sgarOs. 286. - PL smi cele.
Sgiritt (a), v. criffer, 547. 548. 596. Smochina, s. f. ligue, 80. 208. 286.-
602. Pl. smochine.
Sgorni (a), v. chasser, 363. 374. Smála, s. f. poi; 286.
Sguli (a se), e. r. se ramasscr sur soi- Smulge (a), v. arracher, 214. 319.
mdme, se mettre en boulle, 318. 365. 383.
Sguri, s. f. cendres melangdes de sco- Smuls, adj. arraché, de aript
ries, 286. - Pl. sgure. 4 qui l'on a arraché les (plumes
§i, conj. et; passim ; fl ts de, quoi- des) ailes. 714. - Fém. smulsa ;
que, mame pi 583; passim. j ca fi, Pl. smulfs smulse.
de mdme quo 352; passim. Socoti (a se), v. r. etre tenu pour, 97.
conj. Ve* fi. 174. 539. 598.
Sigui., adj. sur, 128.-Fém. sigura; Sofran, s. flt. "safran, 287.
pl. sigu s, sigure. Sonn, s. m. faucon, 5.66. 83. 660.-
Siguréla s. f. assurance. Cu sigu- Pl. founs.
rila, sans danger, 300. Soiu, s. ni. espéce, 227. - Pl. soturs.
Sili, s. f. action de torcer. If cu de a Somn, s. nt. sommeil, 495.-Pl. sois-
sita, de force, 563. n urt.
Sili (a), e. presser, 328. s'efforcer Sopirla, s. f. létard, 653. 654. 660.-
de 657. fopir/e.
Sili (a se), v. r. s'efforcer, 169. Sora, s. f. soeur, 424. - Pl. surort.
Slmbure, s. tn. noyau, 140. 216. - Sorb, a. tu. tourbillon, 110. - PI,
Pl. simburs. sorburt.
Simion Stilpnicul, Simon le Stylite, Sdre, s. ni. soleil, 6. 42. 28. 41. 44.
72. 46. 53. 55. 60. 61. 72. 73. 74. 75.
Simti (a), s. sentir, 169. 76. 71 78. 79. 219. 295. 523. 706.
Simti (a se), v. r. sp sentir, 564. Sèrece, s. nt. souris, 207. 220. 221.
Simtifora, s. f [Mold. mésunge noire, 378. 441. 505. 514. 545. 546. 548.
660. - PI sitnficire. 550. 551. 555. 596. 597. 599. 600.
dacoromanica.ro
- 758 -
SOR $T1
601. 660. 661. 662. 663.- Pl. pi- Spune (a), v. dire, 16. 186. 189. 293.
recs. 303. 316. 345. 555. 565. 582. fi
$oric, s. m. couenne, 572. indiquer, signifier, 596.
Soroc, s. tn. terme, 158. 0 peina unde Spurcit (a), v. salir (avec des ordures),
it e sorocul, autant que ses forces 256. 454.
le lui permeitent, 459.-Pl. soréce. Spurch (a se), v. r. se salir (avec des
Sositor, adj. qui vient, qui survieut, ordures), 210. II dire profané, 364.
122.- Fém. sositére ; Pl. sositori, Spuza, 8. n. cendres chaudes, 269. 288.
sositdre. Sti (a), v. rester, 95. 147. 245. 295.
Spaima, s. f. terreur, epouvante, 356. 383. 434. 478.490. 507.575. 713.
Spiuminti (a se), v. r. s'épouvanter, étre assis, 188. 575. II demeurer,
404. 335. fi étre établi, 419. 11 étre prét
Spali (a), v. laver, 104. Il enlever, 105. i, 615.
Spili (a se), v. r. se laver, 438. Stailda, s. f. raisin sec, 288. 305. -
Spin, adj. imberbe, 617.-Pl. spdni. Pl. ilia fide.
Sparge (a), v. briser, 226. 229. 251. Stan,s.n. Stan, nom d'homme, 40.53.
252. Stina, s. tn. bergerie, 591. 601. -
Sparge (a se), v. r. se rompre, 510.11 Pl. stäne.
se briser, 573. Stingi (la), adj. s. i gauche, 446.
Sparia (a se), e. r. [Mold.] s'effrayer, Stapin, s. m. maitre, 5. 190. 343.
357. 510. 680. 694. Veli a se sperid. 349. 368. 374. 375. 376.419.424.
Spart, adj. déchn é, 222. - Fem. 459.- P1 stapdns.
sparta; Pl. sparfs, sparte. Stipini (a), v. dire maitre de, avow
Spate, s. n. dos, 195. 196. 446. 502. en sa puissance, commander is, 643.
596. 641. 651. 706. -Pl. spete. Stircl (a se), v. Ve;11 a se stirci.
Spatar, s. in. ancien titre dgnoblesse, Stare, s. f. état, 343. Q fortune,105.-
chef de l'armée, conétable, 68. - Pl. stars.
Pl. spatars. Statornic, adj. inébranlable, 252. -
Speri (a), v. espérer, 661. Dim. statornica ; Pl. statornics,
Sperii (a), v. effrayer, 510. statornice.
Sperii (a se), v. s'effrayer, s'épou- Stitut, adj. dormant (en parlant des
vanter, 60.232, 356. 510. 511. 653. eaux), cronpie, 101 .-Féin. sta uta;
680. 702. 706. Pl. statuls, statute.
Sperios, adj. peureux, ombrageux, Staul, 8. in. citable, 526. 530. 686.-
356.-Fém. spernisa; Pl. speriors, Pl. staute.
speriáse. Stea, s f. dtoile, 44. 46. 79. 80. 81.
$perla, s. f. scories, 287. Vedi sgura. 225. 502.- Pl. stele.
