DISTOCII DE ORIGINE MATERNALĂ

I.ANOMALII PELVINE

1.1.ANGUSTIA PELVINĂ
-reprezintă reducerea diametrelor bazinului, ceea ce va îngreuna sau chiar împiedica angajarea şi
expulzarea fătului
CAUZE:
-monta/inseminarea prematură
-boli metabolice – rahitismul
-calusuri vicioase, tumori etc.
-desmorexia sacro-iliacă
CLINIC: femela este pregătită pentru parturiţie şi prezintă eforturi de expulzare
DIAGNOSTIC:
-dezvoltarea corporală redusă
-distanţa dintre iliumuri este redusă
-EVM – pelvimetria directă
TRATAMENT:
-tracţiuni alternative pe membre
-cezariana
NU SE PRACTICĂ FETOTOMIILE

II.ANGUSTIA VULVARĂ
-reprezintă strictura/micşorarea dimensiunilor vulvei
CAUZE:
-congenitale – primipare (H-Friză)
-dobândite – cicatrici retractile
DIAGNOSTIC:
-orificiul vulvar are dimensiuni reduse
-femela prezintă eforturi de expulzare, dar fătarea nu progresează
-EVM – se constată prezenţa conului fetal în vagin
TRATAMENT:
-Nesângeros – lubrefiere + dilatarea comisurii vulvare superioare
-Perineotomie/epiziotomie

III.ANGUSTIA VESTIBULO-VAGINALĂ
CAUZE:
-tumori (fibroame, leiomioame)
-cicatrici vicioase, retractile
-prolapsul vezicii urinare - iapă
-chiştii glandelor Bartholin
-congenital la vacă şi căţea nu se realizează infiltraţia şi dilataţia în timpul parturiţiei
DIAGNOSTIC:
-femela prezintă eforturi mari de expulzare
TRATAMENT:
-în cazul cicatricilor vicioase sau a cauzelor congenitale se va lubrafia şi dilata conductul genital
sau se vor face secţiuni longitudinale la nivelul pereţilor vaginului
-tumori unice - ablaţia
-tumori foarte mari – cezariana
-prolapsul vezicii urinare – remedierea prolapsului urmată de extragerea produsului de concepţie
NU SE PRACTICĂ FETOTOMIILE

IV.ANOMALII CERVICALE

4.1.NON-DILATAŢIA CERVIXULUI (SPASMUL CERVICAL)

Este o tulburare funcţională de origine neuro-vegetativă sau hormonală.

CLINIC:
-femela prezintă eforturi mari de expulzare
-EVM – în lumenul cervical nu pot fi introduse decât 1 maxim 2 degete
-uneori începe eliminarea învelitorilor fetale
DIAGNOSTIC:
-se pune pe baza EVM
TRATAMENT:
 -se calmează femela – anestezie epidurală joasă + uterospasmolitice (Efosin, Monzal, Izoxuprin,
Hanegif)
-se administrează estrogeni iar după 2-3 ore se încearcă dilatarea manuală; se lubrefiază cervixul
după care se introduc treptat mai întâi un deget apoi mai multe până la dilatarea cervixului
-după dilatarea cervixului se fac tracţiuni asupra fătului
-dacă nu se reuşeşte prin această metodă, se realizează operaţia cezariană

4.2.INDURAŢIA CERVIXULUI

CAUZE:
-cicatrici retractile/tumori difuze
Este frecvent întâlnită la iapă.
SEMNE CLINICE asemănătoare cu nondilataţia cervixului
TRATAMENT:
-cezariana

4.3.CERVIXUL DUBLU
Apare în urma fuzionării incomplete, în timpuzl dezvoltării intraembrionare, a canalelor Muller
în porţiunea terminală.
CLINIC:
-un cervix este mai dezvoltat
Nu se produc distocii deoarece angajarea fătului se face la nivelul cervixului mai dezvoltat.

