Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reţeaua hidrografică, pe teritoriul ţării noastre, este dispusă radial faţă de coroana
muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cu scurgere temporară) este de
circa 66.000 km, densitatea medie a reţelei hidrografice fiind de 0,5 km/km2. Densitatea
reţelei hidrografice prezintă zonalitate verticală, variind de la 0 km/km2 în zona de şes,
până la 1,4km/km2 în zona de munte.
În limitele de 237.500 km ale teritoriului României se individualizează mai mult de
4000 de râuri care au suprafaţa bazinului de recepţie mai mare de 10 km2. Lungimea totală
a acestor cursuri de apă este de peste 60.000 km. În totalitatea sa, reţeaua hidrografică a
României este tributară Mării Negre prin intermediul Dunării pentru cea mai mare parte a
teritoriului ţării şi direct pentru zona estică a Dobrogei. Dispoziţia concentrică a
principalelor forme de relief faţă de Munţii Carpaţi face din aceştia cumpăna principală a
apelor, compartimentată, datorită tectonicii, prin trei culoare importante : Someş, Mureş şi
Olt, care drenează cuveta internă a bazinului Transilvaniei spre zonele exterioare ale
munţilor.
Referitor la elementele reţelei hidrografice se constată că, în ţara noastră, predomină
lungimea redusă a râurilor.Predominarea râurilor scurte este consecinţa directă a etajării
1
verticale a reliefului, a climatului, a diferenţierilor petrografice evidente şi, îndeosebi, a
configuraţiei radiar – divergente a reţelei hidrografice. Astfel, pentru zonele montane şi
submontane, cu energie mare de relief, roci cu permeabilitate redusă şi precipitaţii bogate,
este caracteristică prezenţa unui număr mare de râuleţe cu bazine reduse, spre deosebire de
zonele de şes unde există condiţii minime de formare a unor râuri cu lungimi mai mari.
După lungimea pe teritoriul României, cele mai mari cursuri de apă sunt : Prutul şi
Mureşul (716 km), Oltul (698 km), Siretul (592 km), Ialomiţa (414 km), Someşul (345
km), Jiul (348 km), Argeşul (339km).
În drumul lor spre mare, râurilor li se alătură afluenţii. Văzute de sus, sau pe o hartă,
râurile împreună cu afluenţii lor formează modele complicate şi distincte de reţele
hidrografice. În unele zone aceste modele sunt extrem de complexe, iar geomorfologii
întâmpină numeroase probleme în încercarea de a afla cum s-au format aceste reţele
hidrografice. (Geomorfologii se ocupă cu studiul formării şi modificării reliefului.)
Structura bazinelor hidrografice diferă de la o zonă la alta, datorită acţiunii combinate a
mai multor factori. Printre aceştia se numără clima, duritatea rocilor de la suprafaţă,
înclinaţia solului şi factori legaţi de evoluţia geologică a regiunii ( cutremure şi perioadele
de formare a munţilor). Geomorfologia încearcă să afle de ce în unele regiuni se află
numeroase râuri, în timp ce în zone învecinate, caracterizate de aproximativ acelaşi nivel
de precipitaţii, există puţine ape curgătoare de suprafaţă.
Există 12 tipuri de reţele hidrografice, trei dintre ele fiind mai des întâlnite - radiare,
în gratii şi dentritice. Cel mai simplu tip de reţea hidrografică se aseamănă cu coroană unui
copac (figura nr.2 ) şi a fost numit detritic, pornind de la cuvântul grec pentru copac.
Reţelele hidrografice de tip dentritic se formează atunci când râurile tranversează o regiune
în care rocile, de obicei argile, sunt de acelaşi tip, iar mişcările terestre nu au adus
reliefului modificări ( cum ar fi fisuri ale rocilor) care să influenţeze semnificativ direcţia
de curgere a râurilor.
Figura nr. 2
Cel de-al doilea tip de reţea, numit reţea în gratii, ia naştere în zonele cu pante
abrupte. Acestea sunt caracteristice în special regiunilor cu şiruri de dealuri formate din
roci tari şi separate de văi largi în care straturile de roci moi ajung la suprafaţă. Aici
cursurile de apă mai mici ce curg de-a lungul văii, tind să se alăture râurilor mai mari, ce
2
curg prin spaţiile dintre dealuri, în unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei
reţele hidrografice în gratii.
