DUMITRU DUMITRU

GH ID DE
REEDUCARE
F UNCTTO NA L A

:o
-{

Coperta
pi
desenele:

EDITURA SPORT-TURISM
LAURENTIU DUMITRU EIUCURESTT, 1981

L
 CUV|NT INAINTE

in octivitoteo desfdgurotd de unitdlile sonitore, pentru insd-

ndtogi reo gi r ecuper or eo oom enilor m uncii bolnavi squ t r oum o'
tizoli, un rol importont revine tratomentel.or prin mi'core, ldrd o
exciude insd uiilizoreo simultond gi o oltor metode teropeutice
sou o medi cam ent elor '
Tratomentul prin migcore, moi mult individuql, este dozot

ln ofecliuni digestive, teropi,o prin migcore ocfioneozd osupro

mugchil'or,n.ruilor;i secrefiilor; cit 9i clsupro circuloliei mote.riilor
din tubul digestiv. in boti de nutrilie, octivito,teo lizic6 stimuleozd
osimilolio gi dezosimilolio Si octiveozd elimfndrile.
Trotomentul prin miEcore podte do rezultote surprinzdtoore
Eedactor : CASANDIiA ENESCU docd este oplicot metodic ai perseverent, odministrot ;i dozot
Tehnoredactor : ION PETRE cu competenfd, dor poote li ddundtor cind se comit erori privind
i ndi cofi i l e, m dsur o gi m odul de oplicor e'
Bun de tipar : 20.06,1981.Coli tipar : 15 + 8 pag. planFe,
Din gomo lorgd o posibilitdlilor pe core le olerd mi;coreo
Lucr or e executot6 sub clmondo nr . 475 l o Ofi c i ul Ec onom i c co ,"mediu ol imbolndvirii, om sintetizat dilerite tehnici de
Centr ol,,Cor poli", lntlppilnder eq po l i gr ofi c d,,Buc ur el ti i - N oi " ,
lucru, loro o prelero sau impune uno inointeo olteio'
r tr , Hr isovufui nr . leA\seltor ul 1, Bu c ur egti i
\,,
/,:"'f; ,?
 CUVINT INAINTE
Fiecore exerciliu descris, oles din multiplele vorionte posi-
bile, poote fi considerot orientotiy sou co bozd pentru o li
experimentot gi dearcltot moi omplu de fiecore speciolist, in
octivitoteo so,
Exerciliul tizic o devenit o necesitote normoll pentru
oomenii muncii de orice virst6, sex sou profesfe gi o obligolie
permonentd in toote perioodele vielii.
Ghidul de reeducore tunclionold se ocupd indeosebi de
ocele ofecliuni care pot beneficio cel moi mult de ocfiuneo
miscdrii, ocesto fiind un criteriu in selectoreo lor in ocest volum.
Prima porte a ghidului se ocupd de miiloocele folosite
oldturi de migcore in reeducoreo funclionold. ln continuore
sint prezentote ofecliunile moi des intilnite, descrise W scutt,
urmote de indicolii de tratoment gi de progrome de exercilii
core pot ti considerote co otore sou orientotive.
AUTORUL
t. GENERALITATI
A. MODUL$r LOCULDE DESFA$URARE
A $EDIN-
FUNCTIONATA
TELORDE REEDUCARE
Reeducarea funcfionalS, necuperarea functionaid, reabili-
tarea, kinetoterapia sau sultura fizicd rnedical5 sint termeni
c'are vor sd rdefineascdacti,unea intreprinsi in cadrul unititilor
sanitare, penrtru ins5ndtogirea gi refarelea cit rnai completd
a organismului afectat, folosind ca trat'arnent migcarea sub
diverse forrne.
Fdrd a aduce argurnente pno sau contna intrebuintirii
unuia sau altuia d,in termenii mai sus amintifi - nefiind
acesta scopul lucr5,rii - vom adopta termenuJ de reedu-
care functionali, in volumul de fati.
Specialistul in reeducarre (pnofesor, asistent, instru'ctor)
este cnel cdruia ii revine sarcina recuperdrii bolnavilor. El
trebuie sd airbd, pe lingd cunogtinfele de speciali,tate, cunogtinp
de pedagogie gi vocatie, mai ales in munca cu copiii, care
repr:ezintd o parte i,rnportant5 dintre 'bolnavii ce necesitd tra-
tament prin migcare.
In cadrul gedinf,elor de reeducare se stabilegte o relafie
str,insi de coo'perane intre bolnav-speoialist-medicul curant.
La inceperea tratamentului de rnobilizare trebuie captatd
atentiia boilnaru,ul,ui, chiar atunci cind se fac nurnai rnigcdri
pasive gi rnarsaj. Bolnavul va trrebui sd rparticilpe la traternen-
ttrl s[u.
Durata de ,lucrl intr-o gedinti nu este linnita'te, ea sta;bi-
Iindu-se in functie de reacfiile gi adaptarea bolmavului la
cfort gi de virstd. Este rnai ,bine si se luc:eze in gedinte scutrte,
de 15-30 minute, crescute treptat gi repetate in cursu,l zilei,
decit ln g€dinle I'ungi. Bolnavul va fi invitat qi i:rdruma,t sd
faci singur r-lnele exercifii.
Nurndrll de repetSfi ale unui exercitiu vanaz6. de la 1-2
repetdri, in cazul pleureziei la incepu,tul mobilizdrii, pind la
sute rde repetiri, in tratarea coxartrozei, cu rniqciri pasi,vo-
ncti're 'la cadrtrl ctr scripeti.
 REE])UCAREA FUNCTIONALA CjI.INBRALITATI

$crdinftr de' rreeduc,are va fi rnai agr,eabild ;i cu un efect

m:ii bun cu cil exercifiil,e vor fi mai variate, fird a fi pr,ea
complicatc isau pr,ea numeroase. S,e recom.an,dd chi,ar exerci{ii r,-slc transporbabil, apoi in sala de gimnasticd, Ia bazinul de
mrri putine dar bine executate. decit multe gi executate inco-
nrct, cAci ,continutul qedinlei este rnai mul't cralit,ativ decit
ctrntitativ.
Cotnanda sp,ecialistului are o influenla m,are asuplra r,e,a,c-
fici d,e rdspuns a bolnavului. E,a tnebuie sd fi,e clard, exacld Iungate.
*Cind
5i sincronizatd. ,cu ce,ea ce c,erem boln,avului sd execut,e. Poate bolnavul se p'o,ate depLasa la sala de giimnasticS,
fi datd cu voc'e tare, cind dorim sS influenlim la m,axim po-sibilitafile ,de lucru sint rn,ai mari 'atit pentru bolnav, cit
lAspunsul, sau cu ton mai btrind, cind se lucrcazd cu bolnavii 5i pentru spe'cial.ist.
'
care au 'dureri in timpul execut5.rii migcdrii, Vari,abilitate,a ex,erciliilor este legatd 9i de do1ar'ea s6lii ;
Pentru forrnarea ,coxecte a im,aginii mi;cdrii q;i p,entru cu cit va fi mai bogatd in inventar, cu atit lucrul va avea o
ca rdspun,sul sd fi,e cit mai ,efic,ace,spec.ialistul va demon-stra mai bund influenlb asupr'a p,acientuJui, iar speci'alist'ul, o mai
mai intii migcarea. mar,e posibilitate de desfagurare a activitSlii setl'e.
Se va lucra cu maximum de a,mplitudin,e, f5,rd a depfui O saIS pentru re,educare fun'clionala trebui'e sd aibf, in
dot,are c'el putin urmdtorul inventar :
limitele an,atorrno-fiziologic,e .s,au pinl la aparifia unei u;oar-e
2-3 s,cd.ri fixe ;
dur,eri, fari a s,e trece p,este ,ea.
pl,an inclinat care se poate fixa la scara fixd ;
Ritmul de executie nu va fi rapid, pentru ca miscarea sd bicicletd ergometricd ;
se. 'el'ectueze ,cu toat5. amplitudin,ea si nu p,e jurnltate. Cel cintar 'cu taLiomet'ru ;
mai in,dicat ritm este al respinatiei. Miscdrj.le vor fi exec,utat,c 6qns 'paralele fixat'e I,a pod,ea, pentru r'e'e'ducar'eamer-
concomitent cu respirati,a, impieCicind astf,etl apari!i,a rapidd surul ;
ir obosclii. Tot pentru evitarea oboselii local.e in mugchi, se - 5-10 saltele individuale, din burete invelit in mrte-
vir, lc{,iona altern,ativ asupra ,diferilelor pdrli aI,e corpuLui. rial plastic, ,C'edimenrsiunea 2/7 m;
Corcctarea derficienfei prrecede tonificarea rnusculard, cu - sc.ate s,au nu,mai o tneaptd, pent'ru r''eeducar'ea picio-
con:liti,a,ca trceasta sd fie mentinurd cu tonusul p,e care l-am ru-lui ;
- roatd pentru morbilizarea u,marului ;
t',clrlizir1.Cor,cctarea atitudinii corpului s,e face in c,ele do,ud
pltrnuli : is,agit,irlqi frontal. - arast,elcu b,as'toanre,din lermn si tdin fier ;
'l'chnic:ir dc lucru in cadrul s,eCin!,elorde reeducare va fi. - oglindd cadrilatd ;
pr, ci1. posibil, urmdtoar,ea : - ip,anou cu diverse pi,ese pentr:u needucarea miinii ;
- lehni<:a antal,gicd,, cu masaj manual, vibrornasaj, - pedal5 'pentru r'e,educare,ala'b'ei piciorului ;
lclaxllr', pozi{ii d,c degajare a articulaliilor, man:ipuldri ; - plangetd din l,eirnn melarminat ;
- Leh,nicq tnobilizatoate, cu m$cdri paisive (mai pufin - cdpdstru Glisson ;
Iolosit<,), mi5cari a,ct.ivoq;i active ajutat,e ; - sadru d,e metal p,ent,ru rnedducal€a mersului ;
- tchnica de toni.licare, ,ct) migciri a.ctive cu rezistenld, - ,cirje axilare gi bastoane canadiene cu sprijin la cot ;
lzomctli,c: ctc. Mugchiul cste influen!,at de migcare prin nuirnl- - extensoare;
rul dc rcpclari, ,d,e lezistenta opusd gi de ritmul de execufi,e ; - mirngi medicinale 'de l, 2, 3 kg;
- teh,nicu reeducarii mi;cf,rilor ,perturbate de af,ecliune. - lcnsiometru ;

)\/
 REEDUCAREA FUNCTIONALA GIINERALITATI

folosite la fixarea
- dinamometru ; - man$ete rdin piele prrevdzubeou inele'
- spirometru ; antebraftrlui'
din burete 9i invelite
- cadru de sirrnd cu scripefi. - 1ll1 sul gi o perna triunghiulard'
Descriem in ,continuare cadrul cu scriperfi, aparat mai in Plestic.
pufin cunoscut gi folosit in ,centrrel,enoastre de rreedu,care.Cu nec€sar ca fringhia
Pen'f,ru lucrul Ia cadrul cu scripeli -este penperrdicular pe
acest oadru se o,btine o rreeduicarreselectivd Ei sa ii'e fixatl
.o globald a arti- oe treoe prin primJ "*tnt1;
culafiilor gi o tonilicare a rnusculaturii, cu dozare pa:ecisd ai*"ti" rned.le . *egment"iui cu. car€ se lucreazd'
a amplitudinii rniqcdrii qi efortului. Se pot execua'G;t;i p"ti"e (vezi posturile)' active aju-
Pentrrr aceastd tehnicl de rreeducare sint necesarE o serie tate Ei a,ctive cu rezistentS'
obtine pnin :
de instalatii gi rmateriaJ.eca : Mobilizarea aotivd ail'tata s'e poate
- un 'oadru din sirmd galvanizatd irnp,letitd, ,cu cel pulin - membruL oPus (foto 2) ;
2 pereti qi tavan (foto 1) ; - rneonbrul *lrpttiot fltry mem'brul inferior ('foto 3) ;
elirni-
- rnai multi scripeii de o construcfie speciald care sE - susperrdare'a in caz de insuficienli lotto*uTel qi totodatfr
ipenmitd trecerea gi sco,aterea frfnghiei in funcfie de ninrd'u-se o p*t'" Ai"t greutatea mermbrului
nevoi, exernplu scripete),e Bienfait (fig. 1) ; frecarea de ibanc6'
ob{ine p].rn :
- o banchetd articuiatd qi despicati la unul din capebe Mobilizarea acliva cu rezi,stenfd se poate
cit erste lungimea unui picior ; - lucru contra gravitatiei ;
directd ;
-_ fring,hii de nailon (2-3 buc.), prevdzute la capebe cu - lu,cru oo"t"" !'travitaiiei rplus greutatea
agd{alT ta celblatt capdt al fringhiei ;
carabini,e:re ; - Lt, saci
- saci umplufi cu alice de plunr,b ; pentru a fi mai mici, - intin'derea arcuril'or'
cite doud buc6fi de 0,5, l, 2, 3, b kg ;
- cunele pentru fixarea co,apsei gi a bazinului
'pe ban-
FUNCTIoNALE
REEDUCARII
B. MIJLoACELE
cheti ;
folosite
- ghetre rdin p.ieJLe,pentru incilfa,rea piciorr-rlui afectatn Reeduoarea func[ionala necnesitadiferite mijloaoe, qi
pr,evdzute ,cu inele pentru prindmea fring,hiei ; funclie de afecliunea tratati
in parbe sau in totiittrc,-in Aceste
G aplic5 aceast[ reeducarre'
de mornentul in ;;;
mijloaoe sint :
1. Migcarea sub toate formele ei'
2. Masajul.
3. Hidro 9i electroteraPia'
4. Posturile.

1. MISCAREA
corgy'1-ui-rsaua
Mig'carea sau locornolia e'ste den-ia9arga
sqgmenteloo ui"tiu' e""*fa depl'asare este posibild
al
rnuqchiloi bare mnstituie organul rnotol
-"p"rJ-i^-
pe'in contracir'a
migcdrii.
: elasticitittt"
Mrugchiu1norrnal (sdnStos)'are ttei proprietdti
Fig. I. Scripetclt: tip Bienfait. tonicitate gi contractilitate'
t2 REEDUCAREA FUNCTIONALA l3
GENERALITATI

ElasticiLqteo e"sLe proprietatea rnugchiurlui de a se scurta a ajuta trotr-

gi de a se intinrde. Scopul rnigcdrilor pasive 'rimine -acela 'de
i"^";'d imobilizdrilor articulare Ei in leziu-
citatea {esuturilor,
Tonicitateu e\te starea permanentd de t,ensiune. Datorita
;ffi";fi;1";-p;;";1.;-in- primele sdptdmini pini la aparitia
ci sc lc'alin:aza poil\ia corpului la vcrt-icaid ,si menliner,ea
migcirilor active.
ix r - s t ' lol in trrti c u l a [i i .
rnigcdrilor pasive va +:..^
se --^
.o^*o
line seama
,rta urrnA-
rde rrr
In execu'tarea
Conlractilitutea esLe prorpriel"atea mu5chi.ului de a se scurta
toarele indicatii : articulatiile ce
- prizele vor fi cit mai apropiate de
voluntlir'. in p,arez,e gi p,aralizii ,aceastl proprietate este per-
t r,rrbir t ir.
irebuie mobifiate (mai alei
_ti*it articulatiile rnici).;
Activitatea rnusculard se rnanife-std sub doul forme : static _ nu vor fi';;4it 'a anato,rno-fiziotogice aLe
t"
; i dinam ic . articulaliei mobilizate ;
Activitatea staticd se ref,Erd Ia contrac{iile musculare care - evitarea iprin deplasarea artioulaliitror
sr(' opun unei forte externe (gravitalia). Ea echilibneazd s,eg- "";;;;;iilior
pragul dureros' evi-
mcntele ;i icorpul in intrregime, nealizind pozilia verticala. - J.""iXt;erge'cu mrscarea pind Ia
Activitatea dinamicd sau mi$carea propriu-zisd. realizeaza tindu-se durerea intensd ;
deptras,areasegmentelor,corpului. _ ritmul a" va fi'Ient pentru a evita aparitia
"""""1iu
contracturii reflexe; '""t"
In reeducarea fun,ctionalS folosim migcar,ea sub doua forrme:
- m'obilizat*" 'p""l"a c'ontrain'dicatd in artrodeze
pasivd ;i a,ctiv5.
(anchiloze teraPeutice)' ^ .
forme:
a) M i$ c a re a pasivd viiq[arir" pasive manuale-se folosescsub rnai multe
FIra p,articiparea bolnavului, miscarea c.st,erealizat5 manu- - 'manirPulari;
r r l c lt ' c dt r e s p e c i a l i s t s a u c u a p a ra t e rnecani ce cum si nt,cel e - tehnica Bago ;
conccpute de Gustav Z'ander. - indoiri-intin'deri, miScarea tde du-te-vino'
Manipul5rile sint mi9'cdri pasive aplicate pe coloana ver-
I)trntru a avea o mig,care pasivd corectA, se imobilizeazA -tratarea algiilor vertebrale. Pot
tcbrald de cdtre specialist, in
crr o min5. segmentul superior al ar,ticulafiei interesate, iar
da rezultate sp€cd;;itt" atta sint fdcut6 imediat dup-6 acci-
r:tt r"cirlirltd mind se face miqcarea. Ptiza c€a rrr,oi corespunzA- EIe con-
loirri' pt'nlru fiecare arti,culatie este descrisA in cartea ,,Gim- Jent, deci inainte de instalarea reacliei inflamatorii. flexie'
: tracfiune, ajpisare' rotatie'
I r ; r . s lic irir lt i c u l a ri " d e d r. Ad ri a n Io n.escu S i nu mai i nsi stdm slau din diverse
cxt,ensie etc. (vezi -*""tt
cap' Algii ver'tebrail'e)'
r r it : i r r . s up r' ,ac i (fi g . 2 ). cu fala-n
ManipuldriJ" pot fi d'irecte,-'bolnavul fiind culcat
presiuni cu podul palmei pe apofizele. tl3lsverse
,i,," i-t.-"pticd sa:u indirecte'
$ru spinoa.., oua*pta gi^sub vertebrJ Lerat'd'
.', dulci qi Progresive'
di'agnostic'
Rezultatul manipUatitor depin'de de un bun
-itt"r.te
bund'
rnai eiicace 9i de o execu$ie
,t,.' ,Jog*r"t turt":,Jii-"*i"i
con'dilii 'poate da naqter*e l'a 'acci'dente
Nt't'tspectar""
qu "*."too
lezarea m6duvei spindrii'
l{l'irv(' spect'a-
Manipuldrile vor fi f6cute de rnedic sau de cdtre
i'n acest rdolmeniu $i surb suprave-
lirslul care are o experienld
Hlx"l'(\Imcdicului. pasivc
'Ichnica lui Bago constd in executarea de migcdri
P i g. 2 . M iSr ' r r lt' p r r sivi clin a r ticu lafi a pol dul ui . 'cind' bolnavul este rnai relaxal'
bt:ttftt', pr:in
"rrtptirratt*,
 REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI

Aceastd tehnicS p,o,ate ,provo'oa ruperi ligamentare sau ,chiar ttcnfi cum fixtun fringhia p"ltl] a se folosi gravitatia atit
osoas€ c'are la rindu-l 1or deten'nine Ia ,bolnav reflexe de ap5- pentru usurarea .*;;iiti;i$"Erii cit 9i pentr-u ingreuierea ei'
picioml'.brafu1
rale. O a,stfel de mobil.izare poate cornpromite articuJalia reis- Patinele cu rulmenli, pe care se.sprijini rezistenla'
p,ectivi. frecarea' deci
- vru degetele, au rulul de a reduce
Indoiri-intinderi. Migcarea pasivd de du-tevino, pind la ugurind migcarea activ6'
ptrurgul du;r.eros, are efect nuimai in pdstrarea rnobilitifii, dar Aceeaqi u$urax'e a miqcd"rii gctiye se obJine-folosind.scin-
nu va elibera o articuJ,afie cu a:etractii rnusculo-figamentare.
ar,r, ai.r-i*ti *.f"-i"ti, preslrat6 cu pudri de talc ai aqe-
Mli;cdrile pasive se m,ai pot face ,cu aparate rrreoanice
z;rt,[ sub membml ce trebuie I'ucrat'
(mecanoterapia). EIe sint minuite de bolnav sau de specialist
(foto 4). Un alt naijloc care ajut6 r
Degi aceste apariate au rol in menfinerea rnorbiJitdlii Aici, confotm PrinciPiului Iui A
articulare, sint ins6 greoaie, ocupd mult spatiu, nu pot doz,a din greutatea corPului sculund
su'ficient amplitudinea rn-i,gcdrii gi sint nepldcute pentru Miscarea activl liberi o fol
,bolnav. rnusculard a rnembrelor afectak
grlviLafiei, deci de a le mentint
' ti mnnuald"
b) M iS c a re a a c ti v l Migcarea activi cu rezistenfd' Rezist'enta ngate
sau opusl- tde aparate cum sint : extensoare'
Migcarrile aotive sint rezurltatul contracfiilor musculare. ,,pu.t'i-i. up*iJi"t'
tot aici rse inoadneazi 9i
Ele se foi.osesc d,upa posibilitdtile bolnavului, in diferite etape rningi, bastoane, *tli"Gip "ti' care vom x€veni rnai tirziu'
.ale tratamentu'lui. sub diverse forrne : contnacliiJe iro-.tliL 1"t"il'*l Ia
curn ea. in'flu-
- miqcarea activd ajutatl ; ln funclie 'de tipr:i de contradie Ei felul
m\calea activi cu
- ,rnigcarea activd liberd ; ctrlctrzi tonusu] Ei itrngimea muSchiului'
- migcarea activi cu rezistentd. r.ti.itt ttle se realizeazd tn 3 mo'dun :
Prin mipcarea activi ajutatd se suprimd co,mplet sau se -- concentrrcd'V etcentrict
r'cduce o p,arte din greutatea membrtrlui cu care s€ lucreazd, chiu,l se contr:aoti Pentru a inr
in c:rzurile de inapotentS funclionald sa'u atrofie rnussulari. Hcurtcrazi apropiinrd'atit capett
Acr:.s[ aj,utor in executarea rnigcdrii active poate fi : <rlt qii segmentel'e oso'aseasupra
-- manual., sprijinit de citre specialist ; ,lmiraciie scurteazl m'lgchiul
.- cu divense aparate ajutitoare :
o prin suspendarea membrului cu ajutorul unei frin-
ghii ;
o putine cu rulmenti ,pentru mini sau picior;
o .scinduri alunecoasd a,coperitd cu ,pudri de talc ; (flH. :t) ;
de contracfie'
ino l ,u l . i.n interiorwl -in' qt. in afara segment-ul.uz. se
jnterionul,segrnerrtului de,contracfi'e
A.iutorul mtrnual este dat de s'peciaiist, care sprijine Si M l,ir.;rrr.tr cx.,cutatS pozifi'a 1ui
se EontractS 9i din
plcil o prrrt,t' <l.in greutatea mem,brului, in timp ce bolnavul rrvrlizlirz;i ittunc'i l"f"J *ti"fti"t
piighi-\ 9soas€
excculii rni;<:itlca. rror,rrurl;irlc intindere se scurteaze a'propiirnd muqchiul Ei-i
rk. r,rrrr, r,stc lixat. o astfel de contracfie siurteazi
Prin suspcndrrroa rnembrului cu ajutorul fringhiei se poate
face miqcaltrir dorilir, firri frecarea de pat qi fdri ca bolnavul tltf1,tr",rlt:lirrta 6i volumul'
se realizc'azi
s5 fie ncv<lit .sir-5i mcnfind singur, prin forfa muqchil.or, mem- lVli5r',;rttltin afllra 'segmentului de contraclie limita dc
pot ri intinqi pe'ste
br.ul fre care don.Stc rsri-l 'tonifice (foto 5). Ttebuie sd fi,rn Iilrrrrrri illt :t(('l nru;cJri care
 l6
REEDUCAREA FUNCTIONALA GITNBRALITATI
t7

rt:,i*l*il'.{-H[i"]',:*ft
d,]q"#,,HJ'l']lli fn"luU.#ltracfii
Si intinderi complete sau i.ncomplete.Aici

Fig. J. Mi$carea concentricd Contracfiile_ izometrice (statice) sint,contra'cfii

gi migcarea excentricd. D, musculare
fficutc fari deplasarea segmentelor, contra
ce se fac in unei rezistente de
llt"'!*"111.";^jlrdII-T,_ rnind,
"il*i,Jrl;['"
pici,orsi coloand
*;:::l: ^T,Jtr*.i.;;;;
vertebrald.
muschiul 9i mdregteamplitudinea lungegte
m4,carii GG:'A;

A B C D
t 'r U L A ) r r r i St.i r r .c
cu co n tr a cJi e completd pi intindere
||tl ft'1i l ,r.
!"'r' completd ; B)
F i g. 4 . M i;;clr r ca in
interiorul "'| ' r'rr
"r
rr.ontr.i rc ti et li nc omp.tetd
' '(.(),'
rL' i l (' ompl etd gi i nti ndere i nc ompl etd ; c )
gi in afara segmentului t'rt t'l ttl l rrr'Irc pll (!r.i
re r
o e co n tr .:r ctic. ',, tr(. t.or-npl c l .ri l5i i r rntl
i nti ndere
nd€re i nc
n"n-"i
ompl"Letd; r].r mi $c
D ) mi c ^._^
ar" aorri .,."_
l l .' l l t.rntl 'l r,l i 't -rr"o."
;i i i nl ,i nrl c l c c ompl etd. "u
1E REEDUCAREA FUNCTIONALA
neinvins. ln astfel de contra,ctii mugchiul nu-qi mordificA lun-
gimea ci numai tensiunea musculard creEte. Aceste con-
tracfii au ca rezultat cregterea forfei musculare.
Se gtie cd forfa absolutd a mugchiului depin'de de diame-
Lrrl secfiunii mediane a lui ; 1 om2: 4 kg for![ rnusculard
gi este in funclie de lungimea maximd a fibrelor. Dupd Borelli
gi Fick 1 cm2 corespunde cu 5-10 kg fortd.
Randamentul rnecanic maxim se obtine cind articulatia.
care lucreazd este in pozitia de 90' amplitudine.
Pentru a obtine o contr,ac{ie izometricd bund este necesar
.sir se realizeze o stare de tensiune de 5-10 s, dupd car€ un
r€paus de 80-100 s intre contracfii.
Contraclia izometricd determind comprirnarea,capijlarelor
din mugchi gi jend cir,culatorie, blocarea tora,celui qi datorie
de oxigen. Aparatele ,candiovascular gi respirator sint solicitate
mai intens in cazul 'contracfiilor izometrice gi pentru acest
motiv se reco rlandd prudenld in aplicarea lor ia bolnavii cu
tulburdri ale acestor aDarate.
c ) P o z i [i i
Migcdrile folosite in reeducarea functionaLd se executl din
rnumite pozi\Ii, aga-zise fundamentale ca : stind, $ezind, p€
genunchi cu sprijin pe palme, culcat, atirnat, pnecum gi din
pozi{ii derivate din cele fundamentale care se oblin prin modi-
l'icarea bazei de sustinene, a pozilie'i trun,chiului sau a pozitiei
mcmbr.elor.
Pozifia stind (pozitia de drepti) se poate folosi ,ca exerci-
t,iu .sl.atic in tratarea atitudinilor vicioase. in tulburdri de echi-
librrr sau ca pozilie rde ptecare p,entru alte miqcdri. In aceastd
pozific, prin bascularea bazinului inap,oi, capul femural rdmine
:rcopcli l. p<: o suprafafi a-nai micd de 25o, deci incSrcare mare
1rc o srrplirfatd micd de sprijin. Deoarece are baza de suslinere
nri<:ii :ii t't'ntrul de greutate ridicat mult de \a baza de sprijin,
lxrzil.i:r rrrr prxrte fi rnentinutd mult timp.
I'ozilirr ;trzind (pe pat, scaun, banchetd etc.) este o pozifie
trrnrorlrr crr suputllifd mare de sprijin gi centrul de greutate
;iprrr;rrrrl rlt' b:rzi. In aceastd pozitie suprafala de sprijin in
articulir{irr rr;.xo-I'cmural5 este redusd gi mai mult, ,prin bascu-
Iar-cir inlrpoi rr blrzinu'lui, rezultind cregterea presiunii pe partea
antcrioalii <lr, .sltli.iin in articulatia goldului.
( II.;NIJRALITATI l0
rlupir metoda KIaPP.
ln pozili,a pe genunchi pe palme sprijinit, miuscul'atura
r,olrirnci vertebrale este relaxatS, iar discuriie vertebrale u9u-
rtt|,r, cl<: presiunea care se exerciti in cazul pozitiei-stind la
vr,r,l.ic:rld.Din aceste motive coloana devine mai mobilS'
Luind aceastd pozifie, bazinul basculeazd inainte, capul
ltnrurului se gesestebine fixat in articulalie, iar presiunea este
11'pirr'l.izatd pe o mare suprafafd.
l'ozi{ia atirnat la bard sau la scara fixd este greu de men-
prin- blocal€a
I l rrr.rt, clcoarece stinjeneEte resp-iratia ;i c_irculatia,
iorrrttlui. Aceasta ie recomandi in unele forme de 'discopatie
(trlorrgrrfii)qi in devialii a1e coloanei vertebra'le la copii'
2, MASAJUL
l)irrtrc mij,loacele la care recurge specialistul in munca
arr rk' zi <:u zi, masajul este cel mai des folosit.
l,';irii rr intra in detalii, vom arninti pe scurt rolul igienic
ql I.r,nr1rt:ul.ic al masajului. Masajul igienic se ap1ic6-pensoanelor
xAttil..rrrs<' tllr sedentare, executindu-se pe intregul corp 9i cu
Iorrlr, rn;rnt'vrelemai jos amintite. Masajul terapeutic se aplicd
rrrrrlrrrrrll )<lcul,1a regiunea suferindd
Si<'lxrt folosi toate manevrele de masaj sau numai anu-
rrrlk' trrrrnt'vrcdupl scopul urmdrit.
l,lfk'ur:rjul sau netezirea are proprietatea ,de a activa circu-
lfiilrr lrrrrl':rti<:ri;;i venoase gi reduce contracturile 9i- dunerile'
tlrrltrrirrtiltul are acliune excitanta asupra mugchilor, influ-
<:icatricelormai profun'de.
r,ntrrrrl::i ;r..,rtllt'it
20 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Fricfiunea, asem5nS.toare ca manevrd ;i acfiune ,cu frdmin-
tatul, favorizeazd procesul de vindecare gi de resorblie a pro-
Cu.selor patologice din tesuturi gi din cicatricele vicioase.
Tapotamentul este indicat in nevralgii cronice, fiind
calmant.
Vibra{iile sint de asemenea ,ca'Imante, scad sensibilitatea
nervilor gi relaxeazd muEchii in caz'ul contra,cturilor.
Presiunile au efect ana,Iog vibratiilor.
Scuturatul are ro'1.de relaxare.
In cele ce ur'meazd vom prezenta citeva noliuni generale
privind ,masajul zonelor reflexe, rna,i putin cunoscut gi folosit
de special,igtii in reeducare functionalS.
S-a ajuns la aceastd metodd pe baza unor cercetdri facute
de : Head, care a constatat un raporl intre organele bolnav,e
gi diferitele zone ale pielii ; Speranski a ardtat ,cd excitarea
sistemuiui nervos are influentd asupra sistemului vegetativ ;
Ricker a demonstrat cd excitind sistemul nervos obtinem efecte
asupra vaselor.
Masajul zoneior reflexe, initiat de Dicke, are la bazd
excitaliile produse in piele prin rnanevrele masajului, care
la rindul 1or, pe cal.e reflex6, detenrninf, re,ac{ii in organele
situate Ia d,eparrtare de locu4. m,asat. fesutul ,conjunctiv a1
pielii constituie numai p'unctul de ,plecare, transmiterea ficin-
du-se prin intermedir.rl sinapselor (artic,r.rlafiile sistemului ner-
r'os). Masind tesutul 'conjunctiv obtinem un efect reflex in
tcritoriul gi organele car€ cores,pund pirtii din derma masatd.
l)t'.sigur, aces,te teritorii ale lesutului conjunctiv nu sint lirni-
tirtc intotdeauna, ci pot iradia in cele invecinate gi la dep6r-
lirrt', <'xemplu : zona inimii gi a stomacului ajunge pind in D g,
zonrr f icatului in D 10 (zone iradiate), avind puncte de maximd
si r'lcctt' maxime in D 2-D 3 pentru ficat, iar pentru r-inichi
it r l) 4.
lrurinte de a se trece la efectuarea masaju,lui, se va face
trrr conlrol modical minutios, chiar radiologic, apoi explorarea
lt'giurrii t':ut' ur,meazd sd fie masatS, prin pal,pare. In felul
:r<:<'slirsc pot. punc in evidentd zonel.e de contracturS, tonici-
tirtc'lr, hipolonicitatea, punctele maxime, zonele de umfldturd
5i S ir nluli l < ' . z o rr< ' l <i:ra d i a te e tc .
Maslr.jul .st' irltlicir uEor ,cuprinzind trep,tat suprafetele inte-
r €s at c . S r ' < ' x r,r' rrl i r< :u p u l p a d e g e te l or 3 gi 4 ca,l a fri cl i une E i
laleori cu virl'Lrl dcgctclor. Se incepe cu frdmintat uqor,
OI.]NDRALITATI
told<:truna in regiunea sacratd (construcfia de bazd). ln cazul
t'inrl tesutul interesat se gese$te in regiiunea construcliei de
lurzir sc maseazd in sus gi in jos fatl de aceasti regiune,
pinir .sc atinge rpragul de reaclie, rdspunsul fiind maxima' Se
rrjungc la acest prag repetind de trei ori masajul regiunii $i
< l r, douA ori cel de baz5.
Di,cke inter.caleaz[ la acest marsaj al spatelui 9i citeva
lnirl'r(,vle ,,e'chilibratora,re", ale p[rlii anterioare, pe piept. DupA
pr'oct'dura de bazd ca^re determind o am,eliorare-r'elaxare 5i o
rr,irr'(ic bund, se trece 1a urrnet'oarea fazS' a tratamentului,
lllirs :u'('a extremitd{ii superio'are, apoi regiunea interc'ostai5, iar
rlrrllir citeva gedinle, r€giunea scapulare, in care se maseaze
rrrrrrxrizona bolnav5. ln'cazul afecliunilor respiratorii se masea-
rr1 irrrrb,ele pirli gi in final regiunea c'ervicald.
ln masajul membre,l.or inferioare, dupd rezultatul obtinut
crr plocr:dura de bazd (cdldurd in cazul tulburdrilor circulatorii),
rr, i'ontinud cu masajul coaps,ei in partea externd, evitindu-se
grrnrbrr qi laba piciorului.
C<ll mai dificil lucru rdmine insd gisirea zonelor 9i diag-
Iro.sl i t' i rr,r:a l or .
Mirsir.iul zonelor reflexe duce la am'eliordri importante 9i
r' l ri rrl l i r vi n decdr i.
Vorn reveni la tratarea diferitelor afec{iuni cu elemen'te
rl l rr rurrsrr.julzonelor r ef l, exe.
3. HIDRO $l ETECTROTERAPIA
prin mis'carefo'Iosqt,ein mod cur'ent un'ele
'l'r:irtrrrrrentul
Il\r('{,(lul'i din hi,dro-electrolerapie, dintne care amintim in pri-
rrrrrl rirrrl blile kineto (miqcare in apd, elongalii in api), ce
rrlliorrr,;rzri ilsupra bolnavului prin presiune,a apei 9i ternp'e-
lirlrrlrr li. MiEcS.rile se efectu,eazd ugor in apd, iar c5ldura ei
r,,lrr\r,;rz;rlrirrfile contractate gi reduc,e dur'eriLe.
'l'r,r'rrrott'rapiase aplicd sub formi de aer cald, api cald5,
Irnlrrrclrcliiri ,cu ndmol, parafind sau niisip cald. Prin a'c'este
lrrollr lrrri ..,r,,obtineo vasodilata{ie local5 care favorizeazi crircu-
irrlln 5i irrrplicil activitatea mug,chi'lor 9i a articulatiilor.
('r'irrlr,r'rrpirrfol,ose;te actiunea frigului, pentru a obtin'e
ir'Iilt, t:u rsducerea hemoragiilor intraarticu].are in
I'rrrirt'|orr,,;lt
r,rrrrrl l nrttn ur list nclor . Se aplic6 sub f or m i de bdi r eci sau
l rurH n crr g lr r ': r {iip't ' I <r cult r aum at ism ului.
22 REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI 23

Dintre procedurile de electroterapie cele mai des folosite - vor! fi intingi atit mugchii fiexorri, cit gi mugchii exten-
sint : ultrascurtele, ultrasunetele. gaivanizdrile, ionizdrile, sori, sau dupd o ,posturd intr-un sens s'e va continua
curentii exponentiali gi cei diadinamici. qi in sensul opus.
In tratamentul diverselor afecfiuni vom recomanda gi
fclul dc proceduri cel rnai indicat. BOTNAVULUI
C. EXAMINAREA
4. POSTURIIE inainte de inceperea tralamentului prin migcal'e, medicul
dc specialitate examineazd amdnuniit bolnavul, consemnind
Postura reprezintl fixarea intr-o pozitie a uneia slru a cele constatate intr-o figd ce cuprinde mai multe rubrici.
mai rnultor articulatii, pentru un iimp mai mult sau mai putin S,e folosesc doui metode de exarninare : obi,ecttud, cu
indelungat, cu ajutorul diverselor proceduri, pentru a restabili ajutoru-l diferitelor ap,arate (artrometru, dinamornetru, mioto-
curbura, axul sau forma inifiald a articulafiei. Cu alte cuvinte, nometrrr, tensiometru, roentgen) gi subiectzue prin aprrccierea
corectarea progresivd a atitudinii pozifionale gi a amplitudinii vizua)E., palpar.e gi rnobilizare.
articulare, pind la cea norrnal5, prin invingerea retrac[iilor Metode obiect ive de exam inar e
musculo-tendinoase.
Cu ajutorul artrometrului de diverse tipuri se poate
Aceste posturi se pot obline ,manual pr{n presiuni exer-
mdsura mobilitatea articulard. Aceste artrometre sint mai
citale de specialist deasupra sau sub arliculafi:r in can)26,
mult sau mai puJin pnecise, intrucit este greu de fixat centrul
prin folosirea saciior cu nisi,p, in cazul celor operafi sau para-
geometric al miEcdrii. Sint fdcute dupd principiul goniometm-
Iizaii Ei imobilizati in pat, prin perne sau cadrul de suspensie, Iui gradat (fig. 6). Pentru mdsurarea gradului de mobilitate
prin atele de gips, de noapte sau de zi (atele bivalve). Aceste rrl unei articulafii, unui din bralele artrometruJ.ui, cel pe care
atele bivalve se obtin dintr-un aparat gipsat tdiat in lungul cste inscrisi gradafia, se sprijind in lungul segimentul.ui ce
Iui, rezultind doud jumdtdti in care se imobilizeazd membrul, r'Srnine fixat, iar bralul ceidlalt in lungul segrnentului ce se
car.e apoi se string cu o fag5. deplaseazd.Artrometrele nu pot
Postura la cadrul cu s'cripeti, pentru bolnavii transportabili, mdsura insd toate amplitudinile
pcrmite o bund progresie a forf,ei opusi prin cregterea gr€u- articulare, cum ar fi in miqc6-
tir[ilor atirnate la capitul fringhiei. La folosirea cadrului pentru rile de pronalie-supinalie ;i de
posturir sc vor fixa cu gfijd fringhia qi scripefii, pentru a rotatie.
prrrintimpina o scdpare bruscd ce ar traumatiza rnernbrul fixat Cu ajutorul artrometrelor
irr pozific (foto 6). putem observa gi mdsura ame-
'.|'urt.amentul postural este eficace dac5 se respecta anumite iiorarea obtinuti prin tratament
r r . guli : Ia articulafiile respective (exem-
.sii <:xiste o presiune sau intindere continua, pind Ia plu, in redoarii dupi fracturi).
prlrgul dureros. De greutatea care se atirni depinde Miotonometrele, prin sim-
rcu;itl posturii ; prea ugoard nu obtine intinderea, pla aplicare pe piele, ne dau
prca mare produce reflexe de ap6rare, compromilind
indicatii asupra tonusului muE-
l.<:hnica;
chiului cercetat. Tot pentru
--- si fic cvikrtc pozitiile compensatoare ;
examenul muscular se folosesc
- fuccvcntr gi durata sd creasci, finind seama de starea Flg. 6. Mdsurarea mobilitdtii ar-
tlculare cu ajutorul artrome- dinamometrele, care indici, in
geneirali gi de oboseald a bolnavului :
trului. kilograme, forta mu;chiuiui.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA ( i I t N I i R A L I T ATI 25

Existd o cotare international5, folositd inilial in sechelele ln continuare, enumerin'd aparatele necssare examindrir
de poliomielitd gi extinsd apoi in toate insufi'cien{ele musculare. rrrrriulim : tensiometrul ,care ne in'dici tensiunea maximd (pre-
Este cotarea ce o facem cu o,cazia bilantului nus,cular.
0r' i 1 , 0 , O , NUL - Absenfa contractiei.
10(r'0,
1, U, URME - Urme slabe de contractie.
25o1's,
2, M, MEDIOCRU - Amplitudine completd a mig-
cdrii dupd dirninuarea gra-
vita!iei.
Soo;s,3, P, PARTIAL -
Ampiitudine cornpleti a mig- llzrrltatul trata,mentului in timp.
cdrii contra gravitafiei.
Metod e subiect ive
750'g,4, B, BUN - Arnplitu'dine completd a rniE-
cdrii contra gravitatiei gi 1a ln pri,mrrl rind ne vom r€feri Ia apreciereq uizuald ce o
rezisten{d moderatd opusd ,l'rrcr,rrttxs'upra subiectului care std in picioare intr-o pozitie
miEcdrii. olli;nr.ritd, urmd,rind anumite r€pere in rap'ort cu verticala sau
100(f o, 5, N, NORMAL - Amplitudine completd a miE- crrtrrp,urativ cu ceal,alti jumdtate a corpului. in felul ac'esta
cdrii contra gravitatiei Ei la rr'r, putt:m da seam,a d,e un,ele atiturdini vicioas'e sau defo'rmatii :
rezistenta maximi opusA r.rr,Prtlinclinat i'ntr-o parte poate compensa o slc'olirozedorsal5
rniscdrii. <fr, lrirrtea opusi ; umerii pot fi ridicali ambii sau numai unul,
Se observS cd aceastd cotare se face in functie de forla Irr rrliturdinea gi in scolioza adeviratd; omopl"afii pot fi depar-
nccesari invingerii gravitaliei. Avind acest reper vom ageza lrrIi (scapula alata) in cifoza dorsald, sau asimetrici in sco]ioza:
membr-rll cdrui,a dorim sd-i testarn forla in aga f'ei ca rnig- ,lttrurele, ,cu inifunidirbulum sternal (stern infundat) Ia rp'a'rt'ea
cirrile sA se execute parale'I ,cu soluL, atunci cind nu poate Irrl{.r'ioilrd a sternului, sau tonace in canena, i'egit in af'ard ca
invinge gravit,atia (sub cota 3) gi in pozi{ia car,e sd-i permitA lrr lrirsitri ; La coloan'a uertebrald, crf.ozd\ Iordoza, scolioza sau
cx<'cutarea migcarii in sus contra gravit,ati,ei (cind existi o
Irrvr,r'.siunide cr,rbura ; la bazin', anl,evelsiunea care mdrqte
Iortir mai mare de 3). Jinind seama d,e aceste recom,anddri
,r,rrr.lrrrr.lrlombard, din cauza hipotoniei fesierilor 9i abdornina-
put('m face bilantul muscular ai oricdrei grup,e de mugchi
( li, q. 7) , lllor', r.cttlovensiune,abazinului cu gter,gerea cunburii lorrlbar'e in
r,rrz rlr, ,spate pl,an sau atrgii vertebr"ale in puseu ; lat'eroversiu-
tt{,1 pr itsimetr:ii de lungime a picioar'elo,r (in coxa-valguJrl ,est,e
rrr:ri lttng, in coxa-vorum esbe mai scurt). Asim'etria se ve'de
pr.rvinrl plica pe care o fac fesetre, avind ca rezult,at scolioza
i,,rrrlr,irlii; Ia picioare, plica din sp,afiul popJ-iteu sau nivelul
Irlrl,r,ol<,lor ti,biale (interne) pot indica inegalitatea gambelor
rrltrl Irii(:iorpl,at uniJLateral.
l':rlp;rrt'lr cste tot o metodd subie'ctivd. Putem palpa repe-
rr,lr. iurirton-ticc: ligamentele qi capsula, care ne dau punctel,'e
rl rrr,rrl r.s<'; m uqchii ce pot f i at r of iali sau spast i'ci; r ot ula la
gl,rrrrrrclri irt c,itz de hidrartrozd ; tegumentele, dacd sint 'caldc,
I ,' ifl. 7 . l,o zifiir m iin ii pentru efectuarea bilantului trrrlrlri slirri in,lllam,atorii, iar cin'd sint reci indicd tulburari
ntr r sctrl;tt' . r' l t' r' rtl i tl ot 'ii.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA (it,:NERALITATI

Mobilizarea, ca metodS de examinare, folosegte miEcarea

pasivd, comparind-o cu migcarea executatd de un membru
sdnitos gi plecind totdeauna de la pozitia anatomicd 0.
5 cm la un- Romboidul PlexuI brahial
Pentru sfudierea Ei cunoagterea mobilititii articutare reco- ghiul ex- Pectoral mic
rnanddm lucrarea ,,Gimnastica articulard" s,crisd 'de dr. A,drian tern
Ionescu care epuizeazd aspectele mobilitdtii articulare. Vorn LJMARUL
ardta insd gradele de mobilitate pentru fiecare articulatie, 900 Deltoidul C5, C6, N. Circum-
Abducfie activi
mugchii ce executd rnig,careaqi nervii care o cornand5. Abducfie Pasivf, 120' mijlociu flex
cu particiParea SuPra-
omoplatului 150' SuprasPinosul C5, C6, N
scapular
Articulalia gi Gradele d,e Abducfie cu
felul miscd.rii mobLlitate pnrticiparea .
(:r)1.vertebrale 180'
20"- 30" c5, c6, c7, N. Pec-
OMOPLATUL Adducfia bratu-
lrrl prin fata toralului mare 9r
Ridicarea 4-6 cm Trapez prin Plex cerv. t ramu- vru spatele ansa Pectoralului
fasc. mijloc.iu ra poster. C2 f crlrpului C6, C7, CB, N. DOT-
spinal Dorsalul rnat't: salul mare
Coborirea 4-6 om Unghiularul Plexul cervical 9i C5, C6, N. Circum-
Itroicc[ia Deltoidul fascic
omoplatului brahial anterior flex
ttttLorioarh
Indirect Dorsalul mare I C orac o-brahi al C?, N. Musculo-cu-
prin trac- Pectoral marc ) Plexul brahial tanat
lrune pe Pectoral mic I
humerus Cu pitrticiParea 1800
col, verteb.
Proiecfia Dinfatul mare
20"- 30" Dorsalul mare c6, c7, cB, N. Dor-
anterioari 4-5 cm Pcctoral mare Prolocfia
pxr,rLcrioarA salul mare
daca bra{ul Plexul brahial
participl activ Rotundul mare C5, C6, N. Rotun-
ln migcare dul mare
Deltoidul fas- C5, C6, N. Circum-
Proiecfiu Trapezul prin PIex cerv. f ra- l ilolt.t:fie Poste- 80"
po'sterioal'lr +-:) cm cele 3 fasci'c. mura poster. C2 f cicolul Poste- flex
t'l{)irt'it cu an-
spinal I t 'r , t t ; t t 'e ci te n t. rroi:
tcttpttlitrc
Dorsalul mare C5, C6, N. SuPra-
antreneazd llr rltrl,ltt 80"- 90" SubsPinosul
p x Lt't'rtir scapular
omoplatul prin C5, N. Circumflex
frecare Rotundul'mic
ll,ol,rrfltt 80"- 90" SubscaPularul C5. C6, N. SuPerior
Bascularea in {l-10 cm la Trapezul Vezi trapezul gi inferior aI sub-
afard unghiul I rrtorrrrft
scapularului
super.
5 cm la un- Dinfatul mare Plexul brahial Pectoralul mare c6, c7, cB, N. Pec-
ghi extern toralul mare 9i
ansa Pectoralilor
Bascularea 8-10 cm la Unghiularul Plexul brahial Ei C5, C6, N. Rotun-
induntru unghiul Rotundul mare
omoplatului cervical dul mare
super.
2E (III]NI.)RALITATI 29
REEDUCAREA FUNCTIONALA

Articulalia Articulalia Gradele cle lneroalia

MuEchli
Si felul migcdrii 1l tt'ltrl migcdriL mobilitate

I rrcl i nafi a 450 Cu,bi,taluI C8, Dl, N. Cubital

Dorsalul mare c6, c7, CB, N. Dor-
ctt l rr l i t l i r anterr.or
salu,Iui mare Cubitalul C7, C8, N. Radial
COTUL posterior
Irlexia cu ante- 150' Bicepsul C5, C6, N. Muscu- l i 'l r,xi i r gl obal 6 a 90"-100' Lombricalii in- C 6, C 7, N . Medi an
bratul in supi- brahial lo-rcutanat rh,*t,l tl or (me- terni qi externi
na!ie l r l t'rrrpo-f al an- Interrosogii C 8, N . C ubi tal
Flexia cu ante- gl i l ni ) palmari
BrahiaIuI C5, C6, N. Muscu-
bratul in pro- anterior Io-cutanat gi ra- Flexorii degete-
naUe mura inconstantd lor, superficia- C 8, D 1, N . Medi an
a radialului C6, lii, profunzii C 8, D l , N . C ubi tal
c7 C 7, CB, N. R adl al
I t l x l r , r r s i lg l o b a l d 15"- 30" Extensorul
Extensia, ia 5"- 10" Tricepsul C7, CB, N. Radial rr rlt'Actc'lor comun al de-
coplr brahial (il1(.lilcarpo- getelor
I 'l l r r n A i a nd ) Extensorul C7, C8, N. Radial
Pronafia 90" Rotundul C6, C7, N. Median
pronator propriu al poli-
celui
Patratul C8, Dl, N. Inter-
pronator Extensorul pro- C 7, C 8, N . R adi al
oso$i anteriori, ra- priu al indexu-
murd a medianu-
Iui
lui
Extensorul pro- C 7, CB, N. R adi al
Su pin afi a Bicepsul brahial C5, C6, N. Muscu- priu al degetu-
Io-cutanat lui mic
Scurtul CJ, C6, N. Radial A l r r l t t r 'I i a 150- 200 Interosogii C B , N . C ubi tal si
suptnator 1 l 1 'g 1 . l c lo r dorsali scurtul abductor
al degetului 5
I'r onafia * su - 270"
p i n a f i a cu r o - Interosogii C B , N . C ubi tal
A r h l r r r 't r i t
1 : l r t i ah u m e r u - 1l j rgr,l ,t,l o t' paLmari
s L rl u i Primul gi al
, I I I , 7 ' I C . M IINII doilea
It'l r.rl rr rl t'A c - Scurtul flexor C 8, D l , N . Medi an
l , ' l r , x i ; t miin ii cu 90" Palmarul mare c7, c8, N. Me-
r l t ' g r ' l t . l t' in tin se Irrl rrt ttl rL c
dian pt l i l ri l
Cubitalul C B , D l , N . Cubital l 'rrl rrtrA ;' i
anterror Lungul flexor C 8, D 1, N . Medi an
A rl ott;t
Prirnul radiai c6, c7, N. R adi al l i rl l ngi r aI policelui
AI 2-lea r:rdial c6, c7, N. R adi al
Cubitalul C7, CB, N . R adi al Iti tl r,nstrr rl r.A t.-
posterior Ittl ul ttr;r rt'
l 't l ttti t Scurtul extensor C 8, D 1, N. R adi al
I n cli rr;rI r r r Primu'l gi al C6. C7. N. Radial Itrl tttrHi t al policelui
rarl ia lii 2-lea radial
A rl ortlt Lungul extensor C 7, N R adi al
Palrnarul mare C7, CB, N. Me-
l rrl i l i l t-l i l aI po,licelui
dian
 REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI 31
30

Articulalia Ineroatia
Inerualia
;i felul miscarii

Opozifia poli- Gemenul L5, 51

Opozantul O6, C7, N. Median
celui la degetul policelui inferior
mlc Marele fesier L5, 51, 52, N. FC-
Opozantul dege- CB, N. Cubital
sier inferior
tului mic
ARTIC. Alt't'rc.
$oLDULUt CONUNCTIIU-
l,v I
I,'lexia coapsei 100' - 120' Psoasul iliac L2, L3, N. Colate-
cu piciorul in- ral al cruralului It'l cxi l r
-
tins din ge- acfiva Bicepsui L4, L5, 51, 52, 53,
-
nunchi - femuraj N. Sciatic
Pasivd
Semitendinorsul L4, L5, 51, 52, 53,
F lexia cu ge- 130' - 135" Dreptul L2, L3, L4, N. Cru-
N. Sciatic
nunchiul indoit anterior I
-^
Semimembra- L4, L5, 51, 52, 53,
Extensia 10' - 15' Fesierul mare L5, 51, 52, N. Fe- nosuL N. Sciatic
coapser srer superror
l|.:xl,crlsia la Dreptul L2, L3, L4, N.
Semitendinosul L4, L5, 51, 52, 53,
('()l )lI anterior Crrural
N. Sciatic N.
Cruralul L2, L3, Il,
Semimembra- L4, L5, 51, 52, 53, Cr'rral
nosul N. Sciatic L2, L3, Il, N.
Bicepsul L4, L5, 51, 52, 53, Vastul intern
Crural
femural N. Sci.atic L2, L3, rl, N.
Vastul extern
Fesi'eruI L4, L5, 51, N. Fe- Cr-ural
mijlociu srer superror
Tensorul fasciei L4, L5, 31, N. FE- Rototia cu gam-
l^+^ srer superlor be tn flexie
Adduc!ia Cei trei adduc- L3, L4, N. Obtura- ANTIC.
coapsel tori, mare, mij- tor, ramurd a PICIOITULUI
lociu gi mic sciaticului
f l n x l r r t l o r sa l i r Gambierul L4, L5, S1, N. Ra-
Itotatirr in te r n d Fesierul mic L4, L5, S1, N. FE- anterior mur6 a sciatic.
it co;rpser srer superior popliteu ext.
Tensoml fasciei L4, L5, S1, N. FC- Extensor comun IA, L5, 51, N. RA-
l^+^ s r e L 's u p e r i o r al degetelor murd a tibial. ant.
I l t > L i r { i a e xte r n d Obturatorul L3, L4, N. Obtura- Ext. prop. al L4. lA, 51, N. Ra-
45' mur6 a tibial. ant.
; t ( r ) i l p se l extern dgt. 1
Obturatorul S2 t 'l r r l :r Triceps sural 51, 52, N. RamurA
intern a sciat. PoPliteu
intern
Patratul 52, 53
crural Scurt. peronier L4, L5, 51, N. Ra-
lateral muri a musculo-
Piramidalul L5. S T cutanat.
bazinuiui Lung. peronier L4, L5, 51, N. RA.
Gemenul lat. murd a rnusculo-
superior sl, s25s3 cutanat.
 ffis-

32 REEDUCAREA FUNCTIONALA

Articulalia Grad,ele d"e

Muschii Inerualia
#
felul miscdrii rnobilitate

Lungul ,flexor L5, 51, N. Ramuri

comun al dege- a tibial. post.
telor
Ltrngul flexor
prop. aJ.de-
get. I
Garnbierul
posterior
L5, S1, 52, N. RA-
murd a tibiai. post

L5, 51, N. Ramurd-

a tibial. post.
ii
Abduclie cu ro- Lungul peronier
talia externd a lateral
piciorului Scurtul peronier
latreral
Peronierul
an6erlor
Ext. comun al
degetelor
$ s....'++.s
Adduclie cu ro- Tricepsul sural
ta{ia intern5 a Gambierul ( 'r r 'l r r r l t i a ::e so r i i l e p e n tr u scr i p e to te r a p i e .
piciorului anterior
Gambierul
posterior
Ext. propriu al M r r l r l l i z r r r ':acu a j u to r l r l m e m tl r u l u i o p u s.
deg,et. 1
AbducJia InterosoEii N. Ramurd a plan-
degetelor dorsali tar. extern
Abduct. 51, 52, N. Ramurd
deget. 1 a plantar. intern
Scurt. abduct. al N. Ramur5 a plan-
degeteior tar. extern
Arltlucf ia Interoso;ii N. Ra,m'urd a plan-
rlc{el clor plantari tar. extern
Adductorul N. Ramurd a plan-
deget. 1 tar. extern

I)<'rrlru inscrierea diferitelor exam,ene oe le facem p,erio,dic,

inrli.irur u.rnitorul tip de fiqd care conline ru,brici numai cu
dirtt' tlin ('xilnr()nele o,biective ce se fac bolnavului la anumite
int,crvirk,, in (:ursul tratamentmlui. Unele din aceste rubrici
sint lirkr,sit(' il1 r,ilpocialin cazul tr:atamentului in afe,cliuni car-
diova,sculirr"r',irllr'l,t' p,(.ntru aparatul locomotor, aparatul respi-
r lt or , s : l u i n o b < ' z i tl rtc .

