Pentru determinarea caracterlstlcJior (modu­

lelor) de debit K" şi a ariilor w" ale secţiunilor

de curgere la umplerea partiala, în tabelul 8.23.
sînt date valorile raporturilor
l,~~ . CJ}u
-. ŞI ­
1\ (o)

pentru umplerile corespunzătoare,

Exemplu. Este dată înălţimea profilului H = 4 10

(profilul II). Să se determine caracteristica (modulul) de
debit K;, (pentru coeficientul de rugozitate n = 1) şi aria (>l.
a secţiunii de curgere la adîncimea h" = 2,4 m, adică pentru
+~~-'
-I--r' -Ţ--"-'--'
umplerea h)H=0,6.
Rezolvare. 1. Se află caracteristica (modulul) de debit
;::.L:.~.·t--~~. pentru umplerea tolală
Jt-~
ŢIitt.n r;
,-j-ri-tH~ K' = 2,2164 (2
H)' 2,7
= 2,216'6,53::::: 14,4 m 3/s,
r..r=!.ttti~
/j 9 100
aria secţiunii de curgere
Fig. 8.25.

secţiunile transversale cu o altă înăI ţime, cînd (>l = 3,514 (2fl)· = 14,716 m2 ;

H Z 2 m, caracteristicile (modulele) de debit K'

şi ariile secţiunii de curgere (,) (la umplerea com­ 2. Pentru umplerea dală (h,,' H) = 0,6, adică la adîn­
pletă) se pot determina cu formulele:
cimea apei h = 0,6H = 0,6'4 = 2,4 ITI, se obţine

- pentru profilul II
K'= 144 KK• = 144,072= 104 ma/s'
U

2,2164 ( 2 )2.7 ; (' H ) 2 ;

J j J . ' ,

K' =
H w = 3,544:2
K = 14,176'0,67=9,5 m ,
141761(u
(»05= 2
- pentru profilul V , .

K' = 2,097 Tr';

H'9"
w = 3,382
fIi)?-.
(2 Valorile f(u/K=O,Î2 şi wj(o} = 0,67 sînt luate din
( tabelul 8.23 pentru profilul II cînd hul H = 0,6.

CAPITOLUL 9

MIŞCAREA NEUNIFORMĂ A APEI IN ALBII DESCHISE

9.1. ECUAŢIA FUNDAMENTALA Pentm mişcarea permanentă, gradual variată

a apei în albii deschise (fig. 9.1), ecuaţia funda­
mentală are forma
In cazul mişcării neuniforme a apei, viteza me­
die ŞI panta suprafeţei libere variază în lungul d -
[=~- (rxv 2 ) -I 1 -",~- , (9.1)
cursului. Dacă viteza creşte, respectiv dacA ds 2g C2 R
cv/es> 0, mişcarea va fi acce1enlUi. DaCi!. în care: I ~~ -MI/ds e:ite panta suprafetei libere
cv/os < 0, mişcarea va fi deceleraUî. în secţiunea (n-n) variabila În lungul cursului

127
 I<aportul N "I / N determină (.. controlează ") sta­
['! _ l' -c rea cursului. Cînd Ncr/N § 1, curentul se 'găseşte
", - J "''--'!
respectiv în regim lent, regim critic şi regim
l- ­ .~

c. ­
'-! j
rapid.
1· 2::::f+2=·~Jc a) formele principale ale suprafeţei libere În
albi i pri smatice
: ~:' .. ;. ~~ ! ,,c._ -'
----~-; .~ Derivata dh/ds = tg~, ulloe B este unghiul
r
L
1I
'
-­ .. , , ,­

~
/
dintre tangenta la suprafaţa liberă şi linia funoului
albiei, caracterizează variaţia adîncimi] curentului
Fig 9.1 în sensul curgerii.
In funcţie oe condiţiile i ~ O şi h ;;:: heI (sau
de apă; v, R şi C - viteza medie, raza hidraulică Ner/N § 1) şi h § ho (dacă h = Izo mişcarea este
şi coeficientul Chezy pentru aceeaşi secţiune uniformă) suprafaţa liberă în albii prismatice
(n--n) cu adîncimea Iz; o: - coeficientul Coriolis, capată forma indicată în schemă:
care ţine seama de distribuţia neuniformă a vitezei la pantă pozitivă (directă) i> O (fjg. 9.2);
în secţiune şi care, în condiţii obişnuite, este con· la pantă nulă, i = O (fund orizontal) (fig. 9..3) ;
siderat egal cu o: = 1,1 (vezi capi tol u! 3). la pantă negativa (inversă), i < O (fig. 9.4).
Ecuaţia Îundamentală (9.1) poate fi scrisă
si altfel:
, pentru albii neprismatice
(,-3
. Q2 rJ.Q2 {Iu fj
1---- +---­ ~:
cth c;J"C 2 R ' ge,)3 (S C
(9,2) ..;}; -l':
ds 1 _ !Q2 B //77,-/',­
-:%::r
1< ii,
ge,," u

pentru albii prism:Jtice, adică pentru (.10 = O

(>5

, Q2
1--­
dl! e,)2C 2 R
(9.3)
ds rJ.Q2 B
1---­
gv'"

- pentru albii dreptunghiulare foarte largi

(B p h)
dh . 1z2 -- Îl6
--- = [ - - - - , (941
d.' ha - Iz;r
j;

în care: Q este debituJ; B - lăţimea albiei la

Fig. 9.2.
oglinda apei; h o -- adîncimea apei în mişcare
uniformă (adîncimea normală) ; i - panta albiei ;
h er - adîncimea critică. ~Jl.fI~qOih

La propunerea lui V. D. Jurin, mărimea N ~

= (i}/B se numeste cifra de ,.control", iar ma­
rimea Ner = ':I.Q2/i valoarea ei ,.critică". Intro­
r: 10 0
ducînd în formula (9.;) caracteristica (modulul) '/'///

de d~bi t Ko corespunzător mişcarii uniforme şi fig. 9.3.

caracteristica (modulul) de debit 1( pentru sec·
ţiunea examinata. precum şi mărimi]e N şi Nu,
se obţine

d/r
-=/---~
cts
. 1- (-~Q
Ner
r (9.5) [
-i'
:.:..~
.·~u~~,U·f,ff!:T;J
~.~
:I'}Z"V~

0//1 /'}///////</, ,'/ >,

].
,

1 1.
/77/j~·
.

1\ Fig. 94.

128
 o b 5 e r va ţ j e. 1. rn albii neprisrnatice, forma su­
prafeţei libere depinde nu numai de condiţiile i ~ 0, h ~ h" {1\Ec(lr/ E

V
şi It ~ ha, ci, În special, de modul în care varină forma
albiei în lungul curentului şi, din acest motiv, schemele
din figl~rile 9.2-9.4 pot să nu mai fie aceleaşi.
2. In practică. pentru determinarea formei suprafeţei
libere (profilului longitudinal al cnrentului). de fiecare dată
trebuie să se determine adîncimea mişcării uniforme Ita şi

rile i = O şi i < °
adîncimea criticii It,.,. în cazul i> O sau numai h" În cazu­
(sau În toate cazurile, la recomandat'ea Ine"
';t ,

\1=?5'
L~-------lI
--r
~i
<.
-i

..

ti

lui V. D. Jurin, să se calculeze N" = rx.Q2!g şi N = w3 / BJ. ,----'--<

ln funcţie de raportul dintre adîncimea efectivă It şi adînci­ Fig. 9.6.

miII' ha şi It,,, problema formei suprafeţei libere se rezolvă
conform schemell'r din figurile 9.2-9.4 sau, după V. D.
JlII"in, cu ajutorul graficului N = 9(11) şi K = {(Ii) (fig. 9.5). In cawl examinat, energia specifică în secţiune
Toate curbele suprafeţei libere în condiţiile este, de asemenea. o funcţie de adîncime H = {(h),
dhjds> O. deci cînd adîncimile curentului cresc unghiul '( fiind un parametru. Reprezentarea gra­
fică a funcţiei 11 = {(h) este dată în fig. 9.6. In
În sensul curgeri i, se numesc curbe de remll po.zitiu,
iar în conditiile clh/ds < O, cleci cînd 8dîncimile cazul general, adică pentru profiluri transversale
uescresc în sensul curgerii se numesc curbe de remu de orice formă şi cu considerarea pantei fundului
negatiu. albie!, adîncimea critică se află prin rezolvarea
ecuaţiei
o b ser v il ţie. În ambele cazuri, CÎnd
cind mişcarea
<iccelerată -
este deceJerată şi cînd d/zlds <
vitezele de fund variază mai intens decît cele
°---
dhids> 0, rlcci
mişcat'e cos Y - -
rx.Q2
gw 3
B = O sau
{v 3 COS"

B
I
ct.Qil
=-­
g
(9.6)
de suprafaţă. Se poate scrie du = --gdH/II, unde II este
viteza local,1, iar fI = (z + It) .- presiunea bidrostatica; Dacă se adoptă COS'( = 1,0
de aici reiese că variaţia vitezei locale du este invers propor­
tionala cu valoarea vitezei însăşi li. Astfel. în prezenla r('­ 1­ ct.Q2 B = O,
muului negativ, vitezele de fund cresc într-o măsură mai g~l3
mare drcît cele de suprafcţil şi epura vitezelor se uniformi­
zează. sau
w" _ rx.Q'
h) Adîncimea critică
B g
Se numeste adÎncime criticâ adîncimea la C2re,
pentru debitul Q cbt. energia specifică în sec­ Rezolvarea acestor ecuaţii se poate face prin
ţiune construirea graficului funcţiei
fi 1
=1 + -2g= )1. , - -'Y.Q2- = {(l1)
(/.[,2 I

2[{(,)'
ţi = {V3;S '( = {(h),

are valoarea minimă. sau

In ecuaţia energiei specifice în secţiune H = {(h). w 3

h reprezinti! adîncimea curentului, măsurată normal ţi = Ei = {(h).

la linia fundului albiei. In cazul unor pante con­
siderabile este necesară precizarea acestei notaţji, Cu ajutorul acestui grafic (fig. 9.7)1, adîncimea
ecuaţia energiei specifice avînd forma critică rezultă cunoscînd valoarea Cl.Q2/g,
cw 2 ct.Q"
H=u+- =hcos',+-'- = {(h). a
2g I 2g(l)2
h[m
Mărimea a = h cos'( este înălţimea piezome­ o,
trică, corespunzătoare presiunii pe patul albiei.
Unghiul y este egal cu unghiul de înclinare a fun­
dului albiei faţă de orizontală. o,

a
N=Y,;~)

T---
iZ
h

K
1

:
..

ci
o m~»~~~m~~
Fig. 9.7.
'!:J
J t>:
,,""!
""j ,~LK=wNff
f~-oI~-'_:: -~ 1 Dupii recomandarea lui V. D. Judn, heT se determină
din g"a ficll I N =~ w 3 / B = 'fI(II) (fig. 9.5) cînd se cunoaşte
Fig. 95. mărimea N" = rx.Q'/g.

9 - Indreptar pentru calcule hidraulice - cd. 203 129

 Pentru o aibie dreptunghiul ară cu lăţimea 13,
adîncimea critică se calculează cu formula (9.6, a) (m
sau (9.6, b)
h = -
CT
il
Q"
a."
gB2 cos '(
, (9.6, a)

sau în cazul pantelor mici, cînd cos '( =, 1,0

_~3/(XQ2 =~3/lY.q2
heT - V gB2 V g I
(9.6, b)

unde q este debitul pe unitatea de lăţime a albiei

(denumit "debit specific"), egal cu q = Q/B.
In continuare, peste tot unde nu sînt făcute
tnenţiuni corespunzătoare, se vor examina numai
al biile cu pante mici 1 respectiv cu pa\ltele i ;; 0,10,
pentru care cos y =.)1 - i 2 = .)0,99 ~ 1,00, astfel
că panta i poate fi eliminată d:n calcule.
u
Valorile ha pentru albia dreptunghiulară, cînd
('L = 1,10 şi O( = 1,0, sînt date în tabelul 9.1 şi ~------ )'>:FL' I,'{ J
în graficul din fig. 9.8. {(I Il! ~/j5?5 77 )8 !J9 q'rrd', mI

Valorile adîucimii critice h" funcţie de debitul

specific q, m'/s, pentru albii dreptllnghiulare
Tabelul 9.1
Fie;. 9.8. Grafic pentru dt'terminart'a hor =
dreptunghiulare (unităţi
V
metrice).
:1.:
2
la albii

(peutru coeficienţii :1. = l,a şi J. = 1,1)

o iJ ser v aţi c. Dacă pcntr~ debite se foloseşte scara
q I h", m I I__~m 1l1". 2, n!tlnci v8Io<1fC-3 h,,, citită pe axa verticală, tebuie în­
ma/
s·m (X= r,o I (X= 1,1 II m,q"m ICI. = J,O ICI. =.1,1.
iTIulţită cu 4,G42, j~r ciacă se fuloscşte scara nr. 3, valoarea
li" trl'bldc ÎlTlp[lrţită la 4,642.
Exemplu. l. S~ dau q = 40 m 3 /s·m; CI. = 1,10. Să se
0,05 0,064 O,OGG 2,40 0,837 0,864 afle h". Folosind SCilra nr. 2, rezultă din grafic h;, = 1,215 m
0,10 0,100 0,104 2,GO 0,883 0,912 ~i, prin urmare h,., = 1,215'4,642=5,62 m;
0,20 0,J60 0,165 2,80 0,928 0,958 2. Se dau q = 0,4 m3!s'111; CI. = 1,0. Să se afle ha.
0,30 0,209 0,21G 3,00 0,972 J,003 Fulcsincl 'cara nr. 3, rezultă din grafic h;; = 1,215 m şi,
0,40 0,254 O,2G2 3,20 1,014 1,047 prin urmare,
0,50 0,295 0,304 3,40 1,05G 1,090
0,60 0,332 0,343 3,GO 1,0% 1,\30 2,125=0,262 m.
0,70 0,368 0,380 3,80 1,137 J, 174 h., = 4,642
0,80 0,402 0,415 4,00 1,176 1,214
0,90 0,435 0,449 420 1,2](j 1,255
1,00 0,467 0,482 <40 1,255 1,294 Pentru albii triunghiulme (fig. 9.9)
1,10 0,497 0,5J:i 4,60 1,292 1,333
1,20 0,527 0,544 4,80 1,330 j ,372 :..."/ 2ct.Q2
1,30 O,55G 0,574 5,00 1,366 1,410 !ze. = V gm 2 '
(9.9)
1,40 0,584 0,604 5,50 1,455 1,502
1,50
1,60
°G12
0;639
0,632
O,C60
600
7:00
1,543
1,710
1,.593
1,765
unde !IZ este coeficlen tu] de taI uz.

1,70
1,80
0,665
0,692
0,687
0,714
S,O
9,00
° 1,8G8
2,020
1,928
2,085
Pen tru albi a para bolieă (fig. 9.10) de
aslmetrică
secţiune

1,90 0,716 0,740 10,00 2,1lî8 2,237

2,00 0,742 0,765 11,00 2,3](J 2,384 ~4/ 27 aQ2,
2,20 0,790 0,81.5 12,00 2.448 2,529 hcr = V M' gp (9.10)

In funcţie de viteza criticJ v c • ~~ q/11 CTI adîn­ în care: p este parametrul parabolei corespunzz..
cimea critică se calculează cu formula toare ecuaţiei x~ = 2 py(p = x 2 /2y).

Iz eT = (Xv;,

~~:~~;:;:?. ~!--:f-=-I~
(9.7)
g
In funcţie de energia specifică 111jnJI11<Î în ~ee­
ţiune, H min - adîncimea critică, are expresia " ~-ţ
u ';{
-x ~--~._~-~-=----­
2
U
heT = - li min (9.8)
3 Fig 99. Fig. 9.10.

1'30
 In calcule aproximative cînel p = 15 -2U, se q"",;(, adicil {Z,,. ",od 0= !(qmor,), pentru diferite valori
p lt adopta în locul formulei (9.10) llrnl~lto"rele ale coeiicientului de taluz /Il. Folosind acest grafic,
relaţii (în măsuri metri ce) se determină cu uşurinţă adîncimea critică h er
pentru canalul dat cu lăţimea la fund b, cînd este
heI = 0,22 j Q pentru (X = 1,0; (9,10, a) cunoscut debitul Q.
La debite ale canalului model qmod <
hei 0,22fiJQ pentru (X = 1,10.
_c
< 0,075 m 3 /s'm, adîncimea critică a canalului
Exemplu, Se dau: Q = 25 m 3 's; p = 15; C( ~=. 1,0. trapezoirlal se poate determina ca şi în cazul ca·
AI bia fiind p8ra bol ică, adîncim0a criticâ calculată cu ior­ nalul ui cu secţi une dreptunghiu1ară, cu formula
mula aproximativă (9.10, a) ar0 valoarea
.:, 3 / rt.Q"
h" = O):? ,/:8-= 1,10 m, heI' = V gb 2 '

iar Cll formllia ('xaetă (a 10) _. valoarea

în care b este lăţimea la fund.
~4/27 C(Q~ ~ 1.15 JJ]
Graficul din fig. 9.11 este construit pentru
het = V 64 gp coeficientul o: = 1,10. Dacă adîncimea critică tre­
Pentru p = 20 se obţine h" -~ 1.08 m.
buie determinată la o altă valoare a coeficientu­
Juj(X', adică diferită de 1,10, debitul canalului
In al biile trapezoida1e, adîncimea critică heI model se calculeaziJ cu formula
se determină fie cu ecuaţia (9.6) prin aproximatii
succesive, fie prin construirea curbei y = 0)~/B = Q lf 7
= f(h) (fig. 9.7), fie după una din urm3toare1e
q mod = M~J A1 Vl.IO '
metode:
Metoda lui P. G. l(ise/eu. Adîncimea critică hil iar în cazul particular, cînd ':J. = 1,00
se determină din graficul adîncimii critice a ca­ Q
nalului model (geometric Rsemenea cu cel elat), q ",0<1 = 1,05 M2 .Jlvr
avînd lăţimea la fund b = 1,0 m. In conformi­
tate cu legile similitudinii gravitaţionale, debitul Succesiunea calculelor este indicată în exemplul
canalului model se calculeaza in funcţil' de debituJ Q următor.
al cnnalului dat cu formula Exempl u. Să se determine adîncim0a critică h'T pentru
canalul de secţiune trapezoidală cu lăţimea la fund b = 3,0 m,
Q coeficientul de taluz m c= 1,5, la lin debit Q ~~ 15 m3/5.
q mod == ----r=::
.,1,12< AI J (911 )
Rezolvare. 1. Se calculează mai întîi scara modelului
/H = b! 1,0 = b; dupa aceea, se calculează debitul canalului
în care: M este scara liniară a mudelului, egală model, corespunzător debitului dat de 15 m 3/s
cu M = b/b moa (dadi b moll = 1,0 m atunci M = b); Q 15
Q - debitul canalului dat (din natuf<J). qmD" = - ; - = -r-=- = 0,961 m 3 /s·m;
M2"M 3"'13
Adîncimea critică căutată pentru cJnalu1 real 2. În continuare, din graficul din iig. 9,11 se determină

rE'zu1tzl in acest caz egală cu adîncim0a critică, a canalului model. În cazul de faţă, pen­

tru qmod = 0,961 m3 /s·m s·a obţinu t hor mDd = 0,385 m;

hei' =---:=- Mh rr J-1/r.Jd. (9.12) 3. Adîncimea criticii căutată pentru canalul dat cu

d"bit!l! Q = 15 m 3!s este egală c:U

In fig. 9.11 este dat graficul adîncimii critice

ha ~ Mh" = 3 '0,385 = 1,15 m.
a canalului mudel h er mori de secţiune trapezoidală mod

1
cu lăţimea la fund b = l,a m în funcţie de debitul Metoda lui 1. 1, Agroskin , In 1952, 1. 1. Agros­
kin a propus o metodă nouă, foarte eficace, de
! C" oi;
determinare a adîncimii critice în albiile de sec­
\0 p.kî J 14'1 u ~L
~
o, 9 ('C/' mc 1_) .i j<' ,,:,3'J
ţiune trapezoidată. Conform acestei metode, de­
o.8
, ~
1-\

- -L
I
,
ti!
1'+' terminareC1 adînci mii critice se efectuează în modul
urm5tor.
('
'.
o,6 - ,:r=q § J

Se calculează adîncimea critică h er pentru

O5
albia ele secţiune dreptunghiulară convenţională,
0,4i
cu jelţimea b, egală cu lăţimea la fund a canalului
03J-
,
~
'+--H
'ti++
"
J...±
ţRţţl
rlnt, foJosjnd formula
(ji. .; / rt.Q~
Or il-- H-++I- I I h Cr ' d V gb2 '
_++-~!- !ffq~ =
o. 2 J 4 5- 6 7 !J ~ le
1 O metodă analoagei il fost propus;] independent de
Fig. 9,11. Gr3fic pentru determinilrea h.. , 13 c"nalek tr"pC'­ 1. 1. Agros!cin şi cevu mai ele'vreme ele G. K. Mihailev ("Ghi­
zoidale dup{1 metoda P. G, Ki3elev. dr8vliLa i rn2!ic.ral!ia", nr. 8, 1952).

131
 Tabelul 9.2
Valorile numerice ale funcţiei f(ad) pentru
determinarea adînci mii critice a canalelor trapezoidale

ad [(a,J II a" [(ad) Il °d [( a" \

0.81 I ""=1 Ud"l,Iia:1
! I I ..... ~ 0,12 0,961 0,36 0,893 0,70 0,820

a7 O 1.0 1.5 20
0,13 0,958 0,37 0,89\ 0,72 0,8\6

Fig. 9.12. Curbă penrru determinarea fllllcţki {(('jrt).

0,14 0,955 0,38 0,888 0,74 0,813

0,15 0,952 0,39 0,886 0,76 0,809

0,16 0,949 0,40 0,883 0,78 0,805

în care: Q este debitul canalului; b lăţimea 0,17 0,946 0,41 0,88\ 0,80 0,802

la fund a canalului dat. 0,18 0,943 0,42 0,879 0,82 0,799

0,19 0,940 0,43 0,876 0,84 0,796

Apoi se află valoarea mărimii Ud 0,20 0,937 0,44 0,874 0,86 0,793

_ -
mh" (9 . 13) 0,21 0,934 0,45 0,871 0.88 0,789

Ud - -d, 0,90 0,786

b 0,22 0,93J 0,46 0,869

0,23 0,928 0,47 0,867 0,92 0,783

În care m este coeficientul de taluz al canalului 0,24 0,925 0,48 0,865 0,94 0,780

dat. 0,25 0,922 0,49 0,862 0,96 0,777

In continuare, folosind graficul din fig. 9.12 0,26 0,920 0,50 0,860 0,98 0,774
0,27 0,917 0,52 0,856 1,00 0,771
sau tabelul 9.2, se află valoarea funcţiEi f(ua), 0,28 0,914 0,54 0,852 1,05 0,763
stabilită de LI. Agroskin, după care se calculează 0,29 0,911 0,56 0,848 1,10 0,757
adîncimea critică a canalului trapezoidal dat 0,30 0,909 0,58 0,843 1,15 0,750
0,31 0,906 0,60 0,839 1,20 0,744
f(Ud) ~/Q2 0,903 0,62 0,835 1,25 0,737
h er = f(Ud)h cr ' r1 "=""" V ;b 2 • (9.14) 0,32
0,33 0,901 0,64 0,831 1,30 0,731
0,827 1,35 0,726
Funcţia f( Ud) este determinată de praf. J. J. Agras­ 0,34 0,898 0,66
0,895 0,68 0,824 1,40 0,721
kin cu formula 0,35

f( Ud ) -- -V~ , Sînt adoptate următoarele notaţii

1 + a~
în care
mh", €:cr -- mb hCI şi F(e,,) =
m .::
b V/QZ
gb 2 '
ad
. = -h- .

Exemplu. Lil\imea canalului la fund b = 3,0 m; coefi­ în care: Q, b, m, g şi h,., sînt, respectiv, debitul
cientul de taluz m = 1,5; Q = 15 m3 /s. Să se determine li". dat, lăţimea canalului trapezoidal la fund, coefi·
Rezolvare. 1. Se calculează adîncimea critică .3 alhiei cientul de taluz, acceleraţia gravitaţiei şi adîncimea
dreptunghiulare convenţionale critică căutată. Succesiunea calculelor cu acest
~ / 'J-Q' ~ /l, 1°,15' grafic este indicată în exemplul următor.
h cr • d = V gb 2 = V 9,8['32 = 1,41 m;
,
2. Se calculenă apoi parametru! ad al albici dreplllll­ t,
/f(EcrNO
ghiulare /8
ad= mlzcr'd = 1,5·1,41 = 0,705;
b 3 I, ) -
1,,1, '
Il
3. Din tabelul 9.2, pentru a~ = 0,705 se află {(ad) = tir1tJr~NO
= 0,818; adîncimea critică diutată va fi egillă CII
1?
,
h cr = f(ad)lz"'d = 0,818·1,41 = 1,15 m. /(t"er)",
/u r <1'1'
II ,/

Metoda lui B. T. Em/ev Conform metodei 1• 0.9 1- i

0,81 1 I
lui B. T. Emţev, calculul se efectuează grafic. (J)
f \7""­
In fig: 9.1.3 sînt reprezentate curbele 0.6 r :'Itf~'(,.I'Le
(}5 rr
04, I /
aJ
e:er = f ( bm l/7F)
V gb2 = f[F(e cr )] 0,2 2 7r7
7/
arC Cind lrEu}> ta
pentru F(e: c,.» l,a şi pentru F(scr) < 1,0. o o 5 fu 10
Citlf ((E,,:J<{.O,
1 Emtev, B. T., Metod rasceta neravnomernogo dvi­ o az 0.4 0.5 0,6 0.8 Cf

jeniia otkrîtîh potokov v prizmaticeskih kanaJal1, "Trudî

MEI", vol. XVI, 1963. Fig. 9.13. Grafic pentru determinarea b,r'

132
 Exemplu. Se dau: debitul c~nalului trapezoidal Q = allJiei de formă dată, la debitul cunoscut Q, sau
= 15 m3/s, lăţimea canalului la funel b = 3 m, coeficientul cu formula
de taluz m = 1,5. Să se determine adîncimea critică cores­
punză toare.
. g Pcr

Rezolvare. 1. Se calculează funcţia F(ser) ler = -C' . B (9.16)

F(ser) -
_m .:.,,3JQ2 _1,5 V ~
b V gb2 - 3 n n. n" -
- .
0,685,
IX cr

sau, in cazul albiei dreptunghiulare de lăţime

cr

mare B> h, pentru care B ;::;; P, cu formula

2. Folosind grafic-u! din fig. 9.13 se află pentru F(ser) =
= 0,685, mărimea Ser = 0,58. În cazul dc fa ţă F( ser) < 1,0; . JL
3. Sc calculează adîncime~ critică lcr = a.C;r (9.17)

h cr = r::"b = 0,58·3 = 116

, ITI. In calcule orientative, pentru panta critică
m 1,5
pot fi folosite valorile din tabelul 9.2, a.
O b ser va ţie. În graficul din fig. 9.13, spre deose­
bire de graficul construit de B. T. Emţev, i1 xa de coordonate
F'(ser) nu are o scară logaritmică, ci o scară naturală obiş­ Tabelul 9.2, a
nuită.
O b ser v aţi e. Metoda lui B. T. Emţev este mai Valorile pantelor critice i" = a.g pentru C = ~ RV
simplă decit metoda lui I. I. Agroskin. Folosind însă formulele CZ It
1ui I. I. Agroskin, se poate obţine o formulă de calcul sufi­
cient de simplă şi comodă, sub forma următoarc n
R, m !
0,011 I 0,020 I 0,030 I 0,040

h",,=
V I + 2-;
m
hcr
heT,
0,6
1,0
2,0
0,0013
0,0011
0,0009
0,0047
0,0036
0,0028
0,0115
0,0080
0,0059
0,0220
0,0142
0,0099
1+ m h,-r 0,0022 0,0045 0,0074
b 5,0 0,0007

în care: hcr este adîncimea critică a canalului dreptunghiular d) R.egimul "Ient" şi regimul "rapid"
cu lăţimea egală cu lăţimea la fund a canalului trapezoidal;
h"., - adîncimea critică a canalului trapezoidal ; /Il - coefi­ Se numeşte regim "Ient" regimul de curgere
cientul de taluz; b - lăţimea canalului la fund. a apei în albii la care adîncimea h> h er . In acest
Exemplu. In condiţiile exemplului precedent se deter­ caz, curgerea peste obstacolele de fund se face lin
mină adîncimea critică cu formula lui I. I. Agroskill.
Se obţine şi nu este însoţită de formarea "saltului". Cînd
It < h cr regimul se numeşte "rapid" (fig. 9.14)

h,,-,=
'1
3

.
15
1+2-'-·1,37
3,0
1,5 '13-,
'1,37:::::: 1,08 m,
e) Exponentul hidrauHe al albiei
E~ponentuI hidraulic x al albiei rezultă din
1+- ,
3,0 relatia
adică aproximativ
alte metode.
acelaşi rezultat cu ccle obţinute prin
( ~J'
Q2
2 = ( 1(1)2 =
K2
(.!2.J'
h
'' . (9.18)
z

c) Panta eri ti că Aşadar, exponentul hidraulic al albiei, x, este

Se numeşte pantă critică panta la care debitul puterea la care trebuie să se ridice raportul adin­
da t Q curge in canal in condi tiile mişcării uni forme
cu adincimea egală cu hen prin urmare, cînd se

ţ::ţ=t
respectă egalitatea

Q= CJ)er C er J R erier.

Panta critică poate fi determinată cu formula Curgere len!j~---.L-

Q" (9.15) Sa!!
i rr = ---,-, '
~
lJ)erCcrR er

în care: mărimile (o)CI' Cel şi R er se determină

pentru adîncimea criticăl heI> corespunzătoare

1 Se află după una din metodele indicate mai sus. fig. 9.14.

133
 cimilor (hd/1 2J pentru a obtine pătratul rapor­ 50 ,X I

tului modulelor de debit (f(j'K 2)2 Sau al debitelor

(Q1/Q2)2.
Calculul exponentului hidraulic, %, se efec­

tuează 10garitmînd formula (9.18), adie<'î după

relatia

2 log.!iJ...
K2
x (9. 19)

log .!!l

11 2
;0
în care adîncimile hj ~i /1 2 se iau arbitrar, iar
(fi

Fig 9.15. C;rilfic pe/llru ddermin arca exponcntului hidraulic

Kr = WjCj JR I pentru h1 ; aJ albiei ;, pfl1tru canalele trapezoidale. Exponm tul hidraulic
al albici Y. sc determina din iJdîncimea dată h şi laţimea la
K2 = W 2 C2 JR 2 pentru !Li. fund b. Curbele Y. = '1'( ~) sînt cOIl,lruite pelitru dlfcriti

Exemplu . Se dau: lăţimea canalului trapezoidal la coeficienţi dt~ taluz 1/1.

fund b = 5 m; coeficientul de taluz m = 1,5; coeficientul de

rugozitate It = 0,025. Să se determine exponentul hidraulic 9.2. CALCULUL CURBELOR SUPRAFEŢEI LI.
al albiei pentru adîncimi cuprinse în intervalul 11
1 = 2,0 m

şi h2 = 1,0 m. BERE PENTRU ALBII PRISMATICEl

Rezoh'are. Se determina K1 = (,)lCl ,j R; pentru itI =

a) Metoda bazată pe funcţia exponenţială (9.18)
= 2 m şi K 2 = (,)2C2 ~ R2 pentru 11 2 = 1,0 m. C3lculul
se
efectuează sub formă tabelară. (metoda lui B. A. Bahme teev)
Canale (all)ii) cu panta pozt't(vd i> O. Ecuaţia
de calcul are forma următoare
Il, m ! cu, m 2 I P, rn i R, lTl .) C ,m 1/2/5 r 1(, n1'/5
E- = 'r,o - 'il - (1. - illl)[:p('f).
J,o -
9('1,)], (9.20)
o) - ­
2
I I 16
6,5
I 12,2
8,6 I 1.31
0,75 I 42.3
37,5 I 77.5
211
în care: i este panta fundulUi; l - lungimea
tronsonului de canal; h(J - adîncimea de curgere
uniformă pentru debitul dat Q (adîncimea nor.
Folosind rclaţia (9.18) obtiriem .~ adîncimile ..relative" 'r'2 = h2 /h o
mală) ; '1)2 şi '/)1

775 şi '111 = h1/h(J la sfîrşitul şi la începutul tronsonului

dat (fig. 9.16), adicJ în secţiunile 2-2 şi, respectiv,
2 logm _ 1,128 =3,76. 1-1.
'- = 2 - 0,,301
log -- o b 5 l' r val i c Conform linlItelor adoptate la init'­
1
grarca eCllilţki diferenţiale de bază (9.3) secţiunea 2- 2 se
situeaza În ~1\'al de secţiunc" 1-1 (fig. 9.16)
o b ser va ţii. J. Pentru albiile dreplunghiulare foarte !J...)
largi, exponentul hidrauJic al albiei Y. poa·te fi considerat !. 1'1 = ( 'l.C2i . P ,
egal cu X = 3,00, iar pentru cele parabolice '- = 4,0, ceea g In

ce se şi adoptă, de obicei, la calculul unor aselTlenca albii. unde: IX este coeficientul Coriolis (vezi capitolul 3);
2. în formulele (9.18) şi (9.19) se presupune Y. = con51. C, P şi B - coeficientul din formula Chezy
pentru secţiunea transversală dată. Acest lucru nu este însă
exact, deoarece % variază o dată cu variaţia adîncimii. Prin
urmare, pentru canalele de secţiune trapezoidală, exponen. 12
tul hidraulic al al biei depinde de ~ = b/h.

Un grafic foarte comod este alcătui t de

A. N. Rahmanov (fig. 9.15) pentru determinări
­
rapide ale lui x funcţie de raportul hjb ~i valoa­
rea coeficientului de taluz m (cînd C = -.!.. R J i 6 ). In
11

figura 9.1S~~est grafic se prezintă pel1tru un

Fig. 916.

diapazon redus de variaţie a variabilelor m şi leu metode numerice, folosind cakulnt osre electronice,
calculul poate fi efcctuat rapid, pornind de la ecuaţia ge_
hjb. nerala (9.I)scr isJ in diferenţe finite(N . T.).

134
 [; = J
c Ri, perimetrul muiat şi respectiv lătimea
albiei la oglinda apei; i şi g - panta fundului şi
acceleratia gravitatiei.
o b ser va ţie. Mărimea j poate fi ~ 1,0; cînd i < i e"
j< 1,0; cînd i> i", j> 1,0.
9(112) şi 9(-1)1) sînt functiile adîncimii relative,
reprezentînd valorile integralei
?(lJ) = - ( ~J + C pentru '1)0" si, lJ].
) Y)X -
Valorile functiei 9 sînt date în tabelul 9.3.
Aplicarea ecua tiei (9.20) pentru construirea
liniei suprafeţei libere a curentului se reduce la:
1) determinarea lungimii I a tronsonului de canal
între două sectiuni transversale, pentru care sînt
date adîncimile h2 şi h] sau 2) determinarea adin­
cimii 17] cînd sînt date h2 şi I (sau la determi­
narea h2 cind sin t da te h1 şi 1).
In primul caz, aceste calcule se dovedesc mai
simple, deoarece, cînd sînt date adîncimile h1
şi 17 2 şi, prin urmare, se cunosc '1)2 = hz/h o şi
'1)1 = h]/h a, valorile funcţiilor corespunzătoare 9(1)2)
şi 9(1)1) se află direct din tabele, iar valoarea ex­
presiei j'no! = (rJ.C 2i/g·B/PLncd poate fi calculată
direct din elementele cunoscute ale profilului
transversal al a1biei la sfirsitul tronsonului la
adîncimea h z şi la inceputul 'lui la adîncimea h1 •
adică
j med = i2 + it
2 = ho +: t:-.Iz (semnul plus se ia pentru curba de
In cazul 81 doilea, problema se dovedeşte mai
complexă, deoarece dadi se cunoaşte una din
adîncimi hz sau Iz]' necunoscută va fi '1)1 sau 'f,z
şi, de aceea, nu pot fi determinate direct din ta­
belele functiilor 9(-1)2) sau ?(-/h). Nu poate fi cal­
culată direct din formulă nici valoarea jll1ed' In
acest caz, problema se rezolvă prin aproximatii
succesive sau grafo-analitic.
In ambele cazuri valoarea q:{IJ) se alege din
tabel pentru exponentul iJidraulic corespunzător
albiei, x. Succesiunea calculelor după ecuatia
(9.20) şi tabelul 9.3 rămîne aceeaşi pentru toate
curbele de remu, indicate în fig. 9.2, a; b pentru
i> O.
o b ser va ţie. Calculul curbelor de remu pentru
i ~ i"r conform fig. 9.2, c nu necesită folosirea ecuaţiei (9.20).
Calculul mărimii jmer! = rJ.C 2i/g·B/P se efec­
tuează în practică fie adoptînd C, B şi P egale
cu cele pentru adîncimea medie h mcd = (h] + h z)/2
pentru tronsonul dat, fie adoptînd C = (C] +
+ Cz)/2; B = (B 1 + B z)/2 şi P = (P1 + P z)/2,
fie, în sfîrşit, presupunînd imed = (j1 + iz)/2.
Alegerea modului în care urmează să se de­
termine jmer! se face de la caz la caz, din conside­
rente de simplitate a calculelor în conditiile con­
crete date. Dacă se determină adîncimea h1 fiind
date h2 şi I (sau hz cînd sînt date h] şi 1),Îme<f se
calculează pentru hm'<f presupus şi dacă după de­
terminarea lui h2 va rezulta că media (h 1 ' + h2 ) /2
nu este egală cu hmer! adoptat anterior, calculul
trebuie repetat.
Determinarea funcţiilor ?('I)) din tabelul 9.3
trebuie efectuată pentru exponentul hidraulic
de calcul al a1hiei )( adoptat, care se ia cel mai
apropiat x mai mare sau mai mic [în raport cu
cel obţinut din formula (9.19) sau graficul din
fig. 9.15J dintre acelea pentru care în tabelul 9.3
sînt date valorile q:{I)). Trebuie să se recurgă la
interpolarea functiei q{r,) după valorile ei la două
valori învecinate ale exponentului hidraulic al
albiei, x (adică după valorile luate din două
tabele învecinate), doar în cazuri extreme, adică
la o precizIe mărită a calculului.
La determinarea lungimii pe care se întinde
remuul pozitiv (sau negativ) trebuie să se aibă
în vedere că teoretic această lungime este infinită,
şi de aceea în caku1e1e practice secţiunea de apa­
ritie a remuului se consideră acolo unde, în cazul
concret dat, diferenta t:-.h = h - ho are o valoare
neglijabilă.
In acest caz, lungimea I trebuie determinată
cu ecuatia (9.20), presupunînd h1 (sau h z, în con­
formitate cu conditiile problemei) egal cu h1 =
remu pozitiv cînd h> ho şi semnul minus pentru
curba de remu negativ cînd h < ho din fig. 9.2).
Exempl u. Să se construiască curbil de remu pozitiv
pentru un canal de secţiune dreptunghiulară de lăţime mare
(iJ ~ h) în următoarele condiţii: debitul specific q = 6,22 m 3 /
/s 'm, panta fundului i = 0,0004; n = 0,02 (fig. 9.16, a).
In secţiunea (a-a) se prevede o construcţie de retenţi-e
cu adîncimea biefului amonte H = 6 m.
Rezolmre. l. Se determină adîncimea normală hu, iolo­
sind formula Chezy
q -- hoCo,;-R'
ot -- I10 - l h'o16 YI-h'
ot.
n
fig. 9.16, a.
135
 Rezultă
Tabelul 9,3
Valoril€ funcţiei <p('r,)
pentru albiile cu panta
h = (q'~JO'6 = (G,22'0,Q2J'O'O, directă a fundul ui (i > O)
o
) I )0,0004

Logaritmînd se află It o =3 m; 'f) I ? (r,) II--~,-I ~r;r,) I/r; I~ I

('r,) 'r; 1 9 (~)
2. Se determină distanţele Il' 1"
de la con,c(ructia
de retenţie (secţiunea a~a), unde It, = fi pina la secţiunile PCIltru expullcntul hidraulic z = 2,00
unde adîncimile vor fi egale rcspectiv Cll hi = 5,5 m; 11[' =
= 5 m; 11~I1 = 4,5 m; !II' = 4,0 lll, , .. CJ1cuJcIc se efec­ o o 0,85 1,256 1,07 1,693 1,44 0,856
0,05 0,050 0,86 1,293 1,08 1,629 1,45 0,847
tuează cu formula 0.10 0,]00 0,87 1,333 1,09 1,573 1,46 0,8,38
0,15 0,151 0,88 1,375 1,10 1,522 1.47 0,829

1~ ~ {02 -01 ~ (1 - i"",,)[ CP(-0z) - 7(0Il]} 0,20 0,203 0,89 /,421 1,11 1,477 1,48 0,821
i 0,25 0,309 0,90 1,472 1,12 1,436 1,49 0,81.3
0,30 0,309 0,905 1,4S'9 1, \3 1,398 1,50 0,805
Se determină lungimea Il a primului tronson, adica clis­ 0,35 0,365 0,910 1,527 1,14 1,363 1,55 0,767
tanţa de la construcţia de retentie pină la secţiunea cea mai 0,40 0,424 0,915 1,557 1,15 1,331 [ GO O, 7.1:~
0,45 0,485 0,920 1,589 1,16 1301 I'G5 0,703
apropia tă 1- 1, unde adincimea 11 1 = 5,5 tI1.
0,50 0,549 0,925 1.622 1,17 1,273 ]>0 0,675
Se calculează succesiv: 0,619 0,930 1,658 1,18 1,247 1,75 0,650
0,55
- raportul holi = 3,00/0,0004 = 7500 m;
0,60 0,693 0,935 1,69G 1,19 1,222 \,80 0,626
- adincimile rcla ti ve 0,709 0,940 1,738 1,20 1,199 1,85 0,605
0,61
0,62 0,727 0,945 1,782 1,21 1,177 1,90 0,585
• 5
h: _,~ -'111'o -~ ~3 =
112 = 2; 1 1,8,3; 0,63 0,741 0,950 1,831 1,22 1,156 1,95 0,56G
1)2 = ~ 3 '01 =
0,64 0,758 0,955 1,885 1,23 1,136 2,0 0,549
0,65 0,775 0,960 1,945 1,24 1,117 2,1 0,518
- se determină apoi din tabelul (9,3) valorile cores­ 0,66 0,792 0,965 2,013 1,25 1,098 2,2 0,490
0,810 0,970 2,092 1,26 1,081 2,3 0,466
punzătoare ale funcţiilor CP(02) şi 'P(-0Il, pentru carc trebuie 0,67
să s( calculeze în prealabil valoarea exponentului hidraulic 0,68 0,829 0,975 2,184 1,27 1,065 2,4 0,444
0,69 0,848 0,980 2,297 1,28 1,049 2,5 0,424
al al biei, :<. 1,29 1,033 2,G 0,405
0,70 0,867 0,985 2,442
In cazul de faţă, pentru albia dreptunglJiulanî de lă­ 0,990 2,646 1,30 1,018 2,7 0,389
0,71 0,887
ţime mare b ~ It, folosind pentru C formula lui l\\anning
0,72 0,907 0,995 3,000 1,31 1,004 2,8 0,374
C =1. RIia şi presupunind R = It, cxponentul hidraulic 0,73 0,928 1,000 00 1,32 0.990 2,9 0,360
n 0,74 0,950 1,005 2,997 1,33 0,977 3,0 0,346
0,75 0,972 \,0\0 2,652 1,34 0,964 3,5 0,294
se află din relaţia

(~: r 0,76 0,996 1,015 2,4lfi 1,35 0,952 4,0 0,255

~:r 0,77 1,020 1,020 2,307 1,36 0,940 4,5 0,226

= ( 0,78 1,045 1,025 2,197 1,37 0,928 5,0 0,203
0,79 1,071 1,030 2,117 ],38 0,917 6,0 0,168
Efectuînd calculul se obţine: :< = 10/3 = 3,33, Se 0,80 1,098 1,035 2,031 1,39 0,906 8,0 0,12G
1,127 1,040 1,966 1,40 0,896 10,0 0,100
adoptă valoarea cea mai apropiată din tabel x = 3,30 (vczi 0,81
0,82 1,156 1,045 1,908 1,41 0,886
tabelul 9.3), In tabelul 9,3, pentru Y. = 3,30 se citeşte '1.(-02) = 1,178 1,05 1.857 1,42 0,876
0,83
= 9(2) = 0,092 ; 0,84 1,221 1,06 1,768 1,43 0,866

Pentru exponentul hidraulic % = 2,50

<p(ril) = 9(1,83) = 0,12 _ 0,120 - 0,112 ·3 =
2 O O 0,64 0,714 0,80 1,006 0,930 1,469
0,05 0,050 0,65 0,729 0,81 1,030 0,935 1,500
0,10 0,100 0,66 0,744 0,82 1,055 0,940 1,534
= 0,120 - 0,0048 = 0,1152; 0,15 0,150 0,67 0,760 0,83 1,081 0,945 1,570

- după aceea se calculea ză j "zea 0,20 0,201 0,68 0,776 0,84 1,109 0,950 1,610
0,25 0,252 0,69 0,792 0,85 1,138 0,955 1,654
IXC~.",i !,IO' 0,0004 (67,50 + 66,40) 2 _ 0,30 0,304 0,70 0,809 0,86 1,169 0,960 1,702
. ~ --­ =
Im,a- g 9:s/-l 2 ­ 0,35
0,40
0,357
0,411
0,71
0,72
0,826
0,844
0,87
0,88
],202
1,237
0,965
0,970
],758
1,820
= 0,0000445'4 480 = 0,199. 0,45 0,468 0,73 0,862 0,89 1,275 0,975 1,896
0,50 0,527 0,74 0,88! 0,90 1,316 0,980 1,985
0,55 0,590 0,75 0,900 0,905 1,339 0,985 2,100
In final se găseşte
0,60 0,557 0,76 0,920 0,910 "3621 0,990 2,264
11 = 7500[2,0 - 1,83 - (1 0,1(9) '(0,092 - 0,1 152\j = 0,6,1 0,G71, 0,77 0,940 0,915 1.386 0,995 2,544
0,62 0,685 0,78 0,%1 0,920 1,412 I l,i 00 00
= 1470 ITI,
0,63 0,699 0,79 0,983 0,925 !,44e.i 1 00512,139

136
 Tabelul 9.3 (continuare) Tabelul 9.3 (continuare)

(i ~:~r.l /lr, 1 ~(r,) II 'r, I ~(r,) 11r, I ~(r,) 'r, I~~;) 11'(1 I ~(r,) II r, I ~(r,) II '(1 I ?(r,)
1,010 1,865 1,18 0,756 1,39 0,500 2,0 0,253
J,015 1,704 1,19 0,737 J,40 0,492 2,1 0,233
1,020 1,,591 1,20 0,719 1,41 0,484 2,­') 0,216
Pentru exponentul hidraulic ,,-= 3, 10
1.025 1,504 1,21 0,702 1,42 0,477 2,3 0,201
O O 0,85 1,054 1,07 1,743 1,44 0,260
1,030 J,432 1,22 0,686 1,43 0,470 2,4 0,188 0,05 0,050 0,86 1,080 1,08 1,704 1,45 0,255
1,035 1,372 1,23 0,671 1,44 0,463 2,5 0,176 0,10 0,100 0,87 1,108 1,09 0,669 1,46 0,250
1,040 1,320 1,24 0,657 1,45 0,456 2,6 0,165 0,15 0,150 0,88 1,138 1,10 0,638 \,47 0,245
1,045 1,274 1,25 0,643 1,46 0,450 2,7 0,155
0,20 0,200 0,89 1,169 1,11 0,610 J,48 0,240
J.050 1,234 1,26 0,630 1,47 0,444 2,8 0,146 0,250 0,90 1,204 1,12 0,584 1,49 0,236
0,25
1,013 1,164 1,27 0,618 1,48 0,438 2,9 0,1.'38 0,30 0,301 0,905 1,222 1,13 0,562 1,50 0.232
J ,07 1,105 1,28 0,606 1,49 0,432 3,0 0,131 0,213
0,35 0,353 0,910 1,241 1,14 0,542 1,55
1,08 1,053 1,29 0,5S4 1,50 0,426 3,5 0,103
0,40 0,406 0,915 1,261 1.15 0,523 1,60 0,197
1,09 1.009 1,30 0,582 1,55 0,399 4,0 0.084 0,920 1,282 1.16 0,505 1,65 0,183
0,45 0,460
1,10 0,969 1,31 0,571 1,60 0,376 4,5 0,070 0,925 1.305 1,17 0,489 1,70 0,170
0,50 0,515
1,11 0,933 1,32 0,561 1,65 0,355 5,0 0,060 1,329 1,18 0,474 1,75 0,159
0,55 0,573 0,930
1,12 0,901 1,33 0,551 1,70 0,336 6,0 0,046
0,60 0,634 0,935 1,335 1,19 0,459 1,80 0,148
1,13 0,872 1,34 0,.542 1,7.5 0,318 8,0 0,029 1,383 1,20 0,445 1,85 0,139
0,61 0,647 0,940
1,14 0,846 1,3.5 0,533 1,80 0,303 10,0 0,021 1,412 1,21 0,432 1,90 0,130
0,62 0,660 0,945
1,15 0,821 1,36 0,524 1,8.5 0,289 1,22 0,820 1,95 0,123
0,63 0,673 0,950 1,443
1,16 0,798 1,37 0,.516 1,90 0,276
J,17 0,776 1.38 0,508 1,9.5 0,264 0,64 0,686 0,955 1,479 1,23 0,409 201 0,117
0,65 0,700 0,960 1,519 1,24 O,399 2,1 0,104
Pentru exponentul hidraulic z = 3,00 0,66 0,714 0,965 1,564 1.25 0,389 2,2 0,094
0,67 0,728 0,970 1,616 1,26 0,379 2,3 0,085
(1 O 0,85 1,065 1,07 0,790 1,44 0,283
0,05 0,050 0,86 1,092 1,08 0,749 1,4.5 0,278 0,68 0,742 0.975 1,677 1,27 0,370 2,4 0,077
0,10 0,100 0,87 1,120 1,09 0,713 1,46 0,273 0,[.9 0,756 0,980 1,750 1,28 0,362 2,5 0,070
0,15 0,150 0,88 1,1.51 1,10 0,680 1,47 0,268 0,70 0,771 0,985 1,845 1,29 0,354 2,6 0,065
0,71 0,786 0,990 1,977 1,30 0,346 2,? 0,060
0,20 0,200 0.89 1,183 J,I j 0,652 J,48 0,263
0,25 0,251 0,90 1,218 1,12 0,626 1,49 0,2!j9 0,72 0,80\ 0,995 2,203 1,3J 0,338 2,8 0,056
0,30 0,302 0,905 1,237 1, I:3 0.602 1,50 0,255 0,73 0,817 1,000 00 1,32 0,330 2,9 0,052
0,35 0,354 0,910 1,257 1,14 0,581 1,55 0,235 0.74 0,834 1,005 1,572 1,33 0,323 3,0 0,048
0,75 0,851 1,010 1,350 1,34 0,316 3,5 0,034
0,40 0,407 0,915 1,278 1,15 0,561 1.60 0,218
0,45 0,461 0,920 1,300 I,lli 0,542 1,65 0,203 0.76 0,868 1,015 1,221 1.35 0,309 4,0 0,026
0,50 0,517 0,925 1,323 1.17 O,S25 1,70 0,189 0,77 0,1'85 1,020 1,130 1,36 0,303 4,5 0,021
0,,55 0,575 0,930 1.348 1,18 0,510 1,75 0,177 0,78 0.903 1,025 1,060 l,;37 0,297 5,0 0,016
0.79 0.922 1,030 1,004 1,38 0,291 6,0 0,011
0.60 0,637 0,935 1,374 1,19 0,495 1,80 0,166
0,61 0,650 0,940 1,403 1,20 0,480 1,85 0,156 o,eo 0,942 1,035 0,956 1,39 0,285 8,0 0,006
0,004
0,62 0,663 0,945 ],434 1,21 0,467 1,90 0,147 0,81 0,962 1,040 0,914 1,40 0,280 10,0
0,63 0.676 0,950 1,467 1,22 0,454 1,95 0,139 0,82 0,983 1,045 0,876 1,41 0,275
0,83 1,005 1,050 0,844 1.42 0,270
0,64 0,689 0,955 0.504 1,23 0,442 2,0 0,132 1,43 0,265
0,84 1,029 1,06 0,789
0,65 0,703 0,960 1,545 1,24 0,43l 2,1 0,119
0,66 0,71Î 0,965 1,592 1,25 0,420 2,2 0,108
0,67 0,731 0,970 1,645 \,26 0,410 2,3 0,098 Pentru exponentul hidraul ic x = 3,20
0,68 0,746 0,975 1,708 1,27 0,400 2,4 0,090
0,69 0,761 0,980 1,784 1,28 0,391 2,5 0,082 O O I 0,64 0,683 0,80 0,934 0,930 1,311
0,70 0,776 0,985 1,882 1,29 0,382 2,6 0,076 0,05 0,050 0,65 0,696 0,8\ 0,954 0,935 1,336
0,71 0,791 0,990 2,019 1,30 0,373 2,7 0,070 0,10 0,100 0,66 0,709 0,82 0,975 0,940 1,363
0,15 0,150 0,67 0,723 0,83 0,986 0,945 1,392
0,72 0,807 0.995 2,250 1,31 0,365 2,8 0,065
0,73 0,823 1,000 00 1.32 0,357 2,9 0,060 0,20 0,200 0,68 0,737 0,84 I,Oj9 0,950 1,423
0,74 0,840 1,005 1,647 1,33 0,349 3,0 0,056 0,25 0,250 0,69 0,751 0,85 1,043 0,955 1,458
0,75 0,857 1,010 1,419 1,34 0,341 3,5 0,041 0,30 0,301 0,70 0,766 0,86 1,068 0,960 1,497
0,35 0,353 0,71 0,781 0,87 1095 0,965 1,540
0,76 0,874 1,015 1,291 1,35 0,334 4,0 0,031
0,77 0,892 1,020 1,193 1,36 0,328 4,5 0,025 0,40 0,405 0,72 0,796 0,88 I,J24 0,970 1,590
0,78 0,911 1,025 1,119 1,37 0,322 5,0 0,020 0,45 0,459 0,73 0,812 0,89 1,155 0,975 1,649
0,79 0,930 1,030 1,061 1,38 0,316 6,0 0,014 0,50 0,514 0.74 0.828 0,90 1,189 0,980 1,720
0,55 0,571 0,75 0,844 0,905 1,206 0,985 1,812
0,80 0,950 1,035 1,010 1.39 0,310 8,0 0,009
0,81 0,971 1,040 0,967 1,40 0,304 \0,0 0,005 0,60 0,631 0,76 0,861 0,910 1,225 0,990 1,940
0,82 0,993 1,045 0,929 1,41 0,298 0,61 0,644 0,77 0,878 0,9\5 1,245 0,995 2,159
0,83 1,016 1,05 0,896 1,42 0,293 0,62 0,657 0,78 0,896 0,920 1,266 1,000 00
0,84 1,040 1,06 I 0,838 1,43 0,288 0,63 0,670 0,79 0,915 0,925 1,283 1,005 I 1,506

137
 Tabe/ul 9.3 (contimwre) Tobe/tii 9.3 (continuare)

~19(11) III .~ 1 9 (1,) II ~-19~~) II 'fi I y( r.J ~ I y( r,) 1 II I (?~~~'-ll~ I rf(~) II'· 1 '0 9 (-1/)

1,010 1,291 1,18 0,443 1,39 0,261 I 2,0 0,104

1,015 1,166 1,19 0,429 1,40 0,256 2,1 0,092
0,416 1,41 0,251 2.2 0,083 Pcntru expc'l1C'nlul hidra1jlic y. = 3,30
1,020 1.079 1,20
1,025 1,011 1,21 0,403 1,42 0,246 2,3 0,075
1,030 î,955 1,22 0.392 1,43 0,241 2,4 0,068 °0,10
0,50
°
0,050
0,85
0.86
1, 032
1.056
1
1,07
1,08
0.666
0,628
1,14
1,45
0,218
0,214
1,035 0,910 1,23 0,381 1,44 0,236 2,5 0,ori2 1.082 1,09 0,596 1,46 0,210
0,100 0,87
1,040 0,858 1,24 0,371 1,4,5 0,231 2,6 0,057 0,150 0,88 1,111 1,10 0,568 1,47 0,206
0,15
0,045 0,831 1,25 0,361 1,4G 0,227 2,7 0,052
0,20 0,200 0,89 1,141 1,11 0,542 1,'18 0,202
1,050 0,801 1,26 0,352 1,47 0,223 2,8 0,048 0,250 0,90 1, J 74 1,12 0,519 1,49 0,198
0,25
1,060 0,778 J ,27 0,343 1,48 0,219 2,9 0,044 0,301 0,905 1,191 1,13 0,498 1,50 0,194
0,041 0.30
1,07 0,703 1,28 0,335 U9 0,215 3,0 0,:i52 0,910 1,2(19 1,14 0,479 1,55 0,178
v",u~ 0,02a
O}5
1,08 0,G65 1,29 0.327 1,50 0,211 I
0,40 0,404 0,915 11229 1,15 O,4Cl 1,C0 0,164
1,09 0,G31 1.30 0,319 1,55 0,194 4.0 0,022 0,458 0,920 1,250 1,ll) 0,445 1,65 0,151
0,45
1,10 O,GOI 1,31 0,311 I,GO 0,179 4,,5 0,017 0,S12 0,925 1,272 1,17 0,430 1,70 0,139
0,50
1,11 0,575 1,32 0,304 I,C5 0,IG6 5,0 0,013 0,569 0,930 1.2% 1, \8 0,416 1,75 0,129
0,5G
1,12 0,551 1,33 0,297 1,70 0,154 G,O 0,069
o,eo 0,OQ9 0,935 J,:l19 1,19 0,402 1,80 0,120
1,13 0,529 1,34 0,290 1,75 0,143 8,0 0,005 0,641 0,940 J ,345 1,20 0,389 1,85 0,112
0.61
1,14
1,15
0,509
0,490
1,35
1,36
0.28 4
0,278
/[.se
,85
j
0,133
0,126
10,0 O,OOQ[
0;62 0,653 0,945 1,374
1,404
1,21
1,22
0,376
0,365
1,90
1,95
0,105
0,098
0,63 0,6C6 0,950
1,16 0,473 1,37 0,272 1,90 0,117
0,266 1,95 0,110 0,61 0.679 0.955 1,438 1,23 0,354 2,0 0.092
1,17 0,458 1,38
0,65 0,C92 0,960 1.476 1,24 0,344 2,1 0,082
0,7(15 0,965 1,5i8 1,25 0,335 2,2 0,073
Pentru exponcntul hi draulic x = 3,25 0,66
2,3 0,066
0,67 0,719 0,970 1,566 1,26 0,326
0,85 1,038 1,07 0,683 1,44 0,226
°00,10
,05 °0,050
0.100
0,86
0,87
1,063
1,090
1,08
1,09
0,646
0,613
1,45
J ,46
0,222
0218
0,68
0,69
0,733
0,747
0,975
0,980
1,G23
1,692
1,27
1.28
0,318
0,310
2,4
2,5
0,059
0,054
1,47 0,211 0,70 0,761 0.985 1,782 1,29 0,302 2,6 0,049
0,15 0,150 0,88 1,118 1,10 0,584
0,71 0,776 0,990 1,906 1,30 0,295 2,7 0,045
0,20 0,200 0,89 1,148 1,11 0,558 J ,48 0,210
1,49 0,20G 0,72 0,791 0,995 2,118 1,31 0,288 2,8 0,011
0,25 0,250 0,90 1,181 1,12 0,534
1,50 0,202 0,73 0,806 1,000 00 1,32 0,281 2,9 0,038
0,30 0.301 0,905 1,199 1,1.3 0,512
1,55 0,185 0,74 0,822 1,005 1,445 1,33 0,275 3,0 0,035
0,35 0,352 0,910 1,218 1,14 0,493
0,75 0,838 1,010 1,237 1,34 0,269 3,5 0,025
0,40 0,405 0,915 1,237 1, l5 0.476 1,60 0,170
1,65 0,157 0,76 0,854 1,015 1.115 1,.'35 0,263 4,0 0,018
0,45 0,458 0,920 1.257 1,16 0,458
1, [(' 1,70 0,145 0,77 0,871 1.020 1.029 1.36 0,257 4,50,014
0,50 0,513 0,925 1.279 0,443
1,75 0,135 0,'78 0,889 1.025 0,964 1,37 0,252 5,0 0.0107
0,55 0,570 0,930 1,202 1,18 0,428
0,79 0,907 1,0;:;0 0,910 1.38 0,247 6,0 0,0070
0,G30 0,935 1,327 1,19 0,414 I,PO 0,1213
0,60
0,61 0,642 0,940 1,354 1,20 0,401 1,85 0,118 0,80 0,926 1,035 0.866 1,39 0,242 8.0 II 0,0035
1,90 0,[ 11 0,81 1 040 0,826 1,40 0,237 10,0 0,0018
0,62 0,655 0,945 1,382 1.21 0,389 0,94.51 1,045
.
0,668 1,413 1,22 0,378 1,95 0,104 0,82 0,965 0,791 1,41 0.232 i
0,63 0,950
0,83 0,986 1,050 0,762 1,42 0,227 I
0,64 0,681 0,955 1,'147 1,23 0,368 2.0 0,098 0,84 1,008 J 1,060 0,710 II 1,43 0,222
0,65 0,694 0,960 1,485 1,24 0.358 2,1 0,087
0,66 0,707 0,965 1,528 1,25 0,348 2,2 0,078
0,57 0,721 0,970 1,577 1,26 0,339 2,3 0,070 Pentru cxponmtul hidraulic ;;, = 3,40
0,735 1,27 0,330 2,4 0,064
0,68
0,69 0,749
0,763
0,975
0,980
1,634
1,705 1,28
1,29
0,322
0,314
2,5
2,6
0,058
0,053
1
0,05
°
0,050
0,64
0,65
0,677
0,690
0,80
0,81
0,921
0,940
0,930
0,935
1,280
1,303
0,70 0,985 1,795 1,328
0,306 2,7 0,048 0,10 0,100 0,66 0,703 0,82 0,960 0,940
0,71 0,778 0,990 1,922 1,30 1,356
0,15 0,150 0,67 0,716 0,83 0,980 0,945
0,72 0,793 0,995 2,137 1,31 0,299 2,8 0,044
0,041 0,20 0.200 0,68 0.729 0,84 1,001 0,950 1,385
0,73 0,808 1,000 00 1,32 0,292 2,9
0,038 0,25 0,250 0,69 0,743 0,85 1,024 0,955 (418
0,74 0,824 1,005 1,477 1,33 0,285 3,0
0,027 0,30 0,30 I 0,70 0,757 0,86 1,048 0,960 1,455
0,75 0,841 [,010 1,265 1,34 0,279 3,5
0,35 0,352 0,7l 0,772 0,87 1,074 0,965 1,496
0,76 0,757 1,015 1,140 1,35 0,273 4.0 0,020
0,015 0,40 0,40,ţ 0,72 0,787 0,88 1,102 0,970 1,542
0,77 0,874 1,020 1,053 1,36 0,267 4,5
0,012 0,45 0,457 0,73 0,802 0,89 1, 132 0,975 1,597
0,78 0,892 1,025 0,986 1,37 0,261 5,0 1,664
0,008 0,50 0,51 I 0.74 0,817 0,90 1,163 0,980
0,79 0,911 1,030 0,932 1,38 0,255 6,0 1,752
0,55 0,5G7 0.75 0,~33 0,905 1,180 0,985
0,80 0,930 1,035 0,886 1,39 0,250 7,0 0,005
0,60 0,C27 i 0,76 0,849 0,91 il 1,198 0,990 1,873
0,81 0,949 1,040 0,846 1,40 0,245 8,0 0,004
0,61 0,866 0.915 1,217 0,995 2,079
0,82 0,970 1,045 0,8[ 1 J ,41 0,240 9,0 0,003 0,?39l' 0,77
0,002 0,62 0,b51 0,78 0,884 0,920 1,237 1,000 00
0,83 0,992 1,05 0,780 1,42 0,235 10,0
0,63 0,664 0,79 0,902 I 0,925 1,258 1,005 1,384
0,84 1,014 1,06 0,727 1,43 0,231

138
 Tabelul 9. .3 (continuare) Tabelul 9.3 (conlinuare)

(1 I?( r,) I 'r, I ?(r,) I\r, 1?~Y,) II (, i ~(r,) fi I ;o(r,) I r, I ~;r,) II 0 I ~(r,) II r, I ~(r,)
1,010 1,184 1,18 0,388 1,39 0,221 2,0 0,082
1,015 1,065 1,19 0,37fl 1,40 0.216 2, [ 0,073
1,020 0,982 1,20 0,363 1,41 0.211 2.2 0.065 Pentru exponentul hidraulie z = 3,60
1,025 0,919 1,21 0,351 1,42 0,207 2,3 0.058
O O O,S5 1,007 1,07 0,569 1,44 0,169
1,030 0,866 1,22 0,341 1,43 0,203 2,4 0,052 1,45 0,165
0,05 0,050 0,86 1,030 1,08 0,535
1,035 0,823 1,23 0,33[ [,44 0,199 2,5 0,047
0,10 0,150 0,87 1,055 1,09 0,505 1,46 0,162
1,040 0,785 1,24 0,321 1,45 0,195 2,6 0,043 [,"17 0,159
0,13 0,100 0,88 1,082 1,10 0,480
1,045 0,752 1,25 0,312 1,4G 0,191 2,7 0,0.39
0,20 0,200 0,89 1,1 [1 1,11 0,457 1,48 0,156
1,05 0,723 1,26 0,304 1,47 0,187 2,8 0,036 0,[53
0,25 0,250 0,90 1,140 1,12 0,436 1,49
1,06 0,672 1,27 0,296 1,48 0,183 2.9 0,033 1,50
0,30 0,300 0,90:-> 1,156 1,13 0,418 0,150
1,07 0,630 J ,28 0,288 1,49 0,180 3,0 0,030
0,35 O,:35[ 0,910 1,173 I 1,14 0,400 1,.55 0,135
1,08 0,.'5905 1,29 0,281 [,50 0,177 3,5 0,021
0,40 0,403 0,915 1,191 1,15 0,384 [,60 0,123
1,09 0,563 1,30 0,274 1,55 0,161 4,0 0,015 0,113
[,3[ 0,45 0,456 0,920 1,210 1,16 0,369 1,65
1,10 0,536 0,267 I,GO 0,148 4,5 0,011 1,7()
0,50 0,509 0,925 1,230 1,17 0,356 0,103
1,11 0,511 1,32 0,260 I,G5 0,137 5,0 0,0086
0,5.5 0,565 0,930 1,251 1,18 0,343 1,705 0,095
1,12 0,488 1,33 0,254 1,70 0,125 6,0 0,0052
0,60 0,623 0,935 1,273 1,19 0,331 I,SO 0,088
1,13 0,468 1,34 0,248 1,75 0,116 8,0 0,0027
0,61 0,635 0,940 1,297 1,20 0,320 1,85 0,082
1,14 0,449 1,35 0,242 1,80 0,107 10,0 0,0010
0,62 0,647 0,94.5 1,324 1,21 0,310 1,90 0,076
1, [5 0,432 1,36 0,236 1,85 0,100
0,63 0,659 0,950 1,352 1,22 0,300 1,95 0,071
1,16 0,416 1,37 0,231 1,90 0,094
1,17 0,402 1,38 0,226 1,95 0,088 I 0,64 0,67J 0,955 1,383 1,23 0,290 2,0 0,066
(l,G5 0,684 0,960 1,419 1,24 0,281 2,1 0,058
Peutru exponelliui hidraulie z = 3,50 0,66 0,697 0,965 1,456 1,25 0,273 2,2 0,051
0,G7 0,710 0,970 1,,sO[ 1,26 0,265 2,3 0,045
O O 0,85 1,016 1,07 0,599 1,44 0,184
0,05 0,050 0,86 1,039 1,08 0,564 1,45 0,180 0,68 0,723 0,975 1,553 1,27 0,257 2,4 0,040
0,10 0,[00 0,87 1,064 1,09 0,534 1,46 0,176 0,69 0,737 0,980 1,1616 \,28 0,250 2,5 0,036
0,15 0,150 0,88 1,091 1,10 0,507 1,47 0,173 0,70 0,751 0,985 1,699 1,29 0,243 2,6 0,033
0,71 0,765 0,990 [,8[4 1,30 0,237 2,7 0,030
0,20 0,200 0,89 1,120 l.1 [ U,488 1,48 0,169
0,25 0,250 0,90 1,151 1,12 0,461 [ ,49 0,166 0,72 0,779 0,995 2,008 1,31 0,231 2,8 0,027
0,30 0,301 0,905 1,168 1,1 :3 0,442 1,50 0,163 0,73 0,793 1,000 00 1,32 0,225 2,9 0,024
0,35 0,352 0,910 1,185 1,14 0,424 1,55 0,148 0,74 0,807 1,005 1,279 1,33 0,219 3,0 0,0224
0,705 0,822 1,010 [,089 1,34 0,214 3,5 0,0150
0,40 0,404 0,915 1,204 1, 1[1 0,407 1,60 0,135
0,45 0,456 0,920 1,223 1,16 CU Si j 1,65 0,124 0,76 0,828 1,015 0,978 1,35 0,209 4,0 0,0100
0,50 0,510 0,925 1,243 1,17 n.,\77 1,70 0,1 Jl 0,77 0,855 1,020 0,900 1.36 0,204 4,5 0,007.')
0,055 0,566 0,9:30 1,2(;5 1,18 0,364 1,75 0,105 0,78 0,872 1,025 0,841 1,37 0,[99 5,0 0,0057
0,79 0,889 1,030 0,790 [,38 0,194 6,0 0,0030
O,GO 0,625 0,935 1,288 1,19 0,352 1,80 0,097
0,61 0,637 0,940 1,313 1,20 0,341 1,85 0,090 0,80 0,90l 1,035 0,749 1,39 0,189 I 8,0 0,0016
0,62 0,649 0,945 1,339 1,21 0,330 1,90 0,084 0,81 0,926 1,040 0,714 1,40 0,185 10,0 0,0008
0,63 0,661 0,950 1,368 J,22 0,:320 1,95 0,079 0,62 0,945 1,045 0,684 1,41 0,181
0,83 0,965 1,050 0,656 1,42 0,177
0,6-1 0,674 0,955 1,400 1,23 0,310 2,0 0,074 0,985 J ,OG 0,609 I \.43 O, [73
0,84 I I
0,65 0,687 0,960 1,446 1,24 0,301 2, I 0,065
0,66 0,700 0,965 1,476 1,25 0,292 2.2 0,057
0,67 0,713 0,970 1,522 1,26 0,284 2,3 0,051 Pentru c:-:ponentu I hidraulic z = 3,70
OJi8 0,726 0,975 1,576 1,27 0,276 2,4 0,046
0,69 0,740 0,980 1,642 1,28 0,269 2,5 0,041 O O 0,64 0,669 0,80 0,902 0,930 1,238
0,70 0,754 0,985 ],726 1,29 0,262 2,6 0,037 0,05 0,050 0,65 0,682 0,81 0,920 0,935 1,259
0,71 0,768 0,990 1,844 1,30 0,255 2,7 0,034 0,10 0,100 0,66 0,695 0,82 0,939 0,940 \,282
0,15 0,150 0,67 0,708 0,83 0,959 0,945 1,308
0,72 0,782 0,995 2,043 1,31 0,248 2,8 0,031
0,73 0,797 1,000 00 1,32 0,242 2,9 0,028 0,20 0,200 0,68 0,721 0,84 0,979 0,950 1,336
0,74 0,812 1,005 1,329 1,33 0,236 3,0 0,026 0,25 0,250 0,69 0,734 0,85 1,000 0,955 1,365
0,75 0,828 1,010 1,138 1,34 0,230 3,5 0,018 0,30 0,300 0,70 0,748 0,86 1,022 0,960 1,400
0,35 0,351 0,71 0,762 0,87 1,047 0,965 1,437
0,76 0,844 1,015 1,022 1,35 0,225 4,0 0,012
0,77 0,860 1,020 0,940 1,36 0,219 4,5 0,009 0,40 0,403 0,72 0,776 0,88 1,073 0,970 0,482
0,78 0,877 1,025 0,879 1,37 0,2[4 5,0 0,007 0,45 0,455 0,73 0,790 0,89 1,101 0,975 1,533
0,79 0,895 1,030 0,827 1,38 0,209 6,0 0,004 0,50 0,508 0,74 0,804 0,90 1,130 0,980 1,595
0,55 0,563 0,75 0,819 0,905 1,146 0,985 1,676
0,80 0,913 1,035 0,785 1,39 0,205 8,0 0,002
0,81 0,932 1,040 0,748 1,40 0,200 10,0 0,001 0,60 0,621 0,76 0,834 0,910 1,163 0,990 1,788
0,82 0,952 1,045 0,716 1,41 0,196 O,G1 0,633 0,77 0,850 0,915 1,18[ 0,995 1,97.'5
0,83 0,972 1,050 0,688 1,42 0,192 0,62 0,645 0,78 0,867 0,920 1,199 1,000 00
0,84 0,993 1,06 0,639 1,43 O 188 0,63 0,657 0,79 0,884 0,925 1,2J8 1,005 1,231

