WNSTITUTUL eee cu UE NAPOCA PACULTATE A DE CONSTR ing. FLORIAN ROMAN CAICULUL PLASTIC AL RETELELOR DE GRINZI RETELL Ob GRINZ! PE MEDIU ELASTIC - TEZA DE DOCTORAT - Conducdtor stiintific : PROF. DR. ING. VASILE ILLE - CLUJ-NAPOCA 1981 -| | Cis SI _GuTUCTURA LUCRARTI Realizarea mirofelor obicctive cuprinse in amplul pro- gram de dezvoltare economicii a $i ii implic& carcini doosebite gi In sectorul constructiilor. Volumul mare de investiyii in constructii duce din co in cc mai mult La neces: tatea agouiirid acestora pe terenuri slabo, torenurile bune de fundare fiind din ce in ce mai puyine. In asomenea conditii este necesaré aplicarea po scar largi a unor solutii constructive eficiente, precum gi elabo- rarea unor metode de calcul, cu posibilitéti de automatizare gomplotst gi care sh ponti Ci insite gi aplieate eu ugurinh dy oolibes andvole Loloies din demonitth conouphtoek al protect ocbh structurilor. ~ In activitatea do proicctare a constructiilor, se in- tilneso cazuri in care, ctudiile ficute asupra soluyiilor de fundare conduc 1a nocesitatca folosirii fundayiilor pe reyele do grinzi. Acestea sint structuri plane formate din grinzi con tinue agozate dup% dou direcyii, de obiced ortogonale, gi care, in punctele de incrucigare preiau sarcinile provenite de la su= prastructuri. Printre factorii caro conduc la adoptarea acestui sis~ tem de fundare se pot: cita: ~- forte axiale deosebit de mari tran: 6 tereni~ lui de fundare deo clitre suprustructura clidivilor in- dustriale sau a celor civile cu multe etaje; ~ amplasarea unor cl iri pe terenuri ou capacitin= te portant redui) gi Corte vardati de La un ju altul, 9 galo; la pe terentri capabile s% produc beri ine = amplasarea constructiilor pe torenuri dificile de fundare, care, in vederea fund’rii directe, au font Ambundtitpite 5 = omplasarea cliidirilor pe terenuri din zone seis= mice, sau in orice alte imprejuriri care inpun o rigi- @izare a constructici la bazi dup& ambele direchii.In toate aceste cazuri, sistemul fundatiilor pe retele de grinzi poate oferi, in comparatie cu alte sisteme, atit o siguranti mai mare in exploatare, cit si avantaje de ordin eco~ nomic. Exist& gi alte sisteme de fundare care, pentru calcul, - se pot reduce la modelul retelelor de grinzi. Astfel, grinzile unui radier general formeazi o retjea, iar radierele generale firi grinzi pot fi gi ele substituite pentru calcul cu o retea obyinut& prin impirtirea lor in figii dup dou directii. Mode lul rejelelor de grinzi poate fi de asemenea folosit pentru calculul capetelor de ecluzi [53]. Fundatiile pe retele de grinzi pot fi concepute gi in ideea de a fi folosite pentru stilpi prefabricati [115], [131]. In acest sens, in nodurile retelei se pot realiza paharele ne-~ | cesare incastrérii stilpilor. Pornind de la existonja acestui domeniu de utilizare a | retelelor de grinzi fn fundatii, se impune o precoupare mai sus= | tinut& in vederea tmbundtitirii calculului lor. Prezenta tere- nului, a conlucririi dintre grind’ gi teren complick intrucitva | acest calcul, De aceea motodele de calcul folosite in prezent, | admit unele simplificiri acoperitoare, care indepirteazd rezul- tatele calculului de comportarea reali, fapt ce contribuie la oregterea consumului de beton 91 otel. 0 tratare corecté gi cuprinzitoare a calculului funda- tidlor {n general, impune considorarea torenului oa un mediu vontinuy gi deformabil,| far metodely de oaloul trebuie sh nure prind& oft mai multi din factorii care influenteaz&’ comportarea ansamblului fundatie-teren de fundare. Aceasti ouprindere este fns& limitat’ de complicatiile mari ce apar in elaborarea cal- \ oulelor, Imbun&t&tirea continu’ a metodelor de calcul al struc— turilor de clddiri, utilizarea rezervelor de rezistent& a mate- rialelor folosite, a dus la introducerea metodelor de calcul al structurilor in domeniul plastic. Dack fn ultimul timp aces- te metode au ciptat o extindere deosebité pentru suprastructu= 1): rile cladirilor, nu acelagi lucru se poate afirma cu privire la elementele oe alo&tuiesc infrastructura acestora, Exist’ putineee lueriiré an literatura do spocialitate [6], [24] ,[35], [60 s[65] oh Boh Gol bal ben) beak Gob Geh Got se ae o& BA Lack o analizii rigid-plastict sau elasto-plasticii a unor — clomente simple de fundayie, cum sint grinzile simple gi pli- chile. Obieotul de_doe. lea constituit olaborarca unei. metode de calcul al fundajiilor pe retele de grinzi, atit 4n domeniul elastic cit gi in col olasto-plastic. Reqglizaroa acos ni obicctiv, po baza unor contribuyhi vrigluale ule aboritid in cadruk based do dootoral,y va part bor = 0 cunoajtere mai bani a modului do comportaro reali a ansamblului fundajie-teren de fundare; = 0 dime. armare mal rajionalii a barelor reyelei, caro si conducit la economic do material; = 0 siguranti sporitsi in exploatare; ~ 0 reducere a