LEZIUNILE ELEMENTARE CUTANATE

I. Maculele sau petele= leziuni circumscrise de culoare diferita de cea a tegumentului

normal, fara modificarea reliefului sau consistentei pielii.
1Petele pigmentare = modificari de coloratie ale pielii cauzate de acumularea de pigment
in epiderm si dermleziuni circumscrise, difuze sau generalizate care nu dispar la
presiune.
a)Pete cauzate de tulburari ale melanogenezei prin:
-acumularea anormala de melanina
-pierderea partiala (hipocromie) sau totala (acromie) a melaninei:
b)Pete produse prin acumularea altui pigment decat melanina
-in dermatozele cronice ale membrelor inferioare - produse in urma fenomenelor de
capilarita cu hemoragii repetate si depunerea hemosiderinei care va conduce la
pigmentarea bruna a tegumentului.
-pigmentatii in argiroze, arsenicism sau tatuaje (cu tus chinezesc).
Petele vasculo-sanguine - datorate alterarii vaselor si sangelui circulant sau extravazarii
hematiilor clasificate in 3 categorii: eritemul;maculele;purpura.
A.Eritemul = o roseata a pielii de durata in general scurta, mai rar persistenta, cu nuante
variabile de la rosu aprins la roz palid, care dispare la presiune avand temperatura locala
crescuta.
B.Eritrodermia = eritem al intregului tegument, caracterizat prin culoarea rosie vie si
asocierea cu alte semne cutanate:
C.Cianoza = o pata vasculara persistenta, de nuanta rosie-violacee, fara caracter
inflamator si care dispare la presiune,pielea este rece la palpare.Cauza - staza a sangelui
in capilare si vene datorata unui spasm arterial;localizata mai ales la extremitati
(acrocianoza, boala Raynaud, degeraturi) sau realizeaza aspectul de livedo (livedo
reticular, livedo racemosa).
D.Purpura = modificare de culoare a pielii, de obicei circumscrisa, datorata extravazarii
hematiilor in derm.
Cauze: -inflamatie a peretelui vascular insotita uneori de necroza fibrinoida
-anomalie a sangelui, in mod particular a trombocitelor (trombocitopenie,
trombocitopatie).
Clinic - se manifesta initial ca o pata de coloratie rosu inchis care nu dispare la presiune,
schimbandu-si apoi aspectul datorita modificarilor hemoglobinei, trecand prin diverse
nuante: albastru, galben, pentru ca in final sa ramana o pata bruna, trecatoare sau durabila
Localizarea de electie - la nivelul membrelor inferioare unde presiunea venoasa este
maxima.
E.Petele vasculare propriu-zise = pete circumscrise aparute datorita unei dilatatii
vasculare anormale sau unui proces de neoformatie a capilarelor dermice,dispar la
presiune dar sunt permanente.Sunt doua tipuri:
-congenitale reprezentate prin angioame (angiomul plan = placa rosie-violacee, bine
delimitata, remarcabila prin fixitate si cronicitate in tot decursul vietii);
-dobandite reprezentate prin telangiectazii = arborizatii vasculare fine nepulsatile
localizate in mod particular la nivelul fetei.
Leziunile elementare cutanate infiltrate
1.Papula = o proeminenta a pielii solida, neindurata, bine circumscrisa, de mici

dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1 cm, care se vindeca fara cicatrice.

aspect - rotunda, ovala, poligonala, ombilicata, acuminata (conica de obicei in jurul unui
orificiu pilo-sebaceu).
culoarea - rosie (eritemul polimorf), rosie-violacee (liliachie) (lichen plan), rosie-bruna
(sifilis).
2.Lichenificarea = ingrosarea pielii cu adancirea santurilor normale care prin intretaierea
lor det. suprafete poligonale;este o leziune cutanata secundara produsa prin scarpinat
repetat (neurodermite, eczeme,prurigo cronic).
3. Nodulii = leziuni primitive, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai putin
proeminente, cu dimensiuni de peste 1 cm, solide, ferme si infiltrate la palpare.
4. Vegetatiile = excrescente moi, filiforme sau globuloase, cu suprafata neregulata,
mamelonata, avand uneori aspect conopidiform.
Tumora = o formatiune circumscrisa a pielii, neinflamatorie, de obicei solida, de
dimensiuni si consistenta variabile, reliefata sau inclavata in piele, cu tendinta sa persiste
sau sa creasca. Pe plan evolutiv tumorile benigne sunt fie stationare, fie prezinta o
crestere rapida spre deosebire de cele maligne care cel mai ades se extind lent.
Leziuni elementare cutanate cu continut lichid
1.Veziculele = mici ridicaturi circumscrise, translucide, de mici dimensiuni , continand o
serozitate clara si avand forme hemisferice, conice sau prezentand o depresiune centrala.
2.Bulele sau flictenele = ridicaturi ale epidermului de forma rotunda sau ovalara, cu
dimensiuni cuprinse intre 5 mm si mai multi centimetri, avand un continut lichid care
poate fi clar, tulbure sau hemoragic.Continutul bulelor se poate tulbura devenind purulent
pustula.
3.Pustulele = ridicaturi circumscrise, mai rar plane, cu dimensiuni diferite , de culoare
alba sau galbena si avand un continut purulent.
Deseuri cutanate= leziuni cutanate rezultate din acumularea la suprafata pielii a celulelor
cornoase hiperplaziate, a secretiilor patologice si a tesuturilor necrozate.
1. Scuamele = depozite cornoase vizibile spontan sau dupa gratajul slab efectuat cu
chiureta, indepartandu-se mai mult sau mai putin usor de pe piele.
2.Crustele = leziuni secundare rezultate din uscarea la suprafata pielii a secretiilor
patologice, corespunzand unui stadiu evolutiv al leziunilor elementare primare: bule,
vezicule, pustule, eroziuni, ulceratii.
Leziuni elementare cutanate prin solutii de continuitate
Dupa profunzimea lor se disting:
a)Eroziunea sau exulceratia = o pierdere de substanta superficiala cu fundul neted, bine
delimitata si care se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula pigmentata reziduala.
b) Ulceratia = o pierdere de substanta mai profunda decat eroziunea interesand dermul si
chiar hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice sechelara.
c)Escoriatia = o pierdere de substanta superficiala sau profunda produsa de un
traumatism.
d) Fisura = o eroziune sau o ulceratie de forma liniara, dureroasa, localizata in regiuni
inflamate si supuse miscarilor de extensie (ex: pliuri, palme, plante).Ragada = o fisura
liniara situata in jurul orificiului bucal.
e) Gangrena = o necroza tisulara de coloratie neagra avand origine vasculara sau

infectioasa si care se ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului necrotic.