130
 Tabelu! 9,3 (cQntinuare) Tabelul 9,3 (continuare)1

I, I~~rl)r-;-r~(-r,;l- .~ I ~(I,) I .~
I ~(r,) I, I ~(r,) II 'fi / ~(r,) II 1) I 'p(I,) I .~
I q>( 1))
1,010 1,046 1,18 0,323 1,39 0,176 2,0 0,058
1,015 0,938 1,19 0,312 1,40 0,172 2,1 0,051 Pentru exponentul hidraulic ;~ = 3,80
1,020 0,862 1,20 0,301 1,41 0,168 2,2 0,045
1,025 0,806 1,21 0,291 1,42 0,164 2,3 0,040
0,85 0,993 1,07 0,516 1,44 0,145
1,030
1,035
0,756
0,716
1,22
1,23
0,281
0,272
1,43
1,44
0,160
0,156
2,4
2,5
0,036
0,032
° °
0,05
0,10
0,050
0,100
0,86
0,87
1,015
1,039
1,08
1,09
0,485
0,457
1,45
1,46
0,142
0,139
1,040 0,682 1,24 0,264 1,45 0,15:1 2,6 0,029 0,15 0,150 0,88 1,064 1,10 0,433 1,47 0,136
1,045 0,652 1,25 0,256 1,46 0,150 2,7 0,026
0,20 0,200 0,89 1,091 1,11 0,411 1,48 0.133
1,050 0,625 1,26 0,248 1,47 0,147 2,8 0,024 0,25 0,250 0,90 1,120 1,12 0,392 1,49 0,130
1,060 0,580 1,27 0,240 1,48 0,144 2,9 0,022 030 0,300 0,905 1,136 1,13 0,374 1,50 0,127
1,070 0,542 1,28 0,233 1,49 0,141 3,0 0,0193 0;35 0,351 0,910 1,152 1,14 0,358 1,55 0,114
1,08 0,510 1,29 0,227 1,50 0,138 3,5 0,0127
0,343 1,60 0,103
1,09
1,10
0,481
0,456
1,30
1,31
0,221
0,215
1,55
1,60
0,124
0,113
4,0
4,5
° 008G
0,0063
0,40
0,45
0,50
0,402
0,454
0,507
0,915
0,920
0,925
1,160
1,187
1,206
1,15
1,16
l,17
0,329
317
1,65
1,70
0,094
0,086
1,11 0,433 1,32 0,209 1,65 0,103 5,0 0,0047 0,562 0.930 1,226 1,18 0,
0,305 1 1,75 0,079
0,55
1,12 0,412 1,33 0,204 1,70 0,094 6,0 0,0028
0,60 0,620 0,935 1,247 1,19 0,294 1,80 0,072
1,13 0,394 1,34 0,199 1,75 0,086 8,0 0,0013 0,61 0,631 0,940 1,270 1,20 0,283 1,85 0,067
1,14 0,377 1,35 0.194 1,80 0,079 10,0 0,0017 0,62 0,643 0,945 1,295 1,21 0,273 1,90 0,062
1,15 0,361 1,36 0,189 1,85 0,073 0,03 0,655 0,950 1,322 1,22 0,264 1,95 0,057
1,\6 0,348 1,37 0,184 1,90 0,068
1,17 0,335 1,38 1,95 0,063 0,64 0,667 0,955 1,350 1,23 0,256 2,0 0,053
0,180 1
0,65 0,679 0,960 1,385 1,24 0,248 2.1 0,046
Pentru exponf'ntul hidraulic li. = 3,75 0,66 0,692 0,965 1,422 1,25 0,240 2,2 0,040
0,67 0,705 0,970 1,464 1,26 0,233 2,3 0,035
0,85 0,997 1,07 0,529 1,44 0,151
°
0,05
0,10
°
0,050
0,100
0,86
0,87
1,020
1,044
1,08
1,09
0,497
0,469
1,45
1,46
0,147
0,144
0,68
0,69
0,718
0,731
0,975
0,980
],514
1,574
1,27
1,28
0,226
0,219
2,4
2,5
0,031
0,028
0,15 0,150 0,88 1,069 1,10 0,444 1,47 0,141 0,70 0,744 0,985 1,652 1,29 0,213 2,6 0,025
0,71 0,758 0,990 1,761 1,30 0,207 2,7 0,022
0,20 0,200 0,89 1,096 1,11 0,422 1,48 0,138
0,25 0,250 0,90 1,126 1,12 0,402 1,49 0,135 0,72 0,772 0,995 1,965 1,31 0,201 2,8 0,020
0,30 0,300 0,905 1,142 1,13 0,384 1,50 0,132 0,73 0,786 1,000 00 1,32 0,196 2,9 0,018
0,35 0,351 0,910 1,158 1,14 0,368 1,55 0,119 0,74 0,800 1,005 1,188 1.33 0,191 3,0 0,012
0,75 0,815 1,010 1,007 1,34 0,186 3,5 0,0107
0,40 0,403 0,915 1,175 1,15 0,353 1,60 0,108
0,45 0,456 0,920 1,193 1,16 0,339 1,65 0,D98 076 0,830 1,015 0,902 1,35 0,181 4,0 0,0072
0,50 0,508 0,925 1,212 1,17 0,326 1,70 0,090 077 0,846 1,020 0,828 1,36 0,176 4,5 0,0053
0,55 0,563 0,930 1,232 1,18 0.314 1,75 0,083 078 0,862 1,025 0,773 1,37 0,172 5,0 0,0040
079 0,789 1,030 0725 1,38 0,168 6,0 0,0022
0,60 0,620 0,935 1,254 1,19 0,302 1,80 0,076
0,61 0,632 0,940 1,278 1,20 0,292 1,85 0,070 0,80 0,896 1,035 0,686 1,39 0,164 8,0 0,0011
0,62 0,644 0,945 1,304 1,21 0.282 1,90 0,065 0,81 0,914 1,040 0,653 1,40 0,160 10,0 0,0005
0,63 0,656 0,950 1,331 1,22 0,272 1,95 0,060 0,82 0,932 1,045 0,623 1,41 0,156
0,83 0,952 1,05 0,597 1,42 n,152
0,64 0,668 0,955 1,361 1,23 0,263 2,0 0,056 1,06 0,553 1,43 0,149
0,84 0,972
0,65 0,681 1,394 1.24 0.255 2,1 0,048
0,66 0,693 1°'960
0,965 1,431 1,25 0,247 2,2 0,042
0,67 0,706 0,970 1,474 1,26 0,240 2,3 0,037 Pentru exponentul hidraulic x = 3,90
0,68 0,719 0,975 1,524 1,27 0,233 2,4 0,033
0,64 0,666 0,80 0,891 0,930 1,215
0,69
0,70
0,71
0,732
0,746
0,759
0,980
0,985
0,990
1,586
1,665
1,776
1,28
1,29
1,30
0,226
0,220
0,214
2,5
2,6
2,7
0,030
0,027
0,024
° °
0,05
0,10
0,050
0,100
0,65
0,66
0,678
0,690
0,81
0,82
0,908
0,926
0,935
0,940
1,236
1,258
0,15 0,150 0,67 0703 0,83 0,945 0,945 1,282
0,72 0,773 0,995 1,965 1,31 0,208 2,8 0,022
0,73 0,787 1,000 00 1,32 0,203 2,9 0,D20 0,20 0,200 0,68 0,716 0,84 0,965 0,950 1,309
0,74 c O,802 1,005 1,216 1,33 0,197 3,0 0,0178 0,25 0,250 0,69 0,729 0,85 0,985 0,955 1,337
0,75 0,8l7 1,010 1,031 1,34 0,192 3,5 0,0117 0,30 0,300 0,70 0,742 0,86 1,007 0,960 1,370
0,35 0,351 0,71 0,756 0,87 1,030 0,965 1,406
0,76 0,833 1,015 0,922 1,35 0,187 4,0 0,0080
0,77 0,849, 1,020 0,847 1,36 0,183 4,5 0,0058 0,40 0,402 0,72 0,770 0,88 1,065 0,970 1,447
0,78 0,865 1,025 0,789 1,37 0,178 5,0 0,0043 0,45 0,454 0,73 0,784 0,89 1,082 0,975 1,496
0,79 0,882 1,030 0,742 1,38 0,174 6,0 0,0026 0,50 0,507 0,74 0,798 0,90 1,111 0,980 1,555
O,5S 0,562 0,75 0,812 0,905 1,126 0,985 1,631
0,80 0,899 1,035 0,702 1,.39 0,169 8,0 0,0012
0,81 0,917 1,040 0,668 1,40 0,165 10,0 0,0006 0,60 0,619 0,76 0,827 0,910 1,142 0,990 1,737
0,82 0,936 1,045 0,63811,41 0,16J O,GI 0,630 0,77 0,842 0,915 1,159 0,995 1,916
0,83 0,955 1,050 0,612 1,42 0,158 0,62 0,642 0,78 0,858 0,920 1,177 1,000 co
0,84 0,975 1,06 0,566 1,43 0,154 0,63 0,654 0,79 0,874 0,925 1,196 I 1,005 1,146

HD
 Tabelul 9.8 (continuare) Tabellii 9.3 (continuarp)

~ I~(r,) I ~ I ~(-r,) I I ~(r,) II~ I ~(r,)

'r,
'f,
I ~(r,) I 'r, I ?(r,) I '1 I y('r,) II '1 I 9(-r,)

1,010 0,970 1,18 0,288 J ,39 0,152 2,0 0,047

1,015 0,868 1,19 0,277 1,40 0,148 2,1 0,040
1,41 0,144 2,2 0,035

l'
1,020 0796 1,20 0,267 Pentru exponentul hiclraulic Y. = 4,50
1,025 0,742 1,21 0,257 1,42 0,140 2,3 0,031
0,85 0,954 1,07 0,087
1,030 0,696 1,22 1,43 0,137 2,4 0,027 ° ° 0,381 ,44
0,248 0,05 0,050 0,86 0,97·1 1,08 0,355 1,45 0,085
1,035 0,658 1,23 0,240 1,44 0,134 2,5 0,024 0,10 0,100 0,87 0,995 1,09 0,332 1.46 0,083
1,040 0,626 1,24 0,232 1,45 0,131 2,6 0,021 0,15 0,150 0,88 1,017 1,10 0,312 1,47 0,081
1,045 0,598 1,25 0,225 1,46 0,128 2,7 0,019
0,20 0,200 0,89 1,040 1, II 0,294 J ,48 0,079
1,050 0,573 1,26 0,218 1,47 0,125 2,8 0,017 0,25 0,250 0,90 1,066 1,12 0,279 1,49 0,077
1,06 0,530 1,27 0,212 1,48 0,122 2,9 0,015 0,30 0,300 0,905 1,080 1,13 0,265 1,50 0,075
1,07 0,494 128 0,206 1,49 0,119 3,0 0,0142 0,35 0,350 0,910 1,094 1,14 0,252 1,55 0,066
1,08 0,463 1,29 0,200 1,50 0,117 3,5 0,009S
0,40 0,401 0,915 1,109 1,15 0,240 1,60 0,058
1,09 0,436 1,30 0,194 ],55 O,!O4 4,0 0,006C 0,45 0,452 0,920 1,124 J,16 0,229 J,65 0,052
1,10 0,412 1,31 0,189 1,60 0,094 4,5 O,004E 0,50 0,534 0,925 1,141 1,17 0,218 1,70 0,047
1,11 0,392 1,32 0,184 1,65 0,085 5,0 0,0032 0,55 0,556 0,930 1,158 1,18 0,209 1,75 0,042
],12 0,373 1,33 0,179 1,70 0,077 6,0 O,OOIS
0,60 0,611 0,935 1,177 1,19 0,200 1,80 0,038
1,13 0,356 1,34 0,174 1,75 0,070 8,0 O,OOOS 0,6l 0,622 0,940 1,197 1,20 0,192 1,85 0,034
1,14 0,340 1,35 0,169 1,80 0,064 10,0 0,0004 0,62 0,634 0,945 1,218 1,21 0,182 1,90 0,031
1,15 0,325 1.36 0,164 1,85 0,059 0,63 0,645 0,950 1,241 1,22 0,178 1,95 0,028
1,16 0,312 1,37 0,160 1,90 0,054
1,17 0,299 1,38 0,156 1,95 0,050 0,64 0,657 0,955 1,267 1,23 0,171 2,00 0,026
0,65 0,668 0,960 1,295 1,24 0,164 2,l 0,(J217
Pentru exponentul hidraulic }( = 1,000 0,66 0,680 0,965 ],327 1,25 0,158 2,2 0,0184
0,67 0,692 0,970 1,363 1,26 0,153 2,3 0,0157
° ° 0,85 0,980 1,07 0,471 1,441°,125 2,4 0,0135
0,05 0,441 1,45 0,122 0,68 0,704 0,975 1,405 1,27 0,147
0,050 0,86 1,002 1,08 0,142 2,5 0,0117
0,10 0,100 0,87 1,025 1,09 0,115 1,40 0,119 0,69 0,716 0,980 1,457 1,28
0,70 0,728 0,985 1,523 1,29 0,137 2,6 0,0102
0,15 0,150 0,88 1,019 1,10 0,392 1,47 0,116 2,7
0,71 0,741 0,990 l,615 1,30 0,133 0,0089
0,20 0,200 0,89 1,075 1,11 0,372 1,48 0,113
1,49 0,111 0,72 0,754 0,995 1,771 1,31 0,149 2,8 0,0078
0,25 0,250 0,90 1, !O3 1,12 0,354 2,9
1,50 0,109 0,73 0,767 1,000 00 1,32 0,125 0,0069
0,30 0,300 0,905 1,118 1,13 0,337 0,121 3,0 0,0061
0,35 0,351 0,910 1,131 1,14 0,322 1,55 0,097 0,74 0,780 1,005 0,954 1,33
0,75 0,794 1,010 0,792 1,34 0,117 3,5 0,0036
0,40 0,402 0,915 1,150 1,]5 0,308 1,60 0,087
0,295 1,65 0,079 0,76 0,808 1,015 0,703 1,35 0,113 4,0 0,0022
0,45 0,454 0,920 1,167 1,16
0,283 1,70 0,072 0,77 0,822 1,020 0,641 1,36 0,110 4,5 0,0015
0,50 0,507 0,925 1,185 1,17 0,0010
0,55 0,561 1,18 0,272 1,75 0,066 0,78 0,837 1,025 0,594 1,37 0,107 5,0
0,930 1,204 0,104 6,0 0,0005
0,79 0,852 1,030 0,555 1,38
0,60 0,617 0,935 1,225 1,19 0,262 1,80 0,060
0,61 1,85 0,055 0,80 0,867 1,035 0,522 1,39 0,101 8,0 0,0002
0,628 0,940 1,247 1,20 0,252 0,0001
0,62 0,640 0,945 1,271 1,21 0,243 1,90 0,050 0,81 0,883 1,040 0,495 1,40 0,098 10,0
0,63 0,652 0,950 1,297 1,22 0,235 1,95 0,046 0,82 0,900 1,045 0,470 1,41 0,095\
0,83 0,917 1,050 0,448 1,42 0.092
0,64 0,664 0,955 1,325 1,23 0,227 2,00 0,043 0,84 0,935 1,06 0,411 1,43 0,090
0,65 0,678 0,960 1,356 1,24 0,219 2,1 0,037
0,66 0,688 0,965 1,391 1,25 0,212 2,2 0,032
0,67 0,700 0,970 1,431 1,26 0,205 2,3 0,0279
Pentru expenl21ltul hidraulic z = 5,00
0,68 0,713 0,975 1,479 1,27 0,199 2,4 0,0246
064 0652 0,80 0,854 0,930 I 1,124
0.69
0,70
0,71
0,726
0,739
0,752
0,980
0,985
0,990
],537
1,611
1,714
1,28
1,29
1,30
0,193
0,187
0,182
2,5
2,6
2,7
0,0216
0,0192
0,0171
°
0,05
0,10
°0,050
0,100
0,65
0,66
0,664
0,675
0,81
0,82
0,869
0,885
0,935
0,940
1,141
1,159
0,15 0,150 0,67 0,687 0,83 0,901 0,945 1,179
0,72 0,766 0,995 1,889 1,31 0,176 2,8 0,0153
0,73 0,780 1,000 00 1,32 0,171 2,9 0,0137 0,20 0,200 0,68 0,694 0,84 0,9l8 0,950 1,200
0,74 0,794 1,005 1,107 1,33 0,167 3,0 0,0123 0,25 0,250 0,69 0,710 0,85 0,936 0,955 1,223
0,75 0,808 1,010 0,936 1,34 0,162 3,5 0,0077 0,30 0,300 0,70 0,622 0,86 0,954 0,960 1,248
0,35 0,350 0,71 0,Î34 0,87 0,973 0,965 1,277
0,76 0,823 1,015 0,836 1,35 0,158 4,0 0,0052
0,77 0,838 1,020 0,766 1,36 0,153 4,5 0,0037 0,40 0,401 0,72 0,746 0,88 0,994 0,970 1,310
0,78 0,854 1,025 lJ,712 1,37 0,149 5,0 0,0027 0,45 0,452 0,73 0,759 (J,89 1,01G 0,975 1,349
0,79 0,870 1,030 0,668 1,38 0,145 6,0 0,0015 0,50 0,503 0,74 0,772 0,90 1,039 0,980 1,395
0,55 0,555 0,75 0,785 0,905 1,052 0,985 1,456
0,80 0,887 1,035 0,632 1,39 0,142 18,0 0,0007
0,81 0,904 1,040 0,600 1,40 0,138 10,0 0,0003 0,60 0,608 0,76 0,798 0,910 0,065 0,990 1,539
0,82 0,922 1,045 0,572 1,41 0,135 O,GI 0,619 0,77 0,811 0,915 1,079 0,995 1,680
0,83 0,940 1,050 0,548 1,42 0,131 0,62 0,630 0,78 0,825 0,920 1,093 1,000 00

0,84 0,960 1,06 0,506 1,43 10,128 0,63 0,641 0,79 0,839 0,925 1,108 1,005 0,826

141
 'j'ubellii 9,'] (continuare)
l r::~
21, fi,
~:~~ ~/h;r
'f, I y(~ I ~ y~11 ~ ~~) 11--; I y(r,)
- -
~~t~
1,010 I 1,18 0,165 J ,39 0,074 2,00 0,0158 K~"'" K
~
0,681
1,015 0,602 1,19 0,157 1,40 0,071 2,1 0,0130
1,020 0,547 1,20 0,150 1,41 0,069 2,2 0,U108 ,1 =0
1,025 0,504 1,21 0,144 1,42 0,067 2,3 0,0090
1,030 0,469 1,22 0,138 1,43 0,065
0,063
2,4 0,007G II .il
1,035 0,440 1,23 0,132 1,-14 2,5 0,0064
1,040 0,415 1,24 0,127 1,45 0,061 2,6 0,0055 Fir.;, 9,17,
0,045 0,:393 1,25 0,122 1,4G 0,059 2,7 0,0047
1,05 0,374 1,26 0,117 1,47 0,057 2,8 0,0041 nile 2-2 şi 1-1 (fig, 9,17); X - exponentul
1,06 0,342 1,27 0,113 1,48 0,056 hic1raulic al albiei,
1,07 0,315 1,2B 0,10B 1,49 0,054 2,9 0,0035
1,08 0,291 J ,29 0,104 1,50 0,053 3,0 0,003\ Cînd iCI me" c::; 1;0, ecuaţia (9,21) are o formĂ
mai simplă
1,09 0,272 1,30 0,100 J,55 0,046 3,5 0,0016
1,10 0,254 1,31 0,097 1,60 0,040 4,0 0,0010
le{ _ ţ ţ ~~+l _ ~~+l
1,11 0,239 1,32 0,094 1,65 0,035 4,5 O,COOG It - -::2 ,"",l-'~]-' (9,22)
1,12 0,225 1,33 0,090 1,70 0,0309 5,0 0,0004 u

1,13 0,212 1,34 0,OB7 1,75 0,0274 6,n 0,0002

1,14 0,201 1,35 0,084 \,80 0,0244 8,0 O,COOl iar pentru albiile de lăţime rnarE', pentru care
1,15 0,191 1,36 O,OBI 1,85 0,0218 10,0 0,0000 exponentul hidraulic al albiei x = 3,0, aCE'eaşi
1,16 0,181 1,37 0,079 1,90 0,01% ecua ţi (' capăt ă forma următoare
1,17 0,173 1,38 I 0,076 1,9:3 0,0175

Ci/iuli"le în continuare se sintetizeaza în tabel

-j"i =
!ler
,..
~.")
~
- -='1 -" °-, 2'1(P
'. -2; - ~<l)
~l • (9,23)

~-

Nr.
seeto- Iz,! i !II -(,' 'li
• C;/lHii
Im'd=--=
'".1.

g C ""rl q;(r"l I 9(~1) 1, m

rului = 0,0000445
I
I

I 7500 5,5 2 5,50 = 1,83 O, 'CJ0 66,90 0,092 0,1152 1470

3,0

I[ 7500 5,0 2 5,0 -

--
1,1 e- 0,197 6G,50 0,092 0,1558 2860
3,0

III 7500 4,5 ;2 ~= 1,50 0,193 65,90 0,092 O, \94 4370

3,0

IV 7500 4,0 2 4,0 _

-
1"j,
')'3 0,189 65,25 0,092 0,275 G 1:30
3,0

V 7 500 3,5 2 3,5 = I 16? 0, [85 64,50 0,092 0,430 8300

I 3,0 '

Pentru valorile astfel găsite şi indicate în tabl", Il' 12 , /3 , core.,punzii!oare adÎllcimilor h{ = 5,5; hi f = 5,0, ." se
construieşte
curba de remu,

Canale cu fund orizontal i = O. Ecuaţii} ele Calculele după ecuaţiile ele mai sus se pot efectua
calcul are forma şi fără folosirea tabelelor. In cazul ecuaţiei (9.2:3),
calculele sînt deosebit ele simple, Pentru uşurarea
ial . ~ ~ ~~+l _ ~l+l calculelDr, cCL;aţia 921 poate fi scrisă sub forma
-h = Jc,- meA :,2 - ::;1) - z + 1 (9,21 )
~:,/ i< "'fd(~~ -- ?(~1)],
CI'

= ;1) -- [cP(;8) - (9.24)

în care: i" este panta critică pentru albia elată iCi

la un debit elat; hei -- adîncimea critică: jcr ''i.:'' = În care

:;:"""+1
= rlC2i,rB/gP - ca şi În ecuaţia (9.20), valoarea ',:,( ;,) = -~--- -+ C
, z + I
medie pentru tronsonul d<Jt; ;2 şi ;1 sînt egale

corespunzător cu h2 /h" şi h1 :h cr pentru sectiu- se determin;} folosind tabelul 9.4,

142
 Taueltll 9.'/ Tabelul 9.4 (continuare)
Valorile funcţiei c;:(~) pentru al biilc cu fund orizontal
~ Iy(~) I ~ I S9(~) 1/ ~ I-~(~) I ~ I S9(~)
~ I ~(~) II ~ I ~(~) I ~ I ~(~) II ~ I ~(ţ) 1,12 0,425
1 1,36
0,838 1,70 1,830 2,45 5,577
1,13 0,438 1,37 0,860 1,72 1,907 2,50 7,059
Pentru exponentul hic1raulic x = 2,00 1,14 0,452 1,38 0,882 1,74 1,936 2,55 7,565
1,15 0,466 1,39 0,905 1,76 2,067 2,60 8,097
1,28 0,699 1,86 2,145
° ° 0,881°,22721 1,IG 0,928 1,78 2,150 2,65 8,655
0,05 0,0001 0,89 0,2350 1,29 0,716 1,88 2,215 0,480 1,'10
0,90 0,24301 1,30 0,732 1,90 2,286 1,17 0,495 1,41 0,951 1,80 2236 2,70 9,240
0,10 0,0003
0,0011 0,91 0,2512 1,31 0,749 1,92 2,359 1,18 0,510 1,42 0,975 1,82 2,324 2,75 9,854
0,15
1,19 0,525 1,43 0,999 J ,84 2,414 2,80 10,49
0,20 0,0027 0,92 0,2596 1,32 0,767 1,94 2,434
1,20 0,541 1,44 1,024 1,86 2,507 2,85 11,17
0,25 0,0052 0,93 0,2681 1,33 0,784 1,96 2,510
1,21 0,557 1,45 1,049 1,88 2,603 2,90 11,87
0,30 0,0090 0,94 0,2769 1,34 0,802 1,98 2,587
1,22 0,573 1.46 1,074 1,90 2,701 2,95 12,60
0,35 0,0143 0,95 0,2858 1,35 0,820 2,00 2,667
1,23 0,573 1,47 1,100 1,92 2,802 3,0 13,36
0,40 0,0213 0,96 0,2949 1,36 0,839 2,05 2,872 1,24 0,607 1,48 1,127 1,94 2,906 3,5 22,92
0,45 0,0304 0,97 0,3042 1,37 0,857 2,10 3,087 1,25 0,fJ24 1,40 1,154 1,96 3,012 4,0 36,57
0,50 0,0417 0,98 0,3137 1,38 0,876 2,15 3) 13 1,26 0,645 1,50 1,181 1,98 3,121 4,5 55,23
0,55 0,0554 0,99 0,3234 1,39 0,895 2,20 3,459 1,27 0,6CO 1,52 1,237 2,00 3,232 5,0 79,86
0,60 0,0720 1,00 0,3333 1,40 0,915 2,25 3,797 1,28 0,678 1,54 1,295 2,05 3,524 6,0 151,2
0,61 0,0756 1,01 0,3434 1,41 0,934 2,30 4,056 1,29 0,697 1,56 1,355 2,10 3.834 7,0 2fi9,3
0,62 0,0794 1,02 0,3537 1,42 0,954 2,35 4,326 1,30 0,716 l,fi8 1,417 2,15 4,164 8,0 413,7
0,63 0,0833 1,03 0,3643 J,43 0,975 2,40 4,G08 1,31 0,735 1,60 1,481 2,20 4,512 9,0 625,0

0,64 0,0874 1,04 0,375 1,44 0,995 2,45 4,902 1,32 0,775 1,62 1,546 2,25 4,882 10,0 903,0
0,65 0,0915 1,05 0,386 145 1,016 2,50 5,208 J,:l3 0,785 I,G4 1,614 2,30 5,272
0,6G 0,0958 1,06 0,397 1,4G 1,037 2,55 .5,527 1,31 0,79G 1,66 1,684 2,35 5,684
0,67 0,1003 1,07 0,408 1,47 1,059 2,60 5,859 I,::le, O,8!Î 1,68 1,75G 2,40 6,119
0,G8 0,1048 1,08 0,420 1,48 1,081 2,65 Ci,203 Pentrll exponentul hidraulic Y. = 3,00
0,G9 0,1095 1,09 0,432 1,49 1,103 2,70 G,5Gl O 0,84 0,1245 1,20 0,518 1,62 1,722
0,70 0,1143 1,10 0,444 1,50 J,125 2,75 G,932 ° 1,64
0,05 O 0,85 0,1305 1,21 0,536 1,808
0,71 0,1193 1,11 0,456 1,,~2 1,170 2,80 7,317 0,10 O 0,86 0,1368 1,22 0,554 1,66 1,898
0,1244 1,12 0,468 1,54 1.217 2,85 7,716 0,15 0,0001 0,87 0,1432 1,23 0,572 1,68 1,992
0,72
0,73 0,1297 J,13 0,481 1,56 1,265 2,90 8,130 0,20 0,0004 0,88 0,1499 1,24 0,591 \,70 2,088
0}4 0,1351 1,14 n,493 J,58 1,315 2,95 8,557 0,25 0,0009 0,89 0,1569 1,25 0,610 1,72 2,188
0,75 0,1406 1,15 0,507 1,GO 1,365 3,0 9,000 0,30 0,0020 0,90 0,1640 1,26 0,630 1,74 2,292
1,16 0,520 1,62 1,417 3,5 14,19 0,35 0,0037 0,9\ 0,1714 1,27 0,650 1,76 2,399
0,76 0,1463
0,77 0,1522 1,17 0,534 1,64 1,470 4,0 21,33 0,40 0,0064 0,92 0,1791 1,28 0,671 1,78 2,510
0,78 0,1582 1,18 0,548 1,66 J,525 4,5 30,38 0,45 0,0102 0,93 0,1870 1,29 0,692 1,80 2,624
0,79 0,1643 1,19 0,562 1,68 1,581 5,0 41,67 0.50 0,0156 0,94 0,1952 1,30 0,714 1,82 2,743
1.20 0,576 1,70 1,638 6,0 72,0 0,fi5 0,0229 0,95 0,2036 1,31 0,736 1,84 2,866
0,80 0,1707
0,81 0,1772 1,21 0,591 1,72 1,696 7,0 114,:'\ 0,60 0,0324 0,96 0,2123 1,32 0,759 J,86 2,992
0,82 0,1838 1,22 0,605 1,74 J ,756 8,0 170,7 0,6\ 0,0346 0,97 0,2213 1,33 0,782 1,88 3,123
0,83 0,1906 J ,23 0,620 1,76 J,8J7 9.0 242,0 0,62 0,0369 0,98 0,2306 1,34 0,806 1,90 3,258
1,24 0,fJ35 1,78 1,880 10,0 333,3 0,63 0,0394 0,99 0,2402 1,35 0,830 1,92 3,397
0,84 0,1976 1
0,85 2047 1,25 0,651 1,80 1,944 0,64 0,0419 1,00 0,250 1,36 0,855 1,94 3,542
0,86 0,
0,2120 1
1,26 0,667 I 1,82 2,OO9i 1,96 3,690
0,65 0,0446 1,01 0,260 1,37 0,881
0,87 0,2195 1,27 1°,683 I 1,84 2,OÎ61 0,66 0,0474 1,02 0,271 1,38 0,907 1,98 3,841
0,G7 0,0504 1,03 0,281 1,39 0,933 2,00 4,000
Pentru exponentul hidraulic z =·2,50
0,64 0,0599 0,80 0,1309 0,96 0,2477 0,68 0,0535 1,04 0,292 1,40 0,960 2,05 4,415
°
0,05
°
0,0 0,65 0,0632 0,81 0,1367 0,97 0,2568 o,m 0,0564 \,05 0,:304 1,41 0,988 2,10 4,862
0,10 0,0001 0,66 0,0667 0,82 0,1426 0,98 0,2662 o,m 0,0600 1,05 0,316 1,42 1,016 2,15 5,342
0,0703 0,83 0,1488 0,99 0,276 0,71 0,0635 1,07 0,328 1,43 1,045 2,20 5,856
0,15 0,0004 I 0,67
0,1552 1,00 0,~86 0,72 0,0672 1,08 0,340 1,44 1,OÎ5 2,25 6,407
0,20 0,0010 0,68 0,0740 0,84
0,0779 0,85 0,1618 1,01 0,296 0,73 0,0710 1,09 0,353 1,45 1,105 2,30 6,996
0,25 0,0022 0,69
0,0820 0,86 0,1685 1,02 0,306 0,74 0,0750 1,10 0,366 \,46 1,136 2,35 7,625
0,30 0,0042 0,70
0,0861 0,87 0,17,55 1,03 0,317 0,75 0,0701 1,11 0,380 1,47 1,167 2,40 8,294
0,35 0,0073 0,71
00905 0,88 0.1826 1,04 0,328 0,76 0,0834 1,12 0,394 1,48 1,199 2,45 9,008
0,40 0,0116 0,72
0,73 0;0950 0,89 0,1900 1,05 0,339 0,77 0,0879 1,!3 0,408 1,49 1,232 2,50 9,766
0,45 0,0175
0,74 0,0996 0,90 0,1976 1,06 0,350 0,78 0,0925 1,14 0,422 1,50 J ,266 2,55 10,57
0,50 0,0252
0,1044 0,91 0,2054 1,07 0,362 0,79 0,097'4 1,15 0,437 1,52 1,335 2,60 11,42
0,55 0,0352 0,75
0,76 0,1093 0,92 0,2134 1,08 0,4n 0,80 0,1024 1,16 0,453 1,54 1,40G 2,65 12,33
0,60 0,0478
0,77 0,1144 0.93 0,2216 1,09 0,386 0,81 0,1075 1,17 0,469 1,56 1,480 2,70 13,29
0,61 0,0506
0,485 1,58 1,558 2,75 14,30
0,62 0,0506 0,78 0,1197 0,94 02301 1,10 0,399 0,82 0, 113°1 1,18
0,79 0,1252 0,95 0,2388 1,1 J 0,412 083 10,1 J86 1,19 0,501 1,60 1,638 I 2,80 15,37
0,63 0,0567

14':;
 Tobclul 9.4 (continuare') Tab2/ril 9.4 (con linllnre)

~ 1 ~(~) II :; Gm 11- ~ I ~(~) II :; I '?(~) ~

I ~m II ~
I '?m II ~ I ,?(ţ) II E;
.
, cp(;)
~.~-

2,85
2,90
16,49
17,68
3,5
4,0
37,52
64,0
I 6,0
7,0
i324,0 1 10 ,0
600 1
2500 0,96
0,97
!iO,1938
0, 1849111'24
1,25
0,585
0,607 1
1
,54
1,56
1,551
1,644
2,25
2,:jO
8,513
9,431
2,95
3,0
18,93
20,25
4,5
5,0
102,5
156,0
I 9,0
8,0 I 1024 I
J 1640 I
0,98
0,99
0,2029
0,2124
],26
1,27
0,629
0,652
1,58
1,60
1,741
J,843
2,35
2,40
10,39
11,42
Pentru exponentul hidraulic % = 3,25 1,00 0,2222 1,28 0,67;-; 1,62 1,948 2,45 12,5:\
1,01 0,2324 1,29 0,699 1,64 2,059 2,50 13,72
0,1367 1,28 0,672 I 1,86 3,288
°0,05 ° 0,88
0,89 0,1434 1,29 0,694 1,88 3,442
1,02 0,243 1,30 0,724 1,66 2,174 2,55 15,00

0,10
0,15
°0,0001
° 0,90
0,91
0,1504
0,1576
1,30
1,31
0,717
0,741
1,90
1,92
3,600
3,7fi4
J,03
1,04
1°,254
0,265
1,31
1,32
0,749
0,775
1,68
1,70
2,294
2,420
2,60
2,G5
16,37
17,84
1,05 0,277 1,33 0,802 1,72 2,551 2,70 19,40
0,20 0,0003 0,92 0,1651 1,32 0,766 1.94 3,933 1,06 1,34 0,829 1,74 2,687 2,75 2J,08
1,96 4,109 1°,289
0,25 0,0007 0,93 0,1729 1,33 0,791 1,07 0,301 1,35 0,858 1,76 2,829 2,80 22,86
0,30 0,0014 0,94 0,1809 1,34 0,816 1,98 4,290
0,35 0,0027 0,95 0,1892 1,33 0,842 2,00 4,477 1,08 0,314 1,36 0,887 1 1,78 2,975 2,83 24,75
li! 1,09 0,327 1,37 0,916 1,80 3,130 2,90 26,77
0,40 0,0048 0,96 0,1973 1,36 0,869 2,05 4,972 1,10 0,341 1,38 0,947 1,82 3,289 2,95 28,91
0,45 0,0079 0,97 0,2067 1,37 0,897 2,10 5,508 1,11 0,355 1,39 0,978 1,84 3,455 3,0 31,18
0,50 0,0124 0,98 0,2159 1,38 0,925 2,15 6,088
1,39 0,954 2,20 6,720 1,12 0,370 1,40 1,010 1,86 3,627 3,5 62,39
0,55 0,0185 0,99 0,2255
I,J3 0,385 1,41 1,043 1,88 3,806 4,0 113,8
0,60 0,0258 1,00 0,2353 1,40 0,983 2,25 7,386 1,14 0,401 1,42 1,077 1.90 3,992 4,5 193,3
0,61 0,0288 1,01 0,2455 1,41 1,013 2,30 8,109 1,15 0,417 1,43 1,11 J 1,92 4,185 5,0 310,6
0,62 0,0308 1,02 0,256 1,42 1,044 2,35 8,885
0,6.1 0,0330 1,03 0,267 1,43 J,076 2,40 9,7JG 1,16 0,433 1,44
1,45
1,147
1,183
1,94
1,9ri
i ·1,691
4,384 6,0
7,0
705,'!
1412
1,17 0,450
0,64 0,0353 1,04 0,278 1,44 1,108 2,45 10,61 1,18 0,468 1,46 1,210 1,98 4,806 8,0 2574
0,65 0,0387 1,05 0,289 1,45 1,141 2,50 11,56 1,19 0,486 ; 1,47 1,25' 2,00 5,028 9,0 4374
0,66 0,0402 1,06 0,301 1.46 1,175 2,55 12,57
1,07 0,314 1,47 1,210 2,60 13,65 1,20 0,505 1,48 1,297 2,05 5,619 10,0 7027
0,67 0,0429
1,21 0,524 1,49 1,337 2,10 6,263
0,68 0,0457 1,08 0,326 1,48 1,245 2,65 14,80 1,22 0,54'1 I 1,50 1 1,378 2,15 6,962
0,69 0,0486 1,09 0,339 1,49 1,281 2,70 16,m 1,23 0,564 I 1,52 11,462' 2,20 7,721
0,70 O,05!7 1,10 0,353 1,50 1,313 2,75 17,3:1
0,71 0,0549 1,11 0,367 1,52 1,395 2,80 18,71
Pentru exponentul hidrz:ulic ;1. C~ 3,7:)
0,72 0,0582 1,12 0,381 1,54 1,474 2,85 20,17
0,73 0,0617 1,13 0,396 1,56 1,557 2,90 21,72
0,411 1,58 1,644 2,95 23,35 ° O II 0,76 °'°572111'°4 02541' 0,787
0,74 0,0654 1,14
1,734 3,0 25,OB 0,05 O I 0,77 0,0608 1,05 1"
0:265 11:33 0,B1C
0,75
0,76
0,0693
0,0733
J,15
1,16
0,426
0,442
1,60
1,62 1,828 3,5 48,30
0,10
0,15 ° r
Ll 0,78
0,79
0,0647\ 1,06
0,0687 I 1,07
0,278
0,290
1,34
1,35
0,845
0,87t>
0,77 0,0775 1,17 0,458 1,64 1,926 4,0 85,18
140,S 0,20 0,0001, 0,80 0,,303 1,36 0,907
0,78 0,0818 1,18 0,475 1,66 2,028 4,5 0'072911 1,08 0,939
219,9 0,25 0,0774 1,09 0,317 1,37
0,79 0,0864 1,19 0,493 1,68 3,134 5,0 0'00031 0,81 0,972
0,30 0,0007 0,82 0,0820: 1,10 0,331 1,38
0,80 0,0911 1,20 0,511 1,70 2,244 6,0 477,2 0,35 0,0014 0,83 0,0869 1,11 0,34G ' 1,39 1,006
0,81 0,0961 1,21 0,529 1,72 2,358 7,0 918,9
0,40 0,0027' 0,84 10,o92°1 1,12 0,361 1,40 1,041
0,82 0,1012 1,22 0,548 1,74 2,477 8,0 1621
0,45 0,0047 0,85 0,0973 1,13 0,376 1,41 1,077
0,83 0,1066 1,23 0,367 1,76 2,600 9,0 2674 1,114
0,50 0,0078 0,86 0,1028 1,14 0,392 1,42
0,84 0,1122 1,24 0,587 1,78 2,728 10,0 4184 0,55 0,0123 0,87 °'108711'15 0,409 1,43 1,151
0,85 0,1179 1,25 0,607 1,80 2,861 0,426 I,H 1,190
1,82 2,999 0,60 0,0186 0,88 0,1147 1,16
0,86 0,1239 1,26 0,628 1,230
0,87 0,1302 1,27 0,640 J,84 3,141 0,61
0,62
0,63
0,0201 0,89
0,0217 1 0,90 J ~: ~i~:
0,0235 0,9[ 0,1345 1,19
::: ~ 0,444
0,462
0,481
1,45
1,46
1,47
J,270
1,321
Pentru exponentul hidraulic % = 3,50
0,1014 0,64 0,0253 1 0,92 0,1417 1,20 0,501 1,48 1,355
0,60 0,0223 0,72 0,0507 I
°
0,05
0,10
°° 0,61
0,62
0,0240
0,0259
0,73
0,74
0,0539
0,0573
0,84
0,85
0,86
0,1070
0,1127
0,65
0,66
0,0272: 0,93 0,1491 1,21
0, 0292 1 0,94
0,1569 1,22
0,521
0,541
1,49
1,50
1,399
1,445

°°
0,0609 0,87 0,1188 0,67 0,0314 0,95 0,165°1 1,23 0,563 1,52 1,538
0,15 0,63 0,0278 0,75
0,0646 0,88 0,]250 0,68 0337 0,96 0, 173411,24 0,585 1,53 1,637
0,20 0,0002 O,G4 0,0298' 0,76 o, 1,740
0,0685 0,89 0,1315 0,69 0,0361 1
0,97 0,1822: 1,25 O,fî08 1,56
0,25 0,0004 0,65 0,0320 0,77
0,0726 0,90 0,1383 0,70 0,0387 0,98 0'1913 1 125 0,631 1,58 1,849
0,20 0,0010 0,66 0,0343 0,78
0,0769 0,91 0,1454
0,71 0,0-114' 0,99 0,201 1,27 0,655 1,60 1,963
0,35 0,0020 0,67 0,0367 0,79
0,92 0,1527 0,72 0,04421 1,00 0,211 . 1,28 O,6S0 I 1,62 2,082
0,0036 0,68 0,0392 0,80
0,0814
221 1 1
0,40
0,45 0,0061 0,69 0,0418 0,81 0,0861 0,93 0,1603 0,73 10,0~7?1 1,01 °' ,29 O,70G I I,G4 2,207
0,50 0,0098 0,70 0,0446 0,82 0,0910 0,94 0,1682 0,74 0,0,)04 1,02 0,231
1
I
1,30 U,732
0,759 1
I,GG
1,68 1
2,338
2,475
O,047ti 0,83 O,096i 0,95 0,176-1 0,75 0,0537i1 1,03 0,242 1,31
0,55 0,0151 0,71

144
 Tabelul 9.4 (continuare) Tabelul 9.4 (contil1llare)

~ I cp(O /1 ţ I cp(~) II ~ I q;(ţ) I ; I cp(~) 4 Icp(~) I ~ I ;(b II ;J~(~) I 4 I cp(;)

1,70 2,618 1,94 4,902 2,45 14,85 3,fJ 80,134 0,68 ID'02181]'04 0,226 1,40 1,IS7 I 2,05 9"12,5
J,72 2,767 1,96 5,147 2,50 16,35 4,0 152,4 0,69 0,0236 1,05 0,238 1.41 2'20312'10 IO,7G
1,74 2,924 1,98 5,401 2,55 17,9G 4,5 266,7 0,70 0,0256 1,06 0,250 1,42 1,251 2,15 12,25
1,7G 3,087 2,00 5,G55 2,60 19,70 5,0 440,0 0,71 0,0276 , 1,07 0,264 1,43 1,300 2,20 13,90
I
1,78 3,257 '2,05 . 6,370 1,2,65 21,56 G,O 1046 0,72 0,0298 1,08 0,278 1,44 1,351 1 2,25 15,73
1,80 3,434 2,10 7,143 2,70 23,57 7,0 2175 0,73 0,0322 1,09 2,929 1,45 1,403 2,30 17,75
1,82 3,619 2,15 7,987 2,75 25,71 8,0 4 102 0,74 0,0347 1,10 0,307 1,46 1,457 2,35 19,98
J,84 3,812 2,20 8,809 2,80 28,01 9,0 7177 0,75 0,0374 1, Il 0,323 1,47 1,513 2,40 22,43
1,86 4,013 2,25 9,912 2,85 30,47 10,0 II 840 0,76 0,0402 1,12 0,339 1,48 1,571 2,45 25,12
1,88 4,222 2,30 11,00 2,90 33,09 0,77 0,0432 1,13 0,356 1,49 1,680 2,50 28,08
1,90 4,440 2,35 12,18 2,95 35,89 0,78 0,0464 1,14 0,374 1,50 1,691 2,55 31,30
1,92 4,666 2,40 13,47 I 3,0 ,38,87 0,79 0,0497 1,150,392 I,S2 1,819 2,60 34,83
O,SO 0,OS3:' 1,16 0,411 1,51 1,954 2,65 38,68
Pcntru (,:-,pol1cntul hidraulic ,{ = 4,00 0,81 0,0571 1,17 0,431 1,56 2,098 2,Î0 42,87
O O 0,88 10, 105G 1,28 0,687 1,86 4,452 0,82 O,OGIC 1,18 0,452 1,58 2,250 2,75 47,42
0,05 O i 0,89 0,1117 1,29 0,714 1,88 4,G97 O,S3 O,(1C5~ ! ,19 0,473 1,60 2,412 2,80 52,36
0,10 O 0,90 O,118l 1,30 0,743 1,90 4,952 0,84 0,Oli9i 1.20 0,496 l,fi2 2,582 2,85 57,71
0,15 O 0,91 0,1248 1,31 0,172 1,92 5,218 0,85 0,074" 1.21 0,5\9 1,64 2,762 2,90 63,51
0,20 O,OGOI O,C)')- 0,1318 1,32 0,820 1,94 4,49G 0,86 â,0793 1,22 0,548 1,66 2,953 2,95 69,77
0,25 0,0002 o,m 0,1391 1,33 0,832 1,96 5,786 0,87 O,084E 1,23 0,568 1,68 3,154 3,0 76,5:\
0,30 0,0005 0,94 O,I4G8 1,34 0,864 1,98 608lÎ 0,88 o.og(le 1,24 0,59,1 1,70 3,366 ~,5 178,8
0,35 0,0011 0,95 0,1548 1,35 0,897 2,00 G,400 0,89 O,005( 1,25 0,620 U2 3,590 4,0 372,4
0,40 0.0021 0,9G 0,1631 1,36 0,930 2,05 7,241 0,90 O,lOlc 1,26 0,648 1,74 3,825 4,5 ill,7
0,45 0,OO3? 0,97 O, !Îl 7 1,37 0,965 2,10 8,168 0,91 O,W82 1,27 0,677 1,76 4,073 5,0 1371
0,50 0,0063 0,98 0,1808 1,38 1,001 2,15 9,188 0,92 0,114( 1,28 0,707 1,78 4,335 6,0 3463
0,55 0,0101 0,99 0,1902 1,39 1,038 2,20 10,31 0,93 O,122G 1,29 0,738 1,80 3,609 . 7,0 8085
0,60 0,0150 1,00 0,200 1,40 1,076 2,25 11,23 0,94 0,1294 1,30 0,770 1,82 4,898 8,0 16850
0,61 0,0169 1,01 0,210 1,41 1,115 2,30 12,87 0,95 0,1371 1,31 0,808 1,84 5,202 9,0 32210
0,62 0,0183 1,02 1,221 1,42 1,155 2,35 14,33 0,96 0,1453 1,32 0,837 1,86 5,520 10,0 57500
0,63 0,019E 1,03 0,232 1,43 1,196 2,40 15,93 0,97 0,1538 1,33 0,873 1,88 5,885
O,G4 0,0215 1,04 0,243 1,~~ 1,238 2,45 17,6G 0,98 0,1627 J ,34 0,909 1,90 6,205
0,(;5 0,023:= 1,05 0,255 1,45 1,282 2,50 H1,5~1 0,99 0,1721 1,35 0,947 1,92 6,573
O,G6 0,025(' I,OG 0,268 1,4G 1,327 2,55 21,56 1,00 0,182 1,36 0,986 1,94 6,959
0,67 0,0270 1,07 0,281 1,47 1,373 2,60 23,76 1,01 0,192 1,37 1,027 1,96 7,363
0,68 0,0291 1,08 0,294 1,48 1,420 2,65 26,14 1,02 0,203 I 1,38 1,059 1,98 7,786
0,69 0,0313 • 1,09 0,308 1,49 1,469 2,70 28,7D 1,03 0,214 I 1,39 1,112 2,00 8,228 I ,
0,70 0,0336 1,10 0,322 1,50 1,519 2,75 31,46
O,il 0,0361 I 1,11 0,337 1,52 I,G23 2,80 34,42
M e t O ci alu i B. To E 111 ţ e v p e TI t r u
0,72 0,0387 I,J2 0,352 1,54 1,732 2,85 37,61 calculul curbei suprafeţei libere
0,Î3 0,0415 1,13 0,368 1,.'5(; 1,847 2,90 4J,02
0,74 0,0444 1,14 0,385 1,58 1,969 2,95 44,68 î n c a n ale c u f u TI dor iza TI t a 1 (i = 0:­
0,75 0,0475 1,15 0,402 1,60 2,097 3,0 48,60 La propunerea lui B, To Emtev, calculul curbEi
O,7fi 0,0507 1,16 0,420 1,62 2,232 3,5 105,1 suprafetei libere (atît remu pozitiv cît şi relllU
O,Îi 0,0541 J,1i 0,438 1,64 2,373 4,0 200,1 negativ) în albiile cu' pantă nulă se efectueaza
0,78 0,0577 1,18 0,457 1,66 2,521 4,5 369,0
0,79 0,0615 1,19 O,4Î7 1,68 2,677 5,0 625 cu ajutoml ecuatiei generale, avînd forma (în
0,80 0,0655 1,20 0,498 1,70 2,840 6,0 1 555 transcrierea lui B, T. Emţev)
0,81 0,0697 '," 0,519 1,72 3,011 7,0 3,361
0,QÎ41 1,22 0,541 3,190 8,0 6554 [m
~l
0,82 1.74 - I = Y) 1 !lm+2
0,83
0,84
0,Di88
1
0,0836: 1,24
1,23 0,563
0,586
1,76
1,78
3,378
3,574
9,0
10,0
11810
20000
~-
Il"
2(2m + 1)
," nI­
- 1] -
0,85 0'088711'25 0,610 1,80 3,779 _'~3 [In
0,86
0,87
0,0941 1,26
10,09971 1,27
0,635
0,661 \1
1,82
1,84
3,994
4,218 I
--"
2m+ I 1)2
3m+2
-m
- 1] o

Pentru exponentul hidralliic % = 4,.50 Această ecuaţie poate fi scrisă şi altfel

0,20 0,00001' 0,40 0,0109 0,64 0,0156
0,25 0,0001 I 0,45
0'00121'
0,0023,
0,60
0,61 1
0,0120, 0,65 0,0170 r.,_=
1
__
/It (4m+2
2
Of) _"
4m+2
0,30 0,00021 (1,50 0,0040 I
0,0068,!
0,62
0,Ci3
0,01310,66 0,0185
0,01430,67 ,0,0201
Il" 4m.-j 2 l' 1)2
ni
) - ("1)1 -­ "(do
0,35 0,0006: 0,.5.5

10 - Indreptar pentru calcule hidraullce - cd. 203 145

 y .-....

,{

Fig, 9,17, a.
Fig. 9.17, b.
La stabilirea ecuaţiei de mai sus s-a considerat
că forma secţiunii transversale a al biei poate fi In ecuaţiile prezentate parametrii ~ şi ~t pot fi
descrisă cu ecuaţia y = ax"', în care x şi y sînt calcula ţi cu adîncimile medii între cea corespun­
coordonatele conturului secţiunii transversale zătoare secţiunii iniţiale a trollSollului de calcul
(fig. 9.17, a), iar coeficientul a şi exponentul fii si cea critică.
sînt parametrii corespunzători. . Folosirea ecuaţiilor lui B. T. Emţev pentru
In aceste formule s-au adoptat următoarele profilele dreptunghiular, parabolic şi triunghiu­
notaţii: e
= gP/C 2 B, unde g, P, C şi B sînt,
respectiv, acceleraţia gravitaţiei, perimetrul udat,
lar nu necesită tabele auxiliare şi de aceea pre­
zintă un mare interes sub aspect practic.

coeficientul Chezy C = J..RlI şi lăţimea secţiunii Exemplu. Să se determine distanţa la care se formează
n saltul hidraulic (fig. 9.17, b) în albia dreptunghiu1ară cînd
de curgere la oglinda apei; l - distanţa dintre B ~ It, dacă adîncimea în secţiunea iniţială este h1 = 0,25 m,
prima şi a doua secţiune a tronsonul ui de calcul; adîncimea în secţiunea finală ha = 0,5 m (înainte de salt)
şi adîncimea critică her = 0,75 m. Albia este betonată (n =
h er - adîncimea critică; m - exponentul din = 0,02).
ecuaţia y = ax 11l , care descrie forma secţiunii Rezolvare. Cînd B ~ It, P = B.
transversale; TiI şi Ti2 - raportul dintre adîn­ 1. Se determină
cimea efectivă a curentului h şi secţiunea dată
(l şi 2) şi adîncimea critică her' ~= L= 9,81 =0,0045;
C:,. 47,5 2
Pentru albia dreptunghiul ară m = 0,0 şi ecu­
aţia de bază capătă forma 2. Se ca lculează

- Iri I 0,25 1. 0,50 2

~- = -(Tif - "t)~) - (TiI - "1)2)' 7]1 = 0,75 = 3 ŞI 7]a= c O,75 = 3
h" 4 I
7]1 == 1/81 şi 7]~ = 16/81 ;
Pentru albia parabolică ni = 2 şi ecuaţia devine
3. Distanţa la care se formează saltul hidrau1ic
I = - 1 (5
y~- "t)l 5) -
-"t)z ("t)1 - )
"t)2'
h'T 5 1= It" [ 41
-<:- ('
7]1 - 7].') - ( 1)1-7]2) ] =

Pentru profilul triunghiular ni = l şi ecuaţia

de bază are expresia 0,Î5 [
= 0,0045 j
I (81-
I 8l
16) - (13 - 32)] ;: ;
~ _,1 = -6~ ("t)~ - "t)~) - (1h - "t)z)· ;::; 166 [ __1- + _1 ];::; 55 m ;
ler 320 3
Pentru profilul trapezoidal ecuaţia de bază 4. Construirea curbeIar de remu pozitiv sau negativ
este mai complicată. In acest caz se introduce după ecuaţia de bază se efectuează în aceeaşi succesiune de
calcul şi cu alte metode şi anume, se dau valori 7];, '1);', ... , 7]"
parametrul adimensional E = moh/b (aici f7l o este pentru 1]a cunoscut şi se calculează distanţele corespunză­
coeficientul de taluz, h şi b - adîncimea şi lăţimea toare Il' la, ... , 1•.
la fund a canalului). Astfel, pentru profilul tra­ Apoi, pentru şirul de adîncimi It' = 7]llt", h" = 'r,;'h",
... , h n = Y)"h cr şi distanţele corespunzătoare I}, Ig , ••• , 1"
pezoidal rezultă următoarea ecuaţie de bază se construieşte curba suprafeţei libere a curentului.
. O b ser va ţie. Ecuaţia lui B. T. El1ltev pentru albjj
A,mo ~tl = A t [2,3 log ~ - 2(E 1 - E 2) ] -+ dreptunghiulare
b 1+ ea . - l 1
+ f,(E 1) - f(e 2),
~ h:: = 4' (Y)t - 7]n - (7]} - 7]2)

,în care poate fi scrisă sub forma următoare

- I
A,=Q2m;; ~I= gP si f(e)=15+24e+
lOe2 4
r:: ~ - - = 'r,~ - .~} - 0,2.5(~~ - 'f)t)
gb" CB •
2 60' h"

146
 Tabelul 9.5
gP- reprezmta
· deoarece -~ = -
ŞI
." panta cnltca
.. "Y.. = 1,,,
. ecua· Valorile funcţiei qJ(~) pentru atbia cu panta
C2 B inversă a fundului (i < O)
ţia ca pătă forma următoare

i,,_l_ = '1]2-'1]1 - 0,25('1]: - '1]:),

hor

~ FII ~ IqJ(~) I ~ IqJ(~) I ~ IqJ(~)

Pentru exponentul hiclraulic x = 2,00
care coincide cu ecuaţia Bahmeteev pentru albia cu pantă
nulă la un exponent hiclraulic al albiei egal cu x = 3,0 (vezi 0,81 0,680 1,14 0,851 1,47 0,973
formula (9.23». ° °
0,05
0,10
0,050 0,82 0,686
0,099 0,83 0,692
1,15 0,855
1,16 0,859
1,48
1,49
0,977
0,980
Canal cu pantă negativă (i < O). In acest caz, 0,15 0,148 0,84 0,698 1,17 0,864 1,50 0,983
ecuaţiaele bază, ca rezultat al integrării e1upă 1,18 0,868 1,55 0,997
0,20 0,196 0,85 0,704
metoda lui Bahmeteev capătă forma 0,25 0,244 0,86 0,710 J,19 0,872 1,60 1,012
0,30 0,291 0,87 0,715 1,20 0,876 1,65 1,026
~ =-~2 + ~l + (1 + im'll)[ CP(~2) - CP(~l)] (9.25) 0,35 0,336 0,88 0,721 1,21 0,88J 1,70 1,039
ho 0,40 0,380 0,89 0,727 1,22 0,884 1,75 1,052
0,45 0,422 0,90 0,732 1,23 0,888 1,80 1,064
unele: i este panta fundului (valoarea ei absolută, 0,50 0,463 0,91 0,738 1,24 0,892 1,85 1,075
aelică cu semnul plus); h~ - adîncimea mişcării 0.55 0,502 0,92 0,743 1,25 0,896 1,90 1,086
uniforme pentru debitul elat în ipoteza că albia O,fa 0,540 0,93 0,749 1,26 0,900 1,95 1,097
are o pantă pozitivă, egală numeric cu panta 061 0,5-!7 0,94 0,754 1,27 0,904 2,00 1,107
negativă efectivă; ~2 şi. ~l - adîncimile "rela­ 0:G2 0,554 0,95 0,759 1,28 0,908 2,10 1,128
1,29 0,911 2,20 1,144
tive" ~2 = h2/h~ şi respectiv, ~l = h1/h~ pentru 0,63 0,562 0,96 0,764
secţiunile finală şi iniţială ale tronsonului dat cu 0,64 0,569 0,97 0,770 1,30 0,915 2,30 1,161
lungimea l (fig. 9.18); i11led, ca şi pentru i> 0, 0,65 0,576 0,98 0,775 1,31 0,919 2,40 1,176
0,66 0,583 0,99 0,780 1,32 0,922 2,50 1,190
es t e ega 1cu ( aC2j B) mell; !fi (")'
gP "2 ŞI C? (Y)
1.,1 - f unc· 0,67 0,~)90 1,00 0,785 1,33 0,926 2,60 1,204
0,68 0,597 1,01 0,790 1,34 0,930 2,70 1,216
ţii!e care reprezintă 0,603 1,02 0,795 1,35 0,933 2,80 1,228
0,69
0,610 1.03 0,800 1,36 0,737 2,90 1,239
(~+C. 0,70
0,71 0,617 1,04 0,805 1,37 0,940 3,00 1,249
) I +~x
0,72 0,624 1,05 0,810 1,38 0,944 3,5 1,293
Valorile ?(~) sînt prezentate în tabelul 9.5. 0,73 0,630 1,06 0,815 1,39 0,947 4,0 1,324
0,74 0,637 1,07 0,819 1,40 0,951 4,5 1,351
b) Metoda lui N. N. Pavlovski 0,75 0,643 1,08 0,824 1,41 0,954 5,0 1,373
Pentru integrarea ecuaţiei diferenţiale de bază 0,76 0,649 1,09 0,828 1,42 0,957 6,0 1,405
a mişcării neuniforl1le, N. N. Pavlovski a adoptat 0,77 0,656 1,10 0,833 1,43 0,960 8,0 1,447
1,11 0,837 1,44 0,964 10,0 1,471
drept variabiEI independentă raportul Y. = ~, care
0,78 0,662
0,79 0,668 1,12 0,842 1,45 0,967
Ko 1,46 0,970
0,80 0,674 1,13 0,846 o

reprezintă caraderistica (modulul) de debit re·

lativ, obţinînd în cazul albiilor Cl! pantă pozitivă, Pentru exponentul hidraulic x = 2,50
i> O, ecuaţia 0,69 0,626 0,90 0,760 1,11 0,864

ait = X2 -­ Y. I - (l - i mect)[ T.(x~) - 1t(X1)], ° °

005
0:10
0,050 0,70 0,638 0,91 0,766
0,100 0,71 0,640 0,92 0,771
1,12
1,13
0,868
0,872
(9.26) 0,15 0,150 0,72 0,648 0,93 0,777 1,14 0,876
0,20 0,198 0,73 0,655 0,94 0,782 1,15 0,880
în care: i este panta fundului; l - lungimea 0,25 0,246 0,74 0,662 0,95 0,787 1,16 0,884
sectorului dat; Xl şi Y.2 sînt egale cu K 2 /Ko şi 0,30 0,295 0,75 0,668 0,96 0,793 1,17 0,888
0,342 0,76 0,675 0,97 0,798 1,18 0,892
respectiv, /(lIK o, adică modulii (caracteristicile) 0,35

",-!- ...~~
"
+ "­7
,,' ,:
-:-­ .!1'­ -­ -..,".' "
jZ~""-.,;. h'1
r,~hT

-._.r
0,40
0,45
0,50
0,55
0,60
0,389 0,77 0,681

0,518 0,80 0,700

0,558 0,81
0,98
0,434 0,78 0,688 0,99 0,809
0,477 0,79 0,694
0,803

1,00 0,813
1,01 0,817
0,706 1,02
1,03
1,19
1,20
1,21
1,22
0,823
0,827
1,23
1,24
0,896
0,900
0,904
0,908
0,912
0,916
l 0,61 0,566 0,82 0,712
--"'" c:1 0,62 0,574 0,83 0,718 1,04 0,831 1,25 0,919
0,63 0,581 0,84 0,724 1,05 0,836 1,26 0,923
0,64 0,589 0,85 0,730 1,06 0,841 1,27 0,927
.....----~r-
''o o 'IA
!
..............
_---o 12 D,65
0,66
0,596
0,604
0,86
0,87
0.,736
0,742
1,07
1,08
0,846
0,851
1,28
1,20
0,930
0,934
I 0,67 0,6l1 0,88 0,748 1,09 0,856 1,30 0,937
J'ig. 'cUt. 0,68 0,619 0,89 0,754 1,10 0,860 1,31 0,940

147
 fabl'!ul 9.5 (conlinlI2re) Tabelul 9.5 (continuare)

~ I ~(s) I ~ ~p(~)11 ~ I ~(~) I ~ I ~,(~) ~ I 'p(~) il ~ I ,p(~) I ~"P(s) '11 ~ I A~)

~O 1~4
1,32
1,33
0,943
1,947
1,44 la' 980 I 1,80 I ,OG
1,43 0,983
., \
2 O A

2,80 1,181
,1 , 1
0,80
O81
0'82
0,734
0714
0'748
1,05 0,875
106 °
S79
1'07 0'884
1,30 0,966
131 0969
1'32 0'972
1,75 [,053
180 1059
1'85 l'065
1,34 0,951 1,46 0,986 1,85 1,073 2,90 1,188 0'83 0'755 1'08 0'888 1'33 0'974 1'90 1'070
1,:35 0,954 1,47 0,989 1,90 1,082 3,00 1,194 ' '~ , , , , , ,
• 991 I 10"0 3 ~O 1218 0,84 0,/61 1,09 0,892 1,34 0,977 1,95 1,074
1,36 0,907 1,48 O, ,95, " ,", O 85 0767 1 10 0897 135 0980 200 1078
1,37 0,960 1,49 0,994 2,00 1,098 i 4,00 1.237 0'86 0'774 1'11 0'901 I'~G 0'983 2'10 1'085
1,38 0,963 1,50 0,997 2,10 1,112 4,50 1,251 0'87 0'n8 1'19 0'905 ]'37 0'986 2'20 1'092
1,39 0,96G 1,55 1,010 2,20 1,125 5,00 J,260 ' , , -, , , , '_
~ O 12-') 0,88 0,780 1 13 0,909 1,38 0,989 2,30 1,091
1,40 0,969 1, O6 I, 022 2,30 1,137 D, ,O , 1­ 089 0792 j'14 0913 1 '39 0991 240 1101)
1,41 0,972 1,~5 1,033 2,40 1,148 8,00 1,290 0,'90 0:798 1:15 0:~)J7 1:40 0:993 2:50 1:IOG
1,42 0,975 1,/01,0442, 50 1 1,15.710,00 1,298 091 0801 'J16 0921 14109952601110
1,43 0,978 1,75 1,054 2,60 1,106 " " " "
0,92 0,810 1,1i 0,925 1,42 0,998 2,70 1,113
. . , 0,93 0,815 1,18 0,928 1,43 1,001 2,80 1,116
Pentru exponcnln! ludrauJlc x~- 3,CO 0,94 0,820 1,19 0,931 1,44 1,003 2,90 1,119

O
0,05 0,050
081
,.7 °
0,82
~
I
0)33
2
lI' 0809
, 4
1,15
14~
, '" I ' 1
0,903 1,48
1003
,
1,005
0,95
0,96
0,826 1,200,935
0,831
1,45 1,005 3,00 1,121
1,21 0,939 1,46 1,007 3,50 1,129
0,10 0,100 0,830,740 1,16 0,907, 1,49 1,007 0,97 0,837 1,22 0,943 1,47 1,009 4,00 1,134
0,15 0,150 0.840,746 1,17 0,911 i 1,50 1,009 0,98 0,8;~ 1,23 0,946 1,48 1,010 4,50 1,137
"
O,LO 0,199 0,85
°
~;'2
,1"
J
,18
091 e
,"
1 ce
"),,
I o~o
,­
0,99 0,8-<1 1,2·j 0,949 1,49 1,012 5,00 1,139
0,25 0,248 0,86 0,751\ 1,19 0,918 J,60 1,030 1,00 0,851 1,25 0,952 1,50 1,014 6,00 1,142
0,30 0,297 0,87 0,764 1,20 0,921 1,65 1,039 1,01 0,856 1,26 0,925 1'551 1'°23 I 8,00 l,l44
0,35 0,346 0,88 0,770 1,21 0,925 1,70 1,048 1,02", 0,862111,~. 7 0,958 1,60 1'°4211°'0 1,145
~ ~9 1 "5 105­ 1,03 0,866 1,~8 0,961 1,65 1,040
0,40 O, 39 3 0,89 0,/76 1,22 0,9L ,1 , ~ 104· 08n 1 ~9 0964 I 170 11047
0,45 0,440 0,90 0,781 1,23 0,932 1,80 1,060 ' " , , , ,
0,50 0,485 0,91 0,787 1,24 0,935 1,85 1,072 Pentru l'XpOllentlll hidraulic x= 4,00
0,55 0,528 0,92 0,793 1,25 0,938 1,90 1,079 O O 0,81 0,753 1,14 0,927 1,47 J,013
0,60 0,571 0,93 0,799 1,26 0,942 1,95 1,085 0,05 0,050 10,82 0,760 1,15 0,930 1,48 1,014i
0,61 0,579 0,94 0,804 1,27 0,945 2,00 1,090 0,10 0,100 083 0,766 1,16 0,935 1,49 1,015
0,62 0,587 0,95 0,869 1,28 0,948 2,10 1.1O0 0,15 0,150 0:84 0,773 1,17 0,938 1,50 1,019
0,63 0,595 0,96 0,815 1,29 0,952 2.;;:0 1,109 0,20 0,200 I 0,85 0,780 1,18 0,942 1,55 1,021\
0,64 0,602 0,97 0,820 1.30 0,%5 2,30 1,117 0,25 0,250 0,86 0,78b 1,19 0,946 1,60 l,034
0,65 0,610 0,98 0,825 J ,31 0,958 2.40 1,124 0,30 0,300 0,87 0,792 1,20 0,949 1,65 1,040
0,66 0,618 0,99 0,830 1,:)2 0,~'61 2,50 ],131 0,35 0,349 0,88 0,799 1,21 0,952 1,70 1,046
0,67 0,826 1,00 0,834 1,33 0,964 2,60 1,137 0,40 0,397 0,89 0,805 1,22 0,955 1,75 1,051
0,68 0,634 1,010,840 1,340,967 2 ,701,142 0,45 0,4460,90 0,81! 1,230,958 1,801,056
0,69 0.641 1,02 0,845 1,35 0,970 2,80 1,146 0,50 0,493 0,91 0,817 1,24 0,961 1,85 !,OGO
0,70 D,G49 1,03 0,850 1,36 0'9731 2,90 1,150 0,55 0,539 0,92 0,823 1,25 0,964 1,90 1,064
0,71 0,657 1,04 0,855 1,37 0,976 3,00 1,154 0,60 0,585 0,93 0,829 1,26 0,967 1,95 1,067
0,72 0,664 1,05 0,859 1,38 0,979 3,50 1,165 0,61 0,594 0,94 0,835 1,27 0,970 2,00 1,070
0,73 0,672 1,CG 0,86'1 1,39 0,981 4,00 1,176 0,62 0,603 0,95 0,840 1,28 0,973 2,10 1,075
0,74 0,679 1,07 0J:69 1,40 0,984 4,50 1,183 0,63 0,612 0,96 0,846 1,29 0,975 2,20 1,079
0,75 0,686 1,08 0,873 1,41 0,986 5,00 1,18& 0,64 0,620 0,97 0,851 1,30 0,978 2,30 1,083
0,70 °'69311'09 0,877 1,42 0,989 6,00 J,195 065 0629 098 0,857 1,31 0,98J 2,40 1,086
O,Ti 0,700 1,10 0,881 1,43 0,992 8,CO 1,201 0:66 0:638 0:99 0,861 1,32 0,984 2,50 1,089
0,78 o,ZOil 1,1,1 0,886 1,4~ 0,~95 10,eO 1,203 0,67 0,646 1,00 0,867 1,33 0,986 2,60 1,091
0,79 0,Ji3' 1.\2 0,891 1,40 0,.,97 06 6~4 O ~
O 80
,
O c')O d I 13 0895
,'-', "
146 1 ceo
, ,
' 8 °0,662
0,69
," 1,01 ,8/2
1,02 0,876
134 0089
, ,.1
1,35 0,991
2"'0 1093
,1 ,
2,80 1,095
0,70 0,(i70 J ,03 0,881 1,36 0,993 2,90 1,097
Pen!) u exponentul hidra\llic }( = 3,50 0,71 0,678 1,04 0,887 1,37 0,995 3,00 1,098
0,72 0,686 1,05 0,891 1,38 0,997 3,50 1,102
O 10 0,40 0,396 0,04 0,61:1 0,72 1 0 ,676 0,73 0,~91 1,06 0,895 1,39 0,998 4,00 1,1O~
0,05 0,C50 0,45 0,444 0,65 0,621 0,73 0,683 0,74 0,/02 1,07 0,900 1,40 1,000 4,50 1,101
0,10 0,100 0,50 0,490 0,66 0,630 0,74! 0,691 0,75 0,709 1,08 0,904 1,4! 1,002 5,00 1,109
0,15 0,1500,550,5340,670,6380,750,698 0,76 0,717 1.090,9081,421,0046,001,110
0,20 ,0,;2CO 0,60 0,579 0,68 0,G46 0,76 0,705 0,77 O,Z24 I 1,10 0,912 1,43 1,006 8,00 1,110
025 10,.250 0,61 0,588 0,69 0,653 0,77 0,712 0,78 0, 131 1 J,11 0,916 1,44 J,D08 10,00 1,110
0:30 0.299 I 0,62 0,596 0,70 0,G61 0,78 0,720 0,79 0,738 1,12 0,920 1,45 1,010
0,35 i
0,348 0,63 0,605 0,71 0,668 0,79 0,727 0,80. 0 ,746 J,13 0,924 1,46 1,012

H8

J
 de debit relativi pentru sectiunife finala şi iniţială, Rezultil
K2 fiind caracteristica (modulul) de debit la adîn­ qCH)
=J 1"1 730 _ 234;
cimea h2 iar K I - la adîncimea hl , K~ la adîn­ ;C,--" -'-'-'
., 312 ' ~i ZI = 312 - ,
cimea h~ a mişcării uniforme; n(x 2) şi n(y. I ) ­
funcţiile Pavlovski 2. fJl continuare se determină
a= y.z-y. 1 = 3,17-2,.34 =0.83.
+ C.
~
n dy.­
()x = - !I~ - !lI ii - 5
x: 2 _ 1 '
3. Se calculează j",," JKl1tru J3.:::: P formula
-1
CLi
• (r:t. Ci
Jmed= - -2 - P ; a= Y.z- Xl
. IXC:n{'d i
g B med h2 - 11 1 •
Jlfi((t
---~I
~
-
g
Mărimea a se consideră constantă şi egal{t cu In care
valoarea ei medie în limitele întregii curbe de CI.1. C
remu. In calculele de precizie, de exemplu, Ia con­ C med::= --' ~~
struirea curbei de remu negativ în cazul Î < Î cr 2
şi h cr < h < ho şi Ia construirea curbei suprafeţei
libere pe canale rapide, mărimea a se consideră I 1/6= {j_~6
_ = li, 3'•~7
constantă numai în limitele unui singur sector. CI = -IlR 0,02
Valorile funcţiei n(x) sînt identice cu valorile
funcţiei CP(-1J) pentru exponentul hidraulic al al­
C2
- 3/ls
0.02
= 65,2 ;
biei x. = 2,0. De aceea, cînd se efectuează calcule -

cu ecuaţia N. N. Pavlovski (9.26) se foloseşte 67,3 -1- 65,2 = 56,22.

tabelul 9.2 al valorilor funcţiilor q:{f)) pentru C mrd = 2
x. = 2,0.
Prill Ufillilrc.
Ecuaţia (9.2G) a acac1ernicianului N. N. Pav··
lovski este Ia fel de generală ca şi ecuaţiJ (9.20) 1, la '6/),22 2 ,0,0004.= o 197'
jlf/Cd =
şi este aplicabilă pentru albiile CLI orice formă a 9,8! ',.
profilului transversal la construirea suprafetei li­ ·1. Din (;oiJ,'lld 9:3, l'l'n!rJl y. = 2,0, se ;'flii cp(y. 3 ) c;~
bere de orice tip. -~ '1'(:3,17) == 0,.328; 'p(.Oj) = cp(:2,~34) = 0,457.
PClul!.l
Exemplu. Să se calcu/<eze curba d" r('I1111 j't'ld[1I "clna/111
de secţiune drep!unghilllJrJ ctJ11o,cÎnd IlrmătrJ3l"cit- ti"te:
deiJilu! specific q = 6,22 1lJ"/'i'Jn; p:m!J fllllriLJlui i ~~ 0,0001; Il = 1 --l3,17 -- 2"J4 - (1 -- 0,197)(0,328 ­
coeficientul de rugozi!" il' II ~= 0,02; a<lilwillll'd 110[11<,,1:1 O,~;.:3 ·(l,OOO·1
h,,= 3 m. In secţiulll'a li il ccn,trJICţia de I"dUI!'l' ln<:nd - 0,4,57)1·= :2 8:(0 In.
"dîncîmea H = 5,0 m (v,li exempil!/ ~1""Cl"j('I).
Rezolvare. Pentru C<ln,;jruirc:J clIrhci de relJlu ,P c:duI­
lează distanţele de la SCC(iUIWiJ a - CI pÎI1:1 I:i >'.'cţiunile in ".,~~<~: ---, hl,n-I-I-/~~~ll ;1/~ I 1 Kzl B I )(1 Zo I 1/
care adlncimile vor ri egale re;rectiv CII Ir; = 5,0 !l1; 11;' =c llJ!IJI
~= 4 m ~i It;" = 3,5 m.
Calculele se efectuează Cll for Jlliila N. N. Pa vlc".-,ki (9.26)
---1-<---1/----::5;----..;/.-fi:':"",-;-/-::::JC:C9(::-)"":'1--::7;:)0 13' J? /2'3,ţ 1 O,,~.3
II ,1 G 900 604 J,17 1,61 0,78
/11 3,5 G 900 402 :3,17 1,29 0,74
L= _1- {x 2 - Xl - (1 ~j""d)['P(X2)--t'(%1)]J.
ai
I

Se prezintă calculul amiiJ1llllţi! pentru sectorul 1; pen­

tru celelalte sectoare, calculele sc dall sub formă ta belilra. NI'. jlll"'d=
Se calculează succesiv seclo- C\ Cz C/I/((r r:t.C 2i 'I'h) '1'( y. 2 ) 1, J1I
rJ JIu i g
1. Y.2 =
K . .ŞI
-"- x1 =
1(1
- - .

Ko K o

CJraeterislica (llJodulul) de [lelJi! /(0 la JdÎnci!l1cJ li u = 1 1 G5,2 I G7,3 GG,22f 0,197 I 0, 457 1 0,32812820
II (i.3,O G7,;:) 55,15 0,191 0,727 0,328 5060
= 3 m va fj egal Cll III Gl,5 57,3 (j'1,40 0,186 1,033 1,328 8290

K = <>l C V1-
R = 1 Ilo/O
II D- " = ,3D - _
1 .
o o o o o n 0,02 e) Metode simple de calcul al curbclor de remu
.3 2 /;) = 312B III"/;;, pozitiv
JJlJlog Cind este necesar sit se construiasciî rapid curbe
c; Ir:) , de remu în albii cu pante mici, Î < Î cn se poate
1( = -::~ B= 730 m::/s, folosi una din următoarele metode aproximative
1 0,02
de calcul:
Kz = °5,~2)Ir B= 990B m /s.
-
3
Metoda f. Curba de remu se considera o dreaptă
orizontală A B (fig. 9.19).

149
 Calcul ul punctelor intermediare În 1ungul
curbei A B se poate efectua cu orice metodă cu­
noscută de construcţie a parabolei.
.Metodele simple prezentate pot servi doar în
calculele orientative în cazul examinării acumu­
Iărilor pe cursurile de apă naturale.
Fig. 9.19.

