Aspecte tehnologice la sudarea manual@ WIG a ]evilor din

o]el inoxidabil folosind protec]ie de gaz la r@d@cin@

Technological aspects in manual TIG welding of stainless

steel pipes using gas protection for the root
S.l.dr. ing. Mircea BURC~, Universitatea „POLITEHNICA” din Timi}oara, S.l.dr.ing. Daniel [UNEA, Universitatea
„POLITEHNICA” din Timi}oara, Ing. Master Traian Aurel BENA, Universitatea „POLITEHNICA” din Timi}oara,
Prof. Ing. Ion B~LEA, Grupul {colar Industrial Bal}

Rezumat
Sudarea þevilor, în special a stratului de rãdãcinã, este o problemã relativ dificilã. Datoritã accesului unilateral trebuie
realizatã calitatea stratului de rãdãcinã, fãrã defecte de tipul lipsei de pãtrundere sau a supratopirii, prin luarea unor
mãsuri tehnologice. În cazul sudãrii þevilor din oþeluri inoxidabile o mãsurã tehnologicã frecvent uzitatã este asigurarea
unei protecþii la rãdãcinã cu ajutorul unui gaz de protecþie, numit „gaz de formare” de obicei argon.
Problema protecþiei la rãdãcinã a oþelurilor carbon nealiate ºi slab aliate împotriva oxidãrii nu este una de actualitate
putându-se afirma cã ea constituie, la prima vedere, chiar o problemã falsã, deoarece aceste oþeluri nu prezintã
rezistenþã la oxidare în aer.
În practicã existã situaþii când se recomandã protecþia la sudarea stratului de rãdãcinã, folosind aºa numitele „gaze
de formare” ºi în cazul oþelurilor carbon, în cazul îmbinãrilor sudate de mare rezistenþã din componenþa unor structuri
sudate importante, puternic solicitate din domeniul energetic nuclear sau termoenergetic, supuse la valori ridicate
de presiune ºi temperaturã. Este cazul sudãrii oþelurilor slab aliate din categoria oþelurilor termorezistente cu 5-9%
Cr, Mo, V, B, cu tendinþã puternicã de oxidare, care permit exploatarea pânã la temperaturi de 700°C în centralele
termoenergetice din ultima generaþie ºi unde la sudarea stratului de rãdãcinã a þevilor din componenþa pereþilor
membranã este obligatorie utilizarea gazului de protecþie la rãdãcinã în cazul sudãrii WIG a acestora.
Lucrarea prezintã rezultatele cercetãrilor experimentale privind tehnologia de sudare WIG a þevilor din oþel carbon
cu diametrul de 121mm x 8mm, folosind protecþie de gaz la rãdãcinã cu argon cu ajutorul unui dispozitiv de distribuþie
a gazului proiectat special în acest sens. Sunt evidenþiate avantajele susþinerii sudurii cu gaz de protecþie, comparativ
cu sudarea standard, privind calitatea sudurii, geometria rãdãcinii, reducerea pericolului de formare a defectelor la
rãdãcinã, susþinerea bãii metalice prin suprapresiunea realizatã în interiorul þevii de cãtre perna de gaz, reducerea
fenomenului de oxidare la rãdãcinã a metalului topit ºi a zonelor adiacente sudurii, respectiv particularitãþile ºi
facilitãþile de ordin tehnologic.

Abstract
Pipe Welding, especially root layer is a relatively difficult problem. Due to the unilaterally access the quality of the
root layer must be achieved, without defects such as lack of penetration or over melting, by taking technological
measures. When welding stainless steel pipes a commonly used measure is to provide a common technological
protection for the root with a protective gas called "gas forming" which is usually argon.
The protection of the root in the case of alloy and low-alloy carbon steels against oxidation is not a current one as
one can say that it is, at first glance, even a false problem because these steels are not resistant to oxidation in air.