L.
 Mob,ilizarea membru-
lui inferior cu aiu-
torul membrului iu-
perior.

Aparat mecanic
G. Zander. Posturd la cadrul cu
scripeti, pentru re-
doare de genunchi $i
sold bilateralS.

Suspensia membrului
inferlor, la cadrul cu Mersul intre barele
scripeti. paralele.
Mersul cu cadrul cu
roti.
gENERALITATI

Pentru incadrar'ea inscrieu'ii in spatiul rezeyv,at, vom

t\'currge la p,rescurtdri, astfel :
I : inainte de efort C : cap
D : dupi efort Tr : trunchi
a b tl : a 5 6 r r .1 i " U :u m i r
a d d :a d d u cl i e n :b r a t
ft : flexie AB : antebrat
ext : extensie Ct : cot
r .i :r o ta ti e i n te r n d M :m i n i
r .e - r o ta ti e e xte r n d D :d e g e t
p.a : proiec{ie anterioard g :gold
p.p - proieclie posterioard P:picior
suP : supinatie Cs : coapsd
Ir r o :p r o n a ti e 6 :g a m b d

FISA DE TRATAMENT
M
Nrtmtrlc . Prenum'ele, Sexul
F
| )rrkr nagterii Stanea ,civil5 Ocurpalia
Posturd pentru flexia
dorsald a labei picio- I )onriciliul
rului, la scindura ar-
ticulatS. l)krgno.stic
l*. r'cc<lmandd ,ca tratament

ll*.r'orrurndlri la externare

FR,ECVENTA
Lutrrr Ziua

I X ; l , l [ 0 7 8 t) l 0 1 1 L2 L3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
ltr.lnfl78t)10 1 1 L2 13 14 15 16 17 18 19 20 2L 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
l t ; t 4 [ i l 7 i l 0 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 B1 9 2 0 2 L 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 L
 REEDUCAREA FUNCTIONALA OENtsRALITATI

Pe verso rpicior se disting doud

In perioada de srprijin a fiecirui
hr c:
- faza de arnortizare;
- faza. de impulsie.
Faza de amortizare incepe odati cu a$ezarea piciorunui
pr sol, in fala corpului, gi tine pini in momentul verticalei
olnd cor:pul se g5s€$te deasupra picionului de sprijin.
La luarea conta,ctului cu soltrl, prin contractia muqehilor
llterc-externi ai garnbei, pentru u.n scurt timp, se di posi-
bllltatea labei picion-r,lui sd atac,e solul cu cdlciiul, dupd care
lfrtu rpiciorului se agaz6 in intregimre prin relaxarea brusc6
I rcelbragi mugchi. In continuare, prin inertie, tibia se inclinl
hdnle, antrenind o flexie a genunchiului, ambele migclri
tllnd controlate gi frinate printr-o contractie exoentrici a tri-
0frului sura-I. Contactul cu solul se ia rnai intii cu rn'arginea
illtlrnA a la.bei piciorului, apoi cu intreaga talpd.
Faza de impulsie incerpe c,ind piciorul de srprijin erste Ia
gi tine pind tra t'erminarea ,perioadei de sprijin poste-
"ll0r,
-hnttcat6clnd talpa se desprinde de sol. Frin desprindere, 'piciorul
migcarea de inaintare a corpului, laba pici'orului fiind
principal al elanului posterior. Extensia articulatiei
t'arsiene, prin tricerpsul sural, irnpreuni cu extensia genun-
proiecteaz6 trunchiul inainte. De amplritudinea exten-
Meillc, Specta'llst, depinde lungirnea pasului. Aici trebuie mentionat: cu cit
I lnclltimintei este mai inalt, cu atit extensia piciorulttri
mai limitatd gi ,pasul mai scurt.
D. MERSUL Extensia lentd rpermite o derulare postero-anterioard a
ItbEl ptciomlui pe sol; tocul (celciiul) pdrdsegte mai lntli solul
I'pol manginea externi a labei pi,ciorului, iar ultimul rimine
|JnlJtnut ,pe partea antero-interni a capului primului rneta-
Ittulun (la degetul irnare).
Intrr cele doul faze, de amortizare qi de ilnpulsie, este
|rkndu de oscilafie a piciorului nesprijinit, Ia care se deose-
ho dc oscmenea doud faze, separate intre ele de rnomentul

ln tirnpul mersului existd o s,ucceisiunede,perioade de spri- -- fuza pasu'lui post'erior, cind piciorutl se gdseqte inapoia
jin urnilatera;l (un singulpicior de spnijin) gi perioade de lUnruhlului gi se indoaie treptat, pe rnisur6 ce se apropie de
sprijin dublu (ambele picioare pe sol). f,Ftlt'lrllt, uici avind rnaximum'de indoire;
 REEDUCAREA FUNCTTONALA
OENERALITATI 37
- faza parsului anterior, cind picior,ul oscilant trece de
momentul vertica'lei, se intinde treptat, gdsindu-se in extensie
in momentul clnd va lua contactul cu solul (fig. 8).

FIg, 9, Descornpunerea sagitanlS a mersului (dupd Ch. Du-

croqu€t).

Fi,g. L Fazele mersului gi amprentele ptrantare, a) faza 10, Curba descrisi de centrul de greutate al corpului in timpul
de amortizare ; b) momentul verhicalei ; c) fuza de
impulsie.
Centrul rd'e greutate executi gi oscila{ii laterale, cind
In aceastd fazd oscilantS, laba piciorului penduleazd dupd tea corpul'ui tnEce de pe un picior pe celdlalt. T?unchiul
ce a pdrdsit solul gi cade in ecvin. lnainte de a lua contactul Ia rindul ]ui la rnentinerea uneri
cu sol,ul, laba se ridicd prin flexia dorsa.[[ rdati de contraalia 'pozi{ii bune in
ntersului, prin risuciri stinga-dreapta, simultane cu cele
mugchilor antero-externi ai garnbei in special garmbierll ante- Inului, insi in s€n6 opus (pasul peivian). Asffel la fiercare
rior. Lipsa acestei pozilii a labei, din cauza muqchilor mai sus braful gi piciorul opus sint d,use in acdlargitirnp inainte
amintifi, dd nagtere Echiopitdrii numitd ,,stepaj". 1 l ).
In concluzie fazele unui ciclu de rnigcare pentru ac€laqi
picior vor avsa urrndtoarca sucossiune :
ln perioada de sprijin :
- amortizarea;
- ,momentul verticaleii pentru piciorul de sprijin ;
- imnutlsia.
In peiioada de oscilatie :
- pasul posterior;
- momentul verticalei pentm rpiciorul oscil,ant ;
- pasul anterior (fig. 9).
In mers, in timpul fiecdrui ,ciclu, c"entruL de greutate aI
corpului ercs'cutddoud urciri gi doud coboriri ; cea nuli lnalt5
corespunde momentului verti,calei, iar coa mai joasd momen-
tului sprijinului dubl\.r (fig. 10).
s8 12 3 t.,
ilg, tt, Mlpcarea umerilor gi a bazinului in timpul
5
mersului
ldupf Ch, Ducroquet).
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Arnplitudinea gi viteza rnigcdrilor de trunchi 9i din cen-
tura scapu'lo-humerald sint legate de arnptitudinea 9i viteza
miqclrilor membrelor inferioare gi ale bazinului.
I"ungimea pasului dePinde :
- de lungirnea rnernbrelor inferioare. La acrelaqi unghi
de dqschidere me,mbrele rnai 'lungi dau un pas mai
rnane ;
- de 'unghiul de deschidere al. membrelor inferioare din
articulatia coxo-femural5 ;
- de r5sucirea in afard a virfurilor picioarelor' Pasul este
rnai mare cind rdsucirea este mai micd ;
- de felul cum se ia contactul cu solul, cu cdlciiul sau
cu toatd talpa. Cind se ia cu cdlciiul, cum este c\orect,
,pasul este ceva mai l'ung datoriti extensiei c'ornplete
a gambei pe coaPs6.
1. MERSULPATOTOGIC
Modificdritle pasului normal dau gchiopdtdrile. Existd Echio-
pdtdri ireductibile, unele ,care nu trebuie ameliorate (artrode-
zele) gi altele care ,pot fi corectate.
Toate forrnele in care se intilnegte mersul patologic au
fost descrise de Ch. Ducroquet. Astfel, existi anomalii ale
pasului rnai des intilnite gi care intrd in preocu,piri'le specia-
listului in reedu'care funcfionalS.
Pasul unilateral se datoreazd produrcerii unor fracturi sau
piciorului dureros. Bolnavul avanseazi numai cu ,piciorul bol-
nav, rlminind cu greutatea corpului pe piciorul sdndtos, pe
car.e-I duce repede inainte fdr[ a dep[gi nivelu] celui'Ia1t.
Impulsia o face numai piciorul sdnltos, iar piciorul 'bolnav are
numai faza de pas anterior, neparticipind la irnpulsie. Mersul
eiste sacadat.
Pasul tirgiit Ei crr genunchii indoiti este intilnit in boala
Parkinson. Bolnavul pdp te pe toatd talpa, lipsind deci rularea
tllpii. Din acest motiv pasul este scurtat. Mersul cu genunchii
indoili, fd'rd extensie, atit in pasul post'erior cit gi in cel ante-
rior, determini de asemenea scurtanea ,pasului.
Pasul cosit este intilnit ln hemiplegii. Din a:lrza extensiei
girmbci pc coaps5, bolnavul duce piciornul plegic prin lateral
cu rofafie in iurul picioru'luti sdnitos, iar laba piciorului cade
in <lcvin.
OENERALITATI
Pasul scurtat. Din cauza suferintei in articulatiile g,leznei,
jrnunchiului
.sau qoldului, piciorul sdndtos tr,ebuie's6 se-adap-
tcze Ia lungimea pasului f5cut ou piciorul bolnav, deci ie
rcurteazS.
Pasul l5rgit il gdsim in tulburdrile de echilibru, la copii
^ -
$nd_incep sd meargd, ta bdtrini rpind lncep si foloseasci bis-
tonul.
Parezele gi paraliziile mtrgchilor rnembrelor inferioare dau
modificdrri ale pasului normal, astfel:
. - psoasul iliac. In par,alizia ,aoestui muq,chi pasul anterion
atte scurtat prin lipsa flexiei coapsei pe bazin ;
- ischio--gambierii. Flexia gambei pe ooapsi nu se poate
, iar in f:'a yq.licaLi, gamba cadi si ride sohrl. h.*t
ct ry poate_compensa prin flexia rnai pnonunfatd a coap_
q9 bazin deci ridicarea genunctri,uJui, sau pfur, indoirira
ldului de. parlea opusd pentru a permite pendularea picis_
spre inainte intins din gerruncrhi ;
- cuadrieepsul. Sprijinut pe piciorul cu aoest defect nu
face decft genumahiul in r.ecurvatum, pentnu
.pg1q
g[rli un sprijin in^py:lind
ligamentele posterioare. pasul esd scu"_
prJn lipsa extensiei ;
- peronierii. Se simte acfiunea tnioepsului sural care facne
rprlJinul pe talpd sd fie pe rnarginea- extern6 tot tia.npuJ;
- scurtul peronie-r Si gambierul posterior. Glezna nu poate
.llza piciorut cfnd se revine pe piciorul bohrav. Lircrul
sc. sirnte mai mu,lt in mersul p,e teoren ac.cidentat ;
-.trleepsul gi peronierul lateral (extensori). SuIbrd
rhh ln pasul-sural
posterior gi deci pasul este scurrtat ;
 REEDUCAREA 41
FUNCTIONALA OENERALITATI

- garnbie.ul anterior Si ertensorii propriu gi comun ai

degetelor. Laba cade in ecvin.
La in,ceputul acesf,u:i capitol am aritrat 'car:e sint dirrectiile
de depJ,asare ale centrului de greutate. DepJnsdriJe anorrnale
dete,rrnini migcdri dezortdonate din tru,nrchi. Aoerste'apo't fi :
- pe verticald. Deplasarreraoonpului nu se poate reraliza
din litpsa actiwnii tricepsului sutral, in f,aza de ,impuJsire,fie a
cvardricepsului ,c,aren'u ,po,atefase extensi,a rgarnbei, sau datoritl
redorii genun,chiului gi scurtdrii rnenlbrului ;
- inainte. Apare mi,Soarca de ,,salutane", determinatl de jenunchi qi qold.
tul,bur,arre in pasul post'erior de irnpuJ,si,e, in sazurile de :
redoare in flexie a coapsei, picior ecvin sau paralizie a cva- o altS coborire rnai dificili decit prima, cere un cvadri-
driceprsului cu ge'nunchii ln fl,exie ; , 06Ps mai puternic, Bb si'rnilar6 :u,:ea dT",1t:"1-Tt-tlY^91apoi
;?b";;t mai intii cu pi'ciorul sdnitos, cel bolnav adus
- inapoi. Se prodr..lc.ein paraliziile extensorilon coapsei itng6 ;;t". Urrndtoarea ,ooborineca progresie este cea cu pagi
(rniopatii).
lltdrnativi, bastonul insolind piciorul bolnav'
Planul inclinat. Mersul pe plan indinat antreneazS articu-
2, MIJTOACETEDE REEDUCAREA MERSUTUI bth-;iti;-tarsian6. La urcare msre'te flexia dorsali a labei
itilorul"i 9i intinde tendon'ul trui Achile, iar la coborire antr€-
Odatd su tneoerea bolnavului la pozitia verticalS, se poate
incepe reedu'carea rmersuhri. ilraz6 muscu'Iatura de frinare'
finind searna de afectiunea gi de posibilitdtile fiziologice,
bolnavul va folosi succesiv unul sau rnai rnulte aparate de
sprijin pentru mers. Aceste aparate pot fi fixate (bare paralele, Piscina igi motiva funclionalitatea in sechel'ele de polio-
scard, ,plan inclinat), sau,mobile (cadru de,rnens,cirje, bastoane). mhfite.-i" alie afecliuni este din ce in ce rnai pulin folositS.
Barele paralele sint fixate de ,podea, cu posibilitatea de a fi- pi*, instalaliile de purirficarea apei, pnecu'm -ri T^TllTf;:
,se indlfa gi l6rgi du,pd talia bolnavutui. In reeducarea mersul.ui sint ioarte cbstisitoare, c6ea ce Ie face nerentabile'
n
la spastici se utilizeazi gi o scinrd.urdfixatE pe podea pe rmuchia C"drol de mers fdrb sau cu roJi' Cadrul de mers flrd
-construit
ingustd care irnparte'pista de mers in doud qi obligd ,bolnavul !Otl, din metal ugor 9i cu o mare stabilitate' este
superioare sin5-
spastic sd duci picioarele normal., firi a le incruciqa. La aceste inituU"i"1"t de acei bclnavi care au rner-nbrele
birrc pa'ralele se ,poate adduga un troliu fixat de plafon care se folosegte in reeducarea mersului dupS fractuli ale
h*.
in amputalia unui picior, Ia rel'uare'a
gliscaz[ pe o gind odatd cu inaintarea bo]navu1ui. Aglfarea frfmbrelor inferioare 9i
dc trrrliu sc face prin cipdstru'I Gli,sson, Ia copii, sau prin lllcruului.
hirnruri :rxilare. Troliu-l are menirea sd preia o par,te din , cadnurl de rners cu roli gi ,cu scaun de odi'hni are posibi-
Ia o
grcutatca boln,avului atr.rnci cind nu se rpoat'ementine sing,ur Itltl mai mari de manevrare, se deplaseazl' cu uqurintd
pentru cei cu
Ei sI dca o mai mare siguranti in tirnipul rrnersuilui intre bare nttc'A i*pi"gere. Ca accesorii are sprijin axilar,
(foto 7). fi,Gt puu"a forie in brale 9i posibilitatea de odihnd pe scaunul
Scara. Prntotipul care se folosegte ersteo imitatie de scari dln rPate (foto 8).
cu 'citeva 1t'g.pte5i balustradd. . Clrjole cu sprijin axilar permit mersuil pe'ndular, la cei cu
(picioare balante), Ei
La inceputul rrc'educirii urcarea sc[rii se face cu piciorul ;fraplo[ii sau sechele dupl poliomiCli'ti
sdndtos, c.el bolntrv aducindu-se lingd el pe aceeagi treaptd. llfaruul cu Pagi alternativi.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI

Timpul 1. Se inainteazS cu un baston ;

pind in dreptul acestuia;'
Timpul 2' Apoi cu piciorul opus bastonului
T i m p u l 3 .cu ce l d l a l tb a sto n ca r e d e p d g e g te p i ci o r u l d e j a d e p l a sa t;
bastonului opus picio-
Timpul 4. Cu celdlalt picior pin6 in dreptul
rului.
Mersul in doi timpi se realizeazi astfel :
piciorul opus' simultan;'
Timpul 1' Se inainteazl' cu bastonul 9i
2. Cu celSlalt baston 9i piciorul opus acestuia cu un
Timpul -cu
pas inaintea celuilalt'p'icior' deja deplasat'
baston
Mersul cu un baston. In cazul folosirii urnui singu'r se
p""t"t piciorului slnitos 9i mersul
-" va fi linut Ju-
rcesta
fr realtz'a in patru, trei sau doi timpi :
TimPul Bastonul se duce inainte ;
1.
Bastoanele pot fi de mai m,ulte feluri : Timpul Piciorul bolnav in dreptul bastonului ;
2.
P"qt9" trepied, avind o bazl de sprijin anai mare decit Timpul Bastonul se mutd mai inainte ;
3.
bastonul obignuit ; ii-puf Piciorul sinitos se duce in dreptul bastonului'
4.
Timpul 1. Piciorul-sinitos dus inainte pi mutarea greutetii corpu-
lui Pe el ;
Timpul 2. Basionul inaintea piciorului ;
Timiul 3. Piciorul bolnav in dreptul bastonulur'

.Bas,tonul ajut_a Eltn"lrul la deptrasare; in perioada de

rreeduoare a rnersului, dupd paralizii siu traciuri ali mernbrelor
inferioare.

E. PREHENSIUNEA
Mina e,ste organul oel mai inteligent al apan'atului loco-
rr. oonstif,uina.r *-pI"" sa fac19.5;
s];g""al
-i*rri.* mina cu "?pabl are totu$i
lu*"ii"*ri;.F: f6getele
lri iirnitate. Mombni"t tp'*ioo eu toat'e3rti:culati11-e=
=Fi
formeazS' are
J.get tT:le
;;;,'"rini, -qi.pirghiile,pt,
tlitatea sd execute d.ela.[i in toate din'ec!iile.9i"P""iy:1"
d"- r*pur.;s
-de miE-
Migcd'ril-emiinii' fird
,llti a.-p""rtt
;;-. ;;.i"piot1i", abdu'clie'add]9ft 1:
limitaie la simorpl'a ^:"-?1:?
miscare de
[J;*"#ili;:;1i1"tu+i
Mersul cu doud bastoane,se poate faoe in patru sau in QUca,rc--Prehensiune.
q, Pr€,hensiunea este rrli$oanea ou c1r€ ry^ "'$e T!.1{1,^E]
doi timpi. Cind bolnavu.I se depleseaze cr', ,.,€re'ga""t"t", * oapabil s[ se aga{e-;i;t se menline atirnat in aer' chiar
r€surge J,a rnersuJ in patrnu tirnpi : prlmcle zile de viat5.
 I
REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI

O grupS irnportantd
apucar€. de mug'chicontribuie la - Apucare intre police-ind,er, partea lateral5. Ac.eastd
mr;carea de plate (hirtie,
prindere se folosegte penhru obiecte mici
Flexia degetelor
este realiza,tdde : bilete etc.).
- interosogii,pentrru - Apucare palmard globald, cu participarea degetului
_- 1-t€{9p111
_- prima falangd
raEnga ;
fiexorul arp-rr,.i.il,rulra
qr^an+;^:^r
_. Lexorul rnare, folosit6 pentru obi'ectele cilinrdrice (ciocan, fieristr[u etc.)

-r if;?f,P,::::^i,J:ffllT
Scu r fu l 3"'effs:''
nrnfrrn.r :^!:nt"u
fle xo r
a 2-a falangd ;
d d-d
a lr e ^poJicelui,
'Lrq
ral anga'
p".ttoo"prl-u
- Apucare irutre degete a obiectelor mici,
rna (figard).
fdrd 'a Ie defor-
po,trr€lui :.
policrlui falangd a
- Apucare police-znder spr€ virful degetelor, pentru
- trixor al polic,elui,
ffiiL pentru a 2-a faiangda poli- o,biecte rnici (bani, bilete).
t"l:Tj degetelor - Apucare in menghind pentru obiecte plate, dar de
o realizeazd: dimensiLuni rnari (carti).
- interqsegii, pentru
-- sc[rtrrl evfahc^- -,falangele degetelor 2-5 ; ln afecfiunile sistemului nerwos 'oentral sau ale ne, vilor

--
policslui . "flJri?"iii:ffi;it
ffffii1,,exr€nsor prima falangd a motori peri,ferici, prin seclionare sau zdrobire, migc6rile mii,nii
sint tulbunate sau abolite. ln toate formele de hemiplegie,
aJ
l,:,t9.:ifxtensor Polic'elui,pentru a 2-a falangd a migcirile miinii gi in special. miqcarea de extensie se pierd'
Din a,ceastS cauzd, bolnavul nu poate prinde obiecte'lc, din lipsa
degetelor
parricipd
r--4erurvq : extensiei degetelor, dar poate mai degrabd sd fini obieotele.
3,:T::,t".
---
inteross5ii dorsali. deoarece mu,qchii flexori ai degetelor prirnesc stimuli tactili
-
;j#f Ydegetelor
i'1::.*;"o;''"u,l'ltili'li
rungu :,hrt,rnf^- ^,Penlru-degetele
T' t.
2_5;
gi proprioceptivi. Odatl oibiectul apucat, nu-i mai poate lasa,
Adduatria
-_ interssosii
*";ffi ;#j': "' din lipsa extensorilor degetelor. ln cazul de mai sus prehen-
siunea se realize,azi fdrd particip,area dagc'ltului rnare.
pa.lmari.
pentru degetelc 2-5
- aclrir.+^*,r ^r,, - P\r'rru degetelc
adductorur;i;:.,' ; Diferitele forrnc dc paralizii ale nervilor care in,c'rweazii
'urru trr policcl,ui, pcntl.u ,polict
Onnzifi.r_,v,-r
Opozifi,a ,police. rntls,chii miinii le vom pnezenta J,a capi,tolul ,,Afectiuni ale
o fac :
- o p o z i rnut l d i ,g t,tu i u i nervilor p'eriferici".
m lc ; Recuper,ar.ea miqcdrilor miinii gi a fontei tron prin re,educare
- o p o z i rn tu l d rg t,tu l u i
maTe. funcfionald se ,continui cu ergote,rapie.
Acfionalii d., rnu^:ctril
care dcpiirst'';,i5
dcpJast'irzi 6,,,,,,i,,i,"' gi de interosogii
si .de interoso;ii dorsa]i
d"r;i;:;." *:ll"yoli
-;..xuensori
Irllrlo MIJTOACELE
DE REEDUCARE
obicctul pr'
obicctul- po' .rii.,
.'..r..,ii*',,'rtt-' se desohide
desohide pentru dr cuprinde
pentru A MIINII - ERGOTERAPIA
ii,.,:'':; i"Tu ,se
dimen.s iunjr",l,lti.,"iri'.rd-1
dimen.siunil.' ni,,.,,,
dep-laseze.
ilti?,,
-ur, ;].o"p*f
Dtina
., In
I" funcfie
ruicii. ae ""o.i"a.
aJ forila-
""p.i;;; i
r.""_ si Ergoterapi,asau terapia furctionalS ajutd Ia recuperarea
pulin. se deschide ,r*i ;;i ".1,
""""'hji miqcS,rilor defi,citare, foLosinrd diferite acti,vit5,ti manual,e care
druc Ia antren,arreagrupelor musoulare gi a articulatiilor lezate.
Pornind,u-se de l,a ideea ,cd munca este o necesitratevitald,
se unmS.regteangrren,areabolnavilon intr-o activitate produc'tivd.
Datoritd acestei activitdti s-a const,atartci bo,lnavul iese din
apatie, uit[ de suferinta sa gi se incadreazi mai uqou'in viafa
feluri de apurcar€ : norrnald.
fiexia degeteior 2_8, Munca ,are un rnare efect psihoLogi,c asrrpra bolnavului,
fdra solicitindu-I sd ,creeze. Ajutindu-l sd J,uceze, si rdspundd de
ilnitd la majoritatea h&bf"_
ceea ce prorducre,r.eugim sd-i reddrn increderea in poslbilitdtile
 REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI

sale. Mai mr:lt, terapia prin mruncd are influenfi gi asupma Pentru artisuJatia miinii :
comportamentului social aI bol,navuluti ; devine rnai aom'unica- - rularrea f5cilefului;
tiv 9i dornic tde societate. - scis,ul la anaSind ;
Ergoter,api:a rcontinud proomuJ de r.oedulsarerecup€r,are - a bate run ou, Japte rprins etc. ;
inoeput in gedin@le de reednloame.Se desfargoardin ateli,er,e spe- - tricotat.
ciale dotate cu rnaterialele neoesare Si s'ub srq)x'avqgherc,acrnui
personal de specialitate. Pentru antrenanea degetetror :
- ingirarea rnir,gelelo,r pe o sfoa,rd ;
$edinfele d,e ergoterapie se planificS de 2-E ori pe sip-
t5rnind, iar durata fiecdrei'a este de o ori - o ord gi jumitate. - crOitOrie gu 'a,1ggil ;
Gsstul ales pentru firesare lrucru tmebuie sd irrtenqseze - scris J,a rnagind ;
mugchii sau articulatiile lezate, efectuindu-*e pentnu aceasta - cintat J,a pian, aoordeon sa,u Ia instnumente d,e suflat ;
chiar migcdri din unele activitifi care sd acfioneze asupra - dresenat, pictat, scris ;
umdrului, cot'ului, miinii gi degetelon in cazul mernbru'lui - modeliri cu plastilini;
Su,periOr. - olS.rit ;
Pentrnr antrenarrreaum5,r:rului se ne,oornandd: - fotrosir,ea foarfecrlor la d,ecup,a,thirbire, carlon ;
- rdesenaf,uJ. sau pi:ctatuJ pe gevalet ; - apucalea unor o'biecte mari pentnu a Ie simfi ou mina ;
- filmpld,ria ,cu folosirea fierdstrdului ; - Bpucanea obiectelor diur ce in ,ce mai mici : monede,
- lesu,tul pe o pinzd agezatd vertioal ; smbitori etc. ;
- rni+cdrile su ruloul de zu,grdvit, pe pex€te vertiCIal ; - rSs.Eoir,eaunei c5rfi.
- mbcdrile executate la ta,bloul cu bi-tre; Pentru antnenarea degetului arititor :
- Atirr,gerea de orbiecte agezate din ce in se rnai sus'; - sd bati J,a magina de scris sau pe clapele pianului;
- scr,i,rnaSi tenjsul. - sd apese pe butonu,I soneri'ei ;
- si founnezeue numir [a discuf tehfonului;
Pentrru anfuenanea cotului Ei urn5,rului:
- sI intuoduce degetul intr-un obiect gdiu,rit.
- folosia.ea fier5striului ;
- rularea fdcS,lefului, patis€rie ;
- coaf,urd, rpieptd,nat;
_. impingerea gi trager,ea unei rnanete ;
- rid'ioarea gi cobor0r"eaturor obiecte.
Penhru migcarea de promro-tsuprinatie:
- lnviirtirea ruloului maqinii de scris ;
gi degu,rurrba,rrea
- lnSr.rn-r1ba,rea 'unui bec;
- invirtir.ea iunui quru,b cu guruheJm;ifa;
- a unaptre gi a vdnsa apa dinrtr+un pahan;
- a folosi o ling:.rd J,a urnipJ,erea gi la golirea unui vas
ou ,f6in6, za}rdt, orez etc.
 2. REEDUCAREA
FUNCTIONALA
iN TRAUMATOLOGIE
A. FRACTURITE
1. GENERALITATI
Fract'trrile sin't tra'r.r,n'latisme ale aparatului locoimotorr cu
prrcrducerea de leziuni osoase gi peri,osbale. Pot fi provocate
de traum,atjsrne dar gi din aaluz,epatologitoe - osteoqrcnoz[
gi nr,aladia Irobst€in - care dau fragi'l,itate os,urlui.
Fracbunile neoesitl irnobiliziri in aparat gipsat, atele sam
interwentii chi,rurgicale, pentru fixar.ea fragrnentnlou' osoas€.
Dl;rata de irnon'ilizare depinde de virsta gi starea bol:rar,rului,
de tipul de frraoturd, de gnosirnea osului fracbffat gi de depla-
sarea }ui.
Imorb,ilizarea unei articuJ,atii este insotitd de pertur'bdr:i
in circulafie, de a,It'erarea muqchilor imobilizafi, de retractii
ale capsulei ar:li'cuJ,are gi de aderente.
Perturbarea circulatiei, de obi,cei cea de intoarcere, lipsitd
de contractiile m,ugchiului imobilizat, re rnani,festd prin ederne,
tulhurdri ,sutanat€ gi uneori oianoz6. Muqchii se atrof,iaz6,
oasele su,feurdprocersul de osteo,trrorozd.
Pozifia i,n care este imobilizat rnenabrrulfrarctwat are i,nrflu-
enfd ars'uipr,atonicitifii muscuJ,are (dupi regr,eta,tul ortoped
dr. Orfanu Ion). DacS este tinut irndbilizat in limitele normale
ale miug'chil,or oa,re panticipi la miqtcdrirle a,rticulatiei, atit ago-
nigtii, cit 9i antagonigtii sint in repaus. Dacd este tinut irnobi-
Lizzfi in pozitie forgat5, gru,pul rnurscular intirs pe,ste lungirnea
Iui normald igi pdstrreazdtonicitatea, deoarrecese aflS in star,e
de ,contracturd iar cel antagonist fiind relaxat se atrofiazd.
Potrivit aceluiagi autor, fractura influenleazd di,ferit arti-
culatiile ce se gdsesc deasupra sau sulb locul unde s-a produs.
Astfel in articula{ia de deasupra fracturii, imobilizarea inde-
lungat6, de 6 luni pfind la un an, nu deterrnind redori mari,
,cirrcul,atorii irnportantre in pa,rtel
deoanece nu sint tulburiri
respectivd a membsuJ.ui. In r.eginr,neaarticuJa{iei de strtb frac-
turd insd, tulburdrile circu'latorii sint mari. Redorile se insta-
lN tnauMeror,ocrE
I'eazd inainte de 45 de zile gi se recupereazE grau prin trata-
ment. Cu cit arbicuJatia de sub lorcul fractwif este-mai apro-
piatd de frashurd cu atit redoarea este mai mare. De aici dr.
Orfanu trage ooncl,uei,acd redoarea in artirsulafi,a de sulb lo,ctrl
lrachrrii este determinati de fracturd gi nu'de imobilizare.
Tratamentul fracturilor se face prin rreducer.eortopedicd
;l aparat gipsat sau prin osteosintezl chirungicald.
In ceea ce privegte tratamentul funcfional al fracturilor,
dlm citeva indicatii generale pentru ,perioada de imobil,izare
fl cea de dup5 eliberarea articulatiei.
In tirnpul iirnobilizdrii s€ pot efectua exercilii active cu
llembrele iibere, iar la cel imobilizat, cu avizul. medicului, se
fic contraclii statice pentru rnugchii de sub gi,ps.
La virstnicii irnobilizati pentru lungi durati Ia pat, se
ilomandd practicarea gimnasticii respiratonii pentru preveni-
flr unor conaplicalii lruImonare.
Dupd sco-atereagipsului se inrcepe tratarnentul prin masaj,
116, tonificare gi exercitii de reeducare funcfionald.
- Masajul reLaxeazi, for,tifircd mugchii gi ii ajutd si-gi
acd elas'ticitatea gi tonwul. Influenfeazd f,avonabil circulalia
d,oci hrdnir.ea m,ai bun'd a rcgiuniir reispective. Aplicat ins6
oopi'i sau J,a locuJ fracturii la adulti, ipoarte avea ca rezmltat
Atri in osi,fi,care; sau resp,ectiv, hitpertrofier,ea calusulmi,
Migcarea p,si,ud s€ r€crorrr€tf,irdi
- cit mai pulln posi,bil,
poate pnovoca bol,navulu,i dtrreri Ia care va reac{iona
t corntnacfia muqchil,o,r, mS.rind astfel redoarea gi rezisten{a
tnvins. Cdutffnd si tneoern peste aoeastd rrezistenld se pot
intindeq"i ale firbrelor musculare, rqperea aderenlelor,
dc' hernatoarne peri- gi intrraarticulare gi perturbdri
ltonii. Ciroatil'izarea lor va da o ma:i rnare rledoare.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA tN tnaunnaroloclE

Tratamentul postural se ap1ic6 mantra.l pentuu artieuJafiile PBOGBAIUUL I (dln a 3-a eiptdminil, cu nlgcdri acttve)
mici sau cu saci de nisi,p, scipefi, pentnu arti,sulatiile mari.
Stinil :
Migcarea actiud, pentru tonificarea gi cigtigarea mobilit6fii 1. Botarea umerllor intr-un sens gi in celtllalt, brafele intinse pe
arti'culare, consti in exerci,fii Uiber,e, exeruitii ou ingreuierre gi Iingi corp.
contracfii izometricre. Se va ar/rea grije ),a dozarea a,oeston 2. B,ialicarea brafelor prin lateral (abilucfie) cit pemlte articulafia
exerci.tii, cdci oiboseala exae.sivi poate avea efect corrtrar. 'mirulul.
$edinfele vor fi scurt'e dar repetate de rnai multe oni, [n 3. Brafele pe lingi corp: ridicarea lor prin lnainte sus gi revenlre.
timpul'unei zile. 4. Brafele indoite Ia umeri: rotarea lntr-un sens 9l ln celdlalt
ln cazuJ confuacfiilon rdflexe din partea tmor grupe de 5. Brafele libere pe lingi corp: scuturarea lor ugoar6.
mugchi se recomandl lusrul cu rezistenti, pentru grupa de
mu,gchi ,antagonist6. In felul acesta se obtine rel,axarrea mut-
chiului contractat.
Biirle-kineto s'int indicate pentnu, cfigtirga'rea mobinitdtii
arficulare, tenrperratura apei fiind de 37'C.

2. FRACTUM CTAVICUTEI

Clavicutra se fractureazd i:r cdderile pe mini cu braful in

extensie sau ire lcnrif,urile dirrecte pe claviculi.
In fracturi'le cu dqilasarea fragrnentelor osoase se indici
cercl,ajul cu fir metalic. La crele fdri deplasare se recomandl
imobilizarea prin bandaj. In ambele cazuri se poa,te lncrepe
o ,mobilizare precoc€ cu rniqciri active, ordat6 cu cledarea dure
nilor. ln acast sens se executd migcdri active de ridicare gi
coborine a umerilor.
Pentru tonificarea muqChiului deltoid sau pentru evitarea
atrofierii lui, incepind din a treia sd,ptimini de Ia
'prod,r.rroer.ea
fracturii, se executd cu braful rnigc6ri active in toate sensurile,
)
migciri libere gi cu rezirstentS.
In cazuri rane, de nedoane a urndrului, rse neoomandd tra-
tamentul de posturd cu bratul i:r abducfie, sprijinit ,pe spdtarul Fig.12.Posturi in abducfiepentru articulatia u mlrului
scaunului sau La cadrul cu scripefi (c:u ajutonrl frflnghiei gi
al sprijinului pentru ,brat) (fig. 12). Din aceasti pozitie spe- 3. FRACTURA
DE OMOPTAT
cialistul mobilizeaz6 omopl,atul, impingtnd de v r,ful inferior
spre coloanl ln <azul acestei fracturi mobilizarea este reoornandatl incd
a 4-a zi de la producene, indiferent de felul cum a fost
In cazul mobiliz5r:ilor pnscoce ale fracturilor nereduse chi- te[, cerrclaj sau bandaj. Mobilizarea se face prin interme-
rurgical, existd riscuL de a se il.eza artera sau verut subclavi- brufului, ctr rnipcdri in toate sensurile, crescind treptat
culard gi plexu;l brahial, prin jocul fragrrnentelor osoasc l,udinca, in functie de reacfiile bolnavului.
 I
52 REEDUCAREA FUNCTIONALA
4, F RA C T U R A D E H U ME R U S
ln fracturile de cap humerul gi de git chirurgical,
pentru evitarea redorii articulafiei scapulo-humerale, ce se
produce prin retractia mugchilor pectorali gi retracfia capsulei
articulare in partea anitero-inferioarb, se r,ecomandd imobili-
zarea bratului in abductie la 90" (folositd din ce in ce rnai rar).
- Cu scop antalgic se aplircd m,asajul pro,f,und, ,ou presiuni
9i vibratii pe mug'chii ,cefei qi ai spatelui gi rnarsaj vlbrator
al muqchilor supraspinos, subscaptrlar gi pectoral (vezi Per'i-
artritele).
- C(r posturd, se utilizeazd pozi.tia in abducfie pnogresivd
a bralulu,i, avinrd o pernd intne oot $i tr:unrchi. Aoeastd posturd
se folo,segte in perioaida de nepaw.
- Mobilizqrea precoce incepe chiar din a 4-a zi de la pro-
ducerea fi.acturii, cind ,durerile au nai oedat gi corutd in mi$-
cd,ri leinte, tinind cont de neactiile bo-lnav,ului, u-niqcdri in spe-
cial i,n directia abd,ttctiei. Pentnu a nu antrena gi omoplatul in
ac.eastd rnig,svls, se va 'rlrmdri dim spatele ,bolnavurl,ui pozitia
acestui os gi se va fiixa cu un deget, in cazul cd arre tendin[a
de a se deplasa impreund au ,bratul in migcarea de abductie.
Mobilizarea se face cu mi;cdri pasive repetate de mai
mul.te ori p'e zi, ia'r intre gedin{e braluJ este fixat in eqar{a.
i
MigcS,rile pasive 5i eEanfa vor ,f,i inlocuite treptat ,ou migciri
active comandate ;i cru a,cfi,uni cerute de activitatea cotidianS
ll
il
(sa se ajutc dc br"at), carre Ia rind'ul lor vor contrirbui la ree-
ducarc.
Cu cit bolnavu.l este mai in virstd, cu atit mai precoce
va fi mobilizarca umdruluri, cdci rertriactiile ,ca'psutraresint mai
puternicc ;i mai greu de invins.
- Ca miEcdri actiue se recomanidd balans inainite-inapoi,
abductie-adrducfie gi cir.crurnductie, r[6]nsrrul tininrd braf,ul deplr-
tat de rcorp, lprln inc]irn,arpa ruqoand a trundliulrui
de partea
brafuJui. Mai trirziu rni,gc5,rile actiive vor trece rde linia umerilor,
folosind sprijinru:I pe perete sau ipe ,trreptele sc6,rii fixe. Se
recomandd ca aceste rnigcdri sd se execute s'irnutrtan qi c'u celd-
lalt bra!, pentru ,a evita compensd,rile di,n trunchi.
IN TRAUMATOLOGIE 53
COTUTUI
5, FRACTURA
F,ractura de olecran se produ,ce mai frecvent Ia adult,
iar cea a ,apoLfizeti'coronoide, mai rar.
La radius se pot proidn-loefiracturi ale cirputrui (oupugoarei)
sau colului indeo,sebila ,copii. In fracturile de cap radial, este
afe,ctatd rnig,carearde pron.o-s'u'pinatie.
Fraoturile de cot dau redori importante, 'datorit[ reac-
{iilor capsulare,tendinoase gi ligarnentare, sau osteoarnelorperi-
articulane, gi an,chiloze in cazul irnobilizirii cu cotul intins
sau aploape intins.
Tratamentul. ln cazul fracturilor de cot tratate prin aparat
gipsat, reeducarea incepe imediat dupd consolidarea fracturii
gi scoaterea gipsului. Da,cd la copii nu este indicat masajul,
din cauza reactiilor osteogenetice,la adult se pot face manevre
de masaj, inainte gi dup[ mobilizare, la distanfd de locul frac-
turii : la umdr, braf, antebrat, precum gi la ceafd gi spate,
plus vibratii pe punctele dureroase.
Migcdrile vor fi active, executate de bolnav : flexie-exten-
sie, pronafie-supinatie gi cu efect mai mare ,dacdsint executate
in apd caldi de 37"C. Nu sint indicate atirnirile la bard sau
purtarea de greutdti, in scopul intinderii bratului, cdci vor
miri redoarea (Watson Jones).
ln cazul ,cind bolnavul nu-gi poate mobiliza articulatia sau
cind recuperarea rnobilitdfii intirzie, se indicd trata,mentul de
posturd, manual sau cu ajutorul scripeliior, dupd o prealablli
baie in apd cald6, timp de 75-20 minute. In arnbele situalii,
bolnavul este c,ulcat cu fata=n sr:s, specialistul fixeazd cu o
mind braful pe pEt iar cu cealalti rnentine pentru un tirnp
antebralul bolnavului, pe rind, in poziliile : flexie-extensie,
pronatie-supinafie. Aceste pozitii le va relua apoi sub formd de
m,igcare liber[ qi cu rezistenfd. Pentru posturd, executatd ]a
cadrul cu ,scripe(i, tractiunea se face paralel cu patul, ante-
bralul fiind tinut la verticald, astfel : pentru postura de flexie,
tracfiunea se fatce spre cap, iar pentru cea de extensie trac-
tlunea se face spre picioarele bolnavului. Greutdtile 'ce se
atirnd vor fi mici, de 0,5-2 kg. Dupd terminarea unei pozitii
se face o micd pauz6,apoi se executl activ rniScarea respectivS,
cu rezistentd datd de greutatea cu care s-a mentinut pozitia.
 -------Fr--
't

REEDUCAREA FUNCTIONALA IN TRAUMATOLOGIE

Pentru fractura de olecran, tratatd prin osteosintezd, ree- 7. FRACTURAARTICUIATIEIMilNll

ducarea se incepe cit mai devreme, gradat, gi linind seama de
re?lctiile bolnavuiui. Reeducarea se intrerupe in caz de reactii Dupd o imobilizare in gips de 3-4 siptdrnini, in cazul
inflamatorii (rogeala, cildurd). Se pot preintimpina aceste feno- fracturii Pouteau-colles, reeducarea este ugor de realizat, folo-
rnene folosind postura de flexie gi extensie, schimbatd la 3 orre, sind masaju,l cu manevre blinde care se intereseze membru-l
iar in timpul noplii numaLi postura de extensie, evitindu-se
intr,eg : efieuraj gi vibratii.
in felul acesta posibilele fenomene de co,mpresie vasculari
prelungitS. Se vor intrebuinfa pentru posturd doud valve de
gips, care se confectioneazd irnediat dupd scoatenea pamsamen- 8, FRACTURAOASETORMilNll $l A DEGETELOR
tului.
Pe lingd postura de flexie-extensie se adaugd miqcririle In cazul fracturii oaselor miinii sau ale degetelor, imobi-
nu este prea lungd, oca 2-3 sbptdmini, iar reeducarea
i a,ctive libere qi miqcdrile de pronafie-supinafie executate cu
antebratul flexat, pentru a elimina migcarea de rotalie din
Iizarea
i:rcepe
mandd
deja cind calusul este fragil. Din acest motiv se r€co-
rnultd atenlie din partea specialistului.
umdr, dupd care braful este imobilizat in atele bivalve.

PROGRAMUL II (tlup6 o pregitire in api caldi)

-e.@_
1. Culcat pe spate, cu braful sprijinit pe bancheti: extensia ante-
brafului pini la limita nedureroasi cu menfinerea pozifiei, in cazul fracturii oaselor bazinului care nu intereseazd
manual sau cu ajutorul scripefilor, iar cu vibratorul se fac articulatiile (sacru sau cotil), sint permise miq'cdril'e cu mem-
vibragii pe mupchiul bicells. brele inferioare incd din a 4-a zi, dacd s-au diminuat durerile.
2. Aceea;i pozitie: flexia qi extensia antebragului, executate liber Ridicarea gi mersul sint
apoi cu rezistenfd opusd manual sau prin scripefi. autorizate numai dupd
3. Culcat lateral : flexia antebrafului pini la limita nedureroasi 10-15 zile gi daci nu
cu menfinerea acestci pozirii, manual sau cu ajutorul scripefilor, sin;t exagerate durerile.
iar cu vibratorul se fac vibrafii pe mugchiul triceps. In fracturile cu
4. Aceeaqi pozifie: flcxia gi cxtensia antebra$ului, Iiber apoi cu
deplasarea fragrrnente-
rezisten{i.
lor, ca in cele Mal-
5. gezind : pronagic-supinalie, cu braful flexat Ia unghiul permis
gaigne sau Voillernier
de articulafic, apoi cu rezistenfl manuald.
(fig. 13), se recornand6
Obs. - Vibrafiile se fac in sco'pul inldtur5rii contracturii reflexe- reeducarea in pat, prin
ce apare in urma migcdrii. exercilii cu'rnembrele
inferioare ; ridicarea gi
i 6. FRACTURA
DE ANTEBRAT
Fig. 13. Fracturi de bazin'
mersul in cirje 9i fird
sprijinirea piciorului de
Intereseazi oaseleradius gi cubif,us.Dupi o imobilizare de
3 luni se tr€ce Ia reedu,car''eamigcArii in special cea de prono- partea fracturii, nurnai
supinatie, cea rnai compromisi. Existd riscul ruperii cahxului dupd 30 ztle, lpentru a nu risca o deplasare a herni-
gi, deci, la recuperarea ei trebuie multd atenfie qi rlb&r"e. bazinului.
Vorn ldsa bolnavul sd execute singur aceste migchri, ioarte Dupd 60 de zile este permirs rnersul cu sprijin pe ambele
uqor gi de dorit in apd calde. picioare.
t1
T
56 REEDUCAREA FUNCTIONALA
r PROGRAMUL III (pentru perioada de imobilizare Ia pat)
1. Picioarele intinse din genunchi: rotarea internd-externl a intre-
gului membru din articulafia goltlului.
2. Picior peste picior: extensia gambei piciorului de deasupra.
La fel cu celilalt picior.
3. Migciri cu laba piciorului in toate sensurile permise de arti-
culafie.
4. Ghemuirea alternativi, a picioarelor la piept.
5. Picioarele intloite din genunchi, tllpile sprijinite pe pat: depir-
tarea genunchilor fdri a provoca dureri.
6. Migciri de respirafie, antrenind gi brafele.
l
10. FRACTURADE COTIT
In tratarea acestei afecfiuni se respccte aceleaEi indicalii
ca gi in cazul fracturii dc bazin. ln fra'ctura de cotil cu depla-
sare sau fdr5, reeducar€a in'ccpc devrneme,din culcat in pat,
pcntru il permite o modcllirc rnai bund a noului cotil (cavitaLea
coti'loidd),in cazul fracturii cu deplasare.
ln fracturi'lc lLirir dcplasarel nidicarea fdrd sprijin pe
piciorul in cauzi cstc pcrmisi
'dup[ 2 sbptdmini, folosind
cirjele. ln fr:acturilc opcrate, rnersul ln cirje f6rd sprijin pe
picior este permis dupi 3 sdrptlmind.,iar cu sprijinire dupd
'I D ZrIe.
Programul dc lucru pentru reeducare es,te sirnilar cu cel
folosit in reeducarca fracturii de bazin.
11. FRACTURADE COt FEMURAT
Fractura de col femural se produce mai ales la persoanele
ln virst6, tar 2/3 din aceste cazuri se intimplS in casd.
Epifiza proxima!.d a femurului este cea rnai prost hrinitd,
ln plus colul femurului nu este invelit cu periost, fapt care
IN TRAUMATOLOGIE
irr'tirzie pro'cesul de sudare la acest nivel. Tratament€le cu
cobalt, rAze X gi chiar cu cortizon ar favoriza fracf,urile de col
Jemural (dr. Clement Baciu, dr. R"adu).
Tratamentul. La tineri, in fracturile transcervicale sau
trohanteniene, fixate prin broqe 9i cuie metalice, membrul
fracturat este ldsat de cele mai rnult'e ori liber, ceea ce permite
o mobilizare activd rpnecoc€,f[r[ incdrcituri Ei cu evitarea
migcdrilor de rotatie gi abducfie.
Ridi,carea in picioare se rnealizeazl' f-6r1 sprijin 'pe picior,
folosind cirjele axilare, dupd 35 zile.
Aparilia durerilor la mobilizare poatg fi semnul unei
.deplasiri i fragrnentelor osoase sau, dace durerea apare mai
tiriiu, indici o necrozi a capului femural.
Sprijinul pe piciorul operet se poate face dup6 100-120
zile.
bazinului gi rinilchilor.
Recuperarea rnobilititii se in'dreaptd mai mult asu'pra
articuialiei genunchiului, cea a goldului fiind rnai putin atinsd
{vezi Fractura genunchiului pentru exercitii).
La persoanele in virstd, in cazul fractunilor transcervical'e
se indici proteza de qold (vezi Artro'plastia de gold), care per-
mite o lecuperare rapid6. ln lipsa protezei se recunge ila
osteosintezd iu plac6 $i cui, cu riditcarea precoce in fotoiiu.
Dacd bolnavul in virsti nu suporti '$ocul operator, atunci
se trece treptat la reeducarea mersului cu cadru, cirje 9i bas-
ton pe miliura rerducerii durerii, fird a aEtepta consolidarea
fracturii (cu'pseudaftrozd).
PROGRAMUL IV (pentru fractura operati)
Culcat pe spate:
1. lndoirea alternativi a picioarelor spre piept, tirintl tllpile pe pat.
2. Inspiratie odatd cu ducerea brafelor peste cap, prin inainte;
revenirea cu expirafie.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA TN TRAUMATOLOGIE

3. Contracfii de cvadriceps avind piciorul intins gi sprijinit pe PROGRAMUL V (in primele zile dupi operalie)
pat, cu tendinfa de a silta cllciiul iar spafiul popliteu si se
apropie de pat. Culcat pe spate:
il. Inspira$ie cu ducerea brafelor lateral ; cxpirafic gi coborirea 1. Flexia-extensia labei piciorului.
brafelor pe lingd corp.
2. Flexia-extensia piciorului, cu ajutorul spccialistului, carc spri-
5. Indoirea alternativ[ a picioarelor spre piept cu ridicarea tdlpii jini piciorul in timpul miqci,rii.
de pe pat.
:J. Contractii u9oare de cvadriceps cu piciorul intins.
6. Genunchii indoi{i, tdlpile sprijinite pe pat: respiratie diafrag-
maticS. 4. Rotarea interni-externd, a piciorului intins din articulafia 9ol-
Aceeagi pozifie de plecare: extensia piciorului din a,rticulatia dului.
genunchiului, alternativ cu un picior pi cu cclilalt. 5. Picioarele indoite eu tilpile pe pat : depirtarea 9i apropiersr
Aceeagi pozitie de plecare : cu palmele sprijinite pc coaslele genunchilor.
inferioare, inspirafie apoi expiragie cu presiuni pe coaste.