Lungimea curbei de remu rezultă

9.3. MIŞCAREA NEUNIFORMĂ A APEI
H
11'=-;-' (9.27) IN CANALE CU ADINCIME CONSTANTA
t
unde: H = T - hQ' ŞI LAŢIME VARIABILA (METODA
Această metodă se foloseşte În practică la de­ LUI V. D. JURIN)
terminarea În primă aproximaţie a lungimii la­
curilor de acul1lul are de mare cădere.
Metoda a 2-a. Curba de r('111U A B se consider2î o soluţie
compldC! şi definitivă a problemei
arc de cerc (fig. 9.20). Lungimea curbei de remu privind mişcarea apli În canale cu adincime con­
rezultă
stantă a fost dată de V. D. J urin În anul 1947.
11';::::; 21 = 2H (9.28) Ecua ţia de bază are forma
i

Metoda a 3-a. Curba de remu se consideră o db

[J.-=1-1­
, K2
parabolă (în loc de circumferinţă) cu vîrful În d5 (P
punctul B (Ia baraj). Racordarea are loc În punc­
tul A, iar lungimea curbei de remu este egală cu sau

1,.;::::; 21 = 2H db
I~-
= 1_ 1)2, (9.31 )
(9.29) d5
i
Metoda a 4-a. Curba de renlU ~e consideră o 2

parabolă. Racordarea curbei de renlU la li1 ia ni­

•
Jrl care: IL = g phC
IJ. [ I
pentru C;::::;cons t ; IL = y(b)],

velului apei În amonte se consider2i În ~ecfiunea A . K

(fig. 9.20, a), adică în secţiunea ele intersecţie a Iar '1) = - '
1\0
dreptei orizontale care trece prin punctul B (Ia
baraj) şi fundul al biei. Lungimea curbei de rernu Formele posibile ale canalului sînt sintetizate
rezultă de V. D. J urin În tabelul 9.6.
1l' -_ Ilo -+-- _
H.
(9.JU) Stabilirea formei în plan a canalului poate fi
i făcută folosind diverse metode de integrare a
ecuaţiei de bază. Se prezintă metoda "mărimilor
Arc cL~~
unitare şi reduse".
Pentru canale orizontale (i = O). Distanţa dintre
secţiunile cu lăţimea la fund b şi b1 se determină
direct din ecuaţia Jurin (9.32), fără nici un fel de
aproximări succesive

Fig. 9.20.
L 1- 2 = 52 - 51 = !!:...hC~{ln(0"2 - ( 1),,=consl (9.32)
g
A
în care: CII = 1In este coeficientul CiJezy (calculat
cu formula lui Pavlovski: C =~ RII cînd R =
It

= 1,0 m); 0"2 şi 0"1 - funcţiile "Jăţimii relative"

a canalului la fund
Fig. 9.20, a. tJ = f(~) = H(~)d~ + c.
150
 Configuraţia în plan a can1lului pentru mişcare neuniformă şi adiucim~ constantă Tabelul 9.6

Variabilele Semnul
deriva lei
Panta Formula Zona K Forma al1Jlci Schema iti plan
-db
b
I '1)=­
Ko ds

b> bo "1 > 1 ( ŢingUstează l ~er-TT:": ­

i> O fL~ =
ds
I - "12
A
B
b = bo "1=1 O IConstantă 3
~7.
-::::--î ~ . -
-~
vUc

- -' - _. - - - - - ­
b < bo "1<1 ( +) Se lărgeşte I A~

I
db
fL- = 1,0
__-rb___
i= O -­ ( +) Se lărgeşte
ds ------L.
Mişcarea uniformă esle
imposibilă

db ...----r-::
i<O fL- = 1 +"12 ­ ( +) Se lărgeşte -~~
ds
I
Valorile funcţiilor 0'2 şi al sînt date în ta bel ul 9.7, culează ~2 = b2 /h şi ~l = bl/h. Cu valorile ~2
unde ~ = b/h. şi ~l' folosind tabelul 9,7, se determină valorile
Suc c e s i u nea cal cuI e lor. Fiind da t il funcţiilor (J2 şi al corespunzătoare coeficientului
auîncimea constantă It a canalului şi Iăţimile u2 de taluz 111. Apoi, cu valoarea coeficientului
şi bl pentru cele două secţiuni examinate, se cal- Cn = I/n, se calculează direct cu ecuaţia (9.32)
distanţa între cele două secţiuni.
Tabelili 9 7
Valorile I(l plt
<jJ((3) şi Ci pentru calculul cau3lelor
cu adincime constantă şi lăţime variabilă functie de lăţimEa
Exemplu. Pc sub o st8vi1ă apa curg.. înlr-un jgheab
urizuJ1lal de sf'cţiuJ1c dreptunghiul ară. Să se ~,jabilească forma
relativă ~ = blh după metoda lui V. D. J urill in plan a jgl123 bului, considerînd curentul cu adincimea
conslanl~ It = 1,0 111. Lăţimea j!!heabului în secţiunea ini­

~ 1-I('Plt~I-;)1 a-il ~ i/<'p,,-' 'fer,) I a

ţială (contractată) b = 5 ITI, coeficientul de rLlgo~ilale a
"llJi~i n = 0,02.
Rczoluare. p.rntru com·truirea forllJ€i în plan a jgheabu­
lui "C deIPfmin:l, cU formul.iJ lui V. D. Jurin, dislanţele 11
pentru m = 0,0 jJrntru In c= 1,0 "i /z de la sectilLnea illitiaIă;(contraclată) pînă Ia secţiunile
0,5 0,029 0,234 0,093 (J,5 0,772 0,230 0,108 in tare lăţimea este egală cu G şi, respectiv, ClI 7 m.
1,0 0,230 0,2310 0,211 1,0 1,683 0,210 0,212 1. Cu formula (9.32) se obţine (introducînd h = l,O m
2,0 1,584 0,198 0,426 2,0 4,765 0.177 0,412 şi n = 0,02)
3,0 4,510 0,169 0,607 3,0 9,682 0,151 0,574
4,0 9,250 0,146 0,764 4,0 16,476 0,132 0,715 a I _3;- )_ 1,10 1
1= - h - V h(Ciz - al - - - . - - (0 2 -al) =
5,0 16,000 0,128 0,900 5,0 25,233 0,117 0,840 g /1z 9,81 0,02 2
6,0 24,700 0,114 1,021 6,0 36,022 0,105 0,960
7,0 35,200 0,102 1,128 7,0 48,698 0,095 1,050 = 280( Ci2 - al) ;
8,0 48,00 0,093 1,226 8,0 63,241 0,087 1,141 2. Folosind tabelul 9.7, se află valorile a = f(~) pen­
10,0 78,90 0,078 1,396 10,0 98,552 0,074 1,301 tru m = O;
15,0 198,00 0,056 1,727 15,0 221,98 0,054 1,617
20,0 352,00 0,044 1,975 20,0 393,57 0,043 1,856
= 2,0 Nr. secţiunii ~ = blh a= f(~)
0,5
1,0
pentru m = 1,5
1,534 0,192
2,770 0,177
0,089
0,181
0,5
1,0
pentru m
2,496
4,029
0,161
0,150
0,074
0,152 I- I ~ = blh = 5
I (din tabelul 9.7)
0,900
2,0 6,515 0,152 0,346 2,0 8,481 0,132 0,292 II - II ~ = blh= 6 1,021
3,0
4,0
12,144 0,133
19,671 0,118
0,488
0,614
3,0 14,654
4,0 22,684
0,118
0,141
0,416
0,532
III-III ~=7 I 1,128

5,0 29,095 0,106 0,723 5,0 32,723 0,095 0,633

6,0 40,466 0,096 0,824 6,0 44,654 0,087 0,724 3. Rezultă
7,0 53,810 0,088 0,915 7,0 58,522 0,080 0,807 Il = 280(1,021 - 0,9) = 33,9 m
8,0 69,256 0,081 0/199 8,0 74,81 0,075 0,884
10,0 105,463 0,009 1,150 10,0 111,94 0,065 1,023 /2 = 280(1,128 - 0,9) = 63,8 m.
15,0 232,19 0,0,'52 J,448 15,0 241,38 0,049 1,304
20,0 407,49 0,041 1,677 20,0 419,69 0,040 1,526 Forma in plan a jgheablIlui este arătată in fig. 9.21.

1151
 Exemplu. Să se determine distJnţa dintre secţiunile
..[;~ II; -I1I JkTan-alullli rapid de secţiune dre'ptungh~iu'larâ
.'::1 c.u:~adÎncjm~ constantă h În următoarele conditii: de bitul
ti"'1 J I IY I {
-;," l'
I
-01 Q = 20 m 3/s, panta i = 0,04, adincimeJ h = 0,75 ITI, lăţi·
, '
f
;C:'.ţ,<,~~~~i' meJ b1 = 10 m; b 2 = 8 m, coeficientul de rugozitate n = 0,02.
I I -c~" Rezoluare. 1. Cu ajutorul formulei (9.34) se calculează
• II? l/ .:-r-­ pc rînd

'tc'=--~,; ~tc~j~ '~~'J- Q = 20 _" = 100 m3/s;

IŢ K" = fi ,10,04

rii~, 921
I( ~~.!!.!!.(~)2!3= IO'O,7G (_ ]0-0,75 )2;3~!
,v +- 2/l "0,02 10 + 2,0)5
Pentru canale înclinate (i z O). La canale în
1 II

= 283 m3/ , ;
pantă, distanţa L dintre două secţiuni se deter­
mină cu metoda însumării' după ecuaţia (9.33)
K,= 8'0,75 [_8_'~_Y!3= 221 m:li/S;
" 0,02 8 + 2~0,75 J
,~@ 'D,~ = "'Q~ D,~,

tls = haP 2 ' \)1((3)., (9.33)
P - Kp" g!h P - 1\1'u
't;2=K 2 c= 22J_=221
'~1 = K
[" -- 283
- 100
= 2,83 ;
Ko 100 ' o
în care: P = Q2 este o mărime constantă
ih5. 34 C;
k=-':'~ _ 2,8.3 - 2.21
pentru
, canalul dat a = 2. C;.:{jh; valorile ,~(~)
0g , şi b! - b:J'- 10 _ 8 == 0,.31 ;

K~u se iau din tabelul 9.7. aC;" a j r

11",=--11=----(-
(Jl )1!;) -h= la,15;
"_
Calculele de Îl1sumare fiind laborioase, V.. D, Ju­ P;P m gP m J!~ P m
rin a propus o metodă ele calcul aproximativi].
In cele ce urll1eaz~i se prezinUî această Illetod~i
llumai pentru canale cu panLi pozitivă.
In iL.±,."3)(1 - t;,) .= In :1,21 (- 1,83) = 0,2384;
(1 - '112)(1 +1)1) (-- 1,2/ )(3,83)
Pentru i> O ecuajia de calcul are forma
2, D~ci, dist8nţ8 dintre secţiunile I ~i II se obtine eli
1. 1 - 2 = S2 - SI =" [1.,., In JI -1- 1)e)(1 -o 1)1~ (~U4)
1" -e
, 2k (1 - '[;,)(1 I 'r,1) , Il. (/ -+ 1)3)(1 - '1)\) = ~~o 0,231"1 = b,07 m;
1=--111
-, ;! k (1"- '1,,)( I -1- lil
) '703\
_' "
in care: Vm= (a,C2 h) gP 111
reprezintă valoarea medie
3. S" determină apoi lungimea L 3 a celui de al doile"
pentru două secţiuni d<.Jle şi se poate calcula fie sector pE'ntru ba = G In:
+ (1," j 1.1. ~ ",C; I t L)[ ŞI.
ca 11,1
[I· m = '
2 gP,
ŞI
-
unce 1 _ . 1 perI ru
1\3
f

=-
(1) [(il
-)
:!j3
= 159,2 m3 /s;
",C; crC'. . . n P
[.12 = ~h pentru &2' flC ca !.L,,, = -h, unde C ŞI
gP2 gP
P se calculează pentru b IIIcrl C~ (b 2 + (Il) /2 ; 'f) = -K3 159,5
= -~ = 1 595' '1) = ~
221
= 221 .
'(12 şi YJ1 - modulij de debit relativi egali cu ., K • [00 ' , 1 100 "
o
"'iz = l(2/KO şi respectiv ''il = KtfKo (/(2 şi 1(1 ­
modulii de debit în secţiunile fI şi 1); k - coefi· 2,21 -- 1,595 = 0,3075;
11= (j
8­
°cient ueterminat cu formula /, = '~1 - '~3
b1 - b2
.45,9 O 7" ~ 23 " ­
2
_. aC;. r _
P'II&~--L-
j, !O
,~--
Ecuaţia (9.34) poate fi scrisă şi altfel gP", 9,81-7,5
li))

=[.1", b1 -b 2 [([)(1J2) -
1 11 (1 + '1),)(1 - '~1)) = 0,4945;
L['2 =S2-S[ (D('fjl)]'

'f)1 - '~2

(1 - YJ:J)(1 '1)1 +
(9.-34 ')
4, Deci, distanli! dintre sec\iutlik /1 şi /II rezultă
În care (I1h[) şi ((J(-~2) se iau din tabele pentru
'1'(-0) şi pentru exponentul hiuraulic al albiei x = 2 2:3,5
L a= 0,4945= 11,'lm
(tabelul 9.3). 2 '0,3075

152
-

9.4. MIŞ.CAREA NEUNIFORMA IN CANALE Pentru i j.o O se poate folosi ecuaţia 2

DE SECŢIUNE DREPTUNGHIULARA
CU LATIME VARIABILA. MIŞCAREA
_--,+
1L1'-lI A- = f11 =j=ll
-- '--+ A o (93r:")
•i).
- (rh)" (rlh1J"
RADIALA (METODA LUI
După cum arată calculele şi experienţele, prin
O. F. VASIUEV) neglija!el rugoziUîţii fundului [termenului rjC 2
În ecuatia (9.:35)] erorile la calculul curbelor de
Pentru cazul particular al al biei neprisl11:ltice rel11L1 negativ în regimul rapid (cînd saltul hi·
(cIe secţiune drepttlt1ghiu!ar~l) O. F. Vasiliev a draulic este îndep[lrtat) nu sînt esenţiale (eroare
propus următoarea soluţieI, care pODte fi aplicată, de circa 5 ( 1).

de asemenea, şi mişcărilor radiale, inelare. Ecuaţia

diferenţialil de baz[l a lllişGirii neuniforll1e pentru
aceasUi alble poate fi scris{l sub forma 9.5. CALCULUL CURSelOR DE REMU

IN ALBIILE NATURALE

±- i. + (Q)2
- 2 -I- (CI.
- It l' ­ r )
Git 0 (ril)" g
- = "
dr 1 - Fr
unde: C este coeficientul Chezy (rugozitatea pe­
reţilor laterali se ncglijeazil); panta fundului i
se ia după direcţia radială în sensul curentul ui,
semnul superior se referă la cUfCntul divergent, cel
inferior la cel convergent; numiirul Fraude
Fr 'C.=~ {_9-)2_1_
R l () r"ft3'
iar U este llngiJiul dintre perelii laterali, în rad;
r -- raza secţiunii cu adîncimea It, llliîsuralti în
plan din punctul de il\tersec(ie al prelungirii pe­
reţilor laterali (fi.~. ~J.22).
Pentru ill(egrarea l'cua(iei i9.:3S) cu consilil~­
ri1rea rug(l;:itiilii fundului se pot aplica metodele
ill!pgrilrii ,grafice şi numerice a t'clla\iilor diferel1­
(iC!ll~ olJişllllite de (ll'uillu! intii, NeglijÎlld forţe'!e
ue frccan', eeua ţia"t' i IllegreClLe! 11ri n cu ad!;] l ura.
În acec:l caz, penlru i = 1), S-C! obţinut ecuaţia
C"
(9.35) Calculul curbelor de remu în rîuri poate fi
efectu8t cu diferite metode 4 . In toate cazurile,
calculul se efectuează pe sectoare, trecînd succesiv
de la sectorul din aval la sectorul din amonte 3 .
Impărţirea rîului în sectoare- de calcul se face
astfel încît în limitele fiecărui sector curgerea să
fie cît mai apropiată de cea uniformă. Lungimea
tronsonului poate fi, în acest caz, de la cîteva sute
de metri şi pînă la zeci de kilometri. Cea mai bun ă
divi;:are este aceea în care se ţine seama de unifor­
mitatea pantei suprafeţei libere (fig. 9.23). Este
util să se coreett'ze apoi î!llparţirea pe sectoare,
luîndu-se in considerare varia(ia în lungul albiei
a tuturor ce\orlal te elemente lIidrauJice (secţiune
de curgere, laţimea la orglînda apei, raza hi­
draulidi etc.).
Succesul calculelor depinde În mare măsură
de val ull1ul datel ar lIi urornetrice referi loare la
riu şi, in particular, de informa liile asupra pantei,
formei albiei ,~i coeficientului de rugozitate.

r = - '
li V /1
(~llilr
A
-1- iti - ft
(9.35')
Alegerea Illetouei de calcul depinde de natura
~i volulllul datelor iniţiale. In toale cazurile are
o Inare irnportanţă determinarea corecUî a coefi­
cientului de rugozitate. Rezultate sigure la calculul
, (Q
în care: A =.~ -1 ;r 2
1 -- raza în p18nul acelei
2g O I
",~ LV
secţiuni 111 care se dă adfncilllea !Il; r şi IL -
r
I L. I? J
şi adîncimea penlru oricare altă secţiune.
raza
-V -.L I L'

r----"---1---;-.i: --l
---.....L:

";~~"~I'~'
1< ~J'UX~1/
I i.,·'
5 ,i.i . ,, I
Î •.•
,~,-­
--:- ---"-­ ~ Fig. 9.23.
~-- =te! - -~7~
•- Ir I f

- ---L
--- ~
Fig. cU:.! .
1 Cercetăriles-Ju efectuat la J\\ISr in 1954. Sînt publi­
cate în revisla "Doldadî AN SSSR", 106, nI'. 5, 1956.
2 Scmnclc sînt ca în eClIa ţia (9.35): SeI1II1U! supnior
se referii la curentul divergcnt, ccl infcrior la ccl convergent,
iar panta fundului sc cOllsidcrii după direcţia radială În
sensul curentului.
3 În regim leut de mişc<lre a apei. Iri regim rapid, cal·
cuIul se fare dil1 alllolltQ spre aval (N.H.).
4 Astăzi se prefera metodele numerice, [olo,itld calcu­
latoarele electronice, pornind de la ecuaţia (9.36)(N.T.)

<:.y 153
 J Sector II '2 secţiunea a doua H 2 = H 1 + 6.H 1 (aceasta este
prima aproxima ţie).
Apoi, cu datele pentru secţiunile transversal e
1-1 şi 2· 2 se calcul ează

(,) = WI + W2 • R= RI + R2 •
c= CI + Ca
2 ' 2 ŞI
2

sau

Fig. 9,23, a. K = [(1 +K 2 WI Cl vJ.?1 + W2C2J~

2 2
curbei de remu se pot obţine cînd coeficientul
de rugozitate este determinat direct prin cercetări şi
se obţine partea din dreapta a ecuaţiei (9.36),
pe teren pentru rîul respectiv, pe fiecare sector pe care o notăm 6.H;. Dacă 6.H; rezultă egală
de calcul. In practică, acest lucru poate fi rareori cu diferenţa de nivel preliminată 6.H1 , calculul
realizat şi sîntem nevoiţi să folosim datele şi ob­ primului sector se consideră încheiat; în caz con·
servaţiile efectuate pe alte rîuri. trar, se repetă calculul pentru o nouă valoare 6.H 1 •
După încheierea calcului pe primul sector, se trece
a) Calculul curbei de remu prin Însumarea la cel de al doilea, situat în amonte etc.
succesivă a diferenţelor de nivel 6. H pe
di feri te sectoare Dacă (,)1 > W 2 ' primul termen din partea dreaptă
a ecuaţiei (9.36) va fi negativ şi se neglijează.
Diferenţa de nivel pe orice sector al rîului, de
Calculele urmează să fie efectuate sub formă
exempl u, pe primul sector (fig. 9.23, a), conform tabelară (vezi tabelul 9.8); pentru a accelera
ecuaţiei lui Bernoulli are expresia
mersul calculelor se întocmesc, în prealabil, pentru
6.H1 = - Q2 ( 1
-
2g wi
- -
1 )
wi
+ (,)'C' R Il' (9.<J6)
Q2 ') fiecare secţiune graficele w, C şi R ca t(H) sau,
dacă se utilizează ecuaţia (9.36'), numai graficele
sau pentru w = tl(H) şi K = t2(H). In aceste grafice
Q2 (1
6.H l = - - , - - " + -" Il'
Q2 1) (9.36), se adoptă aceleaşi cote, adică se construiesc în
2g wi (,), K­
raport cu acelaşi plan de referinţă.
în care: (,), C, R, 1<. şi Q sint valori medii pentru Metuda V. 1. Ciamolllski-Hested. In mocl ase·
sectorul dat ale ariei secţiunii d,_~ curgere, coefi­ mănător se calculează curba Je remu şi după
cientului din formula Cbezy, razei hidraulice, mo·
tlulului de debit şi debituJui 1. metoda lui V. V. Ciarnomski2.
Ecuaţia lui Bernoulli, scrisă pentru secţiu­
Determinind din ecuaţia (9.36) diferenţa de
nivel 6.H pe sectorul dat (calcul ul se face prin nile 1-1 şi 2-2, în ipoteza că axa Ox trece prin
metoda aproximaţiilor succesive), se trece la cal­ punctul cel mai de jos al secţiunii 2-2 (fig. 9.24)
culul 6.H pe sectorul următor, din amonte etc. are forma
Suc c e s i u nea cal cuI e lor. Avînd cota
t'1 + IIl + - cw~ = h2 + ((vi
- + lr. 1 (9.37)
curbei de remu H l (în prima secţiune), se preli­ 2g 2g
mină diferenţa de nivel pentru primul sector 6.H 1 , sau
ceea ce ne permite să determinăm nivelul apei în il + H 1 = iri + H 2

I Pe rîuri (albii naturale) dcbitul Q se modifică, de 2 Certousov, M. D., Spcţi.i1nîi kurs ghidravliki, M.-L,
obicei, pe parcurs. Gosenergoizdat, 1949.

Tabelul 9.8
Construirea curbei de remu

Nr. sectiunii I H I MI I W1
wa/-ţ--
w,
~
w,
//(1 I K 2 -1/(=/(~+/(2'I:!.H'=..!!.-(.J.. __
2 2g ~): wi
1 )+~lIOlJsel:~
/(2 va 111

154
 ~\~z
rJ
_
--:=-=

~-----
..
v,
­ -.-=-~.
--- - --=-~

G~- J':---~", '

~\

h,-L--!\ . ~
.
-
=- - -:: :"",. .
.- -I;_~'~\ c
X
v I :
...._- .._"-­

i i __ . _---: __ '}/
-~'
Î[C!Do
\ r-"'!!
N-=:-!;3L,~~~~.::~_- -_ ~
..
I

~ i . ".
;

'. " A;:'~~ Ii -

fig, 9.24.
le ,/t-,...-./"..
~
", I

.: ". /',/ 'r""<:.';....-1

I
'1Î"J'1. /. r

• ..
"
_,1:
I
I
~,;
'-1---­--"
'j

.F
~- '--~'-.~-(-;-I
1

t~ ~ __
S-a notat il = --9:'-' panta hidraulic3 în care UJ, '- ~l
u)~C' N.
e şi R au valori rnedii pe sectorul elat; de c:ici fig. 9.25.

1= II" .~ (9 ..37') Presupunînd că F depinde numai de cota

i .
1J
în care: H z şi H t sînt energiile specifice î!1 sec­
ţiune ale secţiunilor 2-2 şi respectiv 1-1.
Ecuaţia (9.37') serveşte pentru calculul curbei
de remu. Evident c[\ pentru aplicarea în practică
a acestei ecua ţii, ca şi În cazul precedent, este util
să se alcătuiască În prealabil graficele auxiliare
pentru fiecare secţiune, pentru mărimile UJ = tl(h),
H = tz(h) şi K = t3(h). In cazul de faţă este mai
comod să se construiască graficele funcţie de
adîncime.
Succesiunea calculelor pentru calculul curbei de
retllu este analoagă cu cea indicaUT mai sus. Cal­
culele trebuie prezentate, de asemenea, sub formă
tabelar{l.
b) Metoda lui N. N. Pavlovski
Neglijînd primul termen, în
obţine următoarea ecua(ie
~z = Q~.i.-
I<~
,
medie a apei pe sectorul dat (fig. 9.25)1 şi nu
depinde de pantăz, se poate construi, folosind
datele observaţiilor hidrometrice, pentru fiecare
sector curba corespunzătoare F = ep(z) ca funcţie
de cota medie (fig. 9.26). Dacă asemenea curbe
se reprezintă pe acelaşi desen (În fig. 9.26 În
dreapta), se pot găsi foarte uşor, pe cale grafică,
cotele curbelor de remu În fiecare secţiune şi, prin
urmare, se poate construi întrega curbă de remu.
Schema generală de calcul grafic este repre­
zentată În fig. 9.26. Cota punctului A în prima
secţiune este dată prin proiect (de exemplu, cota
nivelului normal de retenţie). Din punctul A se
află punctul A' pe graficul F = ep(z) (fig.. 9.26 În
dreapta). Din punctul A' se duce o dreaptă sub
unghiul (J. faţă de axa F pînă la intersecţia cu
curba F a primului sector în punctul e, iar de la
ea, sub acel aşi unghi o: În sens invers, pînă la
ecuaţia (9..'36) se punctul B'. Prin aceasta se determină punctul B
al curbei de rel1l11 în sectiunea a doua. Procedînd
astfel pentru sectoarele al doilea, al treilea etc.,
= QZF. (9.38) se calculează întreaga curbă de remu.

!\'lărirnea 1/1(2 = F este numită de N. N. Pav­ 1 Prin cota ..medic" se Întelege cota apei pentru debitul

lovski modul de rezistenţă al albiei (pentru sec­ dat, la mijlocul sectorului, de exemplu, egală cu 21 , după
CUI1I se arată În fig. 9.25.
torul cu lungimea 1). Modulul de debit K se con­ 2 111 aceasta constă postulatul lui N. N. Pavlovski asu­
sideră avînd valoarea medie pe sectorul 1. pra invarianţei modulului de rezistenţă a albiei, F.

z Cu,r6J r;ilk'jij/U'
de retde/7:a
I ~ lJl
/ Oi a/bIEI r :1

jjJ

J
F(zl
17

Fig. 9.26.

155
 z rr :1
,
[j
Fig. 9.27.
Se dau în continuare cîteva explicaţii suplimen­
tare :
Construirea unghiului ce. Pe axa F se deseneaz~
un segment oarecare a şi la scara adoptată pentru
grafic se citesc valorile modul ul ui de rezisten ţă
al albiei Fa (fig. 9.27). Inmul ţind Facu jumătatea
pătratului debitului de calcul Q~, se obţine
Za = (Q~/2)Fa' Apoi, aşezînd Za la scara axei z şi
ducînd linia Om se găseşte unghiul căutat. Tan­
genta acestui unghi este egală, evident, cu
Q: - - ~ =...:i = ta15 N
v..
2 Fa a în condiţiile naturale obişnuite (fără construcţia
In acest caz, segmentul A' B' Uig. 9.26) de­
termină, într-adevăr, valoarea diferenţei de nivel
pe prilllul sector, deoarece
M = Q~F =~ 2 Q" F =2Ftg ce =A'B',
ceea ce se vede direct pe desen (fig. 9.26). Aici,
F corespunde cu cota I Ilcdie ZI a primul ui sector.
Acela~i lucru şi pentru toale celelalte sectoare.
Construirea curbei F = q(z). Dacă exislă date
din observaţii hidrometrice direde asupra pozi(iei
suprafeţei libere a apei în rîu li.! niveluri diferite,
i.!LuJlci F se determinu ca F = j,z/Q~ pentru Ull
şir de cole ZI' Z;;, 2:JI"" 2" la lIlijlocu I fiecarui
sector coresp unziitor delJitelor Ql' Q~, ... Q".
Folosind aceste date se alcătuiesc tabele cu valori
z şi F separat pentru fiecare sector, ceea ce ser·
veşte drept bază pentru construirea curbelor
F = ep(z).
Dacă nu există asemenea date hidrometrice, va­
loarea F pentru fiecare sector se determină pentru
un şir de cote z, calculînd valorile caracteristicii
(modulului) de debit ca medie a caracteristicilor (mo­
dulelor) de debit: K.1 şi K 2 în secţiunile din amonte
şi aval ale sectorului dat [K. = (1\1 + K( 2 )/2] ;
apoi se calculează F = l/1(2. In acest din urmă
caz calculul cur bei de rem u va fi mai puţi n exact.
c) Metoda lui N. V. Mastiţki
Pentru calculul curbei de remu, N. V. Mastiţki
consideră că diferenţa de nivel /.Îz pe sectorul dat
unui rell1L1 la cota z, va fj
al rîul ui, în condi ţiile
eg'al<l (IJ un debit de calcul Qc) cu
/.Îz = Q)~
~'~ob ~
( Qoo
156
','
,
"l
",­
":;'! "
u.t=:==~!
,e , L -!
I. Q,. .I
rig. 9.28.
unde: /.ÎZOI} este diferenţa de nivel pe acest sector
de retenţie), însă la un debit Qob' care corespunde
cu cota de remu z.
Ordinea de calcul al curbei de relllLl este ur­
mătoarea: mai întîi se construieşte graficul su­
prapus al curbelor Q = {(H), obţinute pe baza
datelor hidrometrice pentru toate secţiunile,
curbele aşezîndu-se una deasupra celeilalte (la
aceeaşi scară) (fig. 9.28). Apoi, avînd cola de
rernu ZI dală (cota de reten(ie) pentru prinw sec­
tiune, se găseşte pe grafic cii la această cotă, în
condiţii naturale obişnuite, ar curge debitul Qubr,
care ar conduce pc primul sector (de la secţiunea 2
pină la secţiunea 1) la diferenţa de nivel /.Îzo" 1
(segmenlul AA'). Căderea de niv('1 pe primul sec­
tor ZI în cazul remuului la cota ZI (în prima sec­
1 (iune), dar pentru debitul de calcul Qc se va
determina cu formula (9.39)
/.ÎZI = 6.Z 0 &1 -Q' - )"•
(
QOb 1
şi, prin urmare, cota remuul ui în secţiunea 2
va fi
22 = ZI + /.ÎZl·
După calculul primului sector se trece la cal­
culul sectorului al doilea, repetînd toate operaţiile
indicate. Pentru sectorul al doilea, prin urmare,
vom avea căderi în condiţii obişnuite /.ÎZOI) 2 (seg­
mentul BB'); debitul în condiţii obişnuite QOb 2;
căderea de nivel /.ÎZ2 = /.ÎZob 2(Qc/QOb 2)2 şi cota
rel11uului în secţiunea 3, egală cu 2 3 = Z2 + j,Z2'
Se continuă astfel calculul pînă la racordarea
curbei de remu la un sector n oarecare.
d) Metoda lui N. M. Bernadsld
(9.39) Calculul curbelor de remu in albiile naturale
cu metoda lui N. AL Bernadski se bazează pe
..­
 utilizarea aşa-numÎtelor "curbe de sprijin"l. Ne­ z z

r-- ~7~.,_-,+ T-::1F'

~L_t7"" /--'/~./
glijînd \'ariaţia energiei cinetJce, cum se face de
obicei la construirea curbeJor de remu pentru
':",1,
-,
ni hii cu panta mai mică decît cea critică i < i u ,
I f-- i' I
1
-."~
[I\'cm 7
I( , ,, I
'
f1H =c Q2
,ro
t' il' ' ." i

I ,._! ---t-­
l
J\ -
·i.. ! I
1- L'
f)
.
i-
I' .. ~.
i~----t _~-:-,
1
~au
II
Q2 = 1(2 b.H. (9.40) Fig. 9.29. Fig. 930.
1
Caracteristica (modulul) de debit pentru o Astfel, cînd sînt date cota ZI şi valoarea debi­
albie dată este funcţie numai de adîncimea de tului sauQ2 se poate afla cota 22 sau (jJf = 22 - ZI'
umplere a albiei, adid't I<. = [(2), iar căderea su­ adid se poate afla diferenţa ele nivel pe sectorul
prafeţei libere b.H (diferenţa de nivel) pe sedorul dat.
dat cu lungimea t, în virtutea postuJatului inva­ t1H se poate determina mai simplu, prin con·
rianţei 1(2(t (adică a independenţei acestui raport struirea curbei 1 <D(z) (fig. 9,30). Curba cD(z) se
de p:l11tă) depinde numai de debit. Astfel, numeşte "curba de sprijin ". Dacă o asemenea
1(2 ­ curbil este construită pentru secţiunea mijlocie a
Q2 = -{ b.H = ţ)(z, b./J). unui sector de calcul al rîului, atunci diferenţa de
ni veI pe firul apei pe acest sector, pen tru orice
Prin urmare, în cazul de faţă debitul Q (pre­ debit Q, se determină cu uşurinţă pentru orice
cum şi Q2) este funcţie de două ,'ariabile indepen­ cotă z
la secţiunea medie. Pentru aceasta, la va­
z
dente şi b.H [sau 1( şi b.H, deoarece 1( = [(îl]. loarea dată 21 se găseşte pe curba de sprijin
Considerînd I( [sau f(z)] drept parametru, se punctul 1 şi aşternînd în lungul axei <])(2) seg·
poate scrie mentul Q2, se află pe curb~i punctul 2 (fig. 9.,30),
ceea ce şi determină mărimea
d(Q2) = (j)(z)d(b.H),
dar b.H = Z - 20 şi, pentru 20 dat, adică pentru H = Z2 - 21. 2
Zo = const Practic, curbele de sprijin <])(Z) se construiesc
d(I1H) = di pentru secţiunile finale ale unui şir de sectoare
şi, prin urmare, de calcul pe rîu, respectiv din aval spre amonte
(fig. 9.31) în cote unice ZI' Pornind de la cota
d(QF = F(.z) ·di dată Zl a secţiunii din aval, lîngă construcţia de
retenţie, se determină grafic cotele în toate sec·
şi ţiunile situate în amonte (punctele 2; 3; 4 etc,)
Q2 = J d(Q2) ,= J F(z)dz + C = <P(z) + c. (9.41) cum se araUi în fig. 9.31, obţinîndu-se cu uşurinţă
întreaga curbă de remu.
Funcţia F(z) = (1(2/l) poate fi reprezentată In practică, curbele de sprijin se construiesc
printr-o curbă (fig. 9.29). Aria haşurată de,) re­ în modul următor 3 , Utilizînd datele din măsurători
prezintă mărimea d(Qp. Integrala (9.4l) poate fi de la posturile hidrometrice succesive pe rîu,
deci exprimată sub forma pentru fiecare din ele se alege un şir propriu de
niveluri observate ZI' 2 2 " " , Zn un şir propriu de
Q~ (,l, z,
Q2 = J d(Q2) = J Li!,) = (']2 - (')1 = r F(z)c1z = debite corespunzătoare Ql' Q2"'" Qn şi căderi
ale suprafeţei libere pe sectorul dintre secţiunea
of (~l ~1
dată şi cele situate în amonte I1z 1 , ~Z2"'" ~zn'
= (P(Z2) - ([1(2 1 ),
Nivelurile se aleg aslfel încît cota suprafeţei li­
Funcţia <0(2 1 ) reprezintă aria (')1 (în figura 9.29. bere la secţiunea din aval a sectorului dat să fie
aria abed) , iar <])(22) - (,)2 (aria e[ed). Evident
ciî mărimea (,) = (,)2 - (,)1 (adic8 Q2) la COla 1 (D(i) = (v, ..~did egală cu aria indicat~ în fig. 9.29 şi
dati] z[ depinde de limita superioară 22 , adică cle tlltodat~ (,} ~ Q".
mărimea b.z (sau de mărimea b.H); pe de altă 2 Aici, mărimea ze, vorbind riguros, nu este cota sec­
parte, la aceeaşi valoare (o), mărime3 -1Z (sau (jJi) (iunii medii, situată În am(Cnte de sector, deoarece t:J.H =
7= Ze -- ZI ddineşte căderea suprafeţei libere pe sectorul
depinde de cota iniţială Z, de calcul dat.
i Awoskin, 1 L. Dmitriev, G. r., Pika]"v, F. L, Ghi­

I Vezi fig. 9.31. (!l-avlik;;, M.-I.., (J()scllC'rg.dzdat, 1950.

157
 J2C:U' i~ n , , j , ,

~ ~c!W D!--j '0

".,:" -- -
~~~:,t:)~:I·'~';.~~ ~ ,', -";-.' ,.' -,/;YjB,3~:ti:~
'~~I~j~:I~~~~j=:'~~-11 ---t:~~1 -~-!'--
.'.';'--:-:~ ~>~ --t '1 I

Tol"1'1 u, ":'}~~~~ JI oL_- . ~_')i_:-):!l

Fig, 9,31,

egală cu cota suprafeţei libere în secţiunea din Valorile medii ale elementelor hidraulice ale
amonte a sectorului din aval, adică dacă cota albiei se cdculează cu formula 1
suprafeţei libere în secţiunea dată este ZI' iar
căderea de nivel pe sectorul respectiv este .elz1 • X
m
= x,,, + Xfin (9.42)
atunci nivelul următor situat mai sus, pe aceeaşi 2 '
secţiune, trebuie să aibă cota Z2 = ZI -1- &.
sau, în cazul unor secţiuni transversale in terrlle­
Pe axa Z se trec succesiv valorile şirului elz 1 • c1iare. cu formula
.elz2• •••• .elz", iar pe axa <D(z) = Q2 un şir de valori
corespunzătoare Qi, Q~, ... , Q;. începînd de la x m_- -~x
punctul A ales arbitrar. Prin aceasta se determină
- (9.42')
It
coordonatele curbei de sprijin <D(z) (fig. 9.32).
Analog se construiesc curbele de sprijin pentru sau, moi exact, ca medie ponderată, cu formula
fiecare secţiune.
x' {' -+- x" 1,," + ... + x"ln
Xm = (9.42")
o b ser v CI ţie.
Metodele lui N. N, Pavlovski şi N, M. ~l
Bernadski sînt cele mai exacte, dacă pentru cursul de apă
respectiv curbele de remu se construiesc în limitele niveluri­ Lăţimea medie în sectorul dat se determină
lor maxime observate, iar curbele privind modulul de rezis· Cl! formula
tt'nţă al albiei (in metodica lui N, N, Pavlovsld) S,HI curbele
de sprijin (în metodica lui N. M. Bernadski) sînt construite
pc ba za da telor din măsură tori. Bm=~
1 '
e) Metoda albiilor echivalente
în care: Q şi 1 sînt, respectiv, aria oglinzii apei,
Î nlaeuirea albici reale cu a albie prismatică m~isuraUi pe plan şi lungimea sectorului.
(procedeul principal). După cum s-a arătat mai sus,
pentru fiecare dintre sectoarele de calcul în care Adîncimea medie, considerată adîncime ha în
mişcare uniformă, se determină cu formulele pre­
se împarte întregul curs de apă, se determină va­
lorile "medii" ale elementelor hidraulice (,), B. zentate mai sus ca medie a adîncimilor profilului
h etc., iar apoi, cu elementele hidraulice obţinute, longitudinal, adid media adîncirnllor ,.maxime"
albia reală se înlocuieşte cu o albie prismatică din fiecare secţiune transversaJă.
echivalentă. Panta acestei albii se consideră egală Adîncimea medie mai "poate fi determinată şi
cu panta suprafeţei libere a apei (diferită pe di­ cu formu13
ferite sectoare), iar adîncimea curentului se con­ Ulm
sideră egală în acest caz cu adîncimea în mişcare hm = B '
m
uniformă ha (fig. 9.33).

-
L

<1'
......~ ~
c, / !ţ)(z)
'J
/

'" ~
J 2
'l
" , A !jJ(z)4
"i Fig, 9.33,
(I?
"
of
Fig. 9.32. j Jurin, V" D" Ghidravlik<l, 1925,

158
 transformînd astfel albia reală
dreptunghiul ară.
o b ser va ţie. Dacă studiile şi cercetările de teren
permit să se efectueze o prelucrare a parametrilor albiei,
după metodica de mai sus şi dacă, în plus, se cunoa,te de­
bitul corespunzător în albie, se poate determina şi coefici­
entul ele rugozitate "mediat" pe sectorul dat. Dacii valoarea
coeficientului ele nq;(ozitate adoptată în calcule nu cores­
punde celei reale, construcţia curbei de remu poate fi mult
erona tii.
Calculul curbelor de remu se efectuează după
ectwţiile (9.20) pentru fiecare sector în parte.
Albia reală se înlocuieşte cu o albie de secţiune
dreptunghiulară, echivalentă (metoda Tolman). In
acest caz, adoptînd coeficientul de rugozitate pe
baza datelor din natură şi lăţimea albiei echi­
valente, egală cu media Bo a lăţimii sectorului
dat în condiţiile de remu pozitiv, se calculează
acea adîncime ho (conform fig. 9.34), la care pantd
i corespunzătoare debitului Q este egală cu panta
reală pe sectorul respectiv în condiţii naturale.
Astfel, ho se află din formula
Q = BohoCoJhoi,
în care: Q şi i sînt date, iar Bo se determină după
cum s-a arătat mai sus.
Albia reală se înlocuieşte cu o albie parabolică
echivalentă (metoda Tolman). In acest caz se cal·
culează atît lăţimea la oglinda apei B cît şi adîn­
cimea în mişcarea uniformă ho' Se pune condiţia
ca debitul dat Q să corespundă pantei naturale i
şi, în acelaşi timp, pentru remu pozitiv, lăţimea
la oglinda apei Bl determinată pentru mişcarea
uniformă (la adîncimea ho) să fie mărită pînă la
valoarea "medie" Bo de remu (fig. 9.35), adică
pînă la valoarea corespunzătoare adîncimii egale
cu (h o + y).
în albie de formă Calculul mărimilor B şi ho se efectuează cu
formulele
Q = .~hoBCoJ2/3 hai;::=: 0,55 BCoJhoi ·ho ;
3
(9.44)
B = Bo'V h o
ho +y
Rezolvarea acestor ecuaţii 2 , ca în toate cazurile
asemănătoare, se face fie prin metoda aproxima­
ţii! or succesive, fie gra fo-anali tic.
9.6. SALTUL HIDRAULIC
Saltul ltidraulic apare de fiecare dată cînd cu­
rentul cu nivel liber aflat în regim rapid, adică
avînd adîncimea mai mică decît cea critică h1 <ha,
trece în regim lent, adică la o curgere cu adîncimea
12 2 > hcr (fig. 9.36).
a) Elementele saltului
(9.43)
Adîncimile hl - înainte de salt şi h2 - după
salt se numesc adîncimi conjugate. Diferenţa dintre
aceste adîncimi, a = h 2 - h1 , se numeşte înăl·
ţimea saltului. Zona de salt deasupra curentului
principal, cu mişcări turbionare, de vîrtej (fig. 9.36),
se numeşte vîrtej de suprafaţă. Punctul O, de la
care curenţii de suprafaţă sînt îndreptaţi în di­
recţii diferite, se numeşte punct de separaţie.
Lungimea proiecţiei pe orizontală a vîrtejului de
suprafaţă se numeşte lungimea saltului l;.
Formele principale ale saltului. Saltul perfect
(fig. 9.36) are loc cînd înălţimea saltului a = h 2 -h 1
este relativ mare. După datele multor cercetători
se poate considera, cu aproximaţie, că saltul perfect
apare cînd adîncimea de după salt este mai mare

~
~I/
.;,~ ~~ ~T
__. f')
/. '".' ," '_/c: _
_. ---'--=---==-_- •
decît cea critică cu aproximativ 30--40~o. In
····/··/y-~~2i::f~~~ _·~./~~l
caz contrar, apare aşa-numitul salt ondulat
(fig. 9.37), care nu are vîrtejul de suprafaţă, pre­
'----..--­
/,',

zentat în fig. 9.36.

Fig. 9.34.
1.,
~---j"
':--_~'Uy

~ /
~P:--:- .~i/(
~~=~r~
'k~~c ~'--:7~.
f-- --

t~~?-~
~~~,-eOi;~ 'l cec
r; rFJ7/// 1'(/1/1/ /1/,)7 ,/~

Fig. 9.36.

Fig.~9.35. 2 Aici Bo şi !J se cunosc, sînt căutate B şi ho.

" Unii cercetători determină lungimea saltului altfel
1 Aici B nu este ",gal cu lăţimea oglinzii apri în ronrli· (vezi ele cxelIlplll : Agroskin, 1. 1., Dmitriev, G. T., Pikalov,
pile nat:mle la an .L:bit Q. f. 1., Ghidriivlika, M.-L, G()senergoizelill 1951).

,159
 o b ser val i e. După cum reZll1tii din analiza ecua !iej
-~ -~--~~~~-?- (9.45), fl1l1c1i8 ,;alluitlÎ Mi' lin minim la adincimea h ~ ha.
Prin urmare, daL';) se adnpta 11] ~ II", fi·zulliî 11:~ ~ h,r,
I
?7/7,'7ltJm/////'/'''''''/''//1/~~~'';~~-7'":'
7. " __ adic.i ndincirnilc eunjllg:dl' sînt ('g,tIc' Între (,1".
Il; :; ,:J(/ /iO '
Canaleâesecjilllu' dreptllflghiularâ. 1n acest caz,
fig. 9.37 adîncimile conjugate se c1eterminfi cu formulele

Datele cu privire la adîncimile conjugate etc.,

expuse mai jos, se referă la saltul hidraulic perfect.
h2 =_]IV 11 -
I + 8- - - q~ )
I ;
2 \ g Iii
(9.46)
b) Saltul hidraulic În albii prismatice
Adîncimile conjugate. Cazul general. Pentru
!Il = h~:2 l'1!~I- 8 8 q~h~ - 1) ;
albiile prismatice de orice forl1lJ, adîncimile con­
jugate se determină unn cu ajutorul celeilalte din
ecuaţia de bază n saltului
hz = J~ lV 1 -1- 8( -7;:) 3 -- 1] ;
(9.~G')

J~2 [V 1+ s{;::rf --1].

Q2 Q~
--
geU]
+ !fl(')l = --
geu2
+ !12 (')2 (9.45) !Il =

în care: (..lI şi (U2 sînt suprafejele secţiunilor de Pentru salturile cu în81ţime mAre se poate
curgere înainte şi după salt; !It şi !Iz - adîn­ determina cu aproximaţie
cimile centrelor de greutate ale suprafeţelor (Ul
şi (Uz (fig. 9.38). h~ = ~12,8~j(-ţr(2 --1]. (9.tJ7)
~ il] )
Expresia (g~ +- (1(')) depinde elr ;)(1!ncimc:I cu­
Pentru detenninilri foarte rapide, cînd 11,,) 4h l ,
rentului li] propunerei] lui V. D. Jmin se nu­
şi adîncimea dupii :;a1t poate fÎ ~i mai simplu de­
meşte functia .<;altuJlli hidrilulîc! (il)!. În confor­ tel'tllinaU[
mitate cu (9.,15)
! (IlI) =~ I (h 2 ), (9.45') 11 2 = 1,40h cr Vh,,; h1
(9.48)
Cînd sînt date debitul şi una din adîncimile
în acest caz eroarea este ele cîrca 6°".
conjugat" (de exemplu h,), v)uilrea f1.lJlcÎiei sal­ Dacă În formula 19.46) se introc1uc rapoartele
tului se calc!lleaz;~1 cu Ll~uriJl (;1 ~i <icvilw CllJlOS­ ;1 = !l1/h,) şi ~2 = hzih", se obţine relaţia
cuUi în problema respectivă. Cea ele a doua adîn­ r,'
1 t? = f(~l)' i' (9,49)
cime conjugaUi se detC'i1l1ină din ecuaţia
..:eea ce permite să se construiască un grafic comod
QZ
--
gwz
+ !lz(o)Z = :/(1r 1)· pen i ru calcule (fig. 9.40).

--'~~,:-~=~~=f~f~=:~~tfl=cIŢ=],'~
~~'Ct,l_, I--'-L~,-
Problema se rezolvă, de obicei, pr:n încHehri
sau prin construirea grilficului iUflCţici i (iL) pen­ !-:'-',
'i, _,,1 ~~--i-
-',"--'-
I "i 1,i ! 1--1---11 _1 ,
' !---'-,-, -. -i-T-~ • Li LH- !-, i I
- c :. '-,

I Ţ '-~-'-,
tru o valoare Q cunoscLI!:) (fig. ~U9). '
I --ţ-Ţ, .;e, ~ " . ------ - 't
-1 I ! 1_ . L '_1
--1
[l~
~ -;=~-t~~: · ~f+:;=E!~:j+ i
1 -, , . L '----;- Î " 1 __ 1 J ,-

L/

I--+-J--__ . I I I 1 : I ---L-l.-'i
-'"~
I !
r

"-M~ /
I" - ' -'-.'- ' - -',--+-'--, I ,l' I
-" ~---i----l Ţ, -'--n
, f - . ,! -,-,-----,
I , I ,' .,', , l'
f-i---r---- 1 I : 1 . I__ r---o-- __
.'
-- ,'--- , -- ~-"
--- ','- 1 1 fiTil
, , "
I '--!-.__ • Î
'­

I 11
·----c-lil,IIII,
'-+--'-}-, Î., ,
, ---'..::--,..+-- i Ii L'---_
I I .,,[' 'ii ,j
I~
/7-J'T
~I __~
(,~;J
l: I
I
1~'ICII
I
t
I
--r
-r' I
' '~"'~I'
I I ,__ ~""'!:II
, '-i"-.!~, ]_
,.,....,.,...-.--L--"-:."'O.(" !.-'--f 2 ,",1
ci
- I J _ '
I-,~'
,,,tii __
~ ~[ L;_,~'. -:;---f;~ l '+ _Ii"
..---Le
f--'-~·,--t:J·t-rţj-i--t-, .et:J
i-,
/ r" """",, '
, -'-'-1 - !- -- •
1/ ii/" -r-I

Fig. 9.38, fig. D.3!1,

'l,'--~0-v-0Q1
' :-+-; I I I
0,5 ti6
--L
"
'__
C,l
".Q
.'
10
,

Fig 9,·10, G~'j:i: pLiilrll determinarea adÎncimiler conjllgr,tc

] .Iurin, V. D" Ghidf.Jvlik'l, 1023, LI Ci'IIIJiL'k tireptllllghilli:JIl'.

160
 Exempi u.Fie adincimea critică it et = 0,15 m şi adinci­ Canale de secţiune trapezotdală. Adîncimile coh­
mea înainte de salt h I = 0,2 m. Să se determine adîncimea jugate se determină în acest caz din ecuaţia de
după salt, adică adîncimea hz , conjugată cu adîncimea hI · bază a saltulu i (9.45) şi anume
Rezoloare. 1. Se calculează raportul· QZ
-gWI + !hWl =QZ- + Y2 W a'
~I= l.!.l- = 0,2 = 0,25;
gwz
h" 0,8 In calcule aproxi mative , în condiţiile în care
ha ;:, 5h c r. adîncim ile conjug ate pot fi determ inate
2. In continuare, pe curba din figura 9.40 pentru ~I = cu formulele lui Rahma nov
= 0,25 se citeşte valoarea ~2 = 2,7. Adîncimea căutată h 2
se află cu formula ha = 1,2h~r ; (9.50)
hI + O,2h cr
h2 = ~2h" = 2,Î'O,8 = 2,16 m;
h1 = 1,2 hz, - 0,2 hcr- (9.51)
,3. Din formula (9.48) se obţine hI
In alte cazuri, este comodă folosirea graficului
Ii.z = 1,.:IOh eT
•
V h" = 1,40 '0,8
hI
Vo,~
U,2
= 2,16 m.
lui Rahma nov, care este dat în fig. 9.41 (sub o
formă întrucî tva redusă şi modificată). In grafic,

,J',

1/
7.

--+' ~-'-=

rlrttl/l /'7Y Yl'A : Y

Tnrn;mm~~~
c.n

~'~
("'<~

Fig. 9.41 Grafic pentru determinarea adîncimilor conjugate la canalele

trapezoidale.
11 - Indrepta r pentru c~lcule hidraUllc c - cd. 203 161
la scară iogaritmlca sint trasate curbele fundie foiI 15
mhcr/b. Fiecare pereche de puncte ale acestor 60
• 11 1. I 1"

curbe, situată pe aceeaşi dreaptă verticală, aparţine .

5!JI
hJ I l...-vl

adîncimilor conjugate corespunzătoare şi se ex­ (;0

f=y(j)
li
~ .1

primă funcţie de 1; = h/h cr . Curba din extrema

stîngă (cînd mhcr/b = O) poate fi folosită pentru
30
...­ v
V
-,l
J.;ltE
20 u
albia dreptunghiul ară de lăţime foarte mare. /
10 (/;;7
Astfel, cunoscînd Iăjimea la fund b, coeficien­ O1/1 -
tul de taluz m, adîncimea critică h er şi una din I J /0
adîncimile conjugate, de exemplu h1 , se poate Fig. 9.42. Grafic pentru detrrlTIinarea lungimii saltului
afla cea de a doua adîncime conjugată h 2 ; se cal­ hidrau!ic cu formula lui M... D. Certousov I,all =
culează mai întîi mărimea m her/b, apoi raportul = 1O,3h](I, - 1)°8].
1;1 = h 1 ih er şi pe curba din grafic corespunzătoare
valorii găsite m hcr/b, se citeşte 1;2 = hz/h er . Adîn­
cimea h2 , conjugată cu adîncimea hlJ se determină Folosirea în practică a graficului nu necesită
explicaţii. Formula lui 1\1. D. Certousov poate fi
cu formula
reprezentată sub forma
hz = 1;2 h cr.
1, = 10,3 h1(JFr - 1}O,81 = f(FrJh 1 (9.57)
Utilizarea în practică a acestui grafic este
ilustrată cu un exemplu numeric dat în fig. 9.41. unde numărul Fraude Fr 1 se determină cu formula
Lungimea saltului hidraulic. Lungimea saltului
hidraulic poate fi determinată doar cu o aproxi­ Fr 1 =
crc';
gh =
(h,
~)
3
. (9.58)
maţie foarte mare. Conform datelor experimentale, 1

lungimea saltului este egală cu Pentru uşurarea calculelor cu formula (9.57)

1, = (4 .. . 5)(h 2 - h1). (9.52) se poate folosi tabelul 9.9, în care se dau valorile

N. N. Pavlovski determină lungimea saltului J'(Fr 1) = 10,3 [j -Fr 1 - 1]081

. ,
cu formula
funcţie ele valoarea numărului Froude Fr l'
1, = 2,5(1,90 h2 - h1 ). (9.53)
Tabelul 9.9
Formula lui V. 1. Aravin
Valorile funcţiei f(Fr,) = 10,3 (l/Fr,-l)'·81
1, = [o, 18/l !:.c.:.)4 ,:15 + 25] (h 2~ h])3hi . (9.54)

~~II
h1 11,,11 2
Fr, Fr, If(r'r,) Ij Fr , If(Fr , ) II Fr, If(Fr J)

Formula lui V. A. Şaumian

I
3,00 8,00 5,75 13,51 14,0 23,3 H,O 41,8
1,=3,6(h z ­ h 1) (1 +..!:.t..)2.
h2
(9.55) 3,10
3,20
8,25
8,50
6 ,00
6 ,25
13,92
14,31
15,0
16,0
24,2
25,1
40,0
48,0
42,7
43,5
3,30 H,74 G,50 14,69 J7,0 25,9 50,0 44,4
M. D. Certousov a propus formula 3,40 8,98 6 ,75 15,06 18,0 26,6 52,0 45,2
3,50 9,21 7,00 15,42 19,0 27,5 54,0 46,0

ls = lO,3h 1[V (:~r - T'Bl.

1 (9.56)
3,60
3,70
3,80
3,90
9,43
9,66
9,88
10,09
7,25
7,50
7,75
8 ,00
J5,78
lG,12
16,46
16,79
20,0
22,0
24,0
26,0
28,2
29,7
31,0
32,3
56,0
58,0
60,0
65 . 0
46,8
47,6
48,4
50,2
4,00 10,30 8 .50 17,43 28,0 33,5 70,0 51,9
Pentru simplificarea calculelor după formula 4,20 10,71 9 ,00 iB,06 30,0 34,7 75,0 53,6
(9.56), M. D. Certousov a întocmit un grafic 4,40 11,10 9 ,50 18,65 32,0 35,8 80,0 55,2
(fig. 9.42), în care în coordona tele 1,/h 1 şi A este 4,60 11,50 10 ,00 19,23 34,0 36,9 85,0 56,7
reprezentată funcţia 4,80 11,87 10 ,50 19.80 36.0 37,9 90,0 58,2
5,00 12,23 11 00 20,3 38,0 38,9 95,0 59,7
~ 5,25 12,66 12 00 21,4 40,0 39,9 100,0 61,\
= f(),) (9.56') 5,50 13,10 13 ca ~2,4 42,0 40,9
h]

unde Una dintre formulele recente este formula lui

V( ~:r r.
O. AL Aivaz'ean
t. = 1, ~~ kht> (9.G9)

162
in care h t =~ este pierderea de sarcină în in cate h1 şi hz sint adîncimile conjugate; V1
4iI)h 2 şi [Iz vitezele medii în secţiunile înainte şi
-
sa! t; k = f (Fr 1) - coeficient care depinde de nu­ după salt, corespunzătoare adîncimilor h1 şi h2 •
mărul Fraude Pentru albiile de secţiune dreptunghiulară;
această formulă devine
k ~ 8 ~~J.:F-r--'-
.jFr . j

h, = (h 2 - h))3
)
(9.61 )
4h1hs
Formula lui O. 1\\. Aivazean a fost obţinută
În urma unor ample cercetări şi este fundamentată sau
teoretic. Rezultatele calculelor obţinute cu for­ a3
mula lui Aivazean coincid practic cu cele obţinute hI - -
. - 41z)h '
(9.62)
cu formula lui Certousov pentru numere Fraude 2

mari. în care a = (h 2 -- hJ - înălţimea saltului.

Deşi formulele prezentate conduc la rezultate
O b ser va ţie. Pierderile de sarcină în saltul hidrau­
apropiate, totuşi, cele mai sigure par a fi formulele lic, determil13te cu formula (9.60), sînt mai mici decît pier­
lui M. D. Certousov şi O. M. Aivazean. deJile de sarcină ]a lărgirea bruscă de secţiune în ccnducte
sub presiune, calculate cu formula
Exemplu. Se dau: ti = ]5 m/s; !I) = 0,5 m. Să se de­
termine lungimea saltului cu formula lui CertoLlsov şi cu _ (v) - V)2
formula lui Aivazean. h 1_ o (9.63)
Rezoh'arf. 1. Se calculează numilrul Froude 2g
2 Aşadar,este greşit să se determine pierderea de sar­
Fr) = -Cf.U..1 -­
- 1,10.15 = 50,5; cină În saltul hidraulic cu această ultimă formulă.
glz) 9,81 '0,5 Procentual, valoarea pierderilor de sarcină în saltul
2. Cu acea,tă valoare J numărului Frouue din tabe· hidraulic, raportată la energia specifică iniţială a curentului
lui 99 se află
în secţiunea dinaintea saltului, atinge, conform cercetărilor
lui A. N. Ahutin, aproximativ 50-60% şi chiar mai mult.
f(Fr)) = 14,6 ;
J. Lungimea saltului (după Certousov) rezultă

1. = iI)fWr )).7 0,5 ·44 ,u = 22,3 m ; 9.7. SCHIMBAREA DE PANTA

4. Cu formula (9.46) se obţine
La o singură schimbare de pantă, în funcţie de
il" = iI [ \,/I I
._!. +8 Fr J .-
(J,5
l ] .~~-- [j 1 + 50,5 - I 1~~ raportul pantelor i şi i cr sînt posibile patru cazuri
2 .)
de racordare a suprafeţei libere a curentului pe
~cc '1,8 !Ti; c~ouă sectoare cu diferite pante, indicate în fig. 9.43.

!'î, Pil'Id~reD dL' sarcillă ÎI! ,,,lit blL'

Schemele suprafeţei libere, reprezentate în fig. 9.43,
sînt fundamentale.
'" = i 1l " .. ilJ... = (·1,8 -- O,5)~. == 8,33 TII;
O LJ ser v il ţ i ('. Aici şi în continuare, pe desene şi
4!lJ!l" 4 '4,8 ·o,r, în text, sint adoptate următoarele notaţii: het - adîncimea
G. Coeficientul /.: se a fiii cu formu!J criticii; ho - adîncimea "normală", adică adîncimea în
mişcarea uniformă; ha), h02 ' •.• , han - adîncimea "normală"
(corespunzător cu indicele de jos) în secţiuni le 1-1, 2- 2 etc.
k = 8~ \!FI:~ = 8 _~+ ../50!! = 2,72; ,au ÎIl sectoarele primul, al doilea etc, ale canalului; hi,
Fr) 50,f) !lZ), ••. , ~i Iii, !li, ... (adică cu exponentul e) - adîncimea
"conjugJtă" CII adîncimea indicată prin indicele de jos;
7. Lungime:] saltului CI] [",mula lui O. :\\, Aiyazean i" i 2 , " ' , i,,; i eT . - pantele fundului canalului pentru sec­
r,"zulU; toarele 1, 1l etc. şi panta critică.

1, = /.:h, C.' 2,i~ '8,35 = 22,7 rn. In primele trei cazuri (fig. 9A3), racordarea
suprafeţei libere a sectorului din amonte cu su­
Mai ,US, cu f"rmll!D lllÎ C,'rlolISDV .,·a obtiJlut prafaţa liberă a sectorului din aval este fără salt,
1, - 22,:), 1!1.
deoarece adîncimile sectoare10r din amonte si aval
ale canalului hOl şi h02 sînt ambele sau mai' mari,
Pierderile de sarcina În saltul hidraulic. Pier­ sau mai mici decît h er ; în cazul al treilea, adîn­
derile de sarcină în s31tlll hidrulliic se determină cimea sectorului din amonte hOl> h ero iar adîn­
cu formulB cimea sectorului din aval h02 < h er • Saltulhi­
h (h
l = I + 2g"i) __ (he,- + 2gt'; J, (9.60)
draulic se formează numai la trecerea de la adîn­
cimea 11 1 <: h er la adîncimea h2 > h". In cazul al

163
 "1

- ~ ~~
~."'~=
~
.
~.z?l·
,
-<::~. '
~~~ :!:
~",,~: .~
-' ,,' .,-,',/ /",
1, <l.y
1, ,- iZ" 'Ci
:? ' 'c..~
d'· 1)' !., <: i(r (':;>

('

lll.

fi >/cr " ",' /

(, ( ({.' 1,
(1'> icr
8
C],'u! J {(]ZJ! 4
Fig. 9.43, I - salt hidraulic În poziţia critică; II - salt hidraulic îndepărtat;
111 - salt hidrauJic apropiat Om-cat)

patrulea (fig, 9.43), racordarea are loc cu formarea
saltului şi sînt posibile trei forme diferite ale acestei
racordări: salt îndepărtat, salt în poziţia critică
şi salt apropiat.
Saltul hidraulic se formeazâ în
adică în secţiuneaA B (fig. 9.43), dacă adîncimea
Ilhi. conjugată cu adîncimea hal la finele primului
sector este egală cu adîncimea normală a celui
de al doilea sector, adică dacă hg l = h02 '
a primului sector (unde il> i rr ). iar aclînc[mea
în secţiunea CD se ca1culează ca fiind adîncimea
conjugaUl cu adîf1cimea normală a sectorului al
poziţia critici:,
doilea (unde i;2 < ier)'
Exempl u. Să se determine caracterul racordării supra­
fe(ei libere a apei in canalul de formă prisrrwtică, cu sec­
(iunea dreptunghit!lar.î pelltru ~;cilema indicată în fig. 9.43, a.
Se dau: hot 0,2 m, 11 02 ~_c 1,2 ITI şi It" = 0,6 m.
.-C

Rezolmre. 1. Se cldermillil a dînci mea conjuga lil cu

Saltul hidraulic este îndepărtat dacă h~l > h02 şi adincimea mişcării uniforme din sectorul superior al cana­
este apropiat dacă hh < haz" lului (pină la secţiunea în care are loc schimbarea pantei)
Pentru albia prismatică dreptunghiulară, adîn­
~~
cimea conjugată hg l se calculeazâ cu forrnula
hg t 17;1 [V 1+ 8(:;j" - 1] =

Il" = hOl (V 1+ 8
t
~) 3 - 11
.J '
(9,6'1)
,
0;2 [ l!-O~-]
01 2 /Il
V 1 -i s(o:::! -- 1" -~ 1,37 m,
iar p~ntru albiile prismatice cu alt profil trans­
versal calcul ul se face cu formula general ă a func­
2, Se compară aCC'astii adincime /Ih = 1,37 m cu adîn­
ţiei saltului (formula (9.45))
cimea h 02 cec 1,2 rn a curen tu] ui pe sectorul din a val. Deoa­
Q~ Q~
rece În cazul de faţii
- + !!IWI =
g(,)l
-
g(,)2
+ y~o)2' h;! > ilo, (1,37' m> 1,20 m),

In cazul saltului îndepărtat, distanţa l de la rezl,llii cii raCOrdiJfC8 vn "vea lOC cu sali Itidralilic îndepăr­
secţiunea A B pînă la secţiunea CD (fig. 9.4:3) se tat, după schema (tiE:. S.43, b);
numeşte distanţa ele îndepărtare a saltului. Va­ 3. Distanţa de indcp'lrtarc a saltului, adică distanţa 1
loarea distanţei de îndepărtare se determină cu de la sec(iunea de sC[lJrar,' pînă la salt (fig, 9.43, b) În cazul
ajutorul ccuaţiiJor (9.20)--(9.26) cuno;;cînc! adîn­ [Jdnki pozitive a Jlbiei d!., bit'ful aval se detcrmin{l cu for­
mula
cimile în secţiunile A B şi CD, In acest caz, adîn­
cimea în secţiunea AB se consideră egală cu adin­
1 =-.:-~ -llo·"! f.
lIJ2 -
.
fa (1 - j)[ cp(r,J - CP(r,l) J},
cimea normală (adică adîncimea mişcării uniforme) i

1 Adîncimea h~l se numeşte "adîncimea de separare", ÎIl CBre -'il -~ !lI !h" (În cazul de faţa lt/h,,= hOl/h o) -C~ 0,2/1,2)
vezi § 9.9 "Conjugdrca biefurilor". 'r,2 = h/ho'

164
 Scdc,-ui J 'A Sectorul II
0.1
,:1~~ ,,) :t.
+-
~ _~'I
i
----- :.:',i
-~,

~i­ t ~I
~;%';r;6//T//.%/",?
I
-.<::.0
' . ;-L",J,....
. .: ?d);///... ? /_
L, 1 i]
" -"(c.r ///j~. I
e­
i; ': !'X /j
"
Fig. 9.43, (1.
Fig. 9.15.

5(J/i .f..'/Jrou/ic
J [

...:.-,

///,

Fig. 94:3, b.
Fig. 9.46. Prin cifrele 1-5 se arata diferite poziţii ale sal­
Adincimea h~ (adîncimea înainte de salt) conjugată eu tului hidraulic, funcţie de lungimea l şi raportul dintre i
aCÎncimea h02 , se determină cu formula şi i cro

h3= h
2
02 [V 1+ 8(!!..cr..)3 - 1] .
11 03
- Canal cu panta mai
(/ < i er ), dar terminat cu canal rapid
mică decît cea
cu o S(lU
critică

Calculelc ulterioare JIU
La o schimbare repetată a pantei, numarul de
variaţii posibile a formei suprafeţei libere se mă­
reşte. Se dau schemele princi paIe.
- Canalul are pe toatiî lungimea lui pante
mai mici decît cea critică i < irr (fig. 9.44). In
acest caz, racordarea suprafetei libere între sec­
toare are loc totdeauna fără salt. Pe ultimul sector
(din aval) se stabileşte o mişcare uniformă, pe
cele din amonte (funcţie de raportul dintre pante
şi de lungimea sectoarelor) se stabilesc curbe de
remu pozitiv şi negativ. De exemplu, în cazul
i 2 < Il < i 3 (fig. 9.44), pe sectorul doi se va stabili
numai remu negativ şi, In funcţie de lungimea "
adîncimea în secţiunea A B poate fi h,1B Z hOl'
Condi ţia h AB Z hOl determi nă caracterul curgeri i
pe primul sector (în amonte), unde pot exista:
remu pozitiv sau remu negativ sau se poat(~ stabili
o mişcare uniformă. AceasUi schema se păstrează
şi atunci cînd pc sectorul al doile8 panta i~ ~ O.
necesitii expliciJ(ii. cădere (fig. 9.45). In acest caz, schema generală
a curgerii pe primul şi al doi! ea sector se păstrează,
cu singura diferenţă că în secţiunea CD se sta­
bileşte adîncimea critică.
Dacă în aval de secţiunea CD cilnalul continuă
cu un canal rapid (/3> i rr ), atunci pe acest canal
rapid remuu! este negativ.
- Canal cu panta pe primul sector (amonte)
mai mare decît cea critică (il> ler), iar pe sec­
torul 3 (aval) cu panta mai mică decît cea critică
(i3 < i er ) (fig. 9.46). Racordarea suprafeţei libere
este însotită de formarea saltului hidraulic, care
funcţie de lungimea la· sectorului mijlociu şi
raportul dintre i? şi 13 " poate să aibă diferite po­
ziţii, după ,cunl 'se arată în figura 9.46. Saltul
hidraulic poate să treacă de pe sectorul II pe ce!
de al treilea (aval), numai dacă .,Iungimea critică"
este mai mare decît lungimea sectorului II. In
acest caz, lungimea critică le' se determină cu for­
mulele (9.20) şi (9.21), considerînd hl = hOl şi
h z ~~ ha.
O b ser va tic. Lungimea critică estE" distanţa da la
sE"cţiunea dată cu adîncimea h pină la secţiunea cu adÎRci·
ITlP3 11" şi pentru curbele de remu pozitiv din zona C (vezi

(J!:C c',' ci:"., ~~-. ~ 9,1~i fig. 9.2) este maximă cînd i < i rr sau i ~ O.

!~-~~~I_­
l ' ',."

=!=tI'
f-~----';===;---+,-- --- Canal cu pante mai mari decît cea critică
Y 1'- ::' - 1.]
, " _
(i:::' ler), dar cu un sedor intermediar cu panta
~ '~
t_~
I '" ce _______
---- I,,",! -----L..- ___
, i < iCi (S'3U l ~ O) (fig. 9.47). Racordarea supra­
", r - - ,,
7.,\./".// "/" r ,'u
'"'
j '. "
feţei libere poate avea loc atit cu salt hidraulic

"
[1
~--- ---------" ,,/,
cît şi fără salt hidraulic. In primul caz, saltul hi­
draulic se poate forma nL1ll1ai În limitele sedoarelor
fig. 9.44. 1 şi II şi nu se poate forma pe sector III (aval).

165
 ,A ill calC: [(lI il' !zI' C ~i Ul' precum şi 1\2' iz
b si U., sînt: modulul de debit (f( =~ cuC
parita fundului, adincimea mişcării uniforme,
ţil11ea pragului în punctul nodal şi viteza
de curgere, respectiv, pentru primul şi pentru al
doilea canal de evacuare; Q, Ha şi U a -- debitul,
adîncirnea şi viteza l1ledie în canalul magistrat
Fig. 9,47. (d (' aduc ti lHW).
Solutia Se' ub(inc cel mai bine grafo-analitic.
- Dacii v L şi Uz sîn t ruici şi di feren (a
Racordarea fără salt hidr3ulic (dupii tipul 1
şi 2, fig. 9.47) are loc dacă sectorul intermediar (Ii
cu panta i < i cr are o lungimernică l < ler, unde ler 26 '2B
este lungimea criticii, care, ca şi anterior, ~e deter­
mină cu formula (9.20) pentru h 1 ."' hOl şi h~ =~ Iz". poate fi neglijnUi, aiunci
Izz ~~ iri +a (D. (jG)
9.8. IMPARTIREA DEBITULUI sau CÎnd a "'- O (fig. \H8)

a) Ramificarea canalului h2 = hl ·
Rezolvarea problemei divizării debitului Q în In acest caz, debiiele canalelor ele evacuare
părtile Ql' Q2'""'I Qn la ramificarea canalului, se pot fi exprimate In funcţie de aceeaşi adîncimE' h 1
indică mai jos pentru cazul împiirtirii canalulul (sau h~), şi anumc
magistral în două ramuri. In cazul unui număr
mai mare de ramificatii, rezolvarea ca metodă QI = !\1-ir; = F(/zI)
este aceeasi.
Co:ul 1. Cele trei canale: principeJ! (de aduc­ Qz =- l{z jlz ~~ F(h 1 + a) (9.67)
tiune) şi cele două de evacuare au forma pris­
matică. Sectiunile transversale pot fi diferite, ca Trasind curbele FI(h ,) şi Fz(fll + a) şi curba
~i cotele fundului lor în punctul nodal A (fig. 9.48), su nei <1J(h j ) = F 1 (!zt) + F z(h 1 + a) (fig. 9.49) (prin
iar pantele, chiar dacă nu sînt identice, sînt mai calcularea unei serii de valori Fi şi F 2 cu formula
mici decît cele cri tice. In acest caz, mişcarea neu­ F == cu C j Ri pentru o serie de valori h),
niformă poatc avea loc numai în canalul prin­ se afl,] direct din grafic adîncimile necunoscute 1z 1
cipal (in amonte de punctul nodo] A); În ca­ şi 11 2 corespunzLitoarc c1cbitului dat al canalului
nalele de evacuare miscarea va fi UniiOr11l3. principal
Debitele Ql şi Q2 "în canalele de evacuare ~j
adîncimile corespunzătoare lor Iz 1 şi hz se afl â prin Q ~c cp(fi 1)' (9.68)
rezolvarea următorului sistem de ecuaţii
Cu adîncimile h l şi h z h l + a, aflate astfel,
oo,c

Q = Ql + Q2 =~ K jr; +- Kzji z
1
~e găsesc debitele corespunzătoare Ql şi Q2'
", ',' ",' (9.6,'5) o b ser val i c. Adincimile 1:) ~i 11,. aflate prin proce­
Ha + -'
2g
= Iz 1 + c + -"2g
= Il., + b + 2
." 211
I
deul indicot, cJdine:·( cota nivelului apei în punctul nodal A
şi, prin urmare, şi iJdillCimeJ in canalul ln:Jgistral in acest
[Junct. Conditia (9.09) (l.ctcrliJină caracterul curgcrii ill ca,
'-,-:-::.,- '/j/ }e'·'~ 7,'~,ţ I

~~-~(J'1/ ,4 ~
nalul magi"trJ1, in anllJnil' de plJndlJ! nonJ[ -'1, rc':'[lI'riiv
-~~ ' (Jl
rCll1lJlJ! pozitiv :·.au wWlliv il' C;:I1;JIII! de aducliunc
- - ~_ Ce-r··' CP
-;---:.-:::..!!:.?~-:r!-c 2
2 fi" = /;J ·1 c =~ II,' b'~ fI". (9.r;Q)

în care: Il" (,le adincimea canalului n1Jgi,lral îl] pUI~c!ul

nodal; lio - adillcimea mişcării uiliforme În acest calwl ;
cind Ha = ffu mişcarea În amolJle de IJllJlc!ul llodal A este
uniformă.

-, Dacă diferen(a
\ ['2 A ,,' ., ,,2
'----'_=--.-..2..-_ ~
Fi~, 0.48. 2g t 2g 2"
"
166
 Ii r ,r" (1
Problema divizării debitului se rezolvă după

r--,~'-,,'
,(,~,--'-i--~"'--:­
1", ,/.,' aceeaşi metodă, dar ecua ţia (9.65) se înlocuieşte
prin (,cLla ţi a
L-/~'.
Y~~_j~J~I-c'----~ I

Ii a + l'~ = !lI +C+ ti; = !l'r +b + t';r ,

"'t- ~
,_ '__.1.. '
i -o ----..: 2g 2g 2g
'-_ c· i
, ---1 sau
Fig. 9.19. Fi 5. 9.50. VI [,2
h+-'+a=h+~'
1 ') cr.-, (9.70)
_g kg
nu poate fi neglijată, construirea curbei <1) =F t +F 2
o h s ~ r v il tir, Pantclr transvcrsi>lc, atît în primul
trebuie realizată functie de (h
+ "'2) . Ca aspect, ')(1
cît ~i În i11 doi/ca CdZ, au fost Il('glijatc.

această curbă nu difera de cea -precedent], cu b) Albie cu două braţe

deosebirea că acum pe axa orc/onatelor se trec
nu adîncimile, ci energiile specifice E =~ Iz
(fig. 9.50).
('A)nstruirea curbei Q = (1) (h + ~).se rea!jze~1/2i
l 2g
în modul urmiltor. Calculînd pentru un şir de
adîncimi debitele Ql şi Q~ cu fon'lulele Ql =
= K1 Ji;= F 1 (h 1 ) şi Q2 = K 2 ..ji2 = F 2 (h 2 ), separat
pentru fiecare canal de evacuare, se determină
concomitent şi vitezele v = Qlt,), precum şi în111­
2
ţimile cinetice~ . Cu aceste date se a1ctltuiesc
2g
tabelele de forma datii mai jos şi pe baza lor se
construiesc curbele de debit pentru fiecare canal
de evacuare: Ql = F{(E, şi Q2 = F~(E).
Formularul de tabel Formulaml de labcl
(pentru primul canal) (rcn/ru al doilea wllal)
Q)= K)Jil E=h+~2a
1
b
Q,~_ K
_ li-I Ec~h -+ ~kg
,"\,.
Insumind grafic Ql şi Q~, se construieşte pe
acelaşi grafic curba Q = cD(h + v 2 j2gl, după care,
pentru debitul total, se află şi valorile energiei
specifice E.
Adincimile !lI şi h2 se determin;] cu debitele
aflate Ql şi Q2'
Cazul 2. Unul din canalele de deriv~ltje are
panta i> i cr (canal rapiel) (fig. 9.51). În acest
caz, pe canalul de evacuare cu piJnLJ i:> i,o, se
stabileşte remuul negativ. Pe canalul magistral
va avea loc, de asemen'ea, rell1L1ul negati\'.
Dacă in secţiunea A albia se împarte in două
l~!2g ramuri, iar în secţiunea B aceste ramuri se unesc
elin nou într-o albie comună, atunci in aval de
sectiunea B curgerea va fi uniformă cu adincimea
normală H on ' iar în all1011te de această secţiune,
atît pe sectorul A B, cît şi în amonte de secţi­
unea A, mişcarea va fi în cazul general neuniformă
(fig. 9.52). Forma suprafeţei libere (curba de remu
pozitiv sau negativ) este condiţionată de rezis­
tenţele lJidraulice ale ramurilor ACB şi AD B
intre ."ecţiunile A şi B.
Calculul debitelor Ql şi Q2' precum şi constru­
irea curbelor suprafeţei libere (profilul longitu­
dinal) pe porţiunile cu mişcare neuniformă sînt
posibile dacă se cunoaşte cota ZB a suprafeţei
libere în secţiunea B şi se cunosc sau pot fi
calculate funcţiile f(A = F(H. 1), K. 1 = F(!lI) şi
K. 2 = F 2 (h 2 ) pe:l!rU albia principală în amonte de
secţiunea A şi pentru fiecare ramură în parte
2 .-,
între secţiunile A şi B, unde le, K1 şi K. z sînt
modulii de debit, iar HA, !lI şi h 2 sînt adîncimile
in albia principală în amonte de secţiunea A şi
în ambele ramuri.
Problema se rezolvă foarte simplu grafa­
analitic, în modul urmator:
---- Pentru debitele Q;, Q~', Q~", ... « Q),
prin unul din procedele cunoscute ele construire
l~c'~;-!3­__
( 1
QII
-i7:-AŢ~_~
~)
uo

~
----tl_':::'

:" ~=".~:
~_

Tcec;c
':<~-F:=::
1. !:,~"":, <~~>~._
f"

. . ~~~>~,;~.:;

Fig. 9.51. Fig. 9.52.

167
 __(): a 1:1
--
~~~
lA' o.•
H~_.I-I~A,
)1,Q,<z l
----,
n I
I
r~.
J
(~,
__ -U'
-------"~~
'-.::.'/~;//%
011 I I I
1 I' ""-..~'lS_
~-'/:/....,
J
I
' o ,
,I
''.<.c;;~
" ~~ ~ /)
(, ~!J,j ::~ ::~'" , -e
~lJ
L

(J
:J~~,~~~~~~~~~~f

Fig. 9,52, e.
<h~,,, -.:'~' ~ ~7
a curbei de remu pozitiv (sau negativ) se determină
,;i
cotele nivelului apei în secţiunea A pe prima ra·
mură Z:41' Z~l' z:~~, ...
la o cotă constantă ZB în Fig. 9.53.
secţiunea B. Cu rezultatele necesare acestor calcule
se construieşte curba Ql = F 1(ZA) (fig. 9.52, a) ~ .•........•..