Modelul radiar
Cel de-a treilea tip de reţea hidrografică seamănă cu spiţele unei roţi, deoarece râurile
curg dintr-o zonă centrală spre exterior. Datorită formei sale, această reţea e denumită
reţea radiară sau concentrică.Aceste reţele iau naştere în munţii cu formă cronică- cum sunt
vulcanii-sau în munţii cu formă de cupolă.
Captarea
Râurile îsi erodează continuu albia, începând de la izvor până spre gura de vărsare.
De asemenea împingându-l în susul râului. Acest proces numit erodare regresivă, e în
general rezultatul creşterii debitului de apă la izvor sau dizlocării şi îndepărtării rocilor din
apropierea locului unde izvorăşte râul.
Aluviunile apar atunci când un torente subsecvent energic îşi taie cale de-a lungul
aflorimentelor de roci moi. Acest proces va deplasa înapoi cumpăna apelor dintre râul
subsecvent şi sistemul hidrografic învecinat. În cele din urmă cursul de apă subsecvent
poate să străpungă cumpăna apelor şi să intercepteze bazinul râului învecinat, ai cărui
afluenţi sunt astfel captaţi. Ulterior apele lor sunt deviate în albia râului subsecvent. Râul
separat de izvorul său va deveni un curs de apă mort, ce ocupă o vale pe care nu ar fi putut
să o creeze singur.
O modalitate de a recunoaşte bazinele hidrografice în care s-au produs captări e
căutarea afluenţilor ce se alătură râului colector în sens contrar meandrelor. Geomorfologii
numesc aceste reţele sisteme de drenaj „ghimpate”.
3
Ramificarea
4
multe ori în calculele hidrologice se ia în considerare bazinul hidrografic superficial,
erorile de obicei compensându-se în cazul bazinelor mari.
Tabelul nr. 1
Malu Numărul de subbazine Total
l subba
zine
Drept 2,4,6,8,10,12,14,16,18,20,22,24,26,28,30,32,34,36,38,40,42,44,46,48,50,5 42
2,54,56,58,60,62,64,66,68,70,72,74,76,78,80,82,84
Stâng 1,3,5,7,9,11,13,15,17,19,21,23,25,27,29,31,33,35,37,39,41,43,45,47,49,51, 41
53,
55,57,59,61,63,65,67,69,71,73,75,77,79,81
Total 83
subba
zine
5
Lungimea măsurată se înmulţeşte cu factorul de scară SL :
L[km] = L[cm] SL
1 cm (pe plan ) = 6 km (pe teren)
Metoda care am utilizat-o pentru măsurarea lungimii este cea cu aţa umedă, care am
suprapus-o peste linia cursului principal al bazinului hidrografic, şi apoi am măsurat cu
rigla lungimea aţei obţinând următorul rezultat :
Lungimea cursului principal :
L 9,5cm 6 57km
Pentru a determina lungimea reţelei hidrografice, am măsurat tot cu firul de aţă umed
, lungimile tuturor ramificaţiilor atât pe malul stâng cât şi pe malul drept, iar pe urmă le-am
însumat obţinând următoarele rezultate :
Lungimea cursurilor de ordinul 2
- malul stâng : I : L1 1cm 6 6km
III : L2 2,8cm 6 16,8km
V : L3 1,2cm 6 7,2km
VII: L4 1,4cm 6 8,4km
IX: L5 1,8cm 6 10,8km
XI: L6 0,6cm 6 3,6km
XIII: L7 0,4cm 6 2,4km
XV: L8 0,7cm 6 4,2km
XVII: L9 1,1cm 6 6,6km
XIX: L10 0,8cm 6 4,8km
XXI: L11 0,7cm 6 4,2km
XXIII: L12 0,7cm 6 4,2km
- malul drept : II : L1 0,8cm 6 4,8km
IV: L2 1,9cm 6 11,4km
VI: L3 0,9cm 6 5,4km
VIII: L4 0,8cm 6 4,8km
X: L5 1,2cm 6 7,2km
XII: L6 1cm 6 6km
XIV: L7 0,5cm 6 3km
XVI: L8 0,4cm 6 2,4km
XVIII: L9 0,6cm 6 3,6km
Lungimea cursurilor de ordinul 3 :
I : - malulul stâng : L1 0,4cm 6 2,4km
L2 0,5cm 6 3km
L3 0,5cm 6 3km
6
- malulul drept : L1 0,3cm 6 1,8km
L2 0,4cm 6 2,4km
III: - malul stâng : L1 0,5cm 6 3km
L2 0,6cm 6 3,6km
L3 0,9cm 6 5,4km
L4 0,8cm 6 4,8km
- malul drept : L1 1,6cm 6 9,6km
L2 0,9cm 6 5,4km
L3 0,6cm 6 3,6km
V: - malul drept : L1 0,6cm 6 3,6km
VII : - malul drept : L1 0,8cm 6 4,8km
L2 0,6cm 6 3,6km
IX : - malul drept : L1 0,4cm 6 2,4km
- malul stâng : L1 0,4cm 6 2,4km
L2 0,5cm 6 3km
XI : - malul drept : L1 0,6cm 6 3,6km
L2 0,4cm 6 2,4km
XVII : - malul drept : L1 0,2cm 6 1,2km
L2 0,4cm 6 2,4km
- malul stâng : L1 0,5cm 6 3km
XXIII : - malul drept : L1 0,4cm 6 2,4km
- malul stâng : L1 0,3cm 6 1,8km
IV : - malul drept : L1 0,3cm 6 1,8km
- malul stâng : L1 0,7cm 6 4,2km
XII : - malul drept : L1 0,7cm 6 4,2km
L2 0,7cm 6 4,2km
- malul stâng : L1 0,4cm 6 2,4km
L2 0,5cm 6 3km
Adun lungimile tuturor ramificaţiilor şi obţin următorul rezultat :
LT Lcursprincipal Lcursdeordinul2 Lcursdeordinul3 9,5 21,3 17,4 48,2cm 6 289,2km
7
topografică cu ajutorul curbimetrului . Cumpăna apelor este evidentă când este formată din
culmi de munţi sau dealuri şi mai greu de definit în regiunile de câmpie.
Se consideră izvor al râului (i) punctul la care râul apare iniţial în mod clar sub formă
de curent de suprafaţă. Vărsarea (V) este de obicei un punct mai bine precizat ca poziţie
geografică. Perimetrul l-am măsurat cu ajutorul unui fir de aţă uned, care l-am suprapus
peste cumpăna apelor care am trasat-o în etapa anterioară, am măsurat apoi lungimea
firului cu rigla şi am obţinut astfel valoarea perimetrului :
P 23,6cm 6 141,6km
8
2.5. Coeficientul de asimetrie (a)
Fst Fdr
a ast adr , unde Fst , Fdr reprezintă suprafeţele bazinelor hidrografice
F F
corespunzătoare malului stâng, respectiv drept al cursului principal, iar F – suprafaţa totală
a bazinului hidrografic. Dacă a=0 , bazinul este simetric .
Fst 2 1cm 2 22 0,5 2 cm 2 (0,1 0,7 0,3 1,2 0,4 0,5 0,2 0,6 0,5 0,2 0,4 0,5 0,2 0,6 1 0,4
0,5 1 0,2 1,4 0,4 0,4 0,6 0,5 0,5 0,6 0,2 0,5 0,2 0,6 0,3 0,6 1 0,7 0,1 0,6 0,2 0,5
0,6 1,4 0,3 0,6 0,5 0,6)cm 2 2 5,5 5,69 13,19cm 2 36 474,84km2
Fdr 11cm 2 10 0,5 2 cm 2 (0,4 1,2 0,6 1 0,5 0,6 0,5 0,7 0,4 0,5 1 0,3 0,5 0,4 0,5 1,6
0,5 0,7 0,5 0,6)cm 2 1 2,5 3,88 7,38cm 2 36 265,68km2
474,84 265,68
a 0,28
747 747
Reprezintă raportul dintre perimetrul cercului Lc care are aceeaşi suprafaţă cu cea a
bazinului hidrografic (figura nr. 3 ) şi perimetrul bazinului, Lp :
L 2 F
c
Lp Lp
Pentru β = 1 , bazinul hidrografic are formă circulară .
2 3,14 747
0,68
141,6
9
Figura nr. 3 : schema de calcul pentru abaterea de la forma circulară
Exprimă raportul dintre lăţimea medie a bazinului bmed şi lungimea cursului de apă
principal , l :
b F
med 2
l l
747
2 0,23
57
3. Bazinul hidrografic 64
3.1.Lungimea bazinului hidrografic
10
L4 0,6cm 6 3,6km
L5 0,3cm 6 1,8km
III : - mal drept : L1 0,7cm 6 4,2km
L2 0,8cm 6 4,8km
L3 0,6cm 6 3,6km
L4 0,5cm 6 3km
L5 0,7cm 6 4,2km
L6 0,5cm 6 3km
L7 0,6cm 6 3,6km
L8 0,5cm 6 3km
- mal stâng : L1 1,6cm 6 9,6km
L2 0,3cm 6 1,8km
L3 0,6cm 6 3,6km
L4 0,3cm 6 1,8km
L5 0,7cm 6 4,2km
L6 1,1cm 6 6,6km
L7 0,7cm 6 4,2km
L8 0,5cm 6 3km
Mal drept :
II : stâng : L1 0,3cm 6 1,8km
IV : - drept : L1 1,7cm 6 10,2km
L2 0,2cm 6 1,2km
- stâng : L1 0,4cm 6 2,4km
L2 0,2cm 6 1,2km
L3 0,2cm 6 1,2km
X : - drept : L1 0,1cm 6 0,6km
L2 0,2cm 6 1,2km
Adun lungimile tuturor ramificaţiilor şi obţin următorul rezultat :
LT Lcursprincipal Lcursdeordinul2 Lcursdeordinul3 6,4 15,2 16,6 38,2cm 6 229,2km
P 17,2cm 6 103,2km
11
F 7 1cm 2 10 0,5 2 cm 2 (1,2 0,5 0,7 0,5 0,2 0,5 0,5 0,6 0,2 1 0,5 1 0,5 1,1 0,4 1
0,1 1 0,9 0,5 0,5 0,3 0,6 0,7 0,5 0,6 0,7 0,5 1 0,3 0,6 0,5)cm 2 7 2,5 5,37 14,87cm 2 36
535,32km2
LT
Dd
F
229,2km 1
Dd 2
0,428
535,32km km
N
Dh
F
N= 46 – numărul cursurilor de apă
46
Dh 0,086
535,32
Fdr 3 1cm 2 9 0,5 2 cm 2 (1 0,6 0,5 0,2 0,7 0,5 0,3 0,6 0,5 0,7 0,4 1 0,5 0,6 0,1 0,7
0,6 0,2 0,1 0,3 0,6 0,6 0,2 0,5 0,5 1 1 0,6 1 0,5 0,1 0,5 1 0,5)cm 2
3 2,25 5,11 10,36cm 2 36 372,96km2
Fst 9 0,5 2 cm 2 (0,3 0,5 0,5 0,4 0,4 1 0,3 1 0,4 0,5 0,2 0,5 0,5 0,1 0,4 0,2
1,1 0,1 0,5 0,3 0,7 0,3)cm 2 2,25 1,95 4,2cm 2 36 151,2km2
151,2 372,96
a 0,414
535,32 535,32
2 3,14 535,32
0,795
103,2
535,32
0,363
38,4 2
4.Bazinul hidrografic 69
12
4.1.Lungimea bazinului hidrografic
P 13,7cm 6 82,2km
13
F 3 1cm 2 2 0,5 2 cm 2 (0,7 0,5 0,2 0,6 0,2 0,5 0,8 0,3 0,5 0,4 0,7 0,3 0,8 1 0,3 0,6
0,4 0,2 0,3 1,3 0,7 0,6 0,8 0,7 0,2 0,3)cm 2 3 0,5 3,71 7,21cm 2 36
259,56km2
LT
Dd
F
111km 1
Dd 2
0,4276
259,56km km
N
Dh
F
N= 19 – numărul cursurilor de apă
19
Dh 0,073
259,56
Fdr 2 1cm 2 1 0,5 2 cm 2 (0,4 0,4 1,1 0,5 0,1 0,4 0,2 0,6 0,4 0,5 0,4 0,2 0,3 0,6 0,3 1
0,3 0,2 0,5 0,3 0,4 0,3 0,3 1 0,4 0,1 0,3 0,4)cm 2
2 0,25 2,42 4,67cm 2 36 168,12km2
Fst 3 0,5 2 cm 2 (0,3 0,2 0,5 0,4 0,4 0,3 0,6 0,4 0,2 0,4 0,5 0,1 0,5 0,6
0,5 0,4 0,2 0,3 0,4 0,2 0,4 0,7)cm 2 0,75 1,67 2,42cm 2 36 87,21km2
87,21 168,12
a 0,312
259,56 259,56
2 3,14 259,56
0,695
82,2
259,56
0,2
36 2
14
5. Bibliografie
www.hydrop.pub.ro
15