4.4.BRIDA POST CERVICALĂ

Reprezintă o reminiscenţă conjunctivă a canalului Muller.

Nu produce distocii, conul fetal împinge brida post cervicală în lateral ca pe o perdea.
Teoretic membrele fătului se pot angaja de o parte şi de alta a bridei dacă învelitorile fetale se rup
prematur. În această situaţie se va secţiona brida cu asigurarea hemostazei.

V.ANOMALII TOPOGRAFICE ALE UTERULUI

5.1.VENTROFLEXIA (“FĂT ÎN UGER”)

Este întâlnită mai frecvent la vacă.

CAUZA:
-determinantă o reprezintă dezinserţia tendonului prepubian (inserţia musculaturii abdominale pe
faţa ventrală a pubisului).
CLINIC:
-se constată apariţia unui edem dureros înaintea zonei de dezinserţie
-deformarea excesivă ventrală a abdomenului
-EVM cervixul este tras la marginea anterioară a pubisului
-fetusul nu se poate angaja, fiind orientat perpendicular pe bazin
Riscul major îl constituie ruptura uterină, deoarece contracţiile uterine vor împinge fătul spre
coloana vertebrală a mamei.
TRATAMENT:
-se urmăreşte aducerea axului uterin paralel cu cel al bazinului.
-după dilatarea manuală a cervixului se fixează extremităţile fetale cu frânghiuţe, urmată apoi de
tracţiuni moderate.
-2 persoane ridică peretele abdominal al femelei cu ajutorul unei scânduri late a.î. fătul să fie
adus spre deschiderea anterioară a bazinului.
-culcarea femelei în decubit latero-lateral apoi dorsal, datorită inerţiei uterul va reveni în poziţie
topografică relativ normală.

5.2.RETROVERSIUNEA UTERINĂ

Apare la vacă - rar.

Se caracterizează prin formarea unor cute ale peretelui uterin la joncţiunea dintre uter şi cervix
CLINIC:
-la EVM se constată prezenţa cutelor uterine.
TRATAMENT:
-se urmăreşte ştergerea manuală a cutelor.

5.3.RETROFLEXIA UTERULUI
 Apare la iapă datorită particularităţii anatomice a uterului – corpul uterin foarte dezvoltat -
permite dezvoltarea produsului de concepţie la acest nivel.
CLINIC la EVM cervixul este închis, deoarece nu se formează conul fetal
TRATAMENT: cezariana

5.4.HISTEROCELUL

Reprezintă hernia parţială sau totală a uterului gestant printr-un orificiu natural (inel ombilical
sau ingvinal) sau printr-o breşă creată accidental în peretele musculaturii abdominale sau diafragmei.
CAUZE:
-factori traumatici
-la căţea este mai frecvent întâlnită hernia ingvinală datorită prezenţei ligamentului Rond
-hernia ombilicală este ereditară
CLINIC
-histerocelul traumatic apare brusc
-se pot palpa porţiuni din făt
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
-hernia ingvinală – apar borborigme, fluctuenţă, la palpare nu se perpcepe fătul
-hematom – apare senzaţia de crepitaţie, nu este reductibil iar la puncţie se elimină sânge
-abces – apare senzaţia de veziculă sub tensiune bine delimitată, formaţiunea nu este reductibilă
iar la puncţie se elimină lichid purulent
-chişti – la punţie se elimină un lichid sero-sangvinolent
TRATAMENT
Histerocelul ventral – dacă breşa are dimensiuni mici şi se produce înaintea fătării, fătul poate fi
extras nesângeros; dacă breşa are dimensiuni mari, presa abdominală ca forţă a parturiţiei este inoperantă –
determină distocii. Se realizează histerotomia pe locul herniei urmată de extragerea fătului. În cazul
herniilor vechi cele 2 margini ale plăgii sunt greu de abordat  plasă de fire de sutură. La animalele mari se
poate practica aloplastia.