In practice there are situations where protection is recommended when welding the root layer, using so-called "gas
forming” for carbon steels, too. It is the case of high strength welded joints of which are part of important welded
structures, strongly loaded, in the nuclear or thermal energy field, subject to elevated pressure and temperature.
Appropriate to the welding of low alloy steels in the heat resistant steels category with 5-9% Cr, Mo, V, B, with strong
tendency to oxidation, which allows operation at temperatures up to 700°C. These are to be found in the last generation
thermal power plants when welding the root layer of the pipe wall membrane. It is mandatory to use gas protection
for the root TIG welding.
This paper presents the results of experimental research on TIG welding technology of carbon steel pipes with a
diameter of 121mm x 8mm using the root protection with argon with a gas distribution device designed specifically
for this purpose. Are highlighted advantages of gas welding protection support compared with standard welding as
regards the weld quality, root geometry, reducing the risk of defects in root formation, supporting metal bath by the
overpressure produced within the cushion gas pipe, reducing the phenomenon of the root oxidation of molten metal
and weld adjacent areas, namely the technological features and facilities.

1.Introducere ecologice fie din lipsa de accesibilitate.

Rezistenþa la coroziune a îmbinãrilor sudate în cazul O alternativã la tratamentul termic suplimentar al îmbinã-
oþelurilor înalt aliate este asiguratã printr-un tratament rilor sudate constã în evitarea preventivã a oxidãrii. Pentru
superficial, numit tratament de decapare. Tratamentul de aceasta efectul dãunãtor al oxigenului conþinut în aer trebuie
decapare nu poate fi însã aplicat întotdeauna fie din motive anihilat prin protejarea sudurii cu gaze protectoare.

24 SUDURA , XXII - 3/2012

Oþeluri inoxidabile se considerã oþelurile cu un conþinut în
crom de peste 12%. Rezistenþa la coroziune a acestor oþeluri
se realizeazã prin formarea la suprafaþã a unei pelicule
foarte subþiri ºi vulnerabile de oxid de crom care apare în
urma interacþiunii cu atmosfera, purtând denumirea de
"strat pasiv". Grosimea acestui strat este de ordinul a
5...10µm. Dacã pelicula este distrusã mecanic, ea se reface
cu condiþia sã existe o cantitate suficientã de oxigen la
dispoziþie respectiv sã nu existe alte substanþe contaminante
pe suprafaþa respectivþ.
În urma acþiunii aerului pe suprafaþa metalului se formeazã
straturi de oxizi care pot fi recunoscute dupã culoarea lor
galben deschisã, cu grosime de circa 0,2 mm. Acest strat
constituie baza aºa numitei culori de revenire, în
conformitate cu DIN 50930 - partea 4, "Coroziunea
materialelor metalice din interiorul conductelor, recipienþilor
ºi aparatelor supuse acþiunii de corodare datoritã apelor;
aprecierea probabilitãþii de corodare a oþelurilor inoxidabile".
Materialele care prezintã aceastã culoare galbenã, la
acþiunea de corodare a apei, sunt considerate încã, ca fiind
rezistente la coroziune. Dacã apare o altã coloraþie de
revenire, acest lucru este considerat un semnal cã stratul
este mai gros ºi în consecinþã existã o nesiguranþã în ceea
ce priveºte corodarea.
Un procedeu economic, curat ºi ecologic destinat formãrii
culorilor de revenire, deci implicit de asigurare a rezistenþei
la coroziune este "spãlarea", adicã protejarea în timpul
sudãrii a rãdãcinii sudurii cu gaze de protecþie, procedeu
denumit pe scurt „formare”. Toate regiunile influenþate
termic ale metalului de bazã precum ºi sudura trebuie
acoperite cu gaz de protecþie atât la partea inferioarã cât ºi
la partea superioarã a sudurii. Protecþia gazoasã trebuie sã
fie pãstratã pânã la o temperaturã limitã, adicã ºi în cursul
rãcirii de la temperaturile înalte.