Spic, 8. rs. épi, 287.-Pl. spsce, spi- Stag, s. tn. drapeau, étendard, 60'!.-
curs. Pl. stégurs.
Spin, s. in. épine, 272. 287. 288. Stejar, s. tn. chine, 288. 289. 464.-
296. 297. PL stejars.
Spinare, s. f. dos, 229. 321. 412. 430. Sterp, adj. slérile, qui ne porte pas
505. 651. 685.- PL spinars. de fruits,148. 500.-Fém. sitirpa;
SpInzuri (a se), v. r. s'accrocher, dtre Pl. sterpi, sterpe.
accroché, 554. Sticlete, s. m. chardonnerei, 663.
Spinzurat, adj. accroché, pendu, 653. 664.- PL slide's.
704.-Fém. spinzurata; Pl. spin- Stinge (a), y. éteindre, 401. 107. 176.
zurafs, spinzurate. 177. 180.
Spírcli (a), v. salir, 256. Stins, adj. éteint,135.-Fém. :Musa;
Spori (a), v. augmenter, avancer, 631. Pl. stinfs, dins°.
Spovedi (a), v. confesser, 480. $tir, s. in. Amaranthus sanguineus,
Spravali (a), v. jeter bas, renverser, 32. 156.
270. Stirci (a se), v. r. se recroqueviller,
Spre, prép. pour, 366. fl pour, 503. 0 se romasser en boule, 318.
vers; passim. Stirv, s. in. charogne, 371. 412. 413.
Spinceni, s. f. sourcil, 189. - Pl. 436. 664. 710.- Pl. stirvurs.
sprincene. $thici, s. f. brochet, 664.-Pl. ftsuce.
dacoromanica.ro
- 759 -
STO SUR
Stog, a. in. meule (de foin), 239. 289. Strugure, s. ni. raisin, grappe de rai-
Pl. stoguti. sins, 208. 289. 304, 705. - Pl.
St6rce(a), v. presser, 139. 202.218. 11 strugurs.
faire couler, laisser couler, 646.11 Strugum, s. in. p4. grappe, 266.
faire jaillir (par pression), 500. Stuf, s. in. roseau, 617. 698.
StrAdanie, s. f. effort, 2.- Pl. stra- Stup, s. in. ruche, 289, 290. 313.
danis. 665. 672. 674. - Pl. ships.
StrAluci (a), v. briller, 115. Stupi (a se), v. r. [Mold , se cracher
StrAmop, s. ni. ancétre, 438. - Pl. l'un l'autre A la figure, 551.
stratnoft. Sturz, s. ni. grande grive, 616. 665.
StrAmurare, s. f. ai,,uillon, longue Pl. sturzt.
gaule qui Bert A diriger les boeufs, Sub, prép. sous ; passim. Ve41 supt.
289.- Pl. stratnurars. suba, s. f. manteau fourré poIor l'hi-
Strat, s. in. couches, carreaux de lé- ver, 160.
games, planches (d'un jardin pota- Su feri (a), V. sougrir, pAtir, 323. 534.
ger), 289. 481.- Pl. stratum. 11 supporter, endurer, 345.
Strechie, s. f. taon, 354. 665. - Pl. Sufi& (a), tr. waffler, 4. 295.
strechis Sufiet, a. ni. dme. I 1 aidsa pe stiftetul
Strechilt (a), v. dire piqué par le taon, cus-va, confier i la garde de, 498.
Ore affolé, 665. Pl. suftete.
Strecura (a), v. laisser échapper, 671. Suge (a), v. téter, 397. 553. 572,
Strein, adj. étranger, 286. 376. 522. Sui (a), v. monter, 154. 254. 548.
11 d'autrui, 172. 344. 418. - Fém. Sui (a se), v. r. monter, 106. 648.
straina ; - Pl. stréins, striiine. Suip, s. tn. montée, 290. - Pl. sul-
Stréja, s. f. [am.] sentinelle, 374. furs;
- Pl. streje, strejs. Sulemenit, adj. fardé. 11 trés-blanche
Stria (a), u. gAter, 216. 230. 262. et comme fardée, 93. - Fém. su..
686.11 causer des dégits, 516. lemenitit; - Pl. sulemenin, su-
Stria (a se), v. r. se gAter, 77. 159. letnenite.
168. 215. 412. 538. 701. fi étre Sum* (a), y. exciter, 366.
blessé, pelé, (par le joug), 403. Simi (a), v. résonner, 227. 615.
StricActune, 8. f. degAts 395. - Pl. Sunet, 8. in. son, 672. - Pl. su-
stricacsuns. nete.
Strigi (a), v. crier, 339. 439. 565. Supera (a), v. fficher, 169. 173.
658. hennir, 544. Superare, s. f. chagrin, ennui, 534.
Strimb, adj. tordu, 129.203. - Fém. 561. 11 a aduce supérare, fdcher,
strimba ; -PL strittibs, sir ¡tube. c,auser des ennuis, 561. - Pl. su-
Strirnba (a se), v. r. se courber, se Wars.
tordre, 143. 145. 295. Supt, prép. sous ; passim. Veff sub.
String° (a), v. serrer, 405. 550. 683. Supune (a), v. dompter, 354.
ramasser, 146. 11 réunir, amas- Slum, s. f. barge (longue meule), 291.
ser, 462. 558. 607. 11 amasser, bu- Pl. pure, pun.
tiner, 313. Surcea, s. f. copeau, 203. 291. 292.
Stringe (a se), v. r, se reunir, se ras- Pl. surcele.
sembler, 531. fi se retirer (dans sa SurcicA, s. f. dirnin de surcea, copeau,
coquille) 552. 291.
Strins, adj. rassemblé, 413. - Féni. Surd, adj. sourd, 381. - Fém. sur-
strinsa ; - Pl. strings, strtnse. da; - PL sur ç1;, surde.