-:-9.:fi.
12. FRACTURA
DE DIAFIZAFEMURATA PROGRAMUL VI (pentru fracturl operati, cu coborirea din pat)'

Fractura de diafizii lcrmuralS. .sc lrateazd prin osteosinLezd
cu placi gi cui sau prin imobilizarc in aparat gipsat. Prirnul
procedeu pcrrnitc <l mobiLizare prec,oce a genunchiului. Bolna-
vul se poate ridica din pat, f5.rd sf, se sprijine pe picior, dup5.
10 zile de la opcrafic 5i cu sprijin dupd 3-4 luni. Tot aici
trebuie amint.itl operalia cu introducerea a 2-3 tije pe canalul
medular, pcrforind deasupra condilului femural (in fracturi
simple gi fdrd deplasare). Operafia se face su;b ecranul televi-
zorului.
In irnobilizdrilc in gips timp de 3-4 luni, se pot facc
nurnai contrac{ii slatice pentru cvadriceps. Dupd eliberarea
piciorului, se efectueazd exercifii de mobilizare a genunchiului,
cu efect asupra redorii car€ s-a instalat, avind drept cauzd
aderarea maselor musculare la calusul diafizar. Ac,este exer-
cifii pentru recuperarea genunchiului se pot face in apd caldi
gi apoi la marginea patului ori la cadrul cu scripeti. De ase-
I
menea, se recomandd posturd gi rnigcdri active gi cu rezistent5.
C u l c a t p e sp a l e :
1. Flexia gambci pe coapsd gi a coapsei pe bazin.
2. Piciorul bolnav agezat peste cel sdndtos, care este iniloit din
genunchi : extensia gambei piciorului operat.
3. Abducfie cu piciorul operat prin alunecare pe pat, apoi revenire.
4. Rotarea din articulafia Solilului a intregului membru inferior
(intern-extern).
5. Culcat inainte : indoirea gambei pe coaps6, c5,lciiul spre Sezutfl
apoi intinderea ei.
SfiniI eu mninLle spriiinite de Pat :
6. Ghemuirea piciorului Ia Piept.
?. Ridicarea piciorului lateral.
B. Extensia piciorului din gold, finindu-l intins din genunchl
9. Flexia gambei, tlucind cilciiul spre Sezuti.
 IN TRAUMATOLOGIE
60 REEDUCAREA FUNCTIONALA

13. FRACTURADE ROTUTA

ln fala articulaliei genunchiului se afld rotula, formind
articnrJatia Jemuro-patelard. Ea alune,ci pe supmafetele tnchl'eei
fernurale, f,iind rnentinutd in pozifie de ,cd,tre ligamentul
rotu-lian.
Fractu,r:ade rotuld se pro'duoe fresvent J,aadul{i in cdderjJe
dkecte pe gerlunchi gi este urmatd de hernantnozS.Redu,cer.ea
se face prin osteosintezd cu fir rnetalic (oerrclaj) gi cu sau fdnd
imobiliz.are in aparat gipsat. Mersrurlcu picionul iimorbilizat in
gips este p,errnisdin a 10-a zi.
Reedu,carea functionald inoepe irnedi,at dnrpd opera{ie, in
cazul osteosintezei, fd,rd i,mo'bilrizare, prin masaj care sd sti-
Fig. 14. Posturd pentru articulatia genunchiului' dup5
muleze cirroulafia, apli,cat ,pe aoa.psi, perrtru a elimina gi impie- fractura de rotulb
dica hernaytroza. Tot in acrest scop se aplicd oorn-pr€se de
gheati (crr,ioterrupie). Masajul nu va atinge locul o,perat.
In c'azuLcd genunchiul a fost fixat in extensie in ap,arat 14. FRACTURADE PLATOU TIBIAL
gipsat (cca 5 sdptd;mlni), se reourge la t5ri*ea gipsuJ:ui bivalv,
AceastS fractura este intilnita atit Ia aduiti, cit 9i la
in lungul piciorurlui, obtinind doiud jurndtdti, una anterioar[ gi mai
bdtrini. consolidarea ei se face greu, la cea intraarticulard
alta posterio,ard. Se va eli,bera piciorul gi se von f,ac.e zil-reic extraarticularS'
greu decit la fractura
doui gedinf,e de rnobilizare a gem-mohiului, flexindru-I gradat
in aEa feJ. ca dupd 3 sdprtdrnirnisd se ajrrngd cu flexi,a Ia 70o Tratamentul. In fracturile operate imrobilizarea pe o atelS
gi nu mai mult, pentru a nu compromite formarea calusului. dureazd 3 sdptdmini, apoi extehsia continud cu greutdti de
i-i f.g. in fracturile tritate pnin gips, genunchiul este imobi-
Din a l}-a zi de Ia cerdaj se va faoe tratarnentul postu-
rari al rro,tulei, pentru a impiedica fouvnare,a aderenf,elor. Se va lizat 6-9 siptdmini, pe scdrita de extensie'
62 IN TRAUMATOLOGIE
63
REEDUCAREA FUNCTIONALA

Fractura de platou tibial este insotitd qi de hernartrozi, Pentru recuperar€a flexiei genunchiului recurge'm -la tra-
care determind aderente intre suprafetele articulare. Evacuarea tamentul de posfuri, manual Ia cadrul cu scripefi' Manual
din culcat "ari
cu
singelui din articulatie prin punctie se face dupd 2-3 zile .se executi Pozitia
de la traumatism. Tot penlru evitarea producerii aderren{elor gamba flexatd Pe coaPsd, la lit
se indicd rnobil'izar-'earotulei prin fereastra tdiatd in gips la duret". La cadrul cu scriPeti,
niveiul genunchiului. culcat cu fafa-n jos, folo,sind
Migcarea activl se incepe foarte devrreme, din a 14-a zt, sau ajulindu-'se de Piciorul c'el
prtn-
.cu contra,ctii statice de cvadriceps. ln cazul fracturi'lor o'perate, mul caz. -se fixeazd ambele picioare cu fringhia trecutd
rrccstecontracfii se incep dupd scoaterea firelor. tr-un scripete, legatd Ia gtetrele care imbraci picioarele'
Cu trahamentul chirurgical, articulatia este eliberatd dupd lntinzind piciorut eto", cel boln"v este obligat sd se flexeze'
"et
3 sdptdmini dupd curn arn vdzut mai sus. In aceasti situatie, in pozifia aceasta fiind mentinut citva timp'
Bienfait recomandd migciri uqoare de flexie-extensie executate O a treia posturi o putem real'iza la marginea banchetei'
ru piciorul suspendat. inapoi
cu piciorul in flexie, cu ajutorut fringhiei care trage
In cadrul rrgeducdrii funclionale a genunchiului, prrogresia datorita greutd{ii fixate la celllalt capdt al acesteia'
h'ebuie sd ducd pind la posibilitatea urcdrii qi coboririi unei
Spriiinul pe picior este permis numai dupl 3 luni' ln
scdri. ^ci'
cagul moUilitaiea genunchiului este incd redus[ se vor
Mugchiul cvadriceps se atrofiazd foarte repede in afectiu- exer.cifii din pozilii stind pe genunchi pe 'saltea :
nile genunchiului. Tonificarea lui poate incepe din a 3-a - a ui""t.
4-a sdptdminS. Cele mai indicate migcdri sint contracfiile izome- 1. Pe genunchi cu sprijin pe palme : ducerea gezutei
trice, repetate progresiv, sau extensia gambei cu ridicarea unor inapoi, accentuind flexia din 'genunchi'
greutiti din pozitia cu gamba flexatd. Greutdtile se vor fixa (schilare)
I Pc' genunchi : a$ezal€a Sezutei pe cdlciie
de gheatrd sau in cazul c6. miEcarea se execute la cadruL cu (fig. 16).
.scripeli, greutdli'le sint fixate la un capdt al fringhiei (fig. 15). ce
Sc- va insista gi asupra extensiei genunchiului, miEcare
a .suft'r'it o oarecare alterane'

pentru recuperarea mobilitdtii genun-

Fig. 16. Exercitii
Fig. 15 Tonificarea cvadricepsului Ia cadrul cu scdpe{i chiului
64 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN TRAUMATOLOGIE

Sprijinirea pe piciolui Rd-,rnine de rezolvat redoarea articulaliei tibio-tarsiani ; mai

fra,cturat se face gradat, folosind
cirjeie axilare, cu ldsarea treptata a greutdtii pe ,picior. Se rar cea a genunchiului.
trece la mersul cu o s'ingurd cirjd, apoi cu bastonul canadian. Dupd 45-60 zile, piciorul se poat'e sprijini pe gol avind
insd apiarat gipsat de rners (cizmd), iar dupa 3-4 luni se
Prin controlul perrmanent al mersului gi oblinerea unei
extensii bune din genunchi, ,se considerd cd ,piciorul. este sufi- poate merge liber.
cient de pregdtit sd suporte greutatea corpului gi, deci. se
poate renunfa la baston. MATEOLELOR
16. FRACTURA

PROGRAMUL VII

1. Pe spate culcat: contracfii izometrice ale cvadricepsului.

2. Aceeagi pozifie : mobilizarea rotulei realizatd, de specialist.
3. $ezintl la marginea patului : posturi, Idsind gamba sd atirne in
afara patului.
4. Aceeagi pozifie : extensia 9i flexia gambei, ajutati daci este
nevoie de specialist.
5. Culcat cu fafa-n jos: posturd in flexie, menfinutd in aceasti
oozifie de citre specialist.
6. Culcat pe spate : posturi in extensie cu ajutorul sacilor tle
nisip agezafi deasupra qi sub rotuli. Aceeaqi posturi manuald,
prin presiuni fieute de specialist, pe coapsi qi gamb6, evitintl
genunchiul.
7. Aceeapi pozifie: ridicarea piciorului Ia verticald cu flexia-
extensia gambei.
,
neul p,oate ceda rnai sus spre git, determinind fractura Mai-
sonneuve (fig. 1B).
Tratamentul. Reducerea fracturiior maleolelor cu aparat
I gipsat trebuie fdcutd in primele ore dupd accid€nt, pcntru a
fopmarea edemelor. Mai rar se recurge la tratam,entul
i ilpiedica
chirurgicaJ,.
I ln cazul fracturii unei singure maleole, fdri depiasare,
piciorul este fixat pentru 5-6 saptdmini in apar:at gipsat de
mers. in fracturile bimaleolare mersul este permis din a 45-a
zi, iar gipsul se scoate dupi 75 zile.
Faptui cd accidentatul se poate deplasa cu aparat gipsat
impiedici tulburdrile circulatorii gi deci atrofia musculare.

5b7

15. FRACTURA
DE GAMBA
Acest gen de fra,cturd nu pune probleme speciale de
tratament. Bolnavul se poate ridica din a 70-a ir, folosind
cirjele axilare, fdrd a se sprijini pe picior, indiferent cum a Fig. 17. Fractura bima- Fig, 18. Fractura Mai-
fost redusd fractura, prin osteosintezd., cu tije sau aparat gipsat. leolard Dupuytren. sonneuve.
 T
66 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN TRAUMATOLOGIE 67

Ileeducarea functionald dupd fracturile ma,leolare este mai PROGRAMUL VIII

ugoard. Mai delicatS. este necup€rarea in fractura Dupuytren.
l. Fricfiuni uioare pe mugchii gambei,
Dupd scoaterea gipsului, specialistul se va ocupa de recu-
2. Migcdri de flexie-extensie executate de bolnav, cu laba picio-
perarea articulaf iei tibio- tarsiene. Mobilitatea acesr,e-i
articulatii rului.
fiind redu.sd,impicdicl executar.eaunui mers corect ; miqcarea 3. Yibromasaj pe mutchiul triceps sural.
de impuisic in faza pasului posterior nu se poate face corect gi 4. Posturi in flexie dorsali la scindura articulat5.
pasul estc mult scurtat. Bolnavul agazi talpa pe pimint cu 5. Migci,ri de flexie-extensie a labei piciorului cu rezistenfi gra-
virful in afarl (rotat extern), pentru a evita migcarea de flexie dati opusl de specialist.
din gleznS, pe care n-o poate face, datoritf, redorii din arti- 6 Masaj uqor al gambei.
culafie. Pentru intinderea rnuEchiului tricepsuL sural se aplicd
tratamentul postural, mai putin manual gi mai mult la aparatul DE CATCANEU
17. FRACTURA
de flexie dorsali a labei piciorului (foto 9) sau Ia scripeli, avind
piciorul incdlfat cu gheata cu talpd de lernn. Fractura de catrcaneu, tratatd cu sau fdrd osteosinlezd,
Mobilizarea cdlciiulu,i se face fixind cu podul palmei cil- poate fi mobilizatd de la inceput prin rnigcari de flexie-exten-
ciiul boLeavului, iar antebraful sprijind planta gi apasd laba sie, supinafie-pronatie, din laba piciorului, libere, fdrd ajutor.
picioruJui, rduaind-o in flexie dorsalb (fig. 1g). Bolnavul se poate ridica fdrd sd se sprijine pe picior, dupd
10 zile, iar cu sprijin dupd 3 luni.
Miqcirile de lateralitate gi circumductie sint interzise. Pentru activarea circulafiei de intoarcere se aplicd masaj
Aoestea se pot efectua numai in cazul fracturi,i tratate chirur- pe piciorul fracturat tinut in pozitie ridicatS.
gical gi cu blinde(e.
Dtlpd obtinerea unei mobilitdti norma'le se r€comand5 exer- METATARSO-FATANGIANA
18. FRACTURA
cifii cu rezistentd, la pedala cu arc (foto 10), sau la scripeti,
avind incilfatl gheata cu talpa de lemn pentru creqterea tonu- Produsd La acest nivel, fractura afecteazd functia labei
sului muEchiului triceps sural. piciorului in pasul posterior, in momentul ruldrii tilpii gi
impingerii. In special degetul mare er.ste ce1 care face ultima
Ca manewe de rnasaj se aplicd fricliuni u$oar€ pentru
irnpulsie pi el pdrd,segte ultimul sotul. De aceea, degetul mar"e
rrelaxarea muErchiului scurtul peronier, iar in caz de miogelozd va fi mobilizat in pri,mul rind, dac6 este ldsat liber, in a,fara
a tibialului posterior, fr-icfiuni mai puternice pe acest mugchi. gipsului.
Pentru tonificarea musculaturii se va actiona asrlpra tri-
cepsului sural, peronierilor, necesari la mers in faz.a de
impulsie.

Fig. 19. Posturi manuald pentru flexia
a Iabei piciorului.
COTOANEIVERTEBRATE
19. FRACTURA
Vom aborda in lucrare fr.acturile coloanei vertebrrale fdrd
leziuni medulare.
Acest gen de fracturd se produce prin tasare gi aste rar
intilnitd in regiunea cervicald, unde din cauza pozitiei fetelor
articulare avem de a face ,mai ales cu luxa{ii. La coloana torra-
dorsali cald se produc frecvent fracturi ale corpului vertebraL sau
fracturi-luxafii.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Fractura de corp vertebral prin tasare anterioand, in pand
de despicat lernne (fig. 20), este intilni,t[ mai frecvent iar cea
prin tasare laterald, mai rar. In loviturile mai puternice cedeazi
qi partea posterioar[ a corpului verte,b,ral, dind fracturi oo-
minutive (mai multe fragrnen,te).
Tratamentul. Tasarea simpl6, fdri cornplicafii neurologice,
se trateazd prin repaus Ia pat fird imobllizare in aparat gr,psat.
Se in'cepe imediat reeducarea funcfionald, folosind exercilii de
extensie a trunchiului din pozifiile culcat dorsal gi ventral, i:r
spe,cial, qi chiar pe genunrchi cu sprijin pe palme.
ln fracturile cu tasdri mari sau corninutive, coloana se
imobilizeazd tirnp de 2 luni in aparat gipsat tip Boehler, apoi
2-3 luni in corset uqor. Corsetul de gip's are o fereastrd
abdominali. Dupd uscarea gipsului gi treoerreagocului, bolnavul
se poate ridica pentru a se obiqnui cu mersul in pozitia lordo-
z-atd in care-l tine corsetul de gips.
Din sdptimina a 3-a se incep exercifiile pentru refacerea
tonusului musculaturii spatelui, prin rnigcdri de brafe, picioare
$i cap, executind in special contractii izometric.e. Pentru mus-
cula.tura abdorninald se executd, din culcat pe spate, mig,ciri cu
membrele inferioare gi ridicSri de greutdti agezatepe abdomen,
prin fereastra tdiatd in gips. De asemenea, se ,vor efectua exer-
citii de respiratie diafragmaticd.
Odatd cu scoaterea corsetului de gips, bolnavul va continua
programul de exercifii din etapa precedentd, in plus se urrnd-
regte recuperarea mobilitS{ii coloanei vertebrale. Din cauza
gipsului, bolnavul s-a obignuit si meargd fird torsiuni din
trunchi, deci f[rd pasul pelvian. Pentru corectare sint indicate
exercifii de mers cu rdsuciri de trunchi ;
linia umerilor trebuie s5 fie inversd cu
'Iinia bazinului.
Mobilizarea coloanei verbebrale con-
tinui cu migcS.ri laterale apoi cu indoiri
inainte, cu intinderea muEchilor ischio-
giambieri, avind picioarele intinse din ge-
nunchi in timpul migcdrii.
Avind in rredere pozitia de hiperlor-
dozd in car€ a fost mentinut pacientul in
Ftg. 20. Fracturd de
corp vertebral, in pa- tot timpul imobilizdrii, se urmdregte re:r-
nd de despicat lemne. echilibralea statici (vezi Lordoza).
IN TRAUMATOLOGIE
Gimnastica respiratorie de tip toracic se aplicd pentru
a mSri volumul cutiei toracice gi iniplicit volumul respirator.
Progra,mul de migcdri va continua 2-3 luni de Ia scoa-
terea gipsului, fiir.d conapletat cu elemente specifice profesiei
bolnavului.
ln concluzie:
7. In tasarea simpld. (Jdrd gtps) se reconwndd. erercilii d.e
ertensie Ftentru tonifLcarea spatelui, di,n pozifii,le : cul-
cat dorsal qi uentral y pe genunrhi cu sprijin pe palme.
2. In fracturile compltcate Si im,obilizate in aparat gipsat,
se reconl,andd,din sd,ptd.minaa 3-a erercifzi izometrice
pentru mugchi,i parauertebrali y abdomi,nali.
3. Dupd, scoaterea gi,psului :
- aceleagi erercigi.i;
- mobilizarea coloanez, Jleria se eJectueazd cit tnat
tirzi.u ;
- reechilibrareo. bazinului ;
- erercifii, de respira{te ti,p toracic ;
- reeducarea mersului.
IX (in cazul tasirii simple a vertebrei)
PROGRAMUL
1. Culcat cu fafa-n jos: ridicarea capului de pe pat.
2. Culcat cu fala-n jos, bra{ele intinse deasupra capului: ridicarea
piciorului gi a brafului opus, apoi cu partea cealalti.
3. Culcat cu fafa-n jos, cdlciiele sprijinite: ridicarea pieptului de
pe pat,
4. Culcat cu fafa-n sus: specialistul, sprijinind bolnavul ile ceafd,
il riiticd de pe pat, acesta menfinindu-se in extensie.
5. Se efectueazii unele exerci{ii din tratamentul cifozei.
o: q:{ s:'-J
-Lz-
PROGRAMUL X (in cazul fracturii imobilizati in gips)
1. Stinil : rotarea brafelor din articulafia umdrului, prin lnainte
sus, inapoi jos, cu indreptarea spatelui.
2. Stind: ducerea brafelor prin inainte sus, simultan cu ridicarea
unui picior gi extensia spatelui.
?0 REEDUCAREA FUNCTIONALA
3. Stind trr miinile sprijinite de tdblia patului : genuflexiuni cit
permite Bipsul.
4. Culcat pe spate, picioarele iniloite din genunchi, miinile incleg-
tate la ceafi: ridicarea gambelor in prelungirea coapselor,
menfinintlu-Ie cit dureazi expirafia"
5. Aceeagi pozifie de plecare : respirafie rliafragmatici.
6. Culcat cu fafa-n jos, brafele intinse inainte: imitarea lnotulutr
bras numai cu brafele 9i cu respirafie corespunztrtoare.
7. Culcat cu fafa-n jos, palmele sprijinite in dreptul umerilor :
flotdri sau semiflotiri, prin intinalerea pi iniloirea brafelor din
coate $i cu ridicarea pieptului de pe sol.
B. Mers prin sald cu mingea medicinalS finuti deasupra capului,
bratele intinse rlin cot.
9. Mers linigtitor cu respirafie ritmici.
PROGRAMUL XI (dupd scoaterea gipsului)
1. Stind : migcdri ample de brafe ca in timpul mersului, antre-
ninil gi trunchiul prin torsiuni.
2. Stinil tlepirtat : indoirea trunchiutui lateral, braful tle partea
intloirii alunecind ln lungul coapsei.
3. Stinrl ilepirtat cu brafele lateral : risuciri de trunchi stinga-
dreapta.
4. Stinil: contracfia fesierilor gi abdominalilor cu retroversiunea
bazinului.
5. Culcat cu fafa-n jos, bratele intlnse inainte: rldicarea bratului
pl a piciorului opus, concomitent, apoi cu partea cealalttr.
lN TRAUMATOLOGIE
6. Culcat pe spate: ghemuirea picioarelor la piept, intinderea la
verticali gi coborirea lor.
7. Culcat pe spate: ducerea brafelor prin inainte sus, peste cap
cu inspiratie, revenire cu expirafie.
8. Pe genunchi cu sprijin pe palme : migcar€a de va,l, ilucinil
gezuta pe cElciie, apoi pieptul inainte spre sol qi revenire in
pozitia de plecare. Se executd apoi ln sens inyers.
9. Stinil uFor depirtat, miinile pe golduri : migcarea circulard din
bazin, intr-un sens $i in celtrla.lt.
10. Stind, cu un cordon in jurul toracelui, apucat de capete : inspi-
rafie, opunind rezistenfi cu cordonul, apoi expiratie ldsind
liber cordonul.
B. TRAUMATISMELE
MUSCULO.TIGAMENTARE
1. tuxAT[tE
Luxatiile sint leziuni provocate prin deslipirea oaselor
unei anticulatii gi ruperi ale sistemului oapsulo-ligarnentar.
Fiind insolite gi de rup€ri al.e vaselor sanguine, articulatia se
deterioreazi, ducind la redori mari $i chiar la anchilozd
fibroasi.
72 REEDUCAREA FUNCTIONALA
_ Repunerea oaselor in ar-ticulaJie dupd luxatie se face prin
doud manevre : intinderea osului, apoi dirijanea capului aces-
tuia in articulatie. Reducerea (repunerea) se face uq,or cind
Iuxalia este rec'entd gi numai sub narcozd la cele mai vechi.
Dupd localizare luxafiile sint :
Luxa{ia umdrului ; se produce in jos gi inainte, cind acro-
mionul rflmine intreg (nefracturat). Se poate luxa de mai mu]te
ori ; din cauza hiperlaxitdtii mangonului ligamentar, dar se
po,atereduce
'de insugi accidentatul.
ln luxatiile operate, chirungul este acela care va indica
momentul inceperii roeducdrii. In intervenlia Latarjet, de
exernplu, reeducarea incepe din a 4-a zi iar miEcarea de rotatie
externd numai din a 21-a zi.
Tratam,entul de posturd in pozifiile de abducfie, rotalie
interni gi rotatie externi incepc numai dup5' cicatrizarea
elementeior articulare.
Perrtrur tonificarea dcltoidului, mugchiul cel mai afectat
de iuxalic, se fa,c exercifii de abducfie, proieclia anterioard,
folosind grcutafi mici. Migcdrile se fac atit izotonic cit gi
izometric. Pentru a fixa trunchiul, sd nu se incline de partea
opusd, s'n v,a lipi corpul de perete cu partea sdndtoasd, sau
se va fix.a bralul va id de o treaptd a sc5rii fixe, i:: cazul
cind tralarncntul se execut5 in sald.
O complicafie a luxatiei urnS.rului este sindromul umdr-
mind (Steinbrockc.r)descris la capitolul Algii vertebrale. Trau-
matismul dcbermind tulburdri in inervaiia neurp-vegetativd a
membmlui respectiv. Aspectul sindromului umdr-mind este
asemdndtor periartritei scapulo-humerale.
Luxafia claviculei ; se poate produce la epifiza humerald,
in sus gi in afard, sau la capul sternal induntru. Cind are loc
inapoia sternului, poate leza vasele din aceast6 rnegiune.
IN TRAUMATOLOGIE 73
Luxafia cotului ; se intilne$te la copii gi este grav5. Se pot
luxa ambele oase sau num,ai cubitusul. Luxalia inapoi este cel
mai frecvent intilnitS. Irnobilizarea se face in pozifia functio-
na16 Ia 90'.
Se recomandi tratarnentul de posturd ca in fractura cotu-
lui, in flexie, in extensi,egi in prono-supinatie.
Nu se va rnasa regiunea cotului.
Luxafia articulafiei pumnului. Aici se luxeaz[ indeosebi
semilunarul. Se imobilizeazd mina in extensie.
Luxafia capului femural ; este insotitl deseori de fractura
cotilului. Se irnobilizeazd in extensie.
Luxafia rotulei ; se prroduce in afard, mai ales la cei cu
genunchi in valg. Se recomandd purbarea unei genunchere gi
fortificare,a muqchilor din jurul genunchiului. Se poate fixa
gi chir-urgical in caz de luxatii repetate.
Tratamentul luxafiilor. Ca gi in fracturi, mernbrele Luxate
se jmobilize,azE pe o perioadd lungd pind la cicatrizarea siste-
mului capsulo.ligamentar. In unna irnobilizdrii se produc
redori importante, la care contribuie gi revdrsatul sanguin ce
a'pare in articulalie. Contra acestei revirsdri se indi'cd apli,catii
cu ghc,ala i.mediat dupd reducerea luxatiei 9i chiar punctii
pentrr,r c'liminarea lichidului.
Pc l,ot timpul imobilizdrii se va schimba pozitia astfel ca
membrul sd st,e,ain flexie ziua iar noaptea sd fie finut in
extensie. impiedicind in felul acesta formanea anchilozei
fi'broase. ce€a ce se intim'pli prin imobilizdri intr-o singurd
pozitie.
rnern' ru-
- Masajul este in,di'cat irnediat dupl etriberarre,a
lui accidentat, cu manevne usoar€ deoontna'ctur"arnte,evi.tin-
du-se articulatia luxati.
- Mobitizarea se redu,oe l,a tratarnenrt p'ostural, precedat
.si urmat de apli,catii cu gheafd.
- ToniJicarea nl,usculard,se reahz'eaz6',cudiverse aparate
ri J,acadru.l 'cu s'cripeti.
A,plicarea a,oestor procednrori s€ \ra faoe pnogtresiv 9i la
inceput totdeauna rnai uqor. In felul acesta se cigtigd 9i incre-
derea boJnavurlui,,ajungAnd in final l,a un rezultat bun.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA trIT TRAUMATOLOGIE

2. ENTORSETE
Tratamentul entorselor se rezurnd la tonif icarea aParatului
musculo-ligamentar aI articulatiei, cu miqcbri active Ei active
cu rezlstentS.
Se irnpune protejarea articulatiei, pentru un tirnp, cu faEd
elasticd (gleznierS, genuncheri etc.).

3. RUPTURADE MENISC
Dupd unii speciarligti, entorsele se irnpart in : femurali
In articulalia genrrnchiului, curbura condililor
- u$oane, fird leziuni anatonrice viziibile ; gi curbura glenelor- tibiale nefiind egale, meniscurile vin si
- grave, ou leziuni anatomiae. umpte spaliul dintre femur qi tibie. Ele se aqazd in forlnd de
.- .lntorseJ,e ugoa,nese trarteazi prri^ infiltratii ou novo'caind pann
^ (fig. 21).
(Leo:'iche),prin uJ,trasunete salu ourbnt diadinarnic. wteniscul este format din doui carbi'laje : unul in formd

Vorn descfie pe scr-lrrt,oeJ,enr,ai f,recvente entonse.

Entorsa cotului se p',oduce ra sportivi, in special Ia tenis
-insolitd -ligarnent€lor
scrim6. uneori este_ de imulgeri ai6- citeva migcdri.
's,r
de ,pe trohlee sau condili.
Tratamentul e,ste in primul rind chirurgical. Mertisrcul rupt
Entorsa genunchiului se poate produce Ia oricare din riga- este scos in intregirne sau nurna'i fragmentele 9i in locul rimas
mentele genunchiului : liber se fonneazi un nou rneniFc'
- ligarmentul colateral intern se lezeazd prin rnigcarea din f.esut fibros. DuPd oPeratie,
forfatd de aMucfie a gambei (la sportivi) ; genunchiul este strtns intr-un pan-
- ligamentul colateral extern este lezat mai ran sament oompresiv Pentru a imPie-
; dica hemartrroza gi se irno'bilizeazd
- ligamentele incru,cigabe prin ruper€ irnpiedicd mersul ,peo ateld.
norm.al, dind migcarca de sertar (semnul sertamlui al
lui Rocher). Reeducarea va inoePe din a
2-a zi de la operatie (Srnillie),
Cind este rupt, ligamentul incrucigat anteri,or permite alu_
necarea gambei inainte iar cel posterior, alunecar.ea gambei cind piciorul ersteincd pe ate16. la
inapoi. inceput se efectueazl contractii
izornetri,oe pentru cvadricerps. Ex-
Entrorsa gleznei intereseazl atit .maleola peronierS, cit gi
tensia gambei nu se face oornpLet'
maleola tibiale. Aceasta din urmi mai rar. datoritd ligamen-
dar treptat d'ur.erile c'edeazS 9i'
telor sale mai puternice. Fig. 21. Meniscurile in formS
de pani cvadriceps,ul se tonificS.
 IN TRAUMATOLOGIE
REEDUCAREA FUNCTIONALA

corectatd. Putem corecta inclinarea trunchiului' mergind cu

bralul din partea piciorului operat intins in sus pe lingd cap.
Pagii vor fi egali ca lungime gi ca timp de sprijin pe fiecare
picior, pentru un rners corect.
Dupd 30 de zile de la operalie mersul este corect' lntir-
DjL.a B-a zi, ,picjorul este eliberat de pe ateld
si se trrece zierile sint datorate grabei de a merge cu un picior insuficient.
" mobilizarea articulatiei genunchiului,
la prregdtit gi dureros.
*,irti""i"a'"*l-o"i1iit"
pentru toni_ficarea mugchilor coapsei.
Din culcat pe pat se vor executa : 4. RUPTURADE TENDON
- flexia gambei qi a coapsei, ducind cdlciiul spre gezutd
; Trau,rnatismele tendoanelor se pot produce prin intindere^
- cul,cat cu fa,ta-n jos : flexia garnbei p. cu cllciiul
spre gezutd. "orpre sau sectionare. Repararea se face chirurgical prin suturd
L,a rnarginea patului se executd : direct6, urmatl de 5 sdpt5.mini de irnobilizare in aparat gipsat,
intr-o pozitie de relaxare a tendonului in c,auzd. Cicatrizarea
- flexia gambei cu invingerea rezistenfei rnanuale;
ext'ensorilor se face mai ugor decit a flexorilor.
- extensia garnbei la in,ceput ajutatd, apoi fdrd ajutor.
Reedu,careadupd scoaterea gipsului trebuie fdcutd cu mare
.StFd cu sprijin de speteaza patului : flexia gi exiensia
gambei. atenfie, existind riscul de a se rupe cicatricea. Miqcdrile vor
fit numai active, efectuate in apd caldd, pin6 la ciEtigarea
In caz cd extensia gambei nu se face complet, fo,losim mobititdtii arti,culare.
tr)ostura (vezi Fractura rotulei).
Tonificarea musculard o vom incepe cu contractii izome-
trice de intensitate moderatd, crescind rezistenfa pe misura
acomoddrii gi toleranlei muqchiului.
ln cazul ruperii tendonului lui Achlle indi'cfrm contr'actii
dinamice (izotonice), efectuate la pedala cu ar'c sau la cadrui
cu scripefi, avind incdlfati gheata cu talpl de lemn'
Reeducarea rnersului se face cerind bobravului sd ruleze'
tal,pa de la cdlcii sPre virf.

5. RUPTURADE MU'CHI
ln nuptnlra de mr4clri (ctacajuil), avern doui situatii de
tratat : clncajul simplu, su un n'umdr mic de fibne r:rusoulare'
Dacd tratarnentul a fost bine efectuat, in 10_1b nke rupte gi ca,re ne,cesitd un rrEpalls d,e oca o siptimind 9i rup-
obfinem <-rmusculaturd bund tura d,e muSchi, car€ se tr:ateazi prin reparar''e chirurgicaln
6i puiem trece Ia mers. Dupd gi imobilizare in aparat gipsat pind J.a5 sipt6rnini.
unii autori, mersul se poate relua-dupd 4g ore ae ta
olperajie,
mentinind atela. ln cezul clarajuluui, reedtr,carea mn:sou-Iard oere tirnp inde"
se va c'orecta mersul astfer incit piciorur sd fie intins l,r.rprgat,citeva }uni, pentru lefaaerea progresfvi a muSchillui
din genunchi in faza de ca,re a suferit, iar r.eluarre,a anrtr'e'na'merrtelor se face numai
determinatd de teama de _sprijin anterioi. Legdnarea latlrata, dupd o lund 9i jum6tate.
a incdrca piciorul operat, va fi
'7E REEDUCAREA FUNCTIONALA
FUNCTIONALA
3. REEDUCAREA
iN ORTOPEDIE

ORTOPEDICA
A. CHIRURGIA
1. ARTROPTASTIA

Ar,tro,pl,arstia constS in inl,ocuiq'ea pe cal€ chiru'rgical6 a

unei arrtioulatri ou o p,rOtezi metaliircd, ,oe ane forrna oa^selor.
Ar'troplastia se qpd.icdoel mai des la articu,l,atia ooxo-rfemu-
rald, interersflnd cavi.tatea ao,tiloid"d 9i carpuil femuruluri (pro-
tqza totalS de qolid), sau nurnai caprul fernurului irr cazul
fractur.iilor de col feonural. Mad ra,r se ajunge la arfu'optarsttil
pentlrl articuJatiile scaltrrulo-htxneralS, ou inrloctrirea capului
hurnerusului aau,penhu articulatia gertun'ohidrui.
,Se neaurrge la artnorplastie in coxartroze gi anchiloze nn
pozifie viciioasd, ln soopul eliberdrii articulafei, in pseudo-
ar1erolze 9i necoze in unrna unor bo,Ii ca : P'arkinsour, hernirplegie
spa,stici ebc.
Pnoteza ma.i frercvent folositd este oea din vjrkrlinrm (oteJ
irroxirda,bil). ,{cerste proteze aru o drurate J,irnitatd - 5-7 ani -
diin car',e e,auzd sint indicate pensoanetror trecufie de 65 ani.
A,rtr,oplastira mai ar"e avanta,jul c5 ev'it6 irnobilizlrile inde-
lwrgate J,a pat gi perrniite o $eouperare rapidd 9i arproape de
normal a articul,afi'ei.
ln cazul frachrri,lor de ool femural (transoeruicale) la
peurso-ane1e in vflrstE, s€ recurge Ja pro'tez5 metail,icd tip Moore'
carre intocuieEte oapul femuru}:ri fracburat, fixindu-se in cana-
lnrl. rned'ular ou saru fd.ri ciment sberil.
Pmteza total5 de gold se indice a,col,o ulde oartil,ajrul
coti,Ioidian e.ste lezat, cun este cazul. in ooxan:,hozele avansate.
In proteza total6, cavirtaitea cotiloid6 ete acoperitS au o cupi
d.in materia,l plastic de foomr,avectrii cavitafi. Aceasta se frixeaza
in osul bazirnrltr,i (tlg. 22, 23).
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
ciment
cop
femunol
lbotit
Fig. 22. Proteza de
Fig. 23. Proteza totall de qold
gold tip Moore
Reeduca,rea fun,cfionald in artroplastia goldLrlui
tncepe cu
mi'cdri pasive ulso,are,dupa B-4 zile de
la operafie. s" irroi"e
masajul fesierilor gi al mugchilor c,oapsei
gi contracgii izome_.
tri'ce de cvad'ricelps,ridi,ciri a.re membrurui
inferior intins din
genunchi, la inceput cu ajutor.
In sdptimina a 2-a se increp exeroiliile
izornef,r,icre,din
pozilii care fixeaz' bazur*ul pentru
tonifi,carea musour,Iaturjj
ab'd'cto'are (fesie'r'ul mijtoeiu) gi extens,o,ale
(fesierur mar.e).
In artroplastia totall mersul se reia in
a B_a _ a ll_a zt,
chiar fd"rd baston uneoni. ln cazul proiezei
de femur (Moore),
mersul se incepe la paralele, sau cu cadrul
de mers, iar din
sdptdmina a 4-a numai cu baston canadian.
IN ORTOPEDIE
ln continuanea tratamentulrri se recomrandd exeorcifii cu
r.ezistenfS, din a 3-a sdptdrnini, mers pe bicicleta ergometrici
gi cor.eotarea merrsu,Iui fdrd I'egdnlri Ei cru spnijin ega:J.ca tiirnp
pe fieoane pioion. Daci totul evolu,eaz6,bine se proate trece tra
uroamea qi corborilneatreptelor, fdr6 a se exag€ra.
Dupd o l,r-rn5de treed,ucare, 5o6svu1l poate s5-gi nerla aoti-
vitatea, toniJicarrea cornpletd a mm'ssulaturid. fdcindu-se prc-
gr,esiv prin executanea unui progrann acas5. sa;u ambulatoqlu,
intr-un serviciu de specialitate.
In artrorplast,ia care neoeisitd siparea cavititii cotilodrde'
meo:rs'ulcu sprijin pe picilor se reia numa,i diupd 3 llrni' p€ri-
oadd de tirnp necesard pentru cicatrizarea aotilului (cavftntii
ootiloide).
ln concluzie :
1. Dupd, 3-4 zile de la opera$i,e se efectueazd, migcd,ri
pasi,uedi,n articulafi.a Soldulu| ti,mp de 7-2 zile.
2. Este indi.cat rnasajul Jesierilor Sz al coa:psei, euit?,nd
inrizi.a.
3. Din a 2-a sd,ptdm,indse recornandd.contra.cgii,izornetrice
de cuadriceps $ migcdri actiue pentru articulafia gol-
dului.
4. Di.n a 8-a zi, rners cu sprijini,rea pieiorului chiar Jdrd
baston (artroplasti,a totald,); cu cadrul, de rners Sz cu
baston canadian, din sdptdminn a 4-a.
PROGRAIIIUL XII (pentru siptdminr L 2-^l
1. Masajul mugchilor lesieri gi al coapsei.
2, Flexia coapsei pe bazin cu ridicarea cilcliutui de pe pat, apoi
extensia in lungul patului.
3. Contractii izometrice de cvadriceps.
4. Abductia - adducfia piciorului, cit mai aproape ile pat, ajutal
de specialist, care sprijinl piciorul sub cilcii.
5. Piciorul ridicat 9t snrijinit sub cilcii de citre specialist: bol-
navul apasi piciorul spre pat contra rezistenfei opusd de spe-
cialist.
6. Ritlicarea piciorului intins rlin genunchi, ajutat la inceput tle
specialist.
7. Piciorul intins pe pat: rotafia intern5-extern[ ilin $old a intre-
gului picior.
E2 REEDUCAREA FUNCTIONALA
L Cu picioarele intloite din genunchi, tilpile pe pat: deplrtarea
gi apropierea genunchilor contra unei rezlstenfe ugoare opusl
de specialist.
9. Migciri de respirafie antrenind gi brafele.
.-S-r.-:*l-, e:25 r-5
2315
In artroplastia genunchiului se uLtlizeazd ca gi ,pentru qold,
prcteze totale (exernplu proteza Walldir.rs sau endoproteza Mc
Intosh).
In cazul endoprotezei Mc Intosh, suprafetele articulare ale
genunchiului sint dep6rtate pemnifind o mai bun6 mobilitate.
Dupi operatie, genunchiul este irnobilizat pe o ateld ,pentru
B zile, ca gi in cazul operatiei de menisc. Reeducarea este simi-
lard cu cea din operafia de menisc, realizindu-se ,prin exer,cifii
de tonificare a cvadricepsului (izornetrie). Din i 10-a zi se
trece la migcdri de flexie a genunchiului, din ,pozifia in exben-
sie-suspensie.
Genunchiul este o articulalie cane faoe cu ugurinfi reaclii
inflamatorii. Va trebui dec,i sd se lucreze cu blindele la incepu-
tul reerducdrii, sau chiar sd se int erup5 mobilizarea pentru
citva tim'p, in cazul acestor reactii.
Rezultatele se obfin greu, iar dacd dupi 30 de zile s-au
ficut putine progrese, s€ necurge la tratamentul aplicat in apd
cald5.
Mersul cu sprijin pe picior s€ recomandd dupd 6 sdptdrnini
gi numai dacd ex,ist5'o bund ex'tensie a genunchiului.
Proteza totalS de genunchi tip Walldius perrnite o flexie
de 90" gi se blocheazi in extensie la bo. Se folosepte in forrnele
avansate de gonartrozd.
IT{ ORTOPEDIE
lnaintea efectudrii artroplastiei se va proceda la toni,ficarea
genrrnchiului, ,pentru a avea un cvadrice,ps de cel putin gra-
dul 3 (dupd cotarea ce o facem in bilanful rnuscular). Dupe
operalie ur,meaz[ o perioadi de imobilizarc pe o ateld, cca 3
sdptd,mini, tirnp in care vom folosi contracfii izometric"e ale
cvadricepsului. Din slptdmina a 4-a se fixeazi piciorul pe o
ateld Brown, care permite efectuarea posturii in extensie,
alternati cu c€a in flexie, din 3 in 3 ore, pe timpul zilei, i'ar
noaptea cu menlinerea numai in extensie. Tot din a 4-a s6pt5-
mini se incep migcirile active de flexie 9i indeosebi de exten-
sie, libere, arpoi cu rezlstenfS.
IUeeducarea este de lungi duratd, luni de zile. Aceasta
depinde de recuperarea forfei musculare, cici numai ea va
permite o extensie cornplet5 a genunchitilui'
ln concluzie:
t. lmobitizare& pe ateld dureazd' 8 zile (lntosh), sau 3 sd'p-
tdmini (Watldius) ; contracfi'i izonetrice de cuadriceps'
2. Se urrnd.regte toni,ficarea cuadricepswlui 9i obfiinerea
mobi.litdfzi g enunchiuluL
3. Reluarea mersului se poate face dupd' 6 sd'ptd,mini.
DE $OtD
2. ruxATlACoNGENITAIA
Datonitd unei malformatii a ca,vitdtii ootilojde, copilul se
nar;te cu o arti,oulalie l,trxabilE 9i nu luxate. Cap'ul ferntr.ului
aste ieEit din cavitrate, depl,asat in sus Ei spre inainte sau spre
lnapoi. In aoeastd ,pozitie capsuXa este Ei ea intinsd in sus 9i
inapoi, ,iar ligarnerntul rof,umd este hipenkorf,ic sam atrofic.
Pentm copilut cane nu a rne-rs, diagnostioul de luxafi'e de
gol:d se purrre dUpi rr.[rLel,e
senure prccirse 'oa :
- redoare anorrn'ali Je depdntarea piciorul,uri 9i inegali-
tatea plicii fes;ienne ;
- ,,s€trnnu,l.lui Ombr6danrle(( - o oarrte agezatd pe genun-
ctrii indod,fi ai copiluluri este inclinatd lntn-o parbe.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Copiin care rinloep_si _meamgdou intinzierre vor fi suspectafi
de luxati,e. La semnele detsrcrdse mai sus apare gi gchiopd,tarea
cu bassulax€a bazinului (sernnul lui Trenrdelenb,rrg). ln luxafia
unii-Iatrererld,bazinul cade de pa.r:tea pi,cionuJui ,bolnav, deten-
minind o scoliozd lormbard cu caviltate,a de parte,a bolnavd. ln
luxatia bita,terald bazinul cade inainte produclind o lot'dozd.
lornbari aooentuatd.
Trratarnentul. La vinsta de 6-9 luni (cit este infdqat) luxalia
se tratreazd prin fixarea picioarel'or in a,bducfie, cu ,,p,erna lui
Ortolani" sau cu ,,,butucul lui Pouli,guen,,, intre picioare.
Pen,tru copiii intre 1-3 ani se face dupS ,,tehnic,a lui Som-
merville".
Tehnica Sommeruille evitd rnanevr€Ie bruta.le. M,emb,rrele
infeorioare sint tinute in extensie oontirnud cu ajr.r,toruil unei
greutdti de 1 kg, iar dupd citeva zile de acomodare, treptat,
mernbrele sint depSrtate zilnic cite b", pentru a m ajunge dupd
3-4 slpt6mini in poziti,a deplrtat l,a m,axirn. lnc,epf,nd din
sd,pt[mina a 2-a s€ rnfli .adatr,gdo greutate de 0,b kg, fixati
de ooaps6, Ia nivelul trohantffrului, care va p'rod,uoe o rotafie
interni a coapsei gi o cobortre a capului fernr.rnulrui. ln fel;t.rl
a,oesrtarreducerea luxatiei este ternm;inati d'upd b.----6sdptdrnini.
Dupd reducere, goJdurleste irnobilizat in aparat gipsat perrtf,u
alte 6 s[ptdrnini hr urmito,arele pozifii : abduc$ie 40", flexie 1bo,
rotafie internd B0o-90o. Ultirna pozitie de irnojbilirzare este
cu f'ernunul rotat l,a 70' tirrnp de inci 5-6 sdptdrnflni. Dupd
aproximativ 5 luni, ii este permis copiiului si se sprijine,
pentru a rnodela suprrafetele arti:su,Iare.
Pnin btrindefea €i, me,Loda Sornrnerville evitd necroza
ca,pultri fernurulu,i, motiv trrentru care este prreferatd altnol
metode in tratarnen;tuL JLuxatiilor congenitale de goJ:d,la copiii
intre 1-3 ani.
Intre 3-5 ani $l du,pd aoeastd vimstd, tratrmerrtui chi,r,ur-
giical es e singu,rrul inrdicat. Se faoe o intervenfie ,prin car€ se
chimreteaz[ o cavitate cotiloidd qi se intu:ordrucein ea capul
fernrurului, dupi ,c'e se acoperd cu capsula ar,hicularS. Se pro-
oedeazd apoi la imobi,lizare in aparat giipsart pentnu lb ziJe,
dqpd care se a,gazd in extensie. In ti,rnpu,l i,mobiliz5lrii se fac
rnigcdr,i aotive ,ou ,rnem,bnul ,rimas lirber, penfuu a imfluen{a
De cale reflexi cinoulafia din parrtea operatS.
IN ORTOPEDIE
Reeducarea propriu-zisd incepe odatl cu scoaterea gi,psu-
Iui. Se face masajul intregului membru gi in special in regiu-
nea fesierl $i pe mugchiul pstr, prin frictiuni gi vibratii.
La inc*eput scopul masajului est'e circulator, apoi de relaxane a
musrculaturii locale contractate.
Migcdrile pasive, puline la inceput, se vor face cu grij5'
pentru a cigtiga increderea copilului gi a nu determina con-
tractii reflexe.
Migcdri'le active vor interesa musculatura coapsei :
- ext'ensia garnbei ;
- flexia ,coapsei pe bazin ;
- abduc{ia coapsei, in special.
rrrrr*plitudinea gi rezistenla opusi la miqcdri vor fi crescute
progresiv. Se recomandd ca fiind mai eficiente multe repetiri
cu rezistentd rnicd Ei pauze dese, decit rezistenti mare 9i
repetdri putine. Locul ideal pentru aceste migc5ri est'e cadrul
cu s,cripeti.
Reluarea mersului fdrd sprijin, in cazul operaliilor extra-
articulare, se face dupd 3 luni ; in cele intraarti'cula,ne dupi
6 luni, timp ne,cesarsd se acoper€ cavit,ate,acotiioidi sdp'ati
in osul spongios cu un strat solid, compact, capabil sI suporte
presiunea cor,pului.
La reluarea mersului s€ va corecta tendinta de legdnare
rdmasd dinaintea op,eratiei, cind fesierii erau insuficient dez-
voltati.
Se poate spune cd reuqita operatiei depinde num,ai de o
buni reeducare funcfionaid.
Majoritatea luxatiilor congenitale de gold unilaterale d,eter-
mini mai tirziu o coxartrozi de part'ea piciorului sindtos,
suprasolicitat din cauza slabiciunii celui luxat (in luxatiile
netratate). P,entru evitarea aparitiei coxartrozei se indici osteo-
tomia tip ,,Pauwels", in special de varizare - de m'icqorarea
unghiului p,e care-l face capul femurului cu diafiza. Prin ope-
ratie, mernbrul saindtosva fi scurtat (in operatia de varizare)
gi astfei bazinul va fi neechilibrat. Interventia chirurgicali este
indicatd atunci cind existi o buni abductie gi o mobilitate
bund a Boldului.
Reeducarea function,ald dupd osteotomie este similari cu
cea descrisd mai sus la tratamentul chirurgical al luxafiei con-
genifale.
E6 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