Drept valori orientative pentru temperaturile începând de
la care poate avea loc o absorbþie criticã a oxigenului sunt
urmãtoarele:
w 250°C pentru oþelurile crom-nichel;
w 200°C pentru materialele reactive adicã sensibile la
acþiunea gazelor, cum ar fi aliajele de titan ºi zirconiu.
Sub denumirea de „gaze de formare” în accepþiunea clasicã,
s-au înþeles amestecurile de azot-hidrogen. În prezent sub
denumirea de „gaze de formare” se înþeleg toate gazele
folosite la protejarea rãdãcinii sudurii, cum ar fi:
w argon - ca ºi gaz inert;
w azot - ca ºi gaz cu reactivitatea înceatã;
w amestecuri de azot-hidrogen - ca ºi gaze de formare;
w amestecuri de argon-azot - folosite de exemplu la
sudarea oþelurilor duplex.
Aºadar problema protecþiei rãdãcinii la sudarea WIG cu
ajutorul „gazelor de formare” este o problemã specificã în
general oþelurilor înalt aliate.
Problema protecþiei la rãdãcinã a oþelurilor carbon nealiate
ºi slab aliate împotriva oxidãrii nu este una acutã, mai mult
putându-se spune cã ea constituie la prima vedere chiar o
problemã falsã. Aceasta deoarece aceste oþeluri nu prezintã
rezistenþã la oxidare în aer datoritã faptului cã stratul de
oxid de fier ce se formeazã la suprafaþa materialului este
neaderent ºi poros spre deosebire de stratul de oxid de
crom din cazul oþelurilor inoxidabile care este unul aderent
ºi compact.
Prin urmare utilizarea gazului de protecþie la rãdãcinã la
sudarea acestor oþeluri pentru evitarea oxidãrii metalului
sudurii ºi a zonelor adiacente acesteia nu are obiect ºi este
lipsit de sens atâta vreme cât restul suprafeþelor materialului
sunt oxidate.
SUDURA , XXII - 3/2012
În general se considerã cã protecþia realizatã de gazul de
protecþie propriu zis utilizat la sudare pentru protecþia bãii
metalice, a arcului electric ºi a electrodului nefuzibil de
wolfram, prin pãtrunderea gazului la rãdãcinã pe partea
opusã acesteia prin spaþiul realizat de deschiderea rostului
este suficientã în acest caz pentru protecþia metalului topit
ºi formarea unei rãdãcini acceptabile.
Desigur cã datoritã temperaturii ridicate a metalului topit
ºi a zonelor adiacente o oxidare mai puternicã decât a
suprafeþei metalului de bazã totuºi are loc, dar aceasta nu
iese din limitele normale de oxidare a acestor oþeluri. Totuºi
aceastã tendinþã de oxidare la rãdãcinã este nefavorabilã
din punct de vedere a calitãþii sudurii, a geometriei
defectuoase a stratului de rãdãcinã, a esteticii suprafeþei
stratului de rãdãcinã ºi nu în ultimul rând a pericolului de
defecte la rãdãcinã precum lipsã de topire, lipsã de
pãtrundere, pori, incluziuni de oxizi, scurgeri de material.
În unele cazuri când materialul este puternic supraîncãlzit,
în timpul sudãrii oxidarea este atât de puternicã încât
suprafaþa prezintã o rugozitate foarte pronunþatã sub forma
unor crãpãturi (fisuri superficiale) sau asperitãþi la suprafaþã,
asemeni unui teren selenar. Acestea pot constitui
concentratori pe suprafaþa rãdãcinii sudurii cu efecte
nefavorabile în exploatarea produsului (de obicei þeavã),
precum scurtarea duratei de viaþã în cazul solicitãrilor
variabile, modificarea modului de curgere a fluidului
respectiv fixarea unor impuritãþi din fluidul de lucru în
aceste asperitãþi ºi obturarea în timp a orificiului þevii.
Din acest motiv în practicã sunt situaþii când se recomandã
protecþia la sudarea stratului de rãdãcinã folosind aºa
numitele „gaze de formare” ºi în cazul oþelurilor carbon în
special a oþelurilor slab aliate, în principal din categoria
oþelurilor termorezistente, dar nu numai.
