Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iciu
Iciu
Deosebiri
1. Nulitatea opereaza in cazul nerespectarii formelor legale si a termenelor prohibitive,
decaderea opereaza in cazul nerespectarii termenelor legale imperative
2. Nulitatea conditionata de vatamare presupune o imposibilitate de inlaturare a vatamarii,
altfel decat prin anularea actului. In cazul decaderii, aceasta opereaza prin faptul expirarii
termenului, decaderea nu este conditionata de vatamare, poate sa fie vatamare sau nu.
3. Actul nul poate fi refacut in conditiile legii: exemplu: citatie. In cond legii= daca legea prevede
un termen si l- ai depasit, nu mai poti sal refaci: un apel: un apel nul va fi constatat mult dupa
expirarea termenului de apel. Nu mai poate face ( teoretic poate face dar va fi respins ca
tardiv).Dar in cazul CCJ, o cerere nula poate fi urmata de o CCJ valida, nu exista termene de
decadere, eventual ar putea exista termene de prescriptie, vom detalia.
In ceea ce priveste actul tardiv, acesta nu mai poate fi refacut, stingandu-se insusi dreptul
procesual. Dar decaderea poate fi inlaturata de o cerere de repunere in termen.
4. Nulitatea opereaza pentru cauze existente la data infaptuirii actului, decaderea opereaza pe
parcursul procesului, prin curgerea termenului.
5. Nulitatea poate produce si efecte partiale, decaderea afecteaza actul in intregime.
6. Nulitatea poate fi un efect al decaderii, decaderea nu poate fi un efect al nulitatii.
7. In timpul procesului, nulitatea se invoca prin exceptia de nulitate, in vremede ce decaderea
se invoca prin exceptia de tardivitate( dar ambele pot fi motiv de apel- vezi asemanari).
8. Nulitatea conditionata de vatamare presupune probarea vatamarii, decaderea nu presupune
probarea vatamarii, nu e o conditie.
este necesara indeplinirea lor pentru sesizarea instantei, atunci cand legea le prevede in mod
expres. Dovada indeplinirii lor de va anexa la cererea de chemare in judecata.
Constitutia prevede : proc. jurisdictionale admin. care au un caracter facultativ si gratuit.
Dar cele pt care nu au caract jurisdictional, ele ar putea fi considerate obligatorii.
Exemplu: procedura prealabila prevazuta de legea contenciosului administrativ: inainte de a
promova actiune in justitie, cel care se considera vatamat, face mai intai o plangere prealabila la
organul emitent al actului si timp de 30 de zile trebuie sa astepte raspuns: daca nu primeste sau
primeste un raspuns nefavorabil: se va putea adresa instantei. Aceasta posibilitatea: este prevazuta
pentru a-i da sansa organului administrativ sa-si revoce actul.
Care este sanctiunea care intervine in cazul in care legea prevede o procedura prealabila si
partea nu o urmeaza? Si cine poate invoca aceasta sanctiune si in ce termen?
poate fi invocata de principiu numai de catre parat si numai prin intampinare
( pare a fi norma de ordine privata, exista posibilitatea ca in legi speciale sa se prevada
altfel, sub aceasta conditie) sub sanctiunea decaderii.
Sanctiunea: respingerea cererii ca inadmisibila. A fost discutie: e inadmisibila sau
prematura?
Briciu: inadmisibila, ca sa fie prematura ar trebui ca dreptul dedus judecatii sa
fie afectat de un termen. Aici nu e, e mai mult o problema procedurala( dreptul este
actual).
Art. 193 alin(3) – in cazul pricinilor privind dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul
ar trebui sa depuna incheierea notarului public cu privire la verficarea evidentelor
succesorale prevazute de NCC.
Pricini privind dezbaterea procedurii succesorale : nu e clar, notiunea e lagata mai mult de
procedurile notariale, dar sa zicem ca intra tot ce prevede art. 118 in materie de mosteniri, cam orice
tine de succesiune.
Paratajul succesoral trebuie facut cu toti mostenitorii. Daca nu, hotararea este nula. Si astfel,
din acest motiv legea protejeaza instanta si obliga reclamantul sa aduca documentele sa arate ca a
verificat si doar aia sunt mostenitorii aratati acolo in actul notarial. Aceasta pentru ca e posibil ca
partile sa ascunda un succesibil: sa imparta numai ei, nu sa mai imparta si cu altul.
