Acneea

Acneea este:

cea mai frecventă afecŃiune dermatologică

85% din populaŃia între 12 şi 24 de ani

15% din consultaŃiile dermatologice
EvoluŃia:

debut la 10-14 ani,

remisiune completă la 20-25 ani

acneea ce depăşeşte vârsta de 25 ani este dificil de
tratat, având tendinŃa spre evoluŃie îndelungată

8% din adulŃii între 25-34 ani au acnee

3% din adulŃii între 35-44 ani au acnee
Acnee cu debut tardiv:

femeile sunt mai frecvent afectate: sarcina, C.O

poate persista până / peste 40 ani

debutul tardiv se asociază cu răspuns prost la tt şi
evoluŃie îndelungată
 Etiopatogenie:

hiperplazia glandei sebacee – excesul de sebum,

compozitie anormală de sebum

alterarea maturării epiteliului folicular – microcomedonul

colonizarea foliculului cu Propionibacterium acnes

inflamaŃia

PredispoziŃia genetică pare a fi implicată în formele severe de acnee


Stressul:
• este implicat în exacerbarea leziunilor de acnee
• în perioada de stress secreŃia de sebum pare a fi mult
mai instabilă

Componenta hormonală:
• FSH, LH, Testosteron liber, Testosteron total, DHEAS
• nivele hormonale crescute – sdr. de ovar polichist,
tumori ovariene, tumori adrenale
• sensibilitate mare a receptorilor periferici la nivele
hormonale normale
• semne de impregnare androgenică: hirsutism, subŃierea
firului de păr de pe scalp, menstre nereg., hipertrofie
musculară

În sindromul de ovar polichistic:

• testosteronul este crescut (150- 200ng/dl)

• raportul LH/FSH este crescut (de 2

- 3x)

• prezenŃa anovulŃiei (cicluri peste 40 zile sau prezenŃa a

mai puŃin de 9 cicluri/an)

• evaluare imagistică

• manifestări dermatologice: acnee, hirsutism, alopecie de

tip androgenetic

Dieta:

• nu există date solide pentru a susŃine această asociere

• Lactate- Grăsimi saturate- Ciocolată

• SubstanŃele hormonale (steroizi) din lapte sunt implicate

in acnee

• Grăsimile produc obezitate şi nu acnee

• IncidenŃa mai scăzută a acneei în comunităŃile unde

există o dietă cu index glicemic scăzut

Unitatea pilosebacee:
• foliculul pilos, glanda sebacee, +/- glanda apocrină
• este structura Ńintă afectată în acnee
• acneea afectează ariile bogate în unităŃi pilosebacee

Tipuri de leziuni elementare întâlnite în acnee:

• leziuni inflamatorii: papule eritematoase, papulopustule,
pustule, noduli, chiste, sinusuri de drenaj
• Leziuni retenŃionale: comedoane deschise (puncte
negre), comedoane închise (puncte albe)
• Leziuni reziduale: macule eritematoase/brune, cicatrici
atrofice / hipertrofice

Clasificare în funcŃie de tipul de leziuni care predomină:

• acnee retenŃională

• acnee inflamatorie

• acnee polimorfă

Acneea vulgară / juvenilă

• este cel mai frecvent tip

• în funcŃie de severitate poate fi: uşoară, medie, severă

• cele mai severe forme: a. conglobata şi acneea fulminans

 Acneea conglobată

Tabou clinic:
• comedoane duble/triple
• noduli inflamatori
• plăci inflamatorii
• abcese mari
• sinusuri
• chiste

EvoluŃia în acneea conglobată
• se caracterizează prin supuraŃie severă
• vindecarea se face cu cicatrici inestetice

Acnee fulminans:
• afectează mai frecvent sexul masculin
• febră (39 40C), mialgii, artralgii
- 0
• leucocitoză, neutrofilie, sdr. inflamator
• acnee nodulochistică acută
• tratament cu CS şi Isotretinoin

Sdr. SAPHO (sinovită, acnee, pustuloză, hiperostoză şi osteită)

• acnee conglobată cel mai frecvent
• pustuloza: palmoplantară, psoriazis pustulos palmo
- plantar,
pyoderma gangrenosum

Subtipuri de acnee:

• A. neonatală

• A. infantilă

• A. indusă medicamentos

• A. mecanică

• A. excoriată

• A. tropicală

• A. estivală

Acnee neonatală:
• debut în primele 2
- 4săpt. de viaŃă
• remisiune spontană la 6 luni
• nu lasă sechele
• determinată de androgenii materni
• mai frecventă la băieŃi

Acnee infantilă:
• debut la 6 luni
• poate persista până la 5 ani
• poate îmbrăca forme severe
• anomalii endocrine, tumori virilizante
• incidenŃă crescută pentru acnee severă în viaŃa adultă

Medicamente care pot determina sau agrava acneea:
• CS topici / sistemici
• steroizii anabolizanŃi
• testosteronul
• progestative
• antidepresivele (Li, amineptine)
• anticonvulsivantele (fenitoina, etc)
• halogenii
• tuberculostaticele: isoniazida
• diverse: PUVA, Thiouracil, Thioureea

Sindromul de ocluzie foliculară include:
• acneea nodulochistică
• hidradenita (acnee inversată, Bl Verneuile)
• chistul pilonidal
• foliculita decalvantă a scalpului
 ErupŃiile acneiforme
 Taboul clinic:
• debut brusc
• erupŃii monomorfe
• leziuni foliculare, papulopustuloase
 Factori trigger posibili:

• produse chimice: clorul şi derivaŃii săi (Dioxina),

gudroane, uleiuri minerale, azbest
• medicamente:I, Br, testosteron, ciclosporină,
antiepileptice, Li, CS p.o. / sistemici, Tacrolimus,
Pimecrolimus, anticorpi monoclonali inhibitori de
tirozin kinază, radioterapia
 Acnee cortizonică:

monomorfă

afectează trunchiul şi umerii

nu există comedoane vizibile clinic

trat. topic cu tretinoin 3L

AB p.o.

Alte afecŃiuni în denumirea cărora apare
termenul de acnee:

• A. keloidă

• A. rozacee

• A. Favre-Racouchot
 InvestigaŃiile paraclinice

• în majoritatea cazurilor nu sunt necesare

• determinari hormonale acolo unde există

semne clinice de apel

• exam. bacteriologic când exista suspiciunea

unei suprainfectări
 Tratamentul în acnee - deziderate:

ameliorarea tabloului clinic

evitarea cicatricilor

reducerea consecinŃelor psihosociale:

depresie, anxietate, izolare

 Grupul de vârstă pentru acnee coincide cu cel pentru depresie.

 Tratamentul topic:

durată cel puŃin 3 luni

pot apare agravări în primele săptămâni de tratament

antibiotice topice: eritromicină 2% sol., metronidazol 2%
mixtură, clindamicină 2% sol

peroxid de benzoil gel/cremă (brevoxil) – nu s - araportat
rezistenŃă bacteriană, este cel mai eficient topic
antibacterian

tretinoin (Retin A; Smooderm)

acid azelaic (Skinoren gel)

creme dermatocosmetice pe bază de apă şi nu de ulei

peeling
- ul(AHA şi BHA) previne microcomedoanele
 Tratamentul sistemic:

este de lungă durată

Antibiotice: tetraciclina 1 g/zi eritromicină,

doxiciclină, minociclină

Isotretinoin 0,5-1 mg/kg/zi (Roacutane, Sotret,

etc); doză totală 100-120 mg/kg

CO: Yasmin

Spironolactonă 100-200 mg/zi doar la femei

Antibioterapia sistemică în acnee:

în formele inflamatorii

se va asocia cu terapie topică keratolitică

durată între 1 şi 6 luni
Tetraciclinele:

induc fotosensibilitatea

nu se adm. sub 12 ani

nu se asociază cu Isotretinoinul din cauza
sdr. de pseudotumoră cerebrală

Riscul de antibiorezistenŃă poate fi redus prin:

prin utilizarea topică a peroxidului de benzoil

folosirea unui singur antibiotic atât timp cât este eficient

să nu se asocieze AB diferite p.o şi topic

introducerea isotretinoinului dacă nu se obŃin rezultate
de durată prin antibioterapie
 Foliculita cu germeni gram negativi:

după trat. prelungit cu AB cu spectru larg pt acnee

inflamatorie medie

germeni implicaŃi: Klebsiella, Escherichia Coli,
Enterobacter, Proteus

sursa de contaminare fosele nazale

leziunile de acnee pot fi superficiale sau profunde

Amoxicilina

Isotretinoin este de elecŃie
 IndicaŃiile Isotretinoinului:

acnee nodulo-chistică

tendinŃa la cicatrici hipertrofice, keloide

lipsa de răspuns dupa 6 luni de trat. AB p.o. + topic

acnee fulminans

hidradenita
Efecte secundare Isotretinoin (1):

TERATOGEN- malf. SNC, cord, ureche

• 2 teste de sarcină înainte de iniŃierea trat.;
• contracepŃie prin două mijloace (CO+prezervativ)
pe tot parcursul terapiei + 1 lună de la oprirea
acesteia;
• iniŃiere din a treia zi a ciclului menstrual

Nu are efect mutagen, bărbaŃii nu au cind. pt a procrea

XEROZĂ CUTANEO- MUCOASĂ

CEFALEE: nu se asociază cu tetraciclina, doxiciclina-
risc de hipertensiune craniană

MIALGII

DORSALGII
Efecte secundare Isotretinoin (2):

CREŞTERI ale: trigliceridelor, transaminazelor, bilirubinei,

DEPRESIE - se remite după stoparea trat. şi reapare la reluarea
lui; ameliorarea acneei sub trat. îmbunătăŃeşte scorul de
depresie; monitorizare !!!

VINDECARE MAI LENTĂ A RĂNILOR, creşte riscul de keloid,
granulom piogenic

osificarea precoce a cartilajelor de creştere

PACIENłII TREBUIESC MONITORIZAłI STRICT

pacienŃii trebuie să semneze un consimŃământ la iniŃierea
tratamentului
CO în acnee:

Indic. în formele medii şi severe de acnee

sunt combinaŃii de ethinyl estradiol şi progesteron

supresează nivelul de androgeni, reduc testosteronul liber

Yasmin este o asociere de ethynil estradiol şi Drosprenone

eficacitatea lor nu este influenŃată de tetracicline şi

macrolide
IndicaŃiile terapiei hormonale în acnee:

sdr de ovar polichistic

hiperplazie adrenală tardivă

anomalii endocrine

acnee severă

acnee ce recidivează după isotretinoin

acnee ce nu răspunde la alte tratamente sistemice

acneea ce afectează partea inferioară a masivului facial

acneea cu debut tardiv
Sironolactona:

doar la femei

se asociază cu CO

între 50
- 200 mg/zi

efecte sec: cefalee, oboseală menstre neregulate,

diureză mărită
Tratamentul cicatricilor:

excizie, dermabraziune, laser, peeling chimic, injectarea de
fillere

pt keloide: injectare de triamcinolon, aplicaŃii cu gel de silicon

Terapia cu lumină în acnee:

P. acnes produce porfirine care se pot activa sub influenŃa
luminii vizibile, generând o reacŃie fotodinamică ce distruge
bacteria însăşi; ameliorare cu puŃine efecte secundare
• Lumina albastră (400 - 420 nm)
• Lumina albastră + lumina roşie (660 nm)
• Lumina galbenă + verde (500 - 600 nm)

IndicaŃiile PDT:

lumină vizibilă de putere mică

agent fotosensibilizant (ALA - acid aminolevulinic)

efecte secundare: arsuri, hiperpigmentari
 Rozaceea

afecŃiune inflamatorie cronică

cu recidive şi exacerbări

afectează persoane între 30 şi 50 ani

mai frecventă la femei, dar formele severe sunt
prezente la bărbaŃi

prevalenŃă între 1,5 şi 10% în diferite studii
Etiologie necunoscută

predispoziŃie genetică (fototipurile II, III)

anomalii vasculare (migrene frecvente)

degenerarea matricei dermale: inflamatorie, actinica

microorganisme: Demodex folliculorum, Helicobacter

pylori

tulburarea mecanismelor de termoreglare (sistemul venos

al feŃei este conectat la cel de răcire al creierului)
InflamaŃia cronică în Rozacee este consecinŃa:

PMN prin eliberarea de proteaze şi specii reactive de

oxigen

antigenităŃii unor microorganisme (ca Bacillus oleronius

ce infestează Demodex f )

creşterea sintezei de cathelicidina la nivel leucocitar şi

epitelial
Cathelicidina:

este o peptidă antimicrobiană

are rol: antimicrobian, stimulează angiogeneză, creşte

permeabilitatea vasculară, modulează r. inflamatorii locale

este 10x crescută la nivelul epiteliului facial în rozacee

activatorul său kallikrein

- 5este de 1000x mărită
Factori agravanŃi:

alcoolul

UV (profesii / hobby outdoor)

Stressul emoŃional

Condimente, alimente fierbinŃi

VariaŃiile bruşte de temperatură

Anumite medicamente: corticosteroizii, tacrolimus, etc.

Taboul clinic:

erupŃie simetrică

zonele convexe ale feŃei

rareori afectează gâtul şi decolteul

alcătuită din: eritem, telangiectazii, papule eritematoase,

pustule, phyma, rareori limfedem

senzaŃie de arsură, înŃepătură, prurit

 Fimele (phymele)

gnatophyma (afectarea mentonului)

otophyma (afectarea urechii)

metophyma (afectarea fruntii)

blefarophyma (afectarea pleoapelor)


Rinophyma:

- aspect de piele de portocală,

aspect ce nu apare în lupus
pernio din sarcoidoză
Afectarea oculară:

apare la 50% din pacienŃi

severitatea ei nu se corelează cu cea a afectării cutanate

proces inflamator cronic

arsură, înŃepătură, senzaŃie de corp străin,
fotosensibilitate, uscăciune

blefarită, conjuncitivită, keratită, chalazion, vascularizaŃie
corneană

necesită monitorizare oftalmologică adecvată

evitat retinoizii
Stadializarea rozaceei:

nu există o clasificare unanim acceptată

nu este obligatoriu ca un pacient să treacă dintr- un

stadiu în altul

un pacient poate prezenta simultan caracteristici

aparŃinând mai multor stadii

rolul lor este de a oferi un limbaj comun pt. medici şi

cercetători, în vederea dgn. şi terapiei adecvate
Subtipurile Rozaceei conform National Rosacea
Society Expert Committee (UK):

Prerozaceea – nu este definită ca un subtip de

rozacee

Subtipul I (eritemato- telangiectatic): eritem şi

telangiectazii,

Subtipul II (papulo
- pustulos): papule, pustule,
eritem, telangiectazii

Subtipul III (fimatos): rinofima

Subtipul IV (ocular)
 Clasificarea conform SocietăŃii Germane de
Dermatologie (DDG) pe stadii:

Prerozaceea: flush, iritabilitate cutanată uşoară

Std. I (R: eritemato-telangiectatică): eritem, telangiectazii,

Std. II (R. papulo-pustuloasă): papule eritematoase,
pustule, eritem şi telangiectazii de severitate variabilă

Std. III (R. cu hiperplazie glandulară): hiperplazie de
glande sebacee şi Ńesut conjunctiv (fime), noduli şi plăci
inflamatorii

Rozaceea oculară nu este definită ca un stadiu separat.
 Aspecte histopatologice în rozacee variază
în funcŃie de stadiul afecŃiunii:

infiltrat inflamator limfohistiocitar perifolicular,

interfolicular, perivascular

hiperplazia glandelor sebacee

vasodilataŃia capilarelor superficiale

edem

injurie actinică

acumularea de PMN ce generează pustule

prezenŃa lui Demodex folliculorum şi D. brevis în 51%
Tratamentul în rozacee:

va fi conform manifestărilor clinice

este de lungă durată

topic +/- sistemic

nu este curativ
Obiectivele tratamentului:

reducerea semnelor şi simptomelor

prevenirea sau întârzierea trecerii spre stadii severe

inducerea remisiunii, evitarea exacerbărilor

menŃinerea unei bune condiŃii a pielii

ameliorarea calităŃii vieŃii, combaterea imaginii negative
de sine

combaterea impactului social: asocierea cu uşurinŃă a
eritemului facial şi a rinofimei cu aportul de alcool
Medicamente cu acŃiune antiinflamatorie în rozacee:

tetraciclinele scad sinteza cathelicidinei

metronidazolul scade generarea şi eliberarea speciilor

reactive de oxigen din PMN

acidul azelaic: inhibă producerea SRO în keratinocite,

controlează eliberarea de citokine şi mediatori ai

inflamaŃiei, scade cathelicidina

Tratamentul topic în rozacee (1):

acid azelaic 15% gel (Skinoren)

Metronidazol 0,75% crema sau gel (Metroruboril gel,

mixtură cu metronidazol 2%)

Eritromicină sol. 2% (Eryfluid), Clindamicină sol. 2%

(Dalacin)

Eritromicină + Zn acetat (Zynerit)

retinoizi: tretinoin, adapalene

Tratamentul topic în rozacee (2):

creme fotoprotectoare cu SPF ≥ 15

creme cosmetice corectoare – sunt preparate care

camuflează aria acoperită prin folosirea de pigmenŃi cu

cromatică complementară (roşu / verde): Roseliane

laser: IPL (intense pulsed light) PDL (pulsed dye laer),

potassium- titanyl- phosphate laser, YAG laser

alte: peroxyd de benzoil, sulfacetamid sulfat

 Tratamentul phymelor

isotretinoinul reduce volumul glandelor sebacee

ablaŃia chirurgicală

electrocauterizare

crioterapie

masaj

Rx in special in cazul aparitiei unui CS

Tratamentul sistemic în rozacee:
Antibioterapie:

tetraciclinele modulează răspunsul inflamator prin reducerea
sintezei de citokine (IL1 şi TNFα) şi a speciilor reactive de
oxigen SRO

Tetraciclina, Doxiciclina, Minociclina, macrolide, metronidazol
Isotretinoin

antiiflamator, reduce vol. gl. sebacee

in forme severe: rinofyma

monitorizare severă a pacienŃilor
Medicamente vasculotrope

eficienŃă controversată

clonidina, etc.
Educarea pacientului:

informarea asupra factorilor favorizanŃi

folosirea regulată de creme fotoprotectoare

folosirea de creme cosmetice corectoare / camuflaj

suport psihologic (au o incidenŃă mai mare a depresiei

şi anxietăŃii)
 Eritemul polimorf (EP)

este un pattern de reacŃie cutanată la diferiŃi stimuli

clinic se caracterizează prin leziunea în cocardă

(Ńintă, în iris)

a fost descris prima dată de către Ferdinand von

Hebra în sec al XIX

- e
la
 Leziunea în cocardă:

rotund
- ovalară

obişnuit sub 3 cm

are trei zone:

• centrală-întunecată (eritem întunecat / violaceu)

• medie-pală

• periferică - inel eritematos, cu margine netă

leziunile atipice în cocardă au doar două zone

Etiologie:

infecŃia herpetică, Mycoplasma

medicamente: sulfonamide, barbiturice,

carbamazepina, ampicilina, AINS, etc.

post vaccinare

idiopatice
Clasificare:

EP minor: lez. cut. acrale în cocardă, lez. mucoase

minime sau absente

EP major: lez. cut. numeroase, lez. mucoase severe,
stare generală afectată
Consensul din 1993 (Bastuji-Garin ) care defineşte:

EM major: leziuni în cocardă tipice, atipice,

• denudare 1-2% BSA

SJS: macule violacee confluate, lez în cocardă
atipice, plane
• denudare sub 10% BSA

TEN: macule violacee confluate, lez în cocardă
atipice, plane
• denudare ≥ 30% BSA

overlap SJS/TEN între 10-30%
EP minor:

formă uşoară de EP - cea mai frecventă- 80%

erupŃie simetrică

leziuni cut. în cocardă la niv: mâinilor, picioarelor, coate,

genunchi, feŃei

leziunile mucoase sunt absente sau minime

frecvent este implicată infecŃia cu HSV

EP major

afectarea mucoaselor este severă, bipolară:

orală, genitală, conjunctivală, nazală

erupŃia cutanată este extinsă, diseminată

stare generală afectată, febră, mialgii

EP asociat cu infecŃia cu HSV:

între episodul herpetic şi apariŃia EP există un

intervalul de timp, în medie de 10 zile (1-3 săpt.)

este în general recurent

răspunde la terapia antivirală

EP postmedicamentos:

incidenŃa între 10 şi 59% din cazurile de EP

pt. a demonstra implicarea unui medicament trebuie

făcut testul de provocare, risc inacceptabil pentru

pacient
 Examen Histopatologic
- EP, SJS,TEN-

dermatită de interfaŃă: degenerescenŃă vacuolară

infiltrat inflamator cu mononucleare în dermul papilar:

perivascular, sub joncŃiunea dermoepidermică

necroză keratinocitară: iniŃial focală, în formele severe

poate prinde toată grosimea epidermului

Mecanismele implicate în necroza keratinocitară:

I. Limfocitele LT citotoxice şi natural killer din infiltratul

inflamator dermal determina necroza keratinocitară prin
sinteza de: granulysin, perforn, granyzme B.
II. Legarea ligandului Fas solubil produs de monuclearele de
sangele periferic după contactul cu medicamentul incriminat,
de receptorul Fas exprimat de keratinocite (receptorul
apoptozei).

Ig i.v. blochează aceasta legare a ligandului Fas solubil de
receptorul Fas (denumit şi CD 95).
EvoluŃia in EP:

în valuri succesive

involuŃie în -1 2săptămâni

există fotoagravare
Tratament:

simptomatic în EP minor: antihistaminice, CS topici

EP major – îngrijire în unităŃi de terapie intensivă
(Dermatological Intensive Care Unit), secŃii pt. arşi

EP recurent – introducerea aciclovirului de la primele
semne ale infecŃiei HSV altfel rezultatele sunt
dezamăgitoare sau tratament continuu de 6- 8 luni (600 -
800 mg/zi); folosirea de creme fotoprotectoare
Utilizarea CS în EP

în formele severe

este discutabilă

cresc riscul de infecŃie

 Sdr. Stevens Johnson

afectare cutanată extinsă, ≤10% decolarea epidermului

afectare severă a mucoaselor

afectare viscerală: bronşită, pneumonie, IR, necroză

tubulară, afectare hepatică, diaree, poliartrită

IncidenŃa SJS: 1,2- 6 /106

EvoluŃia în sdr. Stevens Johnson

mortalitate între 5 - 15%

vindecarea fără cicatrici

pot exista sechele la nivel ocular

Diagnosticul diferenŃial pentru EP major, SJS
impun examen histopatologic şi IFD:

pemfigusul paraneoplazic

sdr. Rowell
Sdr. Lyell (TEN-Toxic Epidermal Necrolysis)

decolarea epidermică este ≥ 30%

AFECłIUNE SEVERĂ CU MORTALITATE

RIDICATĂ

incidenŃă 0,93 – 1,1/106

 Tablou clinic

iniŃial erupŃia poate avea aspect de: EP, urticarie,

- papuloasă
maculo

extensie cranio
- caudală a erupŃiei cutanate

prodrom pseudogripal, senzaŃie de piele dureroasă

valuri eruptive la 3- 5 zile

semnul Nikolsky pozitiv

Sdr. Stevens Johnson şi Sdr. Lyell (TEN)

în majoritatea cazurilor sunt post medicamentoase

mai frecvente la vârstnici şi HIV

poate exista overlap unde decolarea epidermului este
între 10 - 30%

SJS poate evolua spre TEN

rolul infecŃiilor este controversat: Mycoplasma
pneumoniae, Klebsiella pneumoniae

au fost raportate cazuri familiale

la asiatici majoritatea pacienŃilor ce dezvoltă TEN la
carbamazepină au HLA B*1502
 Medicamentele incriminate:

cele folosite cu 1- 3 săptămâni ant. erupŃiei

cele folosite în ultimele 24 ore sau peste 3 săpt. nu pot
fi incriminate

testele cutanate nu sunt credibile

TTL (testul de transformare limfoblastică) nu are
valoare

Testul de provocare nu trebuie efectuat din cauza
riscurilor foarte mari
Tratamentul sistemic cu imunosupresoare în SJS, TEN:

în fazele incipiente ale erupŃiei (primele 4 zile)

când nu există decolare epidermală avansată

se folosesc CS in doze mari, cură scurtă

Dexametazonă 100 mg/zi 3 zile; Methylprednisolon

30mg/kg/zi
 Tratamentul cu Ig i.v. în SJS/TEN

în fazele incipiente ale erupŃiei, când pierderea

epidermală nu a devenit masivă

1g/kg/zi 4 zile

poate fi continuată dacă există răspuns terapeutic

Scor de Severitate în TEN (SCORTEN)
Vârsta ≥ 40ani 1
Malignitate cunoscută 1
Aria suprafeŃei corporale
≥ 10% 1
detaşate
Tahicardie ≥ 120/min 1
Ureea serică ≥ 10mmol/l 1
Glicemia ≥ 14mmol/l 1
Bicarbonat seric < 20mmol/l 1
 Riscul de mortalitate în TEN în funcŃie de SCORTEN:

1 mortalitatea 3,2%

≥ 5 mortalitatea 90%