ln concluzie se indicd : 3. PICIORUTSTRIMB-VARUS-ECVIN CONGENITAT

l. Migcd.ri pasiue Si actiue cu pici.orul operat.
2. CreSterea gradatd a tonusului, musculaturii din jurul Defor,mafia este intilnitd rnai frecvent la bdieti (65%), la
articulaliei, qoldului (Jesierii, qi,psoasul i,Iiac). fete fiind de 350/e.Poate fi qi unilateral dar mai des bilateral.
Piciorul strimb congenital este o deformafie a piciorului
3. Reluarea mersului dupd.3 sau 6 luni in tuncfi,e de felul in ecvin, in varus gi cu adductia pirfii anterioare a labei picio-
operafiei,; corectarea mersului se face i,n sensul el,imi- rului.
nirii legdndrii. Deformalia intereseazi mai intii oasele a'poi musculatura
gi ligamentele, care sint dezochilibrate. Grupele rnusculare de
PROGRAMUL XIII (pentru perioada cind pacientul operat se afld, pe faia interni sint scurtate (supinatorii gi adductorii), grupele
in pat cu piciorul in extensie) de pe fafa externd (pronatorii gi abductorii) sint hipotone
atrrofiate.
Se elibereazd piciorul din extensie gi se executd:
Cauzele care determin6 piciorul strirnb congenital pot fi :
1. Ma"sajul regiunii fesiere pi urmitoarele migc5ri : - opriri in 'dezvoltarea embrionare (Max Brihn) ;
- flexia coapsei pe bazin, pasiv gi activ; - dezechilibru neuro-rnuscular (Pidrre Lombard).
- depirtarea piciorului operat, celilalt picior finut de specia- Piciorul strimb ecvin congenital se prezintd astfel :
list in abducfie maximi; - lab,a piciorului in supinafie;
- bolta plantari scobiti ;
- repetarea flexiei coapsei pe bazin.
- sprijinul in rners se face pe rnarginea extern5.
2. Culcat pe partea sinitoasi: abduc$ia plciorului operat, cu tot Tratamentul. ln f.aza uqoard se fac manevre manuale care
membrul inferior rotat intern qi evitind flexia pe bazin La
tind si cor€cteze pozitiile anorrnale ale piciorului :
inceput ajutat, apoi liber.
- pentru corectarea adducfiei virfului pri,cioruJui,se prinde
cu o mind aceaste parte a piciorului, cu degetele sub talpi,
PRocRAMULxlv j|;:i extensie,se executi Ia iar cu cealaltd, cSlciiul, in aqa fel ca degetele mari de la
lXtlffi,.in armbelerniini sd se geseascdsub rnaleola externe, pe gi,bozfutate.
Pu:in mi+cdri u4oare se va ageza cdlciiul pe o lini,e ou virful ;
l. Culcat pe spate, pe bancheti, piciorul ilepisinO suprafata de
- supinafio se core'cteazd, prin fixarra rnaleolelor cu o
sprijin, avintl fixatd de gheatri fringhia, iar aceasta este trecuti mfind, iarr 'cu c€,alaltd tot picionul. Prirnfu-o migcare de p:onalie
prin scripetele fixat deasupra. La capEtul cetilatt at fringhiei se va diuce c6Jciiul in afari in axul gamb€i;
se atirnl sacul cu nisip de 0,5-l kg :
- ecui,nul .' cu o mini se fixeazd gamba in dreptul maleo-
- extensii apdsintl piciorul in jos, revenirea este pasivd dato- lelor, iar cu cealaltd se va duce laba in flexie dorsal6.
riti greutdgii sacului ; ManipulSrile se efectueazi ziJnic, ,apoi redruce[€,aest€ rnen-
- indoirea piciorului la piept; tinitrte cu l,eru,oorplastaplicat peste banrdaj, pentm a rm inita
- depirtarea piciorului lateral, cu fringhia fixatii pe partea pielea. Mai tinziu se poate folorsi atela tip ,,St. Gerrnain" sau
intern5 a ghetrei. ,,DenriisBrown'ett.
La oopi.i,i rnai mari de 3 l,uni, red,u'oe'nease face pnin apli-
2, gezind la marginea banchetel cu sacul cu nislp de 0,b-l kg canea suoc€s,ivd a aparrateJ:ou'gipsate, iar la copriiri. mari cu
fixat la partea de fos a ghetrei: extensia gambei pe coapsi. deformafii netratate, chirurgical, cu alungiri de tendoane gi
3. Culcat pe partea sinitoastr cu sacul cu nislp ile 0,b-l kg irnobilizare.
fixat de gheatrl la partea interioartr: ridicarea piciorului avind Rolul specialistului constd in contrlbufia lui la toni,ficarea
grijd sI nu-l indoaie sau s6-l iluctr inainte prin llexla coapsei rnusculaturii gi reouperarea mohi,Iitifii articulare. Miqcdrile se
pe bazin. vor faoe totdeau,na irr sensLrl corederii defomnafiei, insistind
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

iq specra] a,supra flexiei dorsrale, abducfiei qi pronafiei, invin- In cazul picioarelor flasoe, taloneta nu este suficienti. ln
gtnd 'tenrdinta il-nru$rchiuluitr,i,ceps zural de a duoe picioml ilr aceste cazuri se recomandd fixarea piciorului pe tirnpul noptii
ecv,in, sau pe c,ea a miugchilor supinatori gi adductoni de a-t in atele de hiperrcoreclie, care sd mentind piciorul in varus,
duce irn vanrc. cu degetul marre ridicat qi bolta scobiti (Ch. Duc'roquet).
Tratamrenburl es.te de du'rat5 pi de aoeea se va ,oe[€ sp,rijinul Spyzi recornandi purtarea talonetei prevdzutd cu o bilS in
f'ami-li,eri.rpentru oontinrua,r.ealui. dreptul unde cade bolta, care obligd copilul si-gi in'cordeze
Purtarea incdlfamintei orrtopedice sste necesard dupd trata- mus,culatura plantard in momentutr sprijinirii pe ta),p5, pentnu
ment, inrd,i-terent de virstd. a nu-gi pricinui durere.
Tratamentul prin exencitii de tonifi,care gi p'urtarea talone-
In concluzie: tei dau rezultate in perioada de cregtere, dar la a'du!.t,un'de s-au
\. La nnul ndscut, se aplicd, nl,aneDre rnanuale, zi,lni,c, apoi produs modificdri, rezultatul va fi in direclia inlf,turdrii durerii
l Jirare cu bandaje in pozifi,e corectd, sau folosind uteta. - buna functionalitate a
gi piciorului.
l 2. La copii mni, marr, de 3 luni, reducerea se face cu aju- Treptat, pe misura oblinerii unei musculaturi capabile sE
menlind bo1ta, se va renunfa la sprijinul pasiv dat de lalonet'e.
torul atelelor corectoare, succesiue, sa7t,prin operafii,-pe
tendoane gi os Ia deJormagii ireductibite. Tonifirarea Migcdrile s€ vor adresa rnugchilor care sustin bolta plan-
musculaturii, in sens corector gi recuperarea mnbilitd{ii. tard :
- flexorii degetelor ;
4. PICIORUTPLAT - flexoml propriu al degetului mare;
- gambierut atttetion Ei posterior 9i extensorul propriu al
Piciorul prczintd doud bol{i : una transversall si alta degetului mare;
antero-posterioar5. Prin hiperlaxitatea acestora, bolta piantar5 - tricepsul sural.
se prdbugegte iar piciorul se agazd in valg. Examinind incdl!6- Migcdrile car€ s€ executd in acest sens sint :
mintea copilului constatdm uzura pirtii - flexii plantarre insolite de supinatia piciorului ;
interne a tdlpii gi deformarea carimbu- - flexii ale degete'lor gi extensia degetului mare ;
,1,*,,,,, {li'iii,. - exercitii de apucare cu degetele ;
lui gi a tocului, cind picior,uJ plat este +riri;i', 'f,jliiii:iiii'
li;ii.iii:t,:l: 'fii+;::.i.:;:ii - variante de mers carre sd antreneze muqchii sustinStori
insofit de valg. ExistS diferite forme de .ii:niil ai boltii plantare.
picior plat (fig. 24), asupra cdrora nu ',i:::,ir,
insistdm, prccum gi diferite cauze cane In concluzie :
le pot produce : rahitisrn, obezitate, pa- .,i:ii.iiit:i. 'iiii:i
.,+i:ii::ii'li l. Tratamentul pasio pneuede sus[i,nereabol$ii, pnn talo-
ralizie sau debilitate fizicl general5. \J
iiiXrXi h ii:iiiiiiii'
l::rir:r:::r nete plantare.
!,iiii"

Tratamentul urm6regte sd tonifice 2. Tratamentul actiu se face i'n sensul tonifLcd'rii' muscula-
musculatura de sustinere a boltii picio- turii botlii plantare qz a muqchilor corectori ai ualgului
(gambieri.i).
rului gi sd restabileasci echilibml rnus-
cular al piciorului valg. SingurS, gim- pentru corectarea piciorului
PROGRAMUL XV (grupe ile exercifii
nastica de tonificare nu este suficientd, plat)
fiind necesard gi suslinerrea in pozifie
corectd a labei piciorului prin aparate Stind:
ortopedice (talonete executate corect 1. Ritlicarea pe virfurile picioarelor, cu depirtarea cilciielor.
dupd mulaje), pentru irnpiedicarea de- Fig. 24. Amprente plan- 2. Ridicarea pe virfuri cu dezechilibrarea trunchiului inainte 9l
tare. d) indicd picior
formdrilor osoase. plat. reechilibrarea, ceea ce for$eazd degetele sd se contracte.
 9r
REEDUCAREA FUNCTIONALA tN ORTOPEDIE

plantei piciorului'
3. Ridicarea pe virfuri gi oscila{ii verticale, fErE a a$eza cilciiele Afecliunea produc€ atrofia rnusculaturii metafarso-f alan-
articulalia
pe sol. batdturi si un proces*;"t ;;;;t-Ia se inclini spre desetur
;ffiil i"' ;['"'ia' a "*l:l.-:Seste
i*- .."" "t"i.,lti
4. Acelagi exercifiu cu virfurile sprijinite pe o treapti a scirii
i;;i";- ce Proemind.
fixe.
5. Ridicarea pe virful unui picior, celilalt ugor indoit spre piepL
capul metatarsului 9i nu falanga halu-
celui. (fig. 25).
gezl,nd: fiatamentul este chirurgical urmat
de reeducare f unctionalS'
6. Flexia plantaripi supinafia efectuate concomitent.
$tim cd Part'ea anterioarS' " Pi"P- Ea
7. Rularea tilpii pe o sticl5, baston sau minge, menfinind tot ruluiare un iol important in mers'
timpul contactul cu obiectul. Picioarele se intind gi se indoaie cal€ de ultimul impu'ls in pa-
*t* *"
din genunchi. sul Posterior.
8. Prinderea cu degetele picioarelor a unor obiecte: creion, cirpl Rolul specialistului, dup6 int'erven-
bile etc.
9. Talpi in talpi cu indoirea gi intintlerea picioarelor, Idrd a
rlepdrta cdlciiele $i tlegetele.
10. Aceeagi pozifie, introducerea unui obiect in gaura fdcut6 tle
Fig. 25. Hallux valgus'
botfile picioarelor, copilul opunind rezistenfd la scoaterca aces-
tui obiect. rners. FdrS aceasti mobilitat€, operatul
cu oel din limitarea
11. Stringerea degetelor odatitr cu mi$carea de adtlucfle $i supinatie r6mine cu un mers fchiopitai, asemen6tor
a piciorului.

Din mers:
12. Mers pe ctrlciie, cu talpa boltitd prin flexia degetelor.
13. Mers inainte Ei inapoi, pe virfuri, cu c5lciiele depirtate.
14. Mers pe marginea externi a labei piclorului; cu degetele flexate,
degetul mare in extensie.
15. Mcrs lateral, trecind peste o sfoard sau un baston, a$ezate pe
sol, firi a le atinge cu bolta piciorului.

5. HATTUXVATGUS
degetul mare'
Hallux valgus este o defor,malie a degetului mare (hatuce), In concluzie se inrrPune :
determinatd de incSrcarea anterioarS a piciorului gi sldbirea
I. Masajul gambei (tnceps y gambier) ;
musculaturii gi a ligamentelor. De cele mai multe ori afecfiu- gt' in special
nea este prezentd spne virsta adult6, mai frecv€nt[ la femei. 2. Mobitizare pasiud, afoi' actit:d' a d'egetelor
a d,egetului rnare ;
IJn oarecare rul in produoerea hallux valgus-ului iI arre qi
incdlf imintea prost confecfionatS. 3. Corectarea nxersului'
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

6. AMPUTATilTE ALECOLOANEIVERTEBRATE
B. DEVIATII
Se recurge la arnputatii in 'cazuri extrreme ca : fracturi
grave, arberite. 1. GENERALITATI
Specialistul are sarcina de a pregdti bontul sd primeascd
gi sd foloseascd proteza. Inainte de a folosi proteza s€ face un
examen al bontului care poate fi :
- defectuos in ceea cre privegte orsul, pidlea sau pirtile
moi ;
- 'dureros, fdrd o parte moale intre os gi piele ;
- un bont conect.
ln prirnele l0 zile se lucreazd pentru a preveni : edemul
bontului prin mobilizare activd qi prevenirea atitudinilor vici- (fig. 26).
o,ase prin imobilizarrea lui intr-o pozitie corectd, flrd pern6
sub b,ont. opofizoortiottoro
In urmdtoarele 10 zile se urmdreste ridicarea treptatd si crontoto
invilarea m'ersului cu cirje axilare. Se continud cu intdrir,'ea pedicotutvertebro{
muqchilor mot,ori ai bontului prin exer.cilii efectuate cu inten- opofizo
sitate crescutd iar pentru adaptarea la eforturi rrnai mari se tronsve
aplicq un antrenament general
Inainte de a se treie la mersul cu protezi se pregdteEte
'bontul prin presiuni cu inc5rcare progresivS, ajungind ca
pacientul sd-gi sup'orte propria greutate. Pentru acest exenciliu opofizo
se adaugi p,erne sub bont care sd completeze spaliul intre eI spinotd
qi scaunul pe care se f,acepresiunea. Cind sprijinul pe bont nu opofizo
' orticutord
mai este durero.s, se trec,e la m,ers cu proteza. Specialistul va coudotd
urmdri corectarea pozitiei corpului, deoarece bolnavul are ten- A
dinfa sa meargd in cdderie inainte (in salutare). pentru un
m,ers corect se fac exercifii pentru dezvoltarea fesierului m,ar.e
(extensia piciorului) carreintervine in pasul posterior. De ase-
menea, p,entru forrnarea unui mers simetnc.
In amputaliile membrului superior, reedu,carea este mai
simpld, d,eoarecenu se mai pune problema pregdtirii bontului
pe_ntru sprijin, ca la meanbrul inferior. In amputarea bralului
cel mai folosit, se pune problema educirii celuilalt brat mai
neindeminatic, pentru a-l suplini in activitatea de toate zilele,
precum gi la montarea gi scoaterea protezei.
ln concluzie, reeducarreaurmdreqte :
1. Intdrirea bontului Si pregd.tzrea.lui pentru a suporta B
presi,uneape pro'tezd,;
profil 9i de sus'
2. Inudfiareq,rnersului corect cu proteza. Fig, 26. Vertebrd lombard vdzuti din
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

Cor,pul ver:f.,ebral, din ce in ce mai rrlar€,

su dt ne apro_
qiern de rornlcrari, prezirrti do,ud suLprafel" *i"ont"r* 15rQgio1 qi aparifita cwburii lornba,re. Tbecflnrd Ia pozilia ver-
'egirr-.r.nea
gi cinoumfernintd. furcul rr9@ral irnprerund ficale_ 9i mic$or.inrdu-rgi baz,a de s,r.rstin:er"e,
de .1,apoligori,U for-
formeazd gaura vertebnald u"t U""f mat de oele,pa,tru puncbe de sprijin, la c€l foffinat^ de-crele doud
"; "o"dd
ltoo-e"r--ve"tebil.atre), in care este picioarre, apare gi o noud fortd pe oare o rcsrirrateoolLoa,na_
addrpostitd'mdd,uva spindriri. Totar,itatea greutatea.
aa€stor grr.u.i cunstifulie
canalul ,rahidiran.
Dupd cu'rburra lornbard apar. gi crelClalte curburi (dorsatd gi
Apofiza splnoas€ erste si,tuatd oervicald), ne,oersax€adaptdnii Ia stalirunea birpedd gi Ia mers
inclinatd ln jos in
regiunea dorsal,, din oare cauz', ,rysterion,
in aoeastl regir.rne extensia (teoria mecanicd a I'ui Henre). Altri sustin cd acmte cwihuri
'coloanei este rnai limita;t5..In re,giunea lonabarS se forrneazd inod din viala iinf,rraurterind(teomia con,geni,tald a
noase sinrt mai scurte qi oriaontale. aporfiaele spi-
lui Delmas).
Apofizele transverse sin Greutatea corpmJruritinde sd aoce'tueze oele dotrd curburi
d;rie;;Par-
ff:15""Jhra mari, dorsald qi iornba,rd ; fdnd ajutorul muS,ohilor fesieni gi
W ffi ffi lornbari care fixeazd bazinuJ, peflbiu a nu c,eda gneurtilii, s-air

W
,/'
ffi ffi ,.,,"Si#l':L*H;'ffisfffr gfiffi
Q'Iiiiiiiliiliij:.ir:ib inferior prin discul veotebrai,
produce cifozele gi londozeJe (cauza rm.scrilard)
curburile no,rrnale dau coloailei o rnare elastrici,tarte,permri-
findu-i sd se con-np6ntein cdderri, ca un res'ort, au-n'ortizind,u-le,
qilP ",m..nr
ffi ffi fonnat
ai" 11u1.
ai"p*Ji,i'*"i spre deosebirre de spatele plat (fdre ourburi). Tot curburjle
, J_iigi'1i'ffiqffi,fl T"lf ,stratu{ lesdturd ca o pdstreazd proiectia crenfutrlui de greutate in interior,urJ. poligo-
,:::iE.i::r::::::\ wi;:l:+g
de€sa. rn mijlocul discului se nturlui de sustinere. chia,r atunci cind una drin cu,rbmri erste
fti*#
\&Uz ffif 'r.d afl4 nucleul pulpos, de formd
_ffi',.ffi,rf, ^tr#igt accentuatd (cifozi sau lo'rrdozd),rcoloana igi rccapd,ti echili rul

ffi ffi ffi fiilyk,:ffi5$*"ffi;:'; exagerind qurbura din regilrnea invecinatd (fi,g. 2B).

w ffi ffi ffi:H:"3J,f"fi#:rru:

Eaz t1ifi1iLt1ii111;'g
Fig. 27. Forme de nucleu ^F..,,ffiff,,if
voltd o presiune care menfine
coloana (chiar ln rrepaus), intr-o
pulpos
9?a -cLm apar Ia nucleogramd oarecare tensiune. Nucleul se
'(dup5 Ertacher). comporti ca un
sd "".oot,'"litirrO
depirteze vertebrele intr€
.can-eestc agezat gi
totodatd preia gi reparliz,.azi presiunil,e pe
coloand (fig. 2Z).
Verrtebrele sint fixarte irrture el,e cu ajrutoa:ul
ligamentul longitudinal anterior, ligamentelon :
ii-ituazd, extensia coloa_
nei ; ligamentele interspinale, ligamentef"
"a"e "p"__
rsrv
terior, ligamentul gatrben. "upr*pi""f"li, ?r, i
strdrnro$ilor,noqtri
ta ventiieald, din
*"S*
:,:_rdjT*"
pat1u, hh. ploana
fr*ii.,11 a tnrregruJ',i ;*tdb;il-;
'niJ-t ;*;;:ffi#fii
-";;i;j;'
91-uT!t"uoe *rp. r:;ffi Fig. 28-.Forme posturale (dup6 Wagenh6user).a) spate
prin incordaream,uqchi,ror
ie.sieri,"d;j. normal_; b) spate rotund; c) spate icobit 9i rotundl d)
;"h ;"#ffi ##ffii spate plat.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA iN ORTOPEDIE

O,rice indivird igi poate mordifica ourburile in poziliile :
stind, qezinrd,oulcat. De asernenea, currbura lornbard se poate
accentua purtirld inrcdJtdrninteou toc inalt.
2. scouozEtE
O ait6 gr4e a scolio'zelor o forrnealzi cele stati'ce, pnin
deformd,ri aie bazirrului sau inegalitsli ale membrerlor inJe-
rioare.
Sooliozele patologice sint determinate de afecfiuni : rahi-
-corputrui vertebral (ven1s56 ouneiformi),
tned iraumati*n al

Seoliozele sint deviafii ale colo'anei verteibrale in plan

frorntal, 'cu rotS,ri ale ,corpurilor velrbebralle de pantea conGx6,
rotdrii eane antnenetazd"Si coaste,tre,d,Etermininrd o gi;bozi,tartede,
partea convexd. Aceastd noud pozifie a coloanei produrc'e asi-
metriLi ale urnerjlor gi omopl,atilor. Este vorrba de o atitudine
scolioticd, oind cul.burile se trrot redresa uFor, sau de scoli,ozd, zinului Ei aqpeotul picioarelor. Exarni-
adeudratd cind s-au produs modificdri osoase. Aceasta din narea cu firu,I cu plumb ne aratd direc-
urmd se constatd la examinarea oop,iJ,utruifolosind aplecarea
lia in care s-a produs curbura, stinga-
trunchinilui inainte, pozifie in care ,apar€ girbozitatea de partea dreapta sau alternative. Radiografia
scoliozei (fig. 29). cornpleteaze gi rpt*izeazd rezultatul
exaLrninirii.
Tratamentul. Schematic, tratamen-
ful scoliozei se prezinti astfel:
- mobilizarea coloanei vertebrale
gi reducerea gibozitntii Prin:
I furcliniri laterale :
o intinderi in lungime ;
o tractiuni cu membrul omolog
concavitdtii ;
o derotdri;
o rpresiuni directe pe gibozi-
tate :
- tonifiearea mwcu,laturii Para-
1l A vertebrale, prin contraclii sirne-
trice gi asimetrice ;
Fig. 29. Scoliozd. A: atitudine scolioticd ; B: sco-
liozd adevdrati. - reochilibrarea bazinului, in spe-
cial in scoliozele statice, pnintr-o
talonetd fln Pa,ntof ; Fig. 30. lnscrierea aPo'
Scotriozeleport fi : fizelor spinoase cu cre-
- cu o singurd cunburd, scolioza in C; - trata,ment ortopedic-Pasiv, ctl ionul dermografic (dup6
- cu 2 sau 3 curburi, scolioza in S, in care curburile agrarate care rnentin eoloana G. Hue).
al,tenneazd de o ,pa.r,begi de alta a coloanei pentmu a-$i vertebrald ;
g6sri.echilirbnu,l. - tratament drinrrgical, Prh artrodezi verbebrali.
ln cardrul scoliozelor adevlrate, ce],e rnai grave sint aqa-zise Se obignuiegte in gimnastioa corectivd si se mobi-Lizezemai
idiopatice sau esenfzale, ctt o ce.uzl n€rcunos,GUtdgi apdrute intii col,oaaia, piti^ migceri pasive, si se redreiseze 9i apoi s5
inainte de virs'ta pu,bertdfii. se tonifice, porin na+cari astive. Tinind s€€t.rra cd numai gim-
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

lastica singurd nu mai poat€ opri evoXrulia unei soolioze, ian ficanea musculard. In timpul tensiunii izometrice existd o peri-
drup5 o mo,b;ilizare ou exen:ciJii pasive aceast6 op,rire nu se'mai oadi de contracfie progresivS, urmatd de o contractie staticd
poate faee nirci a,tfl,t, este greu si ald,mitsm ci o co[oand eu gi terminat6 cu o relaxare progresivd a musculaturii. Fiecare
mai muLte cunrburi o mai pu,teorr fixa prin exeocitii de tonirfi- perioadd are o duratd egal6.
aa,re. Aoela5i t'utcxruse poate spune gi despre exe,rrcitiile asi-
mLetric"e,greu de lo,caliza't. Din acqste motive, pe baza indelun-
gatei noastne experienfe prarotice, avem o r.ezervi in folosirrea
lor. Excepfie ar face scolion cu o singurd curburl, in C,
u,nde folosim migclri active asimetricre, cu loaaliza,rea stnircta
la acel segrnent. Se adrnite anobilrizarea pasiivi a ooloanei nurnai
in vederea fixbrii ei in oorrset saru pemrtru trata,rnent chirur-
gical.

Existd diferite metode de corectare a scoliozei. Una dintre

ele este c€a a dr. Klapp, eare a descris 4 pozilii, pornind din
pozitia pe genunchi cu sprijin pe palme.
Metoda translatiei, a lui Roederrer gi Ledent, consti in a
deplasa lateral, spre partea corectoare, un segment de corp. Fig. 31. Exercitiu indicat in scolioza total6 sau in
S cu virful de curburd intre C2-C4.
Aceast6 translafie se faee finind brafele lateral pentm a putea
Metoda Niederh<iffer a fost completatd de Erna Becker.
In continuare prezentSm citeva exercitii din metoda amintiti :

executd translatia pentru curbura superioard.

Metoda Niederhdffer se bazeazd W folosir.ea tensiunilor
izometriee in tratarea atit a scoliozei, cit gi a discopatiilor gi
spondilozei. Frin ac.easti metodd se cauti redresanea coloanei
vertebrale in raport cu linia mediani, prin contracfii izometrice
contra nezistenfei, egalizind in felul acesta diferitele tensiuni
ale musculaturii spatelui - partea concav5 este slabd, parbea
in ambele pdrfi, efectul se ob]ine intre C4-{5 (fig. 31).
- $ezind pe un scaun cu parbea concav6 spre scar5, mina
in supinalie apucat de scard, la nivelul capului : specialistul
gezind in spatele bolnavului, ii fixeazd bazinul intre genunchii
lui, aqazd o mini pe marginea externi a ornoplatului in timp
oe subiectul trage omoplatul spre rnina acestuia' avind ca
rezultat fixarea scapulei. Acum tnebuie apropiat[ de centru 9i
coloana vertebrald, mina specialistului controleazd relaxarea
de partea convexitdfii. Pentru a fixa bazinul, specialistul pune
r00
Fig. 32. Exercitiu indicat in sco-
lioza totali sau in S cu virful
de curbur6 intre D3-Dg.
Fig. 33. Exercitiu indicat ln scolioza totalA cu vir-
tul curburii D3-Dl2 pi scolioza in S cu vlrful
curburii la D3-D9. R: rezistenfamaxim6.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
piciorul pe o treapt[ a scirii 9i
sprijind genrmdriul contra gol-
dului bolnavului (fig. 32).
- Deculbit ventnal, carpul
intors spre parte,a concavS, bra-
!u1 indoit in unghi drept qi
depdntat de co,rp la 70o, oet5lalt
braf, din parbea convexE, intins
in lungul oo,l"pului gi rotat
intern: specialistul sprijin5 cu
o mind apncape de axi-15 brafuJ
pacientului, iar cu cealaltd mind,
creasta iliac[ gi depdrteazd bu.a-
ful paci,entului in abducfie pind
oe margjnea internd a ornopla-
tu"l:ui este paraleld cu coloana
vertebra[d. Se oere pacient'ului
s5. sontracte rnir.rssulatura trans-
versi de partea concavd, trd-
gtnd coloana spre omoplat, pa-r-
tea convexe rimine relaxatd
(fig. 33).
IN ORTOPEDIE
- Acreeagi pozitie ca la exercitiul preoedent, dar bratul de
partea concavd e-ste in abductie, flexat din cot gi sub piept :
specialistul prinde cotul bolnavului, f,recind mina printre ante-
braful gi bralul acestuia, car€ l,a rindul sdu se prinde de cotul
sp,ecialistului. La inoeput se
fixeazd omoplatul gi se eon-
tracti transverpii, dupd care
urmeazd tragerrea ooloanei
ventebu:ale spre ornoplatul
f,baat, p'arbea oorwexd r5mt-
nind relaxate (fig. 34).
- Aaeeaqi pozifie, difera
nurnai boafi l de partea oon-
cav5, care erste in aMucfie
la 70o qi flexat din cot, ante-
braful in supinafie eu dege-
tele pe obraz: speciarlistul
strecoard bratul lui sub bra-
ful flexat al bolnavului, \\
ajungind cu degetele sprc
Fig. 34. Exercifiu indicat in scolioza
axil6. Prin diverse porize eu totalS sau in S cu curbura maximi
degetele rn,linii, se obtine intre D6-D12.
efect in D 2-D 4, a$ezind
policele pe deltnid iar indioele tra inserlia peotoralulu,i mare gi
apisind u;or antebraful ; efeot in D 4-D B, agezind policele Ja
inserfia pectoraluJui rnare gi c.elelalte degete in axil6. Se fixeazd
omoplatul printr-o contractie izometricS, apoi boinavul apropie
coloana vertebral5 de omoplat, partea convexd relaxati qi
bazinul ,bine fixat (fig. 35).
- Culcat lateral, picioarele flexate, braful indoit avind
degetele sprijinite pe pat : specialistul are mtul sprijinit pe
creasta iliaci a bazinului bolnavului, iar intre index gi police
fine cotul acestuia; pacientul inoearcd sd apropie cotul de
cneasta iliac5, avind de invins rezistenfa opusi de specialist,
care este paralel5 cu corpul spre umdr. Se fixeazd astfel omo-
platul apoi se trage coloana vertebrald spre omoplat.
Dacd rezistenfa se aplicd in adductie, efectul este iocalizat
intre D2-D8; accentui::d sprijinul spre urndr, efeetul se obfine
intre DB-LS (fig. 36).
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
In a,fara programului de gimnasticd, pdrinlii pot con-
triibui gi ei la forrnarea unei pozifii corecte, controlind si
corectind copilul.
Fig. 35. Exercitiul este indicat in scolioza
totali sau in S cu curbura maximd intre
c2-D3.
In urma tratamentului putem avea rezultate numai in
scoliozele cu o curburd pind Ia 30" sau in scoliozele dureroase
ale adultului cu curbura pind la b0o.
Tratamentul ortopedic. In s,colioza esenliald cu o curbur5
de 30'-50o, se recunge la tratamentul ortopedic. Dupd o pre_
gdtire generald prin exencitii de mobilizaie qi intindere, se
Ftg. 36. Exercitiul este indicat in scolloza totald sau
in S cu curbura maxi'mE lntre D2-LE.
IN ORTOPEDIE 103
tnece la redrresarea,scoliozei prin elongatii la cadrul Abott qi se
fixeazd in corsetul de gips. Succ'esiuneacorsetel'or pini la ceJ.de
plexidur, precum qi gimnastica raspectivd le vom descrie la cap.
Epif izita Scheuermann.
In scoliozele idiopatice se mai folosegte corsetul Milwaukee,
care face extensia Ei derotarea coloanei activ gi nu p,asiv ca
aparatul gipsat. Contentiei in oor:set i se adaugd o gimnasticd
zilnic6 pentru coloand, abdomen gi miEcdri de respiratie. Scoa-
terea ,corsetului se face progresiv.
Trata,mentul chirurgical. In cazul scoliozelor cu un unghi
mai mare de 50" sau in cazul nereuqitei tratamentului ort'opedic,
se impune tratamentul chirurgical prin artrodezd vertebrald cu
tiji metalicd Harrington.
Adulfii, inainte de a fi operati, efectueazi exencitii de
mobilizare a coloanei. Dupi operatie, gimnastici respiratorie gi
diverse 'exencifii de brafe gi picioare, fdr5 a antrena coloana.
Ridicarea la verticald se face treptat atit ca unghi de inclinare,
ctt qi oa iduratd de tirnp.
Sint evitate torsiunile din trunchi. Se poate trece la pozitia
gezind, dupd dou6 sdptimini de la interventie. Imobilizarea in
aparat gipsat dureazd 4 luni ca gi in tratamentul ortopedic al
sc,oli'ozei,timp in care accentul se pune pe migcdrile de rrespi-
ratie. Se a,plicd apoi corsetul de plexidur, pentru 18-24 luni.
In toat5 aceastd perioadd, bolnavul va face o gimnasticd de
tonificare a coloanei identicd cu c,eadin epifizita Scheuermann.
Renunfarea la corset se face treptat, mai intii in timpul
noptii apoi gi ziua.
ln concluzie :
l. Mobili,zarea pasiud, se Jace in uederea pregd.tiri,i pentru
fi,rare in corset sau pentru tratament chirurgi,cal ;
2. Mi;cdrile actiue uor fz bine localizate, cu contracfi,i com-
plete qi,intinderi incomplete pentru muqchii parauerte-
brali din partea conuetd,;
3. Izometria se aplicd asupra mugchilor care pot redresa
eoloana uertebrald, Jald de medi,and.(metoda Nieder-
hdJJer-Becker);
4. Pentru tratamentul ortopedic pregdtitor se fac intinderi,
Si derotdri,. Pe timpul imobilizdrii in corset, tonificarea
musculard. (tsezi epifizi,ta Scheuermann) ;
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE 105

5. Pentru tratamentul chi,rurgical preoperator este necesard. B. Culcat pe spate: flexia coapsei stingi pe bazin cu rezistenfi
mobilizarea coloanei ; pnstoperator se Jac ererci,fii, de pe coapsi in timpul miFcirii, izometrie 5-10 s (pentru psoas)'
respirafie qi erercilii cu membrele, fdrd, antrenarea spa- 9. Mers cu ridicEri pe virfuri 9i rotiri tle brafe in ritmul respi-
telui,. Cu corset din pleridur, tonifi,carea spatelui, ca in ratiei.
epifizitd.
PROGRAMUL XVU (pentru scoliozi in S, cu exercitii simetrice)
PROGRAMUL XVI (pentru o scoliozi in C totali stinga)
1. Mers pe virfuri cu brafele intinse deasupra capului'
1. Mers cu mingea medicinali {inuti deasupra capului. 2. Stinil depirtat, cu trunchiul aplecat la 45o: rotarea brafelor prin
2. Pe genunchi cu sprijin pe palme : intinderea simultani a bra- inainte sus, inapoi ios, cu extensia spatelui.
fului ilrept inainte qi a piciorului tlrept inapoi. i.l. Culcat inainte cu brafele intlnse deasupra capului: extensia
3. Culcat cu fafa-n jos, bra{ul de partea concavi in arlducfie, flexat trunchiului cu ridicarea brafelor gi picioarelor de pe sol.
tlin cot gi sub piept; specialistul prinde cotul bolnavului ilupi { Culcat lateral, picioarele flexate, cu braful iniloit sprijinit pe pat'
care, contractind mugchii, trage coloana spre omoplatul care iar specialistul, cu cotul spriiinit pe creasta iliapi a bolnavului
este deja fixat prin contrac{ie de cltre pacient. partea convexi $i intre potice $i index, fine cotul acestuia: bolnavul cauti si
rlmine relaxati (vezi fig. 34). apropie cotul de creasta iliaci avinit de invins rezistenfa opusi
4. Culcat pe partea dreapti: specialistul apasi simultan pe umirul de specialist, rezistenfi ce se aplici paralel cu corpul spre
gi bazinul pacientului iar acesta incearcjl si ritllce trunchiul umir; astfel se fixeazi omoplatul, dupii care se trage coloana
(izometrie 5-10 s). vertebrali spre omoplat (vezi fig. 36).
5. gezind pe scaun, cu mingea ite 1-2 kg in miini : aplecarea 5. Pe genunchi cu greutitite ile I kg in miini, cilciiele sprijinite
trunchiului inainte la 45" gi ducerea mingii deasupra capului, de o mobil6: aplecarea trunchiului la orizontalE cu ducerea
cu miinile intinse din coate gi spatele extlns. brafelor deasupra capului in prelungirea trunchiului, spatele
6. Stinil : cump6na pe piciorul sting cu bratul drept intins inainte cxtins gi centrat.
pi piciorul drept inapoi sus.
$ Culcat cu fafa-n jos, brafele lateral, cdlciiele fixate: extensie cu
7. Pe genunchi cu sprijin pe palme: indoirea brafelor cu apropie- rezisten{i, opusi de specialist, pe brate ; izometrie 5-10 s.
rea pieptului tle sol gi intinderea piciorului ilrept inapoi Si in
? Mers cu miqciri de respirafie qi cu executarea a doui tensluni
sus. spatele qtins.
cu bratele deasupra capului.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

3, ctFozEtE
cifozele sint deviatii_ale coloanei vertebrale in plan sagital,
prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Existdlnsd
eazuri rare, atipice, cind coloana se incurbeazd invers : cifozd
cervicalS gi lordozd dorsald.
Dgformatia se comp€nseazd printr-o hiperrordozi cervicald deci gtergerea
gi- -lombard, pentru echilibrarea coloanei. mind o retroversie compensatoare i bazinului 9i
Cifozelg pot fi suple, a;a-zise atitudini cifotice, eare se pot curburii lombare (fig. 37)'
corecta gi hipercorecta voluntar prin contracfia musculatr.rlii,
say fire..(rigide) care nu se mai-pot corecta'prin rredresarea
voluntard sau mobilizarea pasivd. -
_ Debilitatea general5, pozitiile gregite in bancd sau Ia locul
de muncd gi miopia pot fivoriza pioducnere,aatitudinii cifotice.
Cifozele adevdrate, funcfionale, au la baz6 un traumatism

Fdg.37.Cuplurile ce actioneazdasuprapozitiei
bazinului.

mai sus se va actiona cu

finind seama de cele ardtate bazinul in'
musculatura ab'dominalS din pozilii care fixeazi
retroversie, cu coapseleflexate Ia 45o'
cu fafa-n jos'
Fesierii sint mobilizali din pozilia culcat
picioarelor flrd a
pieptut sprijinit pe o bancneti cu ri'dicarlea
depiqi orizontala (fig. 3B).
corectori
Un exerciliu caie intsreseazi cuplul de muqchi
mntractia simultanb a abdomi-
este risturnarea bazinului prin

Pozilta in anteversi'e a bazinului este o eauzd.a lordozelor

gi cifozelor. Reechilibrarea lui la pozitia normali se obline prin
exercitii care antreneazd cele doud cupluri de mupchi :
- abdominalii qi fesierii, pe de o parte;
- psoasul iliac Ai muqchii lombari, pe de altd parte.
. - P{mul cuplu se opune actiunii de lordozare (anterzrersiei
bazinului) ce o au rnugchii psoasul iliac
ai lombarii. Mugchiul
,pS@s,prin in:serfiile sale pe micul trohanter mare'
al femurului $i pe Fig.37. Pozifia pentru toniiicarea fesierului
 REEDUC,AREA FUNCTTONALA IN ORTOPEDIE

nalilor gi"a' fesierilor, execute din pozilia pe spate culcat sau ti. Culcat pe spate: retroversia bazinului prin
'din stind .cu spatele la perete, pentru a se putea contrrcla. a abdominalilor gi fesierilor, cu expira{ie'
un alt obiectiv al tratamentului este t,onificarea mugchilor r 7. Clulcat cu fafa-n ios, pe bancheti, picioarele in afara
spatelui, in special cei paravertebrali gi cei care fixeaz[ omo- d e s p r i i i n ,a p u ca td e m a r g i n i l e b a n ch e te i :r i d i ca r e a p i ci o a r e l o r
plafii. Toni-ficarea 'se obline prin contractii izometrice, cu spa- sub orizontali, revenire.
B. Culcat cu fafa-n ios, capul in afara banchetei: ridicarea capu-
tele in pozitie corectatd sau hipencorectat6. a lordoza, specialistul opune rezis-
lui cu birbia in piept, firi
Vom folosi gi exercitii de respiralie care contribuie la tenfi pe cap ; izometrie 5-10 s.
.oorectaneacutiei toracice.
s 9. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, cu greutiti ile I kg in miini :
Copiii vor fi invdfafi s5-qi controleze linuta in tot timpul ducerea bra$elor lateral, executind doui arcuiri 9i extensia
zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corectd, odatd spatelui.
cu tonificarea musculaturii corectoare. \ 10. Mers cu mingea medicinald ile I kg pe cap, menfinutd cu
aiutorul unui colac de tifon sau cu brafele intinse'
ln concluzie:
11. Mers linigtitor cu migcdri de respira{ie'
7. Pentru corectarea gi hipercorectarea cifozei, se apli,cd,
mobili:zarea pasiud a coloanei gi posturi, de corecgie.
2. Attrndri ln scara fid, gi elongafii cerui,cale ta cd.pd,stru.
3. Reechilibrarea bazi,nului se realizeazd prin toni,ficarea
abdorninalilor gi Jesierilor.
4. Tonifi,carea mugchilor uertebrali
Si a firatorilor orno_
plafilor se obfine prin miscdri. actiue 6i,i,zometrie.
5. Se impune controlul permanent al tinutei in timpul zi.lei.

PROGBAMUL XVIII

I gezinal pe scaun in fafa oglinzii: rotarea brafelor prin

fatd
sus, inapoi jos, cu respirafie.
2. Pe genunchi cu bragele intinse gi sprijinite pe un scaun: pre-
siuni pe spate, intre omoplafi, executate de specialist (hiper_
corecfia pasivtr).
3. Culcat pe spate, bra{ele lateral cu palmele in sus, picioarelo 10
indoite din genunchi: extensia spatelul cu spriJin pe cap, bra{e
gi gezuti ; izometrie. 4. EPIFIZITASCHEUERMANN
4. gezind cu fafa la oglindi, palmele sprijinite inapoi pe sol:
extensia spatelui cu inspirafie ampli, revenire firi Aceasti afeciiune este cunoscutd sub diferite denumiri :
osteocondriti vertebral6, cifozi dorsali ju_veni15,cifoza dure-
a cifoza,
cu expirafie.
5. Culcat pe spate, miinile inclegtate la ceaf[, picioarele indoite
rloasea adolescenfilor, epifizita vertebrali de creqtere'
din genunchi, tdlplte pe sol: specialistul apasi pe coatele pacl- Boala reprezintl o distrofie de cregtere_a adolescentilor,
prin
entului, iar acesta intinde picioarele, menfinind bazinul lipit de care antneneaz.So cilozi dorsald dureroasa. Se manif'esta
Gidi vertebrale cu hernierea nucleului- pulpos
sol, cu expirafie, gi revenire. flatourilor
"1.
i" tti;"i""ul corpului vertebral, in tesutul spongios, formind
 lr 0 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE lll

nodulii schmorl (fig. 3g). Dezechilibrare.a coloanei produsi in
urma acestor alterdri va determina o intindere a ligamentului
,galrbengi a mugchilor paraverteibrali 9i aparifia aurelii.
Puseurile de cregtere gi arti-
tudinea in cifozd sint factori
care contribuie Ia agravarrea le-
ziunilor.
Tratamentul urm[regte eli-
berarea de greutate a ,p6rfii an-
terioare a vertebrelor gi intin-
derea ligamentului an,terior rre-
tractat. Acesrt lucru se obtine
prin repaus ,pe un pat tare sau
'Fig. 39. Nodul Schmorl. prin corset anticifotic tip ,,Stag-
nara(t.
Inainte de a se imobiliza coloana in corset de gips, se vor
,efectua exercitii pentru a se obtine o elasticitate crescutd.
Corsetul de gips se pune in doi
timpi. La inceput se corecteazd, lot-
doza, iar in al doilea timp se facre
extensia cifozei dorsale. Aces't corset
(romboid, marele dintat, pector''alul mic), pentru pEstrarea mobi-
lititii cutiei toracice periclitatd de corset, exercitii generale Ei
spolturi care necesitd ex,tensii (baschet, volei).
Tratamentul prin miEcare va fi repartiz.at pe intreaga zi
gi practicat cit dure:zd tratamentul ortopedic. Pentru aceasta,
pdrinfii copiilor vor fi lSmuriti s5-i urmireascl gi sd-i contno-
Ieze cum igi executi pr,ogramul de exercitii acas6, dupi ce au
plr5sit spitalul.
Dupi scoateneacorsetului, se continu[ cu reeducar€a mer-
snlui, cdci cei in eauzd rdmin cu un mers teap6n, fdrd tonsiuni
de trunchi.
PROGRAMUL XIX (cu corset ile plexirlur)
1. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, brafele sprijinite pe un tabu-
ret: ducerea pieptului in jos, cu arcuiri ale spatelui.
2. Culcat cu fafa-n jos, brafele indoite la umeri cu cite o greutate
in fiecare mini : rldicarea greutitllor de pe sol, brafele rimi-
nind iniloite dln umeri.
3. Culcat pe spate, palmele inclegtate la ceafi, plcioarele intloite,
tilpile pe sol: ridicarea picioarelor intinse obllc sus, firi a
ridica coatele de pe sol, cu expirafie gi revenire.

nir,X ln \
urcd
" in rqys
fajS yur4
pind rq la manubriul
rlrdrluul tuf ster-
i'LCI'- 4. gezinil pe un scaun: aplecarea trunchlului inainte cu extensia
f,i:^ll
h.x-l^;^ )
, l-
r \ \
nat,
- iar in spate pind
lJrrrq la virful
rq vrrrut cifozei
Lllvzrl spatelui gi ducerea brafelor intloite Ia umtrr, coatele lipite ile
I'rLrr urri dorsale (fig. a0). Este purtat timp de
| ( ,.)p!n-o[o trunchi, izometrie 5-10 s.
4 luni, dar se schimbd in acest in- 5. Stinil cu spatele la perete, bra{ele lateral sprlJinite de zid: apro.
terwal de mai multe ori pind la co- pierea omoplatilor prin extensia dorsalE, impingind cu brafele
rectia cifozei. Dupd aceastd perioa- in perete.
di se fixeazd i:r corsetul de- plexi-
dur sau din piele, pin6 Ja termina-
rea osifi'cdrii (20-28 luni), 9i se va
aplica o gimnas'ticd sustinuti, pen-
tru evitarea atrofiei musculare Si
trig. 40. Corset de gips tip a osteoporozei. Ea va contine exer-
Stagnara. cilii de mobilitate, de posturd,

dorsale,pelntruintindereapf,
:#"''fi :f F*;"|,?::#;t*Tffi:-
turii omoplafilor, efectuate din pozilii core,cte gi bine looalizate
la
_regiunea interesat.l: D" asehenea, se indica .""r"aii au
abdomen-pentru echilibrarea bazinului, exencilii ae resliiralie
pentru dezvoltarea gi tonifi,carea musculaturii inspiratoare
 113
rta REEDUCAREA FUNCTIONALA lN ORTOPEDIE

6. $ezind pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte, ducind bra-

fele intinse sus in prelungirea trunchiului, coloana in extensie,
izometrie 5-10 s.
7. Culcat pe masi cu fafa-n jos, picioarele in afara suprafe{ei de
sprijin : ridicarea picioarelor pinl la orizontali gi men{inerea
pozitiei 5-10 s.
B. Elemente de baschet gi volei.
9. Mers linigtitor cu respiratie.