Astfel de situaþii se întâlnesc în cazul îmbinãrilor sudate de
mare rezistenþã din componenþa unor construcþii metalice
importante puternic solicitate ºi cu implicaþii deosebite în
cazul apariþiei unor avarii, în domeniul energetic nuclear
sau termoenergetic la sudarea construcþiilor de formã
tubularã (în principal þevi), schimbãtoare de cãldurã, supuse
la solicitãri ridicate de presiune ºi temperaturã de ordinul
sutelor de bari respectiv a sutelor de grade ºi, nu în ultimul
rând la sudarea oþelurilor slab aliate cu tendinþã puternicã
de oxidare ca de exemplu sudarea oþelurilor termorezistente
din ultima generaþie oþeluri slab aliate cu 5-9% Cr, Mo, V, B,
etc. care permit exploatarea pânã la temperaturi de 700°C
în centralele termoenergetice din ultima generaþie ºi unde
la sudarea stratului de rãdãcinã a þevilor din componenþa
pereþilor membranã este obligatorie utilizarea gazului de
protecþie la rãdãcinã în cazul sudãrii WIG a acestora.
Prin urmare utilizarea gazului de protecþie la sudarea
stratului de rãdãcinã a þevilor din oþel carbon nealiat sau
slab aliat nu are drept scop protecþia acestor zone împotriva
oxidãrii ci se referã la obþinerea unor suduri cu caracteristici
superioare. Printre efectele cele mai importante a suflãrii
unui gaz de protecþie sau gaz de formare la sudarea stratului
de rãdãcinã se amintesc:
•calitate ºi rezistenþã superioarã a sudurii;
•îmbunãtãþirea geometriei stratului de rãdãcinã;
•esteticã deosebitã a suprafeþei stratului de rãdãcinã,
uniformã ºi puþin oxidatã;
•reducerea pericolului de formare a defectelor la rãdãcinã:
lipsã de topire, crestãturi marginale, pori, incluziuni de
oxizi, scurgeri de material pe suprafaþa materialului, etc.;
•reducerea fenomenului de oxidare la rãdãcinã a metalului
topit ºi a zonelor adiacente sudurii;
•susþinerea bãii metalice prin suprapresiunea realizatã în
25
interiorul þevii de cãtre perna de gaz, cu efecte benefice
asupra geometriei stratului de rãdãcinã respectiv a reducerii
tendinþei de scurgere a metalului topit ºi obturarea þevii;
de aici ºi denumirea de "gaze de formare" pentru protecþia
rãdãcinii;
•nu în ultimul rând execuþie mai uºoarã ºi mai sigurã a
stratului de rãdãcinã, reducând stresul operatorului sudor.
2.Prezentarea dispozitivului de protecþie cu gaz furtunelor de intrare ºi de ieºire a gazului de protecþie.
la rãdãcinã
Pe baza celor prezentate mai sus privind protecþia cu gaz a
stratului de rãdãcinã a fost proiectat ºi realizat un dispozitiv
care sã permitã studiul influenþei gazului de protecþie asupra
formãrii stratului de rãdãcinã ºi asupra calitãþii acestuia.
Dispozitivul a fost conceput pentru sudarea þevilor cu
diametrul interior de 105+/-2mm.
Figura 1. Perspectiva dispozitivului de protec]ie cu gaz la r@d@cin@
^n reprezentare 3D
În figura 1 se prezintã o vedere de ansamblu al dispozitivului
în reprezentare 3D realizat în SOLID WORKS, iar în figura 2.a
se prezintã o imagine a dispozitivului de protecþie realizat.