--~,-;
....

'-~~ .'~':-.:/ o,
unde Ql este debitul pe prima ramură. ; ;, .,. -­

- Se repetă aceste operaţii pentru braţul al _. "::'_~~-')- ~~-=---

/,

doilea al albiei şi pe acelaşi desen se construieşte '! ~

curba Qz = FZ(ZA)' ' " ,,' "..','f
- Construind apoi curba Q = Ql + Q2 = F(ZA) :' ./

(efectuînd însumarea grafic), la un debit total Q

cunoscut (fig. 9.52, a), se află direct pe grafic atît Fig. 9.53, a.
debitele Ql şi Q2' cît şi cota Z.! în secţiunea A.
- Calculul curbei suprafeţei libere pe albia
principală în amonte de secţiunea A (cunoscînd
cota 2,4) se efectuează după regulile generale ale
mi~cării neuniforme.
O b ser v aţi i: 1. Dacă se cunoaşte curba Q = {(ZB)
pentru albia principală În secţiunea B, prin procesul de calcul
indicat mai sus se pot determina debitele braţelor pentru
diferite debile ale albiei principale şi se pot construi curbele
Q1 = 11(zB) şi Qz = 12(z8) pwtru fiecare braţ;
2. Dacă pe unul din brate se amplasează o constructie
de retenţie, problema debituJui care trece prin construcţie
poa te fi rezolva tă cu acelaşi procedeu.
c) Captarea apei din riu Fi,,; ':1.53, b.
Dacă din rîu se preia debitul Qc cu ajutorul
unui canal de derivaţie, în rîu, în aval de sec­
cu condiţia obligatorie VI> V o şi, 1n plus, numai
ţiunea A (fig. 9.53) se stabileşte o mişcare uni·
în cazul în care canalul de clerivaţie în sectorul
formă cu debitul Q' = Q - QCl iar cota Za" a
lui iniţial funcţioneaz3 ca un deversor înecat cu
nivelului apei în secţiunea A se determinil pe cheia
o cădere de nil'el foarte mică.
limnimetrică Q = f(H) a rîului pentru debitul Q'.
Racordarea canalului de priză la rîu trebuie
In amonte de secţiunea A se stabileşte remuul
negativ cu debitul Q. Calculul canalului de deri­
sa fie suficient de lină. Lajimea În zona de acces Ba
trebuie stabilita funcţie de unghiul :x şi de lăţimea B
vaţie trebuie să fie efectuat, în acest caz, conside­
a sectiunii de intrare în canalul de priza (fig. 9.53, u).
rînd cota nivelului apei în riu egală cu Zat.
folosind datele din tabelul url11iltor:
Conform Normelor TU-24·109·49 se recomandă
ca unghiul de derivare il. , adică unghiul dintre
--
axa canalului de deriva ţie şi direcţia de mişcare Cu.' el
---
0,05 0,10 0,20 0,40
--- - -
0,70 I
a apei pe rîu (fig. 9.53, a) să fie CI: 87 84 78,5
I
66,5 45,5 I
._--~-

I
~ = arc cos 2 , EI Bo 0,58 0.57 0,57 0,5 0,29
(}l I I
168
 Dacă VI :::; VO' unghiul de derivare CI. se reco­ salt hidraulic are loc in cazul de faţă, se face in
mandă să se adopte de ce] ll1ul t 15-- 30 • modul următorI: se calculează sarcina la deversor
0

Viteza VI se determină in toate cazurile cu Ho ,= fi + vg/2g cu formula

formula VI = Q/ B(H - z), in care B, H şi :z sint,
respectiv, lăţimea secţiunii de intrare (fig. 9.5:3, b), ~J J q" .
(9.71 )
sarcina la intrare şi căderea, egaHi cu diferenţa Ho = V 2gm 2

dintre cotele suprafeţei libere in riu şi la pragul

prizej de apă. Se determină apoi adîncimea .. secţiunii con­
La preiuarea apei dintr-un rîu care transportă tractate", adic;} adincimea fIe în bieful aval la
<.J1uviuni, configuratia parţii de acces se rletermină piciorul barajului în secţiunea n-I! (fig. 9.54) cu
ecuaţia
pe baza cercetărilor de laborator pe 11lOdel IIi­
draulic.
Lungimea sectorului de trecere 1 de la secţiunea
q = '?!le J2p(p + Ha - hri- (9.72)
dreptunghiulară, la intrarea in canal, pîna la sec­ In continuare se calculează ..adîncimea de se·
ţiunea trapezoidală a canaiului se recomanda să parare"2, egală cu adîncimea h~, adică adincimea
:"c determine cu formula conjugată cu adincimea fIc din secţiunea con­
tractata. Pentru albia dreptunghiulară, adîncimea
1 = (2,5 ... 3,0) B c - B sau 1 =~ (2,.s .. . 3)p, de separare se determină cu formula
:2

în care B c este lăţimea canalului la oglinda apei;

B - lăţimea canalului în secţiunea de intrare
h =
S
!2.[V 1 + 8 (~)3 _ 1],
2 he
(9.7.3)

(fig. 9.5~, b) ; p - adîncimea fundului sub creasta după care din condiţia
pragul u!.
Dintre valorile 1 obţinule cu aceste formule, h ~t
(9.74)
se adoptă valoarea maximă. S <:

serezolvă problema formei de racordare şi anume:

dacă adincimea de separare este mai mare decit
9.9. RACORDAREA BIEFURILOR adîncimea biefului aval h,,:> t, are loc prima
forl11:J -- cu salt hidraulic îndepărtat (fig. 9.54) ;
a) Racordarea biefuriJor la curgerea peste dacă h,. = t, are Joc forma a doua - cu salt
un deversor hidraulic in poziţia critică; dacă h" < t, are loc
Racordarea este fără salt hidraulic În toate forma a treia - cu salt hidraulic inecat.
cazurile în care in bieful ava] albia are panta b) Calcu lu I adinci mi i hc În secţi unea contractată
i > icI' iar adîncimea curentului t :<; heI" In cele­ Ecuaţia (9.72) se aduce la ecuaţia de gradul
lalte cazuri, cind adîncimea t> fIeI" se formeaza trei
~altul hidraulic. In fig. 9.54 sint reprezentate trei (p + fi a
)h~ h3 = qZ (9.75)
forme posibile de racordare: ce 2grp2 '
- cu salt hidraulic îndepfirtat;
-- cu salt bidraulic în poziţia critic3; În care y este coeficient ul de vi teză (vezi tabel u19.1 O).
- cu salt hidraulic Înecat. Ecuaţia se rezolvă, de obicei, fie prin metoda
Determinarea formei de racordare, adică rezol­ aproximaţiilor succesive, fie prin construirea grafo­
varea problemei care dintre aceste trei forme de analitică a curbei 3 :

.II. ~= (p + fi o)h 2
c -- hCJ3 (9.76)
în care fIceste mărimea căutată, iar toate celelalte
mări mi sînt cunoscu te.
Exemplu. Se dau: înalţimca barajului deversor p =
/////;-"/,,,///,,
= 20 m, sarcina la deversor !fu = 4 m, debitul pentru J rn
'""~ , 1" lungimc de prag q = 16 m3 /s '111 ~i coeficientul de viteză
II. I I x'
o • 2 1\:oţiunca de "adîncime de separare" a fost introdusă
Fig. 9.54. I - s,dt hidraulic Îndepărtat: / I - salt hidr,wlie de V. D. Jurin, în legătură eu faptul câ această adîncime
În poziţia critica; III - salt hidraulie apropiat (inccat). defineşte dumeniul adîncilllj]or obi~nuitc I ale biefului aval,
la care arc loc îndepărtarea saltului (cînd h, > 1), sprc difc­
1 Aici sc presupune că debitul pentru 1 m de lungime a rentă de domeniul adÎncilllilor cu formarea unui salt înecat
baraj ului deversor q, coeficientul de dcbit m, Înill(illlea (cînd h, < 1).
barajului p, precum şi profilul bariljlliui deversor sînt cu­ " Curba se cOJl,truicşte în cDordolwtele Ir, şi y. Pentru
noscute. y = q2/~Z2g. se află valuarea căutată il,.

169
 Tabelul <).10 Sccjillnea dreptunghilllară. Procedeu simplificat
Valurile coeficientul ui de vltezi[ tp pentru c1derl11i uarea de rezolvare (prin aproximatii succesive).
adÎllcil1lii În secţiunea cont"ac1 ată după N. N. Pavlovski P r i 111 a a p r o x j 111 aţi e. Neglijînd sub ra·
dicaluI fl<':rţii din dreapta a ecuatiei (9.72) mă­
_. de C'11r[;o.'re
Conditiile '--I~;OdiCiCillUI ? rimea h", se aflj prima valoare aproximativă h"
notat:l cu fI;:
'----1--·---'
LllI'gcrca î!1 ;Ilmos[clf ];]lllZ; eli c:jderc I
h' - '/ (9.77)
libera I J ,Of] (1',] {
C '? \i'ig(p + Ilo)
CLlrgerea r~,;t/> dC\'/'I's";:rc ::\1 ! ('1' ,

parilITlCntl!! ,](.ver:;;rill redi ': i

A do u il il P r o xi 111 ati e, Considerîn.d sub
prafaţJ netcdd: I
radicalul ecuaţ;ei (9.72) Iz" = h,~, cu ecuatia (9,77)
a) pa,r3 mcnl elever';:lll dl' :lll:gimc

o ~;e dl" il doua valoare aproxirnati\'ă Il';,

mlCR 1,0'1

b) p;Jr2!11Cnt ekvcrsol1l d,c Jllngil11c

q
11Ieeli e (J ,~!G
il;: (9.77, a)
c) parartlcl1( dcv~rsc1l1t dl' iUllgi!li1O
'fi /2g(p -:' H u -' II,.)
mare O,~JO
A t r l' j il ;1 p r o x i m 3 li c. ConsjJerincl

Curgerea pe slIb stavj)ă .'itll:ltil jW rlc'Wl',

soare Cll DlCOfi] pr;lclic C[I p;lr<1J1lcn(i11

.'u/) r,lelicalul ecuaţiei (9.72) !le ~ fI;', rezulUi
deve[,nnt curb!lillill O."i) O,i<.S

ClIrgerea pes(c dcvcr,orll! cu P!"';'>; 1:1 ( \J,~5'(),oG Iz/' .= Ci

c.lrgcrea peste dc\'crso,·u] CII p:-"fil priie­
- .. (9.77, o)
tic eu contur po!igonilJ O.90,-CJ,r'W
y;2~,(p + !fu li;')
Curgcreil din gclirj de fLIiJd I.00-O,9{ In numeroase cazuri, h;' ~ fI;." , ,dfcl încît
Trept~: fă1J ste,vik 1,00
Trepte cu stavile I.00, ru) 7 calculul pentru CI treia aproximaţie practic nu se
mai justifică.
cp = 0,9.1 (din (al.\I,'1I1i CJ.ln 1'2'1('" p!nfi!ui cllrloi!i"ili ('II (l Exemplu: Se' c1ol1: dcb,hJI srccilic q= 2.0 m 3 's·D'J;
lUllgime medie a Jiuiei de dcversilre). Si} :;2 dc!errliinc CJdin, H o = 1.12 m, JJliil!ii;'l',1 bil"Jjullli fi = IO,(i IJ1 şi eccficicntul
Ci111e.1 secţiunii ccnt:"act;Jtc !tI" ele \'ircziÎ y = 0,<:15, Sa se determine !l,.
Ri'zulc'ure. 1. St' ciilcukazil jlilrk1 c/'l'apLî a eg::liLr(ii r;czolL-are. 1. Se ,,[lă in prim" aproximaţie
(9. (5)
q ~ 2,0
_3~ _ lG2 h~ =
= 1-1,-iD; C{J \!2g(p + fiu) 0,95 ,/2 '9,S1(T0,G + 1,12)
2g'V 2 0,95"·;2 ·9,8)
= 0,139 111;
1. Se c"ieuieacă ~jr\ll de valori U din forlTJuLI (9.7G)
p<er:tru COTlctruire<l curh'ci !J ,~- '((il,.) : 2, In a cinla Jproxil11aţie
- pentru 11, = O,G 111 <)
/1"=,- ,- .. =OI4rn'
y = (p -: fi)!r; -, il; ,ce (:20 ,1 ,I)OP ,O,C' ~ 8,38
" 0,93 /2'9,SI(l0,{i + 1,12 - 0,139) , ,

:L 111 sfÎr~it, îl1 a treia aproximaţie

pentru il, = 0,7 111
h':' = 0,14 m.
!! = (2n + '1)0,7 2 -, 0,73 = 11,111;
Evident, În uzul de faţă ('a!cuIele pentru a treia ,1pro­
xill1nţie se dovedesc de prisos.
pentru h, = 0,8 m
Secţiune trapczoicla!â. Pentru o al bie trape­
!! =, (2() -+- 4)0.8 2 - 0,3' = 11,81 ; zoidală calculul adîncirnii h, se efectueaza În succe­
3. Cu vale-rile obţillute ppntl'll 1J se ennstruiqte C'urbe!
siunea urm:'ltoare
11 = ",(lzJ (fig. 9.54. a), apoi renLru !I = q2/ q)22g = 14,.ţ5, P r i III a a p r o x i m 3 ţ i 12. - Se determină
S<e determin;( J(:inci111(':1 în;ecţiullca cfJ:l!ractJtă il, cc'O.79m, viteza în ::;ec'jiurlcCi contractată
c' _'z!)
1 \.,
j')a. ('f'
-{.,IJ + J·I-)'·
o 1 (9.78)
-, Se alb adincimea h~ pentru v', folosind
10 I I ,L 1-----­
relatiile

('l
,9- . ('J ~ (b+ mh)/z
u
51 I LI , 1

Fig. 9.54, a. C
b
h'~---+
2m
V( ~b '~
2rn)
+-Q
fm/
(9.79)

170
 A LI o u a a il r o x i 111 aţi c. -- Vi ieza Tabelul 9.1/

v" = r'ji J2glp -+ Ho _o. h~) ; Valorile adincimii h e În secţiunea contractată

pentru debitul specific q= 1,0 m'/,-m funcţie de valoarea

Adîncimea căderii z, = p +- fi, - h e la diferiţi coeficienţi

de viteză ep, obţiuute din formula he = ,q _, m

h~' =0 .~ ~ -f-- V(..!!.-)2 -+ _2­ ep -J 2gzo
'lIn '2IJL nl.-,"
?
Şi aiCI, calculul pentru a lrvia aproxilliatic _'" TII
1,00 0,95 0,90 n,85 I~;~-'
este ade~ea inuiil.
I 0,22G O.2Cl7 0,2S1 0,2GG 0,282

Exemplu. Se dau; Q -= 10 111' 's. albie tl-al'c!l1iual;1 cu :2 O,IGO 0,le8 0,177 0,J88 0,200

c"ciirjCllt cle tilJn m = 1,0 111, laljm('~l c;m:J1I:ll!i la fllild :3 n.130 0,1.17 0,145 0, ],5,1 0,IG3

b o el lTl, ÎIl<ÎIliI1lCJ b:'rajuJui p ~~ lOJi IlI, s;,;cilw fl a =~ -+ D,II,1 0,120 0,126 0.133 O, J41

1,12 m ,i coeficientul de vi (('Z<I -~ ~~ 0,93. S:l 'c dclermine G 0,101 0, lOG 0,112 0,119 0,125

;ldÎllcimca 'sectiunii eonlri'etatc It,.' 6 0,092 0,097 0,102 0,109 0,115

Rezol,'url', 1. in pdma al'[()xil11a\ie 7 0.085 0,090 0,095 0,100 0,107

13 0,080 0,084 n,089 0,094 O, JOO

( (---­
9 0,07.5 0,079 O,OB4 0,089 0,094

v'=:p y'2g(p f- H o) = 0,95y'1'9,1:J1'II,72= I~,J 111,,,; JO 0,0713 0,C79

0,0751 0,0840 0,0891

15 0.0583 0,0614 0.0648 0,068.5 0,0728

r< = -
4
2. IJj" -1
V( 2~1
4)" 10
1 ')4,4
'20
25
30
0,0505
0,0452
0,04J2
0,0532
0,0467
0,0435
0,0540
0,0501
0,0458
n,O.59.5
0,0.532
0,0485
0,0630

0,056.5

0,0515

40 0,0357 0.0376 0,0,')96 0,0420 O,044l-;

= -2 1-2,17==0.17 In; 50 0,0319 0.0336 0,0354 0.037.5 0,0399
2, ÎII ,1 duua aproximJţie (îO 0,0292 0,0307 0,0324 0,0343 0,0364
70 0,0270 0,0284 0,0300 0,0328 0,0337
,'''==0,95)2.9,81(11,72- 0,17)= 11,2 Jll
80 0,0252 0,0266 0,0280 0,0297 O,031G
00 0,0238 0,0251 0,0264 0,0280 0,0293

il;' ~= - 2 -+ V2" + _1_0_ = <"12,17

J ')4,2
= 0,17 1'11,
100 0,0226 0,0237 0,0251 0,0266 0,0282

Obsrrvati('. Pent!'ll valorile cIebitului specific

'ITI, datele din tabel trebuie inrr.ulţilc eli va­
II l' 1.0 ni 3 ,S
Ci,leulul ill ;1 treia oproxilllaţie 5',' dovetlc~l<' de prisos. loarea corespunzătoare q. De exemplu, dc1Jilul specific
q = 5,0 m 3 's'Jl1; câdcrea Zo = P -+- Ha -- h, = 20 111 şi
Coeficientul ele vitel6 :{I la determinarea adin­ '? C~ 0,90. Se obţine !le + il,' t",q = 0,0::;1'0 = 0,27 Jll.
ciinii h e în secţiunea contract<Jiă se adoptă din
bbell1l acadcmicianuJui r--:. N. Pavlovski (Hzi Aceastii funcţie 19.80) este rcprezenti'Jt:'l gr8fic
tabelul 9.10). .
(fig. 9.55) pentru diferite valori ale coeficientului
Pentru c~lcLile aproximative şi ofJcraiive pot fi de viteză. Graficul se foloseşie în felul următor.
folosite valorile h" din tabelul 9.11, obţinuie Cunoscînd uebit ul speci fic q se calculează mai
pcn tru debi t uJ speci fic q = J ,O 111 3 IS '111. întîi adîncimea critică
Calculul adincimii h" eu ajutoml grolicului
profesorului M. D. Certousou. Pen tl'L1 albia c1rep­
tunghiulară profesorul M. D. Certousov a propus
h c' =
",

'1
'Y.q'
-'
g
un grafic foarLe cOlllod 1 (fig. 9.55) al funcţiei
Apoi, cu în~ilţimea barajului p ~i sarcina 13
"~c
~
---
-
f·~)
""
('-,1'0 ' (9.80) c!e'-ersor Ho(H o = H +- c'~!2g) se determină ra­
portul
În care :e ~ . /z,IL" e:;[e raporLul dl1ltre aL1înciUl(';l \o"' TI) r' _,L lIft
în secţiunea contractată .~i adîncimea critica; 'I'~-=---
~ o Il i /, h(T'
~T'
- o - - ral10rtul dintre Înălţimea liniei de sarcinii
în amonte uC' baraj şi adîncilllc3 crilic:l (vezi iar dill graficul din fig. 9.53 se o/)t,inc (pe ordo­
fig. 9.54]2 naia) ~c corespunzătoare v3lorii ~10 pentru o
valoare dată coeficientului 9. Cunoscînd ;0. se
l'
C:T ~ -
TI!
=
fi -j !lI!
-"-­
c3lculează adîncimca curenlului in sediunea con·
O
ha It" tracLată Iz =;:'-:le Iz tI"
C
'

1 Prelu;t! din lilcr<lrca lui M. D. Ccrtousov "Speţialnii 'In numeroase cazuri practice se poat,! considera
kurs ghidravliki", AI.-L, Gosenergoiz(bt, 1949. (Traducere T o = 1', adid să se Ilcglijeze inJlţiml:il cinetică u6/2g cores­
in 1. română, Editura Tehnică, 1966). pUllzMuarc vitczei de acces.

171
 Lj;:

-~c~=H:! !'~~~
"'" ~.:"" "'" 'Ii!- d--'-'--=
mR ~,
- -- -.--:L~.=t-rr=--=_'::r::~:::;::_-=;:;:.,..,.~. - - ~+' mr-I--+--t-~i-+~
=::t".

'=-~: :-:;-=:_''''''''"ţţ''':--~ ~'; ::"+--~:ţ::+:....1-îQ

.
----'=__ I I
- '--:=--=l-~"C:--:f::::::; r·:c~~,,~~rtf'-t.:;P;=~--:_.~,! ;~ r.:tm:t±
----

~:}:;"-!,ih~iQif:~ffi~i;~: ~= ;~~;--"fi~~ilf11ţmrţl1fh: ~1 ,
=:--::r::::- . 1•

~ '8s-: "Te""",'
, ,' ,:t:,~"
";:c c·; ; '=" :: 'Ţ=H'f:' ,i '" ;" 1" .tU'
,~~=:i"_== :='~ = '-'=: F,'J=" qi ri~:' . ,,;M"
c_,c::. "t,

~ ,-,""~I--'T'
'<:1-.
', '''4--, ,. '";'il" """1"1
"-,- . "--:::-,,,
"',",'" --.-' , .=-:J~I
::.::.,-----.--,~
'" 1·/ (", ~r+Y"
,-,-;' 'JlJ.;'J",,"

Ţ128H±E~~-=-~~.:::;_.. .~ '~.
1
~~___r/ng'Ji'ti-fTţtî
- - •.. , . - -' . . uJO I : ' '-!-1" h

~i+/
4 1

-' • ' •• - ' - . • . -+-I'r't'tt-l+ti"

"" "r7"
1·:;.T]"4//1;" O Htct]"'h,
--y I I I i i tTIî ,;I t1Wditl!IT"
',,'
a,'" " , , I r'-n+-+
'ffiJrr ' 11 1
1 IT
j+,.I

=~i~~~~~~3-~r-~~~~--2--' ' . ~r .[11++,

â/(J ' , __ , -j-r-r-1-::' 1 t-ttt

4-W-'
=
~-~=f~.r~~~ . ~~~::==:-;=~-~ :-:; +.-.
t- •~-1+ţ: ţit1r'
-1 1 , _.••
I+--t. H t I

H :
I
i
'II
I I
;

r- !
omi 1 : i II! I I II! Iii!" I I !
Ju
c;' ~ f)r / ':'r'

Fig. 9.55. Grafic pentru determinarca adincimii ill sccţiunea contractata şi adîncilllile conjugate cu tJ.

Exemplu. Se dau: debitul specific q ='0 2 ma's·m; schimbarea pantei, de exemplu, pentru i> O;
H o = 1,12 m; p= 10,6 m şi coeficientul de viteză '(=0,95 111, se foloseşte formula
Să se determinc IL, (fig. 9,55, a).
Rezolvare. 1. Sc află
[~lo ~- (1- j)[ '?(f)~) _.

IL
"
-..
'
V
j
-.,
aq" __
- --
g
\/3_'_
I _ =JO.2 2
9,81
O"765 m .
= '')2 -- '')1

în care ho este adincimea apei în mişcare uni­

71('1)1)]'

formă la panta i; '1)1 = h 1 lho, h 1 fiind egala cu

2. Apoi se calculeaza adîncimea in secţiunea contractată, adică h 1 = !re;
"'12 = h 2 /h o' h 2 fiind adIncimea conjugată cu adin­
~J' == p -1- ff o 1
- - - = 10,6 -1- 1. 2=== 15,3;
cimea t a apei in bief şi se calculează cu for:Tlula

~TO =
o hor

3. In continuare, pe graficul din fi~ura 9.55 pentru

15,3 şi 't' = 0,95 se află ~,= 0, 19J; adîncimea h,
0,765

17 2 = +[V; + 8( r-1] 1;"

în secţiunea contractată rezultă o b ser va ţie. Adincimea t poate să nu fie egdlă

cu ho; ea este determinată de condiţiile de curgere Î!1 bieful
h,= ~Jl,,=O,191'O,765=0,146m, aval Q = fUf). Pcntru rîuri Q=, f(H) se d{i sub formă de
cheie limnimetrică, de obicei pe baza observaţiilor hidro­
c) Calculul distanţei de îndepărtare a saltului mctrice.
hidraulic adică a distanţei 1 (fig. 9.54), se efec­ Exemplu. Să sc determine distanţa de Îndepărtare a
tuează ca şi în cazul saltului care se formează la saltului hidraulic În ay<J! de un banlj deversor. Se dau:
albia de lăţime mare b;;:' IL; debitul specific q = 2 m 3 s 'm,
înălţim~a barajului p= 10,G m, sarcil11 tf n = 1,12 m, coefi­
cientul de viteză ? -~ 0,95, panta albiC'i în bieflil aval i =
== 0,000237, coeiicicntul de rugozitiilc 11·~ 0,021, adincimca
apei În albie i = 2 m (fig. 9.55, a).
Rezolc'wc. 1, S~ det<.:rll1ină adinci mca În secţiun"a con­
tractată (vczi cxemplul din pagina preeedenUî)

2
h = q
C I
'!' '1/ 2g(p + Ho - ILJ 0,95 ~2--:-9,81(10,G+l,12 - h,)

Fig. 9.55, a. = 0,14 m;

172
 2. Adîncimea criticii
- 3 --,
.~~~ - - r - - - Jii

h =
CT

3. Adîncimea de separare
V
Cf.q'=
-
g
{II,
- 10
--
. 9,81
·2'= O765" m'
'
.

, ~+= -=d.ţ·-~
,IF-
-.1 "',. . "c---"-".:,_-L::
~, ­ __ ,,";"
[JJ U

.-1
_ _ i

h, = 2!re L ry 1 + 8 (h,r)'
h: - 1] =
-! -'c]~.'_
1 I :~I
'''--..­ ",
-'- --tr.J// //I~"~<' ,-.', I'

= O,~4l Y+ 1 8 (O~~~: r- 1] = 2,46 m; Fig. 9.56. 1 - salt hidrauJic îndepărtat; f f - salt hidraulic
în poziţia critică; f II - salt hidraulic apropiat (înecat).
4. Deoarece h. > t (2,46> 2), racoruarea are loc cu
salt hidraulic înciepiirtat; d) Racordarea la curgerea pe sub stavilă
5. Pentru determinarea distanţei de îndepărtare 1 a In fig. 9.56 sînt reprezentate trei forme po­
saltului hidraulic se foloseşte formula sibile de racordare, asemănătoare cu cele trei
il forme posibile de racordare la curgerea peste
- } = l'I2 - "h - (1 ~ i)[;o('IIJ - tp(r,I)J·, un devcrsor indicate mai sus. Care din aceste for­
10
me are loc în fiecare caz concret în parte - este
calculind în preaJa bil adîncimea în mişcare uniformă hul, o problemă care se rezolvă pe baza aceluiaşi
adîncimea în secţiunea /Tl--m ca fiind conjugată cu t şi criteriu (9.Î4) comparînd adîncimea de separare
exponentul hidrauJic al albiei Y.; h o se află cu formula Q =0 cu adîncimea curentului în bieful aval. In cazul
= CilC
J:'iţime
J RI,marepresupunînd
R= h
că pentru albia
=
dreptunghiular'ă albiei dreptunghiulare
de o şi adoptînd y 1/6.

hu =c
(
q" )
---=- 1].6
=,'
(2 -O 025 )I'L6
c= 2,02 m ; h" = ~o [V 1 + 8 ( ~: t- 1 ] ~ t,
../1 ,,0,000237
Calculul adînci mii h c în secţiunea contractată
!lI = t' = :2 lY 2 1 + 8 (0,765)3
-2- ..- 1 ] =~ 0,22 m,
se poate efectua în cazul de faţă:
1) cu formula
exponentul hidraulic al albiei x se consideră aproximativ hc = r::a, (9.81 )
Y.'= 3,Ojcînd B j';> Iz pentru albia dreptunghiulară) ;
li. In continuare, se determină succesiv în care s este coeficientul de contracţie (vezi ca·
pitolul 4); a - deschiderea stavilei (fig. 9,56);
y:., ,.~ - il l '.._.
- ') 0,22
02 c= 0,109 2) cu formula
,. ilo ~,
q = ~hcJ2gzo = tp lz cJ2g(Ho - Iz c), (9.82)
şi din tabelul 9.3 (;{r,Jo ;0(0,109)= 0,109
în care ? este coeficient de viteză la curgerea
'~1
,
=
he
u
0,14
-Iz =, 2,02
- = °°
'
9
6 prin orificiu.
Valorile coeficienţilor :; şi ? sînt indicate în
şi din tabelul 9.3 !~(r,I) = 9(0,069) = 0,069
capi tol ul 4 .,Curgerea prin orificii·'. Ei depind total
de tipul orificiilor şi ele condiţiile de intrare (vezi,
i=Cl.C21 . .!l-.= 1,10'26,2"0.000237 =00183' de asemenea, tabelul 9.10). De obicei, 1a curgerea
g P 9,81 " prin golirile de funel cu stavile plane în practică
se adoptă:
7. Se calculează distanţa de îndepărtare a saltului Ili· - coeficientul de contracţie ::: = 0,63-0,65;
draulic - coeficientul ele viteză Ţi = 0,95-0,97.
După datele lui N. E. Jukovski ::: = f(ajH) şi
l =~ ~ [r,2- '111 - (1 - i)[?(r,z)-' 1'(r'I)J are valorile indicate în tabelul 9.12.
i
') O') Tabelul 9. f 2
::.:.-..:....-rO,109 ~ 0,069··· (1 -0,0183)(0,109
0,000237 Coeficientul de contracjie la curgerea pe sub
stavile plane
- 0,069)] = G2 111.

Adîncimea t <l apei în bieful <Iva! poate să nu fie egală

1
(lI fl I 0,10 I 0,20 I 0,30 I 0,40 I 0,50 I 0,60
cu adincimea mişcării uniforme h o (în pxemplul ele faţă este
t= 2 ITI şi, prin urmare', t < ho = :2,02 m). 0,615 I 0,620 I 0,fi25 I 0,630 I 0,64510,660
173
 "'t--- I~c~
~-))'"
! ;:/;
r/// ,.
1 !­
//

E.. ,- ~I 5" j:J.O-r):" Ct:"" E'rJerg:f

Fig. 9,57.

Distanţa de îndep:]rtare a saltului se determină

aşa cum s-a indica t Jnai sus.
o b s c r va tie. Dacâ adincimea de sepnrmr rste l11ili i
mic:'! decît :Hjinclmc'd t, adica It, <:!, orificiul V3 fj "ilkcat" t'itl] (.i'~:PJ!i)1 C,'2 e/7c~S';'
şidebitul se va determina cu formula orificiului inecat şi
anume Fig. 958.

Q ~~ !i!w/2g(ffo -1). de separare h, (conjugată cu adîncimea contrac­

(.) Calculul distanţei de îndepărtare a saltului tatii h e) de la flll1dul bazinului (fig. 958), adică
într-o al bi e nepri srnati că după formula

Cea mai simplă metodiJ de calcul este metoda t' ~c d -+ L + 0.2 ~ l( = lIs. (9.8:3)
grafică. Pe proiiJul 10ngitudinnJ al curentului
(fig. 9.SÎ) se construiesc mai întîi două curbe Pentru bClzinul cu secţiune trnns\'ersnl:i drep­
independente: curbJ A1 N-- curba ele rel11U ~i tunglliularărezul1ii
curba OP --- curba suprafetei libere de adîncime
dată t (fig. 9.5Î). Apoi se construieşte curba
SS - a Cldîncimilor conjugClte cu adîncimile co­
1S
I
=h..
-
;2
[V-1 1-8-( T' IL . "-
-
It,.
,)': - - . 1J (9.84)
respu11z:1toare cu curba de remu M N. [11 acest In formuln (9.83) sînt folosite urmiltoarc1e
scop, pentru sec!iunile alese arbitrar cu adînci­ notaţii: d-- adincimea bazinului disipator;
mile h1 , h 3 , ha"" se calculcazi'i adîncimile con­ t - adincimea curentului În bieful aval; Llz -­
jugate ~i Clsife! se al'!ă punctele curbei SS. Inter­ căderea de nivel care se formeaza la iesirea curen­
secţia curbei OP cu curba SS (punctul R) va tului din bazinul di,sipator in alhjJ j)ieiului :1\'al
determina poziţia saltului, deoarece in acest caz şi cnre are e.':presia
adîncimile determinate de curbn de reil1U (curba
!ViN) şi surba suprafetei libere de aelincilllE' t a ~,~
, .. li
,
l)iefuiui a\'al, \'01' ii conjugJte. 0.2 ~- __ ,.) ~ '2;; (9.83)
y -r,

c) b ser v ,t 1 i (' _\ccsl prt1cNlcli de calcul l~sle aplica·

bi l şi pentru cJzuri le- de cu rgere peste dc\'er,,)r.
f) Calculul disipatorului de energie cu bazin
şi
al disipatorului de energie cu prag
Aproape în toate cazurile, cînd racordarea bic"
furilor are foc cu formarea saltului hidraulic în·
depărtat, se arnenajează un disipator ele energie
cu bazin, înlocuit uneori cu alte construcţii (de
exemplu, prag de\'crsor), care măreşte adîncimea
curentului pîn{1 la limite la care saltul hidraulic
este înecat, e\'itîndu-se posibilitatea desprinderii
şi îndep~irti\rii llli. Calculul disipatorului cu bazin
se reduce la dderminarea adîncimii şi 1un,gimii lui.
DctNmiJlarca adillcilll ii disipritomllli de energic
CII vazin. Adincimea bazinului se determin{i din
condiţiile ooţinerji in bieful a\'a1, dupii construcţie,
a auil1cirnii t', egaLI sau nwi n13re decît (lelincilJlea
unde :;; este coeficient de vitezi;, care, ca şi în cazul
dC\'ersorului înecat cu prag lat, depinde de forma
muchiei de intrare; y = 0,80-0,95 (vezi deversor
cu prag lat); u-- viteza medie în bie fuI aval,
corespunzătoare cu adincimen t; c'o -- viteza
medie în bi1zinul disipator, egaL] cu q;f'.
În praetic;J, În mod acoperitor se neglijeazii
m{lrimea !l7, adica se m8l'eşte cu 5--1 Oo~ adîncimea
minim necesar{l t', calculată cu formula (9.84);
în conformitate cu aceasta, adincimea bazinuJui
disipator se determin{[ cu formula
d = (l ,05-- 1, 10) .!~' [V ~~~T~~ r-11- 1.
(9.8G)
Ecuaţia (9.86) se rezoh'ă prin metoda aprnxi­
matitlor succesive. Se consideră un sir ele valori
arbitrare d1 , d 3 , . .. , şi se calculeaza p~ntru fiecare

174
dintre ele valorile corespunzătoare ale adindrnii sa determine căderea de nivel ~z = t' - t (fig. 9.58),
secţiunii contractate heI' h c2 ,'
•• şi un şir de valori d;, adică după formula
d~, . .. din formula (9.86). Calcu ele se continuă
;\"7.
~== t ' - ~\V/--0
pînă la satisfacerea egalităţii d" = d~. Est~ co­ '1 (9.91 )
mod să se efectueze calculele sub formă tabelarii. C 2gIWG­

Determinarea lungimii bazin ului disipa or.Llln­ In cazul deve-rsorului ne;nec:1L G =, I şi

gimea bazinului disipator lv la curgerea peste un
deverscr cînd curentul nu se desprinde de parament,
se determină cu formul a lui J\l. D. Certousov C =. t , -,
,'1 -
-­
q'
-,
')om
"~6
2
şi după propunerea lui N. N. Pavlovsld
unde coeficientul !lZ se adopta în funcţie de profilul
lv::::: 0,8l., (9.8';) pragului disipator (ca la orice deversor).
unde 1. este lungimea saltului hidraulic, care se Deoarece coeficientul de înecare (j depinde ele
calculeazZj cu formulele (9.52)- (9.59). înălţimea prc.:gului c, rezolvarea ecuaţiei (9.91)
Lungimea bazinului disipa tor, cînd deversorul urmează sa se efeci ueze grafo-analitic. Din (9.91)
rezultă
se termină cu o cădere, deci în condi ţiile des­
prinderii şi căderii libere a lamei de apă dever­ j._­

sante, se măreşte cu distanţa de bătaie a lamei q ~=!lZG (1 ' v' 'lg(l

-- C)' 1 ",
_. C) . (9.92)
lv = li + 0,8l,. (9.87, a) Dînd o serie de valori CI' e2 , C3 , . •• şi ca1culinJ
pentru ele cu formula (9.92) valorile q, conStruim
Distanta de bătaie a lamei de apă se determin,! curba q = /(e), cu care, pentru debitul cunoscut q
cu formula căderii lilJere a corpurilor se determina înălţimea pragului disipator c.

l/=x=u . Vg 2y (9.88) Jco~te

o b ser v i:
ţie. POliţia pragului dis!p:1tor se stabi­
cu metoda inelica tti mai sus dt, determinare J lungi!TlIi
bilzjnuiui disipatGr de energie.
In acest caz, viteza li se consideră egală' cu
viteza medie în secţiunea de început (în sectiunea g) Determinarea Iăţimii secţiunii de intrare
la căderi le de apă
de desprindere a lamei), iar y este egal cu înăl­
ţimea de cădere corespunzătoare firului de cu­ La amenajarea căderilor de apii şi a canalelor
rent din mijlocul lamei. Rezultă rapide, uneori este necesar să se menţină mişcarea
- pentru deversorul cu prag lat uniformă pe sectorul de acces al canalului. In
acest caz, lăţimea secţiunii de intrare trebuie să
u ~~ Ucr == jg/1er; aibă valoarea Ba. Dacă lăţimea adoptată este
B > Ba, în canal apare un remu negativ şi, dim­
l il", (9.89) potrivă, dacă B < Ba - remuul este pozitiv.
ti ~ [J '1' - ­ ;
, 2
Determinarea tăfilllii Ba. Ecuaţia lui Bemoulli
- pentru deversorul cu muchie ascuţiUI scrisL1 într-o sectiune i1lJlonte în canal şi în sec­
ţiunea la prag are expresi3
Il = 0,7 ,/2g{f ;
• (9.90) ,.. ~ ,2 '12
+ ." -2' ~)2
<"cr
+, O,:3.3!f.
." I ':1..1,..0 1 I !':J.I".II"

!I = P ha T ~ ~~ r~cr T - ; - >.., .
-& -g iI
Determinarea inâlfimii pragului disipator de Notînd
energie (fig. 9.58). Inălţimea pragului disipator de
energie se determină punînd aceeaşi condiţie de CX,T,2 • a.l'~r 1
Il LI ..L --=-"-=~
()
H o "SI -()- =0 il er
a obţine în bieful aval, imediat după salt, adin­ .;:.g b

cimea ti egală sau mai mare decît adîncimea /1.

se ohţine
(conjugata adîncimii contractate de la fundul ba­
zinului din bieful aval), folosind formula
110 ~7 Il e /ll + __21 +..2..",
V) mii" "~!Il \j:1-' o:Q'

ti 'C.= Iz" = 1; [VI + 8( I;lc,~r - 1]. 2:(

de unde se aflil li:lţimea necesarii a secţiunii

gB~ ,

de
sau acoperitor t' == (1,05 - 1,10)/1". intrare la căderile de apă.

Inălţimea a pragului clisipator se stabileşte

C
ca fiind înălţimea necesară a deversorului care
Ba 7=

V 0
~"-~..!!.!-J
"(
g
'3 =

Ha
1/- ..;H: '
~~!.. .~­
g
3

175
 Exempl u. Se dau: Q = 10 m:l/s şi 1 m; să se
A •
In care Jio =
determine lă ţimea necesară Bo.
m=15-l-
, ,- t' Se ca Iculează
2x

Presupunînd ~ =

m
0,05
=
şi

1,525
IX = 1,10 se obtine

-V
B,,-
t/.m
g
3
• -!L
~
'H'
= 0,63 I.~ = 6,3
o ,,'1 '
m.

şi atunci
o b ser va \ j e. In gama de variatie a cocficienţilor ~
de la 0,05 pînă la 0,15 si a de la 1,0 pînă la l,lO, pentru ex­
Vg
rxm3
= 0,63 ŞI• Bo = 063
",; Q H: . presia J 'Y.m"/g rezultă ~alori 0,6-0,66, în medie 0,63.

CAPITOLUL 10

HIDRAULICA CONSTRUCŢIILOR

A. CAZURI PARTICULARE ALE SALTULUI HIDRAULIC

10.1. SALTUL HIDRAULIC îN ALBIE care, la propunerea lui G. K. Ilcevl, se rezolvă

DREPTUNGHIULARA îNCLINATĂ cu ajutorul graficului .~ = f(i, jFr) (fig. 10.2),
unde JFr = qllii J glif şi .~ = h~/hf, iar pentru
a) Albie cu panta pozitivă a fundului lungimea s31tului -~ formula
Cea de a doua adîncime conjugată (pe ver­ M 1, = 10,3 (JFr - 1)0,81(1 + 3,75 i)l1]
ticală) şi lungimea saltului (, (pe orizontală) se
determină în funcţie ele priilla adîncime conju­
1: (1 + :U5 il·

a
= (10.2)
gată hL debitul specific q şi panta albiei i. Pentru
cea de a doua adîncime conjugată (fig. 10.1, a),
exist ă ecua ţi a
hg=a+hi+l,tgO, (10.1) "Rt=
::~J ~
~
........ ~'1
'-,.....~"~.'~
~!"<~J~
-----...,(/-P-i~
, I
,
I y

351

i <..J.,.?'I--. ~
.... 3D~1 I 1/ 1"" I U/ 1,
/:; I //,~.
:...// "
'-""',
..
/' ':<::"1
li

", /, '.>. 2l
I
~
{-'C
,
-"'./,...-

./
~
zo~-J--,.L-t,L+/" I >"1 ,';..6J

f
" ',1
~I 3 -1/-,-'-6 ~

Fig. 10.2.

1 Ilcev, G. K., Ghidravliccski skok v legI o s goleami na

b dălnoto, lzvestiia. Injenerno-stroitelnî institut, Sofia, "Tch·
Fig. 10.1. nika", III, 19G1.
~., ,
176
 Aici, l~ este lungimea saltului hidraulic pentru ///////////////1///////11/1/1/ ~

~
, -J,
i=O
I~ ~ 10,3 (JFr -
- ~
...:::"'1 't::l
1)0.81 1l 1 . v, _ ~r_

TnăI ţimea saI tuI ui hidraulic "'"

~
o
a = hf - h~ - ls tg O. (l0.3)
Exempl u. Se dau: q = 3,45 m 3 /s pe 1 m de lăţime a
albiei; panta i = 0.2 (un[;hiul de înclinare a fundului albiei
în raport cu orizontul e = 11°32'); prima adîncime conju­ Al
~
gată hi = 0,6 mI Se cere să se determine a doua adîncime
conjugată Izi şi ]unr;imea saltului 1,.
Rezolvare. 1. Se determină
le _ _ q__ _ 3,45 - 2 3-' b
\ I r-- /-:- - . I - , 1,
ili,ghi 0,6,,9,81'0,6

2. Din grafic (fig. 10.2), pentru i = 0,2 şi JFr = 2,37

~~
se dcterminiJ '1] = IJg'hi = 7, de unde rezultă hi = 7 '0,6 =
= 42 m'
'3. Se' află lungimea saltului 1; cînd i = ° din formula
~
..,. ~
~
(9.57)

1; c= 13,3 '0,6 = 8 m; /.

4. Se determInă lungimc'a saltului hidraulic pentru

c
panta dată i = 0,2 Fig. 10.3.
1,= 1;(1 -13,751) = 8(1 + 3,75'0,2) = 13,9 m.
Dacă diametrul apeduetului d > h2 • saltul are
b) Albia cu panta negativă forma obişnuită pentru canalul deschis şi adîn­
După 1. A. Sneghirev 2 înălţimea saltului hi­
draulic în albie cu p,mta inversă (fig. 10.1, b) cimile conjugate hi = h1 şi hg = h2 se -determină
(pentru i = sin 6 < 0,20 şi ls/h c1' < 30) se deter­ din ecuaţia funcţiei saltul ui
mină din formula
f(h]) =f(h 2 ),
a ,~ au(l 2 sin 6), (10.4)
în care
în care ao este îniJlţimea saltului hidraulic pentru a Q2
i = 0, iar lungimea saltului cu formula f(h) =.c _ 0 _ + y(,) (vezi § 9.6)
g(u
Is = 1.;(1- 2 sin O). (10.5)
Dacă d < h2 , adîncimile conjugate se deter­
Cînd se cunosc a şi L, adîncimea conjugaUi minii, ele asemenea, din ecuaţia funcţiei saltului
cu adîncimea în secţiunea iniţialiJ se calculează
(9.45)
cu formula
h~= a + h; - 18 tg 8. (10.6) -- + !!l(,)l =
"'oQ2

g(,)l
(l:oQ2
--
gW a
+ Y2(,)2'
dar aici !f2 = (h 2 - d 2 /2), iar W 2 = 7tdV4 şi de
10.2. SALTUL HIDRAULIC îN APEDUCTE
aceea a doua adîncime conjugată h 2 se calculează
DE SECŢIUNE CIRCULARA
(fără aproximări succesive) cu formula

a) Saltul hidraulic într-un apeduct cu diametru ,

10 - -
_ 0'0Q2 (,)2 - W1 + Y1 ~ + ~ , (10.7)
constant - gW 1 w: w2 2
În apcduetele cu profil închis, în particular
ele secţiune circular~i, sînt posibile două feluri de în care în partea din dreapta se cunosc toate mă­
SJ!t hidraulic (fig. leU, a; b). rimile (Q - debitul, w 2 = 7tdV4, d 2 fiind cu­
noscut; ( , ) 1 - aria segmentului de cerc cu să­
I In acest exemplu 5-3 auoptat hi ~ !lI (fiii. 10.1, a),
presu punînd cos (J = 1,0. geată h 1 ; !h - adîncimea centrului de greutate
2 Sneghirev, 1. A., Ghidravliceskii prij(Jk v rusIe 5 al suprafeţei (,)1 - se calculează după regulile
obratnîm uklonom dn2, "Ghidrotehniceskoe stroitclstvo",
m. 4, 1960. obişnuite).

12 - Indi'2ptar pentru calcule l1idraulicc - cd. 20:~

177
 ,.
f:;.
ro.

o.

0,04
Fig. 104. Grafic pentru determinare;] 2dîncimilcr conjugate la salt
hidraulic în aducţiuni de secţiune circulnră pentru h 2 < d.

Lungime8 saltului în primul caz (adică pentru n

I':"r:+:ţ:
.. ~.
~
d> h 2) se determină cu formu18 lui V. S, Kalfa 1 ~; ,1 I i-L

1, 6 .. 1 ~ i ,'-i-1i i-tlF
.~.L..L....j'lL'V'
r
! 1.)
+B"

~i±ţH+, v'". ~ \it-ti

= 0)2'- 0)1
(10.8) 1 ,1 'i I-+-' i!
B1 ' i{

în care El este
secţiune.
lăţimea suprafetei libere în prim8
1,::'
-H "
-trj-tl
~r-"-
I "t
=!tI
[7~''
1
cz
II:
--H.
'

Pentru simplificare8 calculelor se pot folosi

,1=*-­ T I
,_L--!---J ; .
gr8ficele 2 din figurile 10.4 şi 10.5.
b) Saltul hidraulic într-un apeduct cu diametrul
;c ,--L.J.' .. 1-
r,' ~.,_
_1
,-t-
r
! •.
.
--1

--li
(0.l~
i
I

f-L-
I

+
.
I
J '

variabil f'(
__Le. iYV Ii ii i
, v 1/I ,
Pentru cazu] în care secţiunea 8peduetului se I}~
.J JLlL -IA 1/
1'-­
modifică de la un diametru mai mic (amonte)
, y/
~'~
1/ I I
la un diametru mai mare (aval) (fig. 10.3, c) ecu­ C,"7
H I . I
aţi8 saltului capătă forma următoare: .~II I . -1
. Il I 1 I
Ii..,j

-f

pentru h~ < d J
fi
J (.
.!;L

"'"(l' '1 n 9)
o 2 (2

C'<,CP
----.- -J,
I
."
I',UJ)
.' .
= - - + ., '/0 0 ),
~... ~

_,
_ ) C'h)'
( , (._ .. O
g'"-~l ).j' (d 2

Iz; > n=r~- -r-

m
- ;Crlt:-u el ".0 Ar rt
.,.! I=b~H:J±:n:.t:. -1::: - t-- - 'T f--.

:.~
0
2
-+- Y;UJ; = ~
Q2
-1- ( h~ - 2)
d
D. (10.10) r.5~ ~~---
g0)1 gfl - 2
;= jJ -
~ =--.-, /' ~ ~
f--­B j I - - -
EJH

In aceste ecuaţii, în afară de notaţiile ante­

rioare, (,){ este aria secţi unii de curgere a apeduc­

"0 t: __ 1_..1 ~=.
-- == -FF2:.=-I=r=:::·H+.-ţ:ţ.1''ţţţ:ţţ:ţj

f
tului de diametru mai m8fe, umplut cu apă pînă
la nivelul de umplere a apeduetului de diametru 05 " f-~ -:--- +ţE:t,_tttltt:tttlt:::Jj
mai mic; y{ - adîncimea centrului de greutate arF
al ariei (,)~, sub nivelul suprafeţei libere a ape­ rr
O,~ 'I)" mS ,.n·J ,n' ,u
1/1 ''() 1 IV
,n I I
10 101 !rJ31{/
duetului de diametru mai mic; d 2 , .Q - dia­ iU IL/ IlJ U IV II I

metrul şi aria secţiunii apeduetului mai mare. b

Fig. 10.5. Grafice pentru delfflninări în aducţiuni1e de sec­
1Kalfa, V. S., Culegerea "Ghidravlib i ghidrotehniliil", ţiune circulară:
Kiev, "Tehnika", nr. 5. 1967. a - a ariei secţiunii de curgere, a poziţiei centrului ei de
2 Graficele sînt întocmite de Faktorovici, lIt E., "Iz­ greutate şi a lăţimii la nivelul suprafeţei libere; b - a adîn­
vestiia", VNIIG, 32, 1947. cimi i critice.

178
..

tn-,formule!e (10.7)-00.10) se neglijeaza in­

,
fluenţa aerării curentului de apă şi nu se ţine seama 70
de scăderea posibilă a presiunii aerului în spaţiul
de deasupra suprafeţei libere a apei!.

EO EW i
I

7
Exemplul 1. Să se determine parametrii saltului hi. 50
"7

drauJic (hL 1,) În apeductul de secţIune circulară. Diametrul

7
apeductului d = 2,2 m; secţiunea apeductului Q = 3,80 m~; 4u7

adîncimea de umplere în amonte de salt Il i = hi =~ 0,90111;

hl / r=0,90/1,10=0,82; viteza medie a curentului În

'11- j'(h,) ~269

30
7

amonte de salt VI = 5 m/s.

1--- -- - ­
-7!

Coeficientul lui Coriolis C( se consideră egal cu 1,1;

2u
I
coeficientul de neuniformitate a cantităţii de miscarE' (§ 3..'3)

C(0l = 1,03. Se adoptă (1.01 = (Xo~. ' li;i

/
~I 172

Rezoh'are. 1. Aria secţiunii de curgere în amonte de salt "",.,

d

se determină din tabelul 3.1 s~u din graficul din fig. 10.5, a. o 0.2 0,4 05 0.8 1,0 te

Pentru h/ r = 0,82, rezultă din grafic (')11 r~ = 1,22, adică

wI=J,22r~=J,22'1,12=1,48 m 2 ; B/r=I,95; BI = Fi§;. 10.6.

= 2,16 m.

Pentru ti = 5 m/s rezultă debilul Q = (,)lt'l = 1,48 '5,0 =

= 7,4 m 3/s; b. Se determina h~. Pentiu aceasta, se prelimină un

2. Adîncimea critid în fiecare dintre caZlirile exami. şir de valori h2 /d 2 • ~e c~1culează Jnalog cu cele precedente
nate se află din graficul din fig. 10.5, b, C1.Q2;r 5 = 1, 1'7,42/ valorile lUZ şi I/~ şi apoi, determinînd cu formula (10.9) 1{h 2 ),
/1·]5= 37,4 m/s 2 ; h er = I,J2r= 1,12'1,1 = 1,23 m; se construieşte curba :!(h1 ) = f{h/d 2 ) (fig. 10.6). Pentru
3. A doua adîncime conjugată se află din graficul j{h 2 ) -~.f'(hl) = '26,9 ,e determină din figura 10.6 M!d 2 =
fig. IOA: hi/iz er =
0,90/1,23 = 0,7, prin urmare, pentru ~ 0,78, de unele h; ~= OJ8d 2 " 0,78 '8,0 '" 6,25 m, ceea ce
h,,/r = 1,12 reZliltă h~!ILr ~~ 1,4 şi /zi = 1,4h c, = 1,4 '1,23 = este mai putin decît d2 = 8,0 m, adică după salt, în apeduet
= 1,72 m < d. curgerea se realiZE'ilZ3 cu nivel liber.

Aria secţiunii de curgere (,)2 şi lăţimea secţiunii Ia su­

Dac6 ar fi relll)(31 hi> d2 • calculul ~i fi trebuit să fie
prafa ţa Jiberă se află din graficul fig. 10.5, a. Pentru /zi/ r = ef'"etuat din nou, determinînd h~ dirr:cl din ecuaţia (/0.10).
= 1,72/1,12 = 1,56 reZllltă w/r 2 =2,6; (,)2=2,6'1,12=
= 3 14 m •

'4. Lungimea soltullii în cazu! apcduc!ului parţial um­

plut se obţine cu formula (l0.8)

1 = 6 (,)2 - (,)1 =6 3,14 -- 1,48 = 4 6 m 10.3. SALlUL HIDRAULIC PARŢIAL

' EI 2,16 ,. IN ALBIE PRISMATICA
Exemplul 2. Să se determine adîncimea hi în aval de
saltul hidraulic, la o variaţie _a diametrului apedllctului de
la d 1 = 2,2 m la d 2 = 8,0 m. In apednetlll de diametru mic,
adîncimea apei h l = 1,28 m, viteza apei l'Z~" 10 mic;. Dacă al bia în bieful aval este mai largă decît
Rezolvare. J. ,'\ria secţiunii de curgere a apeduetului În secţiunea iniţială, prin care debitul are acces
de diametru mic se determină folosind graficul din fig. 10.5, li În bieful aval, în funcţie de parametrii curgerii
h/r l = 1,28/1,1 = 1,16; (,'/ri= 1,89; (debit, viteză, adîncimi relative şi lăţimea bie­
"'IC~ 1,89'I,Pi~' 2,29 rn~; fuI ui a val) se sta biIizeaz ă una din formele jeturilor
2. Aria secţiunii de curgere a apeductuJui de diametru indicate în fig. 10.7. In aceste cazuri, saltul hi­
mai mare, umplut cu apă pe adîncimea Izi = 1,28 m, se draulic se formează în condiţii spaţiale.
determină, dE' asemenea, cu ajutorul graficului din fig. 10.5, a, Din punct de vedere practic, cel mai mare
h/r z = 1,28/4,0 = 0,32
interes îl prezintă problema stabilirii condiţiilor
~ = 0.33; (,); = 0,33 '4,0 2 = 5,35 m; în care curentul se menţine sub formă de jet
r: concentrat (fig. 10.7, c), iar apoi, o dată cu creş­
3. Se determină adincimt'~ sul, Ilivc'/u! apei a centrului terea nivelului în aval, se produce înecarea sa
de greu13te a Miei o,;. Pentru h,!r t 1,28/4,0 = 0,32, din
·.C parţială (fig. 10.7, d) sau totală (fig. 10.7, e). In
grnficul din fig 10.5, a r(lulLi y;/r2 0,13 şi. prin urmare,
_i
unele cazuri, prezintă interes calculul adîncimilor
y; = 0,13r, - U, 1.1'4,0 c.= 0,5:2 r~i;
. 4. Dacii ~e cunoaşte vitez:! ['1 ._, 10 m;,. se determin;j şi vitezelor în zona difuzării libere a curentului
debitul Q = l"IU, = 2,2'J '10,0 -- 22,9 rn'/s; aflat in regim rapid (fig. 10,7, a; b).
!j Presllp:.wfnd cii ,,~ < dz . so calculează j'(h,) , adiciJ
se al13 v,.1oarea părtii din sif:lga ;j ecuatiei (109), adoptînd a) Condiţiile de înecare a curentului în regim
llo= 1.03. ' rapid
.f'.. !r. oQ2 " _ 1,03'22,(,2 o" o
,J 1(1 1) = -- -1- !I, (0, ,= .. j. O.,)~ , 5.3" -C7,
1nccarea curentului rapid în condi ţiile con­
g(,)/ 9,31 . ~,29
centraţiei sale bilaterale (fig. 10.7, d) se produce
~:24,1 + 2.8= 20,9;
atunci cînd adincimea biefului aval t depăşeşte
1 Svainstein, A. jl,\.. .. [zvc,jii3 VNIIG", \'11 77; 80; adîncimea h~, conjugată cu adîncimea curentului
82; 1985 - J96G rapid în secţiunea de intrare în bieL Adîncinea hg

179
 ~.y ('1 . ~.
~,

:-;}1-:-~_:-~~:=~~'-1;:; !~J.l;;J'»~~~~:!
r / •. ( / ) / '

h<.?u ~tJ
-<:
_.~~~ ;t~/dLN'L<:':","C;"<'J'''''''"
~~!!~ ~t~-_;~~~~
-~~
"" ,,~

a ~",",n,",/7Y'4,,;""J~ ~SJ

~21 d ~~
~""

---~ <;;