f) Escara = o necroza ulcerata secundar si localizata in zone de presiune,se poate extinde
la muschi, tendoane, oase si articulatii.
Sechele cutanate= leziuni secundare evolutiei anumitor dermatoze, ele fiind mai rar
primitive.
a)Cicatricea = o leziune circumscrisa sau mai intinsa aparuta in urma unui proces de
reparare cu formarea de tesut de neoformatie implicand mai ales dermul, aparut dupa
pierderea de substanta sau dupa o inflamatie cutanata.
b)Atrofia = o alterare care consta intr-o subtiere a pielii prin diminuarea sau disparitia
tuturor sau numai a unei parti a componentelor constitutive.
c) Scleroza = o leziune caracterizata printr-o ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate.
Pielea este dura, pierzandu-si supletea si fiind putin mobila pe planurile profunde.
Dermatoze parazitare vegetale = dermatomicoze etiologie: organisme inferioare inrudite
cu plantele, >450000 de specii de ciuperci din aer, apa, sol din care 70-80 de specii sunt
patogene pentru om 4 genuri:Tricophyton;Microsporon;Epidermophyton;Candida
Trei tipuri:
a)Geofile contaminare prin activitati agricole
b)Zoofile gazda vitel, rozatoare de casa, ovine
c)Antropofile contaminare interumana, specii adaptate la om
Clasificare:
micoze superficiale ataca structurile epidermice
micoze profunde: rare, evolutie cu gome, supuratii, fistule,
micoze unghiale -> onicomicoze
micozele firului de par -> pilomicoze
micoze cutaneo-mucoase -> candidozele
micoze viscerale (sistemice): grave, mortalitate crescuta (copii, tarati)
Epidermomicoze
. Pitiriazisul versicolor
frecvent asimptomatic
agent patogen: Pitirosporon ovale -> specie antropofila
localizare: trunchi, umar, gat
leziuni de tip macular de diferite dimensiuni, chiar placi, placarde (policiclice)
culoare maronie, cafe-au-lait, galbui, verzui
neprurigen, neinflamator
privite in lumina laterala -> depozit scuamos fin (semnul rumegusului) -> daca le
zgariem cu unghia, pe urma unghiei ramane ca rumegusul;
toamna leziunile devin albe: pitiriazisul acromiant=> zone de leziuni nebronzate
diagnostic: aspect, localizare, in lampa Wood => fluorescenta galben verzuie foarte
caracteristica
-tratament:fierberea lenjeriei de corp; purtarea lenjeriei de bumbac;expunerea la UV iarna
Epidermofitia inghinala
etiologie: Epidermofiton flocosum
contaminare: interumana, bazine de inot, echipament sportiv

favorizata de: lenjerie din material sintetic, transpiratie locala, obezitate, diabet zaharat
Clinic: prurit intens la debut, cu exacerbare vesperala; localizare: fundul pliului genital
zona eritematoasa presarata de vezicule si mici eroziuni, uneori si o fisura mica (in fundul
pliului);leziunile se extind excentric pe versantul crural (coapsa) si pe versantul genital
pe masura ce leziunile inainteaza => burelet periferic, iar in urma lez. tind sa se vindece;
se bilateralizeaza, se extinde catre perineu, perianal, fesier, uneori axilar, submamar
in timp apare lichenificatia datorita gratajului
Epidermofitia interdigitoplantara
etiologie: Epidermofiton Kauffmann-Wolff
descrisa la atleti
contaminare interumana: pantofi de sport, bazine
avorizata de ciorapi sintetici
debut: prurit paroxistic, vesperal, foarte intens;spatiul IV interdigital -> asigura spatiul
optim pentru dezvoltarea micozelor; apar vezicule mici, se sparg -> eroziuni pe fundul
pliului => fisura -> favorizeaza patrunderea streptococului
diagnostic pozitiv: prurit vesperal;leziuni interdigitale;modul de extindere;examen
micologic
Eritrasma
etiologie: Corynebacterium mimetisimum
contaminare interumana
favorizata de hiperhidroza, obezitate
localizare identica cu epidermofitia inghino-genitala

placarde inghino-genitale bilaterale cu aceeasi extindere ca si 2

deosebiri: placarde maronii, nu exista marginatia leziunilor (contur flu),

descuamatie pulverulenta de suprafata, la lampa Wood => fluorescenta rosu ocral,
nepruriginoase

tratament: alcool salicilat 2-3%, unguent cu Eritromicina 1-2 % (in cazuri rebele).
Tricofitia uscata (superficiala)

etiologie: Tricofiton violaceum

mediu rural, la copii

localizare la nivelul scalpului

placarde tondante

deosebiri:

firul de par rupt foarte inegal (camp cosit foarte prost)

ruperea firului de par este liniara (nu ca pamatuful)

spori de dimensiuni mari (7-8), endotrix

aspectul firului de par: sac plin cu nuci

lampa Wood -> negativ, nu produce fluorescenta

- placarde tondante numeroase de dimensiuni mici (1-2 cm), contur imprecis, fond
usor eritematos
prin caderea sporilor la nivelul gatului uneori apar leziuni la nivelul pielii glabre ->
inoculari secundare = Herpes circinat = inele concentrice (eritemato-veziculo-crustoase)
separate prin zone neafectate;
zona afectata = inel lezional cu vezicule
2. Tricofitia profunda, supurata