Strinsa, a. f. provision, 313. - Pl. Sureiii, s. in. filets (d'eau), ruisselet,
strinse. 161. - Pl. guróse.
Stripezi (a se), v. r. s'agacer (les Surpi (a), v. fig. bécher (quelqu'un)
dents), 202. pop, 191.
Strivi (a), V. écraser, 300. Surpat, adj. défoncé, 129. - Fém.
Stropit, adj. éclaboussé, 425.- Fém. surpata ; - Pl. surpais, sur-
stropita ; - Pl. atropin, stropite. pate.
Stropiturii, s. f. ondée, 239. - Pl. Surugiu, s. so. postillon, 348. - Pl.
stropiturs. suru gis.
dacoromanica.ro
- 760 -
SUS TIM
Sus, adv. en haut, 79.11 en Fair, 393. Suspin, s. n. soupir, 54. - Pl. sus-
433.1 en amont, 106. 200. H in pine, suspinurs.
sus, en l'air, au ciel 469. 714.11 Suta, s. f. cent, centaine, 360. 489.
mat .pre sus, encore plus haut, 395. 510. 580. 630. - Pl. sute.
11 pe sus, dans les airs, 413. Svicni (a), y. battre (par saccades, i
1.1sciiu, 8. in. lievre (mot tzigane), coups rdpétds), 706.
494. - Pl. peo. SvIrli (a), e. jeter, 629.
Taberi, s. n. lourd fardeau, 97. - Tata, s. rn. pere, 134. 320. 641. 685.
PL tabere. - Pl. tats.
Tiber' (a), V. se précipiter en masse, Tiun, s. M. taon, 668. - Pl. ta ens.
418. 464. Taur, s. m. taureau, 22. 668. 669.
Tac, onornatopee indiquant le bruit 670. - PL taurs.
que font des ob els qui se cognent, nick s. n. gable, fourreau, 242.
227. Teiu, 8. tn. tilleul. 294. en
Tied (a), v. taire, se taire, 241. 293. en deorce de tilleul, 57. 646. -
367. 373. 405. 474. 475. 478. 585. Pl. teis.
604. 611. 618. 627. 668. Teme (a se), v. r. craindre, 88. 99.
Taciune, s. n. Won, 293. - Pl. ta- 310 323. 373. 424. 466. 653. 654.
esuns. 699.
Ticut, adj. taciturne, silencieux, 367. Tema (a %a), e. r. Mold.] dtrejal
- Fém. tacuta ; pl. tacu,s, ta- de, 450.
cute. Temeiu, base, noment fav cable,
Tagirta , s. f. havre-sac pour les 646.
provisions de route), 85. - Pl. ta- Tépa, s. f. origin , 103. 104. Pl.
tepe.
Tiii (a), v. couper, 362. 388. 628. Tepan, ad . drod, solide, 95. - Fém.
674. 714.1 egorger un animal, ¡apana; pl. tepens, fe pene.
328. 568. 694. 11 enlever, voter (en Téri, s. f. pays, tes re, contrde 212.
coupant la longe) 488. 294. Pl. fers.
Tiii (a se), e. r. se couper ; passim. Terfelit, adj. soufflé, 93. F m.
Tack a. an. pere, terme de tendresse, terfe/ita ; pl. terfetiff, terfetite.
532. Term. s. tn. bord, rive, 104. Pl.
Talas, s, ni. vague de la mer), 209. f &mum
293. - Pl. taiasurs. Torna, s. f. Were, 295. 610.
TAlhar, e. tn. bandit, voleur, 375. Terna, 43. f. Mold) terre, 293. 610.
- Pl. tdihars. Veg ferina.
Talpi, s, f. pa te, 482. 483. - Pl. Tete, s. ns. mot tzigane pour t ta,
tal pl. 311.
Tandara, s. f. éclat de b3is , 294.- Teu, p 'on. pos. ton, tien ; passim.
PL fandare. Ticalos, adj. mauvais, 344. Fd n.
Tingui (a se), v. r. se lamenter, se tscaliSsa ; pl. ticalop, tical6se.
plaindre, 512. Tifni, s. f. bouton qui se forme sur
Tap, s. in. Mier. 666. 667. - pl. le croupion des ponles, 069.
taps. Tigan, s. in. bohémi n, tzigane, 488.
Tara, s. f. pie, 667. 668. - Pl. 630. - Pl. figans.
¡arce. Tiganesc, adj. de bobémien, 344. -
Tare, adj. fort, dur, puissant, 289. 11 Fdm. figanesea ; pl. figanescs.
qui a la bouche dure en parlant Tip* s. f. gourde, 661. PL two..
d'un cheval), 354. Timp, s. TR. temps, 20. 81. 518. 582.
Tare, adv. fortement, 561. 608. 701. - Pl. timpurs.
TirIte, s. f. pl. son (du bid, 358. Timpurifi (de), Zoe, de bonne ieure,
469. 470. 474. 676. 145.
dacoromanica.ro
- 761 -
TIN TRÈ
Tini, s. f. fange, bone, 295. Topor, s. vs. hache, cognée, 144.146.
Tincu-pamintulut, s. tn. marmotte, 233. 289. 610. - Pl. topóre.
669. - PL fincit-pansintulut. Térce (a), v. filer, 646.
Tinda, a. f. entrée, y stibule, 188. - Tot, adj. et adv. tout, 128. 176. 235.