Se prezinta aceasta incheiere si in cazul in care se cere o noua impartire, dupa ce e
deja o hotarare judecatoreasca si se arata ca a fost omis unul dintre mostenitori
Dar aici( ipoteza de la 193 alin.(3) ) nu e procedura prealabila, e un inscris pt buna
desfasurare a procesului. Trebuia sa fie obligat sa depuna si daca nu depune, sa se suspende pana
depune.
Dar prin faptul ca l-au prevazut in cuprinsul art. 193, induce in eroare si ajungem sa ne
gandim ca daca e prevazut aici nedindeplinirea acestei obligatii - ar putea avea ca sanctiune
respingerea ca indmisibila.
Neindeplinirea acestei obligatii poate fi invocata si de catre parat si de catre instanta si ar fi
o norma de ordine publica.
In ce termen? Briciu: poate si instanta din oficiu, dar se pare ca legiut a ramas in sensul
articolului , nu se poate invoca oricand. Doar la primul termen: asa e si la prescriptie si la
competenta materiala. Nu i se poate da mai multa importanta acestui inscris, sa se permita
invocarea oricand.
Aici poate si instanta si paratul: dar numai la primul termern. Sanctiunea: Nu se
respinge ca inadmisibila daca nu depune => sanctiuni : amenzi, suspendare etc.
In ceea ce priveste CNP-ul, CUI, contul bancar si toate celelalte mentiuni de genul acesta cu
privire la parat: sunt obligatorii pt recalmant sa le indice numai daca le cunoaste, nu poate fi
sanctionat daca nu le cunoaste. Dar e obligat sa indice numele, prenume si adresa paratului: pentru
citare si pentru stabilirea comeptentei. Restul mentiunilor: sub rezerva sa le cunoasca
B.
Numele
Prenumele
Calitatea celui care reprezintă partea în proces,
iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile
art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în
forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
Numele si calitatea celui care reprezinta partea: poate fi mandatar conventional neavocat,
avocat, reprezentant legal sau desemnat prin hotararea judecatoreasca. In lipsa unei astfel de
mentiuni, este posibil ca instanta sa analizeaze problema calitatii procesuale active in persoana
reprezentantului si ar putea fi respinsa cererea ca fiind facuta de o persoana fara calit. procesuala.
La pensia de intretinere se greseste cel mai des: Cheltuielile sunt datorate minorului. Dar
mama de regula face cerere: Chem pe X in judecata sa il obligati sa imi plateasca obligatia privind
chelt. de intretinere ale minorei Y. Nu reiese exact ca solicita sa ii plateasca in numele minorei.
Daca cererea e facuta prin reprezentant trebuie atasat fie : procura autentica, imputernicirea
avocatului sau a consilierului juridic, extras de la registrul comertului, act de numire al
reprezentantului: pentru pers juridice de alta natura: cele fara personalit juridica.. Daca nu=>
sanctiunea: nulitatii.
Daca sunt mai reclamanti sau parati, instanta, tinand cont de numarul mare al lor si pentru
buna administrare a cauzei, va putea dispune prin rezolutie : numirea unui reprezentant comun
caruia sa ii fie comunicate actele de procedura.
Am mai discutat la curatela.
Daca sunt 800, 900 de reclamanti, daca nu ar avea reprezentant comun ar fi greu. Se gresesc
citatii, isi mai nmuta domiciliul=> genereaza lipsa de proced si s-ar ajunge la tergiversarea
procesului. Daca nu isi aleg reprezentant: instanta poate desemna un curator.
C.
obiectul cererii
valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi
modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor
corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104.
Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă,
vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară,
numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz.
La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris
în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat
imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis
de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
D.
arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
Aratarea motivelor de fapt si de drept: reprezinta substanta CCJ, reclamantul arata argumentele pe care le
are pentru a solicita obiectul cerereii. In ceea ce priveste motivele de drept, judecatorul poate recalifica,
poate constata ca acessta nu e corect indicata=> pune in discutia partilor si da calificarea corecta.
E.
arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se
vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să îşi dovedească
cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în
persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va
răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată. Când se va cere
dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin.