~:;~~~~' :,~/~;,~
'r,

//

~=:::-~-=:-~~/
~~-=-- ~.~ t : ffI.
(', ' / / / ( / r-".­
r­

~l,..-) ) _ _ ~- Iii \ \ ,iI ~ i ( ~ ~ ~

:1-.. h 1 \ \ \ " '- '-:0 ~ b) Difuzarea curentului rapid cu formarea
v J '-...,.. . . . . ---­
n e ­ salturilor hidrauJice oblice
~~~l
-~~l:.,
c :\;:L.
'-"l . .7. _
La difuzarea curentului rapid într-o albie de
?7"'-;.7~~ iF;/o>-:.;)',/?7:' lăţime limi tată se disting trei zone caracteristice
...jc..lC;-c,-­ (fig. 10.9). Prima - zona pînă la secţiunea de
. -=~
difuzare completă (DD); a doua - zona saltu·
9 ,~~~~~~~ rilor oblice (de la secţiunea de difuzare completă
:.1 ( (~-?'$"
c pînă la punctul E de intersecţie a liniilor salturilor
oblice pe axa curentului); a treia - pînă 18
Fig. 10.7. a - curi5ere li mita tă de pereţi \a teral i; b frontul saJtului perpendicular, care se formeaz[l
curi5ere fără limitare laterală; c - jcl nedifuzat; il jet
par(ial inecat; e - jet complet înecat. la o adincime suficient de mare a biefului aval.
O daU cu creşterea 2.dincimii biefului aval, are
loc apropierea saltului perpendicular de secţiunea
10,0 difuzării complete şi modificarea configuraţiei lui
8: în plan. La o anumită adîncime, apa acoperă
[.~ părţile laterale ale curentului rapid, pătrunzînd
5/'
~,7
în zona vîrtejurilor ele cap5t (fig. 10.9) şi se sta­
QO
bilizeaz{l forma de elifuzare restrînsă a jetului,
o.J,U
nelimitată de pereţii laterali (fig. 10.7, b) sau jet
21 concentrat (fig, 10.7, c) (de obicei instabil).
Pentru calculul adîncimiJor si vitezelor curen­
f,5 r -34 5.0-78970 f5- ar 30 WSO& 80 fiJOrrc tul ui rapi d care se di fuzează în plan, 1. A, Se­
renkov 2 a propus graficul din fig. 10.10 în coor­
rii5 10.8. donatele
- Y. x
poate fi determinată din graficul lui J\t Z. Abra­ !i =(;, ):. = b ~Fro (10.11)
mov 1 (fig, 10.8), construit pentru ~ = B/b = 1--3,
unde B este lăţimea albiei în bieful aval; b - Li­ ŞI
hbe1111 10.1, corespLinzMor acestui grafic.
ţimea orificiului.
Graficul este construit în coordonatele Fr c =
= vz/gh c şi 'fj = hUh" unde h, este adîncimea în
secţiunea iniţială.

Exemplu. Se dau: Q:~ la m 3 /s; b = 2 m; Iz" = 0,5 m

şi B = 6 m. Să se determine adîncimea biefului aval 1,
nccesară pentru inecarea saltului.
Rezo{uare. 1. Se determină numărul Froude
Q2 10 2
fr = (bh,)"glz, (2 '0,5)2 '9,81 '0,5 = 20,5;

2. Din g[aLcul din fi!",;. 10.8 pentru ;3 = 6/2 -" 3 şi

fr =
20,5, se află raportul .~ = h~!h,. ~ 4,5. Adincimea Fig. 10.10.
căutată rewltă h:>"'4,5'O,5=2,25 m.
La adincimea t mai mDre de 2,25 m, :>altul va fi inecat.
2 Sl,renkov, l. A., "Trudi cbedinenncgo seminara [la
ghidrGcnprr,:hetice,;kcmu slruileJstvu", Harkov, 1958, nr. 1,
1 AlJramov, M. Z, ,.lzvestiia VNIIG", M., 26, 1940. 19GI, rtr.IlI.

180

.--. --l

 Tabelul 10.1
Coordonatele liniilor de egală adincime şi ale liniilor de curent În domeniul curgerii În regim rapid
t>Q, I Coordo- I Curbe de egală adîncime It/It" = COllst
~~ !latc I 0,9 0,8 0,7 I O,G I 0,5 I 0.4 I 0,3 I 0,2 I 0.1 0.05

o 0,050 0,150 0.280 0,400 0,500 O,GOO 0,730 0,860 1,100 ­

;l'

11 0,503 0,510 O,5JO I

I
0,5G5 0,G20 D,GÎ5 O,7GO 0,8ÎO 1,100 ­
10 T O,loS 0,105 0,41iO 0,GI0 0,790 1,000 1.210 1,6GO 2,nO 4.470
11 0,405 0,120 0,45() 0,500 O,5Î5 0,690 0,820 1,110 1,980 3,380
I
20 .f O,2ÎO 0,4:30 O,GIO 0.7,'30 0,9ÎO 1,220 1,590 2,140 3,790 G,920
!/ 0,310 0,330 0,300 0,410 0.480 0,580 0,750 1,020 1.840 3,300
30 .r 0,3ÎO 0,520 o,no 0,880 I,OGO 1,:iGO 1,800 2,4GO 4,.3ÎO R.140
!/ 0,210 0,230 0,250 0,290 0,350 0,440 0,5GO o,no 1,3GO 2,520
40 x 0.450 0,590 0,750 0,920 1,120 1,430 1,910 2,G90 4,nO 9.250
0,115 0,125 0,140 D, JGO 0,190 0,230 0,300 0,410 O,7GO 1,350
!!
50 x 0,480 0.610 o.no 0,940 J ,130 1,450 1,950 2,7GO 4,940 9,9.50
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
!J

Aici, b este lăţimea jetului în secţiunea ini­ narea unghiului a dintre direcţiile liniei limită
ţială; Fro = v~/gho - numărul Froude pentru de curent şi axa curentului, fig, 10.11) şi ale lui
secţiune iniţială (l,a = hel· B. T. Emţev 1 (pentru determinarea unghiului ţ3
Pentru y?: relativă pe linia
1,1, adîncimea dintre direcţia vectorului de viteză şi frontul
laterală limită a curentului rapid (6.Q = O) poate saltului oblic, a valorilor 2 , corespunzătoareJFr
fi aflată cu formula propusă de S. M. Sliss1<i, care stării curentului după saltul oblic şi a raportului
aproximează soluţia teoretică pentru 1,1 Ii> '/) = h 2 /h l al adîncimilor după şi înainte de saltul
l!- = 0,1 (10.12) oblic; fig. 10.12).
ho (y-O,I)'!" In cazul folosirii nomogramei din fig. 10.12
Pentru y > 1,7 trebuie să se adopte h/ho = 0,05. trebuie să se aibă în vedere că la valori 2 > 1, JFr
Cînd este cunoscută forma de curgere În plan curentul rămîne rapid după salturile oblice şi
a eu-entului rapid care se difuz~[dl, calculul saltu­ doar aproximativ la valori 0,8 < 2 < I cu­ JFr
rilor oblice (poziţia frontului, adîncimil.:; şi vitpz::le rentul devine lent; la reducerea în continuare
după salt) poate fi d( ctuat cu cjutorul n01110­ a numărului .,/Fr 2 , se formează saltul hidraulic
gramelor lui I. A. Şx~n1<cv (pEntru d:t:::'r!ni- perpendicular pe liniile de curent. In realitate,
unghiul de împrăştiere o pentru linia de curent
o' I o
6, I I ~I--
~,(
O
125
~
_
limită 6.Q = °
are o valoare ceva mai mare, iar
secţiun"a difuzării complete este situată mai
1.--"""- •
5, aproape de secţiunea iniţială decît reiese din cal­
/' 1---- 1.50 _
culul graficului din fig. 10.10.
52
,
4g
/V v kl - (75 Distanţa l pînă la secţiunea de difuzare com­

4: IV /V .- c--l--I-î,?,O pletă se poate afla cu formula obţinută de

V
1// / V l--l--1- S. M. Slisski prin prelucrarea datelor experi­
40
/; / vI-" mentale ale lui G. A. LilitJd'l

35l

3i 1, I V l--~ -
2,5
~O 1---1---1---­
l-
pentru Fro = 3,7, ia = °
~
[
28q II rI 1/ V ......- - 3.5 ), = -- = )'0 + [0,047([3 - 3) + 0,032],
-l-~4Oe:ţ::ţ:=H
b
2.,. 1;'/ / . . . 1--- în care
II, V 1---""- -l- /'54--+--t--I

L-(j
' W/ / V V v:"'l---l---t: 50 f- ~ )'0 = 0,415(13 - 3) + 1,26; ~= ~-
lb b
'II II/Vvvv _l-­
pentru Fro < 3,7
'/ 1/ IVf/ vL--f..- l--I-l-- 8,0 l-f-I:=
li
,
8'~ v J.. = )'0'
rrII! I/V /' _I-::::+-~~fO~ -j---±=-j Formula s-a verificat experimental pentru
r- rrN//V~1- fi VI {fi, Fro < 16,8.
c '-
? -;; 5 8 /0 il 14 15 f8 ZO 22 24 26 Zg }(J
1 Emţev, B. 1., DvuhmernÎe burnîe potoko, M., Ener­
Fig. 10.11. 1) -- unghiul dinil'c linia ele cun'ni şi axa curen­ ghiia, 1968.
tului; rj - l1nghild dintre linia de curent şi frontul ,altului " Lilitki, G. A., In culegerca "Gilidravlika i gilidro­
oblic în punctele de reflexie. tehnika", Kiev, "Tchnika", nr. 3, 1966.

181
 /?
PO"-{lr7Jc/ru! CO>I!lE/IS/OfJol /f-/.]/,7!r; (fe SJ/t

Fig. 10.12. _ ~ = const; « ' , __ - "1) '= consl; _. .__ ~ __ N, = comi.

Exemplu. Să se determine vitezele şi adîncimile unui de curent şi liniilor de adîncimi egale (tabelul A) .~i după ele
curent rapid el! difuzare liberă, care debl!şeaza într-o albie :;e cOlbtruie~le p1anul curgerii (fig. 10.13).
dreptunghiulară dintr-o conductă dreptunghiulară. Lăţimea
Coordonata relativă y a punctului de Întîlnire a lilliei
albiei B = 10.0 m, Iăţime3 conductei b = 3,0 m, panta fllIl­ de curent limită eu peretele (punc!ld D) este y = y/b =
dului albiei i = O. Debitul Q = 27,6 m 3i s, adincimea Î11 = 5,0/3,0 ~ 1,67. Deoarece valoarea y este mai mare de 1, J,
secţiunea de ieşire a conductei 11 0= 1,46 III (fig. 10.13). Viteza
adincimea h = h1 in punctul D se determină cu formula
În secţiunţ>3 de ie~ire (10.12)

Q ~ 27.6 = 6,3 m!s; h 0.1 0,1

t'o= bh o - 3,0'1,46 ha (i)- 0,1)"/2 (1,67 __ 0,1)3/2 = 0,05i

/7;"". 6,3 _ = 1,67; de unde 11 1 ~ O,OSI '1,46 ~= 0,07 m;

o
'\1 h - /981, I 1 46
\;, 2. Vitezele care corespund lilliilor de adîncimi egale
c,' determină din ecua\ia Bcrnoulli, scrisă pe liniile de curent.
T o = hu +- =
v; J ,46
. + --"-"
6.]2 ,
-3,40 111.
In prima aproximaţie se neglijcază pierderile de sarcină.
2g 19,62 La fel se determină vit~za la linia limită in apropierca perc'
telui (punctul D). unde !tI =, 0,07 111:
Rezolvare. 1. Pentrll valorile cunoscute b şi Fro se deter­
mină din ta belul 10.1 şi formulele (10. J 1) coordona tele 1il1iilor ti = ~2g(To - 111 ) = J19.62(3,48 - 0,07) = 8,17 m/s

,r'le .LLiriO frcntu/&:I so/fu/u; dirEct

_bQ"U/ ----{lr,>20'/O
AZo~j ---'<~-;;;.,
. . . . . "G-~
> )'
__ ..... ----- :> oz::::::: __ ~~"-------T

- ~
ce VINe;ucl
-<'~ -:--\~
. . . . . ? - b -- --
~c.:.:::
~. ~.---<--S.75- -'>7
A _ ..... 8,i -- - -

65676'9"7/7J
t t'l:/-
-=---c:.r:.:.-' r "\
.-!-}.L - -1·-- ----- -':::::::0""'
. .:( -v::1.:.
~____
d ---1=---
gmIS
­ -- - -- -­
I -­
-ee,
~"Il_~0î_:-;o-
î\'" 1-
. --1-
-- -- --
j - - - - ----.- - - -- . _::.:-:~
Cl:l

~~:.- ~f__ I_ - ~'î(c

______ ""_ __ I ~.'i
- - - - - J- --- --- --- - - - [
J~
- -- - -
Zono
. . . .;;:--...
,r- ---o '_ -. -- -- -- -;;:,.------r--~-
~_ ."'(I~
j
__o ---
ce v/rtf?jUf'1 -t. - .,;.--e, --
__ .__ I/ ­
.~_ ~ ~
/ )-'" / -.... - ... ,,'

~-
,/" ........ __ __ --. \1 /

O . -- - ._--/:::/- l i ­
tl!>!i ce o{l'!77cimi si V;fel!! eqo/e _
V.. de ----------'­
L!fI;! [;'Un/ni

fig. 10.13.

] B2
 Tabelul A
Coordonatele liniilor de curent şi a liniilor de e~ală adincime pentru ../Fro = 1,67;
ho= 1,46 111; ('o = 6,3 m/s; T o = 3,48 m

Liniile
Adîn­ Coordon,Jlclc liniilor de curent şi a liniilor de egală adîncime
de egală
adîncime,

cimea Viteza,
[', m/s --~Q~,~'-I-_~Q~=IO% I
ti Q=2°%-lti Q'=30% I Ll.Q=4°%1 il.Q=50%
h, m
h'll o x, m I m tj, x, m' 11, m x, ITI I !f, lTl X. JTl I li, mIx, m, [1, IT. x, mI y, 111

0,9 1,31 6.52 6.25 1,51 0.83 1,~2 1,2.5 0,93 1,95 0,63 2,26 0,34 240 0,00
0,8 J,17 6,7,1 0,75 1,53 1,53 1,2G 2,15 0,99 2,66 0,69 2,96 0,38 3:06 0,00
0,7 1,02 6,95 1,40 1,59 2,10 1,35 3,06 1.08 356 0,75 3,76 0,42 3,86 0.00
O,G 0,88 7,15 2,01 1,70 3,06 1,50 3,91 1.23 4:'11 0,81 4 61 0,48 4,71 0,00
0,5 O,B 7,.15 2,.51 1,80 :3,9G 1,72 4.11, 1,44 5,31 1,05 5:62 0,57 567 0,00
0,4 0,58 7,5:) ,1,(11 2,02 5,nl 2,07 6,12 1,74 6,82 1,32 7,18 0,69 7:27 0,00
0,3 0,44 7,72 3.GG 2.28 G,O? 2,4G 7,98 2,25 9,04 1,68 9,60 0,90 9,78 0,00
0,2 0,29 7,90 4,31 2,GI 8.33 3,33 10,75 :),06 12,30 2,31 13,50 1,23 13,82 0,00
0,1 0,15 8,07 5,50 3,30 13,90 5,94 19,00 5,52 21,90 4,08 23,90 2,28 24,75 0,00

Numărul Froude, corespullzător
c! mi i Il, rezul ta
.
r- 1', c.c -
,,3
=
8 17 2
' - = 97 2
gh, 9,8l ,0,07 , saltului lJidraulic oblic în punctcle b, c, d, E (tabelul E),
3. Din graficul din fig. 10.11, a, pcntru )Fro ~ J ,67
şi ~FG = 9,86 se determină unghiul de abatere a liniei de
curent de 13 axa curentului (in cazul dc faţă ungbilll dilltrc
linia de curcnt şi p2rcte) 0= 4:)';
4. Din graficul din fig. 10 12, pentru 0= 43 D şi VFrl ~=
= 9,86, se determină unghiul dintre diree(i~ vectorului de
viteză în punctul D şi frontul saltului oblic ~= 50° şi valoa­
rea ~Fr3 = 2,0, corcs[Junzătoarc curentului linga perete
după saltul oblic;
5. Din punctul D sub unl;hiul ~ la linia d,' cllrent ~Q =
= 0% se duce linia frontului saltlilui hidrailiic oblic pÎniÎ
la intersecţia în punctul a cu linia d2 curent ~Q ,= 10°:,
In acest punct se gdsqte în planul eurg2rii un:,;hiul 3 = 27'.
Adîncimea h[ În punctul a se nflă interpc,JÎnd vi'lurik h
Între punctele de intersecţie a liniei dc curent ~Q ~= 10o~
şi liniile de adîncimi egale il'h o = 0, 1 şi 0,2. \'iteza in PUl~c­
tul a se află din ecuaţia Bernolll!i pC'ntru linia de curent
~Q = 10 % sau prin ii1terpolarc; !L, c.= 0,22 111, ,'= 8,0 m 's
(vezi tabelul B). Prin urmare \!Pr l ~ 8,0' \;CJ~81 ' 0,22 ~~ 5,45',
6. Din geaficul din fig. 10.12 pcntru 3 = 2T şi ) Fr', ~.
= 5,45 se afla unghiul ~ = 37°; 'r, = il/h! = 4,1; ,/1;1'2 =
= 2,2; Fr 2 = 4,81. Prin urnBrl', adin:im:a ciUIJă sallul
aecoki viteze şi adîn­ oblic în pllnctul a este h2 = 4,1 0,22 = 0,9 m. Din for­
mula (9.46) se află adîncimea, conjugată cu adîncimea
il e =c= 0,9 m. Se obţine h~ = 2,4 m;
,­
\'['1', ~.. 9,~G; 7. Continuînd calculul in mod analog, se află parametrii
Din calcul reiese că, pe axa curentului înainte de inler­
sl'cţia cu linia salturilor oblice, adîncimea hl = 0,11 111, iar
după intersecţie adîncimea h, = 0,15 m; 3dîncimea curen­
tului lent, conjugată cu adîncimea care se stabileşte după
intersecţia salturilor oblice rezultă IL; = J,5 m. Acea~ta în­
seanlllă că pentru adîncimi ale apei În bicful aval, mai mici
l!e 1,5 m, curentul rămîne rapid cu formarea de salturi oblice
în aval. La creşterea adîncimii, saltul perprndicular pe axa
curentului se va deplasa peste zona salturilor oblice,
Parametrii saltullii hidraulic perpendicular, depl2sat
peste zona salturilor oblice pină la secţiunea de difuzare
completă şi forme1c sale în plan pot fi calculate în suecesiu­
lL'i] expusa in excmplul următor.
Exemplu. Pentru datele in'iţiale şi planul de curgere
al eUl'entu1JiÎ rapid din exemplul precedent, să se ecnstru­
i;scă liniil frontului oJltului perpendicular dupa sceţiune3
difuzării complete ~i să se afle adîncimca curentului după salt.
Rezolvare. 1. Pentru construirea frontului saltului hi­
c1raulîc perpendicular, din punctul D se duce o linie normală
la linia dc curent ~Q = 0, pînă la intersecţia ei cu linia de
curent ~Q = 10 ~~ Continuind această operaţie, se constru­
ieşle în prima aproximaţic linia frontului saltului perpendi­
cul~lr pe toată lăţimea albici, Între punctele D - D. Unind
mijloacele sectoarelor dintre liniile de curent învecinate,
se va obţine linia căutată a frontului saltului hidraulic per­
pendicular (,;ali:ului direcl) (fig. 10.13);

Tabelul B
Calculul slltului hidraulic oblic

Liniile I
Punctele de curent S, grade
:lQ, % I I
I
!l[, m I ~:, 111 I S
"vI Fr! I~, grade I \',-­
Fr., 'J)
I h3 , 111 I Fr 3 I hL m

a 10 27 0,22 8,02 5.45 37 2 ,-') 4,1 0,90 4,84 2,4

b 20 18 0,24 7,98 5,37 29 2,7 3,2 0,77 7,29 2,5
(. 30 12 0,22 8,0:2 5,45 22 3,3 2,3 0.50 10,89 2,1
d 40 9 0,18 8.0G 6,07 18 4,0 2,0 0,36 16,00 1,9
E 50 0,11 8,15 7,85 7 7,2 1,4 0,15 51,84 1,5
°
o b ser va (i i. 1. Calculul adÎncimii dup,i salt În punctul D nu se mai efectuează, deoarece ca rezultat al in­
cidenţeidebituJui pe perete, adîncimea realii e,;le mai mare decit cea calculaUî.
2. Valoarea '1 În punctul Eseaflă direct din formula adjncirnilur conjugate pentru saltul oblic; 'fj = (../1 + 8Fr ~inZ ~ -1).

183
 2. In punctul de intersecţie a liniei de clll'cnt j,Q = 50 %

cu frontul saltului, prin interpolare între curbele de adînclmi ;5r~TT-1l-TŢI-!i-l

egale (înainte şi după acest punct) se determină adîncimea

h1 a curentului înainte de salt, hI = 0,39 m; "Of----~_,_-~~
~L~L~ -I-J--i----- I~­ '_ '
1~ -1/ x !r;:;, /1 ,~
I _,_ !
3. Din ecuaţia Bernoulli, scrisă pe linia de curent .:',Q =
= 50,%. se determină viteza înainte de salt u şi -/Fr 1 :
Ib'GI.'6ViCI".!/! I ) ,1,0-1 ']
:51--~--i- L l'-I . , '

~-f.-
I i ~/ i I II
v = -/Zg(To - h1 ) = -/T9,62(3, 48 -=-O;-39f = 7,8 m!s ; , , I

~rt-- - ,__I=-t:=P=-,
-/Fr 1 = ,Ngh = 7,8/.)9,81 '0,39 = 4,0; , r
f ~~: : --1I h~ 1
"
1 I ,.L.-......I ,
4. Cu formula adîncimiIor conjugate (9.46), se deter­ o)~-----1--' --:- -- --: - .--. i --,~~ -1

mină adîncimea curentului Icnt, conjugată cu adîncimea 11 1 1: I ",I--,=-- :

înainte de salt: h; = 1,9111. Din calcule analoge pentru alte
linii de curent, reiese că pe tot frontul saltului adincimea 11;
1>'~-~'-~.~ -- J' :' --;_._;,- .;,-.-:;----cLL,~~>
rămîne aproximativ de aceeaşi valoare, ca şi pentru linia de
curent !'>Q = 50 %. Fig. 101-1
Astfel, la adîncimea apri în bid aval 11" = h; = 1,9 111,
silltul perpendicular se va situa in sectiUnE'il difuzării cam· finală a divergentului, fie printr-o racordi1re co­
plete a curentului rapid. Cînd 11" < J ,9 m se va produce o reelă a pereţilor la trecerea din sectorul divergent
indepărtare a saltului şi totodată, cînd h" < 1,5 m, rste de
aşteptat Îndepărtarea s~ltului în afara limitelor sectorului la cel rectilini II al al biei (fig. 10.14). In ul ti mul
salturilor oblice (vezi exemplul precedent). Cînd h" > 1,9 m, caz, pentru realizarea gradului impus de 1ărgirea
apa va pătrunde în zonele peste liniile limită ale curentului al biei este necesar un sector de 1ungime mai mare.
f'l.Q = O, unde sînt vîrtejurile laterale: apare o curl!2re in­
stabilă sau difuzarea curentului rapid fără ca prezenta pere·
ţilor să aibă vreUll efect.
Cînd 1,5 < h, < 1,9 m, saltul perpendicular va fi ~ill1at
în limitele sectorului cu salturi hidrauJice oblice. 1DA. SALTUL HIDRAULIC TNTR-Q ALBIE

LIN DIVERGENTA

Dacă la construirea planului curgerii se iau in

considerare şi pierderile de sarcină, viteza în
lungul liniei de curent se determină cu ecuatia Calculul adîncllT1ilor conjugate într-o albie
BernoulJi, tinind cont de panta in a albiei şi panta divergentă cu linii de curent radiale (fig. 10.14, a)
de frecare ilo determinată după Chezy la curgerea pe sub o staviUi sau printr-un or1ficiu,
('J..~,12
dispuse într-un perete cilindric normal ]a liniile
17 1 + _'1
Zg
+ ÎoDoS= 17 2 + -'2g:.: + ifDos,
ce'!:?
(10.13) de curen t, se pOJ te efectua cu formula 1ui O. F.
Vasiliev 2 . In calcule aproximative, formulele se
în care Dos este distan ta în lungul liniei de curent pot aplica ~i dacă secjiunea inijială este plană.
între secţiunile iniţială şi finală alese. Lungimea :;al tu! ui
Cunoscînd planul curgerii, se poate alege o
configuratie a albiei divergente, in care să lip­ 1, = 1O,:1h 1 ( \ Fr 1 - 1)0,'1
(10.15)
sească salturile oblice şi desprinderile curentului o "-1 /i, (\/171'1 _~I)O"1
1 _L
11:) ­
de pereti. Conform datelor experimentale. confi­ 1'1
guratii satisfăcătoare ale unei asemenea albii se
pot obtine folosind ecuaţia! "....­

Y . rr b.,jFr
x 1
)3/2 +1. sr/('s:tu/ s Ol;";!"-_~\
".'..-- __ _~
6"=0,5 (10.14) 1-· S7,il"i~r<:::;::J;;-~
",',1 \
o n"~!.", __ / ~i~e'-,c,1
O asemenea configuratie a albieÎ divergente
corespunde a proxima tiv cu 1inia de curent ilQ ~= 5 no , _-~::-\B
o-M-=-;;. ......
.~-_ _!..:....-._,:
----_ /_ _~--7 __
Cir;~!----I _ --l..­
construita prin calcul cu neglijarea pierderilor de
sarcină. a
Albia trasată conform ecuatiei (10.14) se lăr­
geşte la infinit. De obicei, peretii divergenţi se
racordează la peretii paraleli şi, datorită acestui
fapt, este posibilă aparitia în albie a unor und<e cJ~
~ ~/.,.,;. --~-
".,,-,-,' ..
'
']
{"I.":-: -;'0 re.]'lj

perturbaţie. Undele de perturoa tie pot fi evitate

fie prin crearea conditiilor de salt hicJraulic în
'='
r ------ . - -_-......:l
i.~?;T""/""'7;7Ţ~·-;'77777fT7T7?I?/./
~c
~

/ /'
secţiunea aval a divergentului, fie prin coborirea
în treaptă a fundului canalului în aceeaşi sectiune b
Fig. 10.14, a.
1 Cho\\', W. T., "Ghidravlika otkrîtîh potokov", M.,
Stroiizdat, 1960, p. 33\ ~33Z. " Vilsilicv, O. r., "Doldadî AN SSSR", lOG, 195G, m. 5.

18~
 unde 1'1 este raza corespunzătoare primei adîn­ Rezolvare. 1. [(aza corcspunzătoare secti unii iniţiil/c
cimi conjuga te; Fr 1 -~ nUIl1 ărul Fraude pen tru
secţiunea iniţială a saltului TI = O
b
~-~ 14,4 m;
2· 0,174
')sin­
Fr 1=(h ,,·,)3 =..:: (QO)2 ~II" (10.16)
- 2
l11 g (1 II
2. Adincimea critid ~i numărul Fruude în sectiunea
Iz r , 1 ac1ÎllCilJlC'LI critici] pentru :;ecjiunea ini­ illi\iillil
ţial2Î a saltului J/ (Q "-.. 1, O ( 80 )"
V ~ J= V 6~
'X 1. /
11,1= .1;' 0,349' 11,0[=
I~
IX ~
17"T'=
•

coeficientul de corecţie al factorului cinetic

V

3
-
{!,
Q
x ( -
OrI
(10.17)
Aici

;]/--­
c= y' 25,G ,=, 2':15 IT].

0'0 20°
(o: ~ 1), (vezi § 3.3): g -- acceleraţia gravita­ 0-= - - ,e_ - - =, 0.3;') rad;
ţiei: Q -- debitul: O -- unghiul de divergenţă 57,3 57,,1
a canalului in plan, in rad

O=~6°=~. (10.18)
Fr l = (1z~11 r r = (2,~5 = 25,6;

180 57,3 3. Lungimea saltului se determină cu formula (10.19)

Formula (lD.15) poate fi scrisă sub forma 32
1,,= itI = '1,0=
l8 = [ f1 l' (10.19) 1 + 0,052[!!.1. 1 + 0,052 ·32· ~
1 1'1 14,4
1- 0,052[~
l' 1 = 28,0 m.

În care f = 10,3(jFi~ -- 1)00 1 se poate afla din g;lte

Rilz8 cnrc:,.punzălu8re
1'2 ••• I'l -;- l, =
c('lei de il d"Uil adincimi conju­
14,4 + 28,0 == 42,4 ]11.
tabelul 9.9. Valoilrea f = =
32 se află din tabelul 9.9 pentru Fr 1
Aelîn~imi1e conjugate ale saltului în albia eli­ = 25 G'
n~rgenUl se pot determina din ecuaţia ,i. Din ecuJtia (10.20) se determină mărimea căubtă h;.
Se cil/eulează parlea din stingd a ecuaţiei, adoptînd h1 = h;
2
2:x.' ( -Q 1 -,o ' o (f1'0)2
1 -1""-/). .., 2x' (Q)2 -"O
1.
-
g 1'1 11 ;
1 - --
g
- T
I
2'X' (Q)" 1 (1 T- 2· 1.0 ( 80 )" 1 ,
(j. (J re.l,
g -O r
1
/li + 1'1 li - - 9,81 0,349 14.4' 1,0 -r
,_ . ('(1"')2 _ (J (Il;)" -!- h;Ir;O + (li;P l. ,', (l O')())
1" I
- -
f) i...J
;)
_._
I 14,·l·l,oe~ 7G9.

În care a' esle coeficientul cantitatii de miscare Tn partea dreaptâ a ecuaţiei (10.20), necuno;cuta este

(a' ~ 1); r:J -- coeficient egal cu 0:9:(2 'raza mari mea hr

corespunzătoare celei de a doua adîncimi con­

jugate h~ = Iz (fig. 10.14, a) - 2et.' (Q)"
- -~.,
1 . 'el,) CI, (Il;!" -+-
(1 ' 2 -.,... !li Iti -+- (Iz;)" 1, ­__
g O r "h; 3
r:J = 1'1 -1- (,. (10.21)
~
2· 1,0
- - ( -80)"
- ---
J
+ 42,4(h;)'. , ­
Raport u! Q/8 reprezin ti-î debit ul specific al 9,81 0,349 42,4h;
curentului pe un raelian.
La adîncimea albiei t > h, saltul va fi înecat _ 09 1.0
,
+ I,Oh;
3
-+- (IzD~ ·28 O
..
În secţiunea iniţiaLi Daci} adîncimea Jlbiei t < 17,
va aveJ loc îndep:lrtarea saltului.
Plecind de Jn citeva valori Iz;. se construieşte curba
A doua adîncime conju,r;ată şi lungimea sal­ fJ(!I) ~c ((Iz;) (fig. 10.15) şi ,(' determină h; = 4,7 m.
tului spaţial În albia divergentă sînt mai mici
decît pentru saltul în albia prislllatică pentru
condiţii identice în secţiunea iniţială. Verificarea 1(!OOr8-~7 . [/-,
experimentală a formulelor s-a efectuat pentru (t ; I I
0= 19; 26 şi 31°.
Exemplu. Jetul eVacuat din golirea ele fUI]cI de sec1iune
aco ,-----l
i ,
dreptunghiulară, divergentii in p18!1 (fig. 104, a), intră într-o
aibie care se lărgeşte sub unghiul (j = 20°. Lăţimea orificiu­ /~'I
lui în sc'c1iu11C'il eic- il";il"l' b = 5.0 rn, ÎllitiţilTll'a !lI = 1,0 m, - ,_I,n 5,5
debitul Q = 80 m 3 !s. Să se determine lungimea saltului şi
adîncimea conjugată It~. Fig. 10. [5.

185
 10.5. SALTUL HIDRAULIC IN AL81E
în care fi' este coeficientul de viteza în zona <..le
CONVERGENTA
ieşire în conditiile regimului lent, (ţ/ = 0,95;
,3' -- coeÎicient care exprim,] influenţa curburii
jeturilor în secţiunea 3~3 asupra valorii energiei
Saltul hidf<lUlic în albi(; connrgentiJ dreptun­ potentiale; K' = h3 1E z - adîncimea relativă a
ghiulara, după care urmează o albie dreptun­ curentului în secţiunea de ieşire 3--3.
ghiularA cu panta supracritică (fig. 10.16) sau o Dacă după sectorul convergcnt se continuă

treapta, se poate calcula cu formulde lui A. V cu un canal rapid cu panta i o' atunci
Sevcenko 1 . In limitele sectorului convergent
poate apare o curgere rapidă sau lent21. K' = . 1,08 -!-O,lS( E, -0,20); (IU.26)
Debitul la care arc loc lrecerea de la curentul 'o + 1,'1I l iJ .
rarid la cel lent sc determină cu fonllula ~1 = 0,96- 0,51 10 , (10.27)
Q cr - ~ '1
;--cr U V
1. Ie>:E3/3
"""g l ' (10.22) In prezenţa unei trepte ele ciielere elupă sectorul
în care EI este energia specifică în secţiune la convergent .
începutul sectorului connrgent.
Coeficientul de debit tJ.m cînd curentul (;sle
1\' = 0,56:3 + 0,22 ( ~" - 0,20) (JO.28)
în stare critică, se determin2] cu expresia ŞI

P' = 0,73.
fJ. cr = 0,:366 - 0,016 (0,2 Fr -1- j-=-.~), (lo.::n)
2 [o~ Forrllulele (10.2G), (10.26) şi (10.28) sînt apli­
D 2 cabile cînd O = 22-35°, i o = 0,050-0,555, E 2 /b =
= 0,20-1,20, IlhI = 3-10.
în care Fr 1 este numărul Froude în sectiunea Illi·
ţială j -- j; y= bIB - gradul de îngustare a Cînd curcntul este în regim lent şi E 2 !b > 0,3,
albiei. coeficientul de debit al sectorului convergcnt
Formulil (10.23) este villabilă pentru 17}8 = înaintea căderii sau a canalului rapid cu panta
= 0,935 - 1,87; 0 = 17 - 46°, Fr 1 = 9-40. Pen· i o > 0,05 estc totdeauna mai mare de 0,385 şi
tru aceste condiţii, P'(r variazil în limitele 0,25--0,37. poate atinge valoarea 0,48.
Ecuaţia de bază a saltului hidraulic în <llbia
Trecereil curentului de la regil11ul lent la cel
convergentă sub formă adimensională are expresia
rapid are loc la debltul
C..I"Lr . I filE'li' (10.24)
(1 -.;- :2 '~~)'1J3 -+- (l - 'h)r,2 -- (2 -!- Yz -!­
:J·fTC) \; -Il ~ - 1
în care E~ este energia specifică în secţiunea de I, 6F) , 6 FI]
r] -r,T-,-= U' , (1029)
la sfîrşitul saltului (în secţiunea 2-2, fig. 10.16) Y2
ÎIl care 'h = b2 / B este gradul de îngustare a al biei
fJ.~r = (p'IC )1 - WI(', (10.25) în secţiuneasaltului; '~= h~,'hl - adîncimea re·
lativă; Fr] = Q2/gb~h~ - numărul Froude în sec­
ţiunea f-1.
La utilizarea ecuatiei (10.29) se calculează În
prealabil îngustarea relativă
0[ tg­2
o
.. 6

y~ = 1 - - 8- , (10.30)

._" _J
în care: /, este lungimea Saltului IIidraulic În albia
convergenta, care poate fi determinată cu formula
'J
lui ,"-1. D. Cedomo\', cu introducerea în ea a co­
recţiei, obţinută cle S. j\\. SlisskJ pe baza experi­
enţelor lui A. V. Sevcenko, efectuate la Fr= 10-60,
0/2 = 7,5-19,8° şi 8;b = 4-1,9.

1 Sevcenku, A. V • !ssledovank dvijcniia vodi m sujj­

vaillşcimsca vhodnum uceastke bistrotoka - Alltordcratlll /.\.=(1+0,14SVFrltg:)fhl, (HUl)
dizertalipi pentru titlul de candida! În ~Iiint(' tehnice ­
Kiev, lons (Kicv',kii :lV("dnrojllîi ill';!itut); GhieiruYij'.:c,;kii
I'rijok v slljivDil1şccm:i'':1 rusie -- Cukgcll'a. "Gllidr::vlika
În care: ! = I0,3(Fr, -- 1)0 0 1 poate fi aflat dIn
i ghidrotchnika", l\icv, "TehniK3", nr. 6, 1968, tacleluJ 9.9.

186

·-Iii
 Formula propusă a fost verificată experimental {m;ls]
pen tru O ~ 40°, Fr 1 ~, 10 --- 70, E 1/ B ~= 0,21---0,46. /400,Oc, t'i -., .­ =:ra,
2
Calculul se poate efectua pentru curgerea în [mj
albia convergentă peste deversor, prin orificiu şi 2100"-----+1---' l}f +--x~
pe sub stavilă. ~<~1\\,';.;.rC
,\\t:}
Cînd Q < Qm curgerea în albia convergentă 2000 1
_ _ \\,:,' f

~.
, !! " ;;/i\O>Je'
se realizează totdeauna în regim rapid; cînd i \,~v~ I
Q > Q~r - regim lent. In limitele debitelor g~-L· ,"-- r-·-- I
Qcr ~ Q ~ Q;,. curgerea se poate realiza în oricare ~II I
dintre cele două regimuri posibile.
Debitul Qcr se află elin formulele (10.22) şi
7i--7"+- '" I ';;+-- ._-_.I
I ~I J
(10.23), iar Q:r elin formulele (10.24) şi (10.29). I I OJ 5L 'ce' I Cu _
1800 l):V 1200 /50[7 lOOO /4i!1) (m%j
Exemplu. Să se calculeze regimurile posibile în albia a b

con vergentă cu prag la curgerea pe sub stavilă sa li printr-un

urificiu de gulire. Lăţimea albiei În secţiunea de Început Fig. 10.17.

B = 72.0 m, in sectiunea de capăt b = 35,0. m UngiIiul

de Îngllstare a albiei 0= 30°, radierul confuzoruilli este ori­

Calculul 1.. Y2 şi b~ este redat in tabelul B.
zontal. Adîncimea În secţiunea ingustati] !Il = 1,88 m;

l.jJ = b/ B = 35,0/72,0 = 0,486.

Tabelul B
Rezolvare. 1. Debitul critic Q" corespunzător treccrii

curentului de la regimul rapid la cel lent, se determină prin

rezolvarea ccua\iilor (10.22) şi (10.23)

Q" = iJ."b J2gE~/2 = 11.,,35' 4,43 E~/2 = 155 iJ." E~N ;

Q;, 1tl
3
:s /q" m 3 /s .mlFr1 = qh,
q', I f I I I 1" 111

tji, b2 , ITI

1440 20,0 6,15 14,0

fI" = 0,366 - 0,016 ( 0,2 Fr l + l.jJ - J
~ = 0,366 ­ 2000
2520
27,8
35,0
11,90
18,80
21,0
27,3
31,2/0,788! 56,8
50,2 0,627 45,2
67,8 0,495 35,6
2 tg­
2

- 0,16(0,2 Fr l - 0,96); Din formula (10.29) pentru valorile 'h şi Fr l , luate din
l3belul B, se calculează 'Ij = h/h l , adîncimea h z = 'ljh 1 şi
Q z z energb specifică a secţiunii 2- 21a finele saltului E, = h2 +
q = - ; El'=h1+-q-;Frl=!L·
B 2ghi ghT (Qh.,b,)2 _1_. CoJculul cstc reda t îll ta belul C.
_. 2g
Dind valori arbitrare debitului Q., se determină q, El' Tabelul C
Fr l şi (J-"" şi se calculează Q", j. Valoarca Q" căutată se
obţine pentru Q" t = Q,. Calculul este redat in tabelul A;
se construieşte graficul (fig. 10.17, a); pentru Q,., 1 ~_C Q,
se obţine Q,.,~= I 690 Jn3,'S;
Q;, m"'"
I
<.)!,
I
TI
I
Iz". In
lE", IrI

Tabelul A
J 440 0,768 3,0 5,64 6,72
2000 0,627 4,6 8,64 9,99
q= Qj :2 520 0,495 6,44 12,10 13,85
Qil l11 3,'S 72,0, El' m Ei/ 2 Fr l i.L a i
Q(,'I'f'
m 3 /s ·m m J'

,o

Din datele tab21ului C se construie~te curba E 2 = t(Q;)

(fig. 10.17, b).
1600 22,2 9,08 27,36 7,70 0,357 1530 Cu formula (10.24) pentru valori arbitrare E; se calcu­
J 700 23,6 9,88 30,9 8,45 0,356 1720 lcozii şirul dc valori Q;" determinind K' din (10.28) şi fi;r
1800 2,),0 )0,88 35,51 9,60 0,351 I 9,10 din (10.25).
I 850 f)r:'
... Jll
­
1,35 38,23 10,15 0,349 20135 Hezultate:e calculului silit redak in tabelul U.

2. Debitnl critic Q;" C()J"('''punzător trecerii curentului Tabelul D

d~ la regimul lent la ccl rapid, sc determin,] rezo!villd ecua­
ţiile (10.24) şi (10.29). În prealabil, pentru valori oarecare --
ale df'bitului (numărul Froude) se afla din (10.31) lungimea E;, m I E;!b f(' I V'a Q;" m3/s
saltului şi din (10.30) ingustarea relaUd a albiei '~2 la finele
saltului şi Jblimea eibiJ == '~iJB
I

1,= (1 + 0,145 V Fr l tg ~ )fhl =

9,16
10,00
1:!,52 I
0,262
0,286
0,358 I
O,5Î9
0,.584
0,li20 I
0,418
0,420
O,4°()
1770
2060
3010

~ (1+ 0,145 JO,268Fr 1 ) 'f' 1,88; În fig. 10.17, b se construieşte după datele tabelului D
curb;) Q:, = f(f~;l. intersecţia căreia cu cllrba E z = f(Q;) dă
tjI., = I _ 21,0,268 = 1 _ 0,5361, . debitul căutat Q:,. pentru cilre curgerea lent,i trec': în cea
" 72,0 7Z rii pidă Q; ,= 1 9=0 m 3 /s;

181
 :11 :'
!:j 1:
"
i 3. Drept rrzultatr al" calculului s·au obtinut: pentru
I debitul Q < Q" = 1 590 m",'s curgerea Sl' realizează în regim
rapid; pentru Q> Q,'r = 1 950 Ill~ 's curgerea sC' realizenă
în regim lent (saltul este Înecat); pentru 1 690 ~ Q ~
~ 1950 m 3 !s poate exista atît regimul rapid, cît ~i cel
lent de curgere a apei,
10.6. SAL'rUL HIDRAULIC DE
INTR-UN DISIPATOR DE ENERGIE
DRENOR, CU RADIER îN PANTĂ
Intr·un disipator de energie drenor. în trepte,
cu panta generală 1: 5~ 1 : 12 se formează un
regim de suprafaţă stabil cu salt neînecaP. Di~i­
patorul constă dintr-un şir de trepte (fig. 10.IS\,
cu faţă orizontală sau în pantă inversă. Orificiile
de drenaj sub formă ele fante, orientate în sensul
curentului, ocupă .'3-5% din aria fiecărei trepte.
La înclinarea inversă a treptelor i = 0,05~0,OS,
înălţimea saltului
Formulele sînt aplicabile pentru Fr = 3-15,
tg El ~~ 1---8, raporturi dintre lungimea saltului şi
lungimea treptei (,il, = 2~8.
Nivelul apei în bieful aval e~te deasupra treptei
c1isipatorului în secţiunea iniţiaEI cu h; = h r -+- a;.
Adîncimea curentului în secţiunea ele început a
saltului
SUPRAFAŢĂ !lI = (1,08 - 1,24)h r • (I0.oi7)
La variatia debitului şi nivelului biefului aval
se menţine regimul de suprafaţă, însă se mouifica
pozitia sectiunii iniţiale a saltului hidraulic.
Nivelul apei în bieful aval este deasupra su­
prafetei libere a apei la sfîrşitul saltului (prima
adincitur{i il undei), cu aproximativ
(10.38)
a; = lol"
unele [o este panta radierului disipatorului.
Pentru FI' ;;?- 5, uncJele care se formează după
prima unui! 5e amortizează pe lungimea (1-1,5)[,.

a~ = (0,6 Fr 2!3 .~ 0,03 Fr -+- 0,2)h,. (10..32)

Lungimea saltului (distanta de la începutul B. CANALE RAPIDE. CĂDERI ÎN TREPTE
saltului pînă la prima adîncitură a suprafetei
libere)
ls = (7,3 ~ 0,04 Fr3,'2)a~. (10..3.3) Canale rapide se numesc canalele deschise şi
jgheaburiJe care asigură evacuarea apei din bieful
In cazul treptelor orizontale (i = O) amonte în bieful aval printr-o albie rigidă cu
a~ = (0,6 Fr 2!3 ~ 0,05 Fr -+- 0,2)h, ; (10.34) pantă mai mare decît panta critică.
Zona de intrare a canalului rapid constituie o
L .~ (7,8 ~ I ,0.3 Fr31~)a~. (10.35) albie scurtă de lăţime variabilă, prin care se efec­
tuează accesul apei in canalul rnpid propriu-zis.
In aceste formule
Zona de ieşire a canalului rapid se execută, de obicei,
Fr = ocv;, (10.36) sub formă de difuzor Cilre se"racorueazii cu bazinul
gh r cos O de disipare. Forma difuzorului, corespunzătoare
iar v" h r sînt viteza medie si adîncimea de calcul unei curgeri fără desprinderea curentului de pereti
a curentului în canalul rap(d în secţiunea de în­ se poate determina elin figurile 10.10 şi 10.14.
ceput a saltului; IX: ~ coeficientul CorioJis pentru La un unghi de divergenţă a pereţilor difuzorului,
secţiunea de început a saltului; e - unghiul de
care depăşeşte unghiul de difuzare liberă, pentru
înclinare a radierului. asigurarea curgerii fără desprindere se folosesc
diferite elemente constructive de dirijare (la vi­
teze mari ale curentului, acestea pot fi periclitate
1 Gordien ko, P. r., Plotini i vodosbrosi, Trudi ;\-iI SI, 2,
1970, nr. Gl. ' de fenomenul de cavitatie).

!II
' , be[):j' 1 7 V ; ! ' ~.~

c ,",le
,'JpvIU," ce
'"Ci7{J:
o ce ,Of, 'tUlvl, il "!~"-
- _~=---
- _
. _ 'W,: "=.
'__ ""-=­
in
1-
COfiCiUI
I r"")/o
"1 . /, I

" ' , , : : .. , ',- uu

~~
'=';;=. _..
Ih7 /1
Fig. 10.18. ~uprafaţa liberă a curenlului; - - 0 - 0 - 0 -
- linia
piezometrică pentru limita inferioară a drenului.

188
 10.7. CANAle RAPiDE DE LAŢIM~ !?
CONSTANTA

In canale rapide, în funcţie de adîncimea în

secţiunea iniţială, se stabileşte curba de remu a
pozitiv sau negativ (fig. 10.19).
Pentru construirea curbei suprafeţei libere se
foloseşte ecuaţia mişcării neuniforme (9.20).
----
--
În zona coborîrii bruşte a terenului, profilul
longitudinal al canalului rapid poate fi realizat c
de formă para bol ieă cu coordonatele (fig. 10.20)
Fig. 10.21.
x = 0,45 vjy [m], (10.,19)
In prima aproximare, calculul canalului rapid
în care veste viteza medie în sectiunea dinainte curbiliniu de lăţime constantă, curbat după un
de sectorul curbiliniu, în mjs. '
arc de cerc, se efectuează după aceleaşi formule
In cazul curbării canalului rapid în planul ca şi pentru canalul rectiliniu. Panta transversală
curgerii este necesar să se ia în considerare dina­ a suprafeţei libere a curentului într-un astfel de
mica curentului rapid biclirnellsionaJl. canal rapid cu lăţimea pînă la 3m (fig. 10.21, a)
se poate considera
tg CI. = v2 jgR, (l0.40)
unde: veste viteza medie a apei în curbă; R ­
raza de curbură a axei.
Radierul canalelor rapide largi se realizează
cu pantă transversală (fig. 10.2], b) sau se divi­
zează în mai mul te canale prin pereţi longitudinali
(fig. 10.21, c).

10.8. CANALE RAPIDE DE LAŢIME

VARIABII.Ă

di! rM~U negatIV

",- La calculul canalelor rapide de secţiune varia­
bilă se rezolvă una din problemele următoare:
-- fiind date forma şi parametrii albiei, să
se calculeze curba suprafetei libere;
-- fiind daţi parametrii hidraulici ai curentului.
să se determine caracteristicile hidraulice ale aJbiei
(problema imersă).
Trebuie să se ai bă în vedere că în cazul curen­
7. ţilor l'a pi zi în al bii cu pereţi poligonal i sa u curbi­
linii se pot forma unde oblice de perturbaţie, reflec­
Fig. 10.19. t[lte ele pereţi. Pentru calculul parametrilor undelor
oblice (salturilor oblice) sau a configuraţiei fără
unde În plan a albiilor se utilizează teoria curen­
ţilor rapizi bidimensionaJi 2 • In prima aproximaţie,
neglijînd posibilităţile de formare a undelor de
perturba ţie, calculul poate fi efectuat după ecuaţia
(9.36) prin împărţirea curentului pe lungime în
)(

1 ehaw, W. T., Ghidravlika otkrîtîh kanalov, M., Stroi­

izdat, 1969, p. 314, Emlev, B. T., Dvuhmernfe burnîe potoki,
M., Eneq,;hiia", 1967.
Fig. 10.20 " Idcm

189
 5eetoare, Deoarece variaţia sectIunIi fr;mwersale cr fiind valoarea medie a acestul pat'ameiru p~
are loc mai intens în partea iniţiala a canalului sectorul s, avînd pentru ac~st sector coeficientul
rapid, dist3nţele dintre secţiunile de calcul trebuie Chezy C şi raza hidraulică R medii; VI şi <.01 - \
luate mai mici la începutul canalului rapid şi mai viteza medie şi, respectiv, aria secţiunii de curgere
mari pentru sectoarele situate în aval. în secţiunea iniţială a canalului rapid; t:1. - coefi.
Pentru canalele rapide cu adîncime constantă cient de corecţie (Coriolis).
este comoda efectuarea calculului după formula
propusă (10 V. D. J urin La o vari3ţie liniară a înălţimii cinetice rezultă
v2 /2g = ms + k, în care
~s_=(ac)' lh- ,
b
[?(r,2)-?(n 1)], (10.41)
gP III 1J1 - '12 u~ --, d v~
în care 'f) = K!K o este raportul dintre modulul m=--; k=-.
2g 2f!
de debit 31 secţiunii date şi modulul de debit co­
respunzator mişcării uniforme Adîncimea curentului la o distanţă oarecare 5
K = 0jcjK; Ko = Q/Ji, de la începutul canalului rapid se determină Jin
formula următoare a lui B, T. Emţev
((l(-I)) este funcţia determinată din tabelele pentru
construirea curbelor de remu pozitiv şi negativ
h COS? = 17 1 cos Il. -:- (i - m - 26k)s - ams 2 ,
la un exponent hidraulic al albiei )( = 2,0 (tabe­
lul 9.3). (10.43)
In cazul legii de variaţie linimă a adîncimii
canalului rapid (m~îsuratil pe normala la fund) în care Il este unghiul de înclinare a radierului
rezultă
canalului rapid faţă de orizontală.
h(s) ~= as +h c,
Cunoscînd adîncimea h si viteza v =
un de a =~
111L
- - - 't
il ; ItI ŞI. It c SIf1 a d'II1Clml
. '] e lf1
A
sec ţ'lU­ = J 2g(ms + k), se determină sec'ţiunile de curgere
0); şi, prin urmare, lăţimea căutată a canalului
nea iniţială şi la sfîrşitul canalului rapid, iar L
este lungimea canalului. rapid.
Ari3 secţiunii de curgere (,j la o distant;] oare­ In cazul vitezei constante, calculul se efectuează
care s ele la începutul canalului rapiel se poate deter­
dupII ecuaţia (l0.43), adoptînd m = O.
mina cu ecu3ţia propusă de B, T. Emţev 1 .

In al hia cu viteză constantă, suprafata liberă

(,) ::: (.}l Ccr,'i
(10.42) e:;te totdeauna rectilinie.
I -j, __Pr:I., [i ,0­
V
UL'j"
_", 1] Exemplu. Sfl se ~tal,ileasc{j c0l1figura\ia în plan a unui
canEiI rapid de sectiune tJapezoidalii, cu albia betonat5
(beton tehnic neted). DeiJitul Q = 5,6 m 3/s; adîncimea
in' care s-au 8JOptat următoarele notaţii constantă It = 0,8 m; panta i = 0,143, coeficientul de taluz

I' ,~ i --- CI. J I -, i~; m = 1,0; coeficientul de rugozitate n = 0,017 şi lăţimea la

fund in sectiunea iniţială b =~ 1,G Ill.
-
(j =-­
g Rezoluare. Se Ko = Q/ .fi = 5,6'1/0,143 =-= 14,8' m 3 !s,
am
In cc.ntinuare, pentru stabilirea configuraţiei în plan' a ca­
rf.C'R ' n"ill!ui rapid, se determină l{jţimea la fund pentru un şir
de secţiuni şi se calculează cu formula (IOAl) 'distanţele
1 Emţc\', 13, r., Rascd bcznapofl1Îh \'odovodov po dintre secţiunile de calcul (tabelul A), După datele primei
zadannomu iZlllcllcniil1 ghidravliceskih p;]rametrol', "Ghidre­ şi ultimei coloane ale tabelului, rezultă configuraţia cannlu]ui
tehniceskue stroitclstvo", nr, 3, 1963, rapid În planul curgerii,

Tabellli li

I P, I I aC ',gP
Uţimea I m"/s
1\1" I ~ ~v -1 b, - b"
i -1
2 2
la. fund m C2 _O:C ]
I r,i -
1, I , ' I ~ cp(r,;) q{r,,) Ils =5, --/
5,. m
b.. m
I,G 3,86 2740
gP
78,7
II mf"

71,0
t'J Ko m
4,80
r, if1 1
0,2122
- 'P(lji+l) - Slf1, m
0,0
),4 3,66 2710 82,1 80,4 63,5 4,28 0,20 0,525 0,2382 0,026 0,80 0.80
1,2 3,46 2 (;80 8G,1 84,0 56,0 3,78 .0,20 0,505 0,2722 0,034 1.14 1,94
1,0 3,26 2 G40 90,0 88,0 49,1 3,31 0.20 0,415 0,3138 0,0416 1,79 :1,73
0.8 :J,D6 2600 9'1,2 92,1 42,0 2,84 0,20 0,4i5 0,3684 0,0546 2,12 5,85
(J,6 2,86 25,W 98,5 9G,3 35,2 2,38 0,20 0,465 0,4484 0,0800 3,30 9.l5
0,4 2,ti6 :2 470 103,0 100,7 28,6 J,89 0,20 0,495 0,5900 0,1416 6,23 15,38
c? ţJS C r \' il j i e. VillOl'ilc C şi K sînt preluate din exemplul dat în Iilcrare;] lui Cedousol' M. D" "Spetialnîi kUf:; !li­
nrill'lil(l", Si - L., CiCJs,'J1c'r~oizda[, Wti2. (III româneşte "Curs s[Jecj~l d~ iJiciraulica" Editura Tehnica, 19(6),

190
-
10.9. CANALE RAPID~ tu RUGOIITATE
Relatii analoage s'lnt date şi pentru alte t1pufi
MĂRITA
de rugozitate artificială. Cînd i # 15°[1, valoarea k
Pentru micsorarea si stabilizarea vitezei în ca­
nalele rapide se utilize'ază rugozitatea artificială.
Se disting două forme principale ale curgerii în­
tr-un canal rapid cu rugozitate artificială: de
cădere, în care apa curge peste barele-nervuri
ca peste deversoare, cu formarea între ele a salturilor
şi de curgere rapidă, în care între bare se formează
vîrtejuri de fund, astfel încît lama curge deasupra
coronamentului barelor şi a stratului de vîrtej uri
de fund. P. l. Gordien ko men nonează încă o formă,
de trecere: jetul de tranzit ondulat, rapid, atinge
fundul al biei între bare1 e-nervuri (fără formarea
salturilor); înaintea fiecărei bare şi după ea se
formează zone cu vîrtejuri de fund.
Pentru alegerea tipurilor şi dimensiunilor ele­
mentelor de rugozitate mărită se dispune de pro­
cedee propuse de diferiţi cercetători. In cele ce
urmează, se expun procedeele de calcul propuse
de E. A. Zamarin I şi de P. 1. Gordienk0 2.
Dacă se caracterizează rugozitatea albiei prin
mărimea I/C, atunci, după Zamarin, I/C = k fsic
rugozitatea specifică, depinde de panta canalu­
lui rapid şi de adîncimea relativă a curentului,
iar pupă Gordienko I/C = n, unde n este coefi­
cientul de rugozitate, care nu depinde în cazul
curgerii rapide de adîncimea relativă a curentului,
iar la anumite viteze nu depinde nici de panta
canalului rapid. Gordienko a propus o scară de
determinare a coeficientului Il.
a) Calculul rugozităţii mărite după E, A. Zama­
rin
Rugozitatea specifică /;; = f(a, ~) se determină
cu formule empirice, elaborate pentru fiecare tip
de rugozitate. S-au notat: a = h/Do.; 0 = b/h;
Il - adîncimea apei deasupra barei-nervuri ele
rugozitate; Do. - înălţimea barei-rugozitaie; b -­
lăţimea canalului rapicl considerat de secţiune
dreptunghiulară.
Ca exemplu, se dă formula pentru calculul
rugozităţii de tipul barelor dreptunghiulare trans­
versale, aşezate pe radierul canalului rapid cu
pereţii lateraJi netezi, avînd panta i = 15~:1.
1 OOOk = 47,5 -- 1,2a + 0,10
(pentru 8;:;" a;:;" 3; l ~ ~ ~ 12 şi distanţa op­
timă dintre bare I = 8L\).
1 Zamarin, E. A. ş,a., Kurs gilidrotehniceski il sooru·
jenii, M., Selhozghiz, 1940; Kiselev, P. G., Spravocinik po
ghidravliceskim rascetam, .\t, Gosenergoizdat, 1961, p. 216.
2 Gordienko, P. 1.. Trudi koordinaţionnîh soveşccanii
pa ghidroteilnike, ,\t, Encrghiia, nr. 52, 1%9.
se înmulţeşte cu un coeficient de corecţie: de exem·
plu, cînd i = 4%, k = 0,9; cînd i = 10%, k =
= 1,06.
Succesiunea calculelor. Cînd :;e cunosc debitul Q,
lăţimea b a canalului şi viteza admisibilă v a cu­
rentului, se determină
Q.
a d l11Clmea h
A'
= - ŞI
Q
1-' = -
b
.
vb n
Apoi se determină valoarea necesară a coeficientului
k ~= _1 = ~Ri
C li
şi,în sfîrşit, cunoscînd k şi f3 = b/h, se af] ă Do. din
formula k = {(IX, p).
rugozităţii mărite după P. I. Gor­
b) Calculul
dienko
Forma de curgere rapidă în canal este consi­
derată de P. 1. Gordienko ca fiind cea mai stabilă;
din acest motiv, el recomandă să se proiecteze
canalele rapide cu rugozitate mărită, astfel încît
curentul să păstreze forma de curgere rapidă în·
tr-o gamă cît mai largă de adîncimi, începînd cu
cea minimă. Forma de curgere rapidă în canal se
caracterizează prin faptul că deasupra barelor
de rugozitate şi deasupra stratului de vîrtej uri
de fund curentul poate fi considerat în regim
uniform.
In acest caz, calculul se face elupă formula
Chezy v = ej Ri, iar coeficientul Chezy C se
determină cu formula C = ~ 1X în care n - coefi­ 1n
,
11
cientul de rugozitate se acloptă pe scara alcătuită
de Gordienko, care diferă de scara adoptată pentru
determinarea coeficientului C cu formulele lui
Pavlovski, lVlanning etc. ; valoarea exponentului m
pentru forma de curgere rapi dă în canal este
egală cu zero, iar pentru al te forme de curgere
m> O; IX = hl / ~ este raportul dintre adîncimea
de calcul în canalul rapid şi înăl ţi mea elementelor
de rugozitate ~. Pentru rugozitatea cu bare trans­
versale, se foloseşte în calcul adîncimea deasupra
elementelor ele rugozitate hI = h; pentru rugo­
zi tate tip trepte de scară de profil dreptunghiular,
în calcul se foloseste adîncimea deasupra muchiilor
inferioare ale treptelor; pentru cuburi amplasate
în şah, cînd l/~> )2, hI = h + Do. - 2~3/12;
la aşezarea compactă a pietrelor rotunjite hI =
= h +- O,I.3d, Pentru curgerea rapidă, raportul O(
trebuie sil fie mai mare decît valoarea ao• indicată
în tabelul 10.2, Tot în acest tabel sînt date va·
lorile C.
191
 Exemplu. Se CUilOSC: debilui Q= 18,5 m3 /s, liitilllei1 mari a canalului rapid, profilul lor devine cOli­
canalului rapid b = 4,6 m, panta fundului i = 0,115 şi viteza stant. In secţiunile de sub crestele valurilor, viteza
maximă ndmisibilă v max = 6,0 m/s. Să se determine tipul
şi dimensiunile rU50zităţii artificiale, astfel ca in condiţiile medie si debitul sînt maxime, iar la taloa valurilor
curgerii rapide viteza medie a curentului si] nu depăşească sînt m'inime. Valurile acţionează elina;nic asupra
pe cea admisibili]. ciîptuşeli10r, provoacă variaţii bruşte ele nivel în
Rezolvare. 1. Adincimea curentului rezul tă bazinul de disipare şi creează un regim neperma·
h= _Q _ 18,5
nent în canalul de evacuare din aval.
bc'ma.r 4,6.6,0 = 0,G7 m; Pentru estimarea stabilităţii curentului uniform
în canalul rapid se poate folosi criteriul lui T. G.
2. \'aloarea coeficientului Chez)' Voinici-Seanojenţki 1 . Curgerea este stabil li în ca­
nalul rapid atunci cînd
c=-"-= 6,0 =216.
..Fiii ~O,67'0,115 ' - 1 > (XW)
- - 2 - 2t20: - 1), x
-w-
I
+ 20:o - 1.
Fr 2Bh o 2Bh
În continuare, calculul se pfpctueazi'i după P. l. Cor·
dienko;
(10.44)
3. Din tabelul 10.2 rezultă că valorii C = 21,6 ii co­ Aici: FI', CJJ, E, h sînt, respectiv, numărul lui
respunde rugozitatea sub forma barelor transversale de sec­ Fraude, aria secţiunii de curgere, lăţimea canalului
ţiune pătrată cu ("/.o=h!.:1=2,5 şi !I/:::,.=5; la suprafaţa liberă a apei şi adîncimea curentului
în canalul rapid înainte de zona de formare a
Tabelul J0.2 valurilor; x - exponentul hidraulic al albiei după
Valorile C şi:x o ale canalului rapid pentru B. A. Bahmete2v; 0: 0 - coeficientul cantităţii de
:~ = h." IL ~ 3 (după P. 1. Gordienko) miscare determinat cu formula lui A. S. Obra­
zovski
Felul rugozităţii fundului !I/:::,. ("/.0 C _ (1 + 11 1 )"(1 + R2)2 (10 il c;)
I I I (;(0 -
(1
, . . :!:I.. J
+ 2/'1)2(1 + 211 2 ) ,

Bare transversale: în care: 1.: 1 = ,Fi/xc

şi /?2 = 2k 1 (l - b/P) ; C ­
secţiune pătrată 10 3,3 18,5 coeficientul Chezy din formula lui N. N. Pavlovski ;
secţiune pătrată .5 2,5 21,1 k = 0,,36 - constanta lui Karman; P, b -- peri­
secţiune dreptunghiulara
t>. X 2,7 t>. 7,7 17,0 metrul udat al albiei şi lăţimea canalului la fund.
secţiune dreptunghiulară Pentru canalele rapide fără valuri, 0: 0 = 1,037 -­
/: :,. >; 2,7~ ':1,7 2,4 40,3 - 1,15, iar pentru canalele rapide în care apare
Trepte ele profil rlreptunghiular, mişcarea ondulatorie, 0: 0 = 1,01 - 1,039. Lil creş­
pline 8 1,2 29,5
6' 1,5 22,7 terea coeficientului IX O' partea din dreapta a ine­
4 1,1 23,0 galiUiţii (10.44) se micşorează rapid şi, de aceea,
Cuburi ampl",<Jle in Ş:l h 4,,5 3,8 29,6 în calculele preliminare trebuie sii se folosC';}scă
1,5 3,0 24.2 valori mai mici pentru 0: 0 ,
Piatră rlJt\llljit,î I 2,4 21,4
La viteze mari are loc antrenarea ele aer, si

prin urmare, adîncimea curentului în canalul

4. În~lţimNl iJarelor Ll 0= Iz 1("/.0 ~ 0,67/2,,5 = 0,27 m.

rapid se măreşte. Gradul de saturaţie cu aer a

Pentru a asigura ("/.:> ("/.0 şi forma de curgere rapidă la curentului aerat poate fi determinat cu formula

o 53m,\ mare de adîncimi se adoptă/:::" = 10 cm ;

5. Distanţa dintre bare I = 5~ ~~ 50 cm.

lui N. B. 1s<lcenl\02

a b ser \' aţi e. La calculul înălţimii IJarelo~, dupil

IX c= U~"e!.
E. A. Zamarin, se obţine înălţimea barei de 0,45 m. In acest
caz, ill t>.=0,67/0,45 = 1,5, ceea ce este mai puţin de ("/.0 = 2,5.
Aceasta înseamnă că dupa P. I. Gordienko, la .6. = 0,4,5 m
\'a avea lec o formă de curgere de cădere sau tranzitorie şi
nu rapidă.
10.10. STABII.lTATEA AERAREA CURENTULUI ŞI
IN CANALE RAPIDE
Pierderea slabiliUiţii curentului într-un canal
rapid se manifesUl prin formarea undelor de trans­
laţie. Valurile care se formează în partea de început
a canalului rapid se ajung unele pe altele, se com­
pun şi cresc, iar În cazul unei lungimi suficient de
= (0,035 + O,83~J'V Fr-45(I _. ~JI4,
W.~ R R
(10.46)
în c<lre: W'lI"T/Wnl'" este raportul c!intre volumul
de aer şi volul11ul de apă al curentului; rJ./R. _.
rugozitate.1 relativil a canalului rapid; FI' ="
= u2 ;p;R ~- nUI11}rul Frcude calculat cu r<l7:1
llidraulicii a curentului, neg1ijînd aerul Înclus;].
1 \'uinici-Se311Ojenlki, T G., f'eodorov. E. P., Trudi
Iworc\inaţionnih ;.u\'Cşceanii po gIIÎclretehnil\l', 19G3, nr. 7,
p. 26G, 279.
3 Isacenko, N. B., Izve;.liia VNIIG, G8, 19G1.
3 Dupa celcetări mai recente (Aivaziall, a. 1\1., Ghidro­
tehniceslwe Stroitelstvo 12/1986) ("/. =, 0.17 + 0,73/, unde /
este panta c:lnalului (Notn red).

192
 In cazul rugozităţii micî a alblel canalelor tel L = Il -+- O,B!.. unde LI este lungimea de bătaie
rapide din beton, se adoptă iJ./R = 0,02 - 0,04 ; a jetului. La pante ale canalului rapid în amonte
în cazul rugozităţii nuturaJe mărite !J./R = 0,05­ de bazin i < 1/l0, viteza v în secţiunea căderii
- 0,1. poate fi considerată orizontală. In acest caz
N umărul critic Fraude la care începe aerarea
2Y
Fr e1" = (
45 l -- C.)H
li Il = v Vg' (l0.49)

La o adîncime fi a curentului neaerat, adîncimea în care y = p -+- ho/2.

sa în stare aerAtă poate fi calculată cu relaţia Dacă adîncimea apei în aval de canalul rapid
t> h2 - d, atunci saltul se va deplasa în amonte
ha = (l -+- C1.)h (l 0.47) pe canalul rapid. Saltul se poate deplasa în amonte
şi în lipsa bazinului disipa tor dacă t> h 2 • Poziţia
saltului deplasat în amonte pe canalul rapid şi
înălţimea lui se pot calcula cu formulele din § 10.1.
10.11. RACORDAREA BIEFURILOR iN AVAL
In aval de canalul rapid se poate obţine un
DE CANALUL RAPID
regim de suprafaţă, ceea ce se realizează prin
amenajarea unui prag de înăl ţillle corespunzătoare
sau a unui radier permeabil drenat (§ 10.6). Este
Pe traseul canalului rapid sau imediat în aval posibilă, de asemenea, amenajarea la capătul ca­
poate fi amenajat un bazin disipator f<'iră treaptă nalului rapid a unei trambuline, care aruncă apa
de c8dere (fig. 10.22, a) sau cu treaptă de cădere la o distanţă suficient de mare pentru siguranţa
(fig. 10.22, li). Adîncimea bazinului se determină construcţiei (vezi § 10.20) sau amenajarea unor
în ambele cazuri cu formula tran1buline evazate în plan!, care exclud posibili­
tatea subspăIării construcţiei. In unele cazuri,
d = h~ -- t- Z (10.48) este indicată folosirea proprietăţii curentului rapid
sau, llegJijînd căderea de nivel z de a se difuza uniform, fără amenajarea unor con­
strucţii de difuzare (v. § 10.3).
el ~ h~ _. t. (10.48')
In calcule preliminare, adincimea în secţiunea
contractată poate fi considerată egaHi Cli adînci­ 10.12. CADERE îN MAI MULTE TREPTE
mea ha în canalul rapid.
Adîncimea apei în bazin h~, ca şi în alte cazuri
N umărul treptelor de cădere şi înălţimea de
de amenajare Cl bazinelor disipatoare, se ia cu
cădere a fiecărei trepte se stabilesc în funcţie de
5-10~o mai mare decît adincimea conjugaUl,

înăl ţimea căderii totale şi de profilul longitudinal

calculată cu formula (9.46) sau (9.46').

al terenului. Bazinele din aval de fiecare treaptă

Lungimea 1 a bazinului (fig. W.22) se ia egală

cu 0,8 din lungimea saltului ls. In prezenţa trep-

se calculează independent.
Dacă se adoptă n trepte de înălţime egală,
căderea pe o treaptă rezultă

ZI = (z - z')/n, (10.;;0)

în care z este căderea totală; z' - diferenţa dintre

nivelurile suprafeţei libere a apei în bazinul disi­
Q paior ultim din aval şi în secţiunea de început a
canalului de evacuare. Dacă z' ::::; O, atunci ZI ::::; z/n.
Căderile de lăţime mare se divizează, uneori,
prin pereţi longitudinali, care preîntîmpină apa­
riţia unei curgeri instabile; distanţa dintre pereti
~«/
se ia de la 2 pînă la 4 m.

1 Tursunov, A. A., Izvestiia VNIIG, 69, 1969. Vîsoţki,

b
L I., Osnovî teorii upravleniia burnîmi potokami, Izdanie
Fig. lO.~2. Sara tovskogo gosudarstvennogo universiteta, 1968.

13 - Indreptar penh'u calcule hidl'aulice - ed. 20:3 193

I
Ili
--;.~ lJceastâ adincime a bazinelor, în~itimea fledrei trepte va
II. ""-'~--~-:'::'~ ~'~:J.
".-f\..
ll::',[
fi egală cu
!I '79"'2;f '-'r7T'1 j

:~
'j "'f'}
':-rJ-;"""­ "J,)"r' P=
20,0 - 10,0
4
+ 0,75 = 3,25 m;
(01~iClt'I-_fl
P
I '
rUrJC","1
i
fJr~!8;Jrl
{}
IlO

I
l- i 2. Prima treaptă. Adincimea h'l În secţiunea contrac­
1-- «ettti o.';H-__WLJ
t2tă Ia fundul bazinului se află din formula
M~
q2
0,5
T I II I
nl.-1!T1 iT ~ _J ' 1. --- =
2glp2
h~(p + Ho - h,),

ul_~ l- o.or--+---"

:-·-1- -1 .. I
__L.
L .-1_
I

1 în care coeficientul de vi teză l' = 0,77 se

graficul din fig. 10.23, c, pentru
determină din

"'l-i~j
O/i
1 .

0,4 -.-----1
~- j-'-l.....J
i
H (b 1,76 (4,0
Po B':' I =
2 2
3,25 6,0 J= 0,241' ~= 0,77;

lfHJ lEttJ
0,0 t!7 0,8 0.9 (O
a
/J6 1)7 C8 C)
b
(O
/J2~

0, fi
/Jo' ! .il J
h,=-.---q-

I
9"; 2g(p

2,5
+ Ho - h,)

=
=

0,483 m.
0,77 v 19,62(3,25+l,76-h,)
Fig. 10.23.
Adinci mea conjuga tă
La calculul adîncimii pe treaptă în secţiunea
contractată, coeficientul de viteză se poate afla
din graficele din fig. 10.23 1 (cu accesul aerului

sub jet; a, b - fără contracţie laterală; c - cu

h; = 0,5h,[ V + g~,
1 ( Z, r- 1] =

contracţie laterală).
C~ 0,5 ·0,483 [V 1 + 9,81 ,~,483 3,5)2
( 0,483
1]­
Exemplu. Să
se efectueze calculul căderii de secţiune
dreptunghiulară cu lăţime constantă b = 4,0 m, debilt 1 == 2,03 m.
Q = 14 m 3 /s. Canalul dinaintea căderii este trapezoidal,
Sarcina pe pragul deversor (Ia sfîrşitul treptci) se deter­
lăţimea lui medie R, = 6,0 m ; adincimea de curg2re uniformă
mină cu reia ţia

h o = 1,66 m; viteza medie V o "-~ 14/6'[,66 = 1,4 m/s;

t'i/2g=O,1 m; H o = 1,76 m. Cotele radierului pentru sec­ q 2/3 (3,5 )2/3

toarele din amonte şi aval ale canaiului sînt egale cu 20,0
Hu =
(- ) = --, = 1,52 m,
M 1,86
Qi, respectiv, ]0,0 m (fig. 10.24). Lăţimea deschiderii drept­
unghiulare in secţiunea de intrare a căderii este egală cu în care coeficientul de debit M = 1,86 s·a adoptat ca pentru
lăţimea căderii: b = 4,0 m. DebituJ specific q = 14,0/4,0 = un prag deversor cu muchie ascu ţită. Adîncimea apei pe
pragul primului bazin
= 3,5 m'/s ·m.
2
Rezobare. 1. Se adoptă numărul de trepte n = 4 şi se u 1 (3,5) 2
H = Hu- 2g = 1,052 ~ 19,62. 2,03 =
stabileşte, in prealabil, adincimea bazinelor d = 0,75 m. La

= 1,52 - 0,15 = 1,37 m.

1Alekseev, lu. S., Nekotorie voprosi ghidravliki pere·

padov v ruslah preamougolnogo seceniia, Autoreferatul

Adîncimea bazinului (înăl(imea primului prag)
dizertaţiei pentru titlul de candidat în ştiinle tehnice, 1967

([nstitutul de construcţii din Odesa). d ~ h;- 1J = 2,03 - 1,37 = 0,66 m,

-----r
t-
c'
!

'1

Fig. 10.24. Schema ciiderii cu mai multe trepte.

194
 care este ceva mai mică decit adîncimea bazinului, adoptată acesfeia; un put vertical sau tncllnat şi o galerie
la începutul calculului. de evacuare sub presiune sau curgere liberă. In
Se adoptă cu oarecare acoperire d1 = 0)5 m. Adîncimea
ape i în bazin puţ, de asemenea, curgerea poate fi sub presiune
sau cu cădere liberă.
t = d1 +H= 0,75 + 1,37 = 2,12 m.
Coeficientul de siguranţă pentru adîncimea bazinului

-
t 2,12
= - - = 104'
10.13. DEVERSOR PîlNIE CU PUŢ VERTICAL
h; 2,03 "
3. Treptele a doua şi urmâtoarele. Şi pentru acestea In componenţa construcţiei intră (fig. 10.25):
Ho= 1,52 m. Conform graficului din fig. 10.23, b cînd Hol p =
= 1,52/3,25 = 0,46, rezultă 'li = 0,82. Analog cu cele pre­ - pîlnia deversantă (uneori cu palier orizontal);
cedente, h, = 0,489 m; hi = 2,04 m; d = 0,66 m pentru - sectorul de racord - puţ cu diametrul
treapta a doua. Se adoptă d2 = 0,75 m; t = 2,12 m.
descrescător pe lungime;
Viteza medie pe prag
- puţ vertical cu diametru constant;
v =-!L = ~= 2,55 m/s. - cotul de legatură a puţului cu galeria de
H 1,37
evacuare.
Lungimea Iba treptelor se determină însumînd lungi·
mea de bătaie a jetului şi 0,8 din lungimea saltului [formu­ a) Capacitatea de evacuare a deversorului
lele (10.49) şi, de exemplu, (953)] circular

1, = c' V 2: +0,80 '2,5(1,9h;- h,)=

La curgerea apei prin deversorul pîlnie, avînd
profilul corespunzător pînzei inferioare a lamei
deversante peste un perete subţire circular (fig.
10.26), în condiţiile neînecării de elemente ale
= 2,55
V -2- ( 3,2
9,81
+-1,37)
- +
= 2,26 + 6,78 c= 9,04 m.

0,8 ,2,5(1,9 '2,04 - 0,49) = sistemului de evacuare (puţ-cot-galerie) sînt po­

sibile următoarele regimuri de funcţionare a pîl­
Se I b = 9,0 m;

adoptă niei:
4. Ultima treaptă (bazinul disipator ultim din aval). Ba­ H/R < 0,4G - deversor neînecat;
zinul se amenajează sub formă evazată în plan, de la lăţimea
li = 4,0 ITI pînă la B = 8,0 ITI. Se determina căderea z la H/R =0,4G-l,0 -- deversor înecat (datorită
ieşirea din bazin, adîncimea în canalul de evacuare din aval autoînecării, capacitatea de evacuare a deverso­
fiind h = 1,66 m
rului se reduce; cînd H/R = 0,8--1,0, deasupra
~z = --Q- = 1.4 7~ O 25 . pîlniei se formează o suprafaţă liberă plană);
o 'f'uIL-j2g 0,95'8.1,GG'4,43 "
Zo= 0,5 m.
Viteza de acces la secţiunea de ieşire a bazinului
Q 14
('o ~ B(d + h) 8,0(0,75 + 1,66) = 0,73 mi,;
d '2g ,~ 0,03 rn; z = "o - vi/2g = 0,47 m. ~
"
Adîncimea apei în bazin
t = d + IL + z 0-= 0,75 + 1,66 + 0,47 = 2,88 m.
Coeficientul de siguranţă pentru adîncimea bazinului
tlhi = 2,88/2,04 =, 1,4.
Deoarece rezerva este destul de mare, adîncimea bazi­
b
nului din aval poate fi micşoratil.

1--,-~7 , _

~
C. DEVERSORUL PîlNIE . ; ' l'B ",," I ---=-,
A-A
,"" :~'~.fi I} LT
~;, . . «Ş
A~, \~,=~ ~'~=:=1
, ,

; / ,-00: ,
"""""
:=-? O " , ,

""" ','. ,','... ~,.,"~~~ ''>'';';;57)51

Deversorul pîlnie este format dintr-un front 3 c d
deversor de formă circulară în plan, conţinînd o
circumferinţii completă sau numai o parte a Fig. 10.25.

195
 tn amenaJăriior ant1-vodex, cind
prezenta
Ii/R = piR = 0-1, coeficientul de
0,20--0,:38 şi
debit se determină cu formula lui N. 1. Rornanko 1

m= [ 0,490 - 0,068 ( Z J- r 2
0,03 [ 1 - ( ; r;1 J
(10.52)
în care Ii este sarcina de calcul pentru care se
construiqte profilul pîlniei.
~o
In lipsa alllenajărilor anti-vortox, coeficientul
de debit determinat cu formula (10.52) se reduce
151 II' \: \ ,\ 1, \1
cu 6%.
lOI I i i l' I i \ ,\
Pentru cleversorul circular cu creasta şi pro­
filul pîlniei construite dupiJ coordonatele din
tabelul 10.3, coeficientul de debit m poate fi
determinat din graficul din fig. 10.27.
- Cînd pîlnia este considerabil înecată, adică
pentru H/R> 1,6
J,5f-- ' I I ~--c----\,-r------1
Q= fICJ) ,J2g(H + zeu')' (10.53)
4,0'
f v '1 J I \ ' în care: u. este coeficientul de debit determinat
de suma rezistenţelor de la intrarea în pîlnie pînă
Fig. 10.26. la secţi unea de ieşire c - c (fig. 10.25); tU - ari a
secţiunii de ieşire în galeria de evacuare; ZeDr -­
f//R = 1,0-1,6 - pîlnie înecată (regimul este diferenţa dintre cota la coronament a pîln:ei şi
apropiat de curgerea prin orificiul de fund) ; cota suprafetei libere a apei în secţiunea de ieşire
f//R> 1,6 (cu aproximaţie) -- pîlnia consi­ din galeria de evacuare.
derabil înecată. b) Pîlnie cu coronament normal (deversor
Autoînecarea pîlniei are loc la R < 2,2f1 şi, cu profil curbi liniu în secţiune verticală)
de aceea, nu este indicat să se adopte raza dever­
soruJui inelar (cu prdi1 curbiliniu) sub 2,2li. Pîlnia cu coronaillent normal se foloseşte pen­
Inecarea poate fi provocată şi de capacitatea re­ tru 2,2 fI < R < 5 li. Cînd R < 2,2 fI are loc
dusă de evacuare a celorlalte elemente ale siste­ autoînci:îrcarea ; cînd R. > 5 H dirnensi unile cresc
mului care urmează după deversorul pîlnie. exagerat.
La evacuarea debitului de calcul (de asigurare Raza pîlniei cînd sînt date Q, fI, fl o şi s se
dată), coronamentul pîlniei nu trebuie să fie îne­ determină din formula (10.54).
cat. La creşterea debitului peste cel de calcul se La costruirea profilului pîlniei după A. N. Ahutin
produce înecarea coronamentu1ui pîlniei, dupii cu metoda ele calcul al liniei de curent centrale,
aceea şi înecarea pîlniei şi, drept urmare, capaci­
tatea de evacuare a întregului sistem va ii limi­
---~--~--'--, -,-~,-'-----1­ H
"~
~:~
. ~...~
.. . :.~"I'~""'/
_L l e
tată la valoarea debitului în regim de functionare
! '" , I
[mi5 ----1 -L--I----+---- ;;<J I
a construcţiei submersată în ansamblu. C'I r'~~~~~.
." ---:;::-,
f:;7~o.lO -"-r
1"
r
,1, n,-
'. . ... . /v"J.
I I

~I--I' ~~~.
I

' ~ ;+~f
/ /0,30 i --__L
Debitul evacuat prin deversorul pîlnie se deter­ I
0"'.-
:Iu i +--1

i
_
min8 după cum urmează:
040/.~~I
O ----r--~-- ~
~ I_
I I 1 : ...

- Cînd fi /R ~ 1 şi curgerea nu este înecată i';:---t· -f ' i

-L---c:
","' I
1.

I I I . _/ .

dinspre aval
0'3i'f~-~I--.i . !!.". "01_ '~
L --1--+-- O)U !

)- I IH - -f---
1.

, '-0-"----,I r &
i I J
Q = r::.m('.2;:R - l1 oS),J 2gH3/2, (10.51) R,

în care: m, R şi fi sînt, corespunzător, coeficientul

0"[--,
07}
[ i __1--+-
_O,Z
L ,,_0,6
I U8 0.' 10
"'/ IJ) ,
L,:"·C,7 i.-;J v,
0".
de debit, raza pîlniei şi sarcina pe creastă; no' 5
şi r::. - numărul de pile, lăţimea lor la nivelul crestei
Fig. 10.27.
pîlniei, coeficientul de contracţie, egal în medie 1 ROm3nko, N. 1., Cuieg"rea "Ghiclravlika", Kiev
cu 0,9; în lipsa piJe]or e: = 1. Tehnika, nr. :2, 1966.

196
 l deversorul ui circular cu perete subţire, care se
R "1 determină din tabelul 10.3. De exemplu, cînd
IX
p,,fR,. = 1,00 şi H,lR v = 0,20 avem!fo = 0,095 H v ;
Xo = 0,225 H v (v indică deversorul cu perete su b­
tire).
o b ser val i e. Pentru H/ R adopta t, după coordo­
nat"le din tabelul 10.3 sc construieşte pîlnia cu profil fără
vacuum. Prin reducerea ~arcinii (H/ R < 1), accst profil
devinE' vacuumat. Vacuumul poate atinge 20 (;~ din valoarea
sareinii dc calcul. La construirea profilului pîlniei prin mc­
n toda liniei de curcnt centrale, vacuufllui poate să ajungă
pînă la 50 (~d din sarcina de calcuL Pentru micşorarea
timpului de func\ionarc a pîlniei în regim vacuumat, construi­
Fig. 10.211. rea profilului trebuic efectuată la sarcina Jf ~= H p ,,'" carc
corespllnde debilului dc repctabilitatc maximă şi nu deiJi·
ongmea axelor de coordonate se adoptiî pe axa tului maxim dc asigurare dată.
curentului în secţiunea crcstei deversante unde c) Pîlnia cu deversor cu prag lat (profil de
adîncimea este egală cu 0,75 H (fig. 10.28, a). deversor cu prag lat în secţiune verticală)
Viteza medie pe coronament
Dacă pentru debitul şi sarcina pe creastă date
Q se obţine raza pîlniei mai mare de (5-7)H, atunci
ear (10.54)
V = 2"R 0,75H este indicat ca deversorul circular să fie executat
cu prag lat (fig. 10.28, b)
Ecuaţia liniei de curent centrale
R p / = (S--7)H. (l0.S8)
x2
!J = g-2'" (10.5S)
""'cor
Adincimea curentului în secţiunea aval a
pragului, la intrarea în pîlnie, conform datelor
Viteza medie şi grosimea larnei în orice sec­ experimentale, cînd a = 6-9 0

ţiune
h~ 0,65 li. (10.59)
V=JVZ or +- 2gy; (lO.S6)
Pentru a evita autoincărcarea pîlniei trebuie
Q (10.S7) să se adopLe
h =----.
2;:(R -­ xlv
R> 2,2 h,
Profilurile pîlniei şi a suprafetei libere a lameil
se construiesc punînd în diferite secţiuni, pe nor­ unde R = R)J/ - B, adică să se ia R> 1,4 li.
mală la linia de curent centrală, valorile seg­ De obicei, pentru R p / = (S-7)ff se ia lăţimea
mentelor O,S h şi unindu-le vîrfurile. Pîlnia şi la coronament plan
suprafaţa liberă a curentului pot fi construite
după coordonatele din tabelele 10.3 şi 10.4. Ori­ B = (:3-4)H sau B = (0,4-0,S)R p /. (10.60)
ginea axelor de cordonate O" este situată pe mu­
chia deversată a deversorului circular cu perete La construirea profilului pîlniei, viteza medie
subţire (fig. 10.26). Deoarece coordonatele din în secţiunea aval a coronamentului se poate de­
acest tabel şi valorile m sînt daLe pentru deversorul termina cu formula
circular cu perete subţire, trebuie să se adopte Q~Q'I('
V ror = (10.61)
fi,. = H +- !fo; R" ~~ R +- x O'
2"R '0,65H

în care R = R p / - B - 0,32SH sin a (fig. 10.28, b).

în care: li este sarcina pe creasta deversorului Pentru construirea liniei de curent medii a
circular cu pwfil curbiliniu; R - raza curburii
curentului pe portiunea parabolică a pîlniei în
acestui deversor; !fo şi Xo - coordonatele punc­ aval de pragul lat se foloseşte ecuaţia (10.62)
tului celui mai ridicat al limitei inferioare a Jamei, (sistemul de coordonate este indicat în fig. 10.28, b)
respectiv coordonatele punctului celui mai ridicat
al pînzei inferioare a 1amei deversan te in cazul 2
!J = gx
2V~orCOS2 CI. (10.62)
I
T X tg a,
Skrcaga, V. G., Sbornik trudov HISI, nr. 10, 1958
°
1
(Profilele pîlniilor după V. G Skreaga 'ii W. E. W,lgncr prac­
tic coincid: W. E. Wagner, Proc['cdings ASCE, 80, nr. 432, in care x variază în limitele de la pînă la R,
1954). . iar R = R])/ - B - O,S h sin Q:.

197
.....
<D
O:>
Coordonatele x.1 II, şi V.I II , ale suprafeţei inferioare funcţie de II ,1R, şi p_,1R, a lamei deversate Tabelul /0.3

q,./ fi,.
x/11, pentru p/ R, = L,OO şi fU RO'

0,000
0,20

0,000
I °""
IL:)

.0,000
I 0,30

0,000
I 0,35 I 0,40 I 0,45 I 0,50 I 1,00 I 0,20 I 0,25 ,
pentru p,.IR v
0,30 I 0,35
=
I
0,50 şi H"/R.
0.40 I
I
0,45 I 0,50 I 1,00
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,025 -0,030 -0,029 -0,029 ~O,028
0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
-0,027 --O,02G -0,025 -0,018 -0,028 -0,027 -0,026 -- 0,026 -0,025 -0,025
0,050 - 0,052 -0,050 -0,048 -0,046 -0,044 --0,042 -0,024 -0,018
0,075 -0,040 -O 025 -0,044 -0,0-13 -0,042 -0,041 -0,040 - -0,039
-0,065 -O,OGl -0,058 -0,057 -0,055 -0,052 -0,038 -0,021
0,100 -0,050 -0:020 -0,057 -0,056 -0,055 -0,053 -0,05! -0,049
-0,075 -0,072 -0,070 -0,066 --0,0(;3 -0,060 -0,047 -~O,o 17
-0,05G -0,008 -0,067 -0,065 -0,OG3 --0,061 - 0,058 --0,056 -0,053 -0,005
0,125 -0,084 _cO,080 -0,076 -0,072 -0,OG7 -O,OG4
0,150 -0,058 0,008 -0,076 -0,072 -0,069 -0,066 -0,063 --0,060
-0,089 -0,084 -0,079 -0,075 -0,070 -0,054 -0,056 0,01 I
e,175 -0,058 0,030 -0,080 -0,077 -0,073 -0,069 -0,065 --0,061
-0,092 -0,087 -0,082 -0,076 -0,070 -O,OG3 -0,077 0,030
0,200 -0,057 0,058 -0,083 -0,079 -0,075 -0,070 -0,06() - -0,060
-0,094 -0,087 -0,054
0,225
0,250
I-o 095
-0:094
-0,081

-0,084
-O,ORZ
-0,075
-0,075
0,073
-0,067
-0,065
-O,OGO
--0,055
-0,052
-0,0'16
0,089
0,129
-0,08S
-0,085
-0,080
-0,08l
-0,076
--0,075
-0,072
-0,070
-0,OG6
-0,063
0,060
--0,055
-0,050
-0,043
0,055
0,087
0,125
- 0,077 -0,069 -0,060 - 0,050 -0,m7 0,177
0,275 -0,092 --0,08l -0,084 -0,080 -0,074 -0,067 -0,058 -0,048 -0,035
-0,073 -0,063 -0,054 -0,042 -0,028 0,237 --0,082 -0,077 0,175
0,300 -0,087 --·(\076 -0,067 -0,057 --0,070 -0,062 --0,053 - 0,040 -0,025
- 0,046 - 0,033 -0,017 0,313 -0,078 -0,072 0,240
0,325 -0,082 0,071 -O,OGO -0,050 . 0,065 -0,055 -0,(Jl5 -0,030 -0,015
--0,0:17 -0,022 -0,003 0,402 --0,074 -0,067 0,320
0350 -0,077 --0,OG5 - O,05'~ -0,041 - 0,058 -0,048 -0,0% -0,020 0,000 0,412
-0,028 --0,012 0,011 0,560 -0,051
-0,069\--0,060 -0,040 -0,026 -0,010 0,014 0,525
0,375 -0,Q70 - 0,057 -0,04(; -0,032 -0,017 0,000
0,400 - O,Oli3 0,025 0,720 -0,063 -0,053 -0,043 -0,031 -0,015 0,002
- 0.049 -·0,036 --0,021 --0,004 0,013 0,028 0,660
0,425 -0,054 0,042 1,040 .-O,05G -0,044 -0,034 -0,021 --0,003
-0,040 -O,02G -0,010 0,008 0,027 O,OGO 0,0 17 0,047 0,920
0,450 --0,044 -0,030 1,520 -0,04R - 0,035 -0,023 .0,01 ! 0,010 o,(nl
--·O,OIC> 0,002 0,022 O,l)43 0,078 0,067 1,380
0,475 -0,034 0,019 2,210 - 0,038 -0,025 -0,012 0,002 0,024 0,048
-0,004 0,014 0,036 O,OGO 0,099 0,087
- 0,029 -0,013 0,001 0,015 0,038 0,065 0,109
{\ ,500 0,025 -0,008 0,009 0,028 0,052 0,078
0,550 0,122 -0,018 -0,001 0,0[4 0,028 0,053
-0,003 0,017 0,03G O,OS7 0,077 O,! 17 0,083 0,131
0,600 0,174 O,OOG 0,025 0,040 0,058 0,085
0,023 0,044 0,06G 0,089 0,118 0,162 0,120 0,183
0,(;50 0,23:3 0,032 0,052 0,D70 0,092 0,122
0,052 0,074 0,097 0,125 0,159 0,212 (J,I G5 0,243
0,700 0,305 0,058 0,084 0,102 0,127 O,IGI
0,084 0,107 0,132 0,lG4 0,20.) 0,272 0,218 0,::1/2
0,389 0,090 O,ll(j 0,1:36 0,1!i6 0,207 0,280 0,400
D,750 0,118 0,142 0,170 0,207 0,2;'2 0,:)38
0,800 0,1.54 0,489 0,125 0,152 0,175 0,208 0,255
O,IBO 0,21l 0,250 0,307 0,415 O,GJ5 0,350 0,493
O,R50 0,192 0,221 0,162 0,188 0,215 0,252 0,::107 0,'127 0,610
O,25G 0,299 0,:3l;4 0,500 0,790