timpului de eleborare a document giilor, prin automatizarea caloulului. Structura Ly rit. oza de doctorat este structurati pe 6 capitole cu urmitorul conginut: Capitolul 1 - MyLObs DY CALCUL AL FURDAYITLOR Fis Riis Lis DE GRINZI = prezin yio-teren, insistindu-se a princi ele modele de interactjiune funda= ypra modelului combinat Winklor- -Boussinesq, in cadrul o? wia, lucrarea contribuie la Liry; gamoi de valori ale cocficienyilor ce intervin in calculul coo ficiontului de rigiditate al ansamblului fundayie~teren de Cun= dare, tasiirii medli 5 ma a suppafeged de conta ue Aceste studii fac uete din Contractul de cercebarc nr.e115/1980 incheiat cu INCLAC Bucuresti. ‘ot fn acest capitol se vvezintii critie, motodele de calcul existente pentru fundayiile pe regele de grinzi. Capitolul 2 - PXUCHIU fo CALCUL AL VUNDATIILON Ly 1UiGLo DE GRINZL FOLOSIND AWYODA BLUMEWGnLOR FINIYS - cuprinds contri- butiile autorului la dezvoltarea unui procedeu de calcul, in ipoteza c& atit grinda de fundajio cit gi terenul de fundare sint solicitate in domeniul elastic.-4e- Avind la baz’ metoda general a deplasérilor, procedeul descris folosegte pentru deducerea relatiilor vectoriale de echi~ libru gi de compatibilitate, tehnica elementelor finite. Pentru determinarea necunoscutelor, nu se utilizeazd calea obignuité a asamblirii gi inversdrii matricii de rigidi- tate a ansamblului retea-toren, ci, utilizindu-se tehnica pro- gramirii matematice neliniare, se deduc programe patratice, a citror solujie optim& constituie deplasirile genoralizate ale no- durilor. In acest fel, problema calculului fundajiilor pe rete- le de grinzi capitdé un caructer de optimizare, Capitolul se incheie cu prezentarea unui num&r de apli- catii practice, rezultatele ob{inute prin metoda propus& fiind comparate cu cele objinute prin alte metode, preoum gi ou cele obinute pe cale experimentald. Rezultatele objinute fin acest capitol fao gi obiectul oontractului de cercetare nr.115/1980 incheiat ou INCERC Bucu~ resti, Capitolul 3 - CALCULUL ELASTO-PLASTIC AL RETELELOR DE GRINZI PE MEDIU ELASTIC - formuleaz% intr-un mod original oalou- lul fundatiilor pe retele de grinzi, in ipoteza of grinzile sint solicitate peste limita elastic, Procedeul desoris utilizeazd notoda elementelor finite gi tehnica programirii matematice, dind calculului acelasi caracter de optimizare. Aplicind prin~ cipiul incremental de inciircare a rejelei, metoda propus% permi- te determinarea sarcinilor de plastificare a sectiunilor, looul gi ordinea de aparitie a articulatiilor plastice, pink la trens- formaroa refeled partial sau total in mecaniam, Capitolul 4 - CALCULUL RETELELOR DE GRINZI PE MEDIU ELASIO-PLASTIC ~ prezint’ in aceeagi originalitate calculul fun— datiilor pe retele de grinzi in ipoteza ci grinda este solici- tata in domeniul elastic, iar terenul de fundare tn domeniul plastic. Dup& ce se prezintd problemele in jurul cirora se con= centreazé ceroetirile asupra comportirii terenurilor solicitate peste limita elastici, stadiul acestor cercetiri,se alege un mo= del de comportare elasto-plastic&i a teronurilor gl se dezvoltao metod% de calcul in ipoteza foruirii zonelor plastice fn to= ren. Capitolul 5 - CALCULUL BLASYO-PLASEIC AL RLTELLLOR bi GRINZI PH MEDIU ELASUO-FPLASLIC ~ Folosind rezultatele teoroli~ ce obtinute in capitolele 3 si 4, in acest capitol se dezvol metoda de calcul al fundatiilor pe retele de grinzi, in ipote- za of in barele rejolei so formeazii articulayil plastice, iw in teren zone plastice. Motoda de calcul ofcrii posibilitatea proicctiirii tunda~ si Lie iei in aga fel incit primul elcment care se plastifici fundayia gi nu terenul, lucra forte important la comportarea woylllor La aareiui seisnies [uve]. Capitolul G - co ATL - prozentare condensalii a psancipalelor contribuyi i resul. obyinute de autor in calculul fun yillor pe atit in domeniul cl: ic, cit gi in cel plastic. Rez numerice gi exporimentale objinute confirmi pe deplin po: Litk&ile largi de aplicabilitate a procedeului de calcul propus. Luerarea de doctorat reprezinti o sintezi a cerootitrilor intreprinse de autor $i volorificate prin publicarea a 15 lu- criiri gtiinfifice. Do asemenca, o parte din cercotiirile prevon~ tate au ficut oblectul contractului de corcetare nr4115/19°0 cu INCERC Bucuresti [132]. Metoda de calcul prezentati in capitolul 2 a fost wui- lizati pontru verificarca proiect! prinad [215] la o cliidire din « din localitatea I dayidlor unui bloc do locuia i fundapiilor pe reycle de sal unui ¢} al plex inde rian ul Duntrii si la calculul » din Alba Iulia. Autorul igi e lui desing, ILLE VASILS pontru in 1 elaboriirii gi finali Indicayii prejioase fesorului dr.ing.Pop Viorol pentru care ii exprimi sincere ml- gumiri. gtinga sa profund% profosoru= umarea permanenté dati de-a vii lucriirii. primit autorul gi din parten pro-