Pl. tinde. 687.11 chaque, tout, n'importe le-
Timi (a), v. tenir, 246. 247. 270. 368. quel 353. 496. 583. 686. II malgré
11 durer, 218. 297. II garder, 514. cela, cependant, 353. 367. 463. II
11 garder conserveri 358. 568. II toujelurs, sans cesse, 305. 311. 338.
tenir a, 367. 393. 394. 433. 439. 417. 479. 522. 539. 554. 695.11
556. 647. 667. 685.0 a rind Vine- malgré tout, 472. 674. 685. II con-
rea, observer le maire du Ven- stamment, 471. 573. 0 toujours,
dredi, 387. encore, 518. II de tot entierement,
Tine (a se), v. r. se tenir, 107. Q se complétement ; passim. Q cu tóte
tem., se conserver, 95. 0 étre tenu, ca, quoique, 612.- Fém. t6ta ; pl.
retenu, 327.1 avoir la prétention, tors, idte.
616. ase finé de (dupa) cine-va, Tot-d'auna, adv, sans cesse, con-
suivre quelqu'un sans reldche, ne stamment ; passim.
ne pas le quitter d'une semelle, Tovarasis, s. f. association, 314. -
280. 401. 465. 527. 545. 684. Pl. to rara:i.s.
liner, adj. jeune, 219. 251.441.596. Trage (a), v. tirer, 121. 127. 187.
644. 694. - F6m. tiara ; pl. ti- 304. 330. 387. 674. I tirer, enle-
tters, tinere. ver, 594. I entrainer, 251. I traire,
Tinjala, s. f. deuzieme limon anté- 568. fi se diriger vers, 103. 416.
neur du chariot tratné par des bo- aller avec plaisir vers, 359. 360.
eufs, 257. - Pl. tinjele. 662. fi a trage ruitinea, supporter
Tiniar, 8. Tn. cousin insecte), 357. la honte, 394. 395. II a trage na-
670. 671. 672. - Pl. jintart. dejde, espérer, 617. 683.1 a trage,
Tipit (a) v. criel , 339. 608. 657.11 a trage de márte, rider, 310.
Trans.] jeter, lancer, 627. Trage (a se), v. r. se retirer vers, 103
Tipar, s. f. anguille, 672. Vag prov. Trai (a), V. vivre, 55. 340. 382. 426.
2623. 477, 497. 511. 522. 532. 550. 556.
Tirg, s. vs. ville, 508. fi marché 286. 557. 592. 607. 612. 635. 659. 673.
347. 362. 584. 680. 703 707. - 684. 690. 691. 693.
Pl. tirgurs Tramic, adj. vivace, 288. - Fém.
Tiri (a), v. trainer, 427. 661. tratnica ; pl. trainict, tratnice.
Tiri (a se), v. r. ramper, 653. Traista, s. f. besace, 360. 335. 481.
Tirld, s. f. pare â moutons, 672. - 494. 548. 549. 603. 635. - Pl.
Pl. tirle. traiste.
Tisni (a), v. jaillir, s'élancer, 491. Tranca-ilenca, loc. sornettes, 217.
Tita, s. f. Won, sein, pis, 672. 218.
685., Trandafir, s. vs. rose, 32. 118. 156.
Tittisi a. f. qui a de gros pis, 687. 208. 272. 279. 296. 297. 298. -
Tivgd, s. f. con rge, 295. 296. gourde Pl. trandaftrt.
428. 661. Ved! tivga. TrAndav, adj. paresseux, 538. -
Toni (a), v. hacher, 125. Fém. trdndara ; pl. trdndatn,
Tocma, adv, semblable a, 317. 0 pré- trdndave.
cisément, 351.1 seulement, 607. Trdnti (a), v.jeter bas, renverser 145.
Tocmtu, adv, juste, justement, 428. 225. 320. 347. 351. 352. 532.
645. Trintor, s. nt. frelon, 449. 314. 672.
Tocméld, a. f. marchandage, 703. - 673. - Pl. tremors.
Pl. toctnels. Trapad, s. m. marche, marche for-
Tocmi (a), v. marchanderf 703. cée, 17.
T6mni, s. f. automne, 72. 82. - Pl. Trisnet, s. ni. tonnerre, 18. 82. 404.
t6nine. - Pl. trasnete.
'Topi (a), v. fondre, anéantir, faire Trisni (a), V. foudro)er, 66.11 gron-
disparattre, détruire, 163.177. 231. der, tonner 404.
Topi (a se), v. r. fondre, 93. Trébd, s. f. travail 13. 165. 229. a
dacoromanica.ro
- 762 -
TRE UMB
face tréba, travailler, accomplir Tuf an, s. m. jeune chane, 12. - Pl..
une mi&sion, rendre service, servir, tu fans.
437. - Pl. trebt, treburt. Tulbure, adj, tn. f. trouble, 101. -
Trebui (a), V. falloir, devoir, aire mi- Pl. tu/burt, tuibure.
cessaire, 84. 177. 230. 245. 297. Tulpini, s. f. pied (d'un arbre), 263..
322.338.368.379.458.475.533. 264. - tu/pine.
568. Tuna (a), v. tonner, 72. 82. 83. 210.
Trebuincios, adj. nécessaire, 89. - Tunde (a), V. tondre, 567.
Fihn. trebuincteSsa ; pl. trebuin- Tunde (a se), v. r. se tondre, 72.
usos', trebutncuise. Tuns, adj. tondu, 142.-Fém. tunea;
Trebuinti, s. f. besoin, néeessité, '153. pl. tuno, tunee.
173. 653. - Pl, treb tinte. Turbé (a), v. devenir enragé, 366.
Trece (a), v. passer, 101. 110. 158. Turbat, adj. enragé, 373. - Fém..
179. 200. 214. 352. 381. 383. 417. turbata ; pl. turbats, turbate.
418. 482. 535. 561. 601. 657.661. Turbare, s. f. rage, folie, 306. -
II passer, couler, 302.11 dépasser, Pl. turbar&
105. 360. traverser, 186. Turburi (a), v. troubler, 161.
Trece (a se), v. r. se faner, 276. Turbara (a se), v. r. se troubler, 104.