etiologie: Tricophiton gypseum

doua forme:

tricofitia profunda a copilului (Kerion celsii):

apare aproape exclusiv la copii din mediul rural care se joaca cu viteii

incubatie aproximativ o saptamana

la nivelul scalpului -> un grup de pustule ce proemina pe un fond eritematosedematos -> in tesuturi -> tumora inflamatorie proeminenta acoperita de mai multe cruste
ce aglutineaza firele de par la nivelul placardului -> 2 semne:

epilatia spontana a firelor de par <- alterarea sacului folicular

tasnirea puroiului din profunzime prin multe orificii: supuratie pluriorificiala in

stropitoare <- la o lejera comprimare laterala a tumorii -> puroiul tasneste prin zeci de
orificii foliculare => compromiterea profunda si definitiva a firelor de par
leziuni foarte dureroase
in patogenie intervine si Stafilococul aureus
apar adenopatii satelite, cordoane de limfangita
diagnostic pozitiv:

examenul firului de par -> dispozitia sporilor strict ectotrix

examenul cu lampa Wood negativ

insamantari frecvente pe pielea glabra => pustule de dimensiuni mari grupate (810), nu conflueaza, pe fond eritemato-edematos -> foliculitele conglomerate Leloir

tricofitia profunda a adultului (sicozis parazitar):

apare numai la barbati intr-un context profesional -> sector agrozootehnic

leziuni la nivelul fetei: mustata, barba

leziunile initial sunt maculo-nodulare apoi papulo-pustuloase, fiecare pustula

centrata de un fir de par

fond eritemato-edematos, dar nu realizeaza aspectul de tumoare inflamatorie

epilare spontana a firului de par => cicatrici deprimate (varioliforme) asemanatoare

cu acneea

diagnostic pozitiv: examenul firului de par

diagnostic diferential:
la adult:

foliculite stafilococice

furunculoza fetei

acneea flegmonoasa

la copil:

furunculul antracoid (carbuncul)

tumori autentice (sarcoame)

granulom candidozic
3. Favusul

etiologie: Tricophiton schonleini (specie antropofila, potential epidemiologic

scazut)

focare familiale

evolutie cronica (10-20 de ani)

leziuni la nivelul scalpului

debut prin aparitia godeului favic -> la nivelul orificiului folicular => formatiune
cupuliforma centrata de firul de par, diametru de 5-6mm - 1cm

culoare galbena = scuama-crusta + cultura in vivo a parazitului


godeurile se extind incet la celelalte fire de par ce sunt incet compromise ->
alopecie definitiva ireversibila ce cuprinde toata pielea sanatoasa a capului exceptand
liziera pielii paroase = coroana favica

firul de par:

aspect mat, gri (asemanator cu parul de porc)

miros de urina de soarece

examen micologic: parazitare saraca cu spori articulati intre ei, endotrix

(asemanatori cu batul de bambus)

examen la lampa Wood negativ

tratamentul pilomicozelor:

raderea integrala a pielii paroase a capului saptamanal

badijonarea zilnica (de 2 ori pe zi) cu preparate iodate, tinctura Sabouraud

aplicatie cu alcool salicilat si acid benzoic 3%

tratamentul general este obligatoriu alaturi de cel local:

griseofulvina po paralel cu exces de lipide:

in microsporia 3 saptamani
in tricofitia uscata 1-1 luni
in tricofitia profunda 2 luni + antibiotice
in favus 3-4 luni

nizoral

itraconazol
Micoze cutaneo-mucoase = candidoze
candida -> 20 de specii
candida albicans (20-35% din populatie dezvolta pe culturi candida)
- traieste saprofit in tubul digestiv al omului sanatos
- echilibru perfect cu microflora intestinala
- patogenetic (factori care exacerbeaza virulenta determina inmultirea candidei):

antibioterapie locala: Penicilina, Ampicilina, Eritromicina

tratament antitricomoniazic, antilambliazic, in special cu Metronidazol

diabetul zaharat -> cresterea glicemiei => conditii foarte bune pentru dezvoltarea
candidei

anaciditatea gastrica, colecistopatii cronice, gastroenterite

cancere avansate, limfom malign, citostatice, roentgenterapie

corticoterapie de durata lunga (prin mecanism de diabet steroidic)

SIDA (afectarea barierelor de protectie)

dupa anticonceptionale, imunosupresoare

- clinic:
candidoze cutanate (rare)
candidoze ale mucoaselor (frecvente)
candidoze unghiale si periunghiale
candidoze profunde, sistemice, viscerale
Candidoze cutanate
1. Intertrigo candidozic

alura profesionala (apa, zahar): patiserii, ospatarii, bauturi

localizare:
spatiul III interdigital de la mana
plica retroauriculara

comisura bucala - angulus candidozic

plica submamara
plica ombilicala
plica inghinala, interdigitala a piciorului -> rar

fond eritematos intens -> zona veziculoasa, se sparge, se produc eroziuni; in fundul
pliului apar fisuri dureroase; leziunile sunt pruriginoase

patognomonic: leziuni acoperite de un depozit alb cremos caracteristic usor

detasabil = epidermul macerat + cultura de candida in vivo

diagnostic pozitiv -> examen micologic => spori usor de recunoscut

diagnostic diferential celelalte intertrigouri

2. Perionixisul candidozic

zona periunghiala intens edematiata -> aspect de bat de toba

zona congestiva; eritematoasa; presarata cu vezicule

daca comprimam zona apare o singura picatura de puroi de sub repliul

unghial
Candidoze mucoase
1. Candidoza bucala

in afara de angulus poate fi o stomatita difuza => enantem bucal difuz, presarat din
loc in loc de insule de depozite cremoase foarte usor de desprins = stomatita nounascutului sau a copiilor distrofici

in practica-> frecvent glosita candidozica: hipertrofia papilelor/atrofia papilelor