5. LORDOZETE
Lond'ozele sint deviatii a1e coloanei vertebrale cu convexi-
tatea anterioard, prin exagerarea curburilor normale ale coloa-
nei. Datoritd mai ales tonusului crescut al psoasului gi sl5birii
abdominalilor, bazinul 'cade inainte mai mult decil normal, genunchi.
" Lordor" est'e insofiti de rotar'ea interni a membrelor supe-
exager{nd curbura lombar6. O cauzd favorizantd la femei este
purtarea incdltimintei cu to,curi inalte, care duce la inclinar.ea rioare Ei inferioare. Mai mult, lordoza- qi rotarea interni a
bazinului inainte gi a trunchiului inapoi, determinind lor- pl.iortdf"r constituie cauzele g,enunchiului recurbat Si nu s15-
doza,r'ea. I"ordoza este prezentd gi in tuxalia congenifald de
gold bilateral5, in sp,ondilolistezisgi in miopatii prin atinger.ea
fesieriLor.
La rindul ei, Iordoza poate fi cauza diverselor algii lombare
qi sacrate, a albuminuriei prin jenarea funcliei riniJhil,or, pre-
curn $i a oboselii in mers gi stafionare.
In cazul londozelor sint hipertrofiali urmdtorii muschi :
- dorsalii, in special spinalii ;
- psoasul iliac ;
- rotatorii interni ai membr,elor ;
- diafragmul. ticipd mugchiul diafragm.
Antagoniqtii acestora sint hipotonici : ln concluzie, M6zidres aratd cd muqchii lordozati 9i -rota-
- a,bdominalii, in special dreplii abdominali ; tori interni ai membrelor vor fi intingi prin acfiunea activa 9i
- rotatorii externi ai membrelor ; globalS a antagonigtilor.
- cvadricepsul; Tratamentul va urmSri inldturarea cauz,elorcare au produs
- precervicalii. lordoza, dupa care ,se trece la redresarea bazinului 9i echili-
Dupd M6zidres, Ia origin,ea tuturor deformatiilor. qste lor_ brarea trunchiului la noua pozitie.
Dupi Ballard, fixarea bazinului s€ face din antagonismul
psoasului gi fesierilor, abdominalii neavind rol in statica bazi-
nului.
Dupi Delmas 5i Vandervae, fesierii n-ar avea rol in echi-
librarea^ statici a tazinului, motivlnd acest lucru prin faptul
 115
u4 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE

cd individul poate sta la verticalS cu mugchii fesieri rel,axati PROGB.AMUL S

sau chiar paralizafi, in cazul miopatiei. In tratarea lordozei, controlul ttnutei' prin contractia
acegtia se pot insd mobiliza pentru a ,o oorecta. erea ebdomenulut) Fi a tesierilor'
Reechilibrarea bazinului rezultd din actiunea a doul cupluri lnterioare, cu expiratie'
45"'
antagoniste : reri : altlecarea trunchiului la
Itrle 5-10 s
- abdominalii gi fesierii, cuplul coroctor ;
- lombarii gi psoasul ili,ac, cuplul deformant. tolte la Plept' tinute cu brafele:
piept' intlnderea plcloarelor spre
Tratamentul se incepe cu exercitii de retroversie a bazi- arcuiri aptrslnit genunchii stlre tlri a loriloza' revenlre
poptiteu'
nului, din culcat pe spate sau din stind, cu controlul corectiei vertlcalI cit permrti";t*t
(vezi corecfia cifozei). Se repeti de mai multe ori gi apoi se ilin
cuntinul cu oontrolul bazinului in timpul mensului gi in timpul laltne : intintlerea picioa'relor
cu sDrliin Pe Palme' exe-
exercitiilor din programul de reeducare. lnainto
Mugohii abdominali au rolul in mentinerea bazinului la Pi revenire
inclinare normald. Ei sint cei care fixeazd viscernelein cavitatea razinulul prin contractia simultani
abdominald, iar prin hipotonie permit viscerelor s[ tragi de cu rotarea externi a membrelor
eoloana lombari de care sint f,ixate, accentuind lordoza. Exer- interloare Fi erPiratte' picioarelor la
de scartr: ghemulrea
citiile de abd,omen se vor executa din pozitia cu bazinul corec- 6. Culcat pe slrate, tln"ttt peste cap revenire'
lor si
tat. Cind se va acfi,ona cu membrele inferioare, migcdrile vor pieBt cu sxpirafle, iiti"a""ut
porni dintr-un unghi de 30'-50o care permite corectia bazi-
nului gi a lordozei.
Tonificarea musculaturii dorso-lombare se face diferit
pentru fiecare regiune fur parte, astfel:
- pentru regiunea dorsald mugchii vertebrali vor fi ,mobi-
lizati in c,ontractie completd gi intindere incomplet5, pentru a
fi scurtati;
- mugchii lombari, dimpotrivd, vor fi intingi gi tn aceastd
pozitie vor fi tonificati. Astfel se ,executd migcdrile cu trunchiul
flexat, cu corecfia lordozei qi din aceastSpozitie, mntracfii izo-
metrice pentru rnugchii regiunii intenesate.
De asemenea, se urmdregte tonifiearea mugehilor rotatori
externi ai membrelor, tonificar"ea cvadricepsului (metoda M6-
zidres) si coordonarea respirafiei diafragmatice cu migcdrile.
ln concluzie, recorrranddm :
7. Posturd. in ctJozd lombard, cu controlul mlini,i.
2. ToniJi.careaabdornenului, din pozifie corectatd,cu buzi-
nul in retrouersie $ coordonarea respi,rafirei,diaJragma-
tice cu erercifii,Ie de abd,omen.
3. ToniJicarea rnusculaturii dorso-Iornbare, prin contrarfii
itzometrice di,Jerengiatepe regiuni : dorsald, lombard.
4. Tonificareu musculaturii rotatoare etterrle a membrelor
qi a cuadricepsului,.
 4. REEDUCAREA
FUNCTIONALA
iN NEURoLoGIE
A: METODE
DE REEDUCARE
NEURO-MOTOR|I
In reeducarea neuro-m,otorie sint intrebuinlate diferite
metode de lucru, grupate in : metode analitice gi metode globale.
1. Metoda analitici de lucru permite sd se izoleze gi sd se
mobilizeze un singur mugchi sau grup de mugchi, cu contracfii
izotonice gi izometrice, cu sau firi rezistenfd. In folosirea
acestor migcflr"i analitice se vor urmdri cu g:rijd compensirile la
2. Metoda globald, opusd celei analitice, permite folosirea
sincineziilor gi a compensafiilor la care recurge bolnavul, pentru
a tonifica un ansamblu mus,cul,o-articular. ln cazul- icestei
metode apare termenul de facilitare a miq,cdrii, prin a$ezarea
segmentelor corpului in pozifii care si-i permild realizar.ea
actiunii complexe.
Dintre aceste metode globale, mai cunoscutd este cea a lui
Bobath, intrebuinfatd cu succes in cazul copiilor cu infirmitate
Metoda Bobath urmdregte in tratament normalizarea tonu-
sului prin doud moduri de lucru :
- in lant cinetic deschis ;
- in lant cinetic inchis.
Spunem cd o schemd motorie este pusi in joc in lanf
ciretic deschis, atunci cind in timpul migidrilor extremitatea
lN NEUROLOGIE llz
distale a unui lant de segmente se migc6 liber. iar extremitatea
proximald rdmine fixb. ln cazul lucrului in lant cinetic--inrhis,
ixtremitatea distalS a membrului (min6, picior) este fixd rar
extremitatea proximal[ sau trunchiul sint libere'
Bobath folosegte pozitiile reflex inhibitoane, pozitii care
trebuie si realizeze intinderea completd a principalelor grupe
musculare spastice gi sd schimbe pozitia luatd 'de bolnav sub
efectul spasticitdtii gi a schemelor primitive.
Controlul static al atitudinii fatd de gravitatie trebuie
de extensie.
Odat5 cu perceperea miqcdrilor de cdtre bolnav, se stimu-
leazd miqcarea prin contractii crescute progresiv, pe mdsurl cr
descregte treptat participarea reflex5.
Metoda Kabat, sau facilitarea neuromusculard propriocep-
tivd cum este cunoscuti aceastd tehnic6, cauti sd ugureze mig-
cdrile, plasind segmentel,emembrelor in pozitiile cele mai favo-
rabile realizSrii unui gest.
tn aplicarea acestei tehnici, Kabat se folosegte de urmS-
toarele mijloace :
- intinderea prealabil[ a mugchiului, folosind reflexul
de intindere, care Ia un mugchi spastic produce relaxa-
rea in favoarea migcdrii voluntare ;
- presiunile gi tracliunile asupra articulatiilor care stimu-
ieazd receptorii articulari. Presiunea are efect asupra
stabilitStii gi mentine pozifia ; tractiunea, asupra mi9-
cdrii ;
' - rezistenfa maximd, in functie de posibilititile bolna-
vului, conducind la contractii izotonice 9i izometrice
alternative ale agonigtilor Ei antagonigtilor in efort
,bolnavului in 3-4 puncte deodat6, ceea c€ nu poat'e
face un singur sp,ecialist ;
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE

- comanda vienbal5 sd fie scurti, precisd gi sd stimuleze Schemele tui Kabat sint ridicdri gi coboriri oblice pe aceste
ritmul;
- imaginea vizuald, de orientare in spaliu a bolnavului
gi a segmentelor corpului sdu ;
- folosirea schemelor de migcdri in cele trrei planuri, ase-
mdndtoare cu cele din activitatea zi,Inicd. Aceste scheme
sint in spiral5 gi in diagonald, cdci orientarea fibrelor Numdrul impresionant de scheme, foarte complicate, fac
mugchiului este mereu spiroidd cu excepfia dreptului ca tehnica Kabat s5 fie greu de asimilat. Spre orientare vom
abdomenului gi a mugchilor mici ai gitului. descrie una din aceste scheme, luatd din cartea lui Knott qi
Schemele de miqcdri in spirald qi in diagonali corespund Voss gi anume aoea schemd a membrului inferior pentru faci-
caracteristicilor spirale gi de rotatie ale articulatiilor, ligamen- Iitarea miqcdrii de flerie-adducfiie-rotafie etternd' (fig. 42).
telor gi oaselor. Fiecare schemd in spiral5 sau in diagonald este
o migcare cu trei componente: flexie-extensie, aMucfie-adduc-
tie, rotafie gi in fiecare schernd.de facilitare mugchiui re con-
tractd, plecind din pozifia de intindere completd pin6 Ia pozifia
de scurtare completd. Pentr.u infelegerre, n€ vom folosi de dese-
nul din fig. 41, in care fiecare membru superior este agezat in
d'iagonal5, formind o linie dreaptd cu membrul inferior opus lui.

Fig. 42. Migcarea de adducfie-rotatie interntr a membru-

lui inferior si de flexie a labei piciorului dup6 metoda
Kabat.

Schemi anlagonist6 - extensia-abductia-rotatia internd cu ge-

,nunchiul fix.
Componentele migc6- - degetele se intind gi deviaz6 spre latura
ril tibialS; piciorul 9i glezna fac o flexie dor-
sal5 cu inversiune ; genunchiul rimine
Fig. 41. DiagonaLlele lui Kabat (dupi Andr6 fixat; coapsa flexatd adus6 9i intoarsi ln
Albert). afar5,
rz0 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Secvenfa 'normal6 a - acfiunea se efectueazd din distal la pro_
acliunii musculare ximal gi se ,manifest5 mai intii la degete
apoi la picior gi gleznd, ca sd se ter,nrine
la coapsd.
Gleznd, gi pi,ci,or. Permite un inceput de
flexig a degetelor, picior, gleznd pi deviere
tibialS a degetelor gi de flexie, adductie a
goldului, atita timp cit piciorul si gl'ezna
n-au inceput flexia dorsalS gi inversiunea.
Priza, cind pacientul - Mina- ilreaptd. presiuni cu fata palmarE
este capabil si lucre- a miinii sau degetelor, pe faii il;6;;:
ze ilr .amplitudinea internd a coapseil deasupia plicii popritee.
completd
a schemei
ifi;r""TT,r&t,".,i",1:r;$t""r.apropidie-pi-i'-#
comandE-directive Prcgdtitor. se intoarce cdlcliul induntru.
- influenla actiunea de ridicare a pielii fefei iar flexia capului
ducind piciorul in sus 9i induntru.
De actiune. Se trage, apoi se duce piciorul
in sus gi induntru (depirteazd-te de mine),
Analiza schemei - gord. componentele mipcdrii: flexie-adduc-
tie-rotafie externS.
Componentele museulare pri,ncipale : pso-
asul-iliac, pectineul, dreptul intern, lungul
gi scurtul adductor, croitorul (componentul
flexiei goldului), dreptul anterioi partea
internd (componentul flexiei goldului).
Genunehi. Fix fdrd migcare.
Gleznd,, picior, ilegete. Componentele mls-
cdrii : flexie dorsali 9i inversiune a picio-
rului qi gleznei, extensie gi inclinalie tibia-
l5 a degetelor.
Cornponentele rnuscular e prineipale.. gam-
bierul anterior, Iungul gi scurtul extensor
al degetelor, extensorul degetului rnare,
abductorul degetului mare, interoso$ii dor-
sali, lombricalii.
IN NEUROIOGIE
mugchilor sche-
Factor limitant al - Tensiunea sau contractura
internd
miecsrii
tT ,j""r"".irriisie-abductie-rotatie
Ne vom opri 'Ia citeva tehnici ale lui Kabat, aplicate Ia
unele pe4i ale corpului neglijate in practica reeducerii func-
fionale.
Pentru ochi. Migcirile ochilor sint influenfate prin actiuni
asociate rde cap gi membre superioare. Miqcarea de extensie qi
rotalie a capuiui o influenteazi pe cea a ochilor in sus Ei in
afari, iar cea de flexie Ei de rotatie a capului influenteazd mig-
carca ochilor in jos gi induntru. Numai rotatia capului influ-
enteaze migcirile laterale ale ochilor, stinga-dreapta. Se mai
recomandd ca exercitiu de reeducare a ochilor urmerirea tra-
iectoriei unui deget sau a unui cr€ion, plimbat in fafa ochilor,
in toate directiile.
Pentru gurd.. Tn schemele de facilitare indicate de Kabat,
deschiderea gurii este legatd de flexia capului iar inchiderea
de extensia capului. Migcirile laterale ale maxilarului inferior
sint legate de rotatia oapu,lui stinga-dreapta.
Pentru Jafd. Muqchii fetei sint spirali 9i in diagonald, dis-
pugi astfel incit permit migciri simetrice. Mi9c6rile acestor
mugchi pot fi facilitate de cele ale capului ; extensia capului va
pe aea de coborire. Migcirile laterale cu capul ajutd miscarea
fefei spre stinga-dreapta.
Pentru limbd,. Se folosesc migcirile cu rezistentd aplicate
capului ; extensia capului faciliteazd ridioarea limbii, flexia
capului, coborirea limbii, iar rotarea capuluri ugureazd migc6-
rile laterale ale ei.
B. AFECT|UNI NERVOSCENTRAL
ALE STSTEMULUT
1. HEMIPLEGIA
Hemiplegia este paralizia unei jum[tbli de corp. Ea poate
fi congenitali (hemiplegia infantilS) sau cipitatd (hemiplegia
adultului). Hemiplegia infantild este o paralizie spasticS, de sele
mai multe ori in urma unui traumatism obstetrioal. Hemiple-
gia adultului are drept cauze tulburdri cireulatorii ale ence-
L22 REEDUCAREA FUNCTIONALA
falului, de intensitate mare gi o multitudine de alte cauze. Cele
mai des intibrite in practica noastr5 de reeducare sint urmd-
toarele : traumatice, tumorale, vasculare.
Hemoragia cerebnald este produsd nu prin ruper:ea unui
vas ci, mai des, prin exhravazarea sanguine prin peretii alte-
rati ai unui vas, deter:rninind anevrismul diserninat fdrS rup-
tura lui. Bolile vasculare ale creierului. ca arterioscleroza cere-
bratri difuzd gi boala hiperterrsivd, sint cauzele hernoragiilor
cerebrale, care se declangeazd brusc Ai sint urmate de comd.
ln 800/s din cazuri pr.oduc moartea.
In funclie de suprafata gi sediul vasului cerebral lezat,
apar pareze sau paralizii mai mult sau mai putin intinse.
Ramolismentul cerebral este rezultatul unei irigatii anor-
male a creierului gi deci a lipsei oxi,genului nec€sar celulelor
nervoase. Aoest lucru se intimpld in ischemiile acute, determi-
nate d,e o trombozd la o arberd ingrogatd cu lumenul lngustat,
in urma procesului arteriosclerotic. O altd cauzl a ramolismen-
tului este emb,olia, prin introdu,cer€a de aer in circuitul san-
guin, dupd operatiile pe pldrnin sau fracturi gi operatii pe oase
(embolia grdsoasl). ln cazul emboliei, ramolismentul se produce
brusc iar in trombozd mai lent, dup6 care se instaleazi hemi-
plegia.
Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiv6) se pro-
duce in urma tulburdrilor circulatorii, determinate de hiper-
tensiunea arterial5 sau ne:rroas5.
Hemiplegia evolueazd in trei faze :
- faza de cornd, ,care poate dura de la citeva ore tra c,iteva
zlle;
- f.az-a de hemiplegie flascd, cind se produce paralizia
unei jumdtnti de corp;
_ Hemiplegia determind gi alte tulburdri care insofesc pier-
derea motilitSfii :
- hemianopsia laterold, vederea este redusd in partea de
corp afectattr;
lN NEUROI.OGIE
- afazia, intelegerea gi vorbinea sint afectate ;
- apraria, migcdrile comandate imposibil de executat;
- agnozia, nu trroaterecunoagte obiectele.
Andr6 Alb€'rt a clasificat hemiplegia, dupd felul cum evo-
Iueazi invaliditatea motorie in :
- herniplegie proJundd, cea mai gravb, cu spasticitate mare
gi sdrdcie de migcdri ;
- hemiplegi.a de grauitate intermediard la care persistl
o spasticitate dar gi migcdri primitive gi chiar fine, distale.
In aceasti formd de hemiplegie rezultatele se cigtigd in timp
Iung gi numai dacd se aplicd un program sistematic de reeducare
functionald ;
- hemiplegia Jrustd.Iia care, dupd o spasticitate moderati,
apar migcirile voluntare chiar ln extremitifile distale, in ter-
men de 3 luni de la accident. Migcirile nu se vor recupera insi
complet.
Tratamentul hemiplegiei profunde. Reeducarea hemiplegii-
1or de origine vasculari se incepe din primele zile ale instaldrii
ei, din perioada de hemiplegie flasc6.
La inceput bolnavul nu rpoate participa activ gi de aceea
tratamentul se rezumi Ia :
- migcdri pasive ample pentru toate articulatiile mem-
brelor, executate lent, pentru a evita aparitia contracturii in
mugchii antagonigti, cum se intimpld l,a executarea rapidA ;
- tratament postural in pozifii corective, pentru palmd,
degete gi laba piciorului ;
- masaj uqor, pentru activarea circulatiei, cit gi masaj al
feselor pentru prevenirea escarelor ;
- bolnavul trebuie schimbat in diferite pozitii, mai pu{in
p€ c€a ibolnavd;
- pdstrarea mobilitdtii umdrului care este ameninfat de
un sin'drom algo-distrofic.
Recuperarea prcpriu-zisi incepe i:r momentul cind bolnavul
participi congtient Ia migcare. Este momentul in care se poate
ciStr,gaoel mai mult, inainte de instalarea spasticitdfii. Specia-
listul va depune o muncd suslinutd pentru a stimula bolnavr.rl,
cane se lasd ugor invins de boald. Va ajuta Ia revenirea miqc6-
rilor prin repetiri numerpase, pine se formeazi imaginea mig-
cdrii. Se va acfiona mai intii arsupra pe$ii slnitoase, incurajind

124 REEDUCAREA FUNCTIONALA
bolnavul cd este inc5 capabil si se mobilizeze gi, in plus, con-
traclia maximd din grupul de mugehi sinitogi determind o
iradiere de influx nervo.s in direcfia grupului atins.
Pentru recuperarea miqcdrilor, Brunnstrom recomandd in
cazul hemiplegiei profunde si se dezvolte sinergia primitivd
'de flexie gi cea de extensie, folosind canalul neflexului tonic
ar.simetrical gitului (Magnus). Acest lucru ,se realizeazd cerind
'bolnavului s5 roteze capul de partea sdndtoasl invingind o
rezistentd, ceea ,ce ugureazd sinergia de flexie a brafului, iar
notatia capului de partea ,bolnavd contra rezistentei, ajutind
'extensia brafului.
In aceasti fazd, a r:ecuperdrii vom folosi acele mijioace gi
pozitii care faciliteazd aparitia migcdrilor gi dezvoltarea forlei
de ,contractie, cind acestea au apdrut. Pentru mlnd folosim la
maximum sinergia de flexie globalS a degetelor, odati cu
.extensia miinii, pentru producerea acestei flexii. Pentru faci-
litarea extensiei degetelor, aducem rnina in flexie forfatd gi
'cer€rn bolnavului si execute extensia degetelor. Deci folosind
reflexul de intindere (Kabat) Si influxul m,otor impreund. se
poate determina cregterea rdspunsului dar cu o sincronizare
perfectd a migcdrii.
La picior putem pune in evidenld scheme de migcdri
'globale : prin stringerea unui deget (provocind durerea) sau
llrin flexarea degetului mare obfinem ca rdspuns la acegti sti-
muli tripla flexie a labei piciorului, a gambei qi a coapsei, deci
retragerea intregului membru inferior. Vom continua cu acegti
stimuli pind ce bolnavul va face migcarca. Motilitatea articu-
latiilor distale se recupereazi mai greu decit a celor proximale.
Fentru a stimula miqcarea de flexie dorsald a labei piciorului,
cerem bolnavului sd ghemuiascd piciorul la piept iar specia-
listul se opune migc5rii cu palma pe genunchiul acestuia sau
impiedicind flexia gambei, ceea ce va determina flexia labei
pici,orului.
Odatd cu aparitia schitdrilor de miEcdri, le vom folosi la
maximum, recurgind la pozitii de lucru aga-zise indiferente,
cum pr"ocedim cind facem bilantul museular, adicd agezdm
membrul respectiv in aqa fel ca migcarea s[ se facd paralel cu
pdmintul, exemplu : flexia 9i extensia miinii o vom face agezind
mina in pozilia cu degetul mare in ,sus. O altd metodi de a
tu$ura migcaneao constituie folosirea plangetei de lemn melami-
IN NEUROLOGIE
nat acoperitd cu talc. in felul acesta permitem o alunecare
foarte bund pentru mem'brul slab. Planqeta se aqazi sub mem-
brul cu care dorim sd lucrdm qi se cere bolnavului si execute
migcdrile.
Patinele cu rotile pentru mini 9i picior se folosesc cu
aceleagi rezultate.
In momentui aparitiei spasticitblii, o folosim pentru execu-
tarea mig,clrilor active. ln cazul cind spasticitatea este prea
mare gi impiedicd mobiliz,area normald a m'embrelor' se recurge
la biiie cu-gheate ,cu putine apd, in care introducem membrul
respectiv, pentru citeva momente, dupi care se obtine pentru
un timp r''elaxareaintregului membru. Repetind procedeul in
mai multe zile c'onsecutiv se reugegte invingerea spasticitdtii.
In scopul intdririi unui mu;'chi, folosin'd principiul in'duc-
fiei al lui Sherrington, efectuim contractii izometrice pentru
muqchiul agonist gi oblinem un rdspuns crescut din partea
antagonistului.
MiEcdrile recuperate vor fi 3m'plificate prin exercifii sin-
tetice qi prin ergoterapie. Bolnavul este inv5lat sd faci singur
anumite acliuni, si se intoarcd in pat, se se ridice, s[ se ageze'
PregStirea pentru verticalS gi mers se realizeazd mai intii
din pozili,a gezind la marginea pa'tului. Mentinerea pozitiei
gezind se face gradat ca timp, fiind atenli la reacfiile bolna-
vului, legate de sc[derea tensiunii arteriale. In momentul cind
igi poate mentine cu uEurinfd echilibrul gi cind existd o con-
traclie a cvadricepsului, ridicdm bolnavul la verticald. Pentru
acea,sta,specialistul Se agazd pe un scaun in fafa bolnavului,
pacientul se sprijind cu mina vaiidd de urndrul acestuia Ei in
pozilia stind execut[ exencifii de echilibru :
- mutarea greutdtii de pe un picior pe celdlalt ;
- mers pe loc, ridicind ugor talpa de pe s'ol ;
- genuflexiuni ugoare, pdstrind talpa pe sol ;
- stind in echilibru pe loc, fdri sprijin.
Cind bolnavul este capabil si-qi blocheze genunahiul in'
faza de sprijin Ei iqi poate deplasa cit de pufin piciorul afectat,
s'e trec"e Ia mers. Acest lucru este posibil prin tripla contrac-
turd : gold, genunchi, gleznd plus 'genunchiul in recurvatum.
ln aceastd situalie pacientul poate merge ajutat de un singur.
baston canadian.
126 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROI.OGIE

Bolnavul qerge stepind cu laba piciorului, car€ nu poate

fi-- merrfinutd din lipsa peronierilor. Pentru a elimina stepajul bolnavd ; incercarea de a fluiera etc.
se foloseqte mersul cosit, cu piciorul intins din genunchi. Se
poate merge gi cu stepaj dar cu un pas mai mic. Mersul cosit Ca tratament ajutdtor, comprese cu ap6 caldi schimbate
este mai indicat, folosind o inc5lfErninte cu un toc mai i:ealt. des, precum gi raze infraroEii.
In afara stepajului gi cositului, bolnavul are tendinta si
inainteze numai cu piciorul ,bolnav, r6minind sprijinit pe cel
sinltos. Pentru corectane ii vom cere sd execute mersul cu
pagi egali, inaintind pe rind cu fiecare picior gi folosind faza
de impulsie a piciorului posterior. Vom insista ca faza,de amor-

timp se muti piciorul sinitos cu un pas inaintea celui bolrav.

Hemiplegia este insotitd qi de o parezi faciald, a cdrei
reeducare este de obicrei uitatd, atenfia specialistului indneptin-
9r-.9 mai mult asupra exensdrii miinii gi a piciorutui. In pire"" I'is. 43-44. Muqchii fe{ei pi proteza pentru pareza faciald.
facial5 gura se strimbi de partea s6nitoasd, ochiul nu se mai pleoape-
l,m-frontal ; 2.m-+princenelor ; 3.m-orbicu,larul
inchide, vorbirea gi masticafia sint tulburate. O primi misurd lor ; 4.m-piramidalul nasului ; 5.rn-transversul nasului ;
o vom lua in sensul fix5rii obrazului cu o protezi de sirmd d.m-ridicdtorul cornun al nasului ; ?.m-zigomaticul mic ;
izolatd ce pornegte din colful gurii iar creldlalt capit este trecut 8.m-zigomaticul mare ; 9.m-orbicularul buzelor ; 10.m-pa-
tratul b[rbiei ; ll.m-buccinator ; lz.rn..'rnaseter ; l3.m-tri-
dupd ureche (fig. 43 9i 4a). unghiularul buzelor.
Pentru reeducare se r€eurge Ia masajul extern al obra-
'zului, cu miqcdri uqoare circulare pnecum gi masajul
intern, ln concluzie, se irnpun wmitorarele mdsuri :
prin gur5, care intereseazd mugchii buccinatori.
1. ingrijirea bolnauului la pat cu tratament de posturd,
Ne folosim de schemele lui Kabat de facilitare, ajutate de
mi.Scdri pasiue Si masaj ;
migcdrile ,capului, pini apare scfritanea migcirii, apoi migciri
simetrice pentru mugchii frunfii, cerind bolnavului si se 2. Dezuoltarea sinergi.ei. pritni.tiue de Jlerie qi ettensi'e ;
incrunte coborind sprincenele sau si se mire increfind fruntea 3. F acilitarea neuro-proprioceptitsd;
gi ridicind sprincenele ; furchiderea gi deschiderea ochilor, aju- 4. Folosirea spasticitdlii la inceput pentru etecutarea mi1'
tind in special inchiderea care nu se face complet ; stringerea cd.rzlor,iar cind deuine o piedied, cri'oterapie;
r28 REEDUCAREA FUNCTIONALA
5. Amplificarea mzscd,rilorprin erercilii sintetice qi ergo-
terapie ;
6. Ridicarea la uerti,cald.Si,inudlarea mersului ;
7. Tratarnentul parezei faciale.
PROGBAMUL XXI (cu mi5cdri pasive dupi rliagonalele lui Kabat,
din culcat pe spate in pat)
Pentru mernbrul superior :
1. Braful in abducfie intins din cot, rotat intern, mina finutl in
extensie: ducerea brafulul prin faf6 la umdrul opus, in pozitta
rotat extern pi mina flexatd.
2. Braful adus la umi,rul opus, intins clin cot, rotat intern, mina
in extensie: ducerea brafului prin fati ajungind in abduc{ie,
rotat extern, mina in flexie.
3. Braful in abducfie, rotat intern, flexat tlin cot, mina in exten-
sie : ducerea brafului prin lafd la umirul opus in arklucfie,
rotat extern, intins rlin cot, mina flexatd.
4. Braful addus la umirul opus, indoit ilin cot, rotat intern, mina
in extensie: ducerea brafului prin faf6 ajungind in abrtuc{ie,
rotat extern, intins tlin cot, mina in flexie.
5. Bra{ul oblic in afard, deasupra capului, intins din cot, rotat
extern gi cu mina in extensie: ducerea brafului la goldul opus,
rotat intern, intins rlin cot, mina in flexie.
6. Braful addus la goltlul opus, rotat extern, intins din cot, mina
in extensie: ducerea brafului oblic in sus ajungind intins dea-
supra capului oblic in afari, rotat intern gi cu mina in flexie.
7. Braful in abducfie, flexat clin cot cu antebraful deasupra
capului, rotat extern, cu mina in extensie: ducerea bratului Jos
prin fafi, ajungintl la poklul opus, intins din eot, rotat intern
gi cu mina in flexie.
B. Braful aililus la Soltlul opus, indott ilin cot, rotat extern. mina
in extensie: ridicarea brafului prin fattr deasupra capului,
intins din cot, in abilucfie, rotat intern gi cu mina in flexie.
Pentru membrul inferior :
g. Piciorul in abducfie, intins din genunchi, rotat
intern, laba in
extensie: ailtluc{ia intregului membru, extins din genunchi,
rotat extern, cu laba in flexle (alus peste piciorul celilalt).
r29
IN NEUROLOGIE
10. Piciorul in atliluctie, intins tlin genunchi' rotat lntern li cu
l a b a i n e xte n si e :a b a l u cti a m e r n b r u l u i i n fe r i o r ,i n ti n stl i n
genunchi, rotat extern Si cu laba in flexie (aiungintl in
ileptrrtat).
11. Piciorul in abducfie, genunchiul intins, rotat intern, laba in
extensie: aalductia qi flexia coapsei pe bazin 9l a gambei, cu
rotare externd Pi laba in flexie.
12. Piciorul flexat pe bazin, genunchiul addus, rotat intern' laba in
extensie : intinderea membrului inferior cu abducfie, aiungind
rotat extern gi laba in flexie.
13. Piciorul intins tlin genunchi, in abducfie, rotat extern, laba in
extensie: ridlcarea membrului inferior ajungintl la verticald
in adducfie, intins tlin genunchi, rofat intern cu laba ln flexie'
14. Ficiorul la verticali in adduc{ie, intins tlin genunchi' rotat
extern cu laba in extensie : coborirea membrulul lnferior
intins illn genunchl, in abducfie, rotat intern' laba ln flexie'
15. Piciorul intins ttin genunchi in adducfie, rotat extern, Iaba in
extensie: ridicarea lui Ia verticald cu flexia coapsel 9i a gambei,
aiungintl in abducfie, rotat intern, laba in flexie.
16. Piciorul flexat pe bazin in abductie, rotat extern' laba in
extensie : coborirea membrului inferior intins itin genunchi
in adducfie, rotat intern, cu laba in flexie.
PROGBAMUL XXn (cu migciri pasive-active)
Culcat pe spate:
1. Pacientul igi fine singur mina bolnavd cu cealalti sdnitoasd :
ducerea bratelor peste cap 9i revenire.
2. Bratele flexate din cot, specialistul finintlu-l tle miini : alepir'
tarea simultani a coatelor de corp.
3. Brafele pe lingi corp: flexia-extensia lor din articulafia cotului'
cu ambele brate tleoilatl, pe cel bolnav aiutintlu-l speclalistul.
4. lnchiderea gi ileschitlerea pumnului cu ambele miini ileoilati,
mina afectati o aiuti slDecialistul.
5. Flexia si extensia miinii cu aiutorul specialistului, carte tino
antebraful in pozitia cu degetul mare in sus.
6. Picioarele indoite din genunchi cu tilpile pe pat: depirtarea
pi apropierea genunchilor cu aiutor de partea bolnavd dac6 este
necesar.
?. Aceeagi pozitie: ritlicarea labei piciorului (flexia ilorsali) aiu-
tatd, ca laba siniltoasil.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE

B. Aceeapi pozifie, speciallstul flne genunchil apropiafi : ghemuirea

Migc[rile dinamice libere vor urma numai dup6 cnebolnavul
simultani a genunchilor la piept.
este capabil s5-9i controleze singur pozitia fatd de-grav.itafie,
9' Aceeaqi pozifie: specialistul ridici picioarele bolnavului in aer.
ceea ce presupune o fortS de gradul 3 dupa cotarea din bilanful
indoite din genunchi, gi-i cere si flexeze gambele pe coapse,
muscular.
opunindu-i cu mina liberi rezistenfd Ia cdlciie"
Pentru migcdrile distale se cautd cele care se opun celor
10' Picioarele ghemuite ra piept: specialistur spriJintr, cu o mini
primitive, exermplu : abduclia policelui odate cu inclinarea cubi-
sub genunchi rar cu cealarti tilpile pi-i cere bornavului sr tald, extensia simultand a-degetelor gi miinii folosind diferite
intinild plcloarele. pozitii gi chiar contra gravitatiei.
11. culcat cu fafa-n jos, picioarere introite spre gezutd gi ' i.'Lucrut in tanfi {inetic inchis pl€supune, in primul rind,
finute ile
specialist de glezne: intinderea ambelor picioare. punerea membrelor in sprijin pe sol. Se va aqeza bolnavul in
12. Culcat pe partea sdnitoasi: specialistul in spatele bolnavului, iozilia pe genunchi, cu iprijin pe p-a1me'cu greutatea. reparti-
eprUini piciorul
^rrta'*ti p. partea-bolnav6, dupd care va fi plimbat in
afectat la nivelul genunchiului 9i at labei,
cerindu-i si-l penrluleze inainte ti inapol. -j.ttt bentru a rseadapta la schimbarea pozitiei cen-
toate directiile
13. gezinrl la marginea patului, finut ile miini rle specialist : lmi_ trului de greutate.
tarea migcirilor de box, indoind un braf, in timp ce braful Ridicirea Ia vertical6 se face plecind din culcat gi trecind
celSlalt se intintle. prin toate poziliile pini la cea verticale. Din aceast6 pozitie
14. Aceeagi pozifie: intinderea picioarelor din genunchi. bo'U"tfr indicd sprijinirea bolnavului de umeri sau de rniini
gi il determind si s{ea pe piciorul yqhq' apoi iI impinge inainte
15. Aceeagi pozifie: ridicarea ln stinit cu ajutorul speciaHstului. pdqeascl cu piciorul bolnav.
"Pentru si
oUtiginnu-t
16. Exercitii pentru pureza faciali executate din culcat sau sfind antrenarea miinli se va sprijini palma pe rnasd sau
sprijinit Ia spate pe perete apoi se vor face migcdri 'din cot, umdr, 9i trunchi'
Mai tirziu se trece la apu,carea diverselor obiecte din cnein ce
rrrri *i"i, folosind stirnularile tactile 9i proprioceptive locale.
fn concluzie, se urmdregte :
7. Folosirea pozifiilor inhibi'toare ;
2. Miqcdrite libere numat. ci'nd muqchii au o Jorfid de gra'
Cea mai indicati tehnicd de lucru este a lui Bobath (dupi dulS;
Andr6 Albert), care folose$te dou5 feluri de lucru : lucrll in 3. Mi,qcdrite globale la inceput, m,ai pulin cele analitice ;
lanf cinetic deschis gi lucml in l:nt cinetic inchis. 4. Miscd,rile articulafi'ilor distale, numai cele care sint
opuse migcdri,lor Primt'tiue ;
5. Ridicarea Ia uertt'cald' treci.nd prin toate celelalte
pozi$ii ;
6. Reeducareamersului ;
7. Reeducarea prehensiunii'.
Pentru Bobath este.esentlal ca mu$chdului spastia se i se XXilI
PROGRAMUL
dea o altd pozitie, opusd crelei patologice.
$ezi'n'd :
'se considerd ca u'' pas inainte in f,ratament atunci cind
poate..:irQry": cu 1. Abilucfiabratelor cu intinderea antebratelor tlin cot.
lo:ng.vrit .tonrlsul postural pe ca"e_i--*e,
rnenfind o pozilie de inhibifie in ca-re este lisat. "a 2. Extensia gambei cu flexia dorsald a labei piciorului.
 r32 REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN NEUROLOGIE
3. Brafele inainte intinse din cot cu extensia miinii pi a dege-
telor. In concluzie :
4' Braful intins din cot gi rotarea lui prin faftr intr-un sens gi I. In primele sd,ptdmini se urmd.reSte reeducarea dupd,
apoi in celilalt, f6rd a-t flexa din cot. tehnica Bobath.
5. Talpa pe sol: ridicarea virlulut ptciorului apoi a cllciiului 2. Se uor stimula contracfiiile sinergice, nurnai cele co,re
rlminintl cu virlul piciorulul pe sol. reprod,uc schemele normale de rnigcare gi uor fi i,nuer-
6. Ptr"'ire cu piciorul bolnav, indoirea gi intinilerea lui din ge_ sate cele primiti,ue.
nunchi fdri a deplasa talpa ile pe sol. 3. Migcdrile globale se d.esfd,qoard pe o traiectorie diago-
7. Rirlicarea ttrtpii ile pe sol rilmininil in sprijin pe cilcii. nald.,in speci.alpe cea nefolositd de bolnats.
8. Balansarea brafului bolnav, inainte gi inapoi ca in mersul
normal.
9. Braful bolnav sprijinit cu palma pe perete in fafd: flexia qi
extensia brafului cu apropierea trunchlului de perete.
10. Exercifii de prindere, r5sucire etc., la panoul de reeducare a
miinii (foto ll).

Tratamentul hemiplegiei fruste. In aceastd formi a hemi-

ple.giei muqchii rdspund la comenzi numai in anumite
con-
difii :
- flexia cotului gi aMuclia umdrului ;
- supinafia gi fiexia cotului ;
- pronatia gi extensia cotului.
ln. primele sdptdmini este recomandat6 tehnica Bobath
c-u _pozitii reflex inhibitoare gi cu inversanea pozitiilor
ruate
de bolnav. Mai tirziu,se indicd tehnica Kabai.- F---'---vA '

AB
Fig. 45. Direcfia sinergiei primitive, de flexie gi de extensie
(punctat6) Si diagonala nefolositd in sinergia primitivi (in
negru), ridicare internS, coborire externd (dupi Andr6
Albert).

2. B|TANTUT
FUNCTIONAT
Ar HEMtprEGtCtrOR
In paraliziile nervilor periferici existd o cotare a forf.ei
musculare care ne dd posibilitatea cunoagterii gi evaludrii
ultima fazd, migcdrile in spirald gi diagonald.se situatiei reale Ia nivelul fibrei nTusculare.
,In
contra executd
unei rezistenle maxime dir ugar'd c;i-o.ifiritalir.-ror_ ln cadrul afecliunilor neurologice centrale este necesar
navului. ca fiecare specialist sd scoatd ln evidentd deficientele motrice
;i sd poatd urmdri progresele realizate de bolnav in .urma
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE 135

tratamentului. O simpl5 cotare a fortei musculare, ca in cazul

sechelelor de poliomieliti, nu mai este suficient6. Caracteris-
ticl hernipl,egicilor nu este pienderea forlei musculare ci regre- Membre interioare, pozitia stind
sia migcdri voluntare gi reflexe Ia o stare primitivd, stereo- Din stind intre bare :
tip6. De as,,emenea,sint tulburate rde contractii tonice un - flexia coapsei;
oarecare nurnbr de reaclii automate (Bobath). Cunoscind toate - sprijin unilateral, genunchiul intins;
acestea, Michels a propus o figi de testare in functie de tul- - atacarea solului cu tocul;
burdrile motorii cele mai caracteristice ale hemiplegiei. - flexia genunchiului cu coapsa intinsd;
- sprijin unilateral, genunchiul indoit;
Tipul de figd a lui Michels, completati cu rubrici de - blocarea gi deblocarea genunchiului;
Bobath, Kabat gi Brunnsf,rorn, tip ce se folosegte curent in - atitudinea generald fdrd sprijin;
numeroase clinici, il prezentdm in rindurile ce urirneaz5. - sprijin unilateral fdr6 sprijin manual.
Membr e superi,oore, pr eherwi,unea
Se folosesc 3 tipuri de fige in care sint trecute migcdrile
Din sezind pe scaun :
ce se cer bolnavului s[ le execute qi 6 coloane unde se va
nota fiecare migcare testati cu note de la 0-5. - mina la claviculS de aceeapi parte;
- mina la genunchiul opus ;
Primul test se aplicd celor cu paralizii recente qi mar- - rnina Ia gurd ;
cheazE inceputul reeducdrii neuromotorii. Contine migcdri - antepulsia orizontalE, cotul intins;
elementare de trunchi $i .merrr-bre.Unind cu o linie notele - ridicarea bratului la verticald cu cotul in-
date la itestarea fiecirei miScdli ave'm dintr-o datd situa$ia - mina dusd la spate ;
clard a posibilitdfilor bolnavului. Cu cit linia este mai spre - supinatia ;
dreapta, spre cifra 5, situalia este rnai bun6. - pronatia ;
- prehensiunea globald ;
- a,pucarea gi lisarea ;
FI$A Nr. 1 - deschiderea miinii :
- clegte, police - ardtdtor, lateral ;
Numele Virsta - clegte, police - aritdtor, distal.
Debutul bolii Da a interndrii :3
N u l 0 :0 Bun
Data testirii .... Minim : I F. bun : 4
Partial : 2 Nor m al: 5
0 I 2 3 4 t

Trunchi, gi ri.dicarc FI$A Nr. 2

Din culcat pe spate :
- flexia capului; Nurnele Virsta
- intoarcere pe o parte ;
Debutul bolii Data interndrii
- intoarcere cu tafa-n jos ;
- intoar"cere pe partea cealalt5 Data testlrii
Culcat cu fafa-n jos: ridicarea capului
Agezare cu ajutorul mlinilor
Stind: a9ezare pe scaun
Redresare - echili,bru
$ezind : - inclinare spre dreapta;
Din culcat pe spate:
- inclinare spre stinga;
- ridicare in stind. - agezare fir6 ajutorul miinilor
r36 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE 13?

FI$A Nr. 3

Numele Virsta..
$ezind: rezistenfd la cdderea intr-o parte;
$ezind : indreptarea genunchilor ; Debutul bolii Data internirii ........-
--...-
Pe genunohi: rezistenti la cdderea inainte; Data testdrii
Pe genunchi : ridicarea in stind cu bastonul ;
Stind : culcare la orizontald fdrd baston; 0 1 2 3 4 J

Culcat: ridicare in stind fdrd baston.

Membrul sufteri,or
Mers pe teren plat
Stind fdrS sprijin manual.
Cu baston simplu : Mina la gurd in supinatie :
- atacul cu tocul ; - apucd $i lasS;
- sprijin unilateral ; - deschiderea miinii ;
- desprinderea tdlpii; - cle$te, police - index, pulpo-distal.
- pasul posterior; Mina la gurd in pronatie :
- pozifia la verticalE a piciorului; - apuce $i lasS;
- pasul anterior. - deschiderea miinii ;
- clegte, police - index, pulpo-distal.
Adaptarea la obstacole Antepulsie, cotul extins in pronafie :
Cu baston simlrlu : - apuc5 9i las6;
- mers cu pas mare; - deschiderea rniinii;
- clegte, police - index, pulpo-distal,
- pS.gire peste un obstacol cu piciorul drep
Antepulsie, cotul extins in supinatie :
- p5gire peste un obstacol cu piciorul stinr
- apuci 9i lasS;
- desohiderea miinii I
- coborirea sc5rii, atac cu piciorul drept; - clegte, police - index, pulpo-distal.
- coborirea scdrii, atac cu piciorul sting ; Ridicare, cotul intins in pronatie:
- coborirea scdrii secvenfd normald; - a p u c d $ i l a sd ;
- urcarea scdrii, atac cu piciorul drept; - deschiderea miinii ;
- urcarea scdrii, atac cu piciorul sting ; - clegte, police - index, pulpo-distal.
- urcarea sc6rii secventd normalS; Ridicare, cotul intins in supinatie:
- mers fdrd baston ; - apuci 9i 1as5;
mers cu 15 kg pe umdr. - deschiderea miinii ;
-
- clegte, police - index, pulpo-distal.
Mina la spate in pronafie :
Nul :Q Bun :g
Minirn : 1 F. bun :4 - apuc6 9i lasS;
Parfial Normal: 5 - deschiderea rniinii;
- clegte' police - index, pulpo-distal.

Examinarea p€ baza terstelor din fiqa nr. 2 se face nurnai NuI :0 Bu n :$

dacd bolnavul a obtinut notatii de B qi 4 in prima figd de con- M i n i m :1 F. b u n :4
Parfial : 2 Nor,rnal: 5
trol. Figa nr. 2 contine mi$cnri maii comrplex€ $i cu d,ificultate
mai mar€. Se urmdreqte echilibrul gi mersul pe plat, peste ln fisa nr. 3 examinarea se face din stind in picioare Si numai
acelor bolnavi care au putut executa bine mi$cerile cu membrul
obstacole $i urcarea gi coborirea treptelor. superror.
 REEDUCA,REA FUNCTIONALA IN NEUROI.OGIE

3. PARAPTEGIA
Paralizia a doud membre simetrice, mai des a celor jnfe-
1iogrc, se 1um9g!e paraplegie. Aceastd afectiune, cu o frecvenld
mai mare in zilele noastre este cauzatd de seclionarea mdduvei,
in urma unui f,raumatism al coloanei. Alte cauze pot fi : leziuni
medulare patologice, tumori, mielite.
Sectionarea mdduvei poate avea loc la orice nivel al coloa-
nei gi piegiile vor fi cu atit mai intinse cu cit leziunea s-a
produs ,mai sus, iar posibilitltile de migcare gi deplasare ale
bolnavului vor fi si ele mai reduse.
. q localizare, se intilnesc mai des in regiunea dorsali mij-
locie. La nivelul vertebrei C4 determind parilizia diafragmului,
iar Ia CB produce tetraplegia (toate cele 4 membre).

,. . _..f"t.tig, la paraplegic se va urmiri o readaptare la posibi-

litSlile reale, pentru a-i permite o oar€care autonomie in toto-
liul rulant cu cane se depla:seaz5gi o reprofilare profesionald
1a posibilitdtile lui, pentru a fi util.societdtrii.
Tratamentul este de lungd duratd, adesea intinzindu-se pe
citiva ani.

:
tie de nivelul secliunii medulare
superioare sint neatingi' res-
Intre D2-D6 : 'rnugchii membrelor
a"ti"itarE prin paralizia diafragmului' Poate
iace' mi$cdri uzuale cu bratele'. Sund. o ora
"irJti"
In primele zile se urmdregte pozilia corectd a membrelor ini"" p"i.t.i", dar fixat i'n corset 9i aparat pentru
-
inferioare : picioare.
- qoldul qi genunohii intingi; I n t r e D 6 - D 1 0 :p a r a ti zi a a b d o m i n a ]i l o r g i a sa cr o - l o m b a r i l o r 'Po sifixat
- de
6ij^ tii"it"r-pe"auGr cu aparat de mers
- laba piciorului la unghi drept. ;fu;;-;i;t-cirje axil'are lau bastoane canadiene-
140 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Intre D10-D12 : abdominalii gi dorsalii ajutd mersul pendular, mai
dificil rnersul in patru timpi. Cu aparat de mers
fixat de corset.
lntre D12-L2 : pot exista contracfii in mugchii flexori ai coapsei
gi in patratul lombelor. Mers in patru timpi cu
subL2' :JlT"t;Tj##i:i+i*?lT"r,i1'i'i
bastoane canadiene gi aparat de mers.
ff?l;
"?ii3'J
Pentru mersul cu bastoanele este necesar ca bolnavul s5.
aibd funclionali rnugc'hii tricepsul brahial, dorsalul mare Ei
patratui lombelor. Cu clt secliunea medulard s-a produs la un
nivel superior, cu atit mersut gi pozilia la verticali sint mai
greu de realizat.
Pentru mentinerea genunchilor sint necesare atele confec-
fionate din material plastic sau duraluminiu, care si imbrace
partea po,sterioard a gambei gi coapsei, fixate printr-o faEd
elasticd. Fixarea trunchiul.ui se face prin corset.
Se incepe cu mentinerea echilibrului din stind intre para-
lele, urmdrindu-se in prirnul rind echilibrarea bazinului, aceas,ta
fiind f'oarte greu de realizat.
Trecerea la mers este mai rapi'dd isau mai 1ent6, in funclie
de nivelul secliunii gi de virsta paraplegicului. Bolnavul se
deplaseazd prin pendularea am,belor picioare deodatd, avind
cirjele sprijinite inaintea corpului, sau cu pagi alternativi cu
ajutorul bastoanelor canadiene. Mersul cu b.astoanelecanadiene
se invatd in felul urmltor : se mutS bastoanele inainte, amin-
doui in acelagi timp sau alternativ, iar truncrrliul cade in fatd
echilribrindu-se pe ,bastoane. Depla:sarea inainte se face cu cite
un picior, alternativ, cind bolnavul are mu$chiul patr'atul lorn-
belor in sta,r"efun,ctionald, sau cu arnbele deodati prin pen-
dulare, folosind in acest caz extensia,brafelor cu silta,rea corpu-
Iui pe 'bastoane, ceea ce permite ducerea pi,cioanelor inainte.
Mersul cu pagi alternativi este mult mai sigur, intrucit
existd permanent sprijinul pe sol in 3 puncte.
In continuarea tratamentului se inva{d ridicarea la verti-
caIS_de pe fotoliul cu ,care bolnavul se deplaseazd, agezarea in
fotoliu, ridicarea de jos dupd o cizdturd, urcanea gi coborirea
scdrilor, in felul acesta el cipdttnd o mai mare autonomie.
La ridicarea din fotoliu, paraplegicul va avea picioarele
fixate in atele de mers, cu tdlpile ,pe sol. Mai intii incrucigeazd
picioarele, apoi cu o impingere bruscd din brafe se ridicd din
IN NEUROLOGIE
fotoliu, ficind gi o intoarcere de 180o, ajungind cu .fata sPre
fotoliu ; continul cu indreptarea corpului priT impingere cu
brafele, apoi rnutd sprijinul pe 'bastoanele canadiene.
'Pehtru
ridicarea de jos dupd o cddere, avind bastoanele
fixate cu o curea de mind, paciehtul iqi incruciSeazi picioarele,
dupi
ce
^in care se intoarce cu fala
spre sol, apoi mutS- palmele din
ce mai inapoi, odati cu indreptarrea picioarelor spre -ver-
ticald, gi, sprijinindu-se in bastoane, i9i indreap-tl trunchiul.
Urcarea scdrii se face cu spatele, sprijinind o mind pe
balustradd, iar cealalti in bastonul ur"cat pe treapta superioar5'
Folosind intinderea braf,elor, bolnavul saltd pe treapta unde
are 'deja bastonul. Pentru coborire, cu acelaqi- sprijin ca Ia
urcare, sprijinul rdmine in urm6 iar picioarele coboari pe
treapta inferioard.
Ergoterapia este indicati in scop recreativ gi de preg5tire
profesionald la posibilitdtile paraplegicului.
In aorrcluzie, se urmdregte :
!. Protejarea tegumentelor contra escarelor.
2. Preuenirea Si tratarea complicagiilor articulare.
3. ToniJicarea bralelor qi spatelui pentru mers.
4. Reeducarea echi,lzbrului din gez|nd, cu erercifii,i de
brafe.
5. Reeducareatreptatd, a ortostatismului,
6. Inudfarea folosirii. fotoliului, cu rofi.
7. Reeducareamersului folosind atele pentru genunchi qi
corset pentru Jirarea trunchiului.
B. Urcarea Si coborirea scd.rilor gi,a trotuarului.
9. Inud.farea ri.dicd.rii dupd, o cd.dere.
70. Readaptarea la actiuitatea zilnicd, ergoterapi'e.
In continuare prezentim citeva exercilii orientative, folo-
site in reeducarea paraplegicului.
Culcat pe pat:
l. Ridicarea in gezind cu ajutorul unei corzi, al coatelor
sau ul, speci,ali,stulut^
2. Intoarcered pe o parte Fi pe cealaltd, cu rrlutarea
picioarelor.
3. Ertensii Si Jle*ii ale labei picinrului, bolnauul aiutin-
d,u-se cu o rnind, cu cealaltd,rnenlinindu-Si echilibrul-
a42 REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Ridicarea i,n Sezind gi deplasarea pici,oarelnr lateral
pentru a md.ri baza de spriji.n.
5. Trecerea in Sezittfi, ln mnrginea patului.
$ezind la marginea patului :
7. Menlinerea pozi,fiei gezind, cu palmele sprijinite pe pat.
2. Aceeagi pozi.fiie cu palmele sprijinite pe genunehi.
3. Ridi,careaalternatiud a unui braf cu menlinerea echi-
librului.
4. Rd,sucirea trunchiului,, duci,nd .gi bragul din partea
rd,sucirii, prin lateral inapoi, cu menfinerea echili-
brului.
5. Inclinarea trunchiului Lateral,cu sprijin numai pe bra-
fiul din partea inclind.ri,i.
6. Inclinarea trunchiului inainte, cu palmele sprijinite
pe genunehi, pentru menfinerea echilibrului.
7. Ridicarea arnbelor brafe pri.n lateral.
B. Ridicarea ambelor brafe prin fala pieptului.
9. Aruncarea unei mingi, cealaltd mind sprijinitd, pe
genunchi.
I0. Aruncarea Si prinderea rningii de la pi.ept cu arnbele
miini,.
71. Aruncarea mingii de deasupra capului,,cu arnbele rniini.
'1,2.Aruncarea mingii peste cap cu ambele rnii,ni.
Intre barele paralele, cu atele pentru fitarea genun-
chil,or :
1. $ezind in fotoliul cu roli : ridi.carea in stind intre para-
lele Si reuenire in Fezi,nd.
2. Stind cu arnbele miini spri,jinite pe paralele.
3. Acelasi erercifi.u cu spriji,n alternatiu pe paralele.
4. Stind cu spriji,nul mi,inilor pe paralele : pendularea
szmultand,a pici.oarelor, inainte qi inapoi, fdrd, a muta
sprijinul.
5. Stind : ridicarea al,ternntiud a pi,aoarelor.
6. Stitud : ridicarea unui picior cu pd,gire, reuenire. La
fel cu celd.lalt pici.or, fdrd. a muta miinile de pe para-
lele.
Cu deplasare:
'l . Depla,sare intre pwalele prin pendularea picioarelor,
apoi mutarea brafelor.
IN NEUROLOGIE
B. Intoarcere la capd.tul pamlelelor prin sd,ltare, rd.sucire
gi schi.mbareamiini.lor pe paralele.
9. Mers intre paralele in 4 timpi gi.in 2 timpi.
10. Deplasarea cu cadrul de rners.
71. Erercifii. de echilibru pe cirje, tolosi,nd spriiinul la
perete, pentru inceput.
12. Ererci$ii, de mers cu cirjele, pri,n pendulare, sau i'n
4 ;i. in 2 timpi.
73. Erersarea urcd.rii, gi cobor?,ri,iscdrii, sau din magi,nd',
autobuz, tramuai.
4. BOATA PARKINSON
Descrisi de James Parkinison gi numitd de acesta ,,parali-
zia. agitant5", Parkinson este o afectiune determinatd de
degenerarea maselor nuclear.e ale sistemului extrapiramidal,
provocatd la bitrini de sclerozd iar tra copii de o encefalitd
epidemici.
Boala s€ manifesti prin tremurdturi mici, mai ales ale
membrelor ,superioare, care sint prezente in repa.us gi la obo-
seali, dar dispar Ia migcdrile voluntare, sau in rcpaus absolut.
Tremurdturile miinii seamdnd cu migcarea de numdrat bani
sau de rulat bile, iar la pici,or cu migcarea de pedalare. O altd
maniJestare a bolii ,este hipertonia musculard de tip extra-
piramidal, cu rigi'ditate a intregului corp, cu contracturd egal5
afiit a mugchilor agoniqti cit gi a c.elor antagonigti. Rigiditatea
se opune migcdrilor pasive qi din acreastdeauzd,mugctrii devin
durcrogi. Mugchii fefii ,sint ficEi iar privirea inexpresivS.
B,olnavul merge cu pagi mici, fdrl migcdrile de bra{.e aso-
ciate, ca in mersul normal (Iipseqte pasul pelvian). Intoarcerile
le face cu pagi mici Ei pe loc. In pozitia stind are toate arti-
culatiile in flexie qi dac6 erste i'ur-pins brusc intr-o dirrectie, nu
poate mdri pasul gi nici si se echilibrez-e in direcfia opusd.
Bobravul are migc5rile lente, gesturile rare gi m6surate,
mersul de asemenea. Vorbirea este monoton6, inceatd Ei nein-
teligibild.
Boala nu afecteazd intelectul, de ac€ea bolnavii suferi
din cauza deficientei lor qi sint sensibili la gocurile emotive.
Tratamentul urmiregte s5 amelioreze manifestdrile bolii
fdri pretentia de a vindeca.
 fonificarea tricepsului
sural la pedala cu arc.
I.44 REEDUCAREA FUNCTIONALA
...4iwwffffiw
Pentru conectarea mersului gi echilibrului se fac exercilii
de mers in toate direcfiile, cu picioarele mai depdrtate, dac5.
este necesar, la inceput, pentru mdrirea ,bazei de suslinere :
mers prin locuri mai inguste pentru a invinge claustrofobia ;
pSgire peste mici obstacole ; opriri Ei porniri bruqte ; urcarea
gi coborirea scirii, controlind tot tirn'pul pozilia capului, cu
privirea inainte.

mers prin rdsuciri in sens invers cu linia bazinului, balansind

bralele gi ducind inainte simultan bralul gi piciorul opus.
acestuia. Pentru degajarea trunchiului qi invdfarea penduldrii
bra{elor se exerseazi pe loc aceste miqcdri.
, Contra tendinfei la cSdere inainte, in timpul exerciliilor
de mers, pacientul va purta un rucsa,cin spate, cu o greutate
in el.
Exercitiile fizice f olosite in reeducare vor f i adaptate Reeducarea parapleglcu-
virstei qi posibilitdtilor bolnavului, fdrd a se ajunge la pragul lui ]a pozitia vertical6,
oboselii, ,ceeace ar mdri rigiditatea gi ar perturba echilibrul. cu ajutorul patului ro-
Ele se vor face individual, iar din cind in cind gi in grup, tativ.
pentru a trezi in felul acesta ambitia bolnavului.
Migcdrile se executd ritmic, luptindu-se contra rigiditdfii
gi sacaddrii ; de aceea este bine ca gimnastica sd se execute
cu acompaniament muzical, sau prin c'omenzi precise Ei cu
voce tare pentru a accelera migcarea gi a invinge ritmul lent
al bolnavului. Intre seriile de exercilii se vor intercala mi$cdri
de respiralie profundd.
Exerciliile se vor adresa pe rind tuturor grupelor muscu-
lare, vor fi executate din culcat, gezind gi stind, cu aparate
portative ca : mingi, bastoane, mdciuci etc. In cadrul acestor
exercitii bolnavul va invdla sd se intoarcd gi sd se ridi,ce din
pat, sd se a;eze Ei sd se ridice de pe s,caun.
Pentru ridicarea din pat miqcdrile sint : intoarcere pe
o parte, indoirea gi coborirea gambelor din pat, ajutinrdu-se
cu bratul de sub el, pe mdsurd ce ,corpul se ridicd Ia verticald.
Ridicarea de pe scaun se face pornind din Eezind pe marginea
scaunului cu palmele ,sprijinite pe genunchi, gambele inclinate
spre scaun. Trun,chiul se apleacd inainte deasupra genunchil,or,
 Mobilizarea gi toni-
ficarea fesierilor Ia
cadru, avind de in-
vins rezistenta arcu-
rilor

u ffin

Panou I de reeducarea
miinii.