a b
Figura 2. Dispozitiv de m@surare a presiunii gazului de formare }i
protec]ie a r@d@cinii
Principalele pãrþi componente ale dispozitivului realizat sunt:
1. corpul dispozitivului;
2. capacele cu garniturile de etanºare;
3. sistemul de mãsurare a suprapresiunii;
4. racorduri ºi furtunuri pentru intrarea ºi ieºirea gazului;
Corpul dispozitivului este executat din dintr-o þeavã cu
26
dimensiunile Ø121x8x250 mm. El este prevãzut la mijloc cu
un ºtuþ pentru racordarea sistemului de mãsurare a presiunii
din interiorul þevii. Asigurarea etanºeitãþii se realizeazã cu
ajutorul a douã capace prin intermediul a douã garnituri
de formã toroidalã (O-ring) din silicon rezistent la temperaturi
ridicate de 300 - 400°C la cât se estimeazã sã ajungã
temperatura þevii în zona etanºãrii în timpul sudãrii.
Capacele sunt prevãzute cu douã ºtuþuri pentru racordarea
Racordul de intrare are un diametru fix, iar racordul de
ieºire permite modificarea diametrului de ieºire a gazului
(ºi implicit a presiunii din interior) prin intermediul unor
ºaibe interschimbabile cu diametrul de 1,5; 2,0; 3,0; 4,0;
5,0; 6,0 mm fixate în racord.
Pentru asigurarea unei protecþii cât mai eficiente la rãdãcinã
respectiv pentru o curgere laminarã a gazului de protecþie
racordul de intrare este prevãzut cu un difuzor de gaz radial
- axial care distribuie gazul de protecþie uniform în interiorul
þevii. Pentru realizarea suprapresiunii gazului de protecþie
din interiorul þevii orificiul de ieºire trebuie sã fie întotdeauna
mai mic decât orificiul de intrare, ceea ce este asigurat din
proiectarea celor douã racorduri.
Având în vedere cã suprapresiunea din interiorul þevii este sau
trebuie sã fie relativ micã pentru a evita pericolul de suflare
a metalului topit in timpul sudãrii de cãtre gazul de protecþie,
este nevoie de un manometru sensibil ºi de mare precizie, iar
folosirea unui manometru clasic nu este posibilã în acest caz.
Din acest motiv a fost proiectat ºi realizat un manometru
de concepþie proprie care sã satisfacã pretenþiile de
mãsurare a presiunilor foarte mici. În literatura de speciali-
tate se recomandã ca presiunea gazului de protecþie la
rãdãcinã sã fie de ordinul a 50 - 70 mm coloanã de H2O,
adicã foarte micã din motivul prezentat mai sus. În figura
2.b se prezintã manometrul utilizat pentru mãsurãtorile
experimentale.
Manometrul se compune din urmãtoarele pãrþi componente:
1.douã tuburi verticale (coloane) paralele pentru mãsu-
rarea diferenþei de presiune;
2.fluidul de lucru;
3.echipamentul de mãsurare a diferenþei de nivel;
4.cadrul suport metalic;
5.racorduri ºi furtunuri;
Coloanele manometrului sunt executate dintr-un
furtun de plastic transparent pentru vizualizarea
poziþiei fluidului în funcþie de diferenþa de presiune
mãsuratã. Pentru rigidizarea tubului de plastic
acesta este introdus în douã þevi calibrate pe
diametrul exterior al tubului ºi prevãzute cu niºte
fante frezate. În dreptul coloanei din stânga este
poziþionatã o riglã gradatã în milimetri pentru
mãsurarea diferenþei de nivel a lichidului. Întreg
ansamblul este fixat pe un cadru metalic compus
dintr-o placã suport, doi tiranþi de fixare respectiv
doi montanþi pentru poziþionarea ºi fixarea celor
douã coloane ºi a riglei gradate. Pentru a avea o
precizie de mãsurare cât mai mare lichidul de lucru
utilizat este apa, iar pentru o vizualizare cât mai
bunã apa a fost coloratã cu cernealã. Determinarea
presiunii din interiorul þevii se face prin calcul dupã
ce în prealabil a fost mãsuratã diferenþa de nivel din cele
douã coloane, cu ajutorul relaþiei cunoscute:
p = ρ x g x h [Pa]
unde: ρ - densitatea apei (kg/m3);
g - acceleraþia gravitaþionalã (m/s2);
h - diferenþa de nivel din cele doup coloane (m).