0,900 0,233 O,2G,ţ 0,:301 0,202 0,230 0,257 0,.100 0,365 0,520 0,740
0,352 0,428 O,GIO 1,080 0,246
0,950 0,276 0,310 0,:149 0,272 0,302 0,352 0,127 0,625 0,960
0,406 0,498 0,730
I
0,290 0,320 I 0,350 0,405 0,490 0,750 0,430
1,000 0_319 0,357 O,39fl 0,463 0,590
1,250 0,590 0,G48 0,711 0,832 1,205
0,910 0,340 O,3iO 0,402 0460
, II 0,575 0,900
1,500 0,898 0,995 0,595 0,(,45 0,700 0,815 1,235
1, 115 1,460
1,750 1,280 1,400 0,920 0,998 1,100 1,430
1,633 3,200
2,000 1,748 I,BOO 1,310 1,398 1,638 3,145
2,400 1,7(;0 1,875 2,410
2,250 2,290 2,468
2,500 2,865 3,290 2,270 2,465
2,750 3,520 5,035 2,8GG 3,315
3,000 4,285 3,530 5,250
4,~:;00
3,250 5,230 \ 5,2;')0 I I
 TabeLuL 10.3 (continuare)

u"lH,
x,,/H v pentru p.l H. = 0,30 şi H,'/ RO' pentru pJR,= 0,10 şi HJR.,

I
0,20 I 0,25 I 0,30 I 0,35 I 0,40 I 0,45 I 0,50 I 1,00 I I 0,25 I 0,301 0,35 I 0,40 I 0,45 ! 0,50 I
0,000
0,025
0,050
0,000
-0,026
- 0,042
I -0,025
U,OOO
- 0,040
I --0,024
0,000
--0,039
0,000
-0,023 0,000
-0,022
I O,OUO
-0,021
I --0,020
0,000 0,000
-0,016
0.20
0,000
--0,020
0,000 I
O,OOU 0,000
-0,019 -0,018 -0,017
0,000
-0,015 -0,014 -0,013 -0,007
1,00
O,OOC, I 0,000 I 0,000
-O,Q38 -0,037 - O,03G -0,035 -0,018 -0,033 -0,031 -0,029 -0,027
0,075 --0,056 -0,055 -0,053 -O 025 -O 023 -O 021 -O 010
0,100

0,125
--0,066

-0,074
-0,0(;4

--0,071
-0,062

-0,067
-0,051
-0,059

-0,064
-0,049
-0,056

-0,060
-0,047
-0,054

-0,058
--0,045
-0,051

-0,053
-0,012
0,000
-0,044
-0,051 I
-0,040 -0,037 -0,034
-0,040 0,043 -0,040
-0:031 -0:028 --0:025 -0:007
-0,036 -0,031 -0,026 0,002

0,150 -0,077 -0,075 0,017 -0,055 -0,050 -O,04G -0,042 --0,035 - 0,030 -0,025 0,020
- 0,073 -0,069 -0,061 -0,058 -- 0,053 0,037
0,175 -0,080 -0,077 - 0,073 -0,056 -0,051 -0,048 -0,042 -0,032 -0,026 -0,020 0,042
-0,069 -0,063 --O,05G -0,050 0,061 -0,056 -0,050 -0,047 -0,041
O,2()O -0,081 -0,077 -0,072 -0,067 -0,028 -0,021 -0,014 0,070
-0,060 - 0,052 -0,043 0,092 -0,055 -0,048 -0,045 '- 0,038 --0,025 --o 012
0,225 -0,081 --0,076 -0,071 --0,0(;4 -0,055 --O 004 0,102
-0,046 -0,036 0,134 -0,052 -0,045 -0,040 -0,034 -0,016 -0:062 0:007 0,137
0,250 -0,080 --0,075 0,068 -0,060 -0,050
(1,275 -0,038 -0,027 0,185 -0,046 -0,040 --0,035 -0,027 - 0,008 0,009 0,020
-0,077 - 0,072 -0,064 -0,055 -0,043 -0,032 0,185
0,3Wl -0,017 0,245 -0,041 --0,035 -0,028 -0,020 0,000 0,020 0,032 0,242
-0,073 -0,067 -0,058 -0,046 -0,035 -0,022 -0,005
0,3205 -0,070 --0,060 0,322 --0,034 -0,027 -0,020 -0,012 0,012 0,033 0,047 0,325
- 0,052 - 0,040 -0,026 -0,012 0,009 0,417 -0,027 -0,020
0,305.) --0,064 --0,0054 -0,012 0,002 0,022 0,046 0,063 0,445
0,044 -0,030 -0,015 0,000 0,024 0,542 -0,019 --0,012 -0,002 0,010 0,034 0,060 0,077 0,0555
0,375 -0,057 -0,0405 -0,035 -0,020 - 0,005 0,012
0,4!)0 0,(140 0,(;90 -0,010 -0,002 0,008 0,021 0,047 0,074 0,096 0,700
--0,050 -0,037 -0,025 -0,010 0,00(; 0,027 0,058
0,425 -0,041 -0,02(; 0,950 -- 0,001 0,007 0,018 0,033 0,061 0,089 0,116 0,910
- 0,015 -0,002 0,020 0,042 O,07G 1':)30 0.009 0,018 0,030
0,4')() -0,032 --0,016 - O,ON 0,046 0,075 0,106 0,134 1,550
O,DIS 0,0:34 0,057 0,097 0,019 D,030 0,042 0,059
0,475 -0,022 -0,004 0,008 0,090 0,123 0,156
0,028 0,050 0,073 0,119 0,030 0,041 0,056 0,074 0,107 0,142 0,180
0,5')() -0,011 0,008 0,021 0,043 0,005 0,092 0,142 0,040 0,052 0,068 0,087 0,123
0,55) O,(1l4 0,034 0,048 0,074 0,098 0.162 0,204
0,132 0,193 0,065 0,079 0,0% 0,117 0,161 0,205 0,260
0,600 0,042 O,OG3 0,077 0,107 0,135
0,65:) 0,071 0,094 0,109 0,142 '
0,175 0,252 0,090 0,107 0,125 0,152 0,200 1 0,253 0,330
.0,174 0,230 0,324 0,118 0,137 0,157 0,190 0,243
0,700 0,102 . 0,127 0,143 0,182 0,220 0,303 0,414
0,293 0,408 0,148 0,172 0,193 0,232 0,291 0,362 0508
0,751 0,138 0.165 0,180 0' 1
0,222 0,272 0,362 0,515 0,182 0,207 0,2331 0,277
0,800 0,176 0,202 0,222 0,2(;7 341 0,424 0,612
0,326 0;444 O,G35 0,219 0,247 278 0,327 0,394
0'
0,85') 0,217 0,245 0,265 0,316 0,385
1 0,490 0,745
0,520 0,790 0,258 0,287 0,
O,32G 1 0,377 0,452 0,590
O,90D 0,261 0,289 0,313 0,369 0,452 0,630 0,915
0,905) 1,030 0,299 0,333 0,377 0,430 0,520 0,695 1,120
0,305 0,33(; 0,365 0,425 0,530 0,750 1,600 0,342 0,380 0,430 I 0,485 0,590 0,812 1,640
I,oao 0,350 0,384 0,420 0,482' 0,610 0,910 0,385 0,428
1,25') 0,605 0,675 0,730 0,855 1,230 0,655 0,482 1 0,535 0,665 0,965
1,500 0,910 1,050 0,715 0,785 0,918 1,2805
1,138 1,480 0,980 1,060
1,750 1,320 1,410 1.640 1,180 1,550
3,500 1,365 1,450 1,725
2,000 1,780 1,895 2,450 1,810 1,930 2,530
2,230 2,290 2,470
2,500
2,750
2,860
3,530
3,300
G,IOO I
2,310
2,880
2,570
3,500 I
3,000 4,300 3,560
4,340 ,
3.'230 I 5,260 I I 5,520 I
I , I
.....
<:o o b ser v aţi e Coordonatele suprafeţei inferioare a lamei deversate pentru p.l R. = 0,4 şi 0,2 (vezi "Sbornik trudov HISI" nr. 10, 19058.
<:o
 Tabelul 10.4
Coordonatele x,/II, ~l y,/l1, ale suprafetei superioare a lamei deversate funcţie de Jl,/R, şI p,/R"

y)H v

xvi H v pentru p,1 H. = 1,00 şi H,I Rr pentru p,/H,. = 0.50 şi H/R"

0,20 I 0,25/ 0,30 I 0, 35 1 0,40 I 0,45 I 0,50 0,20 II 0,25

I
I
0,30 I
0,35 I 0,40 0,45 I i 0,5(1

0,000 -0,881 -0,885 -0,888 -0,893 -0,900 -O,90(i -0,919 . 0.R70 I

- 0.873 . 0,87C 0,879 0,88.3 ··0,887 . 0,915
0,200 -0,812 -0,826 -0,1332 -0,842 -·0,852 -0,862 -0,873 ·0,8ilO 0,838 - (1,847 1 - 0,856 ·0.86'l . 0,870 - 0,87")
0,400 -0,730 -0,751 -0,761 - 0,770 0,783 -0,800 -0,815 -0,750 . 0,760 0,770 0,785 -(1,800 --0,810 -.0,820
0,600 -0,634 -0,656 -0,670 -0,685 . 0,702 -- O, Î24 -0,749 ·0,(;50 -0,660 0,(;70 - O,Ci8(1 --0,710 -·0,735 -0,7·'")5
0,800 -0,520 -0,54,'3 -O,5G2 ··0,586 .. 0,600 -0,632 0,725 -0,525 -0,540 - 0,550 0,5G5 -0,620 -0,C55 -0,680
1,000 -0,386 -0,419 -0,447 -0,468 -0,480 --0,650 -0,777 0,370 --0,390 ··0,410 -·0,445 ···0,508 -0,Ci60 -0,728
1,250 -0,192 -0,226 -0,250 -0,280 -0,335 -0,665 -0,800 -0,200 -0,220 -0,245 -0,290 0,390 -0,720 .. 0,7130
1,500 0,058 0,022 -0,007 --O 042 -0,400 -0,670 -0,800 .. 0,010 .-0,040 -O,OGO -0.110 -0,137 -0,740 --0,790
1,750
2,000
0,380 0,330 0,291 0:155 -0,430
0,765 0,678 0,620 0,065 -0,435 -0:680
680 _. ° ~0,800
-0,800
0,225 0,180 0,140 0,080 -0,430/-0,750
0,490 0,410 0,370 0,110 -0,480 -O,7S0
-O,80n
- 0,850
2,250 1,180 1,050 0,920 0,000 -0,440 0,780 0,680 0,630 0,020 ~0,510 -0,7GO -0,805
2,500 1,650 lA50 0,860 -0,038 -0,440 1,096 0,960 0,910 -0,030 -0,530 -0,760
2,750 2,150 1,880 0,830 -0,060 1,440 1,290 0,880 .. 0,040 -0,540
3,000 2,720 2,340 0,800 1,840 2,670 0,840 -O,OGO -0,550
3,250 3,350 2,830 2,260 2,100 0,820 - O,OGO
3,500 4,080 2,740 2,580 0,810

3,750 4,880 2,230 3,100 0,800

4,000 5,720 3,770 3,640

4,250 6,690 4,.100 4,200

4,500 4,860 4,480

4,750 5,400 '1,450

pentru p,/H v = 0,30 pentru I'/U v '-" o,te

I
0,000 -O,87! -0,875 --0,882 -0,890 -0,898 -O ,906 1_. 0 ,:.114 -0,870 -0,875 -0,1'84 --0,8')2 --O,9CO -0,90~ -0,916
0,200 -0,830 -0,837 -0,847 -0,855 --0,864 -0,870 . 0,875 -0,810 -- 0,820 -- 0,830 0,841 -0,851 -0,861 --0,871
0,400 -0,730 -0,740 -0,750 -0,760 -0,770 --0,800 -0,819 - 0,525 -0,740 .. 0,755 . 0,772 1····· 0,787 --0,803 --0,814
0,600 ~0,630 -0,645 -0,660 -0,680 -0,690 -0,720 -·0,750 --0,6l6 --0,6:35 -O,G48 ·0,G63 -0,680 --0,720 -0,740
0,800 -0,500 -0,520 -0,535 -0,555 -0,580 -0,630 -0,670 --0,48,5 -0,505 -0,520 -0,5'10 --0,565 ~0,6,)5 -0,655
1,000 -0,355 -0,375 -0,400 -0,430 -0,475 --0,620 ·0,740 -0,330 -- O,350 .. 0,370 ---0,405 ..·0,'135 .0,650 .. 0,735
1,200 -0,195 -0,230 -0,250 -0,280 -0,350 -0,680 -0,780 -0,150 -0,180 ·0,220 - 0,250 --0,295 -- 0,720 -0,790
1,400 0,000 -0,030 -O,Oitl --0,110 -0,330 -- 0,720 -0,800 0,050 0.015 --0,030 .. 0,090 .. 0,310 -0,740 -0,805
1,600 0,210 0,180 0,130 0,090 -0.400 -0.750 -0.810 0.270 0,230 0,160 0,090 -0,390 -0,750 -0,810
1,800 0,470 0,430 0,370 0,110 --0,440 --0,760 0,810 0.515 0,.J75 0,290 0,120 ·0,440 -- 0,760 - 0,820
2,000 0,750 0,700 0,630 0,000 -0,450 -0,760 -0,800 0,790 0,740 0,650 0.C05 -0,475 ~·0,7G;j -- 0,820
2,200 1,050 1,000 0,950 -0,040 -0,450 -0,760 I.C95 J,0,30 0,94CJ -0,05U - 0,490 -0,765
2,400 1,400 1,320 0,870 -0,070 -0,450 1,440 J ,3(jO 0,900 -0,090 -0,505
2,600 1,770 1,700 0,820 -0,080 ].800 1,720 0,805 -0,110
2,800 2,180 2,100 0,790 -0,090 2,215 2,J25 0,740 -0,J20

3,000 2,660 2,560 0,770 2,700 2,600 0,700

3,200 ,1,200 ~,,080 0,770 3,220 3,140 0,680

3,400 3.750 3,040 3.800 3.710

3,600 4,330 4,240 ·1,3(10 4,320

3,800 4,960 4,520 5,100 4,470

4,000 5,500 4,460 5,700 '1,3bCJ I I

o b ser v ati e. Coordonatele suprafeţei sllpericare a !amej dcvcLate pelJlru p, R. = O,! şi 0,2 (vezi Suornik trudoy
HJSI, Ilr. 10, 1958).

200
 Viteza, în orice punct de pe traseul liniei de
curent medii, se determină cu forrnula
v == VV;or+ 2gy + 2D sin (/.. J2gy'
Construirea profilului pîlniei şi suprafeţei li­
bere se efectuează cu metoda liniei de curent
centrale, în mod analog cu cazul pîlniei cu
deversor cu prag lat.
d) Sectorul de raeord
DrEpt secliune iniţiaL'i a sedorului d(' racorel
."e adupUl secţiunea de curgere care conţine punctul
de intersecţie a liniilor de curent de suprafata
a curentului clevcrsat la debitul de calcul. Sectorul
de racord poate fi conturat dup;] coordonatele
din tabelul 10.3 sau determinat prin calcu1. Or­
donata punctului de intersectie a liniilor de cu­
rent de suprafaţă Uman aflată prin construirea profi­
lului suprafeţei libere, eletermini:i viteza în secţiunea
iniţial;] a sectorului de racord
Du = O,98J2gUII",.t~
Diametru] pîlniei în secţiunea
torului de racord
cii = J4Q/1W y •
Determinarea diametrelor în secţiunile urmă­
toare ale sectorului ele racorel se efectueaza cu
viteza în fiecare secţiune v = 0,93 '/2g!!.
Sectorul de racord se termină, de obicei, în
secţiunea în care căderea liberă a vînei trece în
mişcare su b presi une. Din ace3sUi concliti e, în il!­
ţimea 17 a secţiunii finale a sectorului ele racord
faţă ele suprafaţa liberă il upei in secţiunea B-B
(fig. 10.20) are expresia
h = \' Iz I _ '-'i -- v; ,
L.; '2g
în care: VI şi Ve sînt vitezele medii În st:cţiunea
aval a sectorului de racord şi în secţiunea de
iesire B- B.
. Lungimea sectorului de racord pentru toate
\alorile de calcul posibile (de la maximă pînă la
minimă) 310 pierderilor ele sarcini! Lh t trebuie să
asigure situarea secţiunii 1-1 (de intrare a curen­
tului în mişcare sub presiune) în lilllitele sectorului
de racord (fig". J0.25). Dacă secţiunea 1-1 va fi
situatii mai jos de sectorul ele r<!conl, în puţul
vertical apare vacuul11ul şi se produc discontinui­
tăţi în masa curentului; dacă aceasti:l secţiune
este mai sus, se poate produce o înecare parţială
sau totalii a pîlniei deversante.
e) Puţul vertical, cotul de legătură şi galeria
Puţul vertical al evacuatorului poate fi cilin­
dric sau conic. Forma conici:i a puţului este in­ întrucît aceasta rec1uce coeficientul cle debit al
dicată în cazul în care, la debitele de calcul, sec­
ţiunea 1- 1 de trecere la regimul de curgere sub
presiune se află în limitele puţului (sau în aval,
conform condiţiilor de racordare a sectorului de
(10.63) racord cu galeria). In acest caz, dimensiunile
secţiunilor puţul ui se determină din ecuaţia Ber­
noulli, scrisă pentru o secţiune curentă şi secţi­
unea 1- 1 de trecere a curentul ui în regim su b
presiune, în care ply = p"li'(, cu luarea în con­
siderare a pierderilor de sarcinil.
Diametrul cotului de legătură cînd galeria
funcţionează sub presiune este, de obicei, egal cu
diametrul galeriei (fig. 10.23, a). In regim de
curgere 1i beră, cotul poate a vea dial1letrul egal
cu diametrul galeriei (fig. 10.25, d; e) sau mai
mic (fig. 10.25, b ; e).
Raza de CJrbura a axului cotului trebuie luati:î
de cel puţin Ro = (2-5)d.
Pentru eliminarea vacuumului la tavanul co­
tului, care duce la eroziune prin cavitaţie, se asigură
aerilrea ilcestei zone, de exemplu, prin desprin­
derea curgerii de tavan prin amenajarea unei
(10.64) decupări anti-vacuum (fig. 10.25, d) sau a unei
iniţialil a sec­ console aruncătoare care deviază curgerea spre
generatoarea exterioara a cotului (fig. 10.25, el.
Vacuumul de o valoare inaelmisibiJi:l pOilte fi li­
(10.6;)) chidat şi prin micşorarea ariei secţiunii de ieşire
a cotului (fig. 10.25, e) sau prin marirea razei
1ui de curburi:î. Calculul presiunii la tavanul co­
tului se poate efectua dupi:.i formulele din § 10.15
şi 10.19.
In cazul curgerjj libere în galeria de evacuare
(fig. 10.25, b), adîncimea ilpei în secţiunea imediat
3\'al ele cot se determină cu formulele obisnuite
ale adîncimii în secţiunea contractată (§ 9.9),
coeficientul ele viteza calculîndu-se cu coeficientul
de rezistenţă cunoscut al evacuatorului pînă la
(10.66) secţiunea B- B. Coeficientul de rezistenţă al co­
tului se determină cu formulele din § 4.4. In
funcţie de înălţimea (diametru!) şi panta galeriei
de evacuure, de debitul evacuat, precum şi de
nivel ul suprafeţei li bere în bieful ava!, galeria
poate să funcţioneze cu curgere li bera sau sub
presiune. In galeria cu curgere liberă, în cazul
unei pilnte mai mici decît cea critici:î, după sec­
ţiunea contraetaUi se formeaza saltul hidraulic
(vezi § 10.2).
1) Accesul apci la pîlnie
Geometria zonei de acces la pîlnie trebuie sa
asigure uniformitatea curgerii pe întreg peri­
metrul pîlniei. In plus, este necesar să se elimine
mişcarea de rotaţie a apei care intră în pîlnie,
evacua torul ui. Mişcarea de rota ţie a apei nu se
'201
formează cînd fi jR < (0,2---0,4) (după P. P. Mois 1) În cure: Vf şi v, sint vitezele pe coronament în
şi cînd piR ~ I (după N. 1. Romanko~), unde p punctul iZ pe partea lacului de acumulare şi în
este înălţimea pragului deversorului. Există o punctul e pe partea versantului (fig. 10.29, b);
serie de procedee care asigură accesul uniform al R -- raza pilniei; K, K2 - coeficienti care se
apei la pîlnie, fără mişcare de rotaţie. Unul din determină din graf.;cu 1 din fig. 10.30 în funcţie de
aceste procedee este amenajarea pe partea ver­ raza pîlniei, exprimată în părţi din distanţa a.
santului a unui perete desp<'îrţitor curb al c{lrui Viteza în alte puncte pe coronament se poate
contur este dat de ecuatia J ddermina in funcţie de unghiul 'P
(3 -- C( -=- C", il O. G7) r: -- ?
V, = Ve -1--- - - (Vf - Ve), (10.70)
în care: ~ şi a .stnt unghiurile care detcnnin cl 7t

poziţia în plan a unui punct curent al pE'retelui

separator (fig. 10.29, a); C' -- constanta adop­ in care? YariazJ În limitl:'le de la O pină la r..
tată (în practică, valoarea C' se adoptă de la 5
0

o b S L' r v ati e. Dacă vitezele pe coroniJmentul pll­

pînă la 1SOl. nlel nu sînt identice, atunci pîlnia şi sC'ctorul de trecere pot
Adoptînd C' şi preJilllinind diferite valori ale fi asimetricC', in conformitatc cu distributia în plan a viteze­
unghiului a de la O pînă la 70", se află din ecuaţia lor pE' crca;,[ă.
(10.67) unghiurile ~. Intersecţia razelor duse din
P. P, l\~ois recomandă să SE' traSE'ze limitele
punctele 2 şi 11a diferite unghiuri ~ şi (J. dă şirul
excavaţiei în versant după o parabolă (fig. 10.31, a)
de punete care determină configuraţia perE'teJui
separator sau limita excavaţiei în versant u= 4x(l -- x)! (lO.Îl)
(fig. 10.29, a). 12 '
În cazul amplas{lrii pllniei în apropierea unui
perete avînd un traseu rectiliniu pe axa y (fig. adoptînd 1 ,=. (6,5-7,0) D; f = 2 D.
10.29, b), vitezele pe coronarnent în punctE'le După :\. 1. Romanko, excavaţia în zona de
diametral opuse se determină cu formulele acces poate avea în plan o formă poJigonaJă (fig.
Q 2K ] . 10.31, b). In acest caz, lungimea peretelui de eliri­
[' = ----. (jO.68)
I hR 'O,73H K 1 -1­ f1.~ , . jare
Q 21(.: lp = (2,5 -- 3,0)H.
v ~.C ----'­ • ----, (10.69)
c '2rrR 'O,75H K] + 1(2 A. R. Skue recomandă in cazul cxcavaţiilor
adinci configuraţia paraboJică 4
(fig. 10.31, c)
1 Moi:" P. P., Trudi kJfcdrî ghidrotelll1iceskiJI 50OfL!­
jenii ."\ISI. Cu1c'gercJ 24, fase. 2, M., 1958.

1963
2 Romallko, '\1. 1., Ghidrotehl1icc,koe stroitelstvo, nr. 4, y ceo 0,8 D ( ~ t 2
, (10.72)

3 Sevko, A.!., K rascetu şa htl1ih vodosbl-osov, Ed.

Voenno-Îlljencrnoi akademii R I'ZKA, ;\\, 19.38. • Skue, A. R., Trudi LrI, nr. 274, 1696.

'"
/î, $: f(, I
"t..' . I
f y 70I I I

bl 8
\
,\
I
i

i ,\1 I '!
6
1 ___ ~ I '+-i-+-t--j-J
4
- -j----.,-­

c--_ -i - "K.,..,,:~-....:,f;,.. '/r-/"h~'" " +-t

._'- -+-+-+---i
2
O I
I
I
0250
.1;;~
r 1"'/
051711
'-l.. 07517
I

IOD
b R,:iopri· ,1/

Fig. 10.29. Fig. 10.30.

202
 IjL' )

] rA'l~
x
c:::
~ ...
.L. _--.
,'/;.-----..J-'-'
!' JLt ~
'C"
--~
I
~ L~_,~~iD ..j
c ly
,

~
i"
\\, ,>\ ''>'', ,', .,." "
~_ ........ ~
-'-~~

~~:-:.~

"'. o

,,1,
J

O
td
~
/ t e 000
J@
""1
r
i@1"
v'.ţ.

-- t
~
_0':?'j
""
;>~
\ J\~,
~ \~
/' -~_\.>

th
tf g
Fig. 10.31. 1 -limita exterioariî a pragului; 2 - eoron3tncntul pîlnici; 3--perdc director.

cu pilii separatoare avînd unghiul la centru ue 70°

termină cu formula (10.5:3) (sectorul ve al eubei 2),
şi dimensiunile relative p/H = 2; H/R = 0,14.
cu introducerea în calcul a coeficientului de rezis­
In acest caz, lungimea deversorului pe coronament
tenţă a pîlniei ca orificiu cu intrare rotunjită
se micşorează pînă ]a O,B"R, ceea ce trebuie să se
(C = 0,05).
aib~î în vedere la efectuarea calculelor cu forrnula
La sarcini corespunz~ltoare sectorul ui ab în tre
(10.51). cur bele 1 şi 2 (fig. 10.32) arc loc trecerea de ]a
Ca elemente antivortex se recomandă l o serie funcţionarea pîlniei ca un deversor neinecat la
de constructii (fig. 10.31). În afară de peretele funcţionarea ca un orificiu puternic înecat.
separator curbiliniu (fig. 10.31, d) se pot folosi
pile curbilinii în plan (fig. 10.31, e) şi. totodată, li) Calculul galeriei de evacuare a deversorului
trebuie menţionat că în limitele unghiului o: = 152° pîlnie
nu sînt necesare pile sau, dacă se prevăd, pot fi Galeria cu curgere liberă poate fi proiectată
rauiale. Eliminarea formării vîrtejurilor se m:l1i­
zează prin amenajarea pe coronament a unui
cu pantă (calculul se efectuează cu formula Chezy)
perete de dirijare drept (fig. 10.31, f) sau curb sau orizontală (suprafata liberă se construieşte
(fig. 10.31, g; h). Peretele curb este mai eficace, folosind formula lui B. T. Erotev pentru miş­
prin adîncirea părţii lui inferioare în pîlnie cu carea neuniformă a apei într-o albie cu fund
aproximativ 0,5 R. orizontal, § 9.2.). In acest caz, înălţimea galeriei
g) Trecerea de la funcţionarea pÎlniei deversante trebuie să fie mai mare decît adîncimea de curgere
cu coronament neÎnecat la funcţionare in galerie, cu o rezervă care să ţină seama de
cu coronament înecat acrare, iar poziţia secţiunii iniţiale, de la care se
In fig. 10.32 se arată în coordonatele (Q, z,) efect uează calcul u] suprafeţei 1j bere, se determină
variaţia capacitătii de evacuare a descărcătoruJui
pîlnie în funcţie de sarcina pe creasta deversorului luind în considerare lungimea saltului hidraulic
cînd H /R < 0,46 (adică fără autoînecarea pîlniei).

Atîta timp cît deversorul funcţionează fără înecare

(porţiunea O' a curbei 1 din fig. 10.32), calculul

capacităţii de evacuare a descărcătorului se face

cu forrnula (10.51).
Mărimea Zi determină poziţia secţiunii, în aval
de care, în puţ se stabileşte mişcarea sub presiune.
Cînd Zi> 2lim şi H> 1,6 R (cu aproximaţie) a
pîlnia funcţionează ca un orificiu puternic înecat.
Capacitatea de evacuare a descărcătorului se de­

1 "lois, P. P., Şahtnîc vodosbrosi, 1\1., Energhiia, 1970. Fig. 10.32.

203
(§ 10.2). Dacă panta galeriei este mai mare decît
cea critică, în galerie nu se formează saltul hi­
draulic.
In cazul galeriei sub presiune, pentru calculul
hidraulic al descărcătorului trebuie să se cunoască
nivelul suprafeţei libere a apei în secţiunea de ieşire
din galerie. Cînd nivelul suprafeţei libere a bie­
fului aval este sub marginea superioară a secţiunii
de ieşire a galeriei, poate avea loc desprinderea
curentului de la tavanul galeriei (nivelul 1 din
fig. 10.25, a). Dacă nivelul suprafeţei li bere în
D. DEVERSORUl SIFON
10.14. CALCULUL CAPACITAŢII DE EVACUARE
A SIFONUlUI
Deversoarele sifon intră automat în funcţiune
la o mică creştere a nivelului apei în bieful amonte
(fig. 10.33), peste cota crestei deversorului. Coefi­
cientul de debit al sifonuJui il = 0,70-0,85. Pen­
tru mărirea stabilităţii în funcţionare a sifonului
în zona de intrare se amenajeazii un regul ator de
debi t special.
La curgerea printr-un sifon înecat aval sub
nivel constant, cota cea mai de jos a plafonului
în secţiunea de ieşire trebuie să fie cu cel mult
0,5 m şi cel puţin 0,25 m sub nivelul apei din bieful
aval. Cînd nivelul apei este variabil, după sifon
este necesară amenajarea unui bazin care sii asi­
gure înecarea punctului celui mai de jos al plafo­
nului sifonului în limitele indicate mai sus.
Pentru amorsarea sifonului se amenajează un
nas-trambulină, care aruncă apa de pe suprafaţa
inferioarii a sifonului spre plafon (fig. 10.34).
Pentru intrarea obligată în funcţiune a sifonului
(amorsare forţată) se prevede montarea unei con­
ducte (cu vană), prin care se poate aspira aerul.
Sifonul funcţionează, de obicei, stabil la de bite
care variază în limitele de la Q min = 0,25 Q max
pînă la Qma1"'
.'~d~~fr::t=-C:T-~:
--'7i~I" ,\ .
în bieful amonte. Coborîrea nivelului apei înainte
~J~"
Il. ~
~o~#-:cc~/ ~'.-::'~~o ~Ţ
/"~'I
•,,777' //~.
'. .. /",T;
'/~ / /",,;-;.'
Fig. 10.33.
204
bieful aval este mai sus de marginea superioară
a orificiului de ieşire (nivelul 2 din fig. 10.25, a),
atunci trebuie să se ia în considerare formarea
căderii de restabilire, calculul efectuîndu-se con­
form § 10.24. Căderea de restabilire poate să
atinga o valoare destul de importantă, ceea ce
măreşte sarcina de funcţionare a desci'ircătorului
în comparaţie cu sarcina determinată static, adică
diferen ta
, dintre nivel urile biefurilor. Cresterea
,
considerabil~i a căderii de restabilire poate fi reali­
z2tă prin măsuri constructive speciale (§ 10.16).
Debitul sifonuluî se determină cu formula
Q [J.CJ)e)2gHo ,
= (10.73)
în care: [J. = 1/)1 + L~ esie coeficientul de
debit al sifonului; ('J e - aria secţiunii de ieşire;
Ha = H + v2 /2g - sarcina - căderea de nivel,
egală cu diferenţa dintre nivelurile apei la intrarea
şi la ieşirea din sifon, luînd în considerare viteza
de acces în bieful amon te.
Pierderile totale de sarcină se compun din
pierderile: în orificiul de intrare; la schimbările
de secţiune a conductei sifonului; în zonele de
curbură; la nasul de amorsare; datorită frecării
pe lungime.
Coeficientul de rezistentă al orificiului de in­
trare are aproximativ v~loarea C" = 0,1-0,2.
Pierderile la îngustarea de secţiune în zonele de
curbură, în zona de lărgire de secţiune se pot
determina conform capi tol ul ui 4. Rezisten ţa în
zona nasului de amorsare amplasa! pe porţiunea
rectilinie a sifonului se poate considera egală cu
rezistenţa la îngustare ~n{(s = ~ing. Coeficientul de
rezistenţă pe lungime se determină cu formulele
din § 4.3; în cazul secţiunii variabile a silonului,
calculul rezistenţei se efectuează pentru fiecare
sector de sifon, cu valorile medii ale razei hidra­
ul ice si coeficientul ui C.
Marginea superioară a orificiului de intrare al
sifonului trebuie să fie coborîtă sub nivelul apei
de sifon, după intrarea lui în funcţiune
-I~ __ r.T~
~_._ ,
':\
'7(7 (10.74)
...
-b
~
\:x- ._­x~: i
"V, ~~d.--c"" .
?~
-~
.yP
.': ~"''r~"77>/·~
Fi 5 . 10.34.
 tl1 care: Vi ŞI VO sint, respectlv, viteza in sect1uneâ j
de intrare a sifonului şi viteza de acces a apei la
sifon.
Nasul aruncător destinat amorsării sifonului
se recomandă să fie amplasat cu mărimea y dea­
supra punctului celui mai de jos al plafonului 1
ţi = (0,6-0,7)a, (10.74, a)
unde a este în{tlţimea secţiunii sifonului înainte
de nas.
Unghiul de înclinare a nasului aruncător ~ '//~"'--­
se determină din ecuaţia traiectoriei jetului /////////,%//:;':
Fig. 10.35.
II =
~
x tab B +- .iL
1 21,/~
(1 +- tR,- 2 '3)X 2
1 ,
(10.75)
în care: (1 şi 1'2 sînt razele de curbură ale patului
în care: x = y cotg CI. +- a/sin CI.; CI. - unghiul de şi plafonului sifonului (fig. 10.35).
înclinare a conductei sifonului faţă de orizontală; Inălţimea cinetică, în cazul centrului de curbură
v = ?J2g(H --0 - viteza jetului la ieşirea de comun al patului şi plafonului sifonului, se deter­
pe nasul-trambulina; (? __ coeficient de vite;;ă o
min{t cu formula
egal cu 0,6--0,Î. u )2J
p*
--=;,- =
Il; [ 1-- (r
2g '0 + y , (10.78)

10.15. CALCULUL PRESIUNII IN ZONA

în care: ro este raza de curbură a axei sifonului ;
COTURII.OR
Presiunea în secţiunile cotului unui sifon sau
unui ali gen de descărc{ltor SUD presiune se calcu­
lează pentru estimarea valorii vacuumului în
acele secţiuni; vacl1umul nu treDuie să depăşească
valoarea limită la care se produce ruperea conti­
nuităţii curgerii şi începe cavitaţia. Presiunea în
orice punct al unei secţiuni a cotului sifonului
poate fi calculată cu formula
(.L).
Y
= (z +-~)
t ( m
- Zi
în care: (z +- p/'()", este
înălţimea piezometric.J
în secţiunea examinaUi, aflaUl fără luarea în con­
siderare a influenţei curburii liniilor de curent;
Zi -- cota punctului examinat; p* - înălţimea
cinetică condiţionată de curbarea curentului.
Valoarea (z+-P/Y)m se determină din ecuatia
lui BernouJJi. La scrierea ecuaţiei lui Bernoulli,
coeficientul energiei cinetice la cotul sifonului de
secţiune clreptunghiubră se calculează cu formula~
ţi - distanţa de la axa sifonului pînă la punctul
examinat; Ilo - viteza pe axa sifonului în sec­
ţiunea crestei cleversorului
IlO ~~ q (10.79)
'o In '2
'l
In cazul în care centrele de curbură ale patului
şi plafonului sifonului nu coincid, înălţimea cine­
tică poate fi determinată cu formulele (10.101)
şi (l 0.1 02).
La valori date ale razelor de curbură ale pa­
+- ~* (
, (10.76) tului şi plafonului sifonului, vacuulTIul maxim
poate să apară la plafon, la pat sau la peretele
sifonului. In secţiunea care trece prin creasta sifo­
nului, punctele de apariţie a vacuumului maxim
pot fi determinate cu formulele lui G. V. Simakov 3 •
Exemplu. Să 'se determine presiunea în secţiunea crestei
:--if,nului (fig. 1036) Debitul Q = 19,58 mS/s, înălţimea
gurii d = 0,85 m, laţimea conduetei b ~= 2,65 m, raza de
1.

CI. = (+ -+) ('2 -- 'lF

(10.77)
" ' )'3
:2 ( In ':

1 Keberle, S_ 1., Adomaticeskie sifonnîe vodosbrosî,

Autoreferatul dizeriaţiei pentru titlul ele candidat în ştiinţe
tehnice Taşkent, 1954 (I1btilutul Politehnic din Asia Cen­
trală).
, Slisski, S. M., GhidravIika zdanii GES, J\1., Energhiia,
1970.
fig. 10.36.
3 Simakov, G. V., O sifonnîh vodosbrosah s maksimalnoi
propusknoi sposobnostiu, Trudi LPI, nr. 289, 1968.

205
 curbură a cr(':;tei sifonului r1 = 0,92 th, raza de curbură a în care 0,13 este coeficientul de rezistenţa a cotuiul cod·
plafonului r 2 = 1,77 m, raza axei dudei cle secţiune clreptunghiulară pentru un unghi de
curbură a cotului de 32° (capitolul 4).
r1 + r2 = 1,345
ru = -2 . m. Pierderile de sarcină pe seetonJl de la intrare pînă la
creasta sifonului sint incluse în pierderile de sarcină locale
calcula te mai sus. Pierderile de sarcină totale
Ari,l :;ccliunii dt' curgere a sifonului după îngustarea
sectorului de intrare ~jin" = (,j,,,, = 0,85 <?,6b = 2,25 m"; 22h, = 0,05 + 0,39 + 0,50 = 0,94 m.
aria oriîiciulu: de intrare (,), ~~ 9,06 m 2 ; UJ,i(Ui"" = .\; unghiul Cob convenţională o liniei piezometrict' în secţiunea
de conicitate " sedorului de intrare IX = 28°; unghiul la de creastă
centrul de curbură a condlletei ,ifanului ]a creastă este 64°.
Cota hiefului amonte depăşeşte cota cre:;tei sifanului cu
c.= 0,13 m. Cota absolută a crestei ~ = 1224,Î m (cota ( z _"r L) ="'013 - 111,386-094= -509
, ' " "
m'
convenţionala 0,0). Y~m
Raah'are. 1. Neglij];]d viteza de acces În bi0iul amonte, 2. Viteza şi im\lţimea cinetică în axa siionului În cot
cu ecuatia Bcrnoulli se determină Înălţimea piezometrică
(z + P "1 m Îniccţiullea care trece prin creasta siionului
1-1 = Q 19,58 = 8,89 m;

(
Z ;- -
P J .. z" -- ~
Ci, ,2
- - "
~1l,.
0

rob In ~ 1345'2,05 In -9')'

I,n
Y m 2g r] I O, '-'
La cota convenţională Ze< = 0,0 m a crestei sifonului u'
avem zo= T il"", = 0,13 m. Inălţimea cinetică în secţiunea ~=400m'
2g , ,
care trece prin creasta siionullJi
u" 1 (19,58)~ ~ 3. Presiunea dinamica la plafon (y = 0,425 m), calcu·
2g = :2 '9~8i- 2,25 = 3,8b m. lata cu iormula (!O.78)

zultă
Coeficientul energiei cinetice
din iormula (lO.Îi)
h,ecţiunc:J din cot re·
(P')
- 4 00 [
Y,oI'
1 -( = 1,.'345
.1,345+0,425
)2J =--' 1 08 m .
' ,

- I_.-l
- 1 (re - r )­ ., 4. Presiunea dinamic;] la creastă (u = -0,425 m)
( ri I
'l. -c=
ri 1

- p" ) =~ . [ 1 - (
4,00 c1,343 )2 j =e --4,56 m ;
( r)"
( Y " J ,34::> -- 0,425
:2 In -;:-
5. Din formula (10.76) la cota relativ~ a piaionu:ui
zc,.+ + se obţine
O,~2" ___1_) (I,n Zpl=- d= 0,0 0,85 c-' 0,85 m pr0siunea
( I,n"
0,92)" sllplimentară la plaion (p!Y)Pl =, ­ 5,09 ~ 0,85 + 1,68 c=
--~--- l.!1. --4,26 m, adică P,.a/Y = 4,26 m.
2 (111 l,n)3 Pre:siunea la coronament (ply)" este

Pierdl'rile elc sarcil1ii

0,92

Iii int:'[Hc
(L)

i CI'
c_ ­ 0,09 - 0,0 -- 4,50 = - 9,G5 m,

li, ~= 0.2, -,-1.- (19,58)" o

--,- ,.= 0,,)9 111.
deci Pcae!Y = 9,05 m.
2 '9.81 9,OG La temperatura apei de 20'C, presiunea vapori lor de
apă satllraţi ph' == 0,24 111 B 20. \'acuumui critic calculat
Pierderi le ele s,lrcină pe sedorul ele Înguslilre CII iormula (10.104)
I 1958
== 9,94 _ ~ __ J!..!... = 9,94 __ 1224,Î _
2
It, = 0,1' --1-'-) = 0,05 m,
(
Pfa'J
2'9,81 \2,25 Y C> 900 Y 900
În care 0, I eo;te coeficientul de rezistentă al Îngustării treD- -- 0,24 = 8,34 m.
tate la un unghi de conicitate IX = 28-' ". • .
Picrderile ele sarcinil în cot în cazul de iaţă, pentru (p,_,,, /',-)". = 9,05> (Pw\lcr =
= 8,4 m este de aşteptat ruperea continuităţii curgerii în
-~-J~ -= 0,50 m,
cot la creasta sifonului, ceea ce este inadmisibil. Este necesar
li, ~ 0,13 - . 1- - (19,58
2,9,81 2,25 fie să se micşoreze curbura crestei :sifonului (axei siionului),
fie să se reducă rapacitatea sa de evacuare prin introducerea
1 Iddcil;, l. E.. Spravocinik po ghidravliceskim :soprn. unei rezistenţe sau prin mic~orarea ariei ,"c\iunii sifonului
,ivleniiam, :'\., Gosenergoizdat, 19<iO. pe porţilllwa de Ollp,ij coronamt'llt.

E. CAPACITATEA DE EVACUARE A DESCARCATORILOR SUB PRESIUNE ŞI GOLIRILOR

DE FUND. CALCULUL PRESIUNILOR ŞI VITEZELOR îN COTURI

10,16. SARCINA EFECTIVĂ cJrcMorilor) se L1i5ting următoarele cazuri:

- curgereil în atmosferă (orificiul ele evacuare
Lil deterl1linorea s(lrcinii efeeti\'e HeI (diferenţa
dintre energia speciîică totală în bieful amonte situat deasupra nivelului apei în bieful aval),
~i energia potenţială în secţiune" de ieşire a des- raclierul orificiului cle t'VilCUJre nu este prelungit

206
 Ham în care Hei este sarcina calculată cu forrtlUla (10.81) ;
..L.~-:;[r u" - coeIicient care ia în considerare influenţa

l<r
înălţimii piezometrice ho sub Jet, măsurată de la
~
..c':'.!Y-- _
..=tIH>v
Y. ,.
o
marginea inferioară a orificiului, asupra capa­
;-;.Hnr cităţii de evacuare
~4~~ b
(j,,=~'
Ham
y.
a

1-1 I '"
7J - 1 ' 'YJ =
V T - itI .
T - 17
0

I 1I ,,~:j .. ~ Cînd ho = O (curgere liberă din orificiu în at­

J I
'l..1
=t:.:1"'::-'i
.......
__ I
.;<'
o

I It~,
I '"bj-i' - }:
h'
(J--.
"c '.
<::;, _

.;------;+"".;-L. mosferă, fig. 10.37, a) cu formula (10.83') se obţin

c~.. ~Ţ
~Ll~P/ ?L~--">.I'~I'..J '.:.I'~'-'-Î21f,n{ ~
1" l' ' c.
rezultate mai exacte decît cu formula (10.83).
_ ti -r:: - ~
~.
z:- - .
,1 .', ,',.
.... ,1,;:f
1, /./j/
'/." . L,' 1"
'/,.-,.
J
d . . " e f
10.17. CADEREA DE RESTABILI RE. ADTNCIM EA
Fig. 10.37. DE iNECARE A ORIFICIULUI DE FUND
în aval, există accesul liber al aerului sub jet
(fig. 10.37, a). In acest caz 3) Adincimea de înecare a orificiilor de fund
şi calculul capacităţii de evacuare cu con­
Hei = • B am - • ax ar. = T~ - 0,5 !lI' (10.80) siderarea influenţei căderii de restabilire
în care: • ax a1" este cota centrului orificiului; Oriiiciul de fund este înecat daca adîncimea
- orificiu de fund neînecat (fig. 10.37, b) sau apei în bieful aval t este mai mare decît adîncimea
orificiu neînecat cu radier prelungit 1 ~ 0,7 hI conjugată cu adîncimea din secţiunea de iesire,
cu căderea liberă a jetului (fig. 10.37, c) şi cu jet egală cu înălţimea orificiului. In acest caz, nivelul
semiînecat (sprijinit pe saltea de apă (fig. 10.37, el) apei în secţiunea de ieşire din orificiu va fi sub
nivelul apei în bieful aval cu căderea de restabilire
H e! = • Ban! - • B sujJ = T~ - h], (10.81) 6..h o (fig. 10.38).
în care: • B SlIjJ este cota marginii superioare a Adîncimea de înecare 1) a orificiului ele fund
ori fici ul ui. (a marginii lui superioare) poate fi determinată,
In lipsa treptei de cădere (radier prelungit) cînd ~ = b / B < 0,7, după 1. 1. Levi 2 • Cînd sînt
(fig. 10.37, b; e) T~ = T; date Q, T o, t, B, fJ- şi coeficienţii Boussinesq
- orificiu înecat cu radier prelungit sau cu Cf. I şi Cf./, cu ecuaţia cantităţii de mişcare se de­

treapt{[ (fig. 10.3, e; f) termină 6..h o şi după aceea se calculează deschide­

rea stavilei sau înălţimea orificiului hI corespun­
Hei = .B,,,,, -l'0 = T~ - (!lI + 3) =
zătoare debitului specific dat q
= z + D.!lo. (10.82)
în care: 3 este adîncimea de înecare a marginii g2 Q[ Cf. l ? j 2g(To '- t \ o) - tE
+ Dh CI.,QJ =
superioare a orificiului, .0 - nivelul apei imediat
în aval de orificiul de ieşire. = 2J.h o(2t-- D.holB. (10.84)
In lipsa treptei T~ = T o.
Dacă se cunoaşte sarcina efectivă, debitul în ~j--'-:'"

toate cazurile examinate mai sus (fig. 10.37) se "

-<:01
a:::.:

=i~~~ţ'-'
-~.- /; ~.
determină cu formula
(-­
Q = fJ-(OI Y 2gH el' (10.83) <---­ ; --- --
1-""'­
'--j-­ .. ­

în care: (01 este aria orificiului de ieşire.

Dacă jetul evacuat în bieful aval din orificiul
• ~' /
/
'Q-
.:c: 1:
,,'

/ . , , : 1 ", - ~
o

fără radier prelungit (fig. 10.37, a) va fi semi­ .

i~ ~/--=-----~
~=ţ~,:··:~u'
înecat, atunci debitul trebuie determinat cu for­
mu1a 1
! .
Q = Uri.H')lj2gH eh (10.83')
fig. 1033.
I Slisski, S. AL, Naucinîe rlokladî vîsşei şkolî. Stroi­
telstvo, rtr. 1, 1959, p. 271. 2 Levi, 1. 1., IZVl'stiia VNIIG, 6, 1932.

207
 In caJcuÎ se poate aciopia (;(1 = 1,02; !XI = 1,04.
Dacă se cere să se calculeze capacitatea de eva­
cuare a galeriei cînd se cunosc nivelurile apei in
bieful amonte şi în biefu1 aval, precum şi înăl­
ţimea h l a galeriei, se foloseşte ecuaţia
4:J. 2h1 b(To -- t + t1h O)(a1t -
t:lh o(2t _. t1h o)B,
= (10.85)
din care se determină t1h o.
Cînd se cunoaşte ilh o, adîncimea de înecare a
orificiului este egală. cu
;) = t '- 17 1 _. ilh o.
Avînd;) sau t1h o calculate cu formula (10.82),
se determină sarcina efectivă şi după aceea debitul.
Exemplu. Să se calculeze capacitatea de evacuare a
conductei (fig. 10.:38) de secţiune dreptunghiulară h) X b oc=
= 3,0 X 3,0 m. Coeficientul de debit iL = 0,6; diferenta
dintre nivelurile blefurilor z = T - t = 14,0 m; adÎncil1lc~a
La amenajarea unu! prag cu taluz jin, înăl­
ţimea pragului şi valoarea căderii de restabi1ire
:lh o = Z,e' se pot determina în funcţie de numărul
Fraude din graficele 1uii A. M. Popov dlhcr =[(Fr I ) ;
z",,/(v 2 12g) = {(Fr I ) şi Zres/hcr = {(Fr l ) din fig. 10.39.
!Xlh l ) Sectorul pe care este 8mp1asat pragul trebuie să
aibă lăţimea egală cu lăţimea orificiului (pereţi
1aterali verticali); panta pragului 1: 3. Pentru
numere Froude m8i mici de 3, ta1uzu] poate să
înceapă imediat după orificiul de ieşire; la nu­
mere Fraude în gama 3 < Fr I < 9, distanţ8 de la
orificiu pînă la piciorul taluzului trebuie să COI1­
(10.86) stituie de la 0,25 pînă ]a 0,5 din adîncimea cri­
tică h cI"
Exemplu. Evacuarea debitului în perioada de cx('cu­
ţie a unei construcţii se realizează printr,o conductă cu pa­
rametrii daţi în exemplul precedent. Lăţimea biefului în
aval de conductă este egală cu Jăţimea conductei (datorită
amenajării pereţilor din aval). Să se determine cu cît se
poate reduce înâlţimea batardoului din amonte, ca urmare

apei în bieful aval 1= 10 m; 0(1= 1,02; .;x,= 1,04; 13= a căderii de restabiJire.

= 3,0 m.
Rezoi1't7rf. Viteza în secţiunea de ieşire
Rezoh'ore. 1. Din ecuatia (10.85) 5(" determină cild"h'il
t:.,Jz o
4'0,36,3·3(14 + 2.h o)(I,02·10 - 1,04'3) = v= [L./ 2gfl,! = 0,6 '4,43 Jl7,l = 11 m/s.

= 10~ho(2·1 O - 2.h o)3 Numărul Foude

2.h o = 3,1 m; [1 2 J p~
2. Sarcina ef~cti\'ă Fr~' -- = -- = 4 I

[;17 J 9,81 ·3 ' .

Ii,! = z -1- ~h" = 11,0 + 3, I = 17,1 111;

3. DebituJ c"lculat cu formula (10.83) AdÎnciJJ1('a criticiJ jWlltru :Y. 1,1 ; h" = 4,92 m.
CC',

Din g.-aficul din fig. 10.39, cînd h,,~4,l m a\'em ,[/h",=

Q = 0,6 '9,0 '4,43 )17,1 ~~ 99 m 3 ·s.
Neglijînd cilderea de rcstabilire Q = 90 111'.';.
b) Creşterea capacităţii de evacuare a golirilo r
de fund
Pentru utilizarea căderii de restabilirel, o m{l­
= 0,46; Z",I h", ~= 1, l. Prin urmare d = O,4Gh c , = 0,4G'
'4,92 = 2,2ti m; z". = 1,1 '4,92 = 5,4 m.
AmplasÎnd conducta astfel încît marginea superioară
a orificiului ei de il'şire să se €;ă,;ească sub nivelul biciului
aval cu z"" = ,5,4 m, marginea superioară a orificiilor va
fi neil1ccată. În acest caz, nivelul apei în bieful amonte va
fi mai sus decît nivl'lul apei în IJicful aval cu H'i - Z'" .coc

sură eficace este 8111enajarea în albie în aV81 de = 17, I - 5,4 = Il,Î m. Fără ridicarea pozi tiei conduc!ei

golirea de fund, a unei zone cu pantă inversii sali şi fării amenajilrea pragului cu înălţimea d, diferenta dintre

a unui prag C11 taluz lin (fig. 10.39). 'f' B"", şi 'f' Ba, va fi z = 14,0 m. Astfel, cota nivelului apei
în bieiul amonte a sc8zut cu 14,0 - 11,7 = 2,3 rn, ceea ce
permite să se reducă corespunzător înalţimea batmdolllui.
_._--~----­

La calculul capacităţii de evacuare a oriiiciului de ieşirc'

.'.
Idf ~:J'·it.l:y-
JJ' ." . ._ ..
-,: ~,:t;----. j
y ,'.­ În perioada de execuţie a construcţiei, fără luarea în consi,

l:J~;~:.riJTli-T,----",
IIQ'_" !--''~j':" --- 7.,'I~~",'T
- derare a căderii de restabilire (considerînd doar diferenta
de' nivel dintre lJiefuri) batardoul ar fi mai înalt cu 5,4 m.
//,,:-::::-'
l' '
rf- {I" "'. ',-' ,~-I
OV f f- l' - --, --.:: -,

",Ff,hlh - ~J, I~/:

50 ; --i 10.18. CALCULUL CAPACITAŢII DE EVACUARE
A DESCARCATORILOR SUB PRESIUNE
___, '- L __ C--- . ; - ' -­ - -,
PREVAZUŢI CU TREAPTA

mă,," ,ce;,,","'!"
F'g_ 10_39 \
raportat'a 1J e. o
adîncimea
'
ra't~·
pOl ata. restabilir~
CII lca
ddce" d'
la îml1tierned Cinei'"
ftlnc(ie I~l
l L'a;deb Lu­
'A
'
b
- ,- c
'.
Dacă în aval de descilrcătorii sub presiune se
t prevăd pile ele lit1litare a difuz~irii curentului în
planul curgerii (vezi fig. 10.40 şi 10.'11), marginea
1 Popov, A. M., Vosstanov1enie energhi i ka k sredsh-u superioară a orificiilor de golire rămîne neînecată,
uveliceniiii propusknoi sposobnosti stroitelnÎh tunelei. Auto,
referat pentru titlul de candidat în ştiinte tehnice, 19G9
chiar atunci cînd nivelul apei în bieful aval de­
(LP 1 M. 1. KaJinin). păşeşte considerabil cota superioară a golirii.

208
 =-Ţ"

;I,>LJ~"omm j
-- --~---m·
rA€~~~- ----:.~Ic-TI---1-1
'1 ~ --=. - --:;-~ Q:~l
t --)
fJLi \"'
ct:j,c',1

---=-=-~' -~ --- - ­
Fig. 10.40 Fig. 10.4 I.

a) Calculul nivelului apei de Înecare

(măsurată de la nivelul rizbermei), la care are loc
a descărcătorilor sub presiune
Înecarea marginii superioare a orificijIor de golire
prevăzuţi cu treaptă

se calculează cu formulele:
Referindu-ne la schemele construcţiilor din fi­
gurile 10.40 şi 10041, adîncimea biefului aval t - cînd ~ = biE> 0,65 - 0,7 şi lp ~ ho CT

t er c= e -+ )(a--- d)~ + 2(a ­ d)fz o CI + rVli + (l - ~o)h5 ce + .4 ; (l0.87)

- cînd ~ = biE> 0,65 - 0,7 şi lp < h o CT h l -- înăqimea orificiilor golirii pe verticală;
Eo -- lăţimea netă a golirjIor între pile şi E - dis­
tel = e+ J (a - dF -+ 2(a -- d)h o cr -+ hi + A ; tanţa dintre axele pilelor principale (cînd b = Eo'
~o = 1) ; 1p - lungimea capătului pil elor care iese
(10.88)
În bieful aval, măsurată de la marginea treptei.
- cînd ~ < 0,65 şi 1p ~ ho cr sa u 1p = ° La calculul înecării golirilor sub presiune ale
centralelor hidroelectrice combinate, valoarea ter­
fer = a -- d -+ e -+ ho CI, (10.89)
menului A din formulele (10.87) şi (10.88) se de­
termină cu formula
dacă lp = 0, atunci calculul după formula (10.89) A ~= ~ [CXIQ~ + cx ,Q: _ cxo(Q 1 + Q,)2] , (10.91)
este posi bil cînd b ~ 4(h o h]), cu o abatere CT -
gB W1 w, Wo
deca1cul [(tcal -- texp)lt up ] ·]00 de aproximativ În care: Qg, Qt sînt debitele golirii şi turbinei;
± lO?â. (')1> (0" (tJo - ariile orificiilor golirii, conductei de
In formulele expuse mai sus, ho este Înăl­ CT aspiraţie şi secţiunii de curgere în bieful aval pe
ţiI11eapiezometrică în secţiunea de capăt a treptei, lăţimea E; C(I' rJ.1, C(o - coeficienţii cantităţii de
măsurată de la cota treptei, corespunzătoare ni­ mişcare avînd următoarele valori aproximative:
velului apei limită în bief care îneacă marginea C(I = 1,0 pentru jetul în secţiunea treptei; C(t = 1,37
superioară a ori [kilor (înăl ţi mea piezometrică cri­ pentru conducta de aspiraţie; C(t = 1,0 - pentru
tică) goli~ea de fund; rJ.o = 1,03 - pentru bieful aval.
In cazul schemei din fig. 10041, în formulele
ho " = 0,58 h 1 J2,!3'Fr 1 -+ 1, (10.90) prezentate mai sus e=O; d=O; (,)t=O;
QT = O. Rezultă pentru acest caz
în care pentru lp> h l ;
A = 2Q; (~ _ ~) , (10.91 ')
gB W 1
ii:b ,.
Wo
W= ~o = sau
A = 2 Fr]h~~(~ _ cxo~), (10.92)
h1 t
pentru lp <"Iz]
în care Fr] = q2/gh~ ; h] şi t - înălţimile secţiunilor
W=~=J7..· Fr = ----"
q2 . Q de curgere pe treaptă şi în bieful aval (în afara
B' 1 gh. q=b' limitei bazinului disipator, dacă acesta există).
14 - Indreptar pentru calcUle llidraulice - cd. 203 209
 b) Calculul adînci mii de inecare a marginii curent suplimentar, in i'uncţie de condiţiile de
superioare a orificiilor de golire prevăzute înecare pot fi folosi te următoarele formule:
cu treaptă' Cînd ~ = blB > 0,65--0,7 sînt posibile urmă·
Pentru calculul adîncimii de înecare O" a ori­ toarele situaţii de calcul:
ficiilor de golire (marginii lor superioare) în cazul
general al unui curent suplimentar sub nivelul - dacă înecarea orificiilor este considerabilă,
treptei (cazul centralelor electrice combinate sau astfel încît T B av - T Cr > (3 ho CT - hI ), atunci
al golirilor de fund etajate), sau în lipsa acestui O" = ho - h I + c, în care

h = - (2~d)+ .j(2a - cir - 4[a"; (a - d)d - cit -(t_- e)" -t~l;

(10.93)
o

A se calculează cu formulele (10.91) sau (10.92); ho = fl(Ok) ;

ho - înăI ţimea piezometrică sub jet în secţiunea (10.94)
treptei, măsurată la cota treptei. Celelal te mărimi o
J. = f~(ho, ro),
din formulă reprezintă dimensiuni ale construcţiei în care, suplimentar la notaţiile adoptate mai
şi sînt indicate în figurile 10.40 şi 10.41; sus, ro reprezintă raza de curbură a suprafeţei
- dacă T B av - T Cr :( 3(h o or - hI ), adică jetului în secţiunea treptei în momentul înecării
în situaţia înecării relativ neînsemnate a orifi­ ori ficiilor.
ciilor, trebuie să se rezolve sistemul de ecuaţii Prima ecuaţie are forma

h _ - (2a ,- d)+ ..j('2a - d)" - 4(1 - ~o) [a" ­ (a - d)d -- rit - (t - e)" + ~0(h1 + ~,.) + Al (10.95)
o - 2(1 - ~o) .

A doua ecuaţie

în care
ok = ho - hI - [J-' (T~ + c - hI - o)
{l
1 _ r J - 1, lin (1 -

[ 1 -- 1, lIn (1 - _k -
~I]"
~o - h o
h o - h]

J ro + h

apei din secţiunea orificiului este determinat de

J2}
1

, (10.96)

_
h1 V 1- ho cr - h1
i-'-"(T; + c - h1 )
nivelul din secţiunea aval a disipatorului. Atur.ci
(fif. 10.40)
o= t - + ci - a - hI
'
0
= ---=--:-==========
- h]
(10.97) L' ; (10.98)

1--
V 1- h . '"
1-'-"(To + (
iar [J- este coeficientul de debit al golirilor.
Prin rezolvarea ecuaţiilor (10.95) şi (10.96) se
construiesc curbele fI şi f2' ale căror puncte de
intersecţie determină valorile o,: şi ho. Dacă se
cunoaşte o", înecarea marginii superioare a orifi­
ciului este egală cu: o ~ 0k + c, iar în cazul
treptei orizontale o ~ o". Pentru construirea gra­
ficului o" = [(ho, r) cu formula 10.96 se poate
folosi nomograma din fig. 10.42.
Cînd ~ = bjB < 0,65 sînt posibile următoarele
situaţii de calcul:
- pilele nu se prelungesc în bieful aval sau
se prelungesc cu o lungime neînsemnată (lp ~ O).
Dacă orificiile alăturate nu funcţionează, nivelul
1 Slisski, S. l\'\., Ghidravlika zdanii
Energhiia, J 970.
- hol
funcţionează unul sau două orificii alătu­
rate. Există pile care ies în bieful aval. Orificiul
este puţin înecat, adică T B av - TCr :( 3(ho o r ­
-h I ). Presiunea sub jet poate fi determinată de
nivelul apei în zonele laterale cu vîrtejuri, re­
zultînd
ho = t - e + ci - a. (10.99)
Avînd ho, calculul se face cu relaţia (10.96),
utilizînd nomograma din fig. 10.42.
Calculul capacită(ii de evacuare a golirilor sub
presiune ale CHE combinate se efectuează conco­
mitent cu calculul ejecţiei (10.26).
Exempl u. Să se c2lculeze capacitatea de evacuare a
golirii sub presiune prevăzută cu treaptă (fig. 10.41) a unui
baraj de greuta te. Se dau: T; = 26,88 ITI; t = 17 ITI;
a = 8,0 ITI; h1 = 2,40 rn; b c= 6,0 ITI; (,)1 = 14,4 ITI~; Bo =
E'lektrostanţii, M., = 8,0 In; ~o = b! Bo = 0,75 ; Lp = 7,0 rn ; 1-'- = 0,88. Treapta
este orizontală. Lăţimea biefului aval B ~ b (~< 0,65)

210
 1:
~
gUlo C1 - hl ) = 3(6,9 - 2,40) = 13,50 m; 9,0 < 13,5. ih
ha -/7, acest caz ~ < 0,65 şi, prin urmare, calculul trebuie efecluat
ro cu formulele (10.99) şi (10.96). Din formula (10.99), cînd
6 ti; d = O şi e = O
!lo = t - a = 17,0 - 8,0 = 9,0 m.
Trecînd la determinarea ~, În locul calculului direct
5 -0,90 cu formula (10.96) se foloseşte nomograma din fig. 10.42
Pentru c = O avem
T; .- li l .+ C = 26,88 - 2,40 = 381 .

It o - itI 9,00 - 2,40 "

~-
0,85
4~ n--J-./:t'! J-.J'.f-YSj ,0.9 "\ / 1- 6,90 - 2,40

2 = V 0,88 2 (26,88 - 2,40)

= 6,8.
!ll
1.- "l / 1- 6,90 - 2,40

J­
V 0,88 2 (26,88 - 2,40)
O.BO Din nomogramă se determină

!3
- k- =0,74,
ha -Ii,
Schemo_
de unde !3 k = 0,74(9,a - 2,4) = 4,7 m.
2­
';~~ Deoarece c = O (treapta este orizontală) !3 = ~k = 4,7 m ;

L-~~\~
f- 4. Sarcina efeel jvă a golirii se determină cu formula
(10.82)
+ 3) = + 4,70) = 19,78 m
P;;;;dtut \ 0.75 H'i = T; - (h 1 26,88 - (2,40
(dacă nu se ia În considerare adîncimea de înecare a ori­
o.7~ ficiului, la diferenţa Între nivelurile biefurilor de 17,88 m se
obţine pentru sarcina efectivă o valoare cu 1,9 m mai mică).
Debitul
Fig. 10.42.
Q = 0,88'14,4 ~2'9,81'I9,Î8 - 250 m3 /s.
Rezolvare. L Debitul specific În secţiunea orificiilor
cînd margineil superioarr, estL' J1eÎnecată
q ~ :~hj \'2g(T;- il j) ~~ 0,88 ·2,40 ~2 '9,8] (26,88 - 2,40) = 10.19. CALCULUL PRESIUNILOR ŞI VITEZELOR
= 46,2 m3 s'm ; îN COTURI LE CONDUCTELOR
46 2~
~ SUB PRESIUNE
Frj=.!L=--,-_= 15,75;
gll; (J,ISI '2,4():1

2. Se stabileşte dacă orificiile golirii sînt Înecate. Cu

Presiunile si vitezele locale în coturile conductelor
formula (10.90) se determină înăJtimea piezometrica critică, sub presi une .(descărcătorilor la baraje) se deter­
la care are loc Înecarea orif icii IOL 111 cazul de fa ţă Ip >- 11 1 (7,0> mină cu scopul stabilirii razelor de curbură ale
> 2,40) de aceea W= ~o =- 0,75 suprafeţelor interioare, respectînd condiţia de li­
mitare a vacuumului şi cavitaţiei.
lio " ..", 0.58h l .j2[r lOr +- ! =-0

a) Presiunea în secţiunea din zona de curbură

,,~ 0,58' 2,40 ~2' 0)5' 15)5+-! = G,9 m.
lntrucît, conform datelor de bază ~ < 0,65, adîncimea
biefului aval, corespunzătoare momentului de Înecare a
orificiilor se dt,termină cu formula (]0.89) În care d=~ O;
e= O)
/" = (/ -l lio C1 = 8.0
Adîncimea in bieful aval t c= 17,0>- t n = 14,9 m şi
prin urmare, marginea superioară a orificiilor este Înecată;
3. Se determină adincimea de inecare a marginii supe.
rioare a orificiului S
şi calculul ei
Presiunea asupra peretelui din cot poate fi
examinată ca sumă a două componente: presi­
unea hidrostatică şi presiunea cinetică. Aceasta
din urmă este condiţionată de acţiunea accele·
+ G,9 = 14,9 m. raţiilor normale,
Cînd este dată cota ZM a punctului Ai pe su­
prafaţa curbă a conductei, presiunea în acest
punct rezultă din relaţia (fig. 10.43, a)

~ Bu , - ~ Cr = / .- a = 17,0 -- 8,0 = 9,0 m. ( P...)

Y joJ
= (z +.E.)
Y m
_. 2M ±..e:...
Y
(10.100)

211
 .
C::.J..... ,

-~,

(z·;)~ed
1--
"'-'-.
--_."......... - ---r
y­
'---­
rJ ---_~
!
--. ~
Q

~!I
\ ~·':;tfi.11
'Ji~
'­
1'1
\ I I

---ţ-
\ i "1,
\ I

'-.

O b
! ! o

Fig. 10.43.

Inăl ţi mea
piezometrică medie în secţiunea centrelor de curbură ai pereţilor conductei, poate
dată se calculează cu ecuaţia Bernoulli cu viteza fi determinată din formula (10.78). In cazul în
medie în secţiune. Semnul din faţa termenului care centrele de curburii ale suprafeţelor interioare
p* h este determinat de sensul acceleraţiilor nor­ ,-de conductei nu coi nci ci, valoarea p ":- Il' 1a peretele
rmle. Înălţimea cinetică, în cazul suprapunerii cu r::lZa R 2 (y =- h12) se determină cu formula
[3 I)h 1
g[,+(~, _~J ;:r
p*
'(R: I~d ;:; - 32~:~, +U: - ~:) :';']
Vi C' '1

y 'R;f R , (10101)

Presiunea dinamică (sau înălţimea cinetică) asupra peretelui cu raZil R1(y = - Izj2) rezultă
din formula
p'
[(..2.+-ll~+!-ţ+~) +(~-~)
2
__ (12 2 5h +- ,3h' h
2
J. (10.102)
y gll + :_1 _ -.!....j..l!-] R1 R2 8 I R, R, 64 32 R1R, 1 R, R, 16
I R1 R2 24

In aceste formule, veste vitezil medie în sec­ b) Calculul vitezelor locale Într-un cot
ţiunea examinată; Iz - distanţa dintre supra-
de secţiune dreptunghiulară
feţele c'Jrbe ale secţiunii; R], R 2 - razele de Vitezele mediate într-un punct oarecare al
secţiunii cotului ~e pot cillcula cu următoarea
curbur5. ale celor doi pereţi. formulă semiempiric'l

v exp [(_1 - _1 1 ~" - (_1 + ~- ) *1

.[l-(~:/rr,
R
1 R z _il R Rz ­ 1
u=A (10.103)
1 I \ h
1+ ( R; - Rz ) 24

în Cilre: veste viteza medie în secţiunea eXil­ Ro fiind ril~a de curbur~i a axei conductei.
minată; Y - distanţa de la axă pînă la punctul Valorile coeficlenilli A şi il exponentului B
exmninat (fig. 10.43, b) sînt date în tabelul 10.5.
A = 1+ 0,125 Formula (10.103) neglijeaza influenţil înălţimii
J +10h'Ro relative a condudei şi il coeficientului de frecilre
B = O 1°5 - 00833 (1z1R o)0.113 ,
1 ..... , j ilSU pra di stri bu ţiei vitezelor.

212
 Tabelul 10.5
Valorile coeficientului A şi ale exponentului B in formula (10.103)

I ° 0,[ 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 , [,0
h! Ro
r
I
I I I I I I I I
A
B I
1,1205
0,125 I
1,OG2
0,060 I 1,042
0.056 I
1.031
0,052 I 1.025
0,050 I
1,021
0,0·18 ! 1,018
0,046 I
1,016
0,045 I
1,014
0,044 I
J ,012
0,043 I 1,01t

0,042

o b ser va \ i e. Dacă
1! Ro = (Ii R + 0)/2.
c) Vacuumul admisibil, sub aspectul Jimitării
cavitaţiei, la descărcătorii sub presi une
Cavitaţia apare la scăderea presiunii sub pre­
siunea vaporilor de apă saturaţi (p!j'ol' Ţinind
seama de scăderea presiunii atmosferice funcţie
de cota absolută a regiunii cu '" /900 şi sdiderea
ei posibili'; cu 0,39 m functie de condiţiile meteo­
rologice, valoarea critidi a vacuumului, corespun­
zătoare presiunii vaporiJor de apă saturaţi, se
poate determina cu formula
12-
'(
= IO,33-.....!.. - 0,39 -
900
=9,94-~--(.e.)
900
în care: 10,33 m este presiunea atmosferică la
cota absolută zero; PI' - presiunea vacuul11metrică.
Cavitatia nu apare dadi vacuumul este mai
mic decît valoarea lui critic,] sau, cu alte cuvinte,
suprapresiunea este mai mare decît presiunea
raza uneia din suprafaţe este infinit ii, În Gdcul se introduce valoarea mcdie a razei de curbură
Valorile coeficienţilor I( şi ";' pot fi găsite în
lucrările de specialitate 1 ; valoarea coeficientului (3
poate fi considerată egală cu 0,1-0,2 în cazul
curgerii fără desprindere şi 3 = 0,3-0,6 în cazul
curgerii cu desprindere. !nălţimea cinetică p* II'
şi viteza Il de ocolire a neuniformităţi10r pot fi
determinate CLI formulele (10.78) ; (10.10)- (10.103).
Calculul este aproximativ, de orientare.
Exemplu. Să se estimeze posibilitatea apariţiei cavita­
tiei în sectiunea clleie (k~-I1) a golirii sub presiune cu difuzor
(L)
1',8((1
=
(fi[;. 10.44) a unei CHE mixte combinate. Datele de bază:
ariile sec\iunilor transversale w, =. 200 m"; W,·" =~ 78,1 m";
(Or == 1.15 m"; R 1 = 8,8 m; R~ = 00 ; distanţa dintre pereţi
În secţiunea cheie b ,~ 7,20 m.
[rn], (10.104) Cotele plafonului [;.Jlirii ~ P = 43,6 ITI, biefului amonte
'( , .sa [
~ Ba", = 68,0 m, nivelului suprafetei libere a apei în sec­
ţiunea orificiilor ~O= 0505,80 m (se calculează după § 10.18, bl,
Înălţimea efectivă H'I ~-= ... B am - .,0 = 12,20 m.
Ham
w~ ~...::.~_~

critică

-p,. .-- -
.............
(Il,.) .', (10.105)
î' "( (')

~~>(~1,c
i r
. (10.105') _Va 00
"",1
t:-.
In secţiunea de cot a unei conducte, presiunea
instantanee într-un punct oarecare M de pe
plafon, perete sau fund poate fi determi'nată din
formula (fig. 10.43, b)
~,z

-
p) ( p*
z+-p ) m -z.u::!::--K-:- li"
±(3-,
( -Y JJ =
''( 2g "1' 2g
(10.106) K-K .I-j..,"'-J"'"

în care: (:: + ~:)i J Iil

este inJ/ţilllea piezometricâ co­

respunzătoare presiunii medii in sectiune (se de­

'Ql
~I, r<"!~~.""
~i, .. (O~I"
'.
III

--­
termină din ecuaţia Bernoulli); K, -: - coefi­
cien ţi care iau în consi derare scăderea presi unii 1­
la ocolirea de către curent a neuniformitiiţjjor; Fig. 10.44.
3 - componenta pulsatorie a presiunii, exprimată
în părţi din înălţimea cinetică; Il - viteza locală 1 Rozanov, N. P., Şalnev, K. K. şa. Vorobiev, G. A.
(viieza curentului la ocolirea nellniformiUiţilor pe "lzvestia", \~J[G, 1965, L 76, Siisski S.M. Ghidravlika
pereţii conductei); V -- viteza medie. zdanii elektrostanlii, M., "Energhia", 1970, pag. 131.

213
 Debilul evacuat prin golire Qo = 1360 m-!s, viteza de Din eL:uatia BeTnuulli pentru secţiunile din bieful amonte
acces în biefuI a!nun\f, ['o ~ 0,4 m!s; ti, ''''' 6,8 m/s. şi cheie se determina înălţimc:a piezomelrică medie În sec·
Rezo{Clure. 1 S' cdermină înălţimea piezometrică me· tiunea cheie
die în secţiunea chrie (/leglijînd influenţa curburii conduetei),
P) +~= ,.' (z+-P) ..' + '.[,h;
+~
pentru care se c<Jleulează pierderile totale de sarcină pc
sectorul de la intrJre )lÎnă la secţiunea cheie.
(z+ -y (1 ~g Y m 2g
Coeficientul de rezistenţă la intrar!', raportat la Înăl­
ţimea cinetică in secţiunea de intrare ~i = 0,9 1 Pierderile
68,001' 0,01 ~ (z +~) -+- [5,40 + 5,GO,
de s2rcină la intrare h, -,ce 0,9 '6,8 /19,62 ~ 2,1 111. Coeficien­ , '"
tul de rezistenţă al sectorului de la intrare pin;) la secţiunea de unde (z .;- piy)", = 4Î,O m;
cheie, a cărui IU:lgÎrne li ~-~ 12,4 m, se determina introducind 2, Presiunea dinamid (respectiv Înălţimea cinetică)
în calcul conul echivalent cu unghiul la vîrf în secţiunea cheie. în punctul ,vI lînga plafon se determină
din formula (10.102) (peretele (u rilza de curbmă mai mică).
Prin substituircJ in aecasUI furlilllia CI valorilN vitezei mcdii
tg 1. ~, }J:;; -- ,,' Ne''... = )206 - yl78,T = 0,241 ; v,,, 1 3GO ' 78,1 = 17,4 mi::, il distanţei dintr( pereti h ~
-CO

2 1, F~ 12,4 JD4 = Î.20 ni ~i a ViJlorilor J,'R 1 -~ li8,il = 0,113 m- 1 şi l/R~ ,ce

~~ j!(j'J = 0, se obtine
=
(~*)
;3 27°.
,ce - 0,0382[';" ce "O,rJ382( 1 3GO,!Î8, 1)" = - 11,6 tTI ;
Coeficientul de rezistenţă al conurilor (co~duetiî cu in· ( ,'!

gustare continuă de secţiune) (§ 4.4), cînd ~ = 27' este 3. Presiunea in punelul M (2 = T P= 43,6 m)

~co. = 0,23. Pierderile de sarcină pe sectorul examinat

(-PJ = (fi)
l z+- --z + (P*)
- ,
~-47,0 . JI,G-~
43,6- .

[.;. 17,40" v
l .'1 v
l '/1 "
I .'1
h". = ~C'" - ~c 0,23 - - - = 3,5 111. = --8,2 1l1;
2g ]9,62
estimarea posibilităţii apariţiei cdvita(id
4, Penlr'u
Pierderile tolale de la bieful amonte pînă la secţiunea se foloseşte formula (10.106), comparind presiunea obtinutii
cheie cu valoarea ei critică, calculată din formula (10.105'). Vi­
teza u din formuliJ (10.106) se determină din formula (10.103)
~h = h, + h,o'l = 2, \ + 3,5 = 5,6 m. pentru U = h'2 ~~ 3,60 111.

F. RACORDAREA BIEFURILOR CU JET ARUNCAT

10.20. LUNGIMEA DE BATAIE A JETULUI

(A LAMEI DE APĂ
unea de desprindere (§ 10.21). In cazul genera I
a) Calculul traiectoriei jetului şi adîncimii
biefului aval (neglijînd aerarea jetului)
Lungimea de bătaie a jetulul L =c= Lo ; L =~l.1 ;
L = L~'a (pînă la întîlnirea cu suprafaţa liberă,
cu patul albieî inainte de afuiere sau cu fundul
gropii de afuiere), aruncat de pe trambulina de·
versorului, canalului rapid sau galeriei evacuato­
rului sub presiune se poate determina cu formula
(fig. 10.45, a)
clinare a axei jetului faţă de orizontală În sec(i·
DEVERSANTE)
'Xj f:. 'X,' în care 'Xv este ungliÎul de înclinare a
trambulinei În secţiunea de desprindere; y - su­
prafata centrului sectiunii jetului în secţiunea de
desprindere cJeasupra locului de cădere a jetului.
In cazul căderii jetulul pe suprafata liberă !I = 0, ;
pe rund, inainte de afuj ere il = t + or; in groapa
de afuiere !! = ta + O,.

+ V. ------­ .....
L =
V; cos rx; ( .
Sll1 'Xj
2
Sll1 Cf.; + -, .2gIJ )
-~-:=­ ~
g ~Ii z
~
(10.107)
'j,'////'" .
Cînd unghiul de Înclinare a jetului În sec(iunea
t==~
de desprindere este egal cu zero, formula lungimii
de biHaie capătă forma

L = ' ['i V V 2gy

-'-=v 2,!/
-· (l0.107')
",t""- yr----i"a -;" :1:',1/:1
~
1
g ['; g
//'/,//i/jj//~//;;:?/.
'1'))/' ''/]~----o . .
In aceste formule VI este viteza medie a jetului
in secţiunea de desprindere; Cf. unghiul de in­ J
-

1 IdeJcik, I. E., Spravocinik po ghidr~liceskim so­

protivleniiam j\t, Gosenergoizdilt, 1960 (diltgrarna 3~ 12, b
p. 90). ­ Fig. 10.45,

21<1
 Viteza V1 a jetului neînecat se determină cu Dacă adîncimea apei în bieful aval este mai
formula mică decît adîncimea conjugată celei contractate,
V1 = ? J2g(r~ -=- 0,5 h1 cos aJ, (10.108) se formează saltul hidraulic îndepărtat.

în care: T; este înălţimea nivelului apei în bieful
amonte plus ~ (deci cu considerarea vitezei de
Zg ,
acces) faţă de cota trambulinei În secţiunea de
desprindere; h l - adîncimea jetului în secţiunea
de desprindere; cp -- coeficientul de viteză.
Lungimea de bătaie a lamei deversante libere
de pe deversorul cu prag lat (fig. 10.45, b) (pînă la
punctul de intersecţie a axei lallJci cu paLul albi i)
se poate calcul a cu reIa tia (10.107) sau cu formul a
L = 4,26 mJ Ha (a + 0,24 Ha)
care, pentru valoarea m = 0,385 a coeficientului
de debit se transformă În forll1ula lui D. M. Cer­
tousov
b) Calculul lungimii de bătaie a jetului
(Iamei de apă) cu luarea în considerare
a influenţei adîncimii biefului aval
Lama de apă pătrunzÎnd sub nivelul apei din
bieful aval are traiectoria după o dreaptă tangentă
în punctul de concurenţă a axei jetului cu suprafaţa
liberă. Datorită acestui fapt, la o adîncime a
biefului aval t> ()c. devine esenţială creşterea
lungimii de bătaie a lal11ei de apă.
Lungimea de bătaie a lall1ei pînă la fundul
gropii de afuiere, cu considerarea curgerii ei pe o
[ni], (10.109) dreaptă sub nivelul apei În aval (fig. 10.45, a)
este egală cu 2
LI!a = L o + !:J.l, (10.114)
!:J.l =_1,_.
(10.115)
tg rt.,

L = 1,64 J Ho(a + 0,24 Ho) [m], (10.110) Tangenta unghiului (Xi de intrare a jetului sub
nivelul apei se determină cu formula
în care a este Înălţimea pragului faţă de locul de
~c
cădere a jetului (în cazul de faţJ înăl ţimea pra­ tg (Xi =
Vtg2 +
"l / (Xj
L'~
2g , (10,116)
gului).
Lungimea de bătaie a lamei deversan te depinde care, cînd
secţiunea
!Xi =
de desprindere),
° (direcţie orizontală a
capătă forma
cOs . . Cl. j
jetului în
substanţial de valoarea coeficientului de viteza
şi de unghiul de Înclinare a jet ului în secţiunea
de desprindere. tg <Xi = .jZgoc (10.117)
VI
Coeficientul de viteza y la cleversorul cu profil
practic poate fi determinat în calcule orientative La calculul Lua se determină mai întîi din
cu formula lui G. P. Skreblcov (10.119) (" după care pentru y = ()c se calcu­
leaziî L o, din (10.115) se află!1l şi, în continuare,
- r: T' _. H
7 =. 1 - O, O10 0 - - ' (10.111) din (10.114) se calculează L = L g «.
H
La calculul L = L f (nu produc afuieri) în se
în care: T' este înăLţimea nivelului biefului amoDte formula (10.11 S) se adoptă t,.= t.
faţă de cota deversorului în secţiunea de des­ Cînd <X j = 0, influenţa înecării din aval a lamei
prindere a lamei ; H ~ sarcina deversorului. de apă asupra lungimii de bătaie se poate lua în
In cazul evacuatorilor cu galerii sub presiune cCns'derarecu ajutorul graficului din fig. 10.46
se poate adopta 9 = iL. unde Lin este lungimea de bătaie (la întîlnirea
Unghi ul de di vergen ţă a I arnei (de o parte a cu patul albiei cînd afuierile lipsesc sau cînd
planului de simetrie) în planul curgerii se poate af, bile s-au produs), cu considerarea influenţei
calcula din formula l ir;Eearii; L -ide111, neglijind influenţa înecării.

17 1 "'/1 +- ~
2.
22 ii Lt I
tg ;3 = V f!.R (10.112) 20
L'o (8
/,6
La ţi mea I amei în locul de cadere \
1,4 --L­
1,2
1'...
I+t/'O;;
E} = b + 2L o tg ~, (10.11,,)) 10 ~..."J,,-o+-}.,..-,r;;~
. O 0.1 0.20.3 0.40,50.60.70.80.9 {O
:.­
_.-

În care b este laţimea larnei în sec(iunea de des­ Fig. 10.40.

prindere.
2 Eliasberg, S. Ia., Ghidrotehniceskoe stroitelstvo, nr. 3,
1 Burakov, A. E, lzvestiia VNIIG, 22, 1903. 19(j7. .

215
 La calculul adîncimii de afuiere cu formula la viteza medie pînă la viteza reală: "IJ = 1,5 - 2;
(l0.119), viteza în sectiunea de contact a 1amei w - mărimea bidraulică a particulelor terenului
cu nivelul apei din bieful aval are expresia
Ui = ep )2 g z. (10.118) [ti = V 2g (Orm -
1,75yo
yo)d, (10.120)
c) Influenţa aeraţiei şi descompunerii jetului
(Iamei de apă) asupra lungImii de bătaie în care: d este diametrul particulelor de teren,
care corespund ochiuriler sitei ce IasiI şă treacă
Pe parcurs, jetul se saturează cu aer şi se 90'jo din probo la cernere; inl! 1'0 - greutăţile
descompune cu atît mai mult cu cît viteza sa specifice (relative) ale materialului şi apei cu con­
este mai mare, cu cît grosimea în secţiunea ini­ siderarea conţinu~u'ui de aer în apă; 1'0 = (1 - Si,
ţială este mai mică şi cu cît este mai îndepărtată unde concentraţia de aer în jet S es.te aproximativ
secţiunea examinat~l de secţiunea de desprindere. egală cu 0;8.
După datele l.ui N. B. Isacenko, A. G. CanişviJi Ou o oarec are apro ximaţi e, formuLa (10.119)
şi L A. Kamenev, concentraţia de aer în jet poate fi aplicată pen-tru calculul adÎr,timii apei
S = 1 - Yam/"r"pă atinge la distanţa x1h 1 = 20 în groapa de afuiere în rocdî stîncoasa (plecînd
valoarea de circa 0,8. de 1a ipoteza că roca stincoasi'i const ii din el emcnt e
Pentru considerarea influenţei aeratiei şi des­ separate, caracterizate p6n dimensiunea d, legă­
compunerii jetului asupra lungimii de bătaie, tura dintre ele fiind distrusă datoriLl acţiunii
valoarea L, aflatH cu formulele din paragraful jet ului).
precedent, trebuie înmulţită cu coeficientul de Pentru construirea profilului pîlniei de <du­
corecţie k < 1, a cărui valoare este determinată
iere în terenurile necoezive, M. A. Mihalev
funcţie de numărul Froude, stabilit periku sec­
recomandă4 ca pe axa jetului, sub nivelul apei,
ţiunea jetului în verticala de desprindere (fig.1O.4Î)2.
să se ducă cu raza
d) Adîncimea de afuiere a albiei produsă de
jetul liber R= O,215t p acotgG<;, (l0.!21)
In cazul terenurilor fă;ră coez'Llne, Ţ. E. Mir­ un cete în planul orizontal al punctului cu afuiere
ţhula'va a propu~s formula următoare pentru de­ maximă, iar după aceea, să se ducă ~iub unghiul
terminarea adînci mii gropii de afuiere, care se tai uzului natural tangente la această circumferinţă,
formează în locul de cădere a jetuJui aruncaP care determină conturul gropii de af,uiere
(ng. 10.48, a).
tp=2,4q(î.-~) sinai +0,25t. Conform lui G. A. Iudiţki, lungimea pÎlniei
w u, 1 -0,175 cotg (Xi

(10.119) În rocile stîncoase poate să atingă În sensul· cU­

rentului
Aici u, este viteza jetu!,ui la intrarea lui strb l = 4,St p +2h cr . (10.122)
nivelul apei din bieful aval (se determină cu for­
mula (10.118)); cz:,-unghiuJ de incidentă ajetului Taluzul amonte al gropii de afuiere se p.ro­
cu nivelul apei (se determină cu formula (10..116)); pune (de Către JudiU,i) să se adopte 1 : 3, cel aval
t - adîncimea apei În biefill aval din,colo de J: 1,5 (fig. 10.48, b); hcr - adîncimea critica.
groapa de afuiere; -1) - coeficient de trecere de
'\'"
It!
!,O ~.r- I
0.8 J'-.!...
i
I
I
I I
. , rlo !!
""\. fi
7..". . / / //
I '~.,/'xr////'
I
i i ":1'1
0,5
[}4
i
.J

I r-- r-- f-.L

i

I ~I
---
" .' . .' v'/'
/ ,/,/'

[}l i i i c
="jR
1 o
I I I I Ir

J JO 7050 DO 70 80-gO fiN 110 120

Fig. 10.47.

1 l,aceIlko, N. B., Ceanişvili, A. G., Izvestiia VNIIG,

87, 1968; Kamcnev, 1. A., Ghidravliceskoe stroiteIstvo, fir . .3,
1966, n1". 8, 1964. b
~ Vremennie ukazaniia pe ghidravliccskomu r3scetu F· 1048
poverhnostnih vodosbrosov visokih gravitaţionnlh plotin Ig. . .
s noskom-tramplinom, VS"I, L, Energhiia, 1965 (VNIIG).
3 Mirţhulava, T. E., Razmiv rusl i metodika oţcnki ih 4 Mihalev, M. i\., Ghidrotehniceskoe stroitelstvo, nI. 9,
L1stoicivosti. 1"1., Kolos, 1967, p. 152. 19fjO,

216
 10.21. UNGHIUL DE INCLINARE A JETULUI

NEINECAT IN SECTIUNEA

DE DESPRINDERE .
·fW

Unghiul de înclinare a jetului faţiă de orizon­

'~i

tală, în secţiunea de desprindere, inf1uenţează

substanţial lungimea de bătaie. Valoarea acestui
unghi se poaie determina graficI (fig. 10.49, a).
In.grafic, ~ este unghiul dintre planul paramen­
tului oval al deversorului şi tanţ(enta la faţa tram­
bulinei în secţiunea de desprindere; a -- unghiul
dintre acelaşi plan al pararneniului aval al uever­
sOf'UI,ui şi directia axei jelul'ui.
Pentru ~ ~.~. Y' -+- a" şi R /h date, unghiul a)
se determină cu relaţia
a, = an -- (~- a).
In cazul de faţă, unghiurile a" şi a,. se con­
sideră cu semnul "plus" în sus (panta inversă)
şi cu semnul "minus" in jos (panta directă).
In fig. 10:49, b este dat graficul pentru de c
terminarea unghiului a" de înclinare a jet ului faţă
de orizontală, ca urmare a devierii lui de cMre
planul î'ndin'at faţă de orizontală cu ung~liul ~
(abaterea jetului de către un perete terminal În­
clinat sau de către construcţii de disipare, de exem­
plu dinţi amplasaţi la capătul trambulinei sau la
piciorul aval al baraj ului).
Graficele permit să se stabilească asemenea
dimensiuni ale peretelui înclinat care asigură în
secţiunea de desprindere unghiul dat de înclinare
faţă de orizontală a axei jetului (z,.
Exemplu. Să se determine unghiul de' Înclinare fată de
orizontală a axei lamei de apă deversate care se desprinde' la
capătul unei trambuline, Unghiu] de înclinare faţă de ori­
~--j
zontală a planuluÎ paramentului aval al deversorului este
tp, =40°; a feţei trambulinei În sectiunea de desprindere
(/." =0°; R/h = 6, unde h este adîncimE'a lamei pe para­
mentul aval al deversorului Înainte de schimbarea de
direcţie (de cot).

Rezolvare. ~ = <:p,. + el" = 40 + 0=40°. Din graficul

t.'l,-...L._'-...L.'-_-:-~_"-...J
din figura 10.49, a pentru R/ h ~c 6 şi ~ = 40° se determină
~/~ = 0,95. Prin urmare, el =, 0,95; ~ = 38° Unghiul căutat
2
b
:t:,. -= el" -- ~ + % ~ 0-· 40 + 38 = ·_2". Jelui e,te Încli·
n,1 t Î11 jos, Fig. 10.-19

G. RACORDAREA BIEFURILOR CU JET PARŢIAL INECAT DE LA DEVERSOARE

CU TREAPTA ŞI DE LA EVACUATORI AI C.H.E.

10.22. REGIMURILE CRITICE ŞI CALCULUL LOR
a) Regimurile bicfului aval
La evacuarea debitului de apă prin desdir­
cători prevăzuţi cu treaŢJtă, În functie ele înăl­
ţimea treptei, de nivelul apei în bieful aval, de
10rlov, V. T., Izvcsliia VNIIG, 87, 1968; Izvestiia
vîsşih ucebnîh zavedenii, Energhelika, nr. 12, 1968.
valoarea debitului, de viteza şi unghiul de Încli­
nare a jetului în sectiunea de desprindere, se poate
stabili un regim de fund sau de suprafaţă.
Trecerea de la un regim la altul are loc prin
regimuri critice. Regimurile critice cele mai im­
portante sîni (fig. 10.50) următoarele:
Priţnul regr,m critic (1) delimiteaz~1 regimul
ele fund (fig. 10.50, a) de regimul de suprafaţă

217
 formulele din tabelul 10.6 se ia in considerare

~ ---Y ",1 ~
-~-::.:.­ ~~.;;.-­ prin termenul A. . \
~-'?'-,'
'
-'-'-/
/ /, 7/~1/,/
//,///////"77/
~~~;7';'~??77J//)' //?,,~ Calculul regimurilor critice constă în determi·
a
narea (la adîncimea dată în bieful aval şi la de­
~-1~
"/"/ -:5------::- '//. .. ~ --~--~
bitul evacuat) a adîncimllor t la care are loc
schimbarea regimurilor. Ţinînd seama de insta­
CTl