Mobilizarea umdrului
la roatd

Elongatii cervicale
cdpdstrul Glisson.
 IN NEUROLOGIE 145

apoi printr-o mi$care scurte, folosind impingerea din brate gi

intinderea din genunchi, se ajunge cu trunchiul la verticald.
Agezarea se face prin indoirea trunchiului inainte, odatl cu
sprijinirea palmelor pe genunchi, care la rindul lor se flexeazi
gi bolnavul se agazd incet pe scaun.
Din program nu vor lipsi exercifiile de mimicd :
- inchiderea ochilor cu incruntarea spr{ncenelor, deschi-
,derea ochilor cu incretirea pielii fruntii ;
- inchiderea gi deschiderea gurii ;
- incretirea nasului;
- strimbarea gurii dintr-o parte in cealaltl ;
- coborirea collurilor gurii antrenind 9i musculatura
gitului ;
- umflarea obrajilor.
Jocurile cu mingea medicinald inldturd tremuriturile dar
boinavul va sta cu spatele lipit de perete pentru a impiedica
Elongatii vertebrale
la masa tip Vaquette
dezechilibrarea.
Parkinson de si tulbur5ri de vorbire. Cuvintele sint
prost articulate, monotone, fdri o varialie in inlltime sau
intensitate ; debitul este accelerat, vocea este slabi gi netim-
bratd. ln reeducarea vorbirii vom cere bolnavului sd-qi inceti-
neascddebitul verbal gi s5-1 marcheze cu pauze, sd-l insoteascd
cu gesturi gi mimicS, sd vorbeascd cu voce tare. Pentru a
obline toate acestea vor trebui inlSturate tulburdrile respira-
torii gi amplificate atit mi;;cdrile de inspiralie, cit gi cele de
expiratie.
Pentru ameliorarea rigiditdlii este indicat masajul general
cu efleuraj, frictiune gi vibratii.
Ameliorarea generald se ob,servd chiar in timpul gedinfei
de gimnasticd dar se piende trreptat dupd citeva ore de repaus.
In cpncluzic, uffmdrrim :
L Corectareamersului, fd.rd,tirSiire, cu paqi mari Si torsiunz
de trunchi.
2. Corectarea echilibrului qi i.nuingerea claustrofobiei.
3. Inuingerea rigiditd,fii prin rniqcdri ample din articulalii,
Antrenament la bici-
t itmice Si chi,ar cu a,conxpqni,amentmuzical.
cleta ergometricd 4. EJectuarea ererci,{iilor de mimicd.
5. Corectarea uorbirii gi a scrisului,.
r46 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE tt7

PROGRAMUL XFV (lMCl

gezhd, pe scoun:
1. Mobilizarea capului in toate direcfiile.
2. Deschiderea gi inchirlerea gurli cu amplitudine clt mai mare-
3. Bra{ele indolte la umeri gl imitarea boxului, cu intinderea
alternativi a brafelor lnainte, antrenind gl riisucirea trunchiului.
4, Inspirafie ampl6, aplecarea trunchiului inainte cu palmele pe
genunchi pind ce pieptul atinge coapsele 9i expirafle.
5. Miinile pe golduri, indreptarea spatelui trisinal $l coatele inapoi,
cu inspirafie; revenire cu expiratie.
6. lnchiderea ochilor cu incruntare. deschiderea ochilor cu incre-
firea pielii frunfii.
7. Picior peste picior, schimbind alternativ pozitia picioarelor.
B. REsuclrea trunchiului Gu ducerea brafulul din partea riisucirii,
prin lateral lnapoi, urmirind braful cu prlvlrea. Se va lnsista
asupra risucirii ample a trunchiului.
9. Ridicarea gi aqezarea pe scaun, cu palmele spriJinite pe ge-
nunchi.
10. Cu gura inchisi, strimbarea gurii lntr-o parte gi in cealaltd.
11. Picioarele ugor intlnse inainte, ctrlciiele pe sol: miqciri ilin
articula{ia gleznei in toate sensurile, cu unul sau cu ambele
picioare deodati.
12. Cu gura inchisi : umflarea ti dezumflarea obratilor, apoi cu
aerul in gure plimbarea lui dintr-o parte in cealaltii a obra'
zului.
Stind :
13, Balansarea brafelor pe lingi corp ca in mers, antrenind
trunchiul in migcare.
14. Gu spatele sprUinit de perete:
- aruncarea mingii cu o mini, de jos sau de la umir, prin-
derea ei cu ambele miini ;
aruncarea mingii cu ambele miini dln fafa pieptului gi ile
- de leginare-scuturare. ln tratarea acestora actentul re va pune
deasupra calDului, prinderea cu ambele miini.
15. Mers ooroct. Se va urmtrri intlnderea piclorului din genunchi;
contactul cu solul se ia cu tocul; balansarea bra{elor pe lingi
corp.
16. Mers cu opriri brugte.
Obs. Respirafii ample, dupi exercitiile mai grele,
5. rNFlRMlMOTORICENTRALI
In aceastd categorie intrl copiii cu enaefalopatii manifes-
tate prin paralizii spastice.
Formele de paralizii, hemi, para sau tetraplegii, sinthiper-
-
tonii mr:sculare care impiedici mi$carea 9i mersul. CopiIuI
prezintl o rigiditate musculard in rnomentul mersului sau'
mersul devine imposibil, in cazuI unei ernotii'
ceea c€ privegte intelectul enc€falopatilor, acresta este
'ln
mult atins gi reedudrea este problematici. Inainte de a se
trece la reeducarea fun'cfional6' este necesara o s€lectie a
copiilor, raminind in tratament c€i care pot obtine amelioldri.
Selecfia se face pe baza a doud teste:
- testul echi.tibrului : copilul sd fie capabil sd se mentini
in pozitia gezind, fird sprijin Ia spate ;
- testul posibilitdttlor de asimilare 9i de ameliorare a
situaliei lor, tast c.e-l va face psihiatrul.
Examinind in continuare copilul, incepind de la cap in jos,
vom ohs€rva atiturdinile pe €re Ie ia datorit[ redorilor unor
motorii ale infirmititii : spasticitate, atetoze, rigiditate, ataxie.
Spasti,ci,tateaeste o'contracturi care apare in anumite con-
ditii, Ia intinderea mu$chiului pasiv, Ia zgomot sau teame.
Prin tratament cu migcdri analitice, se urndreste invingerea
ti
reflexului de contractur5, eliberind miqcarea voluntard.
Atetoza (spasm mobil) se mani.festi prin miqcdni involun-
tare de contorsiune lent5, caracteristici in special la mernbrele
superioare, miqciri care s€ suprapun peste c€le voluntare modi-
ficindu-le. Spasticitatea at'etozisului cedeazi insd Ia miEcirile
pe cooldonarra rnigcdrilor involuntare.
Rigiditatea se pune in evidenti Ia migcdrile pasive unde
se ohsenrd tipsa echilibrutui dintre agonigti 9i antagonigti, rnig-
carea semenind cu senzatia pe cane o ai Ia indoirea unei t€vi
de plumb. lnvingenea rigi'ditatii se obtine prin mdrirea vitezei
de executie a migcdrii.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Ataria este exprimatl prin lipsa de coordonare a migcd-
rilor gi prin tulburdri de echilibru. Sensibilitatea profundd fiind
tulburatd se suplinegte prin dezvoltarea celei cutanate.
Tratamentul. lnainte de a se trece la reeducarea funcfio-
nald pro-priu-zisi se face un bilant neuromotor gi ortopedic,
urmd.rindu-se finuta capului gi tinuta corpului in gezind,-stind
gi mer:s, precum Ei lucrul bratului qi at miinii.
Fol,osirea diverselor proceduri in tratarea IMC se face
in ordinea urm6toare : masaj, relaxare, migcare pasivi, activo-
pasivd, activd cu rezistentd.
Utilitatea masajului este discutabilS. La ataxic este indicat
pentru a toni:fica musculatura hipotond gi insotit de ultravio-
lete ; la rigid, pentru a ajuta cir-culalia gi nu,tnifia local5 ;
Ia atetozi'c insd masajul este iritant iar peniru spastic trebuie
fdcut ugor gi cu prudenld.
Miqcarea pasivi se aplici mai intii segmentului valid Si
proximal gi apoi celui afectat 9i pdrtii distale. Mobilizarea
IN NEUROLOGIE 149
sau folosind metoda migcirilor cronfuzionale a lui Kabat prin
care se produoe contracfia unui mugchi paralizat, prin contrac-
tia voluntard, contra unei rezistenfe maxime, in mugchiul
sdndtos.
ln crentrele specializate in reeducarea IMC, existi nume-
roase aparate gi obiecte (jucdrii) cu care se poate face ergo-
terapie recreativd (Tartdieu), avind
dispozitive adaptate la sechelele co-
piilor gi cu care se pot onganiza jocuri
diverse cu scop educativ. Se mntinud
cu activitdti pregcolare, scris etc.
Reedu,carea rnersului. Fere a
gribi copilul s5se ridice la verticald,
reeducarea va unna aceeagi cale pe
care o strdbate gi corpi,lul normal
pentru a rnerge : tirire, in,patru labe,
pe genuncur*i,trecreroa in stlnd numai
cind copilul se poate rnentine in
gezin'dfdrd spnijin.
Pentnu €ducarea echilibrului,
Bienfait recornandS. i:rtrebuintarea
pJ,angeteibasculante pe c;rre se agazd
copilul in toate pozi(iile, pe genunchi,
qezind, in patru lalbe sau stinld cu
sprijin de un scaun (dig. 46).
,Pentru a se ajunge la mers, mai
intii se fac exercitii de ridioare gi
a$ezare dupd care se trece Ia mersu,l
Fig. 46. Reeducarea echili- propriu-zis,
brului cu plangeta bascu-
i:rtre paralele, cu cadnul
lantd. de rners gi mai putin cu bastoane.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
La 'insugirea rnersului gi pentru limitarea migcirilor anor-
male, sint folosite unele aparate speciale.
Mersul encefalopatului a fost descris rde Ch. Ducroquet ;
bolnavul merge cu trunchiul aplecat in fatd, iar cin'd duce
piciorul inainte se inclini gi lateral. Desprinde cu greutate talpa
de pe sol ridicind simultan gi umdrul din aceeagiparte impreund
cu bratul caFe executd o miq;care ca gi cum ar vrea sd se
sprijine in aer. Genunchii se ating la ducerea piciorului inainte.
Dintre mijloa'cele ajutdtoare in reeducarea IMC, amintirn
biile cdldute de 28"-32", cu care s€ obfine o relaxare apre-
ciabild, dind posibilitate copiilor si execute mai bine miqc6-
iile cerute de speciaiist.
Tratamentul ortopedic previne sau corecteazd treptat
atunci cind s-au produs deform[ri, determinate de contractur5.
Tratamentul chirurgical corecteazd atitudinile vicioase sau
restabilegte echilibrul muscular prin operafii pe os, muqchi
sau nervi.
In concluzie:
l. Pentru ataric gi rigi,d se i:ndi,cd,masaj ; acesta ua fi,
erecutat maz uqor l"a spasti,c. Pentru relarare bdi, cdl-
dule - 28"-32".
2. Pentru corectarea utitudinilor uzcioase, mzscdri pasiue
lente, apoi posturd cind poziliile s-au firat.
3. Pentru relarare, miscd,n acti,uo-pasiuedin metoda Kabat,
apoi, miscdri, actiue.
4. Educarea membrului, superi,or, pentru a-l putea folosi.
Se contznud,cu ergoterapie.
5. Reeducarea echilibrului qi rnersului,.
6. Pentru corectarea atitudi,ni,l,or uici,oase, este necesar
tr atarnentul ortopedic.
7. Pentru corectarea deformafuilor rnembrelor, se indi'cd,
tr atarnent chirur gi,cal.
6. SCTEROZAIN PTACI - LEUCONEVRAXITA
Este o boald cronicd ce debuteazd in tinerefe (20-30 ani).
Cauzele nu sint bine cunoscute ; s-ar produce in urma infec-
tiilor, alergiilor, febrei tifoide sau variolei, printr-un proces
abacterial de demineralizare a creierului qi mlduvei, sub form5
de pldci de sclerozS.Aceste pldci afecteazl. mai mult substanfa
albd si ele ,sint de mirimi si vfrste diferite.
IN NEUROLOGIE
Boala evolueazd in puseuri succesive, crr simptome noi la
aparifia altor pl6ci Ei cu accentuarreabolii. La inceput se mani-
festd prin p,arestezii, ametealS, oboseald gi tulburdri de vedere.
Semnele clinice mai importante sint:
- tremurd.tura intenfionald care apare cu ocazia mi$-
cdrilor voluntare gi la emofii, dar dispare in repaus ;
- tutrburdri de vonbire - vorbirea este sacadati iar in
formele mai avansate vorbirea devine inceatd ca o silabisire ;
- musculatura se prezintd cu contractii .intermitente Ia
mugchii extensori, iar flexorii membrelor inferioare sint slabi :
- mersul este de tip cerebro-spasmodic (nesigur qi
spastic).
Boala este evolutivd qi pe parcurs se poate complica cu
paralizii o,culare, tulburdri de sensibilitate gi sfincteriene.
Tratamentul poate aduce unele ameliordri in ceea ce pri-
vegte relaxarea, permitind unele migcdri uzuale necesare bol-
navului.
Se vor aplica atit masajul cit gi mipcdrile pasive care
si invingd spasmul, executind flexii ale membrelor (extensorii
sint contractaii). Executia mig,cdrilor pasive va fi lentd iar
amplitudinea va fi crescutd progTesiv, pe mdsurd ce spasmul
cedeazd.
Pentru mugchii ,flexori care sint slabi, se fac miqcdri
active de tonificare.
Lucrind in fafa oglinzii, bolnavul se poate contr'ola in
timpul migcdrilor de coondonare-precizie.
Unii aut,ori indicd exercitii cu rezistenld chiar de Ia
ilceput. Exercitiile prea intense insd pot declan$a un puseu
(Grossiord), iar obo,seala muscular6 accentueazd manifest5rile
bolii (Leroy).
pERtFERtCI
c. AFECTTUNTLE
NERV|IOR
1. PARATIZIILE
Aceste afectiuni se produc prin secfionarea, zdrobirea sau
cornprresiuneanervilor motori, senzi,tivi sau micgti, fiecare din
ele dind o simptomatologie specificd, astfel :
i! cazul sectiondrii unui nerv m,otor se pnoduc paralizii
ale muqchil,or inervati de acest nerv. Nervii s€n itivi secfionali
dau amorfeli sub locul secfiunii. Nervii micgti seclionafi'afec-
tnazd, atit motricitatea, cit qi sensibilitatea.
152 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE

- in cazul zdrobirii nervilor se reduc sensibilitatea gi Nervul cubital intereseazi muqchii miinii, flexorii pum-
motricitatea sau se exagereazd, in acest caz manifestindu-se nului qi ai ultimelor doud degete, aMuctorii acestor degete,
prin dureri gi contracturi. adductorul policrelui.
- compresiunea nerwilon determini o amortire carre este Semnele de recunoagtere Ia mini sint :
insd tr'ecdtoare.
Vom descrie pe rind paraliziile nervilor periferici.
Nervul circumflex intereseaz6 mugchiul deltoid. Funcfia
acestui mugchi est'e numai diminuatd prin paralizie, intrucit
se cornp€nseazdprin actiunea rnugchiului supraspinos qi a altor
mu$chi.
Mugchiul rotundul mic tulburi in misuri micl rotatia
externd a bratului.
Nervul musculocutanat inerveazl mugchii : coracobrahialul,
bicepsul gi brahialul.
Coracobrahialul are rol de a tine humerusul in cavitatea
glenoidS.
Bicepsul fiind gi supinator, lezarea lui, pe lingi tulburarea
miqcdrii de flexie a antebratului pe brat, impiedici Ei supinatia.
Nervul median aclioneazd mugchii flexori ai miinii si ai Ftg. 47. Faralizie de nerv median. Abductia limi-
tati a policelui gi semnul benedicfiunii papale.
degetelor, cei care fac opozitia polic*elui qi prehensiunea fin5
intre police gi index. Actioneazd gi asupra mugchilor pronatori. - gheara cuibitalE, determinatd de extensia primei fa,la,nge
Indiferent de nivelul Ia care se produce leziunea, atingerea gi flexia celorlalte doud, sau degetele nu pot face abducfia la
acestui nerv ane drept consecintd pierderea sensibilititii fel de ampld ca la mina sdn6toasi ;
pulpare a degetului mare qi a indexului gi nepercusiuni asupra
finetii miinii.
O paralizie de nerv median se pune in evidentd prin
anumite semne :
- rsernnul pumnului : la in,chiderea pumnului, degetul
mare nu vine in dreptul degetului mijlociu, sau adductia
acestuia se face mai putin ;
- semnul benedictiunii papale : inchiderea pumnului o
face numai cu ultimele ,degete, celelalte doud stau ridicate
Gis. a7).
Nervul radial actioneaz6 extensorii antebrafului gi ai dege-
tel,or gi muqchii supinatori. Cind nerwul radial este lezat in
axild ,seproduce paralizia tricepsuluii ; extensia antebrafului pe
braf nu se poate facg iar prin contractia anta,gonigtilor, ante-
braful std semiflectat pe ,brat gi mina in flexie. Problema func-
fional5 este ,cddereamiinii gi imposibilitatea de a intin'de dege- Fig. 48. Paralize de nerv radial. Mina cade
tele (fig. 48). flexie 9i nu se v6d tendoanele extensorilor.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEI'ROLOGIE

rului bolnav.
Tratamentul. ln cazul secfiondrii unei fibre nervoaser
partea periferici a nervului respectiv fiind separati de capul
blular va degenera. Substanfele rezultate din _degenerarea
fibrei ner,roasd dispar gi va rdmine numai tubul neurilemei.

Fig. 49. Paralizie de nerv cubital. Gheara cubi_

talS gi semnul lui Frornent : policele se flexea_
zi cind trebuie sd |ind o foaie de hirtie.

neurofibrilelor este in medie de 1-2 mm pe zi.

Suturarea nervilor este ugoard in cazul pierderilor de'
pinb la 3 cm de substantS. Intre 3-8 cm este necesard o
autogrefS.
Tratamentul va incepe dupd 3-4 s5pt5mtni de la suturarea:
nervului.
Aparilia sensibilitdlii mani'festatd prin .durere Ei a motri-
citdfii'prin revenirea tonusului muscular 9i apoi a migcarilor
este dovada regenerdrii nervului'
Ner_vu! sciatic se bifurcd in sciatic popliteu intern, care
melqe de la spafiul popriteu pind ra matebtd externi si sciatic
popliteu extern care incruci$eazd mndilul extern rt liri"i gi
inconjoar5 gltul peroneului.
156 REEDUC,AREAFUNCTIONALA
Pe mdsuri c€,se r€cupereaai rniqcarea, se trece la exercifii
de indeminare gi precizie, dacd afectiunea intereseazd mina.
Se fac migclri cu un deget sau dou5, aliturate sau Ia distantd,
opunerea poli,crelui Ia fiecare deget, apucarea de obiecte din
ce in ce mai mici, pind la o ,foaie de hirtie, exercifii la panoul
de reeducare etc. ; to^ate acestea sint posibile dacd s-a pestrat
sensibilitatea tactil5. In lipsa acesteia s-eva incerrca o neelucare
a._sensibilitdtii prin atingerea gi apucarea unor obiecte pe care
s5 le recunoascd cu oohii inchigi, dupl ce le-a vizut mai
inaintg. Sd-qi dea searur de temperatuia, de forma gi consis-
tenla lor prin pipdire.
ln caz de contracturd se rrecomandd masajut calmant. Tot
penf,ru a c,ombate contractura, dupi terminarea gedinfei de
recuperare, mina se fixeazl pe ateld. Mai tirziu cind contrac-
tura s-a redus atela va fi menfinutd numai noaptea.
ln concluzie, se utrmdreqte :
l. Masajul ci.catricii, in apd caldd.
2. MiScdri, pasiue, pind. la aparilia miscdrii.
3. Miscdri pasiuo-actiue Jolosind partea ?,neare au apdrut
miscdrile.
4. Miscdri actiue gi actiae cu rezistenfrd..
5. Migcdri de indeminare.
6. Ergoterapie.
PROGRAMUL XXV (pentru recuperarea miinii cind
schifiri de migcare)
Cu antebraful sprijinit pe masd :
1. lnchitlerea pi deschitlerea pumnului.
2. Riilicarea pe rind a fiecirui deget, cu palma sprUiniti
3. Ridicarea degetelor 2 qt 4 rteoilati, apoi B gi 5.
4. Ridicarea degetelor 2 9i 5 deoilati, apoi 3 gi 4.
5. Ridicarea degetelor 2 9i B deoilati, apoi 4 gl 5.
6. Depirtarea degetelor in evantai, apoi apropierea lor.
IN NEUROLOGIE
?. Cu tlegetele ugor flexate, mina spriJinitd pe mas6: migcarea
degetelor ca la magina de scris.
8. lncllecarea degetelor unul peste altul.
9. Policele apucl pe rind fiecare rleget gi face miqcarea tle bo-
birnac.
10. Stringerea unei mingi sau a unui burete in mind.
11. lnvirtirea unui creion in mind.
12. Risfoirea unei cdrfi.
13. Pocnirea degetelor in palm5, folosindu-se tle police.
14. lnchitlerea unui nasture la haini.
15. Prinderea unei cirpe intre police 9i celelalte ilegete pe rind'
2. MIOPATIA
Miopatia sau distrofiile musculare progresive formeaz6 o
grupe de afecliuni a cdror cauzl rdmiree necunoscutS incd.
Forma Duchenne de Boulogne a miopatiei o intllnim in
copil5rie, cu evolulie relativ rapid6, atingtnd exclusiv biiefii
in virstd de pind la 3 ani. Aceastd formd este cea mai res-
pinditS.
Primele simptome ale bolii apar in a doua copildrie 9i se
manifesti prin mers legdnat (Iipsa fesierului mijlociu), tendinti
la cbdere, bboseal5, coloanl Iordozatd gi abdomen proeminent.
Mersul acestor bolnavi a fost descris de Ch' Ducroquet' Din
cauza relracliei musculaturii anterioare a $oldului, bolnavul se
echilibreazi lordozind coloana, contactul cu solul il face pe
toatd talpa, cu picioarele intinse din genunchi, cu legdndri
Iaterale, fdrd torsiuni de trunchi gi cu pagi mai mici.
Tratamentul. Depistarea precoce a miopat'iei permite o re-
au apdrut educare funclionald eficace. Marile functiuni perturbate de
aceastdboa15pot fi ajutate astfel:
- circulalia, printr-un masaj general ugor plus medica-
mente vasodilatatoare ;
pe mastr. - masaj al muqahilor retractati - tricepsul sural 9i ischio-
gambierii Ia picioare gi fiexorii coatelor gi adductorii bratului ;
- respiralia pulmonard, diminuatd de paralizie, este influ-
enfatd favorabil printr-o gimnasticd sustinut[ qi prin spirorne-
trie, care va fi gi mai eficientd in momentul cind bolnavul nu
se mai poate deplasa.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE

In urma dezeshilibrului muscular apar deformiri care sint Stadiul IV. Nu se mai scoald,normnl ile pe scaun:
Javorizate de pozi$ia gezind, contra cireia se va lupta pe clt - gimnastic6 respiratorie ;
posibil. Pentru nepaus se preferd pzilla culcat inainte. Tot - migcdri activo-pasive pentru membrele inferioare ;
pentru a preveni retractiile musculo-tendinoase, se folosesc - termoterapie $i masaj general zilnic ;
atelele de noapte de mentinere in pozitie corectS. - pregdtire pentru corset.
La inceputul bolii se reconumdd drenajul postural al bron- Stadiul V. Std in fotoliu gi folosegte ml,inile :
hiilor (vezi, ,,fratarnentul afectiunilor respiratorii "), dar va fi - girnnasticd respiratorie ;
pdrdsit intr-un anumit stadiu al bolii. - rniscdri activo-pasive pentru membrele sunrerioare
gi inferioare;
Balneoterapia, cu bune rczultate Ia inceput, va fi pirisitd
mai tirziu din cauza riscului de a rdci qi a produce complicafii - terrnoterapie gi masaj general zilnic ;
pulmonare. - ,limitarea ergoterapiei merrnbrelor superioare ;
- ridicarea cu conset cruro-pedios.
Ergoterapia poate ocu,pa o bund parte din timpul liber al
boLravului. Stadiuf Vl. Actiaitote limitatd, :
Intelectul fiind normal. se reccvrnand6continuarrea inv6- - girmnasticd raspiratorie ;
- termoterapie pi masaj general zilnic ;
Jdmintului.
- rid,icarea pe plan inclinat ;
Unii autori recomandi mipcdri active cu rezistentd maxim6.
- menfinerea pozitiei corecte in timpul zilei iar
Fournier a schifat tratamentul prin migcare al miopatului noaptea prin aparat gipsat (atele).
{inind seama de ,clasificarea bolii tdcutd de Rusk : Stadiul VII. Nu std in $ezlnd:
Stadiul l. Poate merge Si urco scdrile : - gimnasticd respiratorie ;
- gimnasticl respiratorie ; - mobilizare pasivi a rnembrelor;
- exercifii la cadrul cu scripeti cu membrele sus- - tenmoterapie gi masaj zilnic ;
pendate gi rezistent5 dozatd ; - nidicarea pe plan inclinat.
- exercifii pentru abdomen gi coloand ;
StadiuMll. Culcat in pat:
- rners alternat cu rep,aus ;
- gimnastic5 respiratorie ;
- ergoterapie.
- mobilizarea pasiv5 a membrelor;
Stadiul Il. Urcd, cu greutote scdrile: - termoterapie zilnic5 $i masaj general.
- girnnastic6 respiratorie ;
- exercifii la cadru;
- exencifii pentru abdomen ;
- termoterapie zilnic Oei, infraropii) 9i masaj
general ;
- rner:sul lirmitat ;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
Stadiul III. Nz ftoate urca scara Si se riiltcd, greu cle pe scoun:
- gimnastic6 respiratorie ;
- exerciti'u la cadru fdrd rezistentd ;
- exercitii statice de abdomen;
- termoterapie gi masaj general zilnic;
- ,mens ajutat ;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
 5. REEDUCAREA
FUNCTTONALA
iN REUMAToLoGIE
DEGENERATIV
A. REUMATISMUL
1. GENERALITATI
Articulafiile, ca formatiuni anatomice de legdtur5, sint
formate din :
- suprafefele oaselor cair€ intrl in contact,
- cartilajul articular,
- 'capsula articulard,
- ligarnentele articulare,
- sinoviala.
Cantilajul articular acoperd suprafetele osului pe porfiunea
de articulare Ei se termini la locul unde se inserd membrana
sinovialS.
Capsula articulard imbracd cele doui capete osoase care
se articuleazd, deiimitind cavitatea articulard. Ea este cSptugitd
in interior de membrana sinovialS gi intdritd la exterior cu
ligamentele articulare exterioare (ligamente capsulare).
Ligamentele artiLculare interne (ligamentele interosoase)
leagd cele doui oase intre ele.
Fafa internd a membranei sinoviale secretd lichidul sino_
vial (sinovia), cu rol in alunecarea oaselor gi ro1 nutritiv pentru
cartilajul articular care nu are vase.
Gradul de mobilitate al unei articulafii este dat de forma
epifizelor oaselor din articulalia respectivd.
Articulatiile se impart in : '
- sinartroze, articulatii fixe sau cu mobilitate redusd ;
- diartroze, articula{ii mobile, care la rindul lor se imparr
in artrodii, articulatii mobile intilnite la membre gi amJiartioze,
articulafii semimobile ca cele de la coloana vertebrald.
Artroza, sau reumatismul cronic degenerativ, este datd de
o degenerescenfd prin uzurd a fesutului mezenhimal. Uzura
la rindul ei est'e determinatd de traumatisme articulare (frac-
turi, luxatii, entorse), sau microtraumatisme repetate (profesio-
nale). O cauz6,indirect5, care favorizeazd, artrozele. o cbnstituie
infectiile vechi vinrdecate.
IN REUMAToLoGIE
Procesul de degenerescen{da cartilajului arficular este pro-
gtesiv. Cartilajul igi pierde luciul gi elasticitatea, se fisureazi
gi nu-gi mai indeplinelte rolul de amortizor. Trcptat, Ia peri-
feria cartilajului apar osteofitele (e><crescenfeosoase), avind
forma de cioc de papagal, iar cu timpul extremitdfile osoase
se hipertrofiazd. Durerea apare rnai tirziu, dupd ani ; se simte
in migcare gi dispare in repaus.
Limitarea migcdrilor este rezultatul contractiei muqchilor
periarticulari ,durerogi, al osteofitelor gi uzurii cartilajului arti-
cular. Treptat se gterge interlinia articulard qi se reduce mult
mobilitatea, dar nu se ajunge niciodatd la anchilozS.
Arf,rozele se pot localiza la o singurd articulatie, la una
dintre cele ,care suportd greutatea corpului (coloand, Eold,
genunchi), dar poate cup inde gi mai multe articulatii in cazul
poliartrozelor.
Ca semne obiective se observd crepitalii in articulatie, ln
timpul migcdrii, date de neregularitdtile su,prafetelor articulare
care impierdicd alune,carea oaselor.
Tratamentul arf,rozelor urmdregte si limiteze degenerarea
gi deformarea articulatiei gi sd reducd durerea gi contractura
musculard.
Formele de artrozd mai des intilnite sint : coxartroza,
gonartroza, poliartrozele, iar la coloand spondiloza.
2, COXARTROZA
Coxartroza sau artroza coxo-femurald poate fi urmarea
unei malformafii congenitale, a unor tulburdri statice sau a
traumatismelor, Ia car€ se adaugd tulburdri vasculare sau
endocnine. Se manifestd la inceputul ei prin oboseald, dur.ere
in mers gi la stationarea prelungitd. Mai tirziu durerea este
persistentd ;i apar blocaje trecitoare gi crepitatii articulare.
Bolnavul se sprijini pe piciorul sdndtos cind std in picioare
iar membrul bolnav il fine in flexie-abductie-rotatie externd.
Mobilitatea articularl se pierde freptat, impiedicind un rirers
corect. Din cauza flexiei coapsei, mersul este cu aplecarea
trunchiului lnainte (de salutare), cind se sprijind pe piciorul
lezat gi revenire cind se sprijind pe cel sdndtos. Impotenta
functional5 se accentueazd odatd cu redorile, iar mersul este
din ce in ce mai compromis.
 REEDUC"A,REA FUNCTIONALA
In coxartroze, in'gustarea interliniei articulare poate fi
anterioarS gi superioarS, in cazul corartrozei erpulsiue gi dez-
echilibrul sprijinului articular se face spre exterior, iar ca pozitie
antalgicd prezintd rotafia extern6 a menrbrului. In corartroza,
penetrantd., €pu1 femurului tinde sd pStrundl treptat spre
fundul cavitdtii articulare, insofit de o ingwtare articulari
postero-internd, fdrd deplasarea in sus gi fdrd pozitie antalgici
de rotafie externd. Cei cu coxartrozd expulsiv6 prezintd dureri
Ia ridicarea din pozilia agezat, dureri care cedeazd dupd citi-
va pagi.
Tratamentul este medicamentos, fizioterapic, prin reedu-
care functionalE gi in unele forme, chirurgical.
- Medicamentele sint cele care 'combat durerea gi con-
tractura musculari gi care ajutd troficitatea fesutului osteocar-
tilaginos.
- Fizioterapia ane diverse proceduri cu r"ol antalgic : impa-
chetdri cu parafin6, infrarrogii gi ultrasunete.
Reeducarea funcfionald incepe cu masajul mugchilor din
jurul articulafiei ooxo-femurale : fesierul mare, ischio-gam-
bierii, adductorii, cvadricrepsul gi chiar musculatura din regiu-
nea lombar6 (zona reflexd). Dupi oe se obfine o relaxare a
mupchilor contractati, prin efleuraj gi petrisaj, se trece la tra-
tamentul postural, urmirind eliberarea articulatiei gi mdrirea
interlini'ei articulare. Acest lucru se face la cadrul cu scripeti,
prin tractiuni asupra membrului inferior, cu gheatra incilfatd,
de ea atirnindu-se greutdfi de 2-5 kg. Tracfiunile vor fi lon-
gitudinale pentru coxartroza expulsiv5, gi laterale, cu genun-
chiul fixat, pentru a localiza actiunea, in cazul coxartrozei
penetrante. Tractiunea se mentine 20-30 minute. Vom avea
grij6 si nu se gtranguleze circulafia sanguini in rregiunea inghi-
na15, prin cureaua care face tra'cliunea in afard.
Tot cu scop antalgic, pentru a elibera articulatia, se pot
face ugoare manipuliri care vor tine seama de tipul coxartrozei:
- pentru coxartroza expulsiv5, tractiuni longitudinale din
pozifia culcat pe spate ;
- acol'o unde mobilitatea articulard permite, se indoaie
piciorui din genunchi, la unghi drept, se impinge coapsa inainte
cu o mind, iar cu cealalti se apasi pe genunchi in jos.
Conservarea amplitudinii articulare gi tonificarea muscula-
turii se reahzeazd, prin miqcdri active. Ele vor fi executate
lN REUMATOLOGIE
suprimind greutatea corpului, factorul de agravare a artrozei,
prin presiunea exercitati pe suprafetele articul'are alterate.
ln concluzie, pentru tonificare nu se va folosi pozitia stind,
fiinrd indicate urmdtoarele procedoe de lucru : Ia cadrul cu
scri'pefi, la bicicletl sau in apd cdldufi.
Tonificarea musculari cea rnai eficientd este prin lucru
la .cadrul cu scripeti sau cu corzi elastice, in lipsa cadrului'
Fentru solicitarea fesierului mare se face extensia piciorului,
avind de ridicat o greutate de 1-2 kg, atirnatd la celdlalt
capdt al fringhiei, daci avem la dispozitie cadrul, sau i:rtin-
der,ea extensorului fixat de gheatr5, apisind piciorul in jos.
Revenirea fiind pasiv6, in ambele cazuri, datoriti greutitii
sau elasticitdtii extensorului, exencitiul nu este obositor qi
poate fi repetat de sute de ori, ,cu 'pauzele necesare (foto 13).
ln c,oxartrozapenetranti se va evita abductia.
Bicicleta este atit un mijloc de deplasare, cit gi de trata-
ment al coxartrozei, deoarece scutegte mem,brele inferioare de
a ,susline greutatea corpului, dar permite in acelagi timp un
rodaj articular.
Reeducarea in apd oferd multiple avantaje; in primul
rind diminuanea efortului muscular antigravitational di posibi-
litate si celorlalti mugchi interesali sd fie mobilizati Ia un nivel
superior. Cdldura apei de 36o ar''e un efect sedativ favorabil
reeducdrii. Rezistenfa apei la migcare se poat'e doza in functie
de posibilitdtile bolnavului, mdrind sau micAorin'd vitez,a de
executie a miqcdrii.
Citeva sfaturi pentru cei cu c,oxartrozl :
- sd sc,arddin greutate pentru a limita uzura cartilajului,
- s5-qi aleag5 acel loc de munci in care nu este obligat
,sd stea mult in picioare sau mult a$ezat,
- sd foloseasci bastonul in timpul mersului pentru a
u$ura spnijinul pe piciorul bolnav,
- sd evite ascensiunile gi m,ersul pe distante lungi,
- repau's zilnicLf2 or5,'culcat ventral, pentru a evita insta-
larea flexiei coapsei.
Tratamentul chirurgical. ln lupta contra infirmitSlii dato-
ritd 'coxartrozei, chirurgia are un vast cimp de acfiune.
La persoanele mai tinele se recomand5'osteotomia de vari-
zare sau valgizare a lui Pauwels, ,care prin operalie p,e os dd
o noud inclinare capului femural, il centre,azd mai bine in
164 REEDUCAREA FUNCTIONALA
cavitate, elimind contractura psoasului iliac qi corecteazd mer-
sul. Reeducarea dupS osteotomie a fost descrisi la luxatia con-
genitalS de gold.
Mersul va fi reluat dupd doud luni de Ia operalie, fdrd
sprijin pe piciorul operat, iar dupd patru luni cu sprijin.
O altd interventie chirurgicald in tratarea coxartrozei cu
tendinld la subluxare este greifonul osteoplastic - cu os luat
din creasta iliacd - Ei implantat fln marginea cavitdtii cotiloide,
pentru a mdri suprafafa de sprijin a femurului.
La persoanele in virstd este indieati miotomia Voss, care
inldturi 'dureril.e fdrd a corecta mersul. Aceasti operatie pe
muEchi constd in sectionarea tendonului adductorilor, pentru
a elibera abductia, sectionarea bandeletei lui Maissiat, pentru
eliberarea flexiei gi 'pe tendonul psoasului iliac. Are rezultate
bune in s,ensuldisparitiei durerii gi asupra mobilitdtii.
Artroplastia de gold se folose$te in coxarfrozele avansate.
fn concluzie, sint indidate :
7. Fizioterapia qi masajul muschiLor eoapsei Si,ai lombelor,
2. Tracliuni Ia cadrul cu scripeli :
- longitudznale, pentru cotartroza erpulsiud, ;
- laterale, pentru corartroza penetrantd..
3. Mobilizarea articulafiei,, cu miqcdri pasiu-actiue, la
cadru, folosind greutdlile sau ettensorul
4. Contraclii izometri,ce pentru tonificare.
5. Pedalajul la bicicleta ergometricd.
6. Miqcdri in apd caldd..
PROGRAMUL XXVI
1. Masajul musculaturii din jurul articulafiei coxo-femurale, efleu-
raj Si frimintat, timp ile 15 minute.
2. Culcat pe spate la cadrul cu scripefi: tracfiuni longitutlinale
sau laterale (dupi caz), cu greutate rle 2-5 kg ; vibromasoj
pe mupchii atliluctori, psoas gi fesierul mijloclu, timp de
15-20 minute.
3. Culcat pe spate Ia cadrul cu scripefi, cu greutatea ile 2-B kg
fixati la capitul celilalt al fringhiei: extensia intregulul mefo-
bru inferior cu revenire pasivd. Se executi lE-20 minute cu
pauze intercalate.
' crepitaliile la mobilizarea articulatiei ; ac'eleagisemne sint 9i la
4. Pcdalarea la bicicleta ergometricE.
IN REUMATOLOGIE 165
PROGRAMUL XXVU (pentru coxartroza operati)
Culcat fte spate :
- flexii - extensii ale labei piciorului,
- contracfii izometrice cu cvadricepsul,
- circumduc{ii ate labei piciorului,
- contrac{ii izometrice pentru cva.driceps.
Dupi o siptdmini {e la oPera{ie
C u l ca t p e sp a te :
picio-
- flexia gambei pe coapsd pi a coapsei pe bazin, spriiinind
rul de sub genunchi $i aiutinttu-l in migcare;
- c u p i ci o r u l i n ti n s,r o ta ti i ( i n te r n - e xte r n ) tl i n q o l i l ,a b tl u c{i i -
adiluctii tle amplitutline moderati ;
- circumducfii itin gold de amplitucline mici, cu aiutor'
Dupi, o Iund de Ia oPerafie
1. Culcat pe spate: indoirea Bi intintlerea piciorului.
2. Culcat cu fafa-n jos: contractii ale muqchiului fesier cu ridi-
carea intregului membru intins din genunchi.
3. $ezintl la marginea patului :
- extensia gambei, liber gi cu rezistenfi'
- abtlucfia Si adductia moderati a coapsei.
3. GONARTROZA
Reumatismul'degenerativ localizat la articulatia genunchiu-
Iui - gonartroza - poat'e fi primitiv, intfilnit la femei dupi
virsta de 40-50 ani, sau secundar, dupl traumatisme ale
articulaliei genunchiului, devieri de la statica normali a genun-
chiului (genu var, genu valg).
Ca semne subiective apar durerile in rners 9i la urcarea
unei scdri, care in repaus cedeaz6. Din sauza durerilor, mersul
se fa,ce cu pas scurtat, ca lungime Ei duratA de sprijin 9i leglnat
in afard pentru a nu incirca piciorul bolnav. Uneori s€ rl€r$€
cu piciorul intins din genunohi prin contracfia cvadricepsului,
pentru a evita flexarea care este duneroasd.
Semnele obiective, in cazul attrozei genunchiului, sint
mobiiizarea rotulei (semnul rindelei), in cazul artrozei femuro-
166 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE

rotuli,ene. ln gonartrozele avansate genunchiul deformat este In artnoza avansati a genunchiului se recurge la artro-
evident. Gonartroza ,este insotitd de o atrofiere musculard la plastie (vezi capitolul,,Artroplastia").
care, dacb se adaugd microtraumatismel,e, otbezitatea qi staza 7n caz de egec al acestor metode chirurgicale se recurge
venoasS, suferinta articulafiei este gi mai mare, apare durerea la artrodeza genunchiului (anchilozd terapeuticd), prin care se
gi acea,sta la rindul ei contribuie la accentuarea hipotoniei suprimd durerile dar qi fi.rnctia
musculare. genunchiului.
ln stadiul I, gonartroza este localizatd numai Ia un com- In qonaluzie, se i,ndicd :
partiment arti'cular.
7. Fizi,otenapd,e qi, masajul
ln stardiul II, gonartroza este generalizatd ia intreaga arti- coepsel,.
culatie. 2. Mobi,lizarea articulagtei
In stadiul III se produc o s,erie de modificdri : degradarea genunchi,ului, i,n apd cald.d..
arti'culatiei, leziuni mari, luxatie articular5, distrugerea carti- 3. Toni,Jicareacuadricepsu-
lajelor pe suprafele mari, crepitalii in articulafie, meniscurile Lui, euiti;nd incdrcar ea piciorului
distruse, invaliditate (Denischi, Antonescu). cu greutatea corpului,.
Prognosticul in cazul gonartr,ozeieste mai favorabil decit 4. Tratarnent chirurgzcal
in coxartroz5. Evolulia este mai gravd in cazul gonartrozelor pentru corectarea ualgului, sau
cu d,evieri ale genunchiului, in ,special in genu varum. uarusului, artroplasti,e sau ar- Fig. 50. Osteotomie de corectare a
Tratamentul. Recomanddrile date in coxartruzd, privind trod,ezd^ genu varum-ului.
men,ajareapiciorului'bolnav, prin m,enslimitat qi folo.sireaunui
baston de sprijin, sint valabitre;i in gonartrozd. 4. POTIARTROZELE
Jinind seama 'de toate cel,eardtate mai sus, se recomand5,
cu rezultate bune in tratamentul gonartrozei, tonifi,carea cva- Localizarea artrozelor la mai multe articulalii dd poli-
dricepsului, nu insd in timpul procesului inflamator. Lucrind artrozele.
cu cvadricepsul, pot sd dispard durerile din timpul mersului Reeducarea articulard se incepe cu tratamentul de posturd
gi in urcatul scdrilor. Se obtine toto'dati gi o reeducare func- urmat de ,,rodajul" articular, prin migcdri 'de du-te-vino, efec-
lionalS a articula{iei genun,chiului. tuate in limitele dureroase ale arti,culatiei. Pentru acest ,,rodaj"
Vor fi evitate exercitiile in car,e trebuie invins6. greutatea sint indi,cate aparatele mecanice de tip Zamder.
corpului, in scopul tonificirii cvadricepsului, de exemplu : Recuperarea musculari este mai pufin iur-portantS dacl
genuflexiunile, prroba scdrilei, fandbrile, ridicdrile pe scara linem seama cd poliartrozele sint pr.ezente de cele mai multe
fix5. ori la persoanele in virst6.
In cazui unei artroze femuro-patelard qi pentru a evita
presiunile prea m,ari pe rotuld, rezistenfa opusd la migcdrile 5. ARTROZELE
VERTEBRALE
de tonificare a cvadricepsului s€ va fa,ce in ultima parte a
migcdrii de extensie. De preferat sint contractiile izometrice. Procesul de'uzurd al coloanei vertebrale il gisim prezent
Tratamentul chirurgical recurge Ia osteotomie de corectanre atit la discul vertebral (discartroza) clt gi la articulaliile inter-
a axului membrului in caz de devieri (genu varum, genu val- apofizare, determinind arf,roza posterioard. Discartroza este
gum), obJinindu-se o r'estabilire a mecanicii articulare qi dimi- insotiti qi de o osteofitozd. Osteofitele pot fi prezente difuz
nuarea durerilor. Sint descrise diverse metoide de osteotomie de-a lungul intregii coloane, in cazul spon'dilozei sau osteo
prin care se corecte,azi d,evierile axiale ale genunchiului gi fitozei difuze. Osteofitele se dezvoltd ,pe partea anterioard gi
prin aceasta mdrirea suprafetei de sprijin in articulatie. Azi mai pulin p'e partea posterioard a cor.pului vertebral. Cind se
se preferd olsteotomia tibial5, inaintea c'elei femurale, deoarece dezvoltd pe partea posterioard pot da compresiuni pe rdddcinile
se consoiideazd mai ugor (fig. 50). nervoase.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN REUMATOLOGIE 169

elongalii folosind planu1 inclinat cu capul fixat in cdpdstru,

tracliuhea flcindu-Ee in acest caz prin greutatea corpului 9i
inclinarea planului (f'oto 14).
Pentru regiunea dorsal[ gi lombard elongatiile si fac la
mese speciatre, de diferite tipuri, cum este masa Vaquette
(vezi capitolul,,Algii vertebrale").
ln concluzie, se indicl:
L Etongafi.i Ia cd.pdstru so,umasa de elongalii, plus uibro-
lnasax.
ln spondiloza cervicali pot sd apar5 crize migrenoase, mers 2. Migcd,ri pentru musculatura ceJi'i Si igheaburilor uerte-
nesigur sau tulburdri cardiovasculare (extrasistole). brale, contra grauitafiei, pentru spondiloza ceruicald' Si
Spondiloza dorsalS este mai rar5, regiunea fiind mai pufin in pozi$ie ciJozatd pentru spondiloza dorso-Iombard.
m'obild, dar poate da uneori newalgii intercostale Erercilii din metoda N iederhttJJer-Becker.
3, Reechiti,brarea bazinului (fesierii { abdominalii) in caz
de hiperlordozd..

PROGRAMUL XXVIII (pentru spondiloza cervicali)

1. Culcat pe spate: apisarea birbiei in ios ciutind si se iteargd

curbura cervical5.
2. Culcat pe o parte: ridicarea capului spre umir; la fel pe
partea cealalti.
3. Culcat cu fafa-n ios, spriiinit pe coate, pieptul riilicat (sau capul
in afara banchetei): ridicarea capului cu birbia in piept' Ster'
gind curbura cefii.
4. gezind : circumduc{ii cu capul in ambele sensuri, cite 2-3 rotiri
apoi schimbarea sensului.
5. Migciri cu membrele superioare in toate sensurile.