SUDURA , XXII - 3/2012
Determinãrile experimentale au permis stabilirea interde- o Debitul gazului: Q = 7 l/ min;
pendenþelor dintre influenþa debitului gazului de protecþie o Gazul de formare al rãdãcinii: Argon 100 %;
asupra suprapresiunii din interiorul þevii, respectiv influenþa o Tipul electrodului nefuzibil: WTh 20;
orificiului de ieºire a gazului asupra suprapresiunii din o Diametrul electrodului nefuzibil: de= Ø 2,4 mm.
interiorul þevii, informaþii importante pentru studiului În figura 3 se prezintã forma ºi dimensiunile rostului utilizat
influenþei debitului gazului asupra formãrii rãdãcinii sudate. în cadrul cercetãrilor experimentale.
Determinãrile sunt valabile ºi adevãrate doar în cazul folosirii
unor rosturi cu deschidere a rostului b = aprox. 0mm sau
în cazul unor îmbinãri prin suprapunere, folosind rosturi
de tip "lacãt". În cazul rosturilor cu deschideri b diferite de
0mm, suprapresiunile din interiorul þevii scad considerabil
ºi tind spre zero datoritã faptului cã secþiunea pe
circumferinþã corespunzãtoare deschiderii rostului este
mult mai mare decât secþiunea orificiului de ieºire a
dispozitivului ceea ce face ca gazul sã iasã în principal prin
rost ºi aproape neglijabil prin orificiu; mai mult pentru
evitarea pierderilor de gaz orificiul de ieºire se obtureazã. Figura 3. Forma }i dimensiunile rostului la sudare
În acest caz aproape cã dispare efectul de susþinere a
rãdãcinii exercitat de perna de gaz cu efecte asupra calitãþii În toate cazurile s-a folosit aceeaºi tehnologie de sudare
stratului de rãdãcinã, pentru asigurarea unei anumite prezentatã mai jos:
suprapresiuni a gazului la rãdãcinã în acest caz se proce- o Curentul de sudare Is: Is = 120 A;
deazã în special la diametre de þevi mari la acoperirea ros- o Tensiunea arcului Ua: Ua = 11 V;
tului pe aproape întreaga circumferinþã, mai puþin zona su- o Viteza de sudare vs: vs = 7 cm/min;
dãrii cu folii adezive din aluminiu, urmând ca pe mãsurã ce o Debitul de gaz: Q = 7 l/min.
se avanseazã cu sudarea stratului de rãdãcinã folia sã se o Debitul gazului de formare ºi protecþie a rãdãcinii Q = 5 l/min.
îndepãrteze treptat. În acest caz acþiunea ºi influenþa În figura 4 se prezintã aspectul suprafeþei exterioare a statului
orificiului de ieºire se manifestã în faza de închidere a sudu- de rãdãcinã la interiorul þevii, cu ºi fãrã gaz de formare.
rii la rãdãcinã când gazul de protecþie iese prin orificiu
creând suprapresiunea necesarã pentru evitarea defectelor.
Dacã orificiul a fost obturat anterior începutului sudãrii el trebuie
deschis înainte de închiderea sudurii la rãdãcinã, în caz contrar
apare pericolul unei suprapresiuni mãrite in interiorul þevii
determinatã de dilatarea gazului de protecþie care conduce
inevitabil la aparitia porilor în craterul de închidere a sudurii,
pori de formã vermicularã cu orientare radialã.
Determinãrile sunt de asemenea importante la sudarea
stratului al doilea, aºa numitul "hot pass-strat cald" când de
asemenea se recomandã sã se asigure protecþia cu gaz
având în vedere pericolul de oxidare a suprafeþei stratului
de rãdãciã la interiorul þevii ca efect a încãlzirii puternice,
la roºu, a materialului depus anterior. Dacã presiunea
gazului de protecþie din interiorul þevii este prea mare apare
pericolul strãpungerii stratului ºi împroºcarea de material,
respectiv apariþia porilor în sudurã.