Traerá (a), v. battre (une récolte), 105. 106. 507. ft a se turbura cre-
328. 459. 692. erit, perdre la raison, divaguer,
Tret, adj. nava. card. trois, 22; 366.
passim. Turburare, s. f. état de trouble et
Trestie, s. f. jonc, 298.- Pl. trestir. d'agitation 107. trouble, 518. -
Trezi (a se), v. r. se réveiller. a se Pl. turburars.
trezt la os, faire une inconvenance, Turbure, adj. nt. f. [Moid.] trouble
une impertinence, 572. 99. 102. 591. - Pl. turburl, tur-
Trimite (a), v. envoyer, 173. 291. hure.
Trunchiu, s. ni. trono, 114. '145.148. Turc, s. m. Tare 368. - Pl. turcs.
291. 294. - Pl. trunchit, trun- Turmi, s. f. troupeau, 363. 366. 567.
chium. 569. 673. 687. - PL turtne.
Trnp, s. m. corps. 313. 393. - Pl. Turné (a), v. verser, verser sur, 181..
trupurt. 325.
Tu, pron. 2e pers. tu, toi ; passim. Tarta, s. f. turta de ara, pain de
Talé, s. f. arbrisseau tres-feuillu, cire, 139. 140. - Pl. turte.
123. 189. 205. 299. 486. 491. Turturica, s. f. colombe, 674. -
rien 182. 299. - Pl. tufe. Pl. turtursce.
1LT
Boldo (a), v. tuer, 733. 628. 680. limblet (a), v. alter marcher, 24. 171..
Ud, adj. mouillé, 59. 60. 180. 181. 183. 247. 267. 344. 345. 379. 381.
- nro. uda ; pl. ugh, ude. 388. 399. 401. 408. 426. 479. 508.
Udi (a), v. mouiller, 60. 93 517. 566. 5'73. 576. 578. 634. 640.
lida (a se), v. r. se mouiller, 51. 63. 669. 708, 709. courir, 464. fairer
II uriner, pisser, 476. 545.11a umbid dupa, chercher,
Wat, adj. mouille. Vet,11 chercher A, courir apres 282. 332.
udata ; pl. udaft, udat e. 358. 493. 495. 614. 655. II a untbisi
Uídeo, interj. hol ho I II a da cut-va dupa, tourner autour, rechercher,
cu usdeo, huer quelqu'un, 523. 527. II a umblci dupa, suivre, con-
1111A (a se), v. r. regarder, 78. 79. dture, 684.11a untbkica, tentar de,
140. 141. 331. 376. 386. 439. 469. essayer, s'efforcer de, 330. 510.
504. 565. 684. 706. II oublier, étre 588. 595. 640. 657. auntbici ea, se
oublia, 240. couvrir de 572.1a umbid cu mdfct
Meiu, s. n. ruche (de l'abeille , 184. In sac (pica= 'n traista), essayer
674. de tromper, 548. 549. II a umbici.
dacoromanica.ro
- 763 -
UMB VAL
Ved, s. f, vache, 93. 330. 428. 500. 569. 582. 694.11 ligas I 398. 429'
684. 685. 686. 687. 688. 689. 694. 578.
Pl. yace, vacs. Vaita (a se), v. r. se lamenter, 196-
Vacar, s. m. vacher, 684.-Pl. vacars. 496.
Vad, e. m. gué, 300.-Pl. vadurs. Val, s. ni. vague, flot, 100. 251. 301.
Veal interj. malheur a...1 330. 368. Pl. vaturs.
389. 459. 465. 474. 475. 516. 568. Vale, s. f. valide, 129. 154.301. 302.
dacoromanica.ro
- 764 -
VAR 311N
dacoromanica.ro
- 765 -
VIO ZAP
dacoromanica.ro
766
ZAR ZOR
dacoromanica.ro
GLOSAR
MACELDO-FRANCES1)
--....-
Ati .
dacoromanica.ro
- 768 -
ARU CUC
33
Baga (a), v. mettre, 163 176. 178. Bumbac, s. ni. co on, 124.
Una, s. f. lac, dtang, marais, 57. Bumbuna (a), v. gronder (en parlant
Bate (a), v. fripper, battre, 37 164. du tonnerre , 66.
165.11 souftler, 91. Bun, adj. bon, 348. 357. 477.
Betern, adj. vieux, 350. Buric, s. n. nombril, 247.
Bou, s. ni. boeuf, 9. 122. 327. 330.
Ca, con, comme, 381. 382. 477.11 Catum s. f. chatte, 382, 596. 599,
par ce que, 509. 600.
Cede (a), v. tomber, 20. 193. 217. ge, pi'. re/. 163.
246. 707. Cer, s. n. ciel, 20.
CAftk (a), ,v. ehereher, 516. Gorga, s. f, conveliere, 629
Caino, s. f. chagrin, 275. Chelo, s. f. peau, 510.
Cal, s. m. cheval, 56. 346. 348. 350. Cherde (a), v. perdre, 481. 613.
356 357. Chétra, s. in. pierre, 102. 249. 274.
Calch (a), v. marcher sur, 652. Chiatra, s. m. perro, 227.
Cald, adj. chaud, 16. 464. 165. Chica (a), v. couler goutte i gotatte-
Cama, adu. plus, 9. 23. 76. 472. 153
Camili, s. f. chameau, 362. China, s. f. goutte, 57.
Can, adj. 'bid. aman, 493. Chipru, 8 m. cloporel, 596.
Cand, adv. lorsque, 157. 477. 526. Ci, conj. et adv. pourquoi, 477.11 qui,
577. 600. legue!, 346.
Cande, conj. comme si, 477. Cinuse, s. n. cendre, 178.
Gane, s. m. chien 371. 377. 378. gir, 8 m. tambourin, 675.
381. 382. 501. Cirési, s. va. cerise, 146.