_ ln spon"l,iloza cervicald sint indicate miqcdrile pentru mus-

culatura. gitului qi umerilor, executate din cirlcat pe toate latu-
rile, .schimbate pe rind, iar capul va executa migcdrile contra
gravitatiei (in sus). Pentru antrenarea musculaturii umerilor
qi bratelor se efectueazd ridiciri cu rezistenld gi miqcdri cu
membrele sup,erioare in toate direcliile, care vor antrena mus-
culatura ce ne intereseaz5.
Elong-atiile pentru regiunea cenvicald se fac la cdpistrul
^..
Glisson, din pozitia qezind, atirntnd greutdfi de 4-6 lig, ,au
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Obs. Prirnele trei exercifii se pot executa avind pe cap
casca tip Jaures, de inelele cdreia s6 fixeaz5 greutdli (fig.
51).
PBOGRAMUL XXIX (pen-
tru spondiloza dituzd, dup6
metoda Chariirre)
Pe genunchi, cu gezuta pe
cdlciie :
1. Brafele inainte, fruntea
sprijiniti po minge sau
sac cu nisitl : ridicarea
alternativ[ a brafelor de
pe sol, avind o greutate
de I kg in mini.
2. Brafele lateral, fruntea
sprijiniti : ridicarea am-
belor bra{e prin lateral in
Fig. 51. Casca tip Jaures. sus cu greutlfile de I kg
in min5.
3. Brafele intinse, palmele pe sol: ridicarea gezutei ajunginil in
vozilia in sprijin pe palme, apoi revenire pe cdlciie cu ?-B
arcuiri.
4. Bratele lateral, fruntea sprijinitE: rdsucirea trunchiului intr-o
parte, ducind bralul
respectiv, cu greutatea in mini, prin
lateral in sus; revenire gl acela,gi cu braful cetilatt.
5. Brafele inainte, lruntea sprijiniti: cercuri cu fiecare braf,
alternativ, avind greutatea tle 1 kg in minL
6. Pe genunchi cu sprijin pe palme: respirafie abdominald,
inspi_
rind cu bombarea abdomenului gi erpirinrl cu sugerea
lui, folo-
sind qi muqchii transverqi.
IN REUMATOLOGIE
?. Culcat pe spate cu genunchii iniloifi, tilpile pe sol: ridicarea
trunchiului Fi apucarea genunchilor cu brafele, revenire.
8. Pe genunchi cu spriiin pe palme: ridicarea unui braf inainte
si a piclorului opus inalloi; revenire Fi se repet6 schimbintl
mina gi piciorul.
Obs. Printre aceste exercitii se pot intercala 9i cele in'dicate
pentru spondiloza cervicald.
INFECTIOS
B. REUMATTSMUL
REUMATOIDA
1. POLIARTRITA
Poliartrita cronici reumatisrnald, sau r€umatismul cronic
progresiv infectios, este o boald infectioasd cronici gi evolutivd
care prinde indeosebi articulafiile mici gi totdeauna simetric
gi centri'pet (de Ia periferie spre rdLdlcina membrului).
Nu se cunosc germenii care determini boala. CeI mai
implicat ar fi streptococul hemolitic 'de tip A, care actioneaze
pe un teren slab, rdatorat unei alimentatii insuficiente, trauma-
tismelor mici gi conditiilor de viatd neigienice.
Femeile, in special
oele de tip constitutional
leptozomic Snalte gi sla-
be), contracteazd cnelmai
des aceastd afectiune.
Boala evolueazi lent,
progresiv, prindnd in
prirnul rind aparatul os-
teoarhicul,ar ,gu inflarna-
rea sinovialei, capsulei
gi fesuturilor periarticu-
l,ane. Dureri,le gi redo-
rile arbiculare apar ina-
intea atrofierii rru.lgchi-
lor interososi a,i miinilor
gi ai picioarelor. In con-
tinuare se produc defor-
miri, sr;lbluxatii qi anohi-
loze, prin lezarea cartila- Fi.g. 52. Modificdrile produse la mini de'
jelor gi 'oapsulei(fiirg.52) poliartrita reumatoidd.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE 173

Poliarlrita reumatoidd produ,ce modifircf,ri gi in alte organe: In timpul puseurirlor evolutive, bolnavul are tendinfa s5-9i
la inimd, dilatarea ventri,culilor, in s,pecial cel drept ; procese flexeze articulafiile, pentru a-gi diminua dunerile provocate dt:
inflamatorii ale arterelor ; ganglionii gi splina mdrite ; fesutul ligamentele intinse, atitudini date gi de atrofia musculari la
celular surbcutanat afectat. unii mugchi gi contractura antagonigtilor.
Evolufia bolii este ciclicS. Specialistul va acfiona in mod di.ferit in perioada puseu-
rilor gi in perioada dintre acestea.
CLASIFICAREA EVOLUTIVA (dupE STEINBRoCKER)

Atrolie Leziuni
rnuscu- articul.
Nod,o-
Deformdri Anchiloze
Iard articulare
zitdti
Migcirile active rse fac de 2-3 ori pe zi, cu exercitii
Lipsa leziunilor pentru pSsfrarea mobilitSlii degetelor gi pumnului indeosebi,
Precoce distructive. Une- iar pentru membml inferior din glezn6, genunchi 9i gol'd, fIrA
ori osteoporozS. incdrcdturd mare. De asemenea, contractii izometrice, daci sint
OsteoporozS. tolerate de bolnav.
Prezenfa even-
tual5 a unei
Perioad,ad,intre puseuri este folositd pentru corectarea ati-
De ve-
Moderat
distrucfii ugoare cinitate
Posibile tudinilor vicioase. pe de o parte, se apli'ci tratarnent ortopedic
osoase, cartila- cu aparate gi atele de redresare 9i pdstrare a pozitiei' iar pe
ginoase. de altd parte, reeducare activS, chiar in apd caldd sau prece-
Osteoporozd cu Subluxa{ii, dati de un u$or masaj. CeIe mai indicate sint migcirile contra
leziuni distruc- deviatii unei rezistenle manuale, firi deplasarea segrnentelor (izome-
tive ale osului lntinsd Posibile cubitale, trie), pentru fiecare grup de rnugchi in parte Ei numai in axul
pi cartilajului. hi'perex-
tensii. qi planul in care nu deformeazd. Trebuie cigtigatd gi o oarecare
Ca in stadiul
forfd muscularS, fdrd a exagera, cici efortul este greu tolerat
Anchilozi
Terminal sever { anchi- lntinsd Posibiie Ca in sta- fibroasA gi ris'cant pentru articulafie.
diul sever.
lozd osoasd. sau osoas5. Este indicatd er.goterapia acolo unde existd posibilitdli
(les5turi, ol6rit, impletituri din nuiele), care vor pregdti bol-
navul pentru o noui profesiune, pe rndsura posibilititilor lui.
Pentru activitSlile gospodbregti se folosesc obiecte cu diame-
trul mai mare, pe care bolnavul sd le poatd apuca cu ugurinfd.
ln unele clinici de reumatologie se folosegte, ca metodd de
Iucru, introducerea exercitiilor active, combinate cu faradizdri
gi aplicatii locale de cildurS, irnediat dup[ perioada de repaus
gi numai cu avizul medicului. Bobravii sint impirtiti in doud
grupe. C-ei grau afectali cerora timp de 3 sdptlmini li se imo-
bllizeazl, articulafiile in atele. Dupd reedu@ne se observd o
mobilitate mai mare decit inaintea imobilizdrii. Acegti bolnavi,
in prima sIptdmind dupd scoaterea atelelor, efectueazd exercitii
active ,din culcat in pat, iar noaptea li se aplic[ atelele. Spre
474 REEDUCAREA FUNCTIONALA
sfirgitul sdptdminii a patra bolnavii ajung sd facd, sub con-
:trolul specia'Iistului, mici eforturi ca imbricatul gi spllatul.
La grupul celor afecta\i uSor, nu sint imobiiizate decit
articulatiile prinse, iar cu cele rdmase libere se pot face exer-
citii active.
Programul zilnic de gimnasticd de intretinere cuprinde
'.exercifii de respirafie qi exercitii de trunchi, executate din
cutrcat sau gezind Ia rnarginea patului gi exencitii s,peciale con-
stind din miqcdri active (niciodati pasive), repetate de 2-3
.ori pe zi.
Bolnavii din rprima grupe le vor executa dupi,perioada de
T€paus, iar cei din grupa a doua, cind durerile gi contractura
.au cedat, dupd stadiul de imobilizare la pat.
Tratamentul chirurgical prin sinovectomie este efectuat
mai ales in stadiul precoce, inaintea atacdrii cartilajelor gi
urmat apoi de rnobilizare.
Se mai practicd operatia pe tendoane, rezectii de os, artro-
plastii sau artrodeze.
fn concluzie, in perioada puseurilor se pune ac,c€ntul pe :
7. Tratament postural, pentru unele articulafii.
2. Miscdri actiue de 2-3 ori pe zi Si izometrie dacd suportd
bolnauul.
In pe,rioadadtintre puseuri, se ind,icd :
'1. Tratament
ortopedic cu atele.
2. Masaj uSor.
'3. Contracfi,i,izometri,cecu rezisten[d,manuald,.
4. Ergoterapie.
PROGRAMUL XXX
gezinil la rnarginea patului :
J.. Leglnarea bratelor pe lingi corp ca in alergare, cu brafele
indoite din coate.
2. lndreptarea spatelul cu inspirafie, revenire cu expirafie.
i3. Ritlicarea brafelor prin lateral, lndotte rlin coate; specialistul
opune rezlstenfl migcirii (izometrie).
4. Rilsuciri de trunchi stinga-dreapta"
5. lnchirlerea gi rleschirlerea pumnului,
cu menfinerea pozi{iei
finale.
IN REUMAtroLoGIE
6. Intloirea gi intinilerea brafelor ilin coate" Acetagi exerclflu;
specialistul opune rezistenti (izometrie).
7. Aplecarea trunchiului pe coapse cu expiraiie, revenire la ver-
ticald cu inspirafie.
Culcat pe spate:
B. Se imitE cu degetele bitaia la magina de scris, cu palmele
sprijinite pe pat.
9. Picioarele indoite illn genunchi, tilpile pe pat $i rlepdrtarea
genunchilor cu menfinerea pozitiei.
10. Migciri in toate sensurile cu labele picioarelor, libere, apoi cu
rezistenfi opusi de specialist (izometrle).
11. Ghemuirea gi intinderea membrelor inferioare.
12. Circumduc{ii din articulafia miinii.
13. Picioarele indoite, tilpile pe pat, brafele intinse lingl corp:
respira{ie diafragmaticd.
2. SPONDITITAANCHITOPOETICA
Cunoscutl qi sr.rrbdenumirile, spondiliti anchilozantS, spon-
diiiti rizomelicd, se aseamdnd cu poliartrita reumatoidd, fiind
caracterizatd printr-o inflamatie cu o evolutie progresivi gi cu
tendinti la anchilozd. Se poate socoti o boalS a bdrbafilor 9i
in special a celor tineri hfi€ 20-40 ani.
Frecventd in S.U.A. gi foar*terar5 in U.R.S.S.
Spondilita este provocatd de unele boli
infecfioase (streptococ, TBC, infecfie gonom-
cicd cronic6 a prosrtatei). Frocesul inflamator
incepe in rnajoritatea cazurilor la articulafiile
sacro-iliace unde produoe anchiloza, ca apoi
procesul si se htinde mai sus cuprinzind
toate articutlafiile interapofizare, cu exc€ptia
primelor :hrei vertebre cervicale. Pe lingS an-
chiloza articulatiilor interapofizare are loc gi
un prcc€s de depunere fin strat subfire de
calciu (calcifiere) pe ligamente, in special ,pe
ligamentul longitudinal ant€rior, care fof-
meazd. astfel adevirate ,punti osoase intre
vertebre (sindesmofite) (fig. 53). Discul este
?ig. 53.Calcifierea
prins i el in procesul evolutiv gi, treptat, fersu-
ligamenfului ante-
rior, in spondilit5. tul din cane este format disc,ul este inlocuit
r76 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE l?7

cu un tesut osos spongios, incepind de la aentru spne periferia

lui. Din acest moment coloana a devenit rigidd, cu aspect de
baston de barnbus. Procesul continud qi fixeazd articulatiile
coxo-fsmurale in flexie gi scapulo-trumerale in adducfie (forma
Strtimpell-Pidrre-Marie). Articulatia coxo.femuralS este prinsi
odatd cu coloana lom,bard gi rnigcdrile de flexie-extensie ale
trunchiului nu re mai rpot facre. Lipsa rnicdrilor determind qi
atrofierea musculaturii sacro-lonnhare gi fesime. Prin prinderea In conoluzie, se indici :
articulatiilor oosto-vertebrale gi costo-transversale, migcdrile \. Tratament antiintlamator.
coastelor sint limitate gi respiratia se face numai abdominal, 2. Tratament preuentiu cu miscd,ri de mobilizare Si,toniti-
prin coborirea abdomenului. care a. rnusculaturii coloanei qi etercilii de respirafi'e'
Tratamentul spondilitei anchilopoetice este in primul rind 3. Tratament curo,ti'u pentru indreptarea coloanei, gi' pd's-
m'edicamentos (antiinflamator), gi in al doilea rin'd de pistrare trarea mobilitdlii umerilor Si Soldurilor.
a mobilitdfii articulare, de a evita anchiloza vertebral5, iar 4. Gimnasticd, respiratorie, toracicd. 9i abdominald..
dacd s-a produs, fixarea inf,r-o pozitie bun6. Este stadiul tra- 5. Tratament ortoped,icAi chi'rurgical.
tamentului preventiv din reeducarea functionald. ln aceastd
perioadi (inainte de producerea anclrilozelor) se indicd o gim- PROGRAMUL XXXI
nasticd zilnicd, ce nu va fi intreruptd deit in tirnpul puseurilor 1. Culcat pe spate cu un sul sub regiunea lombari: ducerea bra-
9i va conline exercifii de mobilizare a coloanei gi exercitii de felor peste cap cu inspirafie, revenire cu expirafie.
respiratie ampld care sI antreneze mult cutia toracicd ; exer- 2. Culcat pe o parte, cu braful de deasupra spriiinit pe sol in
cifii de tonificare a musculaturii jg,treaburilor vertebrale, mus- fata pieptului: pendularea piciorului de deasupra inainte-ina-
culaturd car'e se opune clderii trunchiului inainte. Muqchii vor poi. La fel pe partea cealalti.
fi tonificati in scurtare gi nici,odatd intingi, prin flexia trun- l. Pe genunchi, cu spriiin pe palme: indoirea bra{elor apropiintl
chiului. pieptul de podea simultan cu ridicarea unui picior; revenire
Este indicat ca bolnavul sd-qi execute programul de migcdri pi se repeti cu celilalt picior.
in fata oglinzii, controlindu-gi singur finuta.
Nu vor lipsi din program exercitiile de mobilizare a arti-
culafiilor scapulo-humerale qi ooxo{emurale, i:r scop preventiv.
Tratamentul curativ urmdregte ffndreptarea coloanei verte-
brale qi pdstrarea mobilitdiii segmentelor neafectate. In acest
scop pozifia culcat pe spaJe din timpul noptii va fi menfinutd
gi ziua, chiar gi atunci cind devine dureroasd, folosind cal-
mantele.
Se continud gimnastica din perioada precedentd, ficutd
insd cu mai multd grijd, pentru a nu declanqa dureri. Accentul
se va pune mai mult pe exercifiile de respiratie toracicd 9i
abdominald qi pe cele de pdstrare a mobilitdlii in articulaliile
umerilor gi goldurilor.
ln eventualitat€a cd s-a reuqit o redresare a coloanei, se
im'obilizeazd toracele intr-un conset de tip Swain, dupi care
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE l?9

4. Pe genunchl, cu sprljin pe palme, cu cite o greutate ite I kg

1. Umdr durerps simplu, in urma leziunilor degenerative
in mini: riisucirea trunchiului cu ridicarea brafului de aceeagi ale tendonului supraspinosului gi bicepsului. Migcdrile sint pre-
parte; revenire qi executarea in partea cealalttr. zente dar cu ugoar€ dureri. Punctele dureroase sint situate pe
5. Culcat cu fafa-n ios, cilcilole sprijinite: ridicarea pieptulul ile tuberozitatea humerali (inserfia supraspinosului), sau pe tendo-
pe sol cit mai sus ; revenire. nul bicepsului, la um6r pe fafa anterioari. Se vindeci rcpede'
6. Culcat pe spate, picioarele indoite, tilpite pe sol cu un sac 2. Urn6r du,reros arut (PSH acut), cu dureri mari gi impo-
de nisip ile 5 kg pe abdomen : respirafie diafra,gmatici. tentd funcfionalS dati de o tendinitl acutd sau bursit6 acutd.
7. Stind cu fafa la scara fixi,
Durerile pot c€da dupl citeva slptdmini dar pot recidiva.
apucat: depilrtarea plcloarelor
lateral, mirintl tlistanfa treptat pini la maximum. 3. Umdr blocat, cu dureri lente care duc la fixarea um6-
rului gi disparifia durerilor, prin fibrozarea capsulei gleno-
8. Stinrl lateral fafi ile scara lixi, apucat cu o mind: depirtarea humerale. Dupd luni de zile sau chiar un an, blocajul cedeazi
picioarelor, unul inainte cetilalt inapoi, treptat, pin6 la maxi- qi umirul iqi recapdtd mobilitatea.
mum gi revenire.
4. Umdr pseudoparalitic prin ruperea tendoanelor muqchi-
9. Stind cu greutiifile de I kg in miini : rotdri de bra{e intr-un lor rotatori. Tratamentul este chirungical pentru reparar€a
sens pi in celilalt. tendonului rupt.
10. Mers cu migciri de respira{ie. Tratamentul. In cazul cind bolnavul se prezinti cu un
umer acut chiar in ziua producerii, deci inaintea instal6rii reac-
tiei inflamatorii, are ganse sd fie recuperat in aceeagi zi. Au
C. ATGIIVERTEBRALE fost cazuri, cerora li s-a mobilizat umdrul din doui in doud
ore, cu migc5ri active, efectuate la inceput sub orizontali apoi
1. PER|ARTRITA
SCAPUTO-HUMERATA
(pSH) peste orizontal5, indeosebi proiec$ie anterioar6, abductie 9i
u$oare rotdri.
Debutul bolii se produce cu dureri in umir gi in lungul Cind bolnavul vine la tratament, Ia citeva zile de la
bratului. Bobnavul fine membrul superior aprcpiat de corp, in declangarrea puseului, conduita noastrd este urmetoarea : in
adducfie, evitind migcdrile din articulalia umdrului (abduclie, cazul tinerilor se folosegte pentru necuperar€a rapidd a mi$-
proiecfie anterioard, rotatie), migcdri care sint dureroase. Dure- clrilor interventia chirurgical5, care constd in sectionanea
rile cedeazi dupi citeva zile sau sdptdmini ldsind un umer capsulei in partea anterioard gi inferioar5, urmat6 de mobilizare
blocat in urma anchilozei fibroase perlarticulare, cane cedeaz6, precoce. ln cazul cind nu se intervine chirurgical se recomandd
la rindul ei, cu aproximatie dupi un an, in perioada acuti repaus cu bratul in abductie gi medicamente
Cauzele periartritei pot fi : traumatis,mele articulatiei antiinflamatorii. Ducrrcquet gi Kabat indicl aplicafii de gheatd
scapu-lo-hurnerale Quxatii, fracturi), frigul, umezeala, precum gi pe umdr 9i in axill.
spondiloza cervicald. Cum spondiloza cervicald este unul din factorii declanEa-
,Contractura musculard este cea care di impotenfa funcfio- tori ai periartritei, sint indicate elongatii cervicale la cipdstrul
nald, iar aceastd impotenld duce la atrofierea mugchilor : supra Glisson, fdcute din pozifia gezind 'pe sc€lun gi cu atirnarea de
gi subspinosul gi mai putin deltoidul. greutdti de 4-6 kg. In timpul elongafiilor cervicale se neco-
mandi vibromasaj de intensitate mic6 pe mugchii cefei gi mai
In periartritd este afectatd bursa seroase pe care aluneci puternice pe muqohii supraspinos gi pectoral, portiunea supe-
straturile musculare.
rioari (5-10 minute). DupE scoaterea cdpistrului se continua
Periartrita se prezintd sub patru forme (dupd de Sdze): vibromasajul qi la mugchiul subscapular, tra care se ajunge

REEDUCAREA FUNCTIONALA
ridicind ugor bratul pentru a introduce aparatul in axil5,
efectuind vibratiile spre omoplat. Se aontinud cu masaj manual,
mai ales frdmintat cu pulpa degetelor 2, 3, 4. In cazul periar-
tritei, punct'ele cheie care tre.buie masate sint : inserfia rom-
boidului la colful superior al omoplatului sprrecoloand gi muq-
chiul subscapular, intre omoplat gi torace. Aceste puncte sint
cele mai dureroase. DupS masaj se continud cu o manewd. prin
care se depdrteazd omoplatul de torace. Pentru efectuarea ei
introducem degetele sub omoplat la virful inferior $i tragem
de el depdrtindu-l de coaste (fig. 54).
de
mosot
prizoJ)entru
depbrtoreoonroptofu
tui
Fig, 54. Ornoplatul vdzut din faf5, cu indicarea zonelor
de masat gi priza pentru depdrtarea de cutia toracicd.
La cele de mai sus se adaug[ tratamentul postural manual,
mergind cu bratul pind la limita dureroasd qi menlinerea lui
un timp in abducfie, r'otatie internd gi rotatie externS.
Bolnavul poate face migcdri active pinl Ia aparilia durerii
fdrd a forta, menfintnd bratui la limita durerii cite.ra secunde.
In migcarea de abduclie este bine si se porneascd din pozilia
de rotatie externd. Bolnavul iqi poate rface singur un program,
ajutindu-se de perete ca sprijin in migcdrile de aMuclie qi de
proiecfie anterioard, avind in acelaqi timp gi un control aI
amplitudinii migcdrii.
Rezultatul tratamentului este favorabil in formele spontane
gi ma! putin in cele traumatice (Stoia).
IN REUMATOLOGIE l 8l
In concl'uzie, se frndici :
l. Elongafiii.la cd.pd.strugi uibromasai.
2. Masaj prin frd.rnintat i'n punctele dureroase (colful supe-
rior al omoplatului qi subscapular)'
3. Tratament posturat la amplitudinea permisd de arti-
culalie.
4. MiScd,ri actiue in toate sensurile perrnise de articulafie.
5. Miqcd.ri la roata ile reeducare (foto 15)'
PROGRAMUL XXXII
1. Elongafii cervicale simultan cu vibromasai pe mu$chii cervicali'
supraspinos pi Pectoral.
2. Masaiul manual al mupchilor romboid 9i subscapular'
3. Spriiinirea brafului in abilucfie, alus pini la aparifia durerii
pi menfinut in aceast6 pozitie citva timp.
4. Apucat tle minl: scuturlri prelungite ale brafului.
5. Ducerea bratului in proiectie anterioari pini la aparitia durerii
gi menfinerea lui citva timp in aceasti poziiie.
6. Masaiul (frimintat) mupchilor dorsal, trapez gi paravertebrali
?. Ducerea activi a bra{ului la spate.
8. Scuturarea bratului de citre specialist.
9. Balansarea bratului pe lingi corp, inainte-inapoi, cit mai amplu'
10. Bratele indoite la umeri : rotiri active intr-un sens 9i in
celilalt. urmate de scuturiri ale membrelor.
11. AcelaSi exercifiu se poate face la roata de reeducare.
2. SINDROMUL UMAR-MINA (Steinbrocker)
Cunoscut sub numele distr,ofia simpaticd (de Sdze), algo-
distrofia reflexd a membrului superior, boala reprezintd un
sindrom dureros, cu participal€a vaso-motorie, prin pertur-
bare,a in,ervafiei neuro-vegetative. Este o afecfiune neur'o1ogic6,
degi asemdndtoare ca simptome cu reumat,ismul.
Cauzele producdtoare sint traumatismele (luxatii, fracturi)
articulaliei scapulo-humerale, care lez-eazl' plexul brahial sau
unii nervi pre'cum gi afecliunile coronariene, afectiunile ner-
voase, Parkinson, zona zoster, hemiplegia.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Sindromul umdr-min6 s€ pun€ in evidentd prin durerea
care cuprinde intregul membru, indeosebi Ia umSr gi mi:rd,
deget in flexie precum gi tulburiri vaso-motorii gi trofice :
cdldurd, edem, uneori cu netractii tendinoase, atrofii musculare
mai ales la umdr (deltoid, supra gi subspinos, pectoral, biceps).
Toate acestea determind o rigiditate gi atrofie destul de mare.
Tratamentul. Este nec€s€lr trneori, ca gi in periartritd, sE
se interwind cu antiinflamatoare gi infiltratii cu novocainS,
pentru a face un blocaj pe sistemul nervos simpatic.
Tratamentul de reeducare se incepe cu masaj decontrac-
l;urant, ocolind tendonul bicep,sului, pentru a nu accentua
inflamalia. Se continui cu hidroterapie, dug, me,saj, bdi de
ndmol Ei infraroqii.
Tratamentul prin migcare se face cu prudent5, crescind
amplitudinea migcdrilor in ,funcfie de reactiile pe cane le are
bolnavul, ca dureri gi semne trofice.
Tratamentul de posturS. se aseamdnd cu cel din periartritd,
braful fiind menfinut de specialist sau fixat pe spitarul scau-
nului.
Migcdri indicate sint gi contractiile izometrice dace le
suportd bolnavul.
PROGBAMULXXXIU
Culcat pe spate:
1. lnchiderea gi ileschlilerea pumnulul.
2. Abilucfta-aililucfla brafulul, atutat ile specialist.
3. Rotiri dln articulafia pumnului, lntr-un sens gi ln cetllalt
4. Ridicarea brafelor prin faftr, cit mal sus, ajutat pl tle speclalist.
5. Rotiri cu brafele iniloite la umeri, cu amplitudlne crescuttr
treptat gi cu aJutor din partea specialistului, tlaci este necesar.
Stir,,it :
6. Balansarea brafelor inainte-inapoi, din ce in ce mai sus.
?. Balansarea brafelor prin lafi (abducfie-ailducfie).
B. Rotarea externi-interni a intregului membru, din umir.
9. Ducerea brafelor la spate, cu ridicarea lor.
10. Biilictrri gi rottrrt ale umerllor.
11. Apucarea gl desprinilerea mllnii de pe un obiect.
12. Ducerea brafelor prin lateral, spre lnapoi.
13. Scuturarea brafelor care atlrnll pe lingtr corp.
IN REUMATOLOGIE
3. DlscoPATlltE
Vertebra a 5-a lombard (Lb), este punctul unde migcarea
de ,flexie-extensie a coloanei are amplitudinea cea mai mare.
In migcarea de fLexie lombard, vertebra a 5-a lombard se
inclin[ inainte pensind discul anterior, iar posterior producind
o deschidere dlscaii. Bascularea lui L5 este opritd de cele
Direcfiile in care poate hernia nucleul pulpos s'int (dupi
l,apidrre) :
- anteri,or in regiunea cervicali gi lomibard, favorizate
de curburile lordotice ale acestor regiuni. Hernia nu pro'duce
dureri deoareoe nu preseazd pe nervii rahidieni 9i este limitatd
de osteofitele platourilor vertebrale.
- posterior cu pensarea rdddcinilor nervoase. Aici sint
multe stadii de discopatie :
- lombalgia cronicd,
- lumbago acut,
- lomb,osciatica,
- sciatica paralizant5.
o,nterioqrd, oblic inainte, fdri a pro-
- vs,f,vs'nxo,rginald
duce contractii musculare, doar o micd redoare.
- intraspongioasd., in care nucleul pulpos herniazd in
platoul vertebral superior sau mai des in cel inferior, formind
nodulii Schmorl, ca in epifizita Scheuermann, insd in cazul
acesta este vorba de regiunea lombar6, deci nu produ,ce dureri
sciatice.
In cazul lombalgiilor cronice nucleul pulpos este angajat
progresiv in fisurile ce se produc in disc. In aceastd situatie
discul se turteqte pi devine dureros.
Odatd cu executarea unei miqciri gregit centrate sau a'unei
flexii de trunchi, o bucatd din nucleul pulpos se fixeazd intr-un
inceput de culoar prin fisurarea inelului fibros gi apas6 pos-
terior pe ligamente. Reflex, muqchii lornbari se contracti, pen-
tru a limita deschiderea. Astfel se produce lumbago acut.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE

a musculaturii lombare contractate 5i o oarecare eliberare a

Fig. 55. Hernie de disc.
4. NEVRALGIASCIATICA
(RAD|CUL|TA
LOMBOSC|AT|CA,SC|ATALGtA,
|N'FLAMATIA
NERVULUT
SC|AT|C)
Aceasti afecfiune reprezintd suferinla nervului gi a plexu_
lui sacrat, caracterizatdprin intinderea durerilor in'membrele
inferioare. Este frecventd in special la bdrbafi gi mai ales la
cei 'care efectueazd o muncd grea.
Sciatica prin hernie de disc se produ,ce la ridicarea unei
Coloana vertebrald este mai pufin mobil6 gi prezintd o
scoliozS.antalgicd ce nu dispare decit in pozilia culcat cu picio-
rul bolnav indoit din genunchi, pozifie circ permite o relixare
bolnavS.
Pentru identi,ficarea sciaticii se executl manevra lui Las-
sdgue: ridicanea membrului inferior intins din genunchi, pozi-
]iJcare pune in tensiune nerwul sciatic. In caz de sciatici apar
dureri Ia un unghi pind la 45'. La examenul radiologic apare
o pensar€ a spatiului intervertebral.
Sciatica prin hernie de disc cedeazd, de cele mai multe
ori, in urma tratamentului medical. Existl insd gi forme de
sciaticd paralizantd, in cazul compresiunilor mai mari asupra
rdddcinilor nervoase. In functie de nivelul compresiunii semnele
sint diferite ; astfel, hernia discului L4 cour-prirnd rdddcinile L5
Ei di stepajul ; hernia discului L5 cu comprimarea r6'ddcinii
51, i,mpiedici flexia plantarS, cu imposi,bilitate de a merge pe
virful piciorului atins.
Tratamentul. Vom aminti gi in cazul algiilor vertebrale
acfiune,a lordozantd a muqchiulsi 'psoasul iliac, 'care in puseurile
acute ii determind pe bolnav sd meargi ca un crab, ducind
picioarele prin lateral, tocmai pentru a nu se folosi la ridi-
carea lor de psoas. Se poate spune cd ridicind membrele infe-
rioare la un unghi de peste 30' de la orizontali se elimind
actiunea londozantd a psoasului. De acest lucru tinem seama
la executarea diferitclor miEciri in tratamentul algiilor ver-
tebrale.
ln reeducarea funcfional5 ne folosim de migcdri care sd
mobilizeze coloana vertebral5 si miscdri de tonificare a abdo-
minalilor qi fesierilor, rnurschinecesari in p5strarea. unei pozitii
corecte a bazinului.
Tratamentul prin migcare va incepe cind semnul Lassdgue
a dispirut gi cind prin miqcare nu se resimt durerile. Este
de dorit ca primele gedinte si se facd, dac[ este posibil, in
apd caldd.
Mobilizarea coloanei vertebrale se face Ia inceput numai
in flexie, evitindu-se tensiunile qi indoirile laterale. Pentru o
mai buni mobilizare, se folosesc pozitiile culcat pe spate gi pe
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE

genunchii cu sprijin p€ palme, pozitii care descarci coloana de

greutatea trunchiului, iar musculatura paravertebral5 este
relaxatd.
ln migcdrile din culcat pe spate, pozilia de plecare va
fi cu genunchii indoifi, t6lpile pe sol sau cu gambele fixate
pe un scaun. Aceste pozitii permit retroversia bazinului gi
depdrtarea spatiilor intervertebrale in partea posterioard. Din
pozifiile mai sus amintite se fac migcdri de flexie a coloanei
cu ridicarea capului sau indoiri ale membrelor inferioare.
i\fiqcdrile vor fi executate in ritm lent, fdrd forfare, pentru a
relaxa musculatura spatelui gi a cigtiga mobilitate.
Pentm tonificarea fesierilor gi abdominalilor, care fixeazd
bazinul in retroversie, vom folosi misclri dinamiee.
In tratarea lombosciaticii qi a celorlalte algii vertebrale
mecanic€, se inf,rebuinteazii elongatii vertebrale prin care se
urmd,regte depdrtanea platourilor vertebnale Si, datoritd viduiui
creat in interiorul discului, sd se poatd aspira nucleul pulpos
spre centru. Rezultatul este bun acolo unde nucleul este com-
pact qi poate fi aspirat in totalitate. ln cazul cind nucleul este
fragmentat, rezultatul este nu_I.

se pot citi pe dinamometrul montat la masd. Se continud cu

masaj sau vibromasaj pinl ce se obtine o relaxare a lombarilor,
ce se exprimS prin sciderea tracliunii indicatd de dinamometru.
Din nou se repetd tractiunea pind la lS-20 kg urmatd de
masaj de relaxare. Tractiunea se termind cind dinamometrul
nu mai coboard in urma masajului. In aceastd pozilie bol-
navul rS.mine 10-15 minute, dupd care se reduce tractiunea
treptat cu mare grijd sd nu declangeze o crizi dureroasd. iar
in finalul revenirii, bolnavul va rdmine pe masd culcat incd
10-15 minute, apoi se poate ridica. Pentm o bund reugitd a
elongaliei se va ageza bolnavul pe masl in cifozd lombari
punindu-i o pernd sub abdomen gi corpul bine centrat. In
cazul mesei tip Vaquette, neplScutd pentru bolnav nu este
elongalia in sine, ci jena in axile.
Ca numdr de repetdri sg recomandI 5-10 elongafii cite
una zilnic sau la doud zile. ln caz cd dupd 3-4 elongalii nu
se observd nici un efect, se vor intrerupe. Fig. 56. Manipulare in hernia de disc lombarS'
 REEDUCAREA
2. Aceeagi pozitie cu sacul sub abdomen : specialistul pre-
seazd apofizele articulare a1e vertebrei lezale spre inainte gi
in sus (fig. 57).
Fig. 57. Manipulare in hernia de disc lombar6.
3. Culcat pe spate cu picioarele indoite in
sprijinite de specialist cu o mi:r6, iar cealalti
bolnavului pe apofizele vertebrei superioare
Manipularea se face brusc p€ genunohii indoiti
(fig. 5B).
Fig. 58. Manipulare in hernia de disc lombar6.
FUNCTIONALA
IN REUMATOLOGIE
^
Tulburdrile existente vor trebui sd dispard in urma op€-
rafiei. Cind nu dispar intr-un anumit interval de timp, ele
rimin ireversibile (dr. Maretrsis) :
pat din culcat cu faft-n sus : _
ghemuirca unui picior la piept ridicind -9i €Pll ;
- lhemuirea amb.elor picioare ridicfind 9i bazinul ;
unghi drept, - r€troversli] bazlnulur.
sub lombele Din pozilia pc gcnunchi, cu sprijin pe palme:
celei lezate. - ducerea lczutei spre cilciie, palmele rSmin pe pat ;
ai bolnavului - aceeagi migcare dar ridicind genunchii se ajunge in
ghemuit, cu ,spatelecit mai rotunjit.
Din stind :
- indoirca tlunchiului inainte, ducind palmele spre sol ;
- stind cu splijin pe o mobiid : ghemuire, ajungind cu
EezuLapc ciltlciie,pastrina mai mult timp aceastdpozitie.
Se va lucrit gradat in ceea ce priveqte numdrul de repetdri
ale exerci[iil<lr.
Sint intcrzisc riisucirile de trunchi'
fn cpnctluzic,sc i,ndici :
7. Mobilzzarea coloanei uertebrale din pozilia i'n ci'fozd
lombard Si rut"mai flerLi.
2. Tonificarea abdominalilor gi fesierilor din pozi'lii care
sd.nu lordozeze (cu bazinul rd.sturnat)'
3. Elongafii uertebrale.
4. Manipuld.ri uertebrale etecutate de personal speci'alizat'
5. In hernii'Ie operate, intinderea cicatricii' qi tonificarea
musculaturii lombare'
19t) REEDUCAREA FUNCTIONALA IIV REUMATOLOGIE $r

PBOGEAMUL XXXIV Tratamentul. Masajul gi aerul

Culcat pe spate cu picioarele tnd,oite, tdlpile pe sol: cald sint recomandate pentru lom-
1.. Ghemuirea alternativd a genunchilor la plept, cu presiunl, balgia crnonicd gi contractura ne-
ajutate ile brafe. flex6.
2. Aceeaqi migcare cu ambele picioare, menflninil bazinul liplt Cunoscind pozifia bazinului in
tle sol. sponditolistezis, se urrniregte re-
3. Betroversia bazinului prin contracfia slmultanii a abdominalilor dresarea lui spre verticuld. Toate
gi fesierilor. exerciliile folosite se vor executa
4. Eidicarea capului pi a umerilor rotunjlnil spatele, cu expirafie. in cifozl lombard. Tehnica girn- Fig. 59. Spondilolistezi"s.
nasticii se rezume la inv[farea qi
Pe genunchi, cu sprijin pe palme:
educar''eardsturnirii bazinului, folosind mugchii abdorninali in
5, Ducerea Sezutel inapoi cu spriJln pe cilcile, spatele rotunjit, scurtare, cu bazinul in pozifie core,ctati gi cu contractia
palmele rimin pe sol.
fesierilor.
6. Bespirafie abdominali, rotunjirea spatelui gi sugerea abdome- Pozitia corect6, cind se lucreazd din culcat pe spate, este
nului, in momentul expirafiei, pi coborirea lui firi extensia spa- cu picioarele flexate la mai mult de 45o, in care se suprimi
telui, in momentul inspirafiei. lucrul psoasului, lombele fixate de soi.
Fortificarea planului posterior se realizeazd folosind pozilii
in care se evitd lordozarea coloanei. Educarea merge mai
,dt departe pini la automatizarea diferitelor migcdri cerute de
"d "+AO\ viafa ziLricd, migcdri ce vor fi executate cu lombele in pozilie
corectatS.
Sint interzise : purtarea de greutSfi, sporturile violent'e,
sdriturile, tenisul gi purtarea incdltdmintei cu tocul inalt.
Manipuldrile sint de asemenea interzise. Este indicat inotul pe
o parte gi in api caldd.
s. sPoNDtrousTEzrs Ca pnogram orientativ se poate folosi cel indicat pentru
tratamentul sciaticii, avind pdrti comune atit in privinta sufe-
ln mod normal platforma sacratd ar€ o inclinare inainte rinfei, cit si a localizdrii (lombele), legate de suferinfa discului
5i pozilia bazinului.
 IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE
6. REEDUCAREA
FUNCTIONALA
2. Miqcdri tlin articulafiile miinilor pi ale degetelor, alternatlv, apoi
iN BOLILEINTERNE simulta,n.
3. Flexia-extensia antebrafului, cu cotul sprijinit pe pat.
SI DE NUTRITIE 4. Botarea interni-externi a membrelor inferioare.
5. Ridicarea unui braf pi ducerea lui peste cap, inspiratie, reve-
nire cu expiratie.
RESPIRATOR
A. BOLITEAPARATULUI
Pentru slptimina a doua

$l MIJIOACEIE DE REEDUCARE
1. RESPTRATIA
inainte de a trece la tratarea diferitelor afectiuni a1e apa-
ratului respirator, ne vom opri asupra respiratiei in general ;i
a celei diafragmatice in special.
Diafragmul, muqchiul lat care separd cavitatea toracicd de
cea abdominalS, ane o influenti hemodinamicd deosebitd. Acest
rnugchi acfioneazi asupra vaselon sanguine gi limf,ati,ce din
cavita'tea abdominald ca o a doua inimd, golindu-le prin com-
primare gi impingind singele din abdomen in torace.
Migcirile dia,fragmului in sus gi in jos, la fiecare respi-
ratie, comprimd organele situate in cavitatea aMominald (ficat,
splinS, intestine). Primele douS sint organe care retin 1/3 din
singele cir"culant. AcelaEi lucru se intimplS Ei cu intestinel,e,
ajutind ast{el metabolismul general. Importantd este deci creE-
terea amplitudinii migcdrilor diafragmului, ceea ce s€ obfine
prin exercilii de respiratie diafragmaticd.
ln inspirafie (actul a,ctiv al respiraliei), diafragmul este
mugchiul principal. El se inseri pe coloand p,osterior qi mobili-
zeazd ultimele 6 perechi de coaste.Ca mugchi a,c,cesori participi
la inspiratie gi sterno-cleido-ma,stoidianul, marele gi micul pec-
toral, supracostalii, micul dintat posterior Ei superior.
Expiratia este rezultatul relaxdrii mugchilor inspiratori
qi actiunii mugchiului transvers, antagonlstul diafragmului. O
expiratie forlatd se faoe cu participarea dreptului abdominal,
oblici,i aMomenului gi trans,versului.
O respiratie corectd are trei timpi, din care primii doi
sint in inspirafie, iar aI treilea constituie expiratia.
Timpul I : inspiratia abdominal5, prin cobor{rea diafrag-
mului care ,se contractd ; se obtine o ldrgire a bazei toracelui
gi prin contractia mu.gchiului transvers se impiedici ridicarea
coastelor. in aceastd situafie abdornenul proemind.
$ezird la marginea patului :
l. lntloirea brafelor la umerl cu inspirafie, revenire cu expiratie.
2. Ridicarea gambei cu extensle din genunchi, alternativ.
3. Miinile intloite Ia umcrl gi intintlerea alternativi a brafelor
inainte, cu respirafie rltmlc6.
4. Migcirile capului in diferlte direcfii.
5. REsucirea trunchiului intr-o parte, inspirafie, revenire cu expi-
rafie. La fel in partea cealaltd.
6. Rotarea bralului prln fatd sus cu inspirafie, prin inapoi Jos
cu expira{ie. La fcl cu celilalt braf.
2. ARTERITEIE
Arterele, in special ale membrelor inferioare, se pot leza
in ur-ma unor boli inflamatorii sau functionale, lezare exprimatl
prin obliterarea artcrelor, cu tulburdri circulatorii la extre-
mitdli.
Simptomele art,eritei sint :
- parestezii ;
- rdur.erilc in timpul mersului, prin tulburarea irigatiei
peritericc ;
- sensibilitatea la presiuni ;
- cregterea sensibilitdtii lab€i piciorului la frig :
- modificarca cul,orii tegumentelor ;
- rdcirea labei piciorului gi a degetelor, iiar in stadiul mai
avansat chiar necrozd gi ulceratii.
Necroza suprainfeclatl ducre Ia gan.grend gi uneori chiar
la amputarrea membrului respectiv.
Arteritele periferice pot ap6r€a legate de unele boli
cunoscute sau cu cauzd,necunos,cuti, ca in trombangeita obli-
terantS.
 20E' I," REEDUCAREA FUNCTIONALA
' ' Trorribangeita obliterantd este intilnitd la birbafi intre
20-40 ani, manifestatd prin formare de trombi care oblite-
reazd orice arteri sau veni din organism, dar mai ales pe cele
de Ia membrele inferioare. Ea este favorizatd. de fumatul ex€€-
'
de diabet Ei de arteriosclerozd.- '
f-ry,
I ' Fblosind diferite teste de efort, se pune in evidenfd gradul
Y de insuficientd arteriald. Cel mai acresibil este testul de pos-
turd, cu picioarele ridicate gi sprijinite, ca in metoda Biirgen.
Urmdrind timpul de colorare a exf,remititilor mernbrelor infe-
rioarre, Ia coiborirea din acreastd pozitie, se constatd ci : intre
1-5 s: insuficientd arteriali moderati ; pini la 30 s : insu-
ficientd arteriald marcatd ; pind la 60 s: grad extrem de
insuficienfl arteriald, iar lipsa recolordrii: insuficienti arte-
rial6 severd (Viciu, Apetrei).
Tratamentul urmiregte dilatarca vaselor periferice ale
membrelor pentru imbundtitinea pnoceselor trofice gi dezvol-
tarea circulaliei colaterale, ce se obfine prin migcare, mers,
masaj al zonelor reflexe.
Pentru arterita labei piciorului se aplic6 gimnastica tip
Bi.irgen, care folosind gravitatia, golegte gi umple vasele, antre-
nind in lucru musculatura netedi a art'erelor. Se prooedeazl
in felul urmdtor : culcat in pat, cu picioar"ele mai sus decit
capul gi sprijinitre pe tdblia patului sau p€ rm scaun aqezat in
pat ; se mentin 2-3 minute in aceasti pozitie pini ce laba
piciorului se aibegte. ln continuare bolnavul se agazi la mar-
ginea patului, cu picioarele atirnate pentru alte 2-3 minute,
timp in care laba piciorului se roqegte, dupd care se culcd in
pat cu picioarele intinse. ln pozitia aceasta rdmine un timp
dublu, 5-6 minute gi executi mipcdri active ale labei picio-
rului gi oontraclii de cvadriceps. Tot acest 'ciclu se va repeta
de mai multe ori, insumind 60-90 minute zilnic. Ca migciri
se rocomandd cele pentru musculatura gambei qi coapsei, exe-
cutate din stind, asemindtoare cu oele indicate pentru tratarea
piciorului plat, toate in scopul imbundtdtirii circulafiei mla-
terale.
ln arterita vaselor pielii se folorsegte cu bune rrezultate
metoda vasodil,atatiei reflexe (Landis 9i Gibbon). Aceasta constd
in aplicarea cSldurii la distantd de r.egiunea care ne intereseazi,
de exemplu, pe umdr gi spate cind vrem sd influentim extre-
mitEtile membrelor superioare Si pe aMomen, pentru influ-
entarea extremitililor mem,brelor inferioare.
IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE 211
C. BOLI DIGESTIVE
1. coNsTlPATlA
Aceastd stare patologicd se caract'erizeazd printr-o intir-
ziere in evacuarea confinutului intestinului, atunci cind nu se
fine seama de imperativul naturii, cum este cazul oamenilor
care duc o viafd neigienic5.
Orice intirziere pest'e 48 de ore in evacuane se numegte
mnstipatie. Resturile alimentare rdmase in colon mult timp
devin toxice pentru organism. Autointoxi'ca{ia datA de consti-
pafie poate schimba psihicul omului; devine mai nervos gi
fird poft6 de mincare.
Dupd unii autori, constipafi;a se imparte in :
- constipatie de propulsie, legati de tulburdri in dina-
mica colonului:
- constipatie de evacuane in care intrd dischezia rectali.
O altd clasificare :
- constipafia organicd, datd de diferitele boli organice
(chist ovari,an, fi,brom, canceir al rectului) sau din cauze con-
genitale (megacolon , dolicocolon), in care tratamentul este
medical gi chirurgical gi unde raneori intervine reeducarea
funclionalS ;
- constipatia datA de colit6, car€ se ftabeazd medical ;
- constipafia funcfional6 cronicd, intilniti Ia tineri sub
20 ani, in urma unor st6ri conflictuale ; Ia adulti, din cauza
unei viefi prea ,sedcntare ; la bStrini, prin sldbirea fortei de
evacuar€ (dis,chczi,arecLrl5).
In constipafia funcfional5, alSturi de tratamentul medical
igi are rolul sdu gi spccialistul in reeducare functionald.
Tratamentul. Scopul tratamentului medical gi funcfionai
este acela de a favoriz"a miqcdrile peristaltic,e, prin cregterea
bolului fecal gi prin diminuarea deshidratdrii, qi de a reface
mecanismul reflex al defecatiei.
Nu ne vom opri asupra laxativelor care cu timpul pot
deveni iritant€ pentru intestin, asupra regulilor de igieni sau
asupra alimentafiei bogatd in celulozS (fructe, zarzavaturi), ci
ne vom ocupa de tratamentul constipatiei functionale prin
masaj gi migcare.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
lnainte de a trece la descrierea 1or, vom ardta rolul res-
Pentru expulsia bolului fecal, este nevoie de un per€re
abdominal puternic, capabil sd realizeze o hipertensiun6 care
si fie tran,smisd rectului. Aceastd forfi se poate obline prin
exercitiile a;a-zise de abdomen. Inainte insi de a se trec.e la
a,cestea,se cere un examen amdnuntit al peretelui abdominal
care poate prezenta: eventrafii, hernii, ce constituie cauze ale
constipatiei. In aceste cazuri este contraindicatd gimnastica
a,bdorninald.
ln pr'ogramul de gimnasticd se includ sdrituri, cu miqcdri
de brafe gi picioare, precum gi sdrituri peste diverse obstacole,
coardi etc. Se adaugd la acneastdgimnastici de sald pHmbdri
in aer liber, jocuri sportive, furot.
Amintim c5 prin contracfia muscular6 se produce hista-
mind, iar aceasta are actiune constrictivd asupra fi,brelor mus-
culare netede, deci prin mntracfia mugchilor oblinem o acliune
asupra peristaltismului intestinal.
In eoncluzie, se fecornandi :
L. Masajul zonelor retlere Si masajul peretelui Si confi,nu-
tului abdominal.
2. Respirafie diafragmaticd.
3. ToniJicarea museulaturi,i abdominale.
4. Jocuri sportiue, plimbd,ri.
lN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE
PROGRAMUL XL
1. Masaj dorso-lombar 15 minute, prin neteziri, fricliuni, vibrafil
2. Masaj al colonului, 5-10 minutg prin netezire in illrecfia ile
evacuare gi apoi vibrafti.
3. Culcat pe spate: ghemuirca genunchilor la piept, cuprinderea
lor cu brafele Fi expirafie; revenire.
4. Culcat pe spate cu genunchil lndoiti, tiilptle pe sol: inspiratie
cu joc de diafragm in apnee.
5. Culcat pe partea stingl: ghemuirea genunchilor Ia piept, apol
intinderea picioarelor cu ugoaril extensie a trunchiulul.
6. Culcat pe spate cu plcioorele iniloite, tilpile pe sol: respiratie
diafragmatici, avind pe abdomen un sac tle nislp tle 5 kg.
?. Culcat pe spate: rldicarea in pezlntl, otlati cu ghemuirea picioa-
relor la piept Si explraflc.
8. Repetarea exerciiiulul 4.
9. Sirituri pe loc.
10. Mers tinigtitor crr mlgc[ri ile resplratie.
2. DISCHINEZIABIIIARA
Afecfiune,a r'eprczintd o tulburare de tonus sau de moti-
litate a musculatulii cirilor biliare, mai ales la nivelul sfincte-
relor, care fac ca climinarea bilei si nu se mai producd dupi
nevoile digestici, dcrcglind astfel acqst proces. Dischinezia
biliard poate Ii numli functionalS sau legatd de o leziune
organicd.
ln 'dischinezia bili.rrd produsi prin spasm sfincterian, bila
nu po,ate fi evacuatl, producind colici puternioe, iar in cele
prin lips5 de tonus, int,ilnite mai ales Ia femeile astenice,
vezica este miriti gi ,irl,rorfiatd,dind o durere permanent6 in
hipocondrul drept. Bolnavul pr"ezintd o coloani vertebrald
s1,ab6,un abdomen intins, cu respiratia abdominald absentS.
Tratamentul se face in sensul favorizdrii eliminirii bilei.
Md,bius a indicat masajul indirect al vezicii biliare, prin mig-
ciri de respiratie diafragmaticd in ritm lent, in apnee (vezi
constipafia).
Ca migciri active sint indicate flexia coapselor pe bazin,
din pozifia culcat pe partea dreaptd. Astfel de migciri, execu-
tate in ritm lent, fac un masaj al organetror din cavitat€a
abdominali, in special al ficatului gi vezicii biliare.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE 216