• /.?? ,//u<)/,.,///.~ b ~;;>?/'?/,/%7/?P'//,0 bilitatea în condiţii reale a debitului şi nivelului

~
apei în Lieful aval, este indicat să se construiască
~~-~ ~_L prin calcul graficele ai = t(q), unde ai este înăl­
/J~~"~/~,?~~/~7//. ///_
7'7";(---:;;--­
,'///////////;7// ,?;»~:;%
ţimea treptei, corespunzătoare regimului exami­
r nat de conjugare a biefuriJor şi ta = t(q), care
'.,,-------~,.
"
",:>-", --~~
~
~.-------~
.:-;/
~ ~ ~ ,­
- ...Y.. dau o imagine completă a regimurilor hidraulice
In aval de evacuatorii cu treaptă.
'/'/1,' ~ --:;'~
//'//,'///////7///·//,r/7: d ' ..///77'./;:::;;:.-;;;////7//->;-.
, .

o) Calculul înălţimii treptei

,.
~~ O" e ~1ţ : '~)-"T'~"7 -: -7"~</u.o.
--" y ~1
~c_ ~ , care asigură regimul prescris!

~'::
_ >

')~:~ c. - - - - - ::--
" %
/ • '/. /./e /
Cînd sînt date adîncimea apei în bieful aval
şi debitul, pentru asigurarea regimului de suprafaţă
Fig 10.50 cu salt neînecat (fig. 10.51, a), Înălţimea treptei
trebuie să fie mai mică cu 7-10 ~o decît mărimea
(fig. 10.50, b), cu salt hidraulic neînecat. Se dis­
ting limitele inferioară şi superioară a primului al = ha cr - 2h 1 - t + 2 jt 2 - A. (10.123)
regim critic, corespunzătoare trecerii de 13 saltul
hidraulic de fund spre cel de suprafaţă (limita Ca să se stabilească regimul de suprafaţă cU
inferioară, adîncimea în biefu) a''Val t; [) şi (le salt înecat, înăI ţimea treptei trebuie să fie mai
saltul hidraulic de suprafată la cel de fund (limita mică cu 5 il o decît
superiDar ii t;~ 1 > t:, 1)'
Primul regim critic se caracterizează prin
([3 +­
= - h o c,.
schimbarea periodică a regimurilor ele fund şi de +j(h o cr-hl)ho----;r + t 2 -A. (10.124)
suprafată.
Al doilea regim critic II Il delimiteaza regimurile La în ă] ţi mea treptei al se constat ă schi mbarea
de suprafaţă cu jet neînecat (fig. 10.50, b) şi jet regimurilor de la cel de fund la cel de suprafaţă
înecat (fig. 10.50, c). Regimul se determină practic şi invers (fig. 10.50, a; b). La înălţimea treptei ([2
univoc, atît la creşterea cît şi la scăderea nivelului are loc regimul reprezentat în figura 10.51, b.
apei din aval. La curgerea din galerii sub presiune La înăl ţimea treptei mai mică de az' jetul va fi
prevăzute cu treaptă, al doilea regim critic cores­ înecat (fig. 10.50, c).
punde practic cu momentul înecării orificiilor de In formulele date mai sus
golire (marginii lor superioare).
Al treilea regim critic (III) delimitează regimul ho a ,=_1 (1
3
+ j6Fr + l)h[; (10.125)
de suprafaţă cu jet neînecJt de cel mixt, de su­
prafaţă şi de fund (fig. 10.50, d). Limitele infe­ A = 2 Fr h~,B (~_ o:,~); (10.126)
rioară şi superioară ale regimului, de obicei, coincid. h! t~
Al patrulea regim critic (IV) se caracterizează P = bIE (fig. 10.51, e) ;
prin trecerea regimului de suprafaţă în regim de
fund, stabil, jetuJ fiind înecat pe toaLi lungin1ed
lui, inclusiv în secţiunea treptel (fig. 10.50, e)
sau invers, prin trecerea regimului restabilit de
Fr = ';/:i = ( I;!: r
In care: !zI este adîncimea jetului pe treaptă,
fund stabil în cel de suprafaţă. calculata dUp{l graficele sau formulele adîncimii
In cazul evacuatorilor CHE - galerii sub pre­ în secţiunea conlractată. La curgerea din galeriile
siune deasupra aspiratorului turbinei - la calculul sub presiune hl este înălţimea orificiilor de golire;
adîncimilor critice, care determină trecerea unui
regim în altul, influenţa debitului turoinelor în 1 Slisski, S. M, Trudî MEI, scria GE, nf. 2, 1961.

2]8
 tnă! ţirnea minimă a treptei, care asigură for­
marea regimului de suprafaţă, poate fi deter­
minată cu formula lui P. M. Stepanov l

I~ -----=-J·-----··--·--C
_-.33
. -.1.
- -._- ~,
amin = (4,OS,JFr] - 'I))h],
în care: 'i'J = - 0,4 (X + 8,4; (X - - unghiul ele
Înclinare a jetu1ui în secţiunea treptei, în grade,
(10,127)

iW::.J:Qj.~:/~~
T
=---- .1 ~ cr~i Formula este aplicabilă la un unghi de încli­
-l}"~-<>C--l" .
•
nare a suprafeţei libere a jetului, egal cu unghiul
o (f
//',. t,- ."...,.~ . . . ~/ __ ~~:=ji
;;~--" .
r- "r;-:;
/1'/.///_. b /.",::77.7,'_>_'
de înclinare a feţei (rarnbulineÎ (CI., 0= !X,,) şi
IS < Fr] < 50. Numărul Froude se calculează cu
adîncimea jetului pe treaptă.
Fig, 10.51. In cazul direcţiei orizontale a vitezei curentului
în secţiunea treptei, poate fi folosiEI fornlUla lui
(.(J' el.t _. coeficienţii cantitaţii de mişcare; (X] = 1, .\\, F. SIdadnev 2
(Xt = 1,04; coeficientul (XI poate fi, de asemenea, amin = 2,7 hcr .- 4,.32 h l · (10,128)
luat egal cu unitatea,
In cazul poziţiei neschimbate a fundului bie­
Exemplu. Se dall : q =~ 11,2 m 3 ""'m; t = 11,0111; TI) = fului aval, h] depinde de Jtl~irimea căutată amin.
= 23,4 nI. Sa se determine' înălţimea treplei penlru care se ela torÎ tă cărui fapt calcul u] trebuie efect ua t prjn
formează regimul de suprafaţă cu jet neînecat; ~ = 1. aproxima ţii succesive.
Rezolvare, 1. Se prelimină arbitrar înăI ţimea treptei Cînd unghiul de înclinare y, al curentului pe
(ceva mai miC<Î decît adîncimea 1). Fie a = 10,0 !li; prin
urmare, T; = 1'0 - a = 23,4 - 10,0 = 13,4 m. Adîncimea paramen t u1 aval al eleversorul ui este de peste
<:ri tică 3S-40°, pentru formarea regimului de suprafaţă
trebuie ca lungimea trambulinei (fig, 10,SI, a)
h
" -- Yf
3
g --
\/3 -1/22
'-

Pentru coeficie'ntul de vi leza 9 = 0,95 se determină cu

.. ,) 34
9,81 - -,
tr1
,
să fie de cel puţin l ~ 1,6 Il]. Influenţa l!imen­

siunilor trambulinei asupra unghiului de des­
prindere a jetului cînd O < ha ~ h] (condiţii apro­
piate de cele existente la curgerea jet ului neînecat)
formula adÎncimii În secliunea contraetaUi adÎllcimea în se poate estima din graficele din fig, 10.49.
"ccţiunea de desprindcre hl = 0,75 m, Numărul Fraude
(h,,1 hl)J = 30,37 ;
d) Calculul adîncimi lor critice în bieful avar,
2. Cu formula (10.125) sc determină corespunzătoare schimbării regi muri lor
Calculul regimurilor critice 1, II şi III pentru
hocr=_l (1 +/6'30,37 -1 1)0,75=3,56 m. cazul cel mai general (accesul sub jet al unui debit
3
suplimentar, ceea ce are loc la evacuatori ai CHE
Din formula (10,126), cînd CiI =:X I = 1 şi ~ = 1 rezultă amplasaţi deasupra aspiratoarelor turbinelor şi la
evacuatori etajaţi) se poate efectua cu formulele
A = 2,30,373,56 3 (_1- ..
0,75
_1_) = 31,8
11,0
11l~, lui S. }\1, Slisski, indicate, ele asemenea, pentru
calculul regimurilor critice în condiţii spaţiale
(tabelul 10,6).
Cu formula (10.123) sc obţinc

1--­ t
al = 3,56 - 2,0,75 - [1,0 + 2 y / lP - 31,8 = 9,96111; I

3. Calculul ÎIl ,1 doua aproximaţic a Înat(imii treplei

(pornind de' la valoarea Ll i ~ 9,96 111) conduce, practic, la ".,')1
ilceeilşi valoare tl j = 9,96 111.

c) Înălţimea minimă a treptei

şi dimensiunile minime ale trambulinei
care asigură formarea regi muri lor
de suprafaţă
La valoarea dată a debitului, o inăl ţime re­
lativ mică a treptei sau o înclinare considerabilă
tlfJI1 Fig. 1052.
ctn

1 Stepanov, P, ;\1., Izvestiia vÎsşih ucebnî1J zavedellii.

a feţei tral1lbullnei spre bieful aval nu asigur{l EllcrglJctika, nr. 7, 1907,
regimul de suprafaţă cu toată existenţa treptei. 2 Skladnev, H. 10" lzvcsliia 'vNIIG, 58, 1958.

219
 Formule pentru calculul regimurilor critice de suprafaţă Tabelul 10.6

Regimul Formule pentru calculul adîncirnii în Coeficientul de siguranţă pentru

Valoarea ~
eri tic bidul aval mărimea 1,,; precizia formulelor

Primul La orice v~lo8fe ~; Pentru fund orizontal (el = O, c = O)

dacă ~ < 0,7 pentru

b> 4(il o ,r - il l ) t,.'1 = ~ (2h j + (l- il"" +

3

-+- 2/(2il 1 +a --h",,)" +3A) (10.129)

La cadereil jctului dincolo de partl'a inclinată
a radierului di,ipaturului

tor I = C+ -;,1 (2h l .1- (l -- el ha '1' +

Limita inferioară a primului re·
gi 111 cri tic
+ 2 j(2il 1 -1- LI - d - 11",1')"+ .3A)
(10.130) t:r 1 C~ 0,93 1,1' 1

La căderea jetului pe partea inclinat<l ara· Limita ouperioara a primului re·

diel'ului disipa torului gim critic
I:,~ = 1,07 t'r
~ C +..2.
j 1
ter 1
3
[K a+ E + j(Ka -+- E)2
.
+

+ j3(Ka+ LI - 0,5elF - 0,75 d' +- Al

(la 131)

K" = 111 -1- 0,5(d - (l- h o .,.)

E= a ,- 1,5el
----1 I 1-­
A1 doilea [3 ~ 0,7 Pilele se termină in secţiunea trcptej (pile
scurte)
Ir,=e+

+ j(a + h1)"~(2a -i h1)(h o,r il 1 ) - (2a - d)Lţ + 2elh"" + A

(10.132)
Pile lungi (se termina la o distanţă Je .Regim de ,uprafa ţă sta bi I cu jet
la treaptă I p ~ ha,,) ncÎneca[ :ie [urmează la
(.1' 2 .~c C -1­ t= 0,951"2

[3~11) ho,r+(1-f3)il;,,+A
Regim stabil de suprafaţă cu jet
+ V(a-cl J2 +2(a-,el+ Înccat se formeaza 1i1

(10.133) 1 c= 1,05 1.1"

I 1--- -~-
f3~ 0,7 ttl'2 =-= a ­ d + ho + C CI' (10 134) Pen tru b > 8(hl) '1' - III)
b > 4(h o el' - hd eroarea de c"lcul este ±5 '\,
În cazul pilelor lungi (li' > ho ,,) formula Cînd
este aplicabila şi pentru
4(h o u · ' II l ) <: h <: 8(II o u"h1 )
b ~ 4(II o " -, IIJ eroarea de c;:lcul ",te -'.: 10o~

AI treilea [3 = 1 ,- 0,75 1,1'3= a - el +h + 1 h oer +C (10.135) Regimul mixt de suprafaţă ~i

fund JiU se pO<lte forma dacă
_____ 1 1__ I t"r 2 <: 0,98 t" 3
Al patrulea f3:::::: 1 Limita superioară

t;; <1 = a +- t cr 2 (10.136)

Limita inferioară

t;, 4= t cr2 (10.137)

220
 In tabel se disting cazurile bjB ~ 0,1
(spaţialitate nelnsemnată a biefu1 uiaval) şi ~ <0,7
(spaţialitate considerabilă). CInd [3 < 0,7 posi­
bilitatea aplic?rii formulelor pentru calculul regi­
murilor critice 1 şi 11 este limitată ele condiţia
b> 4(h o cr - h 1 )·
o b ser va ţie. Formulele sînt aplicabile la un Ll11ghi
de înclinare a, a suprafeţei libere a jetului în secţiunea
treptei de maximum Iasi = 6°, ceea ce are loc în cazul unei
trambuline de lungime suficientă (§ 10.22, e) sau la desprin­
derea lamei de apă de deversorul cu prag lat sau la desprin­
derea de treaptă a jetului din galeriiJe de gDlire sub presiune.
In formulele din tabelul 10.6 tcr 1 este adIn­
ci mea în bieful aval (fig. 10.52) pen tru pri mul
regim critic (media dintre adîncimile t;., 1 şi t;'; 1)'
corespunzătoare limitelor superioară şi inferioara
0= rioare li corespunde adîncimea biet'ului aval cînd
regimul de fund stabil dispare ca urmare a scăderii
nivelului apei în aval.
Exemplu. Să se calculeze adîncimile biefulLli ,1Val de
barajul deversor (iig. 10.51) în regimurile critice I, II şi
(10.138) III. Lungimea deversorului b = 14,0 m; clistanta dintre axele
pilelor B = 17,0 m. Disipatorul este orizontal (d = O, e = O).
Inălţimea treptei a = 8,0 m, o deversorului p'~ 12,0 m.
Pilele barajului avansează în bieful aval cul p = 7,5 m. Sarcina
deversorului H o = 8,0 m; diferenţa dintre nivelul apei din
bietul amonte şi cota liniei de desprindere a jetului T; =
= 12,0 m. Coeficientul de debit al deversorului m = 0,43,
cDcficientul de viteză 'P = 0,95; ~ = b/ B = 0,82. Functio­
neaza toa te deschiderile barajului deversor.
Rezoh'are. 1. Debitul specific pe 1 m lungime a dever­
sorului şi adîncimea critică au valorile
q ~ ,n j2:, H' "= 043·4 43·8 O" ~= 43 2 m'.', 'm'

'V
't{ b U • ' 1 " 1

ale primului regim critic

l 432 2

t;'rl=O,93t cr1 ; Iz.

cr
= ~-'
9,81
- = 5 75 m'
' ,
(10.1.39)
t;; 1 = 1,07 tc, l' 2. Regimurile de suprafaţă se pot forma doar dacii
saltul hidraulic din disipa tor va fi înecat. Adîncimea în
tcr 2 - adincimea în bie fui aval pentru cel de a: s~'<.:ţiunea conlraeta ti! în disipa tor şi adîncimea conjuga tă
doilea regim critic; tcr 3 - idem, Insă pentru a :ie determină cu formulele sau graficele din § 9.9.
treilea regim critic; a -- înălţimea treptei faţă
de fundul biefului aval; ci - supraînălţarea disi­ .!..E.. = T; + il = 20,0 = 3 48
!zer h{T G,75
patoru1 ui deasupra funel u1 ui al biei în secţi unea l'

treptei (inăl ţi mea porţi unii înclinate a disi pato­ În cazul de fa (il ~"= h~'Iz" = 1,95; Iz~= 1,95 '5,75 =
rului în aval ele orificiul de ieşire al aspiratorului 11,2 m; aşadar, pentru a evita îndepărtarea saltului,
turbinei); e - supraînălţarea părţii ridicate a <ldîncimea din bieful aval trebuie să fie mai mare de t =
0= l, 05 ·l ] ,2 ~ l 1,7 m;
c1isipatorului faţă de rizbermă; h l - adîncimea 3. Se determină adîncimea jetului pe treaptă. Avem
jetului pe treapta în secţiunea de desprindere. La T;/h" = 12,0/5,75 = 2,09; din graficcle adîncimii în sec­
evacuarea din golirile sub presiune, h 1 este înăl­ ţiunea contractată (§ 9.9) se obţine
ţimea orificiilor golirilor. Adîncimea jetului pe
treaptă în secţiunea de desprindere se determină
h, = h. = ~(.h" = 0,614'5,75 == 3,52 m;
cu formula adîncimii contractate (~9.9) funcţie 4. Înălţimea piezornetrică critică cînd FI' = 43,2 2/9,81'
de: T~ - rezerva de energie specifică deasupra '3,52 3 = 4,35, determinată cu furmula (10.125) este egală Cli
cotei treptei; ha CI - înălţimea piezomeirică cri­
tică. In cel de al doilea regim critic h o cr se măsoară ho cr =0 _1 (1 1- j G-4,35 + 1).3,52 = 7,30 m ;
3
ele la cota liniei de desprindere a jetului; ha CI
se calculează cu formula (10.125) la curgerea peste 5. Se calculează il cu formula (10.92). luînd t = il J- Iz"
deversor şi elin (10.90) la curgerea din golirile sub rînd :x, =, "f., = I
presiune.
Cind se folosesc formulele (! 0.91) şi (10.92) A = 2Fr,h;~ ( ~:_ :XI;) =
pentru calculul primului regim critic se adoptă
t = a-- el -;- h j + 1'. (10.140) = 2 ··ţ,3::> ·3.::>2/] {1.82 (_l_ _ 0,82 ) = GG.2 m 2 ;
\ 3,52 8,00 -7- 3,52
La calculul celui de al doile<1 regim critiL G. Adinrimei! biefului a\'al în primul regim critic se
dt'tcrrnill[1 cu forrnul.) (10.129) (tallclili lO.G, fund orizontal)
+ ho
t = il -- d ,'1

In tabelul 10.6, pentru cel de al patrulea regim

-:- c. (10.141 )
ICI 1 = + [2h, t a - 1/(1 cr + 2 j(21z 1 + <1 ~ ho ,·,F + 3A J~"
critic este daUl formula lui P. M. SlisskJ1. Limilei
superioare a celui de al patrulea regim critic îi
corespunde adîncimea biefului aV31, la depăşirea
căreia apare regimul de funcl stabil; limitei infe­
= +[(2 ·3,52 + 8,00 - 7,30 -1­

1 Slisski, P. M., Trudî ,\lET, 111'. J9, J95G.

+ 2..JI(2-·3,52
o
8,00 - 7,30)2 + ]
3 '66,2 "" 13,3 m;

221
 'l. Regimul de iund sbbiJ va avea ioc cînd adîncimea Limita superioară a primului regim critic
biefului ~v~1 V<l fi de maximum 1= 0,93 1,.,.] = 0,93 '13,3 =
= 12,4 m; regimul de suprafaţă cînel adîncimea va fi ele
maximum 1= J,07·13,.3= 14,2 m;
I~;I = a + 1,2h cr . (10.143)
8. Se aleg", formula pentru calculul adîncimii biefului AI doilea regim critic
aval la cel de-al doilea regim critic. Pilde barajului sînt
= a + 2 h er .
ieşite în bietuJ aval cu Il' =, 7,5 m> ho rr = 7,3 m. Calculul
se face cu formula (10.133) pentru e =
pcntru cazul ll' ? ho '"
şi d = O, obţinută ° I rr
Al treilea regim critic
2 (10.144)

I CI3 =a +- J,7h n (10.145)

Va~ + 2 (a + r'~ll) Ii ~)hi
.
(,.2= ner -1- (1 - cr -1- A =
Formulele sînt aplicabile în condiţiile în care
~= blB = 1, bieful aval are patul orizontal, de­
~ V B,OO' 1-2 ( 8,00 -1- 0,82 ~3,52J 7,30 +(1 -0,82)' 7,30' + 71,9= bitul QT = O (lipseşte al doilea rînd de orificii),
alh l > 2 şi Fr 1 < 40 (numărul Fraude calculat
= 16,83 m. cu adîncimea Iz j ).
:\:cl I ~ Ci 1· Iz">'r (formiilil (10.141) cîlcd J= 0, f =c O);

9. A = 2 Pr h;~ (~ _. ~ ) =
10.23. SUPRAFATA LIBERA A CURENTULUI

il] a th o "

ŞI LUNGIMEA DE AMESTEC

-2'4o~.0"'}3'08')(
-- .,),) d,,).L..o ,_ -- 1
:3.;;2
-
8,00
0,82
+ 7,30
J-~19
-- {, m, ,. A JETULUI PARTIAL INECAT

10. Rl'gimul stabil de supr"fajil se Vi] produce ]a adîn­

cimea bicfului aval de cel puţin 1= 0,951", =, 0,95'16,83 =

La stabilirea lungimii de consolidare a biefului
= 16,0 m. Jdul va fi, sigur, inccat la adîncimea biefului aval
aval, la determinarea poziţiei gropii de afuiere, la
calculul regimurilor de curgere în biefu1 aval cu
1= 1,05 t er2 = 1,05·IG,83= 17,7 111;
considerarea influenţei portiunii înclinate a ba­
II. Adincimca bicfului :lV~J în c"1 de al treilea regim
zinului de disipare, la calculul ejecţiei în cazul
critic se determiml din formula (10 135) pentru d = O
CHE combinate, este necesar să se cunoască lun­
I"r 3 = [/ -1- h1 + ilo = n 8,00 -1- 3,52 + 7,30 = 18,82 m. gimea de amestec a jetului parţial înecat, desprins
de treaptă şi lungimea vîrtejului sub jet.
,2
Cînd t e < 0,98 tu 3 nU se pOilte Ior~Ja regimul mi.xt
de suprafap ~i fiind (Vl'zi tabelul l~O.()). In cazul de faţă, Suprafaţa liberă a jetu1ui parţial înecat,
a)
1"2~' lG,il3 <:(),9il·td"c,~ 18,5 m. Ineearea jetului de SII­
prafaţă va avc,1 llle sărind p~ste regimnl mixt, de sUl'rilfiljă
desprins de treaptă
si de fund. Ecuatia suprafetei libere a jetului parţial îne­
, Aşadar, prin calcul 5-a stabilit c2î la adîncimca apei in
bicIul aval t sub 11,7 111 Vil aveiJ loc îndepărtarea saltului caP, desprins de treaptă, in formă parametrică
hidraulic în d(:;ipator; pentru 11,7:;;; t :s; 12,4 m se va !J = {(t), x = {(I), are expresia
produce regimul de iUlld ("lllul hiclrilillic de fund înecat);

+ (h o-h )(1­
pentru 12,-! < I :s; l-t,2 m - priITlIll regim critic (nestabil,
:Jdică regimul de fund sau de ,upr~fata SilU altermrea pe­ !! = Vh]'UoSil1C1."SinV g t 1
riodică ii i1cestor regimuri); pl'lIlnl 14,2 <: t :;;; lG,O .- re­ g il]
gimul de suprafaţă CII qlt hidr'lUlie Îndep{\rtal (adkă jl'!
fără virtej de suprafa(ă); pentru t> lfi,O ~ 17,7 ~~ re­
gimul de suprafa1ă CII salt h 1dr3uiic înecat .5i incearea par­
ţială a deversorului (t> p = 12,0 rn).
- cos V g
h]
)t; (10.146)
După îneca rea jetului de supraIa1ă, creşterea in conti,
nuare il adîncimii iJicfullJi aval duce la restiJbilirea regimului
de fund, căruia îi corespunde limita sUpCrilliJră a celui de il]
patrulea regim critic
x = ~ ~Jl2(T~ -
fii II"
h 1) fh o - +(T~.J
­ Iz I )] t +
+ te' + IG,83 =
1= t;; 4 = a 2 = 8,00
Regimul de fund dispare la micşorarca adîncimii apei în
bieful aval pină 13 valoarea (10.137)
2-!,83 ITl.

+hoV; 6.COS?--h (h -1z 1 oo )(t-V; Sinr:p)+

1= I;rt
e) Calculul regimurilor critice cu formulele
empirice ale lui M. F. Skladnev 1
= lu 3 = 18,82 m.
+ _1 [6.21 _ ~
G 2
V !J]
g
sin 2 <p(~2 - (h o - h1)2]­

Limita inferioară a primului regim critic

I~r 1 -.C O,8iS CI + 0,7 h er . (l0 142) - 3'
2 VI: --: (h o - hl)!l ( COS? . 2 'fi J +
+ 21Slf1
I SkliJdnc\', 11\. 1'., Jzve,Jiia V>,IJCi, 55, 1956. , SJisski, S. 1\1., Trudi MEI, seria GE, nr. 2, 1961

222
 + (ha - h1)2 (f - +V'c:; sin ?)} + Cind rJ. s = 0, rezul t ă ,1 = u.
-
li
o! . l'!l,
'-;ln 'Y. s / _
g
i--'

+ Uo[ cos as -
C
ilo _. ....::....
3
(T~ -)Iz,)
]
t __1_ sin'el s (l1 o + t cr· ad = V!!l.. g
arc sin
. V II; sin 2 Ct. ,Iz,_ -i- (h
n
_ h,)2
_ ~ 3 g
+2h 1 ). (10.147) (10.149)
In aceste formule Uo este viteza la suprafaţă - punctul de inflexiune
în secţiunea iniţială; rJ. s - unghiul de înclinare
Yin! = ha - 11 1 ; (10.150)
a suprafeţei jetului în secţiunea de desprindere;
h1 - adîncimea jetului în secţiunea treptei ; ha ­ I;; arc sin

. h o - Iz,

înăl ţimea piezometrică sub jet în secţi unea de

desprindere, măsurată de la faţa inferioară a aces·
t in! ==
V -
D"

b
VIl; sir~ Ct.,h, + (Ilo - IlI)"
teia; T~ - rezerva de energie specifică a jctului
în secţiunea de desprindere deasupra treptei; (10.151)
t - timpul de mişcare a punct ul ui examinat p2
suprafaţa jetului, măsurat din momentul iniţial
Curba suprafeţei libere este asi metrică în ra·
t = O;
port cu ordonatele extremelor ei (creastă, adînci­
tură), ceea ce permite să se determine abscisele

(!J
.
=V g t·
il,'
punctelor situate simetric cînd se cunosc absci­
sele Xl ale punctelor pînă la creastă sau adîncitură

uA = •
Uo sm el s Vg il]
di n formul a (fig. 10.53)
X2 = 2 X extr - Xl' (10.152)

Formula se simplifică considerabil cînd ·rJ.s = o. La calculul suprafeţei libere, adincimea h1

în secţiunea treptei se determină conform § 9.9 ;
O b ser va ţie. Secţiunea iniţială se considera în sec­
înălţimea piezometrică ho se află după cum se
ţiunea de desprindere a jetului de treaptă; în cazul unui
sector orizontal al treptei în zona de desprindere (trambu­ arată în § 10.26; 10.27, pentru QT = O sau QT # O.
lină) şi ho > Iz" secţiunea iniţială se consideră secţiunea de La curgerea din galeriile sub presiune h1 este înăl·
începere a acestui sector orizontal (dar ce] mult la distanţa Il, ţimea orificiului golirii.
de la secţiunea de desprindere). Ecuaţia suprafeţei libere
este aplicabilă în cazul jetului concav - pe sectorul pînă Exemplu. Se dau: q = 11,9 m 3/s'111; Itl = 0,7 m ;
la creastă; în cazul jetului convex, ecuaţia suprafeţei libere T; = 16,90 111 ; unghiurile de înclinare ale trambulinei, axei
este aplicabilă pe sectorul pînă la punctul de infJexiune situat şi suprafeţei jetlllui Cl:l> = Ct." ~~ CI:, = 15°; sin CI: = 0,258;
după creastă (fig. 10.53). ho = 3,40 111. Să se construiască traiectoria jduilli desprins
de treaptă.
Ordonatele punctelor caracteristice şi timpul t,
Rezolvare.!. Viteza de suprilfaţă în secţiunea de des­
corespunzător acestor puncte, se determină cu prindere la 1111 coeficient de vitez!" pentru jet (Iarnă de apil
formulele: deversa til) rp = 1,0
- creasta sau adîncitura la rJ. s # O:
lI o ='Pj2g(r; -1l 1 )== J,Oj2'9,81(IC,9 ··0,7)=
Ycr'a<l -- /7
0 -
/
II '
::i:: V1(,/70 -- h 1 )2 ..L, u
;\ 2
.
= 17,85 m;
(10.1'18)
2. Cil formula (10.149) se CiJIClllează timpul de atingere
y a crestei suprafeţei libere

[reosta
x fer = V hI arc sin
". ;1" ". V:' J
g

b I2 1~~ "O
=0,267 arc sin....:..2 = 0,2G7 DO,O IT = 0,73 s;
fil";, 10.53. 2,97 180 0

223
 3. In continu2te. cu iormulele (10146) şi (JO.i47) se
calculeaza coordonatele suprafeţei liberc pe porţiunea pînă
la creastă, adoptînd pentru timp valorile O, I ; 0,3; 0,5;
0,7 s şi f" = 0,73 s. Abscisele punctelor simetrice în ra·
port cu creasta se detcrminli cu formula (10.152). După
substituirea în aceste formule a datelor de baza se obţine
-<{vj
y= VO,70
9,81

17,85 '0,258 sin,? + (3,40 ­

Fi~. 1054.

- 0,70)(1 .. C0S 'f);

Calculul se sintetizează în tabelul A. Curba calculată a
x = 13,62 t + 0,397 cos 'fi + 0,898 sin rp t 0,102 sin 2rp - suprafeţeilibere este reprezentată in fig, 10.54.
Cînd cos 'f' este negativ, unghiul rp se ia în cadranul
·,0.224 sin 2 ? - 0,413. al doilea.

Tabelul A
Tabelul de calcul al coordonatelor!! şi x pentru construirea suprafeţei libere a jetului parţial Înecat

x, fi

f, s Ij, m '?=tV g
il]
r.p sin 9 cos 'fl sin 2 y sin 2r.p Din formulal Din formula
(10.147) (10.152)

c
0,10 0,60 0,37 21 17' 0,364 0,932 0,132 0,676 1,69 ­
0,30 2,52 1,12 rWoo' 0,899 0,438 0,810 0,788 4,56 ­
0,50 4,52 1,87 107°00' 0,993 -0,122 0,989 - 0,242 6,99
,-.

O,ÎO 5,57 2,fi2 150"00' 0,500 ."O,8Gtî 0,250 -0,866 9,06 ,­

0,73 5,65 2,74 15TOO' 0,391 ·-0,927 0,152 . O,Î19 9,48 ­

-- 5,57 - - - -'
--
- -
_.,­
9,82
- 4,52 --- -' '- -- ,- 1],89
- 2,,53 - - - --- -- ,­
14,32
- O,(iO - ~
- -,
- -
16,89

b) Lungimea vîrtejului sub jetul parţial înecat, mixt, de supraiuţă şi fund - al doilea punct ele
desprins de treaptă inflexiune); Y'Uf - ordonata punctului de infle­
xiune Y'llf = ha - !Il; a - înălţimea treptci,
Lungimea de amestec a jetului '(lungimcu
măsurată de ]a nivelul radierului; d - înălţimea
vîrtejului de fund) (fig, 10,55) în regimurile:
de înclinare a disipatorului; {3 - unghiul cle în­
de fund, de suprafaţă, apropiat de cel de al doilea
critic, şi mixt, cle suprafaţă şi ele fund, se poate clinare a tangentei la suprafaţa liberă în punctul
cle inflexiune,
determina cu formula
In cazul regimului ele funel (fig. 10,55, b)
1, = X,"! + (0- ci + !lI + ţi/II! - Ilo cos "J., ,.. .JL (il; .,. ili)
- Iz, + O,Ix!", . ca t g.~
((J + ,)c: '4' o,
c "') ('10' , I ,),J
C:?)
cotg ~ = 2q . (10.154)
cos(~ + 5"45') ,

în care: Xillf este abscisa punctului de infJexiune

(în cazul regimului de fund -- primul punct de V 'o
Ilo SITl' tI.,

In regimurile de supraiaţă, apropiat de cel

+ - g./(1 0
1z,
-
/)0
11 '

iniJexiune; în cazul regimurilor ele suprafaţC\ şi

de ai doilea critic şi mixt, de suprafaţă şi de fund
(fig. 10.55, a), unghiul cle înclinare a jetuJui în
secţiunea treptei 0:, = O şi, ele aceea

lI u - .JL. (Iz; - II;)

cotg(3= 2q _ (10.155)
(li o ' h l )

Calculul se poate efectua atît în lipsa cît şi în

V ­
g
h[

a b prezenţa debitului suplimentar QT sub jet (eva­

Fig. ]0.55. cuatori etajaţi, aspirator turbină CHE),

22·1
-

Tabelul 10.7

Lungimea virtejului de fund În aval de treaptă in cazLiI regimului de suprafaţă

(în lipsa unul debit suplimentar sub jet; ~ = 1)

Pentru nu­
mărulFraude"
Schema q2 Formula
Fr=­
git:

:-f----
I
h,·h
::-',
~ ;
(" ~ _
-' _:- 0.' In razul supra feţei libere în coborîre sau orizontale
.'''_ .i"..... '?' .. . r
.------'--'- - ..
+---
-tO' tI.-!;,

to~(
:
,--,
..,;-)~~
.<:>.q- 1-10 l. = 0,28(1 - hI)(33,2 - Fr) (10.156)

I (, o;;;::j'/P
, /.//./,"/ / /7';) ,
>10 1, = 0,015(t - hI )(420 + Fr) (10.157)

h ..,1-,
-1 ~
4Cr-~
"!l( (' ...-~01::_/~.-'
,(/./?./ I ....~_.
In cazul suprafetei libere în creştere pe porţiunea iniţială

. <10 1" ~c, 0,25(1 ~ !lI)(33 - fr) (10.158)

~1O 1, = 0,01 (t - hl )(565 + Fr) (10,159)

ha 'h,

..;>
---
'::::::-1 Regim de suprafaţă cu jet înecat

Î.. >5 1, = (t - hl ) (6,6 + ....!-

Fr
- 0,7 _1_)
ta ~
(10.160)

Regim mixt, de suprafaţă şi fund cu jet neînecat

;;,5 1, = 3,1(1 - !lI) (1 + fr~)

- 2
(10.161)

Lungimea totală a zonelor de virtejuri

:U.-/~.~,O')'
~~::~_.! ?5 1= 4,4(t - Iz l ) (1 +Fer
2,1 )
­ (10.162)

~
1
. li
. /.;'/er
--~
(
;:?>25 I =-~ 4,5(1 - hI ) (10.163)

Exemplu. Să se calculeze lungimea vîrtejului sub jet

în regim mixt, de suprafaţă şi de fund. Supraînălţarea
treptei în secţiunea de desprindere deasupra radierului a =
= 7,57 m, d = O; debitul specific în secţiunea de desprin·
dere a treptei q = 48,95 m3 /s·m ; !lI = 3,18 m; ho = 7,3 m
Viteza de suprafaţă în secţiunea de desprindere

Uo = j 2g(T~ - hI) = 17,22 m/s.

Rezolvare. 1. Ordonata punctului de inflexiune Yln! =

01 r I
H = ho - hI = 7,3 - 3,18 = 4,12 m;
[ruj 160 2. Unghiul de înclinare a tangentei la suprafaţa liberă
în punctul de inflexiune se determină cu formula (10.155)

15 - Indreptar pentru calcule hidrauliee - cd, 203 225

 cerea puterii Cf.lE in comparaţie cu cea Însraîata
cotg ~= UD - ;q (h~ - hD (fig. 10.56).

(h-l) ~ hJ V g
Restabilirea căderii şi a puterii CHE în timpul
viittirii este posibilă prin micşorarea înălţimii
piezometrice sub rotorul turbinei, cu ajutorul
17,22 _ 9,81 h, ejecţiei, evacuînd în acest scop surplusul de debit
2 '48,95 (7,30 ~ 3, [8 )
2 2
prin descărcătorii amenajaţi în blocurile CHE
= 1,80; 0 = 29"; sau în imediata vecinătate.
9 Căderea efectivă la turbină H T în lipsa ejecţiei
(7,30- 3,18)V ,81
3,18 se determină din formula

şi
3. Timpul carespunziltor primului punct de inflexiune
crestei [form:.J1ele (10.151) şi (10.149) pentru ~,= O]
H T = "B am - '(CE = z +- tlh a , (10.164)
i ar în prezenţa ejecţiei
t"rl = - h
g
l
arc .
SIn
1 = 3,18
-
9,81
, ­1 =051
15 , ,,;
HT ej =" B"m - "CE = z + tlh,!o
(10.165)
în care: '( Ham este cota nivelului apei În bieful
t,.r=~arc sili 8=3,18 '3,14= 1,02 s; amonte; "CE - cota nivelului piezometric în
g 9,81 secţiunea de ieşire a aspiratorului turbinei ; z - că·
4. Abscisele punctului de inflexiune şi crestei se deter· derea, adică diferenţa dintre nivelurile apei din
mină cu formulele (10.147)' şi (10.152) biefurile amonte şi aval; tlh o - căderea de resta­
x',r, = 13,83 m; X cr = 23,9 m ;
bilire în lipsa ejecţiei, adică creşterea liniei piezo­
metrice pe sectorul de la secţiunea de ieşire din
X,,,! 2 = 2x cr - X cr , = 33,97 111; aspirator pînă la secţiunea de la capătul aval al
5. Lungimea vîrtejului (distanţa de la treaptă pina rizbermei, unde cota suprafeţei libere se consideră
la punctul de oprire) din formula (10.153) este egală cu cota biefului aval: tlh o = " Ba. - T CE; !:ih'J­
idem, în prezenţa ejecţiei.
1v= x,,,! -1- a +h -1- !Jiu! - !l, + O,Ix'n! 2 ]
ca t 1; (.~" +
2
r j
COS([3 + 5 4S')
J Calculul ejecţiei înseamnă, în primul rînd,
determinarea mărimilor tlho şi !:ihtj. In ultima
-1- 5°45') = 33,97 -1- (7,57 + 3,18 + 4,12 ­ instanp, calculul ejecţiei constă în determinarea
efeetului de ejecţie la debitul dat Qz al viiturii,
- 3,18 -/- 0,1 ,33.97) ca t g 34°4"' - 44 "m.
o -, 3 cunoscînd distribuţia lui: Qd - debitul deverso­
cos 34°45' rului CHE; Q1' - debitul turbinei şi Q l,d - de·
bitul barajului deversor.
In cazul unui sector de prag orizontal, de lun­
gime mai mare sau egală cu adîncimea h 1 a jetului Inălţimea de căderea efectivă la turbină se mă­
în secţiunea de desprindere şi în lipsa unui debit reşte datorită ejecţiei cu
suplimentar QT sub jet, lungimea vîrtejului de !:iHT = Hj' e.i - H T =c h'1 -. !:ih a, (10.166)
fund poate fi determina tel în condi ţiile curgerii
ÎJr puterea CHE creşte cu 3
plan paralele sau apropiate de aceasta, cu formule:e
empirice ale lui M. F. Skladnev2 (tabelul 10.7). !:iN = 9,81 QD.H-fJ [kWJ.
Pentru alegerea formulei de calcul trebuie să
se cunoască num{lrul Froude pentru secţiunea de
desprindere a jetului şi regimul biefului ava!. 10.25. CADEREA DE RESTABILlRE4
Formulele dau o valoare medie pentru lungi­
mea li'; datori tă pulsa ţiilor de 1ungime a vîrte­ Pentru calculul căderii de restabilire D.h o se
jului, abatnea lungimii lui de la valoarea medie recomandă următoarea formulă
este ± 10 -15%.
tlh = Ao - 2~R (10.167)
o 2(t +d ­ e + E) ,
10.24. CALCULUL LA C.H.E.
EJECŢIEI
în care
COMBINATE CU EVACUATOR

Ao=2B~'(:: - tOC~J; (l0.168)

Creşterea nivelului apei în bieful aval al CHE
în perioada vi.iturilor poa te să provoace micşo­
rarea căderii la turbine, ceea ce conduce la redu­ 3 Cînd sînt constante valorile Q şi '0. Dacă se ţine seamD
de variaţia Q şi '1), atunci t.N = 8,81(~QH'1) + Qt:.Hr; +
+ QH Llr,).
1 Cînd oc, = O, aceasta formulă se simplifică considerabi1. • Slisski, S. 1\'1., Ghidravlika zdanîi GES, 1\'1., Ener·
2 Skladnev, M. F., lZvestiia VNIIG, 55, 1956. ghiia, 1970.