1.
daca hipertrofia e totala => glosita scrotala sau cerebriforma, frecvent exista o
fisura mediana
2.
daca hipertrofia linguala intereseaza doar papilele filiforme => crestere pana la 1-2
cm => glosita piloasa, paroasa: neagra (daca s-a oxidat keratina), alba (daca nu s-a oxidat
keratina)
3.
daca atrofia e in zone bine delimitate netede, lucioase = glosita geografica
4.
depapilare integrala = limba, glosita glazurata

constant exista xerostomie (90%)

senzatie de arsura + prurit lingual

poate exista si o laringita candidozica: insule punctiforme albicioase, mucoase pe

peretele congestionat al faringelui; clinic -> raguseala
Candidoza genitala

barbati:

balanita candidozica, rar uretrala

congestia, tumefactia glandului pe care apar vezicule si zone erozive cu depozite

alb cremoase

edem local -> fimoza/parafimoza

senzatie de arsura, prurit

Femei -> colpita micotica:

enantem vulvar maxim presarat de vezicule si zone erozive

dureri, arsuri, dispareunie

secretie vaginala consistenta, alb cremoasa

recoltare din fundul de sac vaginal -> bulgari cremosi condensati

diagnostic diferential:

barbati: herpes genital

femei:

trichomoniaza genitala -> galben verzuie aerata

blenoragia

colpite microbiene: E. coli, H. influenzae

3. Candidoza anala

constipatie rebela

prurit anal foarte intens

congestie puternica a regiunii perianale

pliuri ingrosate, edematiate

fisuri radiare, ascunse de depozitul alb cremos

tratament:

suprimarea cauzei

tratament igieno-dietetic hipoglucidic

alcalinizarea organismului: 2-3 lingurite bicarbonat/zi; local Borax 3-4% in

spalaturi, bai, comprese, spalaturi vaginale
badijonarea leziunilor cu violet de gentiana: sol. alcoolice 0,5-1% pe tegumente, sol.
apoase 0,1-1,2% pe mucoase; zilnic
anticandidozice:
Nistatin (Micostatin) = Stamicin: pudre, creme, paste, unguente, supozitoare, ovule,
bujiuri uretrale
Amfotericina B
Pimaricina
=> de rezerva
Natalicina
Piodermite = infectii bacteriene cutanate
Stafilococii cutanate
- etiologie: Stafilococcus aureus (patogen)
- clasificare dupa structura cutanata unde se dezvolta:
foliculare:

foliculite acute superficiale:

dezvoltarea unei reactii inflamatorii bacteriene localizate strict la nivelul orificiului

folicular

macroscopic: pustula centrata de un fir de par inconjurata de halou eritematos; o

singura leziune, cateva -> pana la sute de pustule

localizare: fata baietilor dupa pubertate, gambe, antebrate, in jurul plagilor

traumatice suprainfectate, pubian, coapse

asimptomatice

in decurs de 2 saptamani se produce vindecarea

foliculite acute profunde:

localizare:
o
Orjeletul = foliculita pleoapelor
o
vestibulita narinara

fiziologic cele mai groase fire de par au si cel mai larg orificiu folicular = porti de
intrare

debut ca si o foliculita superficiala

propagare la intreg sacul folicular -> reactie inflamatorie intensa

macroscopic: nodul net inflamator fluctuent eritematos, dureros, de obicei leziune

unica; o saptamana are continut purulent ce se elimina spontan, impreuna cu firul de par

-> microulceratie cicatrice minima depresibila; sunt prezente semnele celsiene

tratament: antibiotic local

foliculite cronice profunde = Sicozis stafilococic:

macroscopic: masa pseudotumorala, cu diametru de 1 cm2 + semne celsiene; 1-2

luni dezvoltare la nivelul scalpului, barbii, mustatei ; leziunile sunt acoperite de cruste

evolueaza cu subfebrilitati, adenopatie inflamatorie loco-regionala

tratament: antibiotice pe cale generala, local epilare;

fara tratament evolueaza ani de zile

patogeneza:

debut ca o foliculita acuta superficiala

suse de stafilococ mai intens patogen

infectia coboara pana in fundul de sac folicular

sunt prinsi foliculii din vecinatate => aspect pseudotumoral

perifoliculite:

infectia depaseste sacul folicular i difuzeaza in dermul inconjurator

furunculul:
o
nodul inflamator cu dezvoltare rapida (zile)
o
diametru mare (cm)
o
semne celsiene pozitive
o
durere, de obicei leziune unica
o
evolutie naturala: la 7 zile de la constituire devine fluctuent, varful nodulului se
necrozeaza (burbion) persista o saptamana; la 3 saptamani burbionul se elimina spontan
impreuna cu continutul -> ulceratie -> vindecare cu cicatrici deformante
o
tratament: antibiotice general si local, incizie si drenaj (momentul -> aparitia
burbionului
o
odata aparut, recidiveaza -> pacientul ramane purtator sanatos de stafilococi
patogeni
o
Furunculoza -> exista concomitent mai multi furunculi; evolutie cronica
recidivanta; apare in conditii de imunodepresie (DZ, neoplazii, SIDA, sindroame
congenitale imunodepresive)

variante particulare:

furunculul antracoid (carbuncul):

la nivelul cefei
se dezvolta mai multi furunculi concomitent
sunt prinsi intr-o masa unica -> pseudotumora de 10-15 cm + adenopatie, febra,
semne celsiene
burbioane concomitent -> se elimina eruptie in stropitoare
rezolvare chirurgicala + antibiotice general si local
complicatie particulara -> difuziune la nivelul vertebrelor cervicale cu aparitia de
periostita sau osteomielita

stafilococia maligna a fetei:

furuncul banal pe buza superioara
clinic: tesutul conjunctiv subiacent dermului foarte lax => edem masiv ce mascheaza
nodulul determinat de furuncul; nodulul se palpeaza
complicatie: drenaj direct in sinusurile durei mater -> diseminarea infectiei =>
Tromboza septica de sinus cavernos:

instalare anuntata de cefalee brusc instalata de intensitate crescuta, febra (41-42C),

diplopie, chemozis conjunctival

urmatoarele 48h coma -> deces

internare obligatorie + tratament conservativ cu antibiotice general si local; nu se

intervine chirurgical
3. stafilococii ale glandelor sudoripare:

apocrine (axile + zona pubiana)

infectii doar dupa pubertate

infectia determina nodul inflamator (1-2 cm) asemanator furunculului situat de

obicei axilar, rar pubian (hidrosadenita)

interventie chirurgicala la aparitia burbionului

in lipsa tratamentului -> cronicizare, recidiva, deformari ale zonei

mai frecvent la sexul feminin

4. impetigo stafilococic -> pe restul tegumentului; poate fi si streptococice sau
candidozice
5. intertrigo stafilococic:

afectarea unui mare pliu

clinic:

pata eritematoasa difuza cu pustule + bule cu continut purulent pe suprafata

prin uscarea continutului -> cruste purulente

eroziuni prin spargerea bulelor

fisuri dureroase

identic indiferent de etiologie; necesita examen bacterian si micologic

tratament dezinfectant polivalent

6. granulom piogen ( =Botriomicom):

tesut de neoformatie aparut ca raspuns la o infectie bacteriana (stafilococ)

particularitate: bacteria se nideaza in dermul profund in urma unui tratament local;

organismul nu reuseste sa elimine infectia (se stabileste un echilibru intre capacitatea de
aparare a organismului si agresivitatea stafilococului

se poate dezvolta un abcces sau un flegmon (flegmonul de seringa)

clinic:

tumoare inflamatorie

dimensiuni mici 5-10mm

eritematoasa

usor sangeranda la atingere

se dezvolta rapid 2-4 saptamani de la traumatismul local

persista cronic indefinit

tratament:

exclusiv chirurgical

cauterizarea fondului
localizare:

degetele mainii

buze

varful limbii
diagnostic diferential cu tumori maligne:

bazocelulare

spinocelulare

melanom acrom

Streptodermii
etiologie: Streptococ -hemolitic
- clasificare in functie de varsta:

nou-nascut: Pemfigus epidemic -> clinic:

eruptie buloasa cu continut serocitrin superficial

halou eritematos

pe torace, membre

trece usor de la un copil la altul

tratament: decaparea bulelor, badijonare cu dezinfectante

2-12 ani:

impetigo contagios streptococic (bube dulci):

miniepidemii de colectivitate
primele manifestari peribucal
extindere restul fetei, gat, 1/3 superioara a toracelui
pete eritematoase difuze (pe suprafata lor apar bule care se crustifica foarte rapid)
cruste melicerice -> galbene, translucide
nu afecteaza starea generala
izolare, Penicilina p.o
antibioterapie topica, solutii dezinfectante

intertrigo streptococic
Particularitate -> localizare in santul retroauricular unilateral
pliu fisurat pe fond eritematos, cruste melicerice
miniepidemii

adulti:

angulus:
fisura dureroasa la comisura labiala uni sau bilateral
inconjurata de halou eritematos
evolutie: vindecare spontana, extindere la mucoasa

cheilita acuta streptococica:

fisuri dureroase la nivelul buzelor
descuamatie fina
bilaterala

!!!! poate fi date si de stafilococ (suse mai putin agresive), candida

ectima:
de obicei streptococica
stafilococul mai rar
localizare specifica -> gambe
in prima faza bula cu continut net purulent -> cateva ore -> crusta purulenta groasa
+ halou eritematos larg (1-2 cm)
diagnostic: dupa indepartarea mecanica a crustei, subulceratie aproape perfect
rotunda = ectima propriu-zisa
Streptococ -> leziune unica, stafilococ ->leziuni multiple (3-4)
tratament topic

infectia sistemului limfatic tegumentar:

tegument si mucoasa intacta = bariera
leziuni reprezinta poarta de intrare: fisura interdigitala urmare a epidermofitiei,
ulcer cronic de gamba, traumatism ->limfangita acuta streptococica

clinic: banda eritematoasa liniara, dura dureroasa, sindrom febril

evolutie: vindecare spontana, forma majora -> erizipel
Dermatoze alergice
Clasificarea antigenilor:
- dupa calea de patrundere:
- pneumoalergeni:

praf de casa = acarieni (Dermatofagoides pteronissimum)

polenuri

mucegaiuri

prafuri industriale

faina

scuame de animale
- alergeni alimentari (trofoalergeni):

proteine animale: peste, miel

proteine de ou: ovalbumina

proteine de lapte: lactoglobina (mai ales la persoane atopice)

nuci, arahide, cacao, scoici

fructe rosii (capsuni, zmeura, fragi, tomate)

banane, ananas (contine nichel), kiwi

conserve alimentare

arome din alimente

- bioalergeni:

infectii bacteriene

infectii virale

infectii fungice

paraziti intestinali/cutanati
- alergeni medicamentosi:

produse cortizonice, acid acetil salicilic, sulfamide

anestezice (in special novocaina)

fenolftaleina din purgative (ciocolax)

codeina

antibiotice (penicilina)
Testarea cutanata (pentru identificarea alergenului)
- nu intotdeauna are valoare diagnostica de 100%
- metode:

test epicutan = patch test (prin alipire):

hipersensibilizare intarziata (dermatita de contact, eczema de contact)

Cr, Ni, Co, coloranti, cauciuc

substanta se inglobeaza in vaselina. Se aplica pe o hartie de filtru rondele de

aluminiu. Se aplica pe tegument (antebrat) si se fixeaza cu un leucoplast. Se lasa 48-72 h,
apoi se ridica plasturele => se citeste eritemul si papula. Poate apare o reactie si la
plasture

martor negativ -> vaselina pura

test prin scarificare (zgariere); prick-test (intepare)

hipersensibilizare imediata:

urticarie

dermatita atopica (eczema atopica)


medicamente, alimente, alergeni de mediu (praf, polen)

martor negativ serul fiziologic, martor pozitiv histamina

pe tegumentul indemn se aplica o picatura din solutia care contine alergenul. Prin
picatura se aplica un ac perpendicular sau oblic si se inteapa tegumentul, intepare
epidermica, fara sangerare.