(1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
Probele : daca sunt inscrisuri trebuie anexate cererii. Inscrisurile nu trebuie depuse in
original, ci in copie certificata. Dar in tot cursul procesului trebuie sa aiba la el si originalul:
instanta din oficiu sau la cerere ii poate solicita sa arate originalul. Daca sunt intr-o limba straina ,
se pun in copie certifacata, insotite de traducerea legalizata efectuata de catre un traducator
autorizat.
Daca se solicita martori in CCJ: trebuie sa indice numele, prenumele martorilor si adresa lor,
pentru a putea fi citati.
Daca cere interogatoriu:
daca se solicita a fi luat in scris se dupun si intrebarile odata cu CCJ
daca e oral in sedinta: se depune la termenul respectiv.
In cazul persoanelor juridice: in scris
In cazul persoanelor fizice: oral. Dar si la persoanele juridice in scris: cand nu are
domiciliul si resedinta in tara, daca reclamantul cunoaste acest lucru. Daca nu cunoaste nu
poate fi acuzat ca nu a depus, spre exemplu in ipoteza in care nu stia ca si-a schimb
domiciliul.
F.
semnătura. Semnatura : lipsa semnaturii se poate acoperi in tot cursul procesului in fata primei
instante: daca partea e in sedinta judecatorul o va invita sa semneze. Daca atunci cand judecatorul
constata lipsa semnaturii, reclamantul nu e prezent, il citeaza cu mentiunea de a semna cererea in
interiorul termenului( acorda un termen): daca semneaza in acest termen, cererea e legala. Daca nu
semneaza: cererea se va anula. Incepe cu efect dilatoriu, ulterior poate dobandi efect peremptoriu.
Principii particulare:
In cazul desfiintarii unui contract: timbrarea se face la valoare, chiar daca nu ai capat de
cerere privind repunerea in situatia anterioara. Daca ceri repunerea apoi, nu mai timbrezi,
ai timbrat acum.
in materie de partaj: daca vrei parataj platesti 3 %, daca vrei si reductiune 3% din suma aia
care vrei sa fie redusa, la raportul donatiilor: 3% din bunurile care ceri sa se reduca, si toate
tot asa.
Dar daca sunt mai multe nu vor depasi in total 5%.
Dar este suma foarte mare. Si partajul a fost considerat o sarcina usoara a fost trecuta la
judecatrie, dar are o taxa mai mare decat multe altele.
La actiunea in constatare: se timbreaza la valoarea dreptului in legatura cu care ceri
constatarea, chiar daca nu iti propui si executarea lui.
Exemplu: constatatea uzucapiunii: la valoarea bunurilor uzucapate.
Regularizarea CCJ intervine cand judecatorul care a fost desemnat aleatoriu pt judecarea
cauzei constata ca cererea nu intruneste conditiile de forma de la Art. 194-197. Adica, aspectul
legat de forma, nr de exemplare, taxa judiciara de timbru.
Daca cumva nu sunt intrunite aceste conditii, procedura de regularizare incepe printr-o
notificare pe care judecatorul o face reclamantului punandu-i in vedere ca in 10 zile de la
comunicare sa aduca completariile necesare sub sanctiunea nulitatii cererii.
In legatura cu aplicarea sanctiunii anularii cererii exista mai multe teze :
Textul vorbeste de faptul ca sanctiunea nulitatii nu se aplica in situatia( exceptie de la
sanctiunea nulitatii) cand reclam nu isi indeplineste obligatia de a desemna un mandatar
comun atunci cand instanta apreciaza necesar fata de numarul mare al partilor: aici numeste
un curator. Art. 202 alin 3 NCPC
In toate celelalte cazuri : nulitate.
Totusi: unii autori spun ca sanctiunea nulitatii cererii intervine numai in cazul nerepectarii
conditiilor prevazute la art. 196 NCPC: nulitatea expresa, pe care le considera esentiale.
Alti autori: Sanctiunea nulitatii se aplica nu neaparat numai celor de la art. 196 NCPC, dar numai
atunci cand lipsesc mentiuni esenitiale ale cererii, chiar daca nu sunt doar cele de la art. 196 NCPC.