Canestra, s. f. panier, 183. Cit (di), prép. que, 23.
Cinta (a), ro. chanter, 425. ClucIor (a), s. n. pied, 378.
Cap, s. m. tete, 589. Ciucuti a), v. frapper, marteler, 282.
Capri, s. chévre, 394. Chama (a se), v. étre appelé, 534.
Cara, pr. rel. fina. qui, laquelle, 599. Coca, nom qui se donne aux petits en-
705. fants, 573.
Care, pr. rel. ni. qui, lequel, celui Cocot, s. m. coq. 23.
qui, 357. 493. 613. Coda, s. f. queue, 394. 652
Cari, pr. rel. m. qui, legue], 373. CON s. f. pelure, 247.
Carne, a. n. vianda, chair, 357. Copt, adj. mur 268. 705.
Carti (a), ro. toucher, frapper, 371. Corb, s. m. corbeau, 435.
CasApnira, s. f. boucherie, 381. Corn, s. n. come, 327. 362.
Casi, pr. ind. chaque, chacun, 221. Cresce (a), V. pousser, 273. 285.
Ciit, adv. combien, 707. a cd t de, Cu, prdp. avee, 96. 112. 382. 415.
plutdt que, 9. 498. 575. 595. 675.
Catira, s. m. perce-neige, 136. Cuclubti, s. f. souche, bache, 106.
Catre, prép. vers, 243. 275.
dacoromanica.ro
- 769 -
GRI
Cucot, 3.111. coq, 23. 245. Cura (a), v. couler, s'écouler, 102,
Cum, conj. de mdine que, 327. 153.
Cunaca, s. vi. han. 31. Cupania, s. f. albie, 104.
Cundsce (a s'), v. r. se connattre, se Curcubeta, s. f. potiron, 157.
reconnaitre. 26. 348. Cutura, s. m. souche, bache, 275.
Cuprie, s. vi. fumier, 425.
3=1
F.
Face (a), v. faire, 16. 28. 99. 193. Frica, s. f. peur, 232.
256. 558. 637. Frunte, s. f. front 577.
Fage (a se), V. r. faire 57. 96. 293. Fugi (a), v. fuir, 62.
609. Fultutire, s. f. somier', étai, étançon,
Far, pi ip. sans, 362. 205.
Fara, prip. sans, 206. 232. Fum, s. ni. hunde, 175. 185.
rata (a se), v. r. Velji a se feto. Funicol, s. n. massacre, carnage, 463.
Fitrusi (a), v. pousser, 272. Furnica, s. f. fourmi, 463. 675. -
Foc, s. tn. feu, 175. 176. 178. 204. Pl. furnizi.
281. 293. 587. Furiliga, s. f. fourmi, 463.
Fora, prép. sans, 275. Fustani, s. f. jupe, jupon, 225.
Frauzi, v. in. p. frdises, 183. Fuzi (a), v. fuir, 62.
II
Hizit, adj. doune en prisent, 346. Hir, t. en. brin, (d'herbe), 225.
Her, s. ni. fer, 163. 164. 165. Hrani (a), V. nourrir, 377. 378.
Hi (a), v. dtre, 23. lirani (a s'), v. se nourrir, 509.
Hicat, s. in. foie, 463. Hale, s. en. natural, habitud s,
Himunic, s. in. melon d'eau, pasti- 520.
que, 247.
I
lema, s. f. 'Ayer, 37. Ingurgulos, adj. rond, 249.
Imbara, adj. bonne, bella, 26. inprost, adj. en Van., relevé, 394.
mur, adj. &In. 553. inseli, pr. eux-mimes, 526.
Imna (s) v. qu'il aille, 31. Irne (a s'), v. r. revenir, 205
Imnatic, s. M. allure, marche, 357. Intreg, adj. entier, 613.
Inalt, adj. haut, 256. inveti (a se), v. r. apprendre, 350.
ficilzi (a), v chauffer, 75. invet, s. en. habitude, 520.
Incarci (a), s. charger, 233. Invita (a se), ti. r. s'habituer, 381.
Infunda (a s'), v. r. tomber. 62. Iu, adv. ou, 104. 153. 178. 183. 272.
Ingalzi (a), v. chauffer, 75. 273. 491. 571.
Indrept, adj. droit, tout droit, 185. Iungi, adv. aupris, 178.
X-.
La, prip. i 381. 435. Lilice, s. f. fleur, 468.
Laiu, adj. noir, 206. Limba, s. f. lang,ue, 327.
Lina, s. f. laine, 571. Lipsi (a), s. étre necesaire, 231.
Landura, s. f. hirondelle, 637. Liu, pr. i lui, 477.
Lapte, s. f. lait, 498. Livadi, s. f. pri, 206. 210. 357.
Lapti, s. f. lait, 498. Livade, s. f. pré. Vell livada.
Lisi (a), v. laisser, 14. 571. Loc, s. ni. terre, 206.
Laschi, s. m. lac, 62. Lncru, s. ni. travai1,14. 68. 163.
Lega. (a), ro. attacher, 327. Lume, s. f., 75.
Lemn, s. en. bois, 204. 205. Luna, s. f. lune, 501.
Li, pr. i Mi, y, 650. II sienne, 357. Lung, adj. lonw, 157.
Lichi (a se), V. t.. se collar 247. Lnp, s. In. loup, 509. 510. 516. 520.
Liepure, s. in. lievre, 491. 493. 526. 530.
IVI
Ma, conj. 220. 233. 256. 357. 620. Magar, s. ni. ine, 540.
II plus, 574. O et, 102. Mine, adv. demain, 9. 12. 14..
Mica (a), ir. mangar, 10. 268. 526. Mita, s. f. main, 227.
Maci (a se), ro. r. se mangar, 357. Mara, s. f. mg, 210. 587.