Se lasa 20-30 de minute, se sterge picatura, se citeste eritemul ( 2-3 mm) si edemul.

testare prin intradermoreactii (alergenii patrund la nivel papilar)

sensibilizare intarziata si imediata tardiva

alergeni microbieni, tuberculina, micotici, medicamentosi

la medicamente:

clinic pozitiv in antecedente

sensibilizare imediata tardiva

prick test negativ

IDR(+)

citirea 48-72 h

pentru unele medicamente:

IDR poate fi agresiva (soc anafilactic) -> cu masuri de precautie (linie venoasa)

prick test (+)

Tipul urticarian:
Urticaria:

dermatoza alergica caracterizata prin placi eritemato-edematoase cu debut brusc

tranzitorii si pruriginoase

isi schimba forma, localizarea

mecanism:

hipersensibilitate tip I:
- clinic

leziunea apare brusc in cateva minute (placi, placarde), cu forme neregulate,

eritematoase, edematoase

uneori au culoare alba, de portelan (predomina edemul)

de aproximativ cativa milimetri pana la zeci de cm (placarde)

Localizare -> oriunde pe suprafata corpului, exceptie extremitatea cefalica

leziuni tranzitorii -> se modifica ca forma si dimensiuni; intotdeauna sunt intens

pruriginoase.

Gratarea leziunilor determina aparitia de noi leziuni (degranularea mastocitelor)

digestiv: greata, varsaturi, diaree (edem intestinal)

renal: oligurie (in momentul debutului leziunii), poliurie (la retragerea leziunii)

artralgii, febra, cefalee

modificarea starii generale

- forme de urticarie:

urticaria rubra -> leziuni intens rosii

urticaria hemoragica -> extravazarea hematiilor

urticaria buloasa

Urticarie acuta -> evolueaza 4-6 saptamani,

Urticarie cronica -> evolueaza mai mult de 6 saptamani

Edem angioneurotic = edem Quincke

forma de urticarie profunda

debut foarte rapid


evolutie acuta, uneori supraacuta

clinic:

edeme eritematoase la nivelul zonelor cu tesut conjunctiv lax abundent (pleoape,

obrajii, buze, regiunea genitala -> scrot, labii)

manifestari edematoase la nivelul mucoaselor => disfagie, edem glotic

(disfonie) -> asfixie fara tratament, edem meningean (-> crize comitiale)

urgenta medico-chirurgicala

e grava daca e postmedicamentos sau post intepatura de insecta -> necesita

traheostomie
Forme patogenetice de urticarie sau edem angioneurotic:
urticarii de hipersensibilizare-> regula celor 8I:

inhalati

instilati (medicamente picurate in nas, ochi)

ingerati (alimente, medicamente, bauturi)

injectati

infectia

infestatia (paraziti)

intepatura de insecta

inserati (medicamente, materiale artificiale introduse in organism)

urticarii fizice:

la frig: mai frecvent la persoanele cu crioglobulinemie (expunerea la frig ->

afectarea mai ales la nivelul fetei si mainilor)

solara:

sensibilitate tegumentara la radiatiile UV

in cursul expunerii la radiatiile UV la inceputul sezonului cu soare se produce o

desensibilizare in timp

se recomanda o desensibilizare inainte de inceputul sezonului cald

la caldura: in contact cu obiecte fierbinti

factice sau dermografisme: gratarea tegumentului => linii eritemato-edematoase

aparute in 15-20 secunde si dureaza uneori zeci de minute; reactivitate cutanata la
traumatisme

la presiune:

centura

bretele

pe talpa sau fese

necesita corticoterapie
colinergica:

conditii ce determina cresterea temperaturii organismului (efort fizic, bai fierbinti,

bauturi fierbinti)

leziuni papuloase

alte manifestari: tahipnee, tahicardie, anxietate

la vibratii: extremitatea superioara -> maini (muncitori ce lucreaza cu aparate care

produc vibratii)

acvagena: contactul cu apa

observatii: aerogena + frig -> risc de soc anafilactic (imersie brutala in apa rece)
sau edem faringian si glotic (consum de inghetata)
3. urticarie sau edem angioneurotic ereditar sau familial => urticarie in diverse situatii

4. urticarie farmacologica:

medicamente

alimente: citrice (suprafata de contact), fructe de mare

crioglobuline

mentol
5. urticarie de contact (ex. la urzica):

IgE

efect farmacologic direct

Cauze endogene de urticarie:

infectia

colagenoze

hipertiroidism, hipotiroidism (rar)

diabet zaharat

sarcina

parazitoze intestinale

afectiuni maligne, paraneoplazice: carcinoame, limfoame

- dg. pozitiv -> leziuni tipice, etiologie
Tratamentul urticariei
- specific:

indepartarea cauzei

desensibilizare specifica: se administreaza Ig care sunt specifice unui anumit

alergen (ex:Ig la praf de casa). Se administreaza in doze progresiv crescande intradermic
(0,1-1 ml)

Indicatii -> tratament nespecific ineficient

- nespecific: desensibilizare nespecifica

medicamente antihistaminice:
antihistaminice de sinteza:

actioneaza la nivel tisular

blocarea receptorilor H1 sau H2 la nivel tisular => reduc permeabilitatea tisulara

antihistaminice anti receptori H1:

generatia I (au efect sedativ):