Masajul se aplici in zonele reflexe aie ficatului, ce se D. BOULEDE NUTR|T|E

gdsesc i::tre vertebrele D6-D10 pind in C3--C4, cu punct
rnaxim in D2-{3. Tratamentul prin masaj se face sub formS
de curd de 20 minute, cite 3 sdptdminal La inceput se cerce- 1. OBEZITATEA
teazi cu atenfie, prin palpar€, regiunea care trebuie masat5, Cr.egterea greutdfii corpului peste normal, prin depuneri
pentru a gdsi modificdrile de rezistentd a f.esutului conjunctiv,
excesive de grisime, uniform sau in anumite regiuni ale iorpu-
schimbdrile de tonicitate ale muqchilor etc. Masajul se face lui, o numim obezitate.
din pozitia Eezind, incepind cu regiunea sacratd (constructia
de bazd), deci la distantd de zona interesatS, executind u$oare In mod normal, gr,eutatea corpului este egald cu atitea
frdmintdri cu virful degetelor mijlociu gi inelar, apoi treptat, kilograme cifi centimetri are inilfimea peste un metru (for-
masind mai sus. Dupi gedinta'de masaj un repaus de 30 minute mula Broca), de exemplu la talia de 1,75 m: ?b kg.
este obligatoriu. Acest tratament poate crea de Ia inceput o O pTte din greutatea corpului o formeazd gi fesutul gri-
stare de obo,sealdaccentuatS, poliurie gi chiar tendintd la cis- sos, cca 50 g pe kilocorp, ca r.ezervd sau cu rol de susfinere,
titd ; in acest caz se r€comandd consumarea de lichide la ince- 9t1m glF _cazulgrdsimii din loja renald. Grdsimea reprezintd
p€rca gedinfei de masaj. Dupd citeva siptdmini apar amelio- 10-15% din greutatea corpului la bdrbafi Fi 20-250ftIi femei.
rlrile. Pentru consolidarea rezultatelor se necomand5, dup6 Pentru o bund funclionalitate a organisrnului, trebuie sI
6 luni, inci o serie de 70-12 qedinte de masaj. existe un echilibru intre aportul calorii gi consumul caloric,
ln litiaza renal5 masajul zonel,or reflexe este contraindicat. din care rrezultd greutatea cor,pului. odati cu dereglarea acestui
ln concluzie, se indicd : echilibru apare obezitat-a,
7. Masajul zonelor reflete ale Jicatului.
2. Respiralie diafragmati,cd.tip Mtibius.
3, Miqcdri actipe cu membrele inJerioare care sd,comprime
cauitatea abdominald, din culcat pe partea dreaptd.
PROGRAMUL XLI
1. Culcat pe spate, genunchil indoiti, tllpile pe sol, cu un sac de
nisip ile 3 kg pe abdomen : inspiratie lenti cu ridicarea abdo-
menului apoi expiratie cu sugerea lul.
2. Aceea5l pozi{ie, ftrri sac: ghemuirea genunchllor la piept, cuprin-
zinrlu-i cu brafele gi expirafie; revenire in pozitla de plecare
cu inspirafie.
3. Culcat pe partea ilreaptd : inspiratie moderati - insuficienfa glandelor sexuale di aspectul de eunuc
apoi ln apnee ;
joc ile diafragm, 5-6 ori (umflarea gi sugerea abdomenului), - in cazul hipofizei, grdsimea se depune Ia antebrat gi
apoi expiratie 2-3 ori. gambe;
4. Culcat pe partea dreapti: ghemuirea genunchilor la pieDt,
intinderea plcioarelor inapol gi ugor in sus, cu ertensie dln
trunchi.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE

prezint5 adesea arftoza genunchiului, picior plat etc. Obezii Obseroafie.' - nu se vor consu[na sub nici o formd, zah6r, unt,
ulei, alcool;
suferd de constipatie cronicd qi au tulburdri cutanate datoritd
- carnea va fi numai slabS;
transpiratiei abundente.
- in timpul dietei se vor €onsulna numai alimentele
Tratam,entul urmireqte in primul rind sc6derea greut6fii indicate mai sus;
prin : alimentele se vor consunta numai in ordinea ln
-
- limitarea alimentafiei ; care au fost enumerate;
- mdrirea cheltuielilor energetice ; - dieta se va fine numai 2 s6ptimini' Dupi o pauz5
- intdrirea ,functionald a intregului onganism (Mogcov). de 2-4 sbptbmini se Poate repeta'
Limitarea alimentafiei. O alimentalie hipocalorici de 1 200
calorii zilnic, se po,ate respecta in condifii de internare, pentru
a fi controlati. Acas5, unde tentatiile sint mai mari, este greu
de raspectat acest numdr de calorii, gtiut fiind cd obezii suporte
gr,eu foamea.
Dieta hipocalorici va contine carne rasol, zarzavaturi, fruc-
be 9i grdsimi vegetale in cantitdfi mici. Numai prin dietd se
pot obtine scdderi mari in greutate.
In continuare dim un exremplu de diet6 pentru sl4bire,
folositd Ia clini,ca Mayo.
Regim alimentar pentru doui siptlmini.
Micul ilejun, acelagi in fiecare zi :
- suc de grepfrut;
- un ou fiert; scurte gi jocuri cu mingea.
Dintre manevr€le 'de masaj s€ execute frimintatul in cutd
Luni p"i,," ] Ht::#';:ltL, o reriepiineprdjit'. al tesutului gr5sos de pe abdomen.
Seara - ou5, rogii, cafea. Intlrirea generald a organismului este necesare pe mdsurd
Marti Prinz - de vac5, telin5, castravefi, mEsline, cle are loc sciderea in gneutate. Se realizeaz6 printr-o viatd
BI::lt igienicS, fSrd sedentarism, prin cdlirea corpului Si prin con-
Seara - oud, grepfrut, cafea. tinuarea unei activit6Ji fizice.
Miercuri Frinz - cotl€t, teline, castravefi, m6sline, cafea. Medicalia se f,olosegte in scopul reducerii apetit-ului gul-
Seara - ou6, rogii, cafea. manzilor sau contra constipatiei Ei pentru diurrezd. In insufi-
Joi Prinz - ou5, brinzi de vaci, spanac, o felie de piine cienlele glandulare, se recomandd extract de glande.
prdj'it5.
In coneluzie, se lndi,ci :
Seara - ou6, spanac, cafea.
pegte, salatd
7. Alirnentalie hipocaloricd, 7 200 cal. pe zi.
Vineri Prinz - asortat6, o felie piine prijitS.
Seara - ou6, spanac, cafea. 2. Md,rirea consumului, caloric, prin mers, sport, gimnasti,cd'
Simbdtd
zilni,cd. cu etercifii sintetice Jd'rd'a fi de Jorfd' (sd'ri'turi,,
Prinz - mugchi, ieline, ro$ii.
Seara - ceai sau cafea.
cd.$d.rd.ri,iocuri cu mingea).
Duminicd pui (poate fi Si fiert), rogii, varzi
3. Masaj.
Prinz - albd, mor-
covi, telin6. 4. Viafd, igienied Si actiuitate fizicd' nlni'cd, fdrd' seden'
Seara - pui rece, rogii, grepfrut, tarism,
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE

glicogen. Odati stricat ac€st echilibru, se produce- o tripergli-

PBOGBAMUL XLII (eremple ile migctrri complexe)
Tirire : ;;;i;, cind glucoza se acumuleazi in singe 9i nu in ficat prin 9i o
1. firire pe abdomen, inaintind simultan cu braful gi piclorul piin de glucozd este eliminat
opus. ifi*rit"i" "tt"-surplusul
2. firire pe coate, mutind slmultan braful qt piciorui opus. urin5.
-""6imptome1e
3. Tirire pe o latur6. diabetului sint : poliuria, polidipsia qi polita-
4. Tirire pe abdomen, rnutind ambele brafe deoilattr, flird aiutorul gia (Moga-Bruckne-r)'
consuma
plcioarelor. Poliuria este tegat6 de glicozurie, nevoia de a
chiar 10-12 litri in 24 de ore'
5. gezind cu brafele pe Sold sau inflnse lnainte: firlre pe gezuti, api in cantitate ttt"".-, Z-S litl, pe
de sete uscarea guiiL il- faoe
mutind picioruI gt bazinul de oceeagi parte inainte, apoi partea Polidipsia ; senzalia 9i
itt cantit'ate mar€' f6rl a dispirea sen-
cealaltS. bolnav sd consume
6. gezind: tirire pe gezut6, foloslnil cilciiele zatia de sete, "pb
Dentru tracfiune, --'- ry -r- _^._^^*^ ^goaa-o{.x
flexlntl din genunchi membrele inferioare. eotifagia ; crr toate c[ are o pofti de mincare exagerara'
Sd.rituri : bolnavul pierde zahdrul.
Degi cnonsumd
- cantitiii mlri de alimente, pentru a inlocui
1. Sirituri pe loc, cu depirtarea gi aproplerea plcioa,relor, sau cu
pierdlriie de glucozd, diabeticii scad in greutate, indeosebi
forfecarea lor, unul inainte, celilalt inapoi.
2. Sirituri la coardtr, pe ambele picloare. iinerii qi mai Putin adulfii.
3. Din alergare ugoar6, sirituri peste obstacole mlcl. Diabetulsepoatecomplicacu:comadiabeticd,afectiuni
4. Sirtturt laterale cu trecere peste lad6 sau banci. riniihi sau la ietind), afecliuni cutanate (pruritul),
5. Siriturtr din elan cu atingerea unul obtect suspendat digestive ltdderea dinfilor) 9i polinewite'
""".uf.""-g"
6. Sirtturl comblnate cu mlgc[ri ile brafe. Tratamentul. Combustibilul muqchiului este glucoza' Tra-
Cd.fd.rdrilo scara fied. : tamentul urmaregte consumarea zahlrului i:r exces cu ajutorul
*i!"arit"r, ins6 aplicate dozat, c6ci eforturile mari cerut'e de
1. CtrfIrare cu braful gi ptciorut opus, slmultan,. corDul apropiat spdrturi, de exemplu, pot creqte cantitatea de zah6r in singe
de scartr. l;-2:t'ori (r."t"ii, krestovnicov);_deci efortul nu trebuie sd
2. Cltilrara folosinil ambele brafe slmuttan
,l apol strItare pe un fie obositor pentru a evita hiperglicemia 9i coma diabeticS'
plclor, cu schimbarea lui pe cealalti treapti.
ln forme grave de diabet (insipid), efortul .este contrain-
3. cdfirare prin sEltare, mutind ambele miinr deodati gt
apoi aicat,- aar este lndicat in diabetul priq insuficientd pa.ncreaticd,
ambele plcioare deoilatjl
la caie se adaugl tratamentul cu insulinI'
4' cittrrare Drin siltare, mutind numar picioarele dtn de mai sus' ,progra-
tfeapttr pini ra ghemutre, apoi infinderea lor gr mutarea
treapti rn [inind seama de toate recomandirile
bra- muldereeducarevacuprindeexerciliicu-elementedefor!5
-
telor illn ce rn ce mar sus pe scartr, pind ra rntinderea completii
dar de scurtS durati ; exercitii la_ aparate sau cu
a trunchlulul "i "it""a rapidd 9i de s.cu$6 durat6,
fu;il;"*fitive, tot cu execulie 'respiiatie
;fi;" i"iili;t"' exercifii de care ajutd arderile.
2. DIABETUI.
ZAHARAT Plimblri gi diverse sporturi strict dozate'
Este o boal6 de.nutritie determinatr de o secnetie
insufi- PBOGBAMULXLIII
cientd de insutind, substanfe produsd de insuieL r;i-d;s*L".
pas'
1. Mers cu siltare pe virturi la liecare
1:1,,*""*rs. Aparela viista ae +o_so a;;G
cuprr.
?.i"i"" r" 2. Mers cu ghemuirea unul plclor la
plept' Ia al 3-lea Pss'
Insulina are rolul pestra echitibrul 3. Mers normal, la ciftva paql mers
ghemuit 3-4 tragl' ilupi
-{" giI ii ficat, i gtuaorliir:tre formarea
qi depozitarea,in mugchi caro ro continui mergul normal'
;"U fo-r-i a"
220 REEDUCAREA FUNCTIONALA
FUNCTIONALA
7. REEDUCAREA
4. Alergare ugoa.ri cu sprinturl scurte de 5-6 m, intercalate, Si
din nou alergare ugoarE cu respira{ie ritmici. iN OBSTETRICA
5, Culcat pe spate: ridlcarea simultanii a trunchiului gi a unui
picior, intins din genunchi, cu ducerea palmelor spre virful
piciorului (m$carea ile briceag) ; revenire.
6. Culcat cu fata in jos, brafele lateral: ridicarea trunchiului in
extensie cu brafele lateral (daci nu are afecfiuni lombare).
7. Culcat inainte cu palmele in sprijin pe sol, un picior lntins
celilalt ghemuit : schimbarea picioarelor prin ugoari sirlturi. A. SARCINA
B. Dribling cu mingea de baschet, cu bitaia pe sol la fiecare pas.
9. Dribling cu aruncarea mingii Ia cogul imaginar. De in'fluen{a favorabil6 a r
10. Stinil cu fafa la scara fixd, la un metru ilistan{E : flotiri, sarcinii beneficiazd in sPecial :
amortizincl ciderea prin indoirea brafelor, apoi impinginil in cane au Practicat sPortul' nasc.
scarii depErtarea $i desprinderea palmelor de pe Fipci. sarcina, cit qi tauzib, iar restabi
11. Stinil cu fafa la scara fixd, pe prima treapti, apucat cu miinlle Reeducarea va avea in ved'
in tlreptul pieptului: depirtarea trunchiului inapol cu indoirea de ac'estlucru, 'deosebim trei Pe
din gold, genunchii intingl, apoi revenire la verticald. La urmi- exercitiile fizice.
toarea execufie se schimbi priza cu o treapti mai Jos gi aga
sapile,TFYI j::*1*"^':l: evita
i.' il p;;;i. trei runi^de
in continuare, pini cind nu Be mai pot mengine picioarele i."l'fi"e 'ii*iirr- acest lucru se vor
ut'er. Cunosoind'
:
intinse din genunchi. exercitiile care prduc pnesiuni pe uter
12. Mers cu rotlri tle brafe intr-un sens pi in celilalt. - exencitiiie de aHomen;
13. Mers linigtitor cu respirafie. - .""t"iiiile de sfortare, care b-Iocheazetoracele ;
- ;;;;t$rtul sau impingerea de greutdti ;
- siriturile
- Jdrlu4tuL.

n*.r"i1iil. adoptatevor aveaaspectul9-"i:1-1ii,e.t:::ilit"l

d" #;;;#::"ffii$& de !ra!'e'-picioare.ei trunchi ei
^^^-r^*^+^ ';pL
*o^iiqfi.a
^,, respiialia'
lonate cu resprralla' Sint interzise
Sint
Dlnr interzise
wrt de forla
@le ut
rnLerzr":E forfa' ^v' ls'
.oooao""t. cu
b"-.i" graviUacreqtein. SleutaJe,
! Ellrgrq i:= "T11r.15
l3.;:H:;
duce migc[ri care si 1 . --1-r\
- plat)'
;;;;Gili;i t"."i tratamentul.piciorului
;; i*.q":* -i".*:-llffJ' ^i"HiT:,"
-#"'i'il;tJ-.;';;j;it"'e
"l'*t'iti' rt .gravi$,1' d" l:i..*:g"A
$1
'ii*fr"#. f""'Ja- pi"oT"ry,'it" -:":T,.1:
ff*"#[:
""r. :^':Tt"*""?
""'^, ,,ii
;?-ffii";':;"ii-p'i"t'"1i.""1$i:*^'-"^:*Tf.,S3
;iffid;i';;JF et pentru cir-
activarea
lil"""p::tff -f$*gile
Biirger'
de intoariere Ei gimnasticl
""f"ii.i
PROGRAMUI, XLIV

1. Mers siltat (mers ile cocoF)'

pas'
2. Mers cu uloare fantliri la fiecare
pe virfuri, mers normal' apoi mers pe ellciie'
3. Mers
222 REEDUCAREA FUNCTIONALA
4. Stlnil: ducerea brafetor prln lateral inapoi cu doui arculrl
gI revenire.
5. Stind: rota,rea brafelor prin lati cu aplecarea tnrnchtului
lnainte cinil brafele coboartr Ft indreptarea trunchiului odat6 cu
ducerea brafelor sus. Brafele se incrucigeazi ln rotarea lor,
sus gl Jos.
6. Stinil: ridlcarea unul braf prln lateral pini la verticali gl a
piciorulul opus; revenlre gi acelagl, cu schimbarea milnll
,i
a plclorulul.
7. gezinrl cu picloarele indoite, ttlpile pe eol: lnflnilerea 6t lnilot-
rea plcioarelor, menflnlnil tot timpul contactul tiilpilor cu
eolul.
8. gezind cu picloarele lnflnse, cu palmele ln sprfitn lnapoi pe
sol: extensia spatelul, cu bonbarea pleptulul inainte cu lnspl_
rafle; revenire cu explrafle.
9. gezind cu picioarele rnitorte pt sprtJtntte talptr in tarpE: rnfin-
derea gi lndoirea, firl a desprinde tilpile gl degetele.
10' culcat pe spate cu gambere spriJrnite pe un scaun: migciri
ale labei piclorulul ln toate sensurile.
11. Pe genunchi, cu sprijin pe palme: ridicarea simuttanE a unui
braf lnainte gl a plclorului opus inapol ; revenire pl erecufte
cu partea cealaltS.
IN OBSTETR,ICA
2. I:rtr€ a 3-a qi a 6-a lun6 de sarrcin[, fitul este bine prins
in peretele uterin, iar stirile nepl5cute determinate de sarcind
au dispirut, astfel cd gravida este apte de eforturi fizice mai
mari. Fh poate trece la o gimnasticd progresivS, cu avizul
medicului.
Sarcina determini o ac@ntuar€ a lordozei prin anteversia
bazinului gi deci deplasarca centrului de greutate spre inaint'e.
Reeducarea acestei lordoze o obtinem prin exercitii de rdstur-
rure a bazinului, folosind pozifiile culcat sau stind (vezi lor-
doza).
Se introduc proglesiv migcdrile p€ntru musculatura abdo-
minald, coordonate cu rcspiratia. Se actioneaze asupra m-u$-
chilor iransvergi ai abdomenului, intnrcit ei ajutl 9i la exlpulzia
fdtului. Migcdrile pentru drepfii aMominali, cu ridicarca mem-
brelor inferioare sau for{ecdri, vor fi evitat'e cici favorizeazd
eventratia. De asemenea, se impune efectuarca miqcdrilor pen-
tru tonificar€a spatelui, deoarreoe exist5 tendinta la hiper-
lordozd.
ln continuare, pnogTamul mai contine migcdri pentru bolta
plantar6 qi cel€ p€ntru aiutarea circulafiei de fuatoarcere.
PNOGEAMUL XLV
1. Mers pe marginea externi a Iabei piciorului cu degetele flexate
sI degetul mare in extensle.
2. Mers cu genunchii sus la flecare pas.
3. Mers inapoi pe virfurlle plcloardon
4. Stinit cu spatele liplt ile lrerete: corectarea lordozei fafi ile
perete, prin retrovcrsla bazinului, contractind abdominalll 9i
feslerll slmultan.
5. Stlnd rlepirtat: lndolree laterali a trunchlului, tlucinil bratul
dln partea opus6, prln lateral sus; revenire gt la lel ln partea
opusi.
6. $ezinit cu genuncldi inilot{i ta piept: aplecarea trunchiulul
inainte, cu rltlicarea brafelor intlnse sus 9l extensia spatelui;
revenire.
?. $ezinrl: risuciri de trunchi, stinga-dreapta' cu spriiinirea pal-
nelor pe sol in partea risuclril.
s. $ezinrl cu miinile inclefltate la spate : extensla spatelui trlginil
gl umerii inapoi, cu inspiratie; revenire cu explratie.
 REEDUCAREA FUNCTTONALA
L Pe genunchi' cu sprljln pe palme : insptrafie cu umflarea abdo-
menului, expirafie cu sugerea abilomenulul, prin contracfia
transvergilor.
10. gednd: ghemuirea genunchllor la lriept, cuprinzinrlu-i cu bra-
tele, expirafie gl lntinilerea picloarelor cu inspirafia
11. $ezinal: rularea unel stlcle cu tilplle, prin intinderea gl indolrea
picioarelor.
3. Intre a 6-a gi a 9-a luni de sarcind. F6tul a crescut,
gravida suport6 mai greu efortul, r€spire mai grcu gi are pal-
pitatii.
Intensitatea e ortului va scedea astfel ca in luna a B-a
sd se mentind numai miqcirile de respiratie necesare in timpul
travaliului, precum qi mersul in aer liber. De marre ajutor este
invdlarea respiratiei ne@sare in diferite fazn ale nagterii.
Pentru faza dilatdrii, gravida va folosi o respiratie toracici
superficiald, gifiitS, p€ nas sau pe guri, prin care eviti cobo-
rirea diafra'gmului gi presanea uterului.
7n faza. expulsiei, din pozifi,a obstetricali, va fuce o nespi-
rafie rapidd, dupd care in apne€ va ajuta expulsia printr-o
contractie a a,bdomenului cu ridicarea capului gi ducerea bir-
21.5
1}I OBSTETRICA
biei in piept, cpatele depirtate de corp. Apneea va fi-exersatd
mult' timp- inainte de naqtene pentru a se a'junge, dac6 este
posibil, la netiner,ea respiratiei p'lne Ia un minut.
'
Pentru faza terminala a naqt€rii, femeia va folosi respi-
ratia gi'fiit5, cu gura deschisS.
B. TAUZIA
primul exerciliu de abdomen :
ridicarea capului gi a umerilor antreni:rd muqchii abdo-
minali gi expirafie in timpul eforbului;
- cu piciorul in afara patului, se executd flexia gi exten-
sia gam,bei pe coapsd ;
- exercifii de respiratie diafragmatiicd.
In ziua a 4-a repetarca programului din ziua 3 3:8, addu-
gind exercilii cu rdsuciri de trun,chi, stinga=-.dreapta, din culcat
pe spate, qi fdrd a ridica goldurile de pe pat. L6uza pdrdseqte
patul gi face o plimbare in jurul camerei.
ln ziua a 5-a. Contractia fesierilor cu retroversia bazinului,
rniEcdri de abductie-adductie cu mernbrele inferioare' execu-
tate razant cu patul. Cu picioarele indoite, tilpile Pe Pd, strin-
gerea unei perne Cntre genunchi.
Pentm muqchii fesieni qi lomlbari, din culoat cu fata i:r jos'
ridicarea alternativd a piciorului intins din genunchi. Din
acneaqi pozitie ridicarea pieptului de pe pat.
Plim'barea prin cameri se va prelungi (dublu ca duratd)
fat6 de ziua precedenti.
In a 6-a zi. T-a,programul executat in a 5-a zi, se adaugl :
- cr:lcat cu fata in sus, gtr'emuirea arnbelor pibiloare la
piept ;
 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN OBSTETBICA

- $,ezind : mi$cari pentnr tonifica,rea mu$chilor spatelui. 6. $ezinil pe EG&un: apleca,rea truncbiului la 45o cu extensia
In ziua a 7-a. Culcat pe spate cu picioarele indoite din sDatelul
genunchi: picloare d'in genunchl'
?. gezinal lre scaun : intlnilerea ambelor
- ridicarea trunohiului cu expiratie (exercifiu de abdo- 8. Mers linlltttor cu m$c5ri ile respiratie ilin mers'
men);
- gezind: rdsuciri de trunchi cu ducerea brafelor spre PBOGBAMUL F,VU @entru siptS'mina a trela ile ltruzie)
partea rdsucirii ; pas'
1. Mers slltat cu rularea tllpti la fiecare
- $€zffnd : indoir,ea trunchiului i:rainte, cu extens,ia spa- 2. Stind ilelErtat, cu milnile pe golilrut : rottrrl ale bazinului
telui ; intr-un sens qi tn celilalt.
revenire
- plimbare prin camerd de 2-3 ori pe zi. 3. Stinil: fandare lateraltr cu ducerea brafelor lateral;
cealaltll.
_ Dupd iegirea din spital se continud gimnastica gi la domi- It relrctarea in Pa,rtea
trunchiului
ciliu, 15-20 minute zilnic, cu migcdri executate din stind, 4. Sttnil tleplrtat, cu brafele lntinse sus: lndoirea
alternind cu migc5rile de abdomen executate din culcat. lnainte cu atlngerea solulul cu palmele'
piept pl lntin-
5. Culcat IDeEpate: ghemuirea ambelor Dlcloore lo
pRocBADIUL xLvI (pcnhu a doua strpt6Dintr ile llude) de,rea lor Prln strltare ugoaril.
1. $ezlnil: lnilolrea trunchlulul lateral cu qrr|Jln pe braful res- 6. Culcat pe o parte : ridlcarer piciorului 9l a brafulul ile dleasu-
pectiv care se lndoalc Prln intinilerea brafului se lace mutarea pra. .A,celaql,pe Dartea cealaltI.
greuttrtii corpulul de partea cealaltL ?. Mers cu riilicarea unul genuncbl spre piept'
2. Pe genunohl cu spriJin pe palme, pezuta pe cllclle: mutarea 8. Mers lintgtttor cu resplratle rltmlcl.
greutifil corpulul pe brate, ridiclnil gezuta gi lntinrlereo unui
plcior inapoi; revenire,apoi se executtrcu celdlalt piclor.
3. Culcat pe spate: ridicarea unul plclor la verticald, intlns dtn
genuncht.
4. Mitnile pe golduri, sfinal: rldicasea unul plctor lateral ; revenlre,
la lel cu celilalt plclon
5. Stinil ileD6rtat, milnile tniloite la umerl : rtrsucirea trunchiulul
lntr-o parte cu ducerea brafelor lateral
 8. REEDUCAREA
FUNCTTONALA IN CHIRURGIE

IN CHIRURGIE PROGRAMUL XLVNI

Stinitr sau gezind i,n tata oglinzii :
1. Balansarea brafelor pe lingi corp, inainte-inapoi din ce in ee
mai sus, fdri a forfa.
2. Ducerea brafelor prin lateral deasupra capului, pini se unesc,
firi a forfa.
3. Miinile pe goltl : tragerea coatelor lnapoi.
A. MASTECTOMIA 4. Rotarea brafelor prtn fata pleptului cu incrucigarea lor dea-
supra capului qi revenire prin lateral cu incrucigare ios in
In cazul tumorilor maligne ale sinului se intervine chirur- fafa bazinulul.
gical. Mastectomia poate fi simpli sau radicald (Halsted). 5. Miinile la ceafi : tragerea coatelor inapoi.
Tratamentul chirurgical urmat de terapia cu cobalt, deter-
mind unele tulburdri cum sint : reducerrea mobilitefli umdrului
qi creqterea i:l volum a bratului in 2001sdin cazuri, prin stag-
nar€a circulatiei limfatice l,a nivelul umirului.
Tratamentul prin migcare se incepe a doua zi de la ope-
rafie, pentru a evita r€doarea umdrului. Bol:ravul igi va mobi-
liza singur bratul fSrd a forla. In caz cd s-au produs edeme,
se indicd ,bdi alternante pentru braf.
Specialistul intervine a 3-a zi de la operafie, la inceput
prin masaj circulator (umdr gi br,at), carre sI ajute drenar,ea, gi
masaj calmant pentru mugchiul pectoral (dacd nu a fost sec-
tionat) Ei pentru adductorii dorsali. Cind pielea este alteratd,
in urma tratamentului cu radiatii, masajul pe acreastdzoni este
,contraindicat.
Mi cdrile active cu braful ,se fac in toate sensurile, din
stind, gezind sau culcat pe partea sdnitoasd, cu cregterea trep-
tatd a amplitudinii, evitind forfarea care poate rupe vasele
Iimfati,ce gi deci cregterea edemelor.
iun ex,erncitiu bun pentm tonifircarea adductorilor gi tot_ 10 11
_
odatd de drenaj axilar, este apropierrea brafului de torace cu
pnesiune. Acrest exercitiu se va executa per,manent pind la 6. Miinile indolte la umeri: rotarea brafelor intr-un sens 9i in
ci,catrizarea o,peraliei. celIIalt.
Tratamentul prin migcare va fi continuat de bohrav mult 7. Ducenea brafelor prln lateral spre inapoi, intlnse ilin coate qi
timp dupd necuperarea mobilitEfii, deoareoe existd riscul de a cu arcuiri.
se bloca umirul tra intreruperea lui. Ererci.fiii cu un obiect ugor in mind, :
ln eaz de paleze sau paralizii postoperatorii se indicd 8. Stinil depdrtat: trecerea mingii ilintr-o mini ln alta pe dea-
electr:ostimularea. supra capului.
 REEDUCAREA FUNCTIONALA
9. Stinil itepirtat: r[sucirea trunchlulul cu trecerea mfngil dintr-o
mlni ln alta, ln lata pieptulut.
10. Stind, mingea flnutl cu ambele mflnl: ducerea mlngii deasupra
capului, executarea s aloui arculrl gl revenire.
Exerci,fiii ln scaro |ird. :
11. Stinil cu lata la scar6: riilicarea bratelor, prtn laii cu sprl-
Jinirea lor din treoDti in treaDti cit mai sus.
12. Stinil cu spatele la scari: ridlcarea brafelor prln lateral cit
permlte articulafla umerllor gl oprlre pe treapta respectivi.
TORACICA
B. CHIRURGIA
1. CHIRURGIA PULMONARA
La interwenfii chirungicale pe pl5min s€ r€curge in urmE-
toarele situafii :
- neoplasm pulmonar, cu lobectomie (scoaterea unui lob),
pneumonectomie (scoaterrea unui plSm'in) ;
- tuberculoza pulmonarS, cu colapsoterapie, in special
toracoplastie. Toracoplastia determini un colaps pulmonar, prin
scoater€a unui numer de coaste, 5-9, ceea c€ reduce volurnul
pldminului bolnav.
Tratamentul preopenator. $tim cd bolravul operat va avea
nevoie se €xpectorcze, de aoeea se vor efectua exercifii care s6-i
pr€gdteasce bnonihiile. Pozitia de bazd este pe genunchi cu
sprijin pe coate, pentru drenajul de posturd, insotit de vibrafii
9i percufii aplicate pe spate.
Tiratamentul postoperrator. Dup[ intrerventie bolnavul va
fi agezat intr-o pozitie carre si dessarce coloana vertebrald gi
sd fereascd locul operat de presiune gi durere. Aoest lucru se
realizmzd.,folosind ca sprijin mai multe p€rne.
Hipoventilatia este de multe ori eauza hipersecretiei bron-
hice, carre la rindul ei favorizeazd infectiile. Cu ajutorul tusei,
bolnavul poate sd-gi evacu€ze secnetiile, dar uneori el refuzd
sd tu,geascd pentru a nu-gi provoca dur.ere.
Specialistul trebuie si corect€ze pozifiile pe care le ia bol-
navul in dorinfa de a-gi diminua durrerile, indicindu-i menfi-
nenea capului inclinat de partea ,sinltoasi, iar membrul supe-
IN CHIRURGIE
rior in rotatie internd gi in fafa pieptului, pentru a impiedica
infundarea omoplatului in spatiul rimas liber dupi scoaterea
coastelor Sn toracopXastii).
_ Cind i se permite scularea din pat, va incepe exerciliile
de respirafie, din gezind cu control in fala oglinzii.
Mobilizarea bratului de partea operati se face treptat,
pe mdsura cicatrizdrii.
Exercifiile de respiratie vor influenfa ln egali mdsurd
inspiratia gi expirafia.
2. CHIRURGIA CARDIACA
Dupd operatie conduita este aseminbtoare cu cea din
interventiile pe pl5mfini, in sensul c[ vom ciuta s6 pdstr6m
pozifia corectd a trunchiului, lupfnd cu pozilia antalgicd pe
care o ia tbolnavul.
Scopul neerducdrii este de a preintimpina.acumularea de
secrefii._Se va face de 2-3 ori pe zi respiratie diafragmaticd
gi _costald, contra presiunii aplicate pe toracele drept, b-10
minute, tuse gi vibratii pe tirnpul expiratiei.
,_Dupi scoaterea drenului, flnnnd seama de stanea generald
a -bolnavului, se pot efectua iniqcdri active. Aoeste miscdri se
adreseazi membr.elor inrferioare, pentru a preveni embolia qi
asupra umirului stfng.
_ La o sipt5mind de la operalie bol:ravul pirdsegte patul.
Continud exercifiile de respiralie cu accent mai rnult'pe -expi-
ratie, iar din a zecea zi se incep gi migcdrile de trunchi (rdiu-
ciri).
In doud s6ptdmini de Ia interwenfie, pacientul este pe
picioare gi va executa in continuar.e miqc5ri de nespirafie, de
corectarea pozitiei trunchiului gi exereifii pentru umdrul sting.
 239
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
G', CASTILLON q'- et col" La kin6stth6ropDlo
-e;-.ff"ctio* I', LIOT
1?. BROUET
-" mdifiches ile I'appareil reslDir&toire, J. de kin6sl-

Paris, 1967.
2 L . 1 FJa AFIc.Gh i .l d e n e u r o l o g i e ,E,d i tu r a M e d i ca l i ,Bu cu r e g ti ,1 9 T6 .
1. ANDRE ALBERT, La rieducazione neuromuscolare dell,emiplegico ph^l6bites dn
22.
--' CHAPUIS
-;;;b;es Y., CHICHE 8., LEGER L', -PARIS C'' Les,
adulto, Dditura iI Pensiero Scientifico, Roma, 1975. srip6rieur, J. de chirurgie, vol' 115, 2' Paris' 19?8'
2. ALBERT A., L.&MBERT P., Plan ile traitement des sGquelles 2
motrices pdriph€riques par la m6thoile ile Kabat, Ann. M6d. phys., -' 3 . CH
-;ft;AR PIN J.,L 'a sth m e b r o n ch i q u e epr,aticienne,
tso n tr a i te m e n td a n sl 'e xe r -
Editura Maloine, Paris,
il"rnalier tle la m6dicine
Paris, 1965. 1968.
3. ARLET J., MOLE J., PETIT M., Traitement physique des rhuma- 24.
- - CHARRIERE
- L., La kin6sith6rapie dans le traitement des algies
tismes. Bases techniques, indications, Editura Masson, Paris, 1g?1. o""iCUrales, editia a 3-a, Editura Ma6son, Paris, 1965'
la mala-
4. ARSENI C., STANCIU M., Discopatiile vertebrale lombane, Editura 25. CHAVANEL R., MONET J., STEVENIN P', B66duc{ion--Ae
Medicald, BucureSti, 19?0. die ile Scheuermann' Rev.'Kin6sith6rapie, Paris, 1972, 91'
Edi.
5. ARSENI C. 9i colab., Becuperarea in afecfiunile neurologice, Rev. 26. CORNELIU 2., DUMITRF.SCU D., TECULESCU D., SCOIiOZA'
Neurologie-Psihiatrie-Neurochirurgie, Editura USSM, Bucuregti, tura MedicalS, Bucuregti, 1980.
7972, 6. 2?.
- CORTI - D., La luxation cong6nitale ile la hanche' son tliagnostic
Pro-
6. ARSENI C., CONSTANTINOVICI Al., PANOZA Gh., Traumatis- et son treitemeni avant 5 ans, Rev. de la kinesith6rapie,
mele vertebro-medulare pi ale nervilor, Editura Medicali, Bucu- vence. Cdte d'Azur, 1966.
regti, 1972. 2 8 . co I'R cH ETJ,,R e sp i r a ti o n d ya fr a g m a ti q u e r e l a xa n te ,Ed i tu r a
?. AUGUSTE-MARIE, Maloine, Paris, 1974'
ProblEmes mddicaux et soclaux de Ia malailie
de Duchenne rle Boulogne, Rev. Kin6sithdrapie, paris, 1g66, 2b. 29. DANIELo L., WoRTHINGHAM C., Evatuation de la fonction mus.
B. BACIU Cl., Anatomia funcfional[ culaire, Fditura Maloine, Paris, 1973.
a aparatului locomotor, Editura pleu-
Stadion, Bucuregti, 1972. 30. DEBESSE B., Le r6le tte la r6etlucation respiratoire alans les
r6sies puruientes, Vie Mddicale, Paris, iulie' 1970'
9. BARRIE M. L., La kindsith6rapie ale la maladie de parkinson, Edi-
tura Maloine, Paris, 1970. 3
--'1 .D EBR U N N ER H .,L 'e xa m e n d e l a m a r ch e so u sd i ff6 r e n te sco n d i .
-uorrs.
Actualit6es M6d. chirur. Pied, Editura Masson, Paris, 19?1.
10. BECKER ERNA, Le traitement des scolloses et iliscopathies par cardiorespirator in. timpul
tensions isom€triques, Editura Maloine. Paris. 1g?8. 32. DEMETER A., Soticitarea aparatului
antrenamentului prin contric{ii izometrice, Rev' Culturd Fizici
11. BERHEIDE, Lo r66ilucation lonctionnelle des membres sup6rieurs, gi Sport, Bucuregti, 1963' 4.
Rev. Kin6sith6ra,pie, Paris, 1971, 84. Editura Sta-
33. DEMETER A., Fiziologia educatiel fizice 9i slnrtului,
12. BERLESCU ELENA, Posibilitifi ale terapiei ocupafionale in reuma- dion, Bucure$ti, 1970.
tismele cronice, Congresul latin de reurnatologie, Bucuregti, 1g?6. piciorului' Edi-
34. DENISCHI A., MEDREA O., POPOVICI N', Bolile
13. BIEDERMANN P., Vibromassage 6lectrique, Editura Maloine, paris, tura Medicatrd, Bucuregti, 1964.
1968. A., DINULESCU I., ANTON',ESCU D:' NIqUL-PSCU R'',
-- DENISCHI
35. -fvfenfN
14. BIENFAIT M., Formulaire th6rapeutique ile r66ducation fonction- f., drtroptastia protetic[ ln tratamenful fracturilor recen-
nelle, editia a 2-,a, Editura Maloine, Pari6, 1g?2. te, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucure;ti, 1974,4'
15. BOBATH 8., Anomalie des reflexes de posture dans les l€sions 3 6 .D EN ISC H IA.,AN To N EScu D .,Go n a r tr o za ,Ed i tu r a M e d i ca l a '
c6r6brales, Dditura Maloine, Pari,s, 19?3. Bucuregti, 19?7.
16. BOROVSKI M. L., Beg:enerarea nervului gl troficitatea, Editura 3 ? .D IAC ON ESC U N .,VEL EAN U C .,KL EPP'H 'J',C o l o a n a ve r te b r a l l '
MedicalS, Bucure9ti, 1954. Editura Medicald, Bucuregti, 1977.
 236
284 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE

ilu trgl-
38. DICKE M., SCHLIACK M., WOLFF A et col., ih6rapie manuelle 5?. HERBERT J' J., GRELLAT P', CHEVILLARD B" Bdsultat
dans les luratlons cons6-
des zones r€flexes ilu tisuu conjonctif, Editura Maloine, parls, tement des co*a"tfrro"sis^-"oiil'o-+"tenates Lyon ChirurB'
fitrft- Fequuiuratton tlu bassln'
t972.
""il"icttr"i--par
39. DORMOY J. P., Ktn6sith6raple pour hernie iliscale op6r6, Rev.
kin6sith6rapie, Paris, 1973, 106.
40. DRAGAN I., Elemente de investigafie ln medlclna sportivtr, Edltura
Stadion, Bucuregti, 1974.
41. DUCHESNE L., MUSSEN M., La r6adaptation fonctionnelle du para-
pl6gique, Editura Maloine, Paris, 1972.
42. DUCROQUET CH., La marche et les boiteries, Editura Masson,
Paris, 1965.
43. DUMITRU C. GH., DRAGANOVICI M., KARASSI A., SAVA
SMARANDA., SBENGHE S., Date moderne cu privlre la mobilt- Bucuregti, 1966.
copilulut mic' Editura
zarea precoce ln infarctul mlocardic acut, Rev. Medicina internd, 62. IONESCiI A., Cultura fizic6 a mamei 9t
Editura USSM, Bucuregti, LnB,2E. CNEFS, Bucure$ti' 1964.
TTAI-
44. DUPIRE G., L'6quilibre et Ia r66ducation i la marche des para- *-' JACQEMAIRE
63. --t-em-ent El., BABIN S., STEIMETZ A., SCHWIN-GT E''
Paris'
pl6giques, Rev. kindsith6rapie, Peris, 1973, 102. ctrirurgidue-AeJ i"aciore,s bimal6olatres, J. de Chirur.
1978,vol. 115, 5.
45. DUPUIS M., La r66ilucation fonctionnelle dans la maladle ile 1971'
Parkinson non op6r6 en p6rioile rl'6tat, Rev. kin€sith6rapie, Paris, 64. JAMES J. I. P., La scollose, Editura Masson, Paris'
1973, 102. o S .JAR N IER M .,L a to i l e tte b r o n ch l q u e ,R e v.ki n d si th 6 r a p i e 'Pa r i s'
46. ESPUNA G., Bases essentielles ile la r66ducatlon resplratoire, Rev. L972,92.
kindsith6rapie, Paris, 19?4, 113. 6 6 .KAR ASSIA.,In fa r ctu l m l o ca 'r d i ca cu t'Ed i tu r a M e d i ca l a 'Bu cu -
47. FoDoR o., Tratat elementar ile medicini interni, Editura Dacia, regti, 19?4.
Cluj, 1972. 6?.KNoTTM.,vossD',Facllltation-neur.o.musculalreproprioceptive'
-" -
iinCt""s 6t tecn"iqll".-a" Kabat, editia a 2-a' Editura Masson'
48. FO-URNIER J., La miopatie Duchenne, Rev. kin6sith6rapie, paris, Paris, 1977.
L97t, 79. Maloine'
68. KOHLRAUSCH W', Gvmnastique ilu rhumatlsant' Editura
49. GAUTHIER G., Pied-bot-varus 6quin cong6nital, Rev. kin6sith6ra-
pie, Paris, 1973, 109.
50. GERA-RD.Y., SEGAL PH., BEDOUCHE S., LEFORT G., Traitement
des fractures du rachis cervical et ilu iachts eorslohbairJ avec
complication neurologlques, J. de Chirurgie, paris, vol tti, iSlZ, +.
51. G-UTTMAIi L., !a rddrlucatlon des parapl6giques traumatiques par
le travail et le sport, Rev. presse mddic"le, Editura -Masron,
Pa r is , 1964, 18.
52. H4Egpry D., Ponorama de la pr6parafion i l,accouchement, Rev.
-
kin6sith6rarpie, Paris, lg7L, gE.
53. HAMONET Cl., HEULEU J. N., B66ducation tonctionnelle et
r6ailaptation, edifia a 2-a, Editura Mpsson, paris, 1g?g.
54. H-ARACU$_STf B{HU r., Vr^ArCU R., ROSENTHAL E., VAGAU_
NE.SCU G., RENTASCH ST. La gymnastique m6ilicaie dans le
traitement ile la ca,lillopathie ischdmlque douloureuse, Al 2_lea 1970.
Congres eurqpean de medicin6 sportivE, Bucuregti, lg6g. uexpantion scientifl'
?6. MAIGNE R., Les manipulatlons vert6brales,
55. HELD J. P., La r66ilucation de l,hGmiplegique adulte, Rev. Cu que fran9aise, Paris, 1960.
Praticien, Editura J. B. Baillidre, paris, vol. XIII, 1968, 5. ??.MARCHANDJ.,M6thoilesiler66ducationdesm6nlgcectomie-spra-
56. HELD J. P., PIERROT-DESEILLIGNY
" ^'t.i;;;;;'rnoriiiJr"--st"JJ."o" Rev. kin6si-
d'Arc de Montreal,
8., B66ducation motrice dee
affections neurologiques, Editura J. B. Baillidre, paris, 196g. th6raPie, Paris, 1972' 96.
236 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE t87

78. MARETSIS M., Becuperarea postoperatorie in herniile ile itisc, 99. ROCHER CH., B66ilucetion psychomotrice, Editura Masson, Porls,
Rev. Nourologia-Psihiatrla-Neurochirurgia, Editura USSM, Bucu- 1964.
gvm-
re9ti, 1972, 6. 100. ROSETHAL I., PINTEA P., RENTSCH St., Efficience de la
79. MARTEIL, Orthop6ilie et ergoth6rapie dans la r66ducation du mio- nastique dan6 Ie traiterrent de l'ob6sit6, Al 2-lea Congres europcnn
pathie Duchenne de Boulogne, ir l'6volution rapide, Rev. kin6_ de medicind sportivS, Bucuregti, 1969.
-Extension
sith6napie, Paris, 1974, 113. 101. ROUqUES L., continue et sclatique discale, Rev. Prcsse
80. MARTINAT M. P., La gymnastique respiratoire, Editura G. Doine, rn6riicale, Editura Masson, Paris, 1962, 15.
Paris, 1961. 102. RoUvBS J. c., PERPIGNAN J., Etirenrent du rachis et refoulo.
81. MEDT_CI M. G., Traitement de l,Gpiphysite Scheuermann, Rev. kin6_ ment des gibositds, Editura Maloine, Paris' 1972.
sith6ralpie, Paris, 1921, 82. 103. ROY r)r/
u I CAMILLE., Dlvrrur!!
L.nrvll!!D.r STCHtrRE R.'
SICHERE R.. G GARNIER PH,, R,66IIUCAtiONdO
'AMiI.T,I':
I'appareil locomoteur, Editura Masson, Paris' 19?2'
82. MESSERLI M. P. Les diemensions de la r66tlucation des h6mipl6gi- B', Pa,rapl6gies traumatiques' Rev' du Pra-
ques, Rev. kin6sith6rapie, paris, lg?1, 96. ro+. saeAtIER J., sorrY
ticien, Editura J. B. Baillidre, Paris, 1971' 25'
83. MINAIRE P. Pa'rapl6gie et tetrapl6gie. Guitle pratique rte la r6riilu- 10b. SASS-E||, i^ r66ttucation respiratoire en pneumologie m6dicale'
cation, Editura Masson, paris, 1g?g. Rev. kin6sith6rapie, Paris, 1973' 105'
84. MONET J., Grands princips de base de la gymnastique ilyaphrag_ STMIoNESCU A.; StAwriscu R. GrU-RGIU I',-luoL.-DovAN o"
106.
-'-'-F;;ibtiitati
matiques, Rev. kinesith6rapie, paris, 1frt2, 92. * timite in chirursra scoliozelor idiopatice Juvcnlle'
85. MORON J. Guide pratiques ites ob6sit6s, Editura Maloine, paris, Rev. Chirurdia, Editura USSM, BucureSti, 1973,7'
1968. 107. sIMoN M. M-., coopeour, niuscle qriatlriceps et pathologie artl-
86. NAF,AKAS A., Les l6sions nerveuses et leurs s6rluelles, Rev. kin6- culaire du genou, Rev. kin6sithdrapie, Paris, 1973, 109'--
108. SIMoN r-.' eLorMAN.r., cr-eustRE J., Abr€g6 tle Rhumatologle'
sith6rapie, Paris, 19?1, 85.
Editura Masson, Paris, 1975.
87. OL_LIER M., Techniques des plitres et corsets des scolioses, Editura
109. SMODAVKA V., ia- r-eaaaptation _fonctionnelle iles cartliaques' Al
Masson, Paris, 19?0. 2-lea Congru. eniop""tt de medicind spontivE' Bucure$ti' .1960'
Rev' kin6si-
BB. ORFANU N., Rolul imobilizirii articulare in aparat ghipsat, in 110. SOHIER R.. La f.i-"CtitftC""pie tles coxarthroslques'
producerea redorilor gi anchilozelor fibroase posstraumitice la th6rapie, Paris, 1966, 25.
1970.
om, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucuregti, Lg7Z,S. ff f. SOUCffeifO ptt. p., ni6tfto6e M6zi0res, Editura Maloine,-Paris'
89. ORFANU N. Rolul nozifiei de imobilizare articulari iii. stecr.reRA p., wircHnr. ct., Le traitement orthopdtllque ile lo
in producerea
redorilor articul,are posttraumatice la om, Rev. Chirurgia, Fdi_ scollose, Rev' kin6sithdrapie, Paris' 1971' 80-'
tura USSM, Bucurepti, 19T8, b. 113. SibIA r., storcnscu M.' bhid practic de reumatologie' Editura
90. PENINOU G. SALZA.RD J. C., E66rlucation de la colonne lombaire, Medicald, Bucure$ti. 1975.
Rev. kin6sith6rapie, Paris, 19?8, 102. 114.
- SuTEANU
'ni'ca $r., Io-wilScu BLAJA vIcroRIA, MoANGA M'' cll-
Bucureqtl,
91. PIRET S., BFZIERS M., La coordination motrice. Aspect m6canique 9i traianientul bolilor reumatice, Editura Medicald,
lg77.
de I'organisatlon psycho-motrice de I'homme, Editura Masson. J.. Les manipulations dans le traitement 6es lom-
ffS. 11ffeina.-MlEc
Paris, 1971. balgies, Rev. kin6sith6rapie, Faris, 1960' 71.
92. PIVETTA S., La gymnastique corrective dans Ie traitement de la 116.TREMOLIEF,ESJ., Ob6zit6,c.c.P. Edition, Faris, 19?0'
scoliose, Rev. kin6sith6rapie, paris, 1g?2, g2. iii. uiuneNu Fl. $i col., Metlicina culturii fizice, Editura Mediealil,
93. POULIQUEN E., La luxation cong6nitale de la hanche, son d6pis- Bucuregti, 1965.
tage, son traitement d6s la naissance, Rev. du praticien. Ediiura 118. VANDEfiVanf. K., Analise des mouvements du corps humalne.
J. B. Baillidre, Paris, 1958,vol. VIII, l?. Editura Maloine, Paris, 1974.
prln hernlo
94. RADU C., Actul chirurgical in sciatica spondilartrozei, Rev. Chirur- 119. VASILBSCU TR., cultura fizlci meilicatI ln sclatica
gia, Editura USSM, Bucuregti, L974, E. rte ilisc, Caiet documentar de balneologie, Bucureqti, 1964' 3-4'
120. VENERADO A., SILVIJ S., Reeduoarea funcfionali a genunchlulul
95. REYNDERS R., La r6cup6ration fonctionnelle tle la main, Rev. atletului operat de menisc, Al 2-lea Congres european de medl-
kin6sith6ra,pie, Paris, 1972, 95.
cind sportivd,
-r., Bucure$ti, 1969,
96. RIEUNAU G. et col., Manuel de traumatologie, editia a B-a, Edi- 121. VICIU RpprnEI E., Arteriopatiile periferice, Editura Medicaltl,
tura, M,asson, Paris, 1976.
97. ROBANF.SCU N., Beeducares neuromotorie, Editura Medicald. Bucu-
reqti, 196,8.-,
98. ROBANESCU- N.,' B,eadaptarea copilului haniticapat fizic, Editura
.'Med ic ald, Buc ur e9t i, r l976.
 CUPRINS t8e
CUPRINS
17. Fractur6 de calcaneu 87
18. Fractura metatarso-falangiane . a7
19. Fnactura coloanei vertebrale 0?
B. TBAIIMATISMELE MUSCULO.LIGAMEI\ITABE ?l
' 1. Luxafiile ?l
2. Entonsele 74
3. Ruptura de menisc 7l
4. Ruptura de tendon 77
5. Rlptura de mugchl 11
3. BEEDUCABEA FUNCTIONALA TN ORTOPEDIE 79
CUVINT INAINTE D
A. CHIRURGIA ORTOPEDICA 7S
1. GENERALITATI . 7
1. Artroplastia 70
A. MODUL $r LOCUL DE DESFA$URARE A $EDTNTELOR DE 2. Luxatia congenltaill de gold 83
REEDUOARE FUNCTIONALA . 7 3. Piciorul strirnb-varus-ecvln congenital , 8?
B. MIJIOACELE REEDUCARII FIINCTIONALE 11 4. Piciorul plat 88
1. Migcarea 11 5, Hallux valgus 90
2. Masajul t9 6. Amputafiile s2
3. Hidro pi electroterapia 2L
4 Posturile 22 B. DEVIATII ALE COLOANEI VERTE.BRALE . 98
1. Generalit5fi 93
C. EXAIVIINAREA BOLNAVI'LUI 23 2. Scoliozele 00
D. MERSUL g4 3. Cifozele 108
4. Epifizita Scheuermann 100
38 5. Lordozele 112
40
E. PREHENSII'NEA 4. REEDUCABEA FUNCTIONALA D{ NET]ROI,OGIE . 116
43
Mijloacele de reeducare a mtinii - Ergoterapia . 45 A. METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTORII . 116
B. AFECTIUNI AIJE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL . 121
2. BEEDUCABEA FUNCTTONALa rr IB.AUMATOT/OGTE 48
1. Hemiplegia 121
A. FRACTURILE 48 2. Bilantul functional al hemiplegicllor 139
1. GeneralitAfi 48 3. Paraplegia 138
2. Fractura cleviculei 50 4, Boala Parkinson 143
3. Fracturd de omoplat 51 5. Infirmi motori centrall (IMC) . t4?
4. FracturE de hurnerus 52 6, Scleroza ln pldci - Leuconevraxita 1t0
5. Fractura c.otului 53
6. Fracturi de antebrat 54 C. AFECTIUNILE NERVILOR PERIFE,RICI . 161
7. Fractura articulattei mtintl . 55 1. Paralizllle . 1r1
8. Fracture oeselor miinil 9t a degetelor . A 2. Miopatla 16?
9. Fracturi de bazin $g!
10. Fracturd de cotil 56 5. BEEDUCABEA FUNCTIONALA D{ EEUMATOLOGIE . 100
11. FracturA de col leorrural 56
12. Fracturd de diafizd femurali 58 A. REUMATISMUL DEGENERATIV . 100
13. Fractur6 de rotul5 60 1. GeneralitSfl 160
[4 Fractuid ae piatoii uuiar 61 2. Coxartroza . 161
15. Fracturi de gambi . 64 10t
16. Ftactura maleolelor . . 65 3. Gonartroza
240 CUPRI,NS

4. Poliartrozele L67
5. Artrozele vertebrale L67
B. REUMATISMUL INFECTIOS L7L
1. Poliartrita reumatoida L7L
2. Spondilita anchilopoetice 175
C, ALGII VERTEBRALE 178
1. Periantrita scapulo-humeralS (PSH) . 178
2. Sindromul umdr-mind (Steinbrocker) 181
3. Discopatiile 183
4. Nevralgia sciatich . 184
5. Spondilolistezis 190
6. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE $I DE
NUTRITIE t92
A. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 192
1. Respiratia gi mijloacele de reeducare L92
2. Emfizemul pulmonar L94
3. Brongita 196
4. Brongieetazia L97
5. Astmul bronqic 197
6. Inflamatiile pleurei 200
B. BOLILE CARDIOVASCULARE 202
1. Bolile coronarelor 202
2. Arteritele 207
3. Flebitele 270
C. BOLI DIGESTIVE 2Ll
1. Constipatia zlt
2. Dischinezia biliard 213
D. BOLILE DE NUTRITIE . 2r5
1. Obezitatea 215
2. Diabetu zaherat 2IB'
7. BEEDUCAREA FUNSITONALa trir OBSTEfBTCA . 221
A. SARCINA 22L
B. LAUZIA 225
8. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN CHIRURGIE 228
A. MASTECTOMIA 228
B. CHIRURGIA TORACICA 230
1. Chirurgia pulmonar6 . 230
2. Chirurgia candiacd 23L
BIBLIOGRAFIE. 232