Coordonatori: Masterand:

Conf.univ.dr. Silvia Marginean Ciobanu Andreea Nicoleta

Asist.univ.dr.AncaSerban

1
 CUPRINS

1. Descrierea firmei
2. Date despre industrie şi piaţă
3.Definirea pieţei relevante
4.Concurenţa din sector
4.1. Puterea furnizorilor
4.2. Puterea clienţilor
4.3. Produsele substituibile
4.4. Noi concurenţi potenţiali
5.Tipul concurenţei
6. Economii de scară şi economii de scop
7. Alegerea strategiei potrivite

2
 1. DESCRIEREA FIRMEI

SC SIMPA SA este o companie cu tradiţie pe piaţa de panificaţie, fiind una

din cele mai vechi, respectate și îndrăgite fabrici de profil din Sibiu. Istoria Simpa
începe în anul 1967, atunci când s-au hotărât să ofere sibienilor zi de zi pâine de
calitate, fără conservanți sau aditivi și asta pentru că pun mare preț pe sănătate,
stare de bine și naturalețe.
Dacă în anul 1967 activitatea principală a societăţii a fost producerea
pâinii, ulterior s-au achiziţionat linii de patiserie şi s-a amenajat un laborator de
cofetărie, pentru a satisface cât mai multe necesități ale clienților.
Astfel, astăzi SIMPA oferă consumatorilor săi peste 60 sortimente de pâine
și produse de panificație și peste 60 sortimente de patiserie şi cofetărie.
Calitatea reprezintă un pilon de bază prin care Simpa a reuşit să satisfacă cele
mai exigente cerinţe ale consumatorilor. Compania SIMPA este certificată în
siguranţa alimentară (HACCP).
Activităţile derulate de către companie sunt:
- Producţie de produse de panificaţie şi patiserie
- Distribuţie de produse alimentare
- Administrarea lanţului de magazine alimentare, peste 20 la număr
Datorită experienţei acumulate în zeci de ani, SIMPA a reuşit să realizeze
produse unice pe piaţa sibiană folosind tehnologii tradiţionale.

Categorii de produse:

1. Brutărie:
- Pâine : franzelă albă, franzelă neagră, pâine albă bătută de coajă,
pâine bavareză, pâine de casă, pâine de secară, pâine fară sare,
pâine graham, pâine hipoglucidică, pâine integrală, pâine neagră,
pâine neagră rustic, pâine neagră cu seminţe de floarea soarelui,
pâine pe vatră cu cartofi, pâine ţărănească.
- Specialităţi de panificaţie : baghetă crocanta, baton cu caşcaval,
baton cu susan, chiflă cu susan, chiflă cu mac, chiflă graham, chiflă
simplă, corn simplu, împletitură cu mac şi susan, împletit cu susan,
kornspitz, japoneză, blat pizza, pâine toast.
2. Patiserie :
- Patiserie ambalată : covrigei de casă, fundiţe, fursecuri cu unt,
minifoietaj brânză dulce, minipateu cu brânză sărată, minipateu cu
ciuperci, miniştrudel cu mere, saleuri, pască.
- Patiserie proaspătă : baton cu cabanos, baton cu cremă de vanillie,
baton cu mac, covrigi braşoveni, covrigi dulci, covrigi simpa, croissant
cu ciocolată, croissant cu cremă, croissant cu gem, croissant cu unt,
foietaj cu brânză dulce, gogoasă cu ciocolată şi glazurată, gogoaşă cu
gem şi simplă, lichiu cu cartofi, macedonia, melc cu mac şi cu nucă,
ştrudel cu măr, palmieri, plăcintă cu brânză şi stafide, plăcinte cu
mere, plăcintă grecească, plăcintă cu varză.

3
 3. Cofetărie :
- Produse cofetărie ambalate : blat tort, blat tort inimioară, capace
choux, choux a la creme, cornuleţe cu rahat, foi cremsnit, foi dobos,
foi lica, islere, ochi de pisică, pricomigdale.
- Prăjituri de casă : arlechin, dobos, lămâiţă, prăjitură de casă cu unt,
prăjitură figaro, prajitura ness, prăjitură sârbească, televizor, prăjituri
asortate, prăjituri Lux.
- Prăjituri la bucată : amandină, cremsnit, diplomat, ecler cu ciocolată şi
frişcă, excelent, fantezie, negresă, pandişpan cu vişine, plăcintă
brânză de vaci şi piersici, plăcintă cu urdă şi mărar, prăjitură caramel,
prăjitură cu iaurt şi căpşuni, ruladă cu nucă, savarină, specialitate cu
măr, tartă cu fructe, tiramisu, tort de lămâie, tort cu mentă, visul
fructelor.
4. Torturi :
- Torturi de botez
- Torturi de nuntă
- Torturi aniversare
5. Mic dejun şi gustări :
- Sandwich uri cu salam şi caşcaval, cu şuncă de pui şi caşcaval,
kornspitz, sandwich fresh, simpa şi toast, pizza.
6. Cozonaci şi checuri
7. Ocazii festive :
- Platouri sărate
- Platouri cu prăjituri
8. Colaci, cruci, parastase şi colivă1

2. DATE DESPRE INDUSTRIE ŞI PIAŢĂ

Sectorul produselor de panificație a înregistrat o scădere a volumelor

comercializate, pe parcursul ultimilor cinci ani, diminuarea vânzărilor fiind
determinată de scăderea lentă a consumului de pâine în rândul consumatorilor
români. Pâinea a reprezentat o pondere de 95% în volumul total al vânzărilor cu
amănuntul de produse de panificație, în România, în 2016 și a determinat
evoluția întregii categorii.
Pâinea este în mod tradițional unul dintre cele mai importante produse din
hrana românilor; cu toate acestea, având în vedere faptul că o mai mare
varietate de produse au devenit disponibile, iar consumatorii au devenit mai
familiarizați cu bucătăria străină, obiceiurile lor alimentare s-au schimbat, în
special atunci când vorbim de persoanele care locuiesc în orașele mari. In plus,
în conformitate cu tendința consumatorilor de a cumpăra și consuma alimente
sănătoase sau care contribuie la crearea unei stări de bine pentu organism,
românii au preferat ca în viața de zi cu zi, să reducă din ce in ce mai mult
consumul de pâine, un aliment care este bogat în calorii. Potrivit jucătorilor de pe
piață, consumul de pâine în România este de peste 95 de kg pe cap de locuitor

1
http://www.simpasibiu.ro/

4
pe an, în comparație cu media europeană de 60 kg pe an, se arată într-un studiu
al FRD Center realizat la cererea Ambasadei Olandei în România.
Potrivit Institutului Național de Statistică, consumul mediu anual de
cereale și produse făinoase, pe cap de locuitor, în România, a înregistrat nivelul
de 156,5 kg în 2014.
Piața de panificație din România este estimată în prezent la 1,8 miliarde
de euro (alte evaluări indică o cifră de afaceri anuală de circa 2,5 miliarde de
euro pentru intreaga industrie de morărit și panificație), doar producția internă de
produse de panificație reprezentând aproximativ 1,1 miliarde EUR.
În conformitate cu raportul ”Packaged Food in Romania”, publicat de
Euromonitor în ianuarie 2016, în România, vânzările de produse de panificație
coapte și ambalate au inregistrat un volum de 1.775.700 tone în 2015,
reprezentând o scădere cu 0,2% față de 2014. Vânzările de produse de
panificație coapte și ambalate au înregistrat o rată compusă de creșterea anuală
(negativă) de -0,3% între 2010 – 2015 (în volum).
Poziția puternică de lider, a pâinii, pe segmentul de panificație și consumul
ridicat pe cap de locuitor nu sunt de așteptat să cunoască schimbări, în mod
semnificativ în perioada de prognoza (2017-2020). Pâinea va continua să fie un
produs de bază în România, consumat de toate segmentele de populație,
indiferent de mărimea veniturilor și va continua să dicteze performanța
produselor de panificație, în ansamblu.
Conform raportului Euromonitor, în România, vânzările de produse de
panificație coapte și ambalate sunt prognozate să ajungă la 1.698.500 de tone,
în 2020, înregistrând o rată compusă anuală de creștere (negativa) de -0,9%
între 2015-2020. În luna mai 2016, președintele Comisiei pentru agricultură din
Camera Deputatilor, Nini Sapunaru, declara că în România intră zilnic 25 de tiruri
cu pâine congelata din import, ceea ce înseamnă o cantitate de 875.000 de tone
pe an.2

3. DEFINIREA PIEŢEI RELEVANTE

Definirea pieţei presupune identificarea pieţei relevante a produsului şi

piaţa geografică relevantă.

3.1 Piaţa relevantă a produsului

În acest caz, definirea produsului are importanţă mai mare deoarece

Simpa SA activează pe piaţă cu o gamă largă de produse alimentare şi
nealimentare, însă în această lucrare o să ne referim doar la produsele de
panificaţie, ce ies în evidenţă dintre toate produsele oferite.
Piaţa relevantă a firmei este piaţa produselor de panificaţie din Sibiu, care
include:
- Producţia proprie de produse de panificaţie
- Existenţa unei game variate de produse de panificaţie

2
http://www.roaliment.ro/piata/panificatia-si-patiseria-o-piata-pe-care-consumatorii-devin-din-ce-
ce-mai-sofisticati/

5
- Ambalarea produselor de panificaţie
- Existenţa magazinelor proprii de prezentare
- Existenţa colaborării şi cu alte mici, mari magazine sau chiar super şi
hypermarket-uri
- Canal de distribuţie proprie
- Transportul produselor de panificaţie până la magazinele de prezentare
- Aranjarea produselor de panificaţie în magazinele de prezentare proprii
- Deservirea clientelei etc.

3.2 Piaţa geografică

Produsele de panificaţie Simpa se găsesc în numeroase localităţi din

judeţul Sibiu. În acest context, putem spune că Simpa activează la nivel regional,
iar piaţa geografică relevantă a firmei este reprezentată de teritoriul judeţului
Sibiu.

4.CONCURENŢA DIN SECTOR

În privinţa concurenţei din sector, la nivelul municipiului Sibiu, cei mai

imortanţi concurenţi pentru Simpa sunt:

 Trans Agape
 Redal
 Panalim
 Andi Impex
 La bellani
 Grewe

Din punct de vedere al cifrei de afaceri Simpa SA se situează pe locul 2 pe piața

de panificație din Sibiu.

FIRMA CA(lei)
Trans Agape 99.967.094
Simpa 65.120.631
Redal 8.260.493
Panalim 4.208.608
La Bellani 3.145.238
Andy Impex 2.505.073
Grewe 13.841.524
https://www.listafirme.ro

Observăm că lider pe piaţă în municipiul Sibiu, cu o cotă de aprox 50%

este Trans Agape, un concurent puternic pentru Simpa. Acesta are de asemenea
foarte multe sortimente de pâine şi produse de panificaţie şi patiserie, ambele pot

6
oferi clienţilor felierea şi ambalarea pâinii în magazin, au magazine proprii
deschise în toate cartierele municipiului Sibiu.

4.1 PUTEREA FURNIZORILOR

Furnizori de forţa de muncă - În anul 2016 firma dispunea de 278 de

angajaţi, toţi trataţi cu respect de către firmă. În oricare dintre cele 20 de
magazine găsim personal amabil, pregătit să ajute. Firma se mândreşte cu
brutarii lor, meşteşugari înnăscuţi, afirmând ca datorită lor, Simpa şi-a construit o
tradiţie renumită şi recunoscută în fabricarea pâinii şi are o reţetă iubită de
sibieni. Gustul şi textura desăvârşită se datorează pasiunii şi răbdării cu care
brutarii frământa aluatul, îl lasă să crească şi îl coc pentru a scoate din cuptor
cea mai bună pâine.

Furnizorii de servicii sunt reprezentaţi de furnizorii de enrgie electrică, apă,

gaze naturale, furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de utilaje
necesare. Furnizorii de materie primă au o putere de negociere mare, deoarece
preţul materiei prime depinde de recoltă, lucru ce poate duce la creşterea
preţului, în cazul în care a fost secetă şi recolta nu este îmbelşugată.

4.2 PUTEREA CLIENŢILOR

În ceea ce priveşte clienţii, Simpa are peste 20 de magazine proprii în

municipiul Sibiu, localizate în toate cartierele, deservind astfel unui număr mare
de clienţi. Aceasta distribuţie geografică în municipiul Sibiu a magazinelor este o
strategie reuşită, deoarece majoritatea locuitorilor municipiului Sibiu obişnuiesc
să îşi cumpere pâine predominant din cartierul în care aceştia locuiesc.

4.3 PRODUSE DE SUBSTITUŢIE

Este deja binecunoscut faptul că poporul român are tendinţa de a consuma

multă pâine, aceasta reprezentând un produs cu cerere inelastică.

Cu toate acestea, se observă de asemenea o tendinţă în special în rândul

femeilor, de a mânca sănătos, de a promova un stil de viaţa sănătos, care pentru
multe dintre doamne înseamnă renunţarea la consumul de pâine. Astfel, acestea
înlocuiesc pâinea cu mămăligă, orez, paste, etc.

4.4 NOI CONCURENŢI POTENŢIALI

Putem considera un potenţial concurent tendinţa oamenilor de a achiziţiona

aparate de făcut pâine acasă, astfel aceştia nu vor mai avea nevoie să
achiziţioneze pâine de la un producător.

7
 5. TIPUL DE CONCURENŢĂ

În ceea ce priveşte concurenţii direcţi pe sectorul de panificaţie pe piaţa

locală din Sibiu, amintim ca principal concurent Trans Agape urmat de Redal,
Panalim, Andy Impex, Grewe, La Bellani, etc.

Pentru o imagine de ansamblu în ceea ce priveşte concurenţa se aminteşte

de intensitatea rivalităţii dintre firme, care rezultă din interacţiunea următorilor
factori structurali:
Ø Gradul de concentrarea al concurenţei: acest factor se referă la faptul că
dacă există mai mulţi concurenţi sau aceştia sunt echilibraţi ca forţă,
dimensiune şi resurse, rivalitatea poate fi numită drept una concentrată.
Când sectorul este concentrat sau dominat de câteva firme puternice,
acestea vor impune o disciplină a concurenţei, având rol de coordonatori
ai sectorului.
Ø Gradul de diferenţiere al produselor pe piaţă. Lipsa de diferenţiere a
produselor favorizează o concurentă intensă, care se bazează pe strategii
de preţ şi calitate. Diferenţierea produselor poate însă să creeze şi
anumite straturi protectoare contra războiului concurenţial, deoarece
consumatorii vor alege ce produs să cumpere bazându-se pe preferinţa
pentru un anumit distribuitor, consumatorii devenind astfel fideli.
Ø Modificările de capacitate poate fi un alt factor care intensifică concurenţa.
Dacă are loc o creştere bruscă şi semnificativă a capacităţii unuia dintre
concurenţi, acest lucru poate determina un dezechilibru între cerere şi
ofertă, acest dezechilibru generând perioade de suprasaturare a
capacităţii şi scăderi ale preţului.

Intrarea de noi concurenţi în sector poate însemna aducerea de noi

capacităţi de producţie şi de resurse, însă şi dorinţa de a se impune şi de a
ocupa o poziţie cât mai bună pe piaţă. Astfel toate acestea pot determina fie o
scădere a preţului, fie o creştere a costului concurenţilor deja existenţi, ambele
având ca efect reducerea randamentului capitalului, şi în final reducerea
rentabilităţii în sector.

8
 Măsurarea concentrării industriei de panificaţie şi patiserie

Pentru măsurarea gradului de concentrare am calculat rata concentrării

FIRMA CA(lei) CP
Trans Agape 99967094 42
Simpa 65120631 28
Redal 8260493 3,499539685
Panalim 4208608 1,78296752
La Bellani 3145238 1,332473159
Andy Impex 2505073 1,061268665
Valencia Trading 21378476 9
Grewe 13845241 6
Vladexim 8067720 3,417871828
Floris 1585757 0,671802464
Vitosa 7960799 3,372574982

236045130

CR4=45+28+9+6

CR4=65

Aşadar reiese că piaţa de produse de panificaţie este o piaţă cu

concurentă imperfectă de tip oligopol.

6. ECONOMII DE SCARĂ ŞI ECONOMII DE SCOP

Economiile de scară rezultă din scăderea costului marginal, adică pe

unitatea de produs, ca urmare a creşterii volumului vânzărilor.

Astfel, în cadrul firmei de panificaţie şi patiserie Simpa există mai multe

surse ale economiilor de scară, de exemplu :
 Aprovizionarea – deoarece cantitățile de producție sunt foarte mari,
materiile prime și auxiliare necesare producerii produselor de panificație
sunt achiziționate în cantități uriașe, astfel și cheltuielile de aprovizionare
sunt mult mai mici.
 Transportul – datorită cererii foarte mari, atât cheltuielile cu transportul
materiilor prime și auxiliare, cât și transportul la unitățile de prezentare / de
vânzare se face în cantități mai mari, ce conduce la cheltuieli mai scăzute.
 Producţie – utilajele de producţie sunt folosite la capacitate maximă
datorită existenţei unei cereri mari de produse zilnic.

La firma de panificație Simpa pe langă economiile de scară există şi

9
economii de scop. Economiile de scop apar ca urmare a avantajului de cost de
producție, întrucât firma realizează o gamă largă produse de panificație și de
patiserie (pâine albă, pâine neagră, chifle, cozonaci, biscuiți, fursecuri etc.),
utilizând aceleaşi mijloace de producție.

Și în cazul economiilor de scop există mai multe surse, precum:

 Unitățile de vânzare – pentru că pe lângă colaborările cu alte magazine

mici, supermarket-uri sau hipermarket-uri, firma are și unități proprii de
vânzare, iar prețul produselor de panificație este acelaşi în orice magazin,
din vânzarea acestor produse în magazinele proprii are un venit în plus
 Vânzarea – deoarece în fiecare magazin există deja o echipă de vânzare
pentru deservirea clienților, firma nu trebuie să angajeze și să plătească
personal în plus, doar pentru vânzarea produselor de panificație
 Promovarea – deoarece magazinele nu oferă doar produse de panificație,
publicitatea se poate face pentru întreaga firmă, pe total, iar costurile se
împart. Mai mult de atât, nici nu este necesar de publicitate frecventă și
puternică, deoarece în fiecare cartier există una sau chiar mai multe
magazine, astfel, are o notorietate mare.

În concluzie, la această firmă există atât economii de scară, cât și economii

de scop, influențând într-o mică proporție și sectorul de activitate. Acestea oferă
firmei Simpa un avantaj competițional atât pe termen scurt, cât și pe termen lung,
însă acest avantaj nu împiedică intrarea altor companii de panificație pe piață,
dar deoarece cererea pentru produsele de panificație Simpa este mare, pentru
supraviețuirea companiilor noi, ar fi nevoie de strategii și de politici de marketing
bine concepute și aplicate intens.

7. ALEGEREA STRATEGIEI POTRIVITE

Aşa cum s-a putut observa până acum, Simpa SA reprezintă un jucător
important pe piaţa produselor de panificaţie din judeţul Sibiu. Acest lucru se
datorează atât strategiei de înnoire a echipamentelor şi de eficientizare a
procesului de producţie, prin investiţii cu cadenţa regulate, cât şi a unei distribuţii
zonale foarte bune în ceea ce priveşte punctele de desfacere – magazinele
proprii Simpa, la care suntem cu toţii abonaţi.

Din punct de vedere al strategiei la nivel local, Simpa reuşeşte să se

adreseze tuturor categoriilor de clienţi, insă aceasta poate începe să se orienteze
spre piaţa din afara judeţului Sibiu, practicând o dezvoltare susţinută la nivel
naţional, prin construirea de centre logistice şi de producţie, atât în partea de
Nord – Est a ţării, cât şi în partea de Sud – Est, deservind astfel viitori clienţi din
aceste părţi ale ţării. Prin acestea va trece de la statutul de producător şi

10
distribuitor regional la cel naţional, reuşind să acopere astfel o cerere la nivel de
ţară a produselor de panificaţie. Urmând modelul aplicat în judeţul Sibiu, va reuşi
să se impună prin specializare pe tipuri de client şi produs, construind totodată
unităţi standard, în locaţii optime şi la un cost minim.

Trebuie menţionat faptul că aceasta dezvoltare trebuie făcută la nivel

regional, focus-ul fiind pus pe o zonă geografică limitată. Odată implementat
“modelul Sibiu” al companiei Simpa şi în această viitoare regiune, se poate trece
la următoarea; vorbim aici de o strategie pe termen lung, cu un impact asupra
viitoarei pieţe regionale într-un termen de câţiva ani, la fel ca şi în Sibiu.

În ceea ce priveşte situaţia actuală a companiei, Simpa nu poate decât să

continue această abordare a calităţii foarte mari în raport cu preţul mic,
specializarea pe produse şi client, vânzarea în punctele proprii de desfacere,
precum şi în magazinele partenerilor, menţinându-şi astfel poziţia pe piaţă.

11