Hidroxizin

Clorfenilamina

Clorfenoxamina

Tavecin

Ciproheptadin (Peridol)
- prezinta ca efecte adverse: uscaciunea gurii, somnolenta, interactiune cu alcoolul

generatia a II-a (nu traverseaza bariera hematoencefalica => nu au efect sedativ):

Claritine

Kestine

inhibitori ai sintezei histaminei la nivelul mastocitului si bazofilului:

Glucocorticoizi:

Indicatii: fenomene severe si rapid extensive, urticaria la presiune si intepatura de

insecte, urticaria postmedicamentoasa

HHC 100-150 mg i.v , administrat la 6-8 h; se continua cu Prednison cateva zile

(2-3 zile)

!! neindicata corticoterapia in urticaria cronica


substante care inhiba eliberarea histaminei: adrenergice

Indicatii: edem angioneurotic, soc anafilactic, cele ce nu raspund la medicatia

prezentata anterior

Adrenalina 1: 0,1-0,5 ml sc, se repeta la 15-20 de minute daca nu se

amelioreaza simptomatologia

Efedrina

Cromoglicat de Na

Ketotifen
Eczema
definitie: dermatoza alergica, aspect clinic polimorf -> leziuni elementare foarte
diferite: eritem, vezicule/papule, scuame, lichenificatie, keratoza
factori de teren: teren atopic (familiar), stres => reactivarea leziunilor edematoase
- clinic -> forme evolutive:

eczema acuta (dureaza pana la 4 saptamani):

debut brusc

leziuni eritemato-edematoase si veziculare; veziculele se erodeaza => eroziuni ce

zemuiesc

prurit

senzatie de arsura

edem

eczema subacuta (evolueaza pana la 2 luni):

eroziuni

fisuri fara zemuire

scuame (parakeratoza)

Escoriatii

eczema cronica (evolueaza mai mult de 2 luni):

leziuni uscate

parakeratoza, scuame groase, lichenificatie

prurit

fisuri
- manifestari asociate:
adenopatii locoregionale
subfebrilitati
eozinofilie
etio-patogenetic:
A) eczeme exogene produse prin contact cu substante din exterior:

iritativa sau ortoergica (mecanism dublu: iritant + sensibilizant):

localizarea pe maini

contact cu: detergenti, substante caustice (baze slabe), uleiuri minerale, solventi
organici (benzina)

se distruge bariera epidermica

caracteristic:

apar in conditii de munca -> apar la toate persoanele ce folosesc substantele -> apar
imediat la contact

leziunile apar strict pe suprafata de contact si dispar dupa intreruperea contactului

(in week-end, concediu)

evolutie acuta sau cronica


alergica:

sensibilitate la unele substante

faza de inducere a sensibilizarii

faze de reexpunere:( Fe, Ni, Cr, Co, ciment, etc)-> cauciuc, parfumuri, plante, lac
de unghii, crema de maini

caracteristic:

apare la anumite persoane

apare dupa mai multe zile de la contactul initial

leziuni mai extinse decat suprafata de contact

leziunile dispar dupa o perioada de timp de la intreruperea contactului cu alergenul

Fotoalergica -> sensibilitate tegumentara dupa ce substanta alergizanta patrunde in

organism sau ia contact cu pielea, dupa o expunere prealabila la UV

medicamente: tetraciclina, acid nalidixic, fenotiazine, anticonceptionale (unele),

tiazide, fenotiazide
B) eczeme mixte (factori endogeni+factori exogeni):

mumulara (discoida):
placa rotunda, zemuinda, eritematoasa
disemineaza
sensibilizare la: alergeni microbieni (sfera ORL, dentara si genitala), medicamente
(antibiotice), atopici, microtraumatisme

dishidrotica:
vezicule la nivelul mainilor, picioarelor
veziculele au plafon gros <= strat cornos gros
leziuni foarte pruriginoase
asociat veziculelor => mici eroziuni => scuamare periferica
cauze:

Cr, Ni, Co

factori infectiosi micotici

stresul (recidive)

caldura (frecvent in sezonul cald)

Microbiana -> examen bacteriologic

de staza:
gravitationala sau de staza -> insuficienta cronica venoasa
gambe, picioare
eritem, edem, vezicule, scuame

eczema seboreica:
teren seboreic (uneori caracter familial)
regiuni seboreice: scalp, sprancene, sant nasogenian, conduct auditiv extern si
periauricular, presternal, interscapular, penian.
eritem + scuame
se adauga o ciuperca: Pytirosporum ovale
se reactiveaza in stress
se agraveaza in boli neurologice (Parkinson), boli cardiace cronice, boli digestive
extindere crescuta la bolnavi HIV
copii nou-nascuti: eritrodermie, eritem generalizat ( cu descuamare generala, stare
generala buna), debuteaza la 2-3 luni de viata

eczema fisurala sau asteatozica:

la persoane varstnice ce stau in apropierea surselor de caldura

aspect uscat + scuame poliedrice delimitate de santuri (brate, coapse)

neurodermita circumscrisa
lichenificare: tegument ingrosat
localizare: cervicala posterioara, scrotal, maleolar
prurit foarte intens
tratament:

patogenetic (antiinflamatoare)

corticoterapia:
.topica (locala) -> leziuni restranse:

clasa I: Clobetalol propionat (Dermovate, Cormax de 2 ori /zi dimineata si seara);

NU se aplica pe fata

clasa II: Elocom, Advantam, Cutivate; efect prompt, nu dau dependenta

Dermovatului, Betaderm

clasa III: Pivalat de flumetazona, Triamcinolon, Fluocinolon; NU se aplica pe fata

clasa IV: HHC acetat (produs mai slab, nu da dependenta)

in eczeme uscate (cronice) unguente (contin numai excipient gras), iar in cele subacute
si acute se recomanda creme (contin excipient gras + apa)
- se incepe cu clasele I si II, iar dupa ameliorarea fenomenului => se recomanda clasele
III si IV
se administreaza maxim 3 saptamani
gudroane: Ichtiol (reduce epidermopoeza), Tumenal