Nu se poate aplica sanctiunea nulitatii cererii decat celor de la art. 196 pt ca in cazul celorlate ar
trebui facuta porba vatamarii si aici fiind necontradictorialitate nu are cine sa faca proba: instantei
nu ii incumba si paratul nu stie.
Briciu: nu stau asa lucrurile.
Trebuie sa distingem intre nulitatatea din faza cercetarii procesului si nulitatea de aici, din
materia regularizarii care este o nulitate speciala. Aceseia nu ii se aplica regulile generale ale
nulitatii: intervine pentru simpla nementionare a acelor elemente: nu se spune nimic despre
caracterul esential, neesential, caracterul expres, virtual, vatamare sau nu.
Toate elementele sunt considerate a fi esentiale din moment ce textul de la art. 200 spune ca
nulitatea intervine daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate. Intervine pentru simpla lipsa.
Sigur, nulitatea de la art.196 NCPC este cea care intervine in faza cercercetarii. Aici este vorba
despre nulitati speciale: art. 200 NCPC.
Aceasta nulitate nu este conditionata de nicio vatamare si nu presupune nimic
altceva decat inexistenta mentiunii.
Dar cele care se indica doar daca sunt cunoscute nu intra sub incidenta art. 200.
NCPC alea raman asa, doar daca sunt cunoscute.
Daca nu mentioneaza nicio proba in CCJ: nulit sau decaderea?
Unii zic ca decaderea pt ca asta e sanctiunea cand nu ceri probe. Dar asta cu decaderea e
dupa ce ai o cerere regular facuta si ignora cand instanta ii spune. Aici: sanctiunea este nulitatea
pentru informalitate, cu exceptia cazurilor in are sarcina probei este rasturnata( si proba se face de
catre parat).
Prin urmare, nerespectarea termenului de 10 zile atrage decaderea din dreptul de a
modifica cererea si anularea ei.
Hotararea de anulare se da in camera de consiliu fara citarea reclamantului.
Cale de atac impotriva ei: reexamniare, in 1o zile de la comunicarea incheierii, in
cam de consiliu, cu citarea reclamantului.
Judecatorul de la reexaminare poate admite doar in 2 cazuri:
anularea a fost eronata
daca in termenul de 10 zile au fost aduse acele modificari, dar inst le-a ignorat.
Nu intervine admiterea cererii de rexaminnare daca cererea a fost viciata, iar reclamantul a
adus rectificarile dupa expirarea termenului de 10 zile, chiar daca acest lucru s-a petrecut inainte ca
instanta sa pronunte nulitatea.
In doctrina se sustine si ca daca reclamantul rectifica viciul dupa cele 10 zile, dar inainte sa se
pronunte nulitatea, ar trebui sa nu se mai anuleze si sa se admita cererea de reexaminare pentru ca
ar trebui sa opere 177 alin 3.
(3)Actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunţării asupra excepţiei de nulitate
a dispărut cauza acesteia.
Bricu: acest text trebuie interpretat corelat, se aplica cand nu e fixat un termen legal
imperativ, cum e in cazul nostru. Textul de la 177 e unul general.
La noi actul rectificator are prevazut un termen, nu se respecta termenul e si el nul( actul
rectificator) daca il faci dupa. Nu se poate admite solutia propusa in doctrina.
Daca instanta admite cererea de reexaminare pentru cele 2 motive aratate, cauza se
retrimite completului legal investit.
Daca viciul este reprezentat de neplata taxei judiciare de timbru, ii pune in vedere sa
plateasca in 10 zile si ca in 3 zile poate cerere ajutor public judiciar. Si daca cerere( cerera se face la
aceasi instanta) termenul se sisteaza si se judeca cererea de ajutor public judiciar initial. Daca mai
are ceva de platit( adica daca nu lau scutit total), dupa comunicarea incheierii de la ajutorul public
judiciar: curge un alt termen.
Dar daca cererea mai are si alte vicii: cererea de ajutor public judiciar nu blocheza instanta sa
faca cerecetari pt celelalte vicii. Daca nu e semnata de exemplu: trb sa semneze in 10 zile, spre ex.
Daca nu o poate anula ca nesemnata si cerea de ajutor ramane fara obiect.
Daca cererea era ok initial sau dupa ce e regularizata, cererea se comunica catre parat cu
mentiunea de a depune intampinare in 25 de zile.