Macit, adv. .de suite, 163. Mare, adj. grand, 57. 75. 243. 574.
dacoromanica.ro
- 771 -
Mili PI
Martu, s. ni. Mars (mois), 49. 136. Muceasa, s. f. georgine (bot), 140.
Mina (a), v. mordre, 378. Mulare, s. f. jumen; 481.
Masi, adu. seulement, 168. o tout de Mult, adv. 60. 62. 83. 233. Il de
méme, 707. multe ors, souvent, 613. 707.
Mer, s. ni. pomme, 216. 217. Mulze (a), V. traire, 498.
Mesa, s. f. table, 600. Mununa, s. f. mere, 553.
filie, adj. petit, 183. 691. Munte , s. ni. montagne , 71. 220.
Miel, s. In. agneau, 553. 221.
iliere, s. f. miel 96. 558. Musca, s. f. mouche, 558.
Minut, adj. fin, menu, 60. Musca (a), V. mordre, 371. 373. 652.
Minte, s. f. nature, naturel, 520. Muschiu, s. ni. mousse, 249.
Mintit, adj. trouble, troublé, 106. Muth (a), v. changer, 520.
Mintuire, s. f. pensée, 491. fdutafa, s. f. couverture (de cheval),
Miruminlieli, nom donné aux 12 pre- 348.
miere journée du mas d'Aoja, 14. Mutri, (a se), v. r. regarder, inspec-
Mári, s. f. moulin, 477. ter, 346.
Mort, adj. mort, 76. Mutur, adj. mAr, 245.
1NT
Napoi, loc. adv. en arriére, 246. Ninga, adv. aupris, 204. II pe ninga,
Nas, pr. per. 8e p. lid, 227. en outre de, 303.
kchisi (a), v. partir, 31. kinte, prep. et adv. avant, 76.
Ne9e, ni, 175. No; pr. per. nous, 90.
Neçi, ni, 16. 225. Nopte, s. f. nuit, 52.
kere, s. f. miel, 96. 558. 'Ntre, adv. dans, 99.
Ilesa, pr. per. elle, 362. Nu, non, ne, 346. 350. 356. 371. 373.
Nena, s. f. neige, 50. 51. 415. 425. 463. 491. 293. 498. 520.
Ni, ni, 263. 526. 575. 609 etc.
Nic, adj. petit, 281. Nuca, s. f. noix, 227.
Nica,adr. encore, mg; 573 II pas en- Nuor, s. n. nuage, 55.
coree 274. Nunta, s. f. noce, 534.
Nigi, ni, 493.
O
Ocli, s. ni. p. art les yeux, 415. 435. Ora, s. f. heure, 3. 28.
Ole, s. f. brebis, 510. 571. Ors, s. in. orge, 231. 357.
Om, s. ni. homme, 124. 220. 327. Ou, s. in. oeuf, 9. 573. 574. 575.
1=0
Padure, s. f. forit, 232. 233. Per, s. in. poil, 520.
Pihnie, s. f. créche, mangeoire. Vedl Perste, prép. sur, 652.
pihnie. Pescu, s. ni. poisson, 587. 589. 599.
Pinii, prép. jusqu'A 12. H jusque, 691.
mime, 362. II tandis que, 164. 165. Petala, s. f. fer A cheval, 613.
Il jusqu'i ce que, 371. Petra, s. f. pierre, 101.-Pl. petri.
Pina, s. f. pain, 37. Pi, prép. le, 371. II vers, 90. fi sur,
Pasge, s. in. Piques, 56. 356. 425. 587. 650.
Pasee (a), a. peltre, 571. Pidulic, s. m. pou, 577.
Pastrama, s. f viande salde el sichée Pihnie, s. f. m'eche, mangeoire, 348.
au sola], 526. Pisches, s. ni. offert In présent, pré-
Pe, prép. en, 163.11 la, 348. sent, 346.
Per, s. ni. poirier, 246. Pi tris, prép. i travers, 381.
dacoromanica.ro
- 772 -
pu5 TRE
r1"
Talia (a), v. couper, 124. Tot, adj. tout, 74. 75. 558. II quand
Tambare, s. m. tambourin, 37. mete, 102.- Pl. top.
Tani (a), f. durer, 60. Totuna, adv. toujours, 104.274. 275.
Thimo, s. f. chagrin, 275. 574.
Tigane, s. vi casserole, 587. Tra, prip. pour, 68. 613.
Tine (a), v. garder, tenir, conserver, Trandafila, s. f. rosier, 237.
520. Trandafir, s. f. rosier, 296.
Tine, pr. toi, 76. Trea/e (a), v. passer, 101,
Tor, s. in. trace, 516. Trece (a), u passer, 101. 102.
Terne (a se), a. r. r-tourn,r, 104. Trel, adj. card. trois, 28.
dacoromanica.ro
- 773 -
TRI VUL
Tri, prép. pour, 14. 74. 629. Tu, prép, i. aux, 3464 dans, 136.
Trice (a), v. passer, traverser, 227. 587. 707. [I pour, 231.
381. Tuclune, s. m. tison, 293.
Tru, prép. dans, 62. 381. Tuti, adj. toutes, 558.
T...J
'Th7-
dacoromanica.ro
GLOSAR
ISTRIO-FRANCES
3E1
dacoromanica.ro
- 776 -
CI1E JUV
Che, pr. que, 236. II qui, 365. 468. Codru, s. in. inunte, 220.
Chesegniu, v. mnrissent, 224. Contri (a se), v. r. se rencontrer,
Cid, v. alter, 7. 220.
Cnoj, s. nz. fumier, 194. Coruscu, s. 'In. cormier (bot.) 224,
Cocot, s. in. coq, 423. 475. Craste (a), V. croitre, pousser, 196.