PUVA terapie

climatoterapie

Sistemica -> leziuni foarte extinse, insuficienta tratamentului topic

Prednison: 30-40 mg/zi 2-3 saptamani + terapie cortizonica topica

etiologic:

eczeme bacteriene: antibiotice local/general

eczeme micotice: antifungice

C) eczema endogena (atopica)
- patogenie:

tendinta de a dezvolta astm bronsic, rinita alergica, dermatita atopica, datorita unei
productii crescute de IgE prin sensibilizare la alergeni obisnuiti (caracter familial)

receptivitate scazuta la infectii

deficit de IgA secretorii

teoria blocadei receptorilor adrenergici cu stimularea receptorilor

Clinic -> trei forme:

infantila:

luna V-VI: placi si placarde eritematoscuamoase mai ales la nivelul obrajilor,

mentonului, buzelor

ramana o zona intacta la nivel peribucal

uneori leziuni la nivelul extremitatilor (placi, placarde), trunchi, m. fesieri

juvenila:

flexori:

lichenificatie

escoriatie

papule


- mai ales la nivelul plicii cotului si palmar

tegument xerotic (uscat), pruriginos, se pot produce impetiginizari (suprainfectii)

adult:

eritem

scuame

lichenificatie
- mai ales la nivelul flexorilor, sunt diseminate
- caractere asociate:

paloare tegumentara

prurit persistent

xeroza cutanata

manifestari oculare (cataracte, chiar si la copii)

criterii de diagnostic:

criteriu major: afectiune cutanata pruriginoasa cronica

criterii minore:

istoric de leziuni flexulare

istoric de astma bronsic

tegumente xerotice

dermatita flexulara vizibila

debut sub 2 ani

- complicatii:
- infectioase: bacteriene, virale, micotice
- eritrodermizare -> nou-nascuti
- tulburari de crestere la copii
tratament:

sistemic:

antihistaminice (eficienta medie)

corticoterapie: topica (de preferat), generala (tratament topic insuficient)

Emoliente ->unguente cu uree: Rombalsam

unguent slab keratolitic (copil mare, adult, NU la copil mic)

unguent cu Ihtiol (leziuni uscate)

cure heliomarine

regim igieno-dietetic: excluderea alimentelor si medicamentelor alergene

PUVA terapie

climato-terapie
Dermatoze profesionale
orice modificare a tegumentului aparuta in relatie cu aplicarea unei profesiuni
- factori de agresiune:

Mecanici -> frecare => durioame (bataturi), clavusuri (bataturi la picioare)

Fizici -> expunere cronica la radiatia solara=> keratoze actinice = zone circulare
de piele rugoasa rosie spre brun, sunt leziuni preneoplazice (keilite actinice cronice =
descuamare, fisurare a buzei inferioare, leziune preneoplazica)

expunere la radiatii X => radiodermite cronice pe dosul mainilor = arii de

tegument atrofic, cu tulburari de pigmentare, depigmentare/hiperpigementare alternante +
teleangiectazii exprimate, tegumentul este mai subtire

factori biologici: candidoze interdigitale <= la cei ce lucreaza cu dulciuri; micoze

profunde (actinomicoza: edem limfatic cronic + gome) <=mineri

factori chimici:
iritanti primari (obligatori): acizi tari, baze tari, saruri caustice
=> dermatita de contact ortoergica (apare la toti): apare imediat,este strict localizata la
nivelul zonei de contact, dispare dupa indepartarea cauzei
alergeni: coloranti (in special anilinici), rasini, cleiuri, produse petroliere, produsi ce
contin Cr, Ni, Co
=> dermatita de contact alergica (apare doar la unii): apare dupa o perioada de latenta
imunologica, depaseste locul contactului direct, se autointretine
!!! in ambele apar placi eritematoase, vezicule, scuame, senzatie de arsura/durere
- tratament local cu dermatocorticoizi
acnee profesionala -> formeaza sindromul seboreic secundar:
acnee la Cl (clorul e lipofilic, se localizeaza in glandele sebacee ale fetei -> reactie
inflamatorie)

acnee la ulei = ELAIOCONIOZA (nu contactul direct cu ulei mineral determina

acnee ci particulele din compozitie care astupa porii la nivelul tegumentului care a venit
in contact cu uleiul respectiv) => papulo-pustule foliculare (frecvent pe brate, coapse,
gambe)
Colagenoze
Lupusul eritematos
= boala autoimuna in care apar anticorpi antinucleari impotriva ADN dublu catenar;
expunerea la UV accentueaza productia de atc.
- Clinic -> spectru foarte variabil de la forma cea mai grava (LES) -> cea mai usoara (LE
cronic -> afecteaza numai tegumentul)
- lupus intermediar= stari intermediare de trecere de la o forma usoara la una grava
LES
- afecteaza egal ambele sexe
- varful incidentei 20-40 de ani
- clinic:

debut sub forma unui sindrom febril prelungit

afecteaza aparatul osteo-articular: artralgii meteorosensibile

miopatie

scaderea fortei musculare

Poliserozita (exudat la nivelul sinovialelor articulare, pleurelor, pericardului)

hepatita cronica lupica

encefalopatie lupica

glomerulonefrita cronica lupica (dupa 1-2 ani de evolutie); evolueaza spre

insuficienta renala cronica (principala cauza de deces)

manifestari cutanate apar in 80% din cazuri:

eruptia tipica = placard violaceu cu dispozitie caracteristica pe piramida nazala si

extensie spre obraji = eruptie in fluture; pe placard apar si telangiectazii, fara scuame

manifestari atipice -> constituie imaginea LE cronic

cea mai rara = eruptie buloasa generalizata (buloza lupica)

diagnostic: