CAPITOLUL 9

ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Obiective:
♦ aprofundarea conceptului de cash-flow;
♦ înţelegerea diferenţelor dintre profit şi cash-flow;
♦ delimitarea fluxurilor de trezorerie pe cele 3 activităţi: exploatare, finanţare şi
investiţii;
♦ stabilirea fluxurilor de trezorerie prin cele 2 metode: directă şi indirectă.

Conţinut:
9.1 Conceptul de flux de trezorerie
9.2 Tipuri de fluxuri de trezorerie
9.3 Metode de stabilire a fluxurilor de trezorerie

9.1 Conceptul de flux de trezorerie

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii despre fluxuri de venituri şi cheltuieli

dar nu şi despre cele de trezorerie. Trebuie să se facă distincţia dintre venit şi încasări,
precum şi dintre cheltuieli şi plăţi. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli reprezintă profit
(pierdere), iar diferenţa dintre încasări şi plăţi semnifică cash-flow.
Trezoreria unei întreprinderi reprezintă fluxurile de încasări şi plăţi care se
derulează în cadrul întreprinderii într-o anumită perioadă de timp, respectiv fluxul de
diferenţe dintre încasările şi plăţile efectuate de întreprindere.
Noţiunea de trezorerie poate fi înţeleasă în termeni de flux, corespunzător
încasărilor şi plăţilor într-o perioadă de timp. În teorie există patru concepţii majore
privind conţinutul din ce în ce mai larg al trezoreriei: totalul valorilor de casă, activul
lichid, trezoreria netă şi trezoreria potenţială.
Conform IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii despre modul
în care firma generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar.
 Variaţia trezoreriei nete reprezintă cash-flow (flux de numerar), şi permite
evidenţierea fluxurilor obţinute de entitate în ultimul exerciţiu financiar pe tipuri de
activităţi (exploatare, investiţii, finanţare), precum şi modul în care au fost utilizate şi s-a
apelat la alte surse decât din exploatare.
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de
numerar ale acestuia. Fluxurile de numerar exclud mişcările între elemente care constituie
numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea
numerarului unei întreprinderi.
Numerarul se referă la disponibilităţile băneşti existente în casierie sau în
conturile bancare, (inclusiv sub formă de acreditive), precum şi la elementele asimilate
lor: valori de încasat, avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt extrem de
lichide (perioadă mai mică de 3 luni), care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de
numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

9.2 Tipuri de fluxuri de trezorerie

Conform abordării funcţionale a activităţii întreprinderii, fluxurile sunt grupate

în 3 categorii:
A) fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare;
B) fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii;
C) fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare.
Fluxul net de trezorerie (∆ TN) rezultă din variaţia în valori absolute a
trezoreriei nete de la un an la altul, reprezentând fluxul monetar net, respectiv fluxul de
numerar degajat din activitatea firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar (cash-flow).
∆ TN = TN1 – TN0
TN1 – trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului;
TN0 - trezoreria netă la începutul exerciţiului.
Fluxul monetar poate fi: pozitiv sau negativ.
Fluxul monetar net pozitiv semnifică creşterea puterii de investire a firmei şi a
averii acţionarilor. Fluxul monetar net negativ semnifică reducerea puterii de investire a
firmei şi a averii acţionarilor.
Ţinând cont de cele 3 activităţi, relaţia de calcul este următoarea:
∆ TN = ∆ TExp + ∆ TI + ∆ TF
∆ TExp – flux de numerar din exploatare;
∆ TI – flux de numerar din investiţii;
∆ TF – flux de numerar din finanţare.
 A) Fluxuri de numerar generate de activităţile de exploatare sunt generate
de principalele activităţi ale întreprinderii.
Situaţia fluxurilor de numerar transformă rezultatul exploatării într-un rezultat
efectiv încasat, din care să se poată plăti cel puţin obligaţiile ce decurg din menţinerea
potenţialului întreprinderii şi anume:
‰ plata stocurilor ce constituie aprovizionări (variaţia stocurilor);
‰ susţinerea decalajului dintre aprovizionare şi obţinerea stocurilor de produse
(variaţia stocurilor de produse);
‰ susţinerea decalajului dintre obţinerea stocurilor de produse şi valorificarea
lor (variaţia creanţelor clienţi);
‰ efectuarea investiţiilor de înlocuire (amortizarea);
‰ plata remuneraţiilor cuvenite acţionarilor şi creditorilor (acestea pot fi
clasificate fie ca activităţi de exploatare sau de finanţare).
Intrările de numerar şi echivalente de numerar aferente activităţii de exploatare
includ:
¾ încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;
¾ încasări în numerar din redevenţe, onorarii, comisioane;
¾ încasări în numerar din dobânzi pentru credite şi dividende pentru
plasamente;
¾ încasări în numerar din restituiri ale impozitului pe profit (venit).
Ieşirile de numerar şi echivalente de numerar aferente activităţii de exploatare,
cuprind:
9 plăţi în numerar către furnizori şi prestatori de servicii;
9 plăţi în numerar către salariaţi;
9 plăţi în numerar a dobânzilor pentru credite;
9 plăţi privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
B) Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active
imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Ori de
câte ori o entitate achiziţionează sau produce prin eforturi proprii imobilizări ea
realizează investiţii. De asemenea, ori de câte ori entitatea renunţă la un activ
imobilizat se cheamă că ea face o dezinvestiţie.
Intrările de numerar din activitatea de investiţii, cuprind:
¾ încasări în numerar din vânzarea de imobilizări;
¾ încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii;
¾ încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi creditelor acordate altor
părţi.
Ieşirile de numerar din activitatea de investiţii, includ:
9 plăţi în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări;
9 plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii;
 9 avansuri în numerar şi împrumuturi efectuate către terţi.
C) Activităţile de finanţare sunt activităţi care au ca efect modificări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.
Intrări de numerar din activitatea de finanţare, cuprind:
¾ încasări în numerar din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital;
¾ încasări în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a
împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor
împrumuturi pe termen scurt sau lung.
Ieşiri de numerar din activitatea de finanţare, includ:
‰ plăţi în numerar efectuate către proprietari pentru a răscumpăra acţiunile
firmei;
‰ plăţi în numerar ale dividendelor către acţionari;
‰ plăţi în numerar efectuate pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract
de leasing financiar;
‰ rambursări de numerar ale unor sume împrumutate.
În principiu fluxurile de trezorerie trebuie prezentate la nivelul mărimii lor brute.
Astfel spus, nu este posibil să se compenseze încasările cu plăţile din aceiaşi categorie şi
chiar categorii diferite. Totuşi IAS 7 admite 2 excepţii de la această regulă, fiind posibil
ca fluxurile să fie prezentate în valoarea lor netă. Este vorba despre:
A) încasări şi plăţi în contul clienţilor, atunci când fluxurile de trezorerie
decurg din activităţile clientului, dar nu decurg din cele ale întreprinderii. Exemple:
ƒ acceptarea şi rambursarea de depozite la vedere de către o bancă;
ƒ trezoreria deţinută în contul clienţilor de către o întreprindere specializată în
plasamente;
ƒ chiriile vărsate proprietarilor de bunuri, după ce au fost colectate în contul
lor.
B) încasări şi plăţi referitoare la elemente care au un ritm de rotaţie rapid,
o valoare mare şi scadenţe scurte. Exemple:
• avansurile făcute pentru şi rambursarea valorilor principalului aferent
clienţilor care folosesc cărţi de credit;
• achiziţia sau cesiunea de plasamente;
• alte împrumuturi pe termen scurt, precum cele ce au o scadenţa mai mică sau
egală cu trei luni.
Toate fluxurile de trezorerie în monede străine sunt convertite la cursul zilei
plăţii sau încasării. Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi în monede străine la
sfârşitul exerciţiului sunt convertite la curul de închidere.
Dobânda plătită cât şi dobânda şi dividendele de încasat pot fi clasificate
drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în calculul rezultatului net. Ca
alternativă, dobânzile vărsate şi dobânzile şi dividendele primite pot fi clasificate drept
fluxuri de finanţare şi respectiv de investiţii, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii
surselor de finanţare sau remunerarea investiţiilor.
Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate
separat şi vor fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare, cu
excepţia situaţiei în care ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi de
investiţii.

9.3 Metode de stabilire a fluxurilor de trezorerie

Trezoreria netă poate fi determinată prin două metode: metoda directă şi

metoda indirectă.
Conform metodei directe, se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar, pe
total şi pe tipuri de activităţi (exploatare, investiţii şi finanţare).
Încasările în numerar sunt afectate cu semnul +, iar plăţile efectuate în numerar
pentru aceleaşi activităţi sunt afectate cu semnul -.
Metoda indirectă, diferă de metoda directă doar în privinţa fluxurilor de
trezorerie din exploatare, celelalte activităţi (investiţii şi finanţare) calculându-se în mod
identic ca la metoda directă. La determinarea fluxului de trezorerie din activităţi de
exploatare se porneşte de la profitul net care se corectează cu operaţiuni care nu au
caracter monetar (amortizări, provizioane, diferenţe de curs valutar), precum şi cu variaţia
necesarului de fond de rulment net (capital circulant).
Exemplu de întocmire a situaţiei fluxurilor de trezorerie folosind metoda
directă:
 Indicatori 2007 2008
I. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
1. Încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de
servicii
2. Încasări în numerar provenite din redevenţe, onorarii,
comisioane, ale venituri
3. Plăţi în numerar către furnizori de bunuri şi servicii
4. Plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor, plăţi
efectuate de angajator în legătură cu personalul
5. Taxa pe valoare adăugată
6. Alte impozite şi vărsăminte asimilate
7. Numerar generat de exploatare (1+2 – 3 - 4 – 5 – 6)
8. Dobânzi încasate
9. Dobânzi plătite
10. Impozit pe profit plătit
11. Fluxuri de numerar nete din activităţi de exploatare (7
+ 8 – 9 – 10)
II. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
12. Încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri,
instalaţii, active necorporale şi alte active pe termen lung
13. Încasări şi plăţi în numerar din alte activităţi de investiţii
14. Plăţi în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi
mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung
15. Dividende încasate
16. Fluxuri de numerar nete din activităţi de investiţii (12
+ 13 – 14 + 15)
III. Fluxuri de numerar din activitatea de finanţare
17. Încasări din împrumuturi pe termen lung /rambursări
18. Încasări din împrumuturi pe termen scurt/rambursări
19. Plăţi pentru operaţiuni de leasing financiar
20. Achiziţionarea de acţiuni
21. Dividende plătite
22. Fluxuri de numerar nete din activ. de finanţare (+/-17
+/- 18 – 19 – 20- 21)
23. Efectele variaţiei ratei de schimb aferente numerarului
24. Fluxuri de numerar TOTAL (11 +16 +22 + 23)
25. Numerar şi echivalente de numerar la începutul
perioadei
26. Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei
(24 +25)
 Exemplu de întocmire a fluxurilor de trezorerie utilizând metoda indirectă:

Indicatori 2007 2008

I. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
1. Rezultatul înainte de impozitare
2. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au
incidenţă asupra trezoreriei:
(+) cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
(-) venituri din provizioane
3. Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor nelegate de
exploatare:
(+) cheltuieli din cedarea investiţ. financiare pe termen scurt
(-) venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt
(+) cheltuieli privind dobânzile
(-) venituri din dobânzi şi dividende
(+) cheltuieli din cedarea activelor imobilizate
(-) venituri din cedarea activelor imobilizate
(-) venituri din subvenţii pentru investiţii
4. Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei
necesarului de fond de rulment din exploatare (NFRE)
(-) variaţia stocurilor
(-) variaţia creanţelor din exploatare
(-) variaţia cheltuielilor în avans din exploatare
(+) variaţia datoriilor din exploatare
(+) variaţia veniturilor în avans din exploatare
5. Rezultatul din exploatare după deducerea variaţiei
necesarului de fond de rulment din exploatare (NFRE)
6. Impozitul pe profit plătit
7. Fluxuri de numerar nete din activităţi de exploatare
8. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii
9. Încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri,
instalaţii, active necorporale şi alte active pe termen lung
10. Încasări şi plăţi în numerar din alte activităţi de investiţii
11. Plăţi în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi
mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung
12. Dividende încasate
13. Fluxuri de numerar nete din activităţi de investiţii (9 +
10 – 11 + 12)
III. Fluxuri de numerar din activitatea de finanţare
14. Încasări din împrumuturi pe termen lung /rambursări
15. Încasări din împrumuturi pe termen scurt/rambursări
16. Plăţi pentru operaţiuni de leasing financiar
17. Achiziţionarea de acţiuni
18. Dividende plătite
19. Fluxuri de numerar nete din activ. de finanţare (+/-14
+/- 15 – 16 – 17- 18)
20. Efectele variaţiei ratei de schimb aferente numerarului
21. Fluxuri de numerar TOTAL (7 +13 +19 + 20)
22. Numerar şi echivalente de numerar la începutul
perioadei
23. Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei
(21 +22)

Cuvinte şi expresii cheie

Flux de trezorerie
Profit şi cash-flow
Numerar şi echivalente de numerar
Flux din activitate de exploatare
Flux din activitate de investiţii
Flux din activitate de finanţare