3=0
En, pp. dans, en 71. 277. 475. 540. j Envetà (a), 'u. apprendre, 5.
P'
Face (a), v. faire, 93. 162. 205. 472. Ferm, adj. ferrne, sans boucer, 220.
Il produire, 194. 204. - Pl. terna.
Face (a se), v. r. se faire, faire le ... Fir, s. en. foin, 236.
568. Fljer, s. in. fer, 162. 164.
Fäcut-a, v. a fait, 468. II a fama, il Foc, s. In. feu, 181. 204. 205.
a fait, 289. Fole, s. f. p. entrailles, 475.
Far, prép. sans, 65. 296. Frica, s. f. peur, 475.
Fecior, s. in. enfant, 613.
1-1
Hite, v. mets, 71. I Hvale, v.. lou , 210.
lirane (a), v. conserver, garder, 69. I
2
conj. et, 686. Ieri, adv. bier, 2.
Iarba, s. f. herbe, 196. Imfa, v. espère, 71.
lea, v. prends, 7. Inseli, pr. eux-mémes, 526.
dacoromanica.ro
- 777 -
KOR PUS
1NT
C)
0, adj. nuni. cord. une, 162. Omiri, s. 97/. pl. avec art, les hom-
(3ia, s. f. brebis, 568. mes, 220.
Om, s. m. homme, 475. Ovu, s. en. ceuf, 8. 468.
1=1.
dacoromanica.ro
- 778 -
ZUP
Ft.
Rabjejit, adj. fuyant, qui fuit, 384. Rev, adj. mauvais, 37.
Resbi (a), v. plier, 162. Riba, s. In. poisson, 588.
Rescuperi (a se), v. r. se découvrir, 7. Rinfresca (a), v. rafraichir, 15.
Respunde (a), v. répondre, 475. Roisit, adj. rouge, 69.
Respolja (a), V. depouiller, &con- Romaicu, s. ni. Juin, 7.
vrir, 7. Rosa, s. f. rose, 266 296.
Sa, pr. pos. sienne, 69. Semira (a), v. semer, 49. 285.
Sachi, adj. ind. chaque, 654. Sev, pr. pos, son, sa, 654.
Sara, s. f. soir, 69. Slama, s. f. paille, 181. 224. 236.
Saifa, s. ni. savon, 543. Snja (a), v. recolter, 285.
Salata, s. f. salada, 277. Sore, s. ni. soleil, 65.
Salga, s. f. saule, 278. Spa4la (a), v. laver, 543.
Sambeta, s. ni. Sarnedi, 65. Spafira (a se), v. r. esperar, 69. '71.
arpe, s. ni. serpent, 654. Sparéj (a), v. épargner, économi-
Savun, s. ni. savon, 543. ser, 5.
Sbudi (a), v. réveiller, 381. Simio* (a), V. dépenser, 5.
Scu, v. (ils) sont, 205. Spira, s. f. épine, 296.
Scurt, adj. court, 37. Sta (a), v. restar, 220.
Sedla, s. f. selle, 649. Sveti, adj. saint, 71.
'II
Temperejt, adj. temperé, 49. Tire (a), a. tenir, 210. 475.
T e)rta, s. f. vioe, 305. Tot , adj. tout, 37. 475. - Pl.
Tenco, adj. en retard, 129. toft.
Tie, pr. a toi, 9. Trat (un), adv. parfois, 232.
I.J
Ucide (a), u. tuer, 277. 607. I Ureclje, s. f. oreille, 232.
Ud, adj. pluvieux, 49. I Uscat, adj. sec, seché, 49.
NT
Va, e. il veut, 277. 607. Viru, s. ni. vin, 71.
Vade (a), v. voir, 232. Vizio, S. In. natural, 702.
Vaca, s. f. vache, 686. Vratma , s. ni. temps, 61. 69.
Vilanu, s. ni. paysan, 49. 224.
Vimtu, s. ?n. vent, 92. Vred, adj. vite, 196.
Vire, V. (il) vient, 61. 71. Vrt, s. ni. jardin, 277.
dacoromanica.ro
ERRATA')
dacoromanica.ro
- 780 -
Pag. 269, prov. 1085, pulbere in loe de pulberea.
s 277, a 1122, sa in loe de sa.
s 300, linia 27, cu in loe de ca.
305, prov. 1242, mueata in loe de mueatat.
a 327, linia 31, di in loe de de.
333, proverbul elin preeum pi eel latin din josul pacinel trebue reportate
la proverbul 1350.
a 365, tul 28, Hundsbiss in loe de Handsbiss.
a 369, prov. 1485, reu In loe de rau.
a 382, Unja 13, cetnele in loe de cdnie.
385, prov. 1558, (a remane) ia loe de a remAnd.
425, note 2, bruydre In loe de broydre.
438, prov. 1727, spali, in loe de spali.
a 448, lima 19, pasen in loe de paren,.
3 455, a 12, zorilor in loe de lorilor.
473, a 13, Qui nait de poule airne a gratter In loe de Qut nait
d pouie ainte de gratter.
486, 2, .S6 in loe de g/.
490, 7,. a se adlog,i :
Ciapd la levar clan; e car. 4
PROV. Ron.
548, prov. 2129, ascunde in loe de escude.
571, 2212, a se adaog,A sernnul *
596, a 2318, betrani in loe de betrAnit.
, 600, linia 2,16cd in loe de joca.
608, prov. 2360, dulcéta in loe de dulceta.
683, 2588, stringe in loe de traga.
709, 2679, pum In loe de puiu.
'714, 2690, sburi in loe de sbera.
dacoromanica.ro
SCARA
Pagina
PRECUVENT1RE IXVI
CATRE CITITOR XVIIXLIX
BIBLIOGRAFLE LILXI
SEMNE CON VENTIONALE LXI
dacoromanica.ro