Rezultatele ºi concluziile determinãrilor efectuate în acest Figura 4. Aspectul stratului de r@d@cin@: cu protec]ie la
stadiu au fost utilizate în cadrul cercetãrilor experimentale r@d@cin@(jos) }i f@r@ protec]ie la r@d@cin@ (sus)
privind sudarea þevilor cu protecþie de gaz la rãdãcinã Din imagine se observã lipsa stratului de oxizi, aspectul
prezentate in continuare. lucios a suprafeþei, lãþimea constantã cu o uºoarã supra-
înãlþare la sudura realizatã cu gaz de formare, în contrast
3.Cercetãri experimentale cu suprafaþa oxidatã supraînãlþarea mai accentuatã, neuni-
Cercetãrile experimentale au urmãrit studiul influenþei formã cu o lãþime variabilã pe unele porþiuni ale sudurii, la
gazului de formare asupra geometriei rãdãcinii sudurii sudura realizatã fãrã gaz de formare.
respectiv esteticii acesteia folosind sudarea manualã WIG. Pentru stabilirea influenþei debitului gazului de protecþie
În acest sens se propune execuþia unor suduri a stratului asupra formãrii rãdãcinii s-au realizat un numãr de 4 suduri
de rãdãcinã cu ºi fãrã gaz de protecþie, respectiv în cel de- cu modificarea crescãtoare a debitului gazului de protecþie
al doilea caz sudarea acestuia folosind diferite debite ale cu valori de 5 l/min, 10 l/min, 15 l/min, respectiv 20 l/min.
gazului de protecþie suflat la rãdãcinã între 5 ºi 20l/min. Aspectul sudurilor executate sunt prezentate în figura 5.
Condiþiile generale de sudare sunt prezentate mai jos: În urma acestui experiment s-au tras urmãtoarele concluzii:
o Material de bazã: S275J2H; - la un debit de 5l/min rãdãcina este uºor pronunþatã,
o Tipul semifabricatului: þeavã Ø121mm; uniformã, având lãþimea constantã ºi cu uºoare urme de
o Grosimea peretelui þevii: s = 8 mm; oxizi datorat debitului mai mic de gaz de formare; forma ºi
o Poziþia de sudare: PA - þeavã orizontalã; estetica cea mai bunã;
o Material de adaos: W2Si; - la debitul de 10l/min lãþimea rãdãcinii scade devenind ne-
o Diametrul vergelei: dv = Ø 3,2 mm; uniformã, iar supraînãlþarea rãmâne la fel de pronunþatã ca
o Gazul de protecþie: Argon 100 %; ºi în cazul precedent dar având un aspect mai lucios datoritã

SUDURA , XXII - 3/2012 27


Figura 5. Influen]a debitului gazul de formare asupra
r@d@cinii:a. 5 l/min; b. 10 l/min; c. 15l/min; d. 20 l/min
reducerii fenomenului de oxidare datorat creºterii debitului
de gaz;
- la 15l/min supraînãlþarea începe sã scadã pe unele porþiuni
ajungînd chiar la nivelul suprafeþei interioare a piesei,
lãþimea rãdãcinii devine aproape cât deschiderea rostului,
neuniformã, cu aspect lucios ºi fãrã urme de oxizi;
- la 20l/min lãþimea rãdãcinii devine aproape egalã cu
deschiderea rostului, supraînãlþarea este la nivelul su-
prafeþei celor douã componente, iar pe unele porþiuni se
observã chiar ºi lipsa de pãtrundere, defect ce nu este admis
în cazul sudurilor pe componente de tipul þevilor.
Þinând cont de toate aceste influenþe ale gazului si având
în vedere ºi anumite aspecte din punct de vedere economic
s-a ales ca pentru realizarea sudurii cap la cap cu gaz de
Figura 6. Aspectul optim al r@d@cinii cu protec]ie de gaz de
formare
Figura 7. Aspectul
macroscopic a sudurii
formare la rãdãcinã sã fie utilizat un debit al gazului de
formare de 5 l/min, debit la care forma geometricã a
rãdãcinii sudurii este consideratã a fi cea mai adecvatã.
În figura 6 se prezintã aspectul suprafeþei la rãdãcina
sudurii pe întreaga circumferinþã în cazul considerat optim
dpdv al geometriei, uniformitãþii ºi aspectului pentru debitul
gazului de formare la rãdãcinã de 5l/min.
În figura 7 se prezintã aspectul macroscopic a sudurii
28
folosind gaz de formare la sudarea stratului de rãdãcinã ºi
la sudarea stratului al doilea aºa numitul „hot pass”, care
poate influenþa negativ stratul de rãdãcinã ºi chiar dete-
riorarea acestuia prin fenomenul de „suck back”. Debitul
gazului de formare este de 5l/min. Regimul de sudare utilizat
este prezentat în tabelul 1.
Tabelul 1. Regimul de sudare WIG
Aºa cum s-a menþionat anterior, utilizarea gazului de pro-
tecþie la sudarea stratului de rãdãcinã a þevilor din oþel
carbon nealiat sau slab aliat nu are drept scop principal
protecþia acestor zone împotriva oxidãrii ci se referã la
obþinerea unor suduri cu caracteristici superioare, aºa cum
se poate observa din analiza aspectului macroscopic a
sudurii, figura 7.
4.Concluzii
Sudarea þevilor, în special a stratului de rãdãcinã, este o
problemã relativ dificilã. Datoritã accesului unilateral trebuie
realizatã calitatea stratului de rãdãcinã, fãrã defecte de
tipul lipsei de pãtrundere sau a supratopirii, prin luarea
unor mãsuri tehnologice. În cazul sudãrii þevilor din oþeluri
inoxidabile o mãsurã tehnologicã frecvent uzitatã este asigu-
rarea unei protecþii la rãdãcinã cu ajutorul unui gaz de
protecþie, numit "gaz de formare" de obicei argon. Lucrarea
prezintã rezultatele cercetãrilor experimentale privind
stabilirea tehnologiei de sudare a þevilor din oþel cu diame-
trul de 121mm x 8mm, folosind protecþie de gaz la rãdãcinã
cu argon cu ajutorul unui dispozitiv de distribuþie a gazului
proiectat special în acest sens. Sunt evidenþiate avantajele
susþinerii sudurii cu gaz de protecþie, comparativ cu sudarea
standard, privind calitatea sudurii, geometria rãdãcinii
respectiv particularitãþile ºi facilitãþile de ordin tehnologic.
Sunt evidenþiate în special reducerea fenomenului de oxi-
dare la rãdãcinã a metalului topit ºi a zonelor adiacente su-
durii, respectiv susþinerea bãii metalice prin suprapresiunea
realizatã în interiorul þevii de cãtre perna de gaz, cu efecte
benefice asupra geometriei stratului de rãdãcinã respectiv
a reducerii tendinþei de scurgere a metalului topit ºi obtu-
rarea þevii, de aici ºi denumirea de "gaze de formare" pentru
protecþia rãdãcinii. Lucrarea îºi propune diseminarea
rezultatelor cercetãrii în rândul specialiºtilor din domeniu.
Bibliografie / References
[1] Burcã, M., Bena, A. s.a. - Aspects of root protection in
welding, Nonconventional Technologies Review, Vol.Xv, Nr.2,
2011, Editura POLITEHNICA Timiºoara
[2] Dehelean, D. - Sudarea prin topire, Editura Sudura,
Timiºoara, 1997
[3]
[4] *** - Welding Handbook, Welding Processes, vol.2, Eights
Edition, R.L. O'Brien Editor, AWS, Miami, 1991
SUDURA , XXII - 3/2012