226
 -Tabeiul j 0.8

forniule pentru determinarea mărimIi E la calcuiLiÎ căderii de restabili re

Cazul de calcul
a b c d e
,

t
~cY •>- b~
1,
~': ~
- ------1
1,
2:Î !, 'v '"
-- - ---
y­
:< I
--_._~ ~~"?:.;I- ~ ~-;/_-
",';;'

~~~~
:.: ~-'~J/ -~--:=
---
-- - - ,//~/
~ - - ./ /-1 - ..,. """
.",
-;,;):- - -- ~/:/ ~ --~
~~;;?j/(?),?'l.0·
0;;:;, -- -- ~ ---- I

~ ~~
,/ ~/.,z,.%//
....;.1- //'r// /' / . .. . p' ,.~~/ ////~ / /11////, //f/i;-i~
/./'
/'.,."
'/Y'

_&_~
, . T/
,//:/-/(//,/////.'///// ///, / '
,.-- "i-:tWJ
///-"
. /?~
.j .1
!

L, > la L, < ld L, = la L, ~ I, + la In bieful a val se fOI

mează remu paziti v

E = O,5L, tg 8v ' E = --0,5L, tg 8, E = -O,Set In expresiile (J 0.170) E= -d

şi

. [( 1 - L, t: ~e,J
(10.170)
- 1J
(] 0.17]) (10172)
(10.171) în loc de
L. se introduce
L, - la
(10.172')

QT este debitul printr-o turbină; B -- lăţimea Aici, 0,, şi O,. sînt unghiurile de înclinare faţă
unui bloc de turbină, egală cu distanţa dintre de orizontală a plafonului aspiratorului şi al ra­
axele a două blocuri învecinate; g - acceleraţia diemlui pe sectorul înclinat; d - înălţimea sec­
căderii libere; WT - aria secţiunii de ieşire a aspi­
ratorului; t - adîncimea apei în bieful aval la torului înclinat; hT - înălţimea orificiului con­
debitul intrat în bieful aval prin ansamb.lul hidro­ ductei de evacuare.
tehnic; d, e -- înă.l ţi mea porţi unii încl inate a
disipatorului şi a treptei patului albiei ; IXT şi IXI ­
coeficienţii Boussinesq, care iau în considerare 8
distribuţia neuniformă a vitezelor în secţiunea
de ieşire a aspiratorului şi în secţiunea în care 7
adîncimea apei în bieful aval este egal li cu t. 5
Pentru calcule preliminare se admit valorile IXT =
= ],37 şi IXI = 1,05. R - componenta reacţiei
dinamice a raclierului disipatorului pe sectorul
înclinat; cu formula lui Iu. P. Pravdiveţ 4

R = 0,1 O'.T.!i..(QT)2. (10.169)

g WT

2
Mărimea E din formula (1 0.167), care depinde 7 l--L_+--L_-cL--f::---+-­
O ~ 8 12 16 20 24 28 32 36 40 B(grodej
de raportul dintre lungimea vîrtejului deasupra
jetului, provenit din aspirator şi lungimea secto­
rului înclinat al radieruJui, se determină cu for­ Fig. 10.57.
mulele (10.170)-(10.172) (vezi tabelul 10.8).
Lungimea vîrtejului C se calculează cu aju­
torul graficului din fig. 10.57, unde 8 = ~ Bau ­
- ~ Ba este înălţimea nivelului apei în bieful 10.26. EJECTIA PRODUSA DE LAMA
aval faţă de marginea superioară a orificiului de DE APA DEVERSATA
ieşire a aspiratorului.
Unghiul O din acest gt'afic se admite egal cu
O = Os cînd 0" ~ Ou şi d ~ h T ; O = Ou cînd La evacuarea apei peste un deversor cu profil
O. < 0< şi d ~ hT ; 6 ~" O. + (6 u - O.)(d/hTF cînd practic sau peste un deversor cu prag lat, cînd ori­
6•.< O,. şi d ~ hT . ficiul aspiratorului turbinei este situat în sec­

227
 i-Iam de desprindere a iarnei deversate. Cunoscînd
se determină cota 'fCE = 'fCr + ho şi dupa.
aceea
1-:.....

"4- ilh ej = 'f Bal' - 'f CE

-I-+\~Lti:iL>;:{~) i 1f.~ ~ t T. • U --+.
(CE ~~ cota nivelului piezometric În secţiunea
orificiului aspiratoruJui; Cr -~ cota treptei îfl
secţiunea de desprindere a lamei deversate).
In formulele din tabelul 10.9: 11 0 - înălţime.
piezometrică sub lama deversată în secţiunea
ele desprindere de treaptă, măsurată de la margine?
- ;-
.~._~===-
;­

....
~~
treptei ; ~ = biB - raportul dintre lăţimea jetulu
în secţiunea de desprindere de treaptă (de obice.
lăţimea deschiderii deversorului) şi lăţimea de

fig. 10.58. calcul a biefului aval (distanta dintre axele blocu

ţiunea treptei (fig. 10.58), ho se determină cu for­
mulele din tabelul 10.9. Inălţimea piezometrică
corespunzătoare presiunii sub jet în secţiunea
treptei se măsoară de la cota pragului în secţiunea
rilor de turbine dacă blocurile de turbine sînt
învecinate); h 1 - adîncimea jetului pe treaptă.
Celelalte notaţji sîn! clare din fig. 10.58 sau se
explică mai jos. Mărimea A se determină cu for­
mula (10.91) sau folosind nomograma din fig. 10.59.

Tabelul 10.9
formule pentru calcul ul ejecţiei la curgerea apei peste devel'soarc sau prin golirii e
de fund, in cazul jetului lJeÎllecat in secţiunea treplei

Poziţia porţiunii
Regim dC' sl'prafaţă cu salt nf.'Înccat
inclinate a disipa­ Regim de fund
torului (vezi iig. 10.50, b)

Complet Îlt vîrtejul de .

fund -"o> 1,. (Jelui cade h = ~(a _ d) +
V(t _ el' ~-
°/2
1"1, _
I Pile lungi (1" > hu ".)

A/ I "

dincolo de porţiunea În- o 2 _ - (a - d +- O,;)~htl _

1· t ~) c ma a

(IO.In)
1 0 - t
I - i3
-./(0 -. ci + 1),511, )"- (1 ~- ~)[(a - d)e -(t- e)2+r1j
-: - I -- [3
(10.175)
PilL' ~ctlrt-: (li' <:: lil) u)
il,~' (1 ~ el' +- (2a - d)d ~- ~(lz - (1 -, ~)(Il ~- itI)' - A
( 2C'3a - d) -r ~hl
(10.176)

Parţial :,au lotal dincolo '>a - il

de \'îrtejul de fund ho ---·f- Pile lungi (/_;> ho ,,)
Xo < 1,.
2

Vr
h = - (a -- O,5d + O,5~hJ) +­

0 a
d 2
. o
+ ; -) - a
Z
{- ati + 1 ~- i3
. ,.; (a -
-j'
O,5t1 +- O,5~hlJZ ~ ...
~

+. (t - e )d - [311;
- (t - f )"- ­
A 1-[3
2
(10.174) _,.- (! _. [3)[a"- (a + I - e)d+(T-=-e)"+A]

(lO.I7Î)
o b.s e r va ţie; 1. Lungimea pilelor se măs08ră de la treaptă spre bieful aval.
2. JnăJtimea piezometrică În secţiunea treptei lio se măsoară de 18 marginea (muchia) trc·ptci in sus cu semnul plus şi
În jo, cu semnul minus.

223
 5
I
A~/J((M
2 (" 1 , " _ /3
M=-(~:'- '.!
g 2
k hT klt- + h,/
g~ 8.8 ' r:c/~;

~
? "
~..

ţo
~
s. Oq 'f _ ,1/",
Îl - i;~ ~ (j't el:
-=:, 1:; /.c 1!
'"'a v/'
c::...
S-
a,
-, :{
"'"..­ '3
~ ~ 5
::r
\J,

SchEmo
ş.. !}e Ijtll.ZL."rre
..:

Fig. 10,59.

La alegerea formulei de calcul (tabelul 10.9) Dacă la calculul ejecţiei se obţine ho < O,
se determină, în prealabil, cu formulele (10.153), atunci, în lipsa accesului aerului, sub jet se for­
(10.156)-(10.163) poziţia sectorului înclinat al mează vacuum. Formarea vacuumului sub jet
radierului disjpatorului (se află în limitele vîrte­ micsc>rează înălţimea de cădere la turbină si
jului de fund sau în afara Lui). Se ~ot foles i , de favqrizează apariţia regimurilor nestabiJe în bieful
asemenea, formulele traiectoriei libere a jetului aval. De aceea, cînd ho < O trebuje să se asigure
(§ 10.20) ; cunoscînd lungimea de bătaie a jetului prin ma ,uri constructive accesul liber al aerului
liber (fig. 10.60), cînd presiunea ,sub jet este cea
atmosferică, la determinarea punctului de cădere
sub jet.
a jetului trebuie sa se aibă în vedere faptul că In cazul regimului de suprafaţă cu salt înecat
pentru ho > h1 se măreşte lungimea de bătaie (fig. 10.61), calculul mărimii ho la ejecţia produsă
a jetului. de lama deversată se efectuează cu formula
._ (h + d -­ el" -­ a"- A
h0 ­ n (10.178)
___ rI!a~__ 2a + 11 1
Ţ
Această formulă da o precizie acceptabilă
~,li~'1 _
dacă
~~ J

\1 q;
~'~~L~)'~:.
!1t <; 0,8 [m], (10. 179)

".' ,./7;rL;~~Cl:~:LJ,::0Z~
r---~l;_- ~-J,

1'-"PI:oc"-,r. ,;;1
1-__' .),.- La I

I.~---~_·_-·~:-:-'~;~-~-·~~-i
Fig. 1060. Fig. 10.61.

229
 ~.
~
.,;;,2:. ':::.~~~:::;,;::,~,~ ~ '>i;'
10 , '7 Our"-r--_,rJ-rrr+T:::j"=l-'-~~:
C8 ~"i-'J • -Y-H/t-­
o, 7 /fer I f--Hl-+-l+-'
II I III I
05 J

O H-t-++-+-'t+-lrl1r+++-+--H---1

I
IU I

2 3 4 5 5 7 i en 8
b I
(
;- ~?;;-
- .~ <

10.62.

tn care: Ăt
este supraînălţarea nivelului apei pe Mărimea t er 1 pentru primul regim critic în
rizbermă peste treaptă în secţiunea de desprin­ prezen ta ejecţiei se precizează cu formula
dere a lamei deversate; qv ­ debitul specific al
lamei deversate în secţiunea de desprindere de t er 1 "~ ~Ihl -- O,35(~Ar -
c). (!O.180)
treaptă, în m3 /s.m. AceasUi formulă este aplicabilă cînd Or/Qr=
Pentru alegerea formulei de calcul, la deter­ = 2-4.
minarea poziţiei vîrtejului de fund pe radier
trebuie să se determine, în prealabil, regimurile
de curgere a apei în bieful aval (§ 10.22). 10.27. EJECTIA PRODUSA DE JETUl

Inăl ţimea piezometrică critică sub J ama de­ GAlERlIlOR (GOURllOR)

versată în secţiunea ele desprindere ele treaptă, SUB PRESIUNE

la care are loc schimbarea regimurilor ~i care

trebuie să .se , cunoască la alegerea .
din .
tabelul
. 10.9
. I n cazu 1 an'f'tCIl"j or el.e (escarcare
1 ' 1 '
neLneCale SI
C'

a formulei ae calcul pentru estImarea lungmlll
• •
pIlelor (lp ~ ho er), se determma cu formula
(10.125).
In calculele orientative se pot folosi graficele
lui B.T. Emtev şi P. M. Slisski, întocmite pentru
determinarea t er I şi ler 2' în cazul în care ejectia nu
se produce (fig. 10.62). Graficele permit să se
determine ~I = t er l/h cr şi ~2 = tcr 2 1h er cînd se
cunosc ~I = itI/ha şi Y = c/h", unde: c este
înălţimea marginii treptei (în secţiunea de des­
prindere) fată de radier; hei' = i/(f{i;.
_. -(2a - d) + ..)(2a -
ho - 2( I -- ~o) .
.In l'Ipsa t rep t· CI ţ' ...
u el, ca cu u 1I1a 111111 plezome t·nce !I'a,
1 1 1 .
care determină ,.CE (cota nivelului piezometric
în secţiunea ele iesire a aspiratoruJui), diferă de
calculul la evacuarea apei peste deversor numai
prin faptul că. adincimea jetului pe treaptă, h l ,
este egală cu înălţimea orificiilor ele descărcare.
Astfel, rămîn în vigoare formulele din tabelul 10.9.
Dar în cazul existentei pilelar intermediare în
orificiile galeriilor sub presiune În regim de su­
prafată (t> t er ), calculul trebuie sa se facă cu
formula
d)2 - 4(1 - ~'o)[a2 - (a -d)d--· eli-- 12 + ~o(llJ - <)2 +A)
(10.181)

Aici si mai jos, A se determină, ca anterior, G.::ind (... B(1"- ,. Cr) .:( .3(11 0 ,,-IzI) calculul ha
cu form'ula (10.91); 00 = BoiE. trebuie să se faca rezolvind sistemul de ecuaţii
In cazul orificiilor Înecate, calculul ejectiei se (10.93), (10.96) (vezi § 1().18, b).
face concomitent cu calculul capacitbtii de eva­ Exemplu. Pentru niveluri date ale bicfurilor sa se ca1cu­
cuare a galeriilor sub presiune, cu formulele § 10.18. lele sarcina şi debilul galC!1iilJf sub pre,iunc precum şi
In cazu] înecării considerabile a orificiillor, cînd caderea ~c nivcl la t~binSI.(' unei CHE_(~g. 10.63). =
Sc dau . ..- B.",- 40,:59 m, ..-B. v - -4,28 IIJ, "De>
(" B"v - ." Cr) > 3(h o cr - h l ), = 15,91 m, "Cr = 13.5\ m; T; = 26.88 1l1: irI = 2,40 m ;
"':::.b= 17,40]]1; c)1~'JI,8 m 2 ; a··-· 13,51 rn; d=7,80 m;
În care: .." CI' - cota marginii treptei În serti unea Ip ~ IOOITI' D~oOO[Jl' B= 17,4 ~058'
de desprindere a jetului ; ha cr .~ înăltimea piezo­ -1 l 0 l t t 30 "
metrică sub jetuI aspersorului in secţiunea treptei, 21,0 _
Bo =2I,Om; ~u=-=O,IO; )1.=0,88;
calculată cu formula (10.125), ha se determină 30,0
cu formula (l 0.9.3). w = 254 rn 2
c= O e = O ; t = 16,48 m.

230
-

nec8t) se calculează debitul specific În condilii de curgere

Hom lIeînecată şi numărul Fraude corespunzător
y.

q = fLh} )2g('Y Ba", - T B er ) =

= (1,88,2,40)19,62(40,39--15,91) = 46,2 m"/s'm;

eu
I Fr} = s:...
ghi
= 46,2'
9,81'2,40 3 = 15,85;
/////;/:7~/~I7///jJ A,-:;//./////'
2. Se determină dacă orificiile gJleriiJor sub presiune
sili t Îneca te sa u lll'Îneca te.
D:n formula (10.90) se calculează ha CI; deoarece II' >

i~Eil -II :> h}, sc 8dopLJ W=c ~o = 0,70;

11 0 "'~ 0,581" )2~' Fr, + 1=

Fig. 10.63. 0,58'2,40 )2,0,70,15,85 + 1= 6,64 m.

Rez!]lvare. 1. Pentru cunoaşterea caracterului curgerii In cazul de faţă lv = 10,0> 11 0 er = 6,64 m şi, de aceea
din gale:i"le sub presiune (orificiul de ie,ire înecat sau nei· fer se calculează cu formula (10,87)

t er = )(13,51 - 7,80)2 + 2(13,54 - 7,80)6,64 + 0,70.2,40 2 + (1. - 0,70)6,64' +A= )125,9 +A = 14,28 m.
La calculul mărimii
A din formula (10.91) se adopti! Tabelul A
căderea la turbină egală cu H T = H s ' =T Ba" - T Ba. =
= 16, II m şi se aflii Q, = 620 m3 /s dincaracteristica uni­
versală a turbinei. Orificiile ga[eriilor sub
presiune (;( >lirilor) TO= HT = .
îll acest caz nu sînt înecate, Qg =c q-::'b =c 46,2 ;'17,40:"= 0k' m
= '\" B er + c-co -T EE- Ql' Qr, A, Ilo,
= 805 m /s;
3 + O" + m 3 /s m3 ,s m2 III
- T O, 111
+ C, ITI
2 2 2
A= 2 (620 -[- 805 _ 1 425 ) = 78,4 111'.
9,81'30,0 254 41,8 30,0'12,35 3 18,91 2[,48 75(; 600 77,2 10,2
5 20,91 19,48 718 645 69,3 9,8
La calculul A s·a adoptat, conform formulci ([0.141) 6 21,91 18,48 700 660 85,8 9,5
t=· a - d + hcr = 13,51 - 7,80 + 6,64= 12,35 111.
calculează cu formula (10.97) r/1l1 =
Tn prealabil, se
Pentru o precizie mai mare, se poate repeta c<'leulul, = 17,70'2,40·= 7,38; T; ~ Iz} = 26,88 - 2,40 = 24,28 m.
adopttnd la calculul mărimii A adîncimea t = t rr = 14,28 11I.
In acest caz se obţinc A = 83,5 m2, trr = 14,'1 m. Diferenţa Calculul O,. se centralizează în tabelul B.
dintre valorile obţinute nu depăşeşte eroarea de calcul.
Astre'I, adîncimea apei pe radier, la care· arc Joc înecarca
orHiciilor galeriilor sub presiune este t c= ter = 14,4 m. La Tabelul B
nivelul dat al apei În bieful aval, orificiile gJleriilor sînt Îne­
cate, deoarece t". = 14,4 m < t ~~ 16,48 m:
3. Se calculează adîncimea O, de înccarc a marginii .ho, m' 7 8 9 10
superioare a orificiilor galerii lor, căderea şi debitul evacuat --------~------I---I----,---,-. --­
prin galerii.
110 -, Il}, m 4,60 I 5,60 I 6,60 I 7,60
Referindu-se la eri teriul 1--- ,---,---.,---­

'\" B,<, .. TCr;; 3(11 0 tr - !L,) ~ 5,32 I 4,37 I 3,7 [ I 3,22

11 0 - h}
se stabile~te carc din formule trebuie folusită pcntru calculul -----------1--'--'--'-­
mărimii O,
o,
- - - - (conform llomo·
'\" l3 a ,. -- T Cr < 3(ho 'r - 11,) : ho .-- II}
gramei) 0,45 0,69 0,79 0,84
24,28 - 13,51 < 3(6,64 -- 2,40) lll; 10,77 < 12,70 m
prin urmare calculul se face cu formulele (10.95) şi (10.96). -----------·----1---' ---,---,--­
Valorile O, se prelimină În limitele O < O,. < T B av ­ O,, m 2,07 I 3,86 I 5,21 I 6,38
-- '\" B er = 24,28 - 15,91 = 8,37 m şi se calculează ho.
Calculul se sintetizează în tabelul A. Verlorile O,. se deter·
mină CII ajutorul Ilomogralllelor (fig. 10.42), considerînd va· Punctul de intersecţie a curbeI ar ho = [(o,,) şi o" =
rialia ILo În limilele hoer ~ ha < '\"B.,. - "fer, adică 6 ~ = [(hol corespunde valorilor căutate Il" = 5,8 m şi ho= 9,6 m
:;,; ho ~ 11,0. (fig. 10.64).

231
 Dacă se consideră sarcina ca diferenţă Între nivelurile
[m I J; apei în biefuri, negiijind Incearea orificiilor, debitul golirilor
,
/, rezultă
{d.'58!1'1
6)-

J
"
-V! D,.gr, '" QI=' 0,88'41,8jI9,62(40,39 - 24,28)= 654 m3/s,

4: .((hol / 1\ hod!o..J · cu -
respec t IV 702-- -654
702

- . 1OO = 6,8% mal. mIc;

') I
l
J1 / 4. Se determină sarcina la turbină.
I 1
,

,;1 Cînd !ro ~ 9,6 ll1 şi

2

1 I
5 - 8 Q lfi /1 hJml
Yh o = TC, +h u = 13,51 +9,6=23,1 1l1,

sarcina la turbină
Fig. 1064.
Hl", = Y B"m - Y17 o = 40,39 - 23,1 = 17,3 ITI,
Sarcina efectivă
adică cu 1,2 m mai mare decît sarcina ~i.atică H.d = \6,1 m.
H r = T B am ~ TCE= T; - (h l + ak)~ 26,88-­ Pentru determinarea creşterii sarcinij 13 turbină datorită
-- (2,40 + 5,8) = 18,68 m. efeetuJui de ejecţie trebuie să se calculeze cădcrea de resta­
bilire CÎn'd evacuatorii (galeriile) nu funcţionează (§ 10.24);
Aici il .. = Il + c= 5,8 + 0=5,8 m.
Debitu! galeriilor (g0lirilor) sub presiune apoi, trebuie ~ă se calculeze cu formu13 (!O. I(4) sarcina la
turbină fără ejecţie şi cu formula (10.166) creşterea sarcinii
QI = 0,88,4[,8)19,62,18,68 = 702 m3/s. efcctive daturită ejecţici.

H. BARAREA (îNCHIDEREA) ALBI/LOR RTURILOR CU ANROCAMENTE

Există două procedee principale de barare a
albiilor rîurilor cu anrocamente; procedeul inchi­
derii uniforme trontale, adică a.distri buirii uni forme
a anrocamentelor pe toată Iătimea albiei barate;
procedeul pionier, prin care bararea se realizează
de la început la cotă insubmersibnă prin înain­
tare de la maluri pină la închiderea total~ a albiei
în etapa finală a barării. De obicei, din punct de
vedere economic, este indicat să se execute iniţial
o închidere sub forma unui prag (banchetă) de
profil compact, care se completează apoi prin
aducerea anrocamenteJor în masă.
Calculul hidraulic al închiderii al biei constă
în rezolvarea uneia din problemele următoare:
- alegerea dimensiunilor D ale materialului,
care să asigure închiderea al biei cu anrocamente
aşezate sub forma unui prag de fund cu jHofil
compact ;
- determinarea înăl timii limită h 1 a pragului
(în cazul închiderii uniforme' frontale) sau a Jă­
ţimii B a gurii de închidere (în cazul închiderii
prin procedeul pionier sau la executarea pragului
înain te de închiderea frontal ă), la care materi alu1
de dimensiunile D se menţine pe profilul com­
pact ;
- determinarea geometriei pragului de formă
aplatizată în condiţiile antren~rji în aval de către
curent a pietrei descărcate cu dimensiunile D.
Pînă la începerea închiderii, debitul trece
prin albia supusă închiderii şi concomitent, de
obicei, prin canalul de deviere l .
In cazul închiderii uniforme frontale are loc
egalitatea
Q ~~ I.Q/= QCI' -+- Qf + QdCV -+ Qw (l0.182)
În care: Q este debitul rîului în timpul inchiderii
albiei ; Qcr .-- debitul deversat peste coronamentul
pragului; Qf - debitul infiltrat prin corpul pra­
gului din anrocamente; Qdev - debitul prin ca·
nalul de deviere; Qac - debitul acumulat în bieful
amonte.
rn cazul închiderii prin procedeul pionier,
În egalita tea (10.182) în loc de Qcr trebuie să se
introdudl de bi tul prin gura de închi dere Qq'
In procesul de Închidere a allJiei, debitul Q'.r
(inchi derea fron tal a) sau Qg (inchiderea pionier)
se micşoreaza şi, în momentul ieşirii pragului pe
tot frontul ele apă (sau la împreunarea eligurilar
constituite prin înaintare dinspre malyri), devine
egal cu zero, ceea ce duce la reelistribuirea de·
bltelor
Q ~ I:Q, = QJ + Q'let + Qac' (10.182')
l Canalul de aducţiune - descărdrile provizorii din
construcţie (sau tunelul de construcţie) - calliJlul de eva­
cuare.

232
 In etapa urmiHoare, o dată cu umplerea volu­ Diametrul blocului artificial redus la sferă
mului acumulărij din bieful amonte si cu ince­ poate fi calculat cu relatiile: D = 1,24 a - pentru
tarea infiltrării turbulente a ;:Jpei prin corpul cubu1 cu muchia a; D = 0,61 a -- pentru tetra­
pragului, are loc creşterea in continuare a nive­ 3/­
edrul cu muchia a; D ~-"- 1,24 y abc - pentru
lului apei în bieful amonte, ceea ce impune înJI­
tarea şi completarea pragului pînă in momentul placa paralelipipedică cu muchiile a ;< b xc.
in care Q, ~ O, Q"c ;:::; 0, Q ~~ Qd"" Din (10.183) rezultă d la viteza [' a curen­
Pentru proiectarea închiderii a/biei rîurilor tului, piatra stabilă pe pr<lg trebuie sa aibă dia­
cu anrocaillente, trebuie să se dispună de date metrul
privind debituJ de apă al riului Q, în m3 /s, pe pe­
rioada de execuţie a lucrărilor; adîncimea curen­ D~(- V )2 (10.185)
tului II; lăţimea B a albiei, precum şi materialul
folosi t ca anrocarnen te (greu tatea voi ul1letrică şi 0,86 V 2g -(1 ; '(

dimensiunile pietrei reduse la diametru} sferei)

şi capacitatea de evacuare a derivaţiei, sub forma
de cheie limnimetrici:l Q'ic.'· = {(z), unde z este
diferenţa dintre nivelurile apei între bieful amonte 10.29. CALCULUL TNCHIDERII FRONTALE

şi bieful aval de prag. A ALBIEI

Intr-o primă aproximaţie a calculului, albia

naturală a rîului se în10cuieste cu o albie echiva­
lentă, de secţiune dreptungh'iulară u)" = Bh, con­
siderînd h = hmax. Lăţimea albiei echivalente este
B = CJ),,/h mar , unde (,)" - aria secţiunii de curgere
a al biei; h""" - adîncimea maximă a al biei na­
turale în secţiunea în care se realizează închiderea.
Secţiunea transversald a pragului de profil com­
pact se consideră de formă triunghiulară (fig. 10.63)
cu coeficientii de taluz mI = 1,25 şi m2 = 2. Aria
secţiunii trallwersa1e a pragului cu îniîlţilllea 11 1
este egaUi, în acest caz, cu

10.28. ECHILIBRUL P·IETREI IN CURENT

il = 0,5 11 1(1Il 1 + IIl z). (l0.186)

La viteze ale curentului deversat peste prag

mai mari decît v,o pragul se aplatizeaza 2 •
Realizarea închiderii albiei cu anrocamente Capacitatea de evacuare a pl'Ogullli ca dc'Uersor
într-un profil compact este posibilă clacă piatra
se determină cu formula
lansată pe prag îşi menţine stabilitatea la atin­
gerea ele către curen t a vi tezei maxime la dever·
sarea peste coronament (în cazul închiderii uni­ Q ~ !nE /2g Hg /2; q = mJ2g H~i~, (10.187)
forme frontale) sau în gura de închidere (în cazu] în care B este lungimea frontului închiderii.
aplicării procedeului pionier).
Coeficientul de debit 3 se calculează cu formula
Viteza limită va, la depăşirea căreia si3bili­
tatea blocurilor de anrocamente este periclitată, m = 0,46 (Z/H a)l6 sau se determină cu ajutorul
se determină cu formula lui S. V. lzbaşl graficului din fig. 10.66.

-,
"-a'::-"":: J.T r{ 1/')

'(1 - YD ,
-{1---
"(
(10.183)
...,

În care: Y,z este coeficientul de stabilitate a pietrei

la deplasare, a cărui valoare se admite, de obicei
0,86-0,9; ~', y 1 - greutatile specifice ale apei
şi pietrei; D - diametrul pietrei reduse la sferă
1. L .1

D = ~l / fj~'(1 = 1,24 VW , (10.18'1) Fig. IO.G5

V"
3 Lebedev, J. V, Trudi J\\EI, seria GE, nr. 1, 1960;
în care U7 este volumul mediu al pietrei. Izvestiia VNJlG, 67, 1964.
, [ZlleŞ, S. V., Ll·bcdev, L. \'., Ch;llIgl' of natural slreams
1 IzbJş, S. V, GhidrJvlika v proizvodstvc rabot, !vi., during cunstruetiun of lJydraulic structurcs, lAHR - Ninelh
Stroiizdc t. 1949. convcntioll, Belgrad 1961.

233
 [m} dl
H r--+-----I--.J-­
0,4 ,---J--+--+---L---l

o. 7 0.8 0.9
Fig, 10.66.

Viteza medie Ia coronamentul pragului Coeficientul K. de infiltraţie în regim turbu­

q
lent după S. V. Izbaş (tabelul 10.10) are expresia
U =--Q (10.188)
B(lJ __ ~l)
H(J ~~) • ;)./..5 [cm/sJ.
In

H
K.=n(20-- (10.193)

în care I::1z /H se determină cu ajutorul graficului în care: n este porozitatea materialului din prag;
din fig. 10.66. D - diametrul echivalent al pietrei, în cm;
Aceeaşi valome a vitezei medii la coronarnent a -- coeficient egal pentru piatra de formă rotundă
se obţine cu formulil cu 14, pentru piatra brută (porozitatea n = 0,4)
j-­ cu 5.
v," = Y'v 2g z, (la. 189)
Debitul infiltrat se determină, de obicei, prin
în care
0,46 aproximări succesive (1a început se neglijează
(l 0.190) debitul Qr, sau se prelimină o valoare Qf diferită
'p ~~ (1-- ~)Y ;1 de zero; se rezolvă apoi ecuaţia de bilanţ al debi­
telor prin aproximări succesive). Dacă însă se
cunoaşte debitul infiltrat Qf ma,r pentru z, (în mo­
Calculul debit ului infiltrat prin corpul pragului mentul ieşirii amocamentului din apă), debitul QI
de anrocamcntc se efectuează cu scopul precizării pentru orice valoare z, cuprinsă între limitele
debite\or deversate peste prag şi evacuate prin Z ",in şi Z ",ax, se poate determina aproximativ cu
canalul de deviere. Debitul infiltrat specific prin formula următoare (propusă de S. M. Slisski)
corpul pragului se poate calcula cu formula lui
S. V. Izbaş
qr = h1Ur = k1K Jr;. (10.191)
Qr = QI max V Z .
le
(10.194)

în care il este panta hidraulică medie a curentului Capacitatea de acumulare a biefului amonte
de infiltraţie se neglijează dacă durata de execuţie a pragului
2
(10.192) este mare, execuţia are loc cu Întreruperi şi. ca
i r = 1,7h • urmare, pragul creşte lent în înălţirne. Capacitatea
1

5"" , ~-..-- ~-:--n'1 ~- .-

Tabelul 10 10
Coeficienţi de filtraţie turbulentă J(, emis, pentru anroeament
Greutatea pietrei anroeamcl1tului, kgf, pentru Y.~" 2,4 tf.Ill J
1,30 10,.5 I 80 I 160 500 1000 I 3000 I 5000 10000
Tipul materialului
Diametrul echivalent D, CITI
10 20 40 I 50 I o. 75 90 1:J0 !GO 200

Piatră,n = 0,4 23,5 34,5 50 57 69 - - - ­

~uburi de beton, Il =
= O,H5 - - 61 68 83 93 110 120 136
Tetraedre de beton,
n = 0,50 - - - 76 93 100 120 140 150

234
 de acumulare a biefului amonte se neglijează şi 2. DebituJ devia t prin galeria sub presiune
în cazul unor volume relativ mici ale acestui bief. Q,,, =-= ?d"~){ yl2gz O~ 0,8 '15,0 ·4,43 ../z~c 53 /i [l11 3,s]; (a)
In cazul execuţiei rapide a pragului şi în cazul
în care bieful amonte arc un volum apreciabil, 3. Debitul infiltrat prin corpul pragului se determină
cu formul~ (JO.191)
capacitatea de acumulare a biefului poate să in­
fluen ţeze considerabil condiţiile de închi dere Şl Qr~ Bh 1K{i;= /Sli 1 '0,39/i;=c 7h 1 H; [m 3l sJ, (b)
rezultatele calculului. După datele lui P. B. Bo­
rodin, la închiderea fluviului Volga În timpul in c~re coeficientul dr fillraţic turbulentil sc detcrrniniÎ cu
construcţiei nodului hidrotehnic de la Volgograd,
formula (10.193), Ciild Il = 0,4.
În momentul ieşirii anrocamentului din apă de­
bitul a scăzut datorită acumulării cu 20%. La K = n 20 - ( Da)/-
,D = (
0,4 20 - 25
14)'-
...;25 = 39 Cl11/S;

acumularea apei în bieful amonte, procesul de

în{dtare a pragului de anroCClrnente se consideră 4. Debitul deversat peste coronalllcntui pragului din
nepermanent (nesta bilizat)l. anrocamentc pentru ni = O,46(z/ HoP 6 rezultă
Pentru o curbă dată a ariilor oglinzii apei a Q,I' ~ mD \2g Hg
1_ '= 0,46 ( Ha
Z )116 1­
B y2g HaU =
bieful ui amonte S = t(H) ecua tia (l0.182) de
bilanţ al debitelor poate fi scrisă sub forma ur·
mătoare
= 0,46z1!0'IS'4,4311: 3 = 3(J.7z1'6flali3.

Pentru sarcina la corOllamcnt (neglijÎnd viteza de acccs)

St:.H = (QOI) - Qcr - QJ - Qd<V)t:.t, (10.195) se obţine

în care: D.t este pasul de timp adoptat; S - aria H=(~)3,4 (c)

medie a oglinzii biefului amonte la creşterea ni· ,36,7z1IO •

velului cu D.H.
Debitul deversat peste coronameni se determină dacă
Variaţia înălţimii pragului h2 - h1 , în timpul este dat Q şi se cunosc Qdtu şi Q!
D.t, se poate determina punînd condiţia egalităţii
dintre volumul pietrei puse în operă, UpD.t, şi Q" = Q - Qd" - Q!;
creşterea volumului de anrocamente în albie
5. Ciîdere8 fin81ă Zr"" care se stabileşte cînd Qf 0= 0, se
determina cu formula (a)
IL p t:.t ~oc fIl lII ea (It§ -- hi), (10.196)
in care: h2 şi
h 1 sînt înăl ţimile pragul ui cores­
r i-.
Qd'" = 03 \ Z, Z.lilt
= (Q1',.)'
53
= (7}l)'
53
= 2,05 m;
punzătoare momentelor t 2 = tI + b.t şi tI; II p . ­
intensitatea de turnare a blocurilor de anroca· 6. Căderea la care pragul iese din apă corespunde mo­
mente, în rn 3 /h pe 1 m de lungime a pragului; mentului in care debitul este evacuat in Întregime prin ga·
Ieria de deviere, mai putin cel infiltrat prin corpul pragului.
f1Z me d = 0,5(m I + fnz)·
!na/timea pragului la ieşirea din apă va fi ceva mai mică decît
Dacă la momentul tI înălţimea pragului de h + z, = 4,18 + 2,05 = 6,23 111. Luînd Într-o prima apro­
profil compact este hI , iar intensitatea de turnare ximatie înă1timea pragului egală cu 6 m (adică z, = 6.0 ­
a anrocamenteJor este uP ' înălţimea pragului la - 4,18 = 1,82 mi, din formula (b) se zflă debitul infiltrat
momentul t 2 rezultă Q!m","= 7h 1Ji;= 7'6JO,18= 18 m3/s,

h3 = JUpD.t/m",ed + hî· (10.197) În care, conform formulei (10.192)

Exempl u. Să se determine diametru! pietrei care a~i­ ."' z

Ij---~--=018
1,82
gură Închiderea ultimului tronson al pragului de profil cam· 1,711 1 1,7'6,0 ,.
pact. pentru următoarele date initiale: lăţimea albici În
bieful amonte B h am = 39 m, iăţim<?a gurii B = 18 111, (!c" Prin urmare, prin galeria de deviere ramîne debituJ
hitlll rîului Q = 76 rn 3 :s, adincimea albiei În bicful aval li = Q,,,, = Q - Qf = 76 - J 8 = 58 m 31 s şi căderea cu formula
= 4,18 m. \lc>iumui lacului de acumulare carc se crecază (a) rezulta
in procesul de iuchidcre a albiei esie mic, ceea ce permite s;1
Sl' neglijeze dcbitu! acumulat: Q"c = O. Devirrea S"3 executat
sub formă de galerie sub presiune, avînd secţiunea WT = Z,=
58)2_ .
(53 -
?
11 ­
m.
= 15 m' şi coeficientul de dcbit [1.dCl' = 0,8. Greutatea volu­
metrică a pietrei 11 = 2,6 Uma
!n a doua aproximaţi<?, h1 "= h + Z,= 4,18 + 1,2 =.
Rezolvare. 1. Se preliminii dia metrul pietrei D = 0,25 m
şi se detcrmină cu formula (10.183) viteza la care piatra Îşi
pierde stabilitatea. Se obţine v.= 2,42 I11/S;
~ 54
,
!TI'
,
i = ~
1,7 '5,4
= "13' ° Q! = 7 ,5,4 \10,13 = 13,6 ~

:::; 14 rn 3 /s : Qd" = 76 - 14 = 62 m3;s ; zl/,,,r=(62/53)2=

1 Emţcv, B. T., Ghidrotehniccskoe stroitelstvo, m. 6,
= 1,4 m.
J956; Borodin, P. \1., Ghidrotehniccskoe stroitelstvo, nr. 8, Nu sînt necesare calcule in a ireia aproximaţie,
1959, Întrucit formulele Îusele sîni aproximative;

235
 7. Debitul infiltrat prin pragul compact, la căderea
dintre biefuri z şi cind se cunosc Qr mal ~ 14 111:1." şi l, =
= 1,4 m se calculează cu formula (10.194).
Qr = Q.' Hlax
Vz Zr
= 141( 1,4
I
z =
II , \,
8. Se dau valori z in limitele de la z = 0.35 m !lină la
z= z, = 1,4 In. Calcule]e se sisternatizeazii în tabelul 10.11
Se determină: debitul prin gakri3 de deviere Q"n Cil for­
mula (a); debitul total Q" + Qr, care trece prin sectiunca
pragului; debitul infiltral cu formula (d); dellitul Q,,=
= Q - Qr - Q"" devers!il peste coronamenlul praguilli;
debitul specific q"r; din formula (c) -- s,lrcill3 H la coronit­
mentul pragului: Înălţimea praglilui h,; cildcrea rclativii
ziH; viteza medic a lamei deveTS,lte pe CUrOll3t11ente CII for­
mulele (10.188) S'lU (10.J89). Din calcul reil'se cil vitcza
atinge valoarea maximă la z = 0,6 m. Viteza v" cind 0,40 <
< z ,,:; 1,00 m esle [mi mare decît cea adrnisibilă din con­
di(ia stabilitil(ii pietrei de dimen:;iunea daU] D = 0,25 m
(viteza admisibil~ Un = 2,42 m's, vezi punctul 1 ill c2lcu­
1) ri·
(d) lului) ;
9 Cu formula (10.185) se determină dimensiunea pietrei
care asigur~ formarea pragului cu profil compact.
Debitul infiltrat, c.alculat pentru D = 0,30 m, este ceva
ltI~i mare decit penlru D = 0,25 m şi, prin urmare, debilul
Qr în fiecare moment examilwl Vii fi mai mic decit cel calcu­
lal ill liloelul 10.11. Dar datorita diferenţei mici dintre di­
mensiunile pietrei adoptate initial şi obţinute, nu ede nece­
sară reluarea calculului (precizările ar fi în Ilmitele de exac­
titale ale iormulelor de CJlcuJ).
10. Aria sectiunii transver:;i1le a pra;;ului se calculează
".f cu formula (JO.18G).

Tabelul 10.11
, Calculul închiderii frontale a albiei

Q" + QJ = Q, Q". = Q"" -

="8
Q,.,. H li l = li" -~ -
z :::'z f{ U", (10 ]88)
ii! Qdrv
= Q,,\ - Q",v (d) - Q",., -- Q/ II" (,./ \
~ +z - 1f H (fig. 10.G(i) "'u (lO.189)

m Jn3/ S 111 3 s ITl:) !S m 3 's Jl\','S TTl Jll - - In/s

0,35 31,4 44.6 7,0 37.6 2,09 ],16 3,37 0,302 0,225 2,32
0,40
0,50
33,{;
37,(;
42.4
::\1\,4
7,5
8,3
34,9
30,1
I 1.94 ,
I,G7
1,08
0,94
3,40
.'3,G4
0,37
0,53
0,26
0,30
2,42
2,54
0,60 41,0 35,0 9,1 25.() J ,44 0.82 3,96 0,73 0.32 2,58
0,75 46,0 .'30,0 10.2 ]9.8 I,IU 0,(i5 4,28 1,25 0,325 2,50
1,00 53,0 23,0 11,8 11,2 0,65 0,41 4,77 2,44 0,325 2,3G
1,4 62,0 14,0 14,0 O () O 5,58 - - --

2,05 76,0 O O O , O O 6,23 dale corespu/lziitoare căderii care "c

stabileşte dupii încetarea
I infiltrării turuc1lcnle

ele debit se află cu ajutorul graficului elin fig. 10.67

10.30. CALCULUL TNCHIDERII ALBIEI sa u, cînd zi H < 0,35, cu forlllui a
DUPA PROCEDEUL PIONIER 1
z )- !
tn=, ( 1 -7{~ l!zH' (10.198)
Se disting două etape la închiderea albiei dupa
procedeul pionier:
- etapa înaintării digurilor (pînă în mo­ ~"-"--'--"----"----'--'-'---r­
:TI o C38~
mentul întîlnirii pe fund a taluzurilor frontale ale
digurilor) ;
- etapa de îmbinare a digurilor (pînă in mo­
mentul închiderii complete a albiei).
Configuratia pragului de profil compact (trape­
zoidal, cînd coronamentul se foloseşte pentru
circulaţia mijloacelor de transport la execuţia
digurilor) se poate obţine în toate etapele de înăl­
ţare a digurilor adoptînd dimensiunile corespun­ z
zătoare pentru blocurile de anrocamente, miîrind He
aceste dimensiuni pe măsură ce capetele digurilor 0,7
se apropie.
Capacitatea de descărcare a gurii se determină
7'7;~-~,~'" Bg_~ft;Jff :f"-ţ7
//7n:'777777T7:- -~~7:~~:L/,'i/
cu formula (10.187), unde B = fJ. Coeficientul , ~ ~~--~~~=

1 Lebedev, I. V., Izvcstiia V:-.JIIG, 67, 1964; Trudî MEI,

seria GE, nr. J, J 960. Fig. 10.67.

236
 Cînd ,zjH:) 0,3,5 se adopUI m = O,38,i~. Rezolvare. 1. Ca paeitatea de evacuare a deriva tiei (pra­
CapacitateiJ de descarcare a gurii poate fi gurile înec,ile ale barajului deversor) pentru 'P = 0,88 si
coeficientul de contracţie lateralii de către pilele deversoa.
determinată, în prealabil, cu formula relor c ~ I se determină cu formula (6.26)

Qlr = ?2J1hj2gz, (10.199) Q"" = 'fi' nbh ~2gzo = 0,88'5 ·20 ·8,4 '4,43 /zo =
în care: j} este lăţimea medie a gurii; ? şi E -- coe­ = 3 280 \/~; (a)
ficienţii de viteză şi de contracţie (vezi punctul 2
2. Se adoptă, în prealabil, D = 0,9 m; la această va­
al exemplului). loare corespunde (tabel 10.10) o valoare pentru coeficientul de
Viteza medie a apei în gură, ele 1ăţime B se filtra ţie 1( = 0,93 m/s. Viteza limită rezultă
calculează cu formula (10.188). Raportul D.z/H
se află cu ajutorul graficului din fig. 10.67.
Debitul infi/trat prin digurile pionier are ex­
-, =- }' d
(,. Il
V 20
5
'(, - Y,;-D
Y
l
= O' J 81 9V2'9 12 ,4 - 1,0 ·0 ,~9
1,0
=
presia = 4,46 m/s;
-
/-{(B,,- B)(h o -+ z)y' ij,
/­
QI =c (10.200) 3. C<lderea de nivel finală (după închiderea djgurilor şi
Încet,lr"a il1filtrârilor pentru Q'1 = O; Q"" = Q = 5400 m 3 /s)
în care: K este coeficientul ele infiltraţie turbu­ se determină eu formula (a)
lenti! (vezi tabelul 10.10); Ba şi jj sînt lăţimea
albiei şi a gurii; h + z - adîncimea biefului
amonte; z -- căderea de nivel; il - panta hidraulică
z"" =c
Q)2
(3280 = L 5400)2
280 = 2,7 ITI;

medie a curentului de infiltraţie (iig. 10.65). 4. D,'bitu! cIr infiltra!ie prin diguri
Cînd I f c::; L Q; = 1\(B u - B)(h + z)yi; = 0.93(393 - 8)(8,4 ~+- z) \/1:-;
. z În [111 3:s]. (b)
1f =~, -------- (10.201)
2m m,a(lr + z) + I cr La calculul pantei i, Cll formula (10.201), lungimea dru
mului de infiltraţie (adoptînd z '=zfln' căreia îi corespunde
în care m'fl"l este panta medie a taluzurilor. adîncimea maxirn{J posibilă 3 iJiefului amonte) se determină
Lăţimea la coronament a eligului ler este de­ cu formula
termina tii di n condi ţiile tehnologice şi de ex­ II c= 2m"",,( h + ZI''') + 1" ~= 2 '1,25(8,4 + 2,i) +
ploatare. -1- 10 ~ 37,8 rn.

Viteza maximă a apei în gura pragului (între R(>zuIUJ

capetele digurilor pionier) se constaU! în momentul /-:-

întîlnirii digurilor la fundul albiei. De aceea, este
suficient să se efectueze calculul închiderii numai
pentru etapa de avansare a digurilor. La întîl­
nirea digurilor la fund, liiţill1ea medie a gurii
(cînd taluzurile au !nI/leii) are expresia
lJ_ = fl1 111 '<1(H- J..z)~IIlI/"·(IH( I .-
Caderea de Ilivel în momentul îmbinării L!igu­
rilor se uetermină prin construirea curlJelor ~Q =~
= /(z) şi determinarea mărimii z corespunzător
debitului dat Q.
Aria secţiunii transversale a pragului şi capa­
citatea de acumulare a biefului amonte se ueter­
mină ca şi in cazul pragului front al.
SuccesiuneJ calculelor la inchiderea albiei dup2i
\'1/ =
1-·-­
\'z/37,8; (e)
5. Se calculează din formula (10.202) lăţimea medie a
gurii în momentul întîlnirii digurilor la fund prin avansare,
adoptînd taluZLlrile m""" c= 1,25.
Debitul prin gură Qa În lllomentul întîlnirii digllrilor
prin avansare se drtermină cu formula (10.187);
6. InsulllÎnd debitele Q"". + Qr + Qg = L:Q, se con­
--tJ.
-"7 ) ~
(10.202) ,truieşte curba I:Q = f(z) şi pentru I:Q = 5400 m:l/s se de­
termina căderea în momentul Închiderii taluZllrilor diguriJor
Z'[fiCh = 1,6 m.
Toate rezultatele sînt centralizate în tabelul 10.12 În
;;uccesiunea corespunzatoare efectuării calculelor.
In ultimul rînd a] tabelului 10.12 este efectuat calculul
de control pentru Z""., = 1,60 m. Lăţimea medie a gurii în
momentul întîlnirii B j ",.,,:::; 11,2 m, pentru taluzurile ca­
petelor digurilor cu fii""" = 1,25;
7. \·itez3 curentului în gură în momentul întîlnirii la
fund a digurilor are, conform (10.188) valoarea
['=-~ 528 = :1 3 m/s;

procedeul pionier este dată in exemplul care ur­

mează.
-B""h H (1 -- H-"2) 11,2'10,0(1 - 0.11) ,

Exemplu. Se cere ,ii ,e Încl1iclă cu Illocuri de betun, 8~ Diametrul echivaknt al cubului de IJcton din for­

( r~
după procedeul pionier, albia rectilinie ncerodabiJă. Să se mula (lO.185) rezultă
efectueze calculele l1ecesare În condiţiile în care blocurile de

V2:I!~;-:C r~ V2,4,~)
beton sînt cuburi cu -:, = 2,4 tim", liJţimea la coronament a
digurilor ler 0= 10 m, debitul rîului este dirijat spre cinci cîm­
puri ale unui baraj deversor, fiecare cu lăţimea b = 20 m D ( 0,86 0,864,43 1,0
şi cota pragului c1eversor la nivelul patului albiei, lăţimea
albiei Ba = 393 m, debitul total Q = 5400 m 3 /s, adîncimea
h= 8,4 m. = 1,18:::; 1,20 m.

J
,,~ "

2').,I
u
 ];l1beiul j U. j ;;
Pentru cal cuI ul inchiderii in sistem pionier al al biei
,
Llz B ~ mm •• H ·

~:)
z ­
z Qdfll
(a)
H=
=h'b+ Z
-
fi
m
(10.198)
/.,-
'i l!
(e)
H
(iig. 10.67)
'(1- Ba-Ii Q;
(b)
Q.
(10.187) L.Q
( 10.202)
--
m m" s m \ - - - - m m m 3 ,!s m3 /s mii m3 /s
I

0,8 2940 9,2 0,087 0,28 0,145 0,06 10,8 382,2 474 374 3,79
1,0 3280 9,4 O,IOG 0,29 0,166 0,07 JO,9 382,1 554 404 4,23
1,4 3880 9,8 0,143 0,32 0,193 0,10 11,0 382,0 673 493 5,05
1,5 4020 9,9 0,151 0,33 0,200 0,11 11,1 381,9 702 504 5,23
1,75 4340 10,15 0,173 0,34 0,216 0,12 11,2 38),8 775 593 5,71
1,6 4 ]50 JO,O O,IGO 0,336 0,203 0,11 11,2 381,8 725 528 5,40

Prin urmare, mi'lrimE'a D adoptată în prQalabil la înce­
putul calculului este prea mică: din calcul, diametrul ma­
terialului anrocamentului reiese cu 0,3 m mai marE' decît
cel adoptat la începutul calculului. Adoptînd D = 1,2 m, se
obline muchia cubului de beton a = D/ 1,24 ~ 1 ro.
În cazul abaterii considerabile a \,31orii D calcule te fală
de valoarea adoptată, calculul se E'fec!uează în a doua apro­
xima ţie:
9. Volumul materialului pentru porţiUnE'3 de închidere'
a digurilJr, adică pentru B < Bl "., se consideră egal cu
0..8, unde 0. este aria secţiunii transversale a pragului.
Pentru etapa de avansare il digllrilor, cînd Jj> Bin , ••
ci\lculul l{ v, z la valori admise Z < Zi." se efectuează în
mod analog, respectiv, pentru valoarea dată z, prin aproxi­
. mări succesive [prin construirea curbei L.Q = I(B)] se află
o asemenea valoare B, pentru care se satisface condiţia, ex­
primată de' formula (l0.J82) cînd Q" = Q•.
Dacă la o valoare oare:are B, dimensiunile materialului
vor fi mai mici decît cele necesare pentru obţinerea profi­
lului (omf a. t, va a vea loc o antrenare considera bilă a pietrei
cu formarea conului de dejecţie. Consumul de material se
determină, în acest caz, prin calcule ·corespunzătoate.

CAPITOLUL 11

MIŞCAREA AlUVIUNllOR ŞI HIDROTRANSPORTUl

11.1. NOTIUNI FUNDAMENTALE ŞI MARIMEA

Particulele în suspensie au traiectorii com­
HIDRAULlCĂ
plexe în interiorul curentului şi parcurg distante
AlLlviunile constituie un ansamblu de parti­
cule solide, transportate de către curentul de apă.
Aceleaşi particule de ma lerial solid se pot deplasa
pe fund sau în suspensie, în functie de viteza şi
de adîncimea curentului. Desprinderea particulei
solide de fund are loc datorilii structurii asimetrice
a curenţilor din jurul ei şi formării unor ZOlle
cu vîrtejuri turbulente.
Aluviunile în mişcare prin tîrîre se consideră
acele particule solide care se mişcă prin salturi
atingînd adesea patul albiei, iar distanţele între
aceste atingeri succesive ale patului nu sînt mari.
mari între două atingeri succesive ale patului
al biei.
Se disting trei valori ale vitezei medii a curen­
tului purtător de aluviuni, care determină carac­
terul de mişcare a particulelor solide: viteza de
antrenare; viteza la care se formează pe patul
al biei rifluri sau dune; viteza de transport în
suspensie a particulelor solide,
Viteza de antrenare, sau de desprindere, este
viteza la care începe deplasarea izolată a unor
particule solide (vezi § 11.3). "Desprinderea în
masă'< conform terminologiei 1ui Şaffernak sau
.,antrenarea totală ", conform terminologiei lui
AL A. VeJikanov, are loc la depăşirea vitezei de
antrenare. Mişcarea al uviunilor predominant prin
tîrlre are loc la v < 1,3 Ve; .pentru v> 1,.3 Ve
aluviunile sînt transportate în suspensie.

238
..
Fig. IL!. Dune de nisip.
Mişcarea în masă a aluviunilor prin tîrîre duce
la formarea dunelor. In acest caz, particulele
"urcă" pe creasta lină a dunei, cad în zona de umbră
din aval şi acolo se depun. Ca rezul tat are loc o
deplasare lină a dunelor în aval în sensul curen­
tului (fig. 11.1).
S-a stabilit că un asemenea proces de depla­
sare a aluviuniJor este posibil la viteze medii ale
curentului v < 1,5)gH (H - adîncimea curen­
tul ui). Cînd v> 1,5)gH, pe patul al biei se for­
mează antidune, care se deplasează în sens invers
sensului curentului. La adîncimi relative (H /d 5 )
mari, dunele se formează la viteza de antrenare
a curentului. La alte adîncimi apariţia dunelor
de nisip are loc la viteza medie v = v'
-t,
v ' = 1,77vo [ d J1/ 12
În care: d5 este diametru] celor mai mari parti­
cule, care constituie 5% din greutatea tuturor
aluviunilor; Ve se determină cu formula (11.27)
sau (11.28).
Dunele de nisip se dezvoltă la dimensiuni ma­
xime CÎnd v = v"
V" = 0,75 v" I + 0,25 v',
În care: v" este viteza medie a curentului, la
I
care dunele de nisip dispar complet
v" '= 1,77vo [ d ; '
fi )1112
La viteza medie a curentului v = v" " dunele
de nisip de pe patul albiei dispar şi toate aluviu­
nile sînt transportate În suspensie. Deci, viteza
de suspensie v'" este viteza medie a curentului
la care toate aluviunile sînt transportate în stare
de suspensie, sau, acea viteză medie minimă a
curentului la care aluviunile În suspensie încă
nu sedimentează. De aceea, ea se mai numeşte
viteza de neînnămolire sau critică (formulele de
calcul sînt date în § 11.4). Viteza de suspensie
constituie criteriul de separare a aluviuniJor trans­
portate prin Urîre de cele transportate în suspensie.
Gradul de saturaţie a curentului de apă cu
aluviuni în suspensie se exprimă adesea prin turbi­
ditatel, respectiv prin cantitatea de aluviuni
1 In transportul hidraulic, gradul de saturaţie a curen·
tului cu aluviuni se caracterizează prin concentra ţie sau
consistenţă (vezi § 11.5).
inăsuratâ cu unităţi de greutate sau de volum
pe care curentul o conţine în unitatea de volum.
In condiţii hidraulice date, turbiditatea maximă
a curentului se numeşte capacitate de transport.
Pentru determinarea capacităţii de transport se·
foloseşte formula (11.48) cînd se cunoaşte vn . n
sau formulele din § 11.2.
Aluviunile se distribuie neuniform pe adîncimea
curentului În albie. Cantitatea maximă de alu­
viuni se deplasează În apropierea patului albiei,
cea minimă în apropierea suprafeţei libere a apei.
In § 11.2 sînt date relaţiile de calcul pentru distri­
buţia aluviuniJor pe verticală.
Aluviunile se caracterizează prin dimensiunile
particulelor lor (compoziţia granulometrică), greu­
tatea specifică şi comportarea în apă. Greutatea
specifică a aluviunilor provenite din eroziunea de
suprafaţă şi pe adîncime în bazinele hidrogra­
fice ale rîurilor se afl il, de obicei, în limitele 2,4·)03­
- 2,8 .10 3 kgf /m 3, pămîn turi] e nisipoase cu pietriş
avînd cel mai frecvent greutatea specifică de
2,65 .10 3 kgf/m 3 . Granulaţia a1uviunilor se carac­
terizează prin diametrul mediu ponderat al parti­
(11.1) culelor, de regulă, determinat prin analize meca­
nice cu relaţia
n
l: d,p,
i=1
el = -p , (11.4)
în care: d i este diametrul fracţiei
i; p, - greu­
tatea fracţiei date i; P - greutatea probei În­
(11.2) tregi
n
P = "f,Pi (11. 5)
;=1
(11.3)
Caracteristica hidraulică prinei pal ă a al uviu­
nilor este mărimea hidraulică w, care reprezintă
viteza ele cădere uniformă a unei particule solide
izolate în apa liniştită. Mărimea hidraulică depinde
de forma particulelor, greutatea lor specifică şi
de temperatura apei. Parametrul adimensional,
analog numărului Reynolds, determină regimul
de mişcare a apei în jurul particulei
Rew wd
= , (Il. 6)
v
în care: w este mărimea lJidraulică ; el - diame­
trul particulei; v - coeficientul de viscozitate
cinematică a apei.
Mărimea hidraulică w se determină experi­
mental sau cu formule de calcul. Pentru miscarea
laminară În jurul particulei se foloseşte formula
teoretică a lui Stokes
-- Yl -- Y d 2 [mm/sJ, (Il. 7)
w- 241-t
239
 în cate: "il şi d sInt greutatea specifică şi ctiame­ TabelulJI.l
trul particulei solide; -( şi ,u. - greutatea specifică Valoriie mărimii hldrauJlce w = f(d) (după V. N. Goncearov)
şi coeficientul ele vjscozitate dinamică a apei.

Formula (11.7) este valabilă pentru Re", ~ 1,0
.şi d ~ 0,15 ml11. " _. r d, mm
I10, mm's
I d, mm
I
10, mm,s
I d, mm
I

te', mm;s
Ctndl,0<ReU'~240şIO,lbmm<d~1,omm ---_.­
mărimea hidraulică poate fi determinată cu for­ 1,50 164,4 6,00 329,0 17,50 562,0
mula 1,75 178,0 7,00 355,0 20,00 602,0

w = V (1'1 - 1')2
P1J·
~d [mm/sJ. ,. (I1.8)
2,00
2,50
3,00
190,0
212,5
232,5
8,00
9,00
10,00
380,0
403,0
425,0
22,50
25,00
27,50
637,0
672,0
706,0
4,00 268,5 12,50 477,0 30,00 736,0
Aici p este densitatea apei; ~ - coeficient 5,00 300,0 15,00 520,0 40,00 870,0
empiric care ia în considerare micşorarea influenţei
viscozitiiţii la creşterea diametrului particule! Tabelul 112
8 = O 081 Ioa 83 (3,7d) 1-0.0371 Valorile mărimii hidraulice 10= f (d, t) (după V. N. Goncearov)
I , '" 0,15 '
în care t este temperatura apei, în 0e. Diametru! IMărimea
Diametrul Măriml'a hidrauliC'ă
hidraulkă 10,
1o. mm/s.la temDeratura t.ec
mm/s, la temperatura t,ee
Cînd Re", > 240 şi d> 1,5 mm particule­
lor d, mm
10 I
15 20 I 25 I 30I
~C! V~~
=
1,Î5Y
[mrn!sJ
, ,
(11.9) 0.001 0,00068 0,00079 0,0009 0,001 0,0011
0,010 0,068 0,079 0,Q90 0,100 0,110
în care g este acceleraţia căderii libere. 0.015 0,154 0,178 0,210 0,225 0,253
0,02 0,274 0,316 0,360 0,400 0,450
In fig. 11.2 este reprezentată grafic relaţia 0,710 0,810 0,900 1,012
0,03 0,618
dintre diametrul particulelor şi mărimea lor !li­ 0,04 1,099 1,263 1.440 1,600 1,800
draulica. Curbele sînt construite de V. N. Gon­ 0,05 1,717 1,973 2,270 2,500 2,812
cearov după formulele (11.7), (11.8), (11.9) pentru 0,07 2,51 2,88 3,25 3,65 4,10
0,10 5,12 5,1'8 6,63 7,44 8,37
'(=2,6.5'10 3 kgf;m 3 . In tabelele 11.1 şi 11.2 se 18,84
0,15 11,40 13,25 14,90 16,75
clau valorile empirice pentru w, recomandate cle 0,20 17, II 18,76 20,42 22,06 23,72
V. N. Goncearov, considerate în prezent cele mai 0,25 22,G7 24,39 26,02 27,66 29.32
exacte. 0,30 28,31 29,96 31,62 33,26 34,92
0,40 39,51 41,16 42,92 44,46 46,12
Dadt regimul de mişcare a apei în jurul par­ 55,6G 57,~2
0,50 50,7i 52,3ci 54,02
ticulei llU este cunoscut, este aplicabilci formula 0,60 61,91 63,56 65,22 66,88 68,52
lui Ruby, indicată pentru orice numere Reynolels 0,70 73, II 74,76 76,42 78,06 79,72
85,96 87,62 89,26 90,92
[f.! = F V dg ?" .- ] ,
r
(11.10)
0,80
0,90
1,00
! ,20
84,:) 1
95,71
106,7l
129, II
97,3G
108,36
130,76
99,02
110.02
132,42
100,46
111,66
134,06
102,12
113,32
135,72
1,50 162.71 164,36 166,02 167,66 169,32

în care

F=V!+_3~~.
3 . gdP(Pa - p)

Pa este densitatea aluviunilor; P - densitatea

apei; d - diametrul mediu al particulelor de
aluviuni ; iL --- coeficientul ele viscozitate dinamică
a apci.
In sistemul CGS cînd d < 0,1 Cnl, F = 0,816.
o b ser v il \ j l'. Căderl'3 unl'i particule solidl' Într-un
vo1ul1l mare de api] Sl' 11l111ll'Ştl' căderl' lilll'rii. Căderl' jl'natii
Sl' numeşte cădNea concomitentă a unui "nor" de particule.
In acest caz, mărimea hidraulică se consideră viteza de cădere
uniformă a centrului de greutate al "norului", care este tot­
Fig. 11.2. Mărimea hidf8uliciJ iuncţie di.' dimensiunile par­

deauna mai micii decît viteza de cădere liberă a particulei.

ticulelor aJuviuuilor:

După recomandările lui V. N. Goncearov pentru aluvinnil0

J -- Iii temprrJtura t = 20°C; 2 - la t c= 5'C; :3 -- wcuku­

Jat cu formula (11.9), În afara limitelor aplicabilitii\ii l'i. din pămînturi necoc'zive, cu greutatea specifică de 2,65 gf/cm 3 ,

240
--
la concert!rilţii de voium 1 f sub 0,3, mărimea hidraulică a că· bebitul aluvlunilor de fund în perioada viitu·
derii jenate W j poate fi determinată cu formulele: rilor pe rîurile montane, în cazul compoziţiei
a) pentru curgerea turbulentă
eterogene a aluviunilor transportate fără forma­
!3ll- = 1 -- I ,42( ; (11.11)
rea de dune, se determină cu formula V. S. Knoroz
W şi A. Iu. Umarov

b) pentru curgere laminară

qf = 0,12.5yqi1/2(0,40~j' [kg/s·m], (11.16)
p'gd
2 = 1 - 2,47(, (Il. J 2)
w în care qf este debitul aluviunilor de fund, în kg/s
în carc w, e:,te mărimca hidraulică în ciidere liberă. Mărirea pe 1 m din lăţimea albiti; q - debitul de apă pc
concentra tiei, cînd d> 1,5 mm, micşorează mărimea hi­ 1 m din lăţimea albiei, în m 3 /s·m; i - panta
dra Illică. suprafeţei libere a apei

In cazul aluviunilor cu granulaţie eterogenă, , Pl - P

P =---,
se foloseşte mărimea hidraulică medie ponde­ P
rată W m
Il
P, P1 - densităţiJe apei şi aluviunilor, în kg/m 3 ;
2: W m iPi y - greutatea specifică a apei, în kg/m 3 ; v - vi­
i~l
U:'m =-= p (11.13) teza medie a curentului, în m/s; d - diametrul
mediu ponderat al amestecului de aluviuni în
în care: W", este mărimea hidraulică calculată mişcare, în m.
cu d", pentru fracţia d m = (ek 1 + d[)/2; p,. ­ Formula lui V. E. Tuzov pentru determinarea
greutatea fracţiei i; P - greutatea întregii probe. debitului aluviunilor cle fund la rîurile cu nisip
j\\ărimea hidraulică este, de asemenea, un cri­ fin (tip Amudaria) are expresia
teriu al împărţirii aluviuni10r în suspensie şi de QH
fund. Sc consideră ca purticula se mişcă în sus­ Gf = kYl • . , (11.17)
pensie dacă componenta verticală mediată a vi­
tezei curentul ui depăşeşte mărimea hidraulică a (g: r'd
parliculei v> w şi, imers, cînd v <: w, particula în care: CI este debitul aluviunilor de fund, în kg/s ;
se va c1eplusa numai prin tîrîre. Q '- debitul apei, în m3 /s; H - adIncimea medie
a curentului, în m; v -- viteza medie a apei,
în m!s; d - diametrul mediu al aluviunilor de
11.2. MIŞCAREA ALUVIUNILOR PRIN TîRTRE fctnd, în mm; ":'1 - greutatea specifică a aluviu­
nilor de fund, în kg/m 3 ; k = 2 '10-5 .
ŞI IN SUSPENSIE De/Jitul aluviunilor în suspensie. Debitul alu­
viunilor în suspensie măsurat în unitate de volum
Dehitul altwillnilor de FIII/d. Debitul aluviuni10r de rocă compactă, fără goluri, pc 1 m din lăţimea
de fund (transportate prin tîrire) la viteze ale cu­ al biei se determină cu formufa lui V. N. Gon­
rentului apropiate (le vileza de antrenare pODte cearov
fi determinat cu formula lui V. N. Goncearov
q ~
+-'il v ( 2-
.1 - ,,3
- O 71 j\ ( - v - O71 II d
qf = 2,08~)
l' 3 (
li ti ) 1110.
(o - vM, (Il. H)
, 800 C v: ' "
e ')
(
în [m 3 /s·m] (11.18)
SJ U cu formula lui 1. 1. Levi cînd..!.!.. > _1 în care: veste viteza m:dic a curentului de apă, în
fI 300 m,'s; d--diametrul mediu ponderat al aluviunilor,
" ):J (- ti ) 1/4 (u---v:)d. în m ;;0- parametrul de turbulenţă al comportării
qJO~'2 '.
(ygd (11.15) aluviunilor - raportul dintre viteza de calcul a
H
căderii particulei, determinată cu formula (11.9)
Aici, qf este debitul aluviunilor transportate sau după curba 3 din fig. 11.2 şi mărimea hidrau­
prin tîrîre, în kg/s pe I m ele lăţime a al biei; lică reală, corespunzătoare dimensiunii ei şi tem­
v - viteza medie a curentului; v, - viteza medie peraturii apei; Ve - viteza de desprindere, de­
a curentului, corespunziitoare vitezei de antrc­ terminată cu formula (11.27). După o formulă
nare a particulelor; d - diarnelrul mcdiu al simplificată, aproximativă, valabilă cînd v>
particulelor; H '- adincimcJ curentului.
> .G" c .v Id-Iei
i")/ ,

1 Concenlraţi:1 de volum este raportiJl dintre volulllui

~
qs -= 0,8;)(1 -[- ep)v e(V)'
1,41- ·1,33d [kg/s·mJ.
alllviul1:lor cuprilEe în unit;Ji23 de volum al cur,~ullJi de apii Ve
şi debitul cursului. (11.19)

le. - Indreptar pentru CJlcu12 hie!raulice - ce!. 203 2H

 Formulele (11.18) şi (11.19) dau valoriie medii după mărime (obţinută pentru s~etoarele Cl! rol de
statistice ale debitului aluvinnilor în suspensie, decantor ale canalului Karakum si lacul de acumu­
la care abaterile ating valori maxime pentru qs lare Tedjen). Capacitatea de transport totală se de­
mici şi în prezenţa dunelor (regim cu noroi de termină ca sum5 a capacităţi/or de transport
fund). pentru diferite fracţii
Formula lui G. V. Lopatin pentru determi­
i~-l
narea orientativă a cantităţii de aluviuni În sus­
pensie (turbidităţii) în rîu PL =2: P,i; (11.21 ')
i~l

Pm
=4liîi,
n'w
(11.19') PIt c-~CIi(ln~ _ Wi 1- Wi)
L
(11.22')
lUi u l1
)

în care: Pm este turbiditatea medie a curentului,

În gfm 3 ; h - adîncimea medie a curentului, în care: veste viteza medie a curentului; Ils =
în m; i - panta longitudinală a apei; w -- mZt­ = 0,3) Rgi; w" w,+ 1 - milrimile hidraulice ale
rimea hidraulic.5. medie ponderată a aluviunilor fracţiiJor i şi i+l ; Cii - constanta care carac­
în suspensie. terizeazD. curba de distribuţie a diametrelor alu­
Turbiditatea maximă În condiţiile hidrauEce viunilor în suspensie de fracţin
date constituie capacitatea de transport a curen­
tului. Pentru determinarea capacităţii de transport Cii = k i v O•7 Il"
PT se foloseşte larg formula (11.48) CÎnd se cu­
noaşte V n . n • Pentru 0,0004,,;; w ,,;; 0,0002 m(s
în care
se aplică formula lui A. N. Gostunsld k =0 f(d)
Pt = 3 300 hO. 5i1.5 (11.20)

în care: Il este adîncimea medic, în m ; i - panta

W ' k, I 12 I 59 I 94 I
85

suprafeţei libere a apei; w - mărimea hidraulici1 I I

d, mm I >0,10 0,1 0,05 0,05 0,011 <0,01
medie ponderată a a1uviunilor, În rn!s.
Cu cea mai largă aplicabilitate la rîuri şi canale
de irigaţie mari este formula lui A. G. Hacea­ Rezultatele cnlculului cu formula lui ŞDpiro
trean, obţinută pentru canale şi lacuri decantoDre coincid, practic, cu rezultatele calculului cu for­
din Asia Centrală mula lui Haceatrean. Compararea turbidităţii
cursului de apă cu vaJoarea capacităţii lui de trans­
Pt = 200 lI., (l..!..'.!..
n _ 1I'--'W1)
. (11.21) port [determinate chiar şi cu formulele (11.19')
w1 li J şi (11.21) sau (11.21 ')] permite prognozarea situa­
ţiei în care va avea Joc afuierea sau înni:imolirea
Aici, U8 este viteza maximă de suspensie patului cursului de apă.
=. O060: .j"/I(u -=- 0,05) Distribujia aluviunilor pe adîncimm curentului
lis , ,) R1/3 '
de' apcl. Formulele din teoria difuziei (11.23) şi
În care: ti este coeficient de rugozitate ; R - raza (l1.2'1)'int aplicabile doar în cazu! cursurilor
llidraulică; v - vite;:a medie a curentului de de apă cu o concentrajie ele aluviuni calculată în
apă; [C[ - - mărimea hidraulic8 minimă a aluviu­ volume de cel mult 5°0, la dimensiuni nle particu­
nilor ele compoziţie dată, determinată cu formula lelor soJide sub l IlJm. Pentru alte cursuri de apă
( In LVI - ~)(l
U'J + 1 11
- Pl) =]n w2 - ~-
W'I+l
cu aluyiunl în suspensie nu pot fi folosite aceste
formule.
- Pl(ln LV'+ l - 1), (11.22) Formula lui 1. L Levi
În care: Wo este valoarea mai mnre a marImll IlIV [ (U )"1] 1I",p
hidraulice a~ primei fracţii (mai mărunte) a alu­ P =0 p/.. e I-n l~- Il-l' y'(Tl-l') (Il ._oJ
?")
viunilor; Pl - (în părţi din unitate) conţinutul
în prima fracţie miiruntă; W n+ 1 - mărimea hi­ Aici, este viteza de suprafaţă; l' -- înăI·
Il sup
draulică maximă a aluviunilor de compoziţie dată ţimea rugozită!ii; n - exponentul de viteză,
(se adoptă W' f 1 = Ils)·
11 = i /6--1 /8; - p/ - turbiditatea la funel; P ­
Formula iui H. Ş. Ş3piro se foloseşte pentru
calculul capacităţii de transport a curentului, turbiditatea la distanţa ţi de fund; fi -- adin­
cînd aluviunile sînt aJdltuite din patru fracjii cimea C'ursul ui ele apti.

242
-
Formula lui J\1. A. VelikanoV a vltezd medii minime a curentului la care ac­
w ţiunea de desprindere a particulelor de pe patul
albiei se menţine continuu, se determină cu for­
s=so( I-~ )XyyIfj, (11.24) mula lui V. N. Goncearov:
1 +-­ - cind componenţa particulelor solide este
C(
omogenă

în care: 'f) este ordonata relativu, 'f) = y/H ;

l'/H ~- rugozitatea relativă; x·-constanta lui
r:J. = Ve =
8,BH
Iog--
d
V 2g(Yl - y)d .
1,75y
, (11.27)
Karman, pc ntru apă x:::; 0,4; w- mărimea hidraulică;
So -- turbiditatea la fund; w/xjgHi - criteriul - cînd componenţa particulelor solide este
arlimensional din teoria difuziei. eterogenă
Formula lui Al. A. Velikanov, obţinută pe baza
teoriei gravitationale a transportului aluviuniJor
în suspensie
Ve =
8,8H
Iog--
do
V 2g(Yl - y)d,.
1,75y
, (11.28)

s = 1- ~
2
_·V (1 '- f r_~
4 ~ ,
(11.25)
în care: d5 este diametrul celor mai mari parti­
cule care reprezintă 5?o din întreaga greutate a
aluviunilor; d m -- diametrul mediu ponderat al
amestecului de aluviuni; 1'1 şi Y - greutăţile
în care: ~ este parametrul de bază al teoriei gra­ specifice ale aluviunilor şi apei; H - adîncimea
vitaţionale, pentru nisipurile cuarţoase ~ =
cursului de apă.
= 0,21(w/ijgHi); CI. = 1,65; cr = 0,204; Sma" = V. N. Goncearov a obţinut următoarea relatie
= 0,38; ~1IIin = 1,41. Pentru aluviunile impon. dintre viteza de antrenare şi desprindere şi mă·
derabile (p" = p) SlIIru = 0,5; ~mln = 0,82.
rimea hidraulieil
Formula empirică a lui S. M. Anţiferov
w
..!..- = exp
s,
[jw (2 - ~)l,
lili
(11.24') Ve q;> log 8,8H
(11.29)

în care: C = 0,5 H; H - adîncimea curentului
de apă; z -- coordonata verticală, măsurată de
la suprafaţă spre fund, a punctului cu concen­
traţia S; Se - concentraţia la jumătate din adîn­
cimea curentului; LV _. mărimea hidraulică.
Formula (11.24') aparţine concepţiei difuzioniste
do
în care: ;O este parametrul de turbulenţă; repre­
zintă raportul dintre viteza de cădere a particulei
la curgerea tllrblllentă, obţinută cu formula (11.9)
şi mărimea ei hidralllică efectivă, corespunzătoare

privind transportul aluviunilor În suspensie şi dimensiunii ei şi temperat urii apei.

are acelaşi domeniu de aplicare ca şi formulele Pentru terenurile formate din pietriş rotunjit
(11.23) şi (11.24). şi nerotunjit, vitezele de neafuiere admisibile 1
se determină cu formula lui E. A. Zamarin
1
11.3. VITEZA DE NEAFUIERI: ADMISIBILĂ
(11.30)
LA CURGEREA APEI IN CANALE
V = aR Y ,

în care: R este raza hidraulică; a - parametru

Viteza medic v în secjiune a curentului de apă, care depinde de diametrul d al particulelor solide,
corespunzătoare vitezei de antrenare a unei parti­
cule izolate de pe patul albiei, poate fi determi­ astfel încît pentru terenurile cu pietriş nerotunjit
nată aproxinwtiv cu formula empirid a lui M. A. Ve­ cînd R = 0,5--2 m şi y = 2 -+- R :
libnov ~j a lui N. lll. Bocikov
l'~ ",(,111 pînă la 0,5 pînă la 1,0 pînă la ,15
--=15-
gd
1 G
1-­
(11.2G)
il
Il 0,% ],05 ],15
Îll care d este c1i<lmetrul particulelor, în lrllll,
Valoarea vitezei .),. de (jntrenare şi desprin­ 1 Se numeste viteză de ncafuiere viteza maximă admi­
dere a diferitelor particule de pe patul albiei sibili), medie în' secţiunea curentului, care nu conduce la afu­
construit din pă1Tlînturi necoezive (nisipuri). adică ierea nwterialului din care e constituită albia.

243
 pentru terenurile cu pietriş rot unjit cînd R ='-' 1'abelui j j j
= 0,15-1,5 m şi y = 2,5+0,5 R. Vitezeie de neaÎuiere admisibile pentru pămînturi
coezive conform Normelor de proiectare a construcţiilor
hidrotehnice ale Ministerului Construcţiilor
d, cm pînă la 5 5-10 10 -12 Centralelor Electrice

a 1,4 l,Î5 2,0 Den1lmirea pămîntului t J

, ln/s

In "Normele de proiectare a construcţiilor

Nisip prăfcs afînat 0)-0,8

hidrotehnice" ale M.S.E.S. 108-59 se recomandă ur­ l\isip prăfcs îndesat 1,0

mătoarele relaţii pentru calculul vitezelor limită Argjle prăioasc ilfînate 0,7-0,8

admisibile conform condiţiilor de afuiere. Argjle nisipo~5C' cu îndesAH' medic 1,0

Pentru pămînturi necoezive sau în cazul albiilor Argile nisi pc< ,;~ j ndesa te 1,1- 1.2

căptuşiie cu anrocamente, pietriş sau strat de

Argile mui O,Î

ArgiJe normale J,2- 1,4

protecţie din nisip cu pietriş la granulaţie medie Al'gile compaCle I 5 - I il

a particulelor d m > 1,5 mm, viiezele limită ad­ Pjmînturi miloase , O,S .
misibile se calculeaZ<l cu formula r. 1. Levi:
pentru Rid p > 50 adîncimc3 curentului, desi la fel de mult influen­
ţează asupra afuierii şi pulsaţiile de viteză, forma
'() ~~ 1,3Jgd mlog 12R ; (11 ..31) şi greutatea specifică a aluviunilor, regimul ele
dp
turbulenţă în stratul limită, apariţia unor forţe
pentru IO < R/d p < 50 de coeziune între particulele soJide de diametru
mic. Pentru pi\mînturiJe omogene, necoezive,
v = l,3Jgdml'l +~Iog lOR), (JLl2) Ţ. E. J\:\irţhulava dă relaţii de calcul care iau în
3 ciI'
considerare l11ul ti dintre factorii eIlllJneraţi mai
în care: d m este granulaţia medie a particulelor sus. De aceea, formulele expuse mai jos dau valori
solide; d p - dia metrul maxim <JI particulelor mai sigure <de vitezei v medii în secţiune Şl ale
solide, c<Jrc constituie 9090 din toate particulele vitezei uJ' lîngă fund, care nu provoacă afuiere
probei; R - raza hidraulică.
In cazul pămînturi~or omogene cu granulaţie
medie a particulelor d m < 0,25 mfTl, se recomand(l V 8,8 ii .
= 1ogj--I
t d.'
V 2gm
-.---)"1 -
0,4-j'(011
[ Y)./
l I
-T-
2 C" I ]
.I}le;

formula lui V. S. Knoroz

(J 1. 35)
100do. Q5 Ro.125
(cm/s] ; (l1.33)
1,25 1
V =
!
m
JÎ,5 + Ro.25 VJ =
V
2gm
1,4,j':ul!
[(-,'1 - '{)d + 2C]k]. (11.86)
pen lru 0,25 < d m < 1,5 Il1m
In ace"Le formule: /Il este coeficientul care
v --3'Jdo.2;;'1
~ lTl I og
Î,5R -h
0, 5d 1/1
) [CI11 /s], (11.34 ) caracierizeazu condiţiilc ele curgere şi valorile lui
\ dOI
se iau elin tabelul J 1.4; ,'1 şi '(O - greutrlţile spe­
in care: d m şi R sînt în CI11. cifice ale pIil1lîntuJui şi apei; fi -- adîncimea
In cazul .. pavării·' patului al biei cu particule eurerliului; g -- acceleraţia căderii libere; el ­
mari, se adoptă vp = 0,75 v dacă procentul de
particule de pietriş depăşeşte 10 ~o 1, diametruI particulei, în ITI; C'J - rezistenţa la
rupere prin obosire a p(llnîntului necoeziv la soli­
Pentru pâmînturi eoez;'ve, valorile vitezei ad­ cit5ri dinamice, C'j ~~ 0,035 c; tl - coeficientul
misibile cind R = 1-2m, sînt date în tabelul 11.3.
Cînd R> 2 m, viteza v trebuie amplificată cu de suprasarcină, cure depinde de raportul dintre
(R /2)'1,125. viteza maximă pulsatorie 3 curentului în apro­
Pentru perellri din piatră brutâ, viteza de neafu­ pierea fundului şi viteza mediată în acelaşi punct
ierc se consider;) v <.;; 2 m/s. (adică ele illtensitate,] turbulen (ei)
Ncajunsul gcneral al tuturor formulelor de
mai sus este faptul că afuierea este caraeteriz3tă ...>
numai de dimensiu:1ile particulelor solide şi de
tlc~l-
i
''''
llfl~.')
\ Uj
, (1 1. 37)

Cel aproximaţie
1Este vcrba lle viteza ;'p [~e antrenare şi desprindere 3
particulelor mici pinii la "pavarea" albki. Dacă s~ admite
afuierea materialului fin pînă la "pavarea" albiei, viteza n=l+ d (I1.38)
maximă aUIl1isibliă ('mnz. = 1,25t: (Neta reu3cţiei). 0,00005 -- 0,3 d '

244
 TabelulII. 4 VM[m/o}
Valorile m din formulele (11.35) şi (11.36)
recomandate de Ţ. E. Mirţhu lava =fiII

Caracterizarea albiei Ica ~(gOlri i l~ rde le2;~alJel

Canalcle C8re transportă :
aluviuni în stare Cell ididă
(peste 0, I kgf/m 3 ) J ,30 1,40 1,60
altlviuni C'f(1zive de fund 0,7,5 0,80 0,85
Cilll; iC' cu fundul acopcrit Ce \'C­
geta ţie 1,10 1,15 1,20
Can;,]e funcţionînd intermitent:
în zonele cu climă uscat~ 0,:20 0,22 0,25
în zonele cu climiî umcdă O,GO V,70 0,80
Coturi le ca nalelor :
canal drept 1,00 1,00 1.00
slab co1il (slab ,inucs) 0,90 0,95 0,%
sinuozil.<!IC' l1lC'dic 0.705 0,~5 O,~O
sinuozitate mare 0,60 O,bo5 1 0, fa
l La detcrm:mrea vitez'cll r adrnioibiiC' (de Iw;;fuicrC'), ca­
nlck, funcţie de destimji', se împart în următoarcle catc­
gorii: 1- canale magistrGle principale; 11 - distribuitoarc
între unităţ'1c ecollomice: III - distribuitoare din intc­
riorul ullită ţ Jar economice.

k - coeficient de omogenitate, cate depinde ele

fortele ue coeziune care apar în cazul pamînturilor .! .; 'J Igd
de granu13ţie fină, se stabileşte pe baza preJucr,j: i " "( I ! ! ,

statistice a datelor experimentale §l ;;;~. ~"~.~. eg. ~~ ~ ~~ ~ '""-.J

25 ~ c:es
~
~ dlmm) "<:}-

fig. I J.,1. Vitezele medii şi de fund admi,ibiJc (de nc;;fu­

1~=I·_rt.rJ (1 1..39) icre) funcţie de diametrul particuleler şi adîncimea curen­

c ' tului :

- __ viteze medii; - viteze de fund; I - pentru

în care: cr este ab<Jterea medie patratic~ de la Il = 10 rn; 2 ... pentru H = 5 ITI; 3 - pmtru H = 3 111 ;

c - coeziunea medie <J solului; CI. - parametru 4 - pentru H = 1 m; 5 .- p'~ntru H = 0,5 m.

care pentru canalele din categoria 1 arc valoarea

2,65; din categoria II valoarea 2,5; elin categoria III Coeficientul de omogenitate k pentru piîmîntu­
valoarea 2,0. rile coezive, obţinut prin prelucrarea statistică a
Pentru determinarea vitezei de neafuicre cu rezul tatelor Încercărilor pe probe net u] bura te tre­
considerarea adîncimii, Ţ. E. Mirthula\'a reco­ buie micşorat dacă execuţia canalului a avut loc
mandă graficul prezentat în fig. 11.3. folosind tehnica exploziilor, sau excavajiile s-au
făcut cu excavatoruJ. sau în cazul în care canalul
Pentru pămînturile coezive, Ţ. E. Mirţhulava
a obţinut următoarele relaţii de calcul: s-a executat în roci f(surate. Pămînturile argloase­
fisurate trebuie calculate ca şi pămînturile niecoe
- pentru viteza admisibiliî de fund zi ve, considerînd dimensiunea particulelor egală
cu dimensiunea medie a fragmentelor create de
U/" = 1,251! 2~m
2,G'(uf!
[C'l - ','old -+ 1,25 C;'li]; fisuri. Pentru argilă d,r = 3--5 mm.
Loessurile, înainte de a li se determina carac­
(11.40) leristicile mccanice, trebuie ţinute sub apă timp
_. vileza medie in secţiune de douiî luni.
Pentru calcule prealabile şi pentru canalele
-Uma = 1og (a,8H)
--
d
V -2gm
- - [( ~'l
2,6Yof!

- "'(o )( l-+ .....) C"

1, ')' l ]
f'?'

de categoria a I II-a se admite să se aelopte eşi Cfl

(11.41)
în care: Cf este rezistenţa normată de rupere la
olJosire a pamintului coeziv la solicitări dinamice;
celelalte notaţii din relaţiile (11.40) şi (/1.41)
sînt aceleaşi ca şi în relaţiile (11.35) şi (11.36).
din tabelul 11.5.
Exemplul. Să Se detcrmine vitezele admisibile (de nea­
fuiere) ale curentului de apă într-un canal de pămînt, cu­
noscînd: adîncimea apei H = I 111 ; curentul nu transportă
l Preluat din lucrarea lui T. E. J\lirţlwJava, "Razmîv rusi
metodika oţenki ih ustoicivosti", 1"1., Kolos, 1967.

245
 Tabelul 11.5
Valorile coeziunii c, kgl/cm' şi ale unghiului de frecare interioară 'T', grade, pentru
calcule prealabile şi pentru canalele din categoria a III-a I a determinarea vitezei de neafuiere

'P şi c funcţie dt' indicele porilor

Umiditatea la limita de Indi­ 0,41 -0,50 0,51 -0,60 0,61---0,70 0,71-0,80 0,81-0,95 0,96-1,10
frămîntare cator
Nor-lcaJcu­ Nor-jcaJcu­ Nor-I Cal- N(,r-I CiI­ Nor-I Cal- Nor-I Ciil­
mat lat ma t lat mat culat mat culat mat culat mat culat

>9,4 c 0,10 0,2 0,07 0,01 0,05 0,01

'-( 30 28 28 26 27 25
9,5-12,4 r 0.12 0,03 0,08 0,01 O,OG 0,01
'i' 25 23 24 22 23 21
12,5-15,1 (: 0,42 0,14 0,21 0.07 0,14 0,04 0,01 0,0:2
'P 24 22 23 21 22 20 21 19
15,5- 18,4 c 0,50 0.19 0,25 0, II 0,19 n,Of' 0.11 0,04 0,08 0,22
'P 22 20 21 19 20 18 19 17 18 16
18,5-22,1 C 0,G8 0,28 0,34 0,19 0,28 0,10 0,19 O.OG
'P 20 18 19 17 18 IG 17 15
22,5-26,4 c 0,82 0,2G 0,41 0,25 0,3G 0,12
'P 18 IG 17 15 ICi 14
2G,S-30,4 c 0,94 0,40 0,47 0,22
cp IG 14 15 13
o b ser v aţi i: 1. Drept caracteristicii normată pentru un pămînt dat se adop!;] valoarea Inedit', obtinuti; conform
datelor referitoare la cel puţin 25 probe. Caracteristica de calcul constituic produsul dinlre caracteristica normată şi coefi­
cientul de omogenitate k.
2. Se numeşte indice al porilor unui pămînt raportul dirltro volumul porilur şi volulliui pili-Iii millerale.

aluviuni coHdale şi nici aluviuni prin tirîre; ci!nalul func­ Tabelul 11.6
ţioncază continuu şi face parte dill categoria a II-a; greu­
tatea specifică a particulelor solide 11 = 2,65 t/m J : probelc Coeficientul M, de reducere a coeziuuii datorită
netulburdte sîni preluate de pe traseul canalrillli. Pabd infl ueutei frecării (conform datelor lui V. G. Berezeu!ev)
canalului eslP alcătuit din păminturi ar~ilo-nisiJ)()asc grele
dc compactitate medie, de structură uniformă În Sccţillneii T't ~(ade 10
canalului. PăJllÎnturi1c sc caracterizează prin umiditatc la
limit3 superioară de plasticitate w = 15 % şi coeficient de °
20 30

porl1zitate 0,08. Coeziunca pămîntului se determină după M 0,615 0,285 0,122

metoda presarii unui poanson sferic (aparatul lui N. A. T1­
to,ici, diametrul poaJ1Sonului 1,2 cm) la o sarcină pe poanson
P = 1,2 Iq;f. Pentru tr'Jle valorile f.llclll3te al~ cocziunii ;:,e Înkc­
IT1c~I<,
un şir statislic. D3tCJc necesare se obţin prin prf~lu.
La vabrilc adincimilor de poansare pentr1l unghiul de crdrea acestui şir.
frecare determinat în prealabil g:> = 20°1 se calculeaza coo­ 1. Media aritmetica 3 cucziUllii
ziunea cu formula
~:c ,1/1 , 1 ,G1 , , o
C O'~ '-~ - - = 0,15 kgf.cm 2 (l,S tLm-),
--018
[~- , -Al?
-,
-----::;--

~AI1, 30
ITDpII
In care c, este cocziunea : tri, - frecvenţa:
în care: M este un coeficient care ia în considerarc influenta
frecării (este dat în tabelul 11.6), A-l = 0,285; P - sarcina 2. Abaterea medie pâtretica (standard)
pc poanson; D p - dia metrul poansonu]ui; II - adincimea
de p03nsare.

_
CI - 0, 1uo ' 0,285 1,2 -_ 0, I~0 Pl''/'cm 2.,
kbL
cr:.--
V ':/11 1(.- ....
~~ I I

~:TlI
e)'
-- .::-=:
VO,O:'::;)S
-n-)---
... O00S0 kof'C1112.
,j(,
b' ,
,4-C_

3,14'],2'0,137 3. Coefkicntlrl de Olllu,f!t'llitillc, plellliJt cu fOrlllulzl

(11.39), Camlul este de ca!cguriii ,1 1[-.1 ~i, de accea, u. se
c2 =0,l8'0,285 1,2 =0,17 l<gf1cm2; ia cgal Cll 2,5:
3, [.1. 1,2' 0,099
2,5'0,0282 =0,.5:):
li =,1 - 0,15
c3 =0,18'0,285 1,2 =0,14 kgf/cm2.
3,14'1,2'0,120 4. Rezi,tenţ;l la ruperc lJiin pbosil-e lasulicitiJri dinamice

1 In lipsa măsurătorilor, valoarea aproximativă a Ull­ CJ = 0,035c = 0,035 '0, 15 = 0,00.53 kgf/cm'
ghiului de frecare cp se poate lua din tabelul 11.5, în funcţie de
umiditate.a la limita superioară de plasticitate şi coeficientul
SilU
de poroZI ta te. C; = 0,053 tf!lll~;

246
 5. Diametrul mediu al sferelor, de volum egilI cu frag­

mentele desprinse, se ia df , = 4 mm (0.00·1 mi. Coeficienţul

conditiilor de curgere. conform celor prescrisl2 m = 1. In­
trudt nu sînt cauze care să provoace crl2Şterea turbllienţei,

['[" = 1,2'5
-
V 2 ·9,81 . I [(2,135 - 1)0,004 + 1,25 '0,053 '0,53J
2;6·1· 4

~_
se adoptă coeficientul de suprasarcină Il = 4. = 0,36 m/s.

Valorile obţinute se introduc în formula (11.40) şi se

obţine valoarea vitezei de fund admisibile (de neafuiere) la Viteza admisibilă (de neafuicre) medic în secţiune se
înăl1imca rugozităţii ddmllin~ cu formul~ (l1.4l)

V",.=log(S,S'I,O)
\ 0,004
V 2 9
' ,SI'1 [(2,135-1)0,004
2,13' I . 4
+ 1,25'0,053'0,53]=0,73 l11/s.

fnlipsa datelor din măsurători referitoare I~ determinare:] V'I'a şi <"/a

clJeziunii c cu poansOIlill sferic, S'c poate folosi lidJelul 11.5. .12 i

Pcntru pămîntul dat, valoarea de calclJi a COC'Zillllii, . I

după tabelul 11.5, c = 0,04 kgf/cm'..\ccslei v;dori a 121)('­

ziunii c îi core,;pullde viteza medie Jdmi,ibilă (de ne:lfllicre)

VII/a = 0,71 nl/S,

iar viteza adl11isilJilă (de neafuicre) de fUllrJ

['/' = 0,27 rn/s.

La determinarea vitezei de <1fuiere penlru pfi­

lIlÎnturi coezive se pot folosi graficele lui Ţ. E. Mir­

ţhulava (fig. 11.4- 11.6), construite dupii for­

mulele (11.40) şi (11.41).

o I 11" fl(Jn "." !l'a' 111~t1 r.1')~ IJI..,o 'i'n '/;'.(' {LI!? fi>. i71/IQ~
Conform Normelor Glavghidroenergostroi" (St-24­

2396) la proiectare, în toate cazurile, cu excepţia

rig 11.4. ViteZele mcdii şi de fund acllnisibilc (de Il:afuic!"(')
construcţiilor deosebit de importante, vjje!cl(~ flliiclie de COCziUllca de calcul (cocziullea de calcul este C,c,~-='
medii ce neafuiere admisibile 'O"'n, în lJ1 pot fj = kc). Cu aproximaţie :;e poate cOllsielera k = 0,5.

luate din tabelele 11.7; 11.8; 11.9; 11.10.

PC'ntru nota ţii v. fig. 11.3.

J.5~-1-T---n-G~-12~mm
3.0/ : I I I

I---k-d
I

2,5/ I : I ~

1,01 I ~

lj i 1--­
~:~
d=!5
L--r--J_­ I

" 0.02 T'

o. 'o alo " ac ,','~.. L-L
as 0.4 0.5 0.6
'dJ ,1=LL_-.L.---U'"""
0.7 0.8 0.9 (O U (2 kO,C
'oNo.o/; k,O 0.2
"1", I l !
0,3 0,4
1
a5
--L----L-.'
ds 07 !
a'e
' 1
0,:9 t
10
!
1/ I
r,'z
, I
/J !
/7/ k"0,5
!

4020080.1 0.2 O,S 0.4 0.5 0,6 0,7 0.8 0.9 ţO i,1 12 13 (4 (,) 16 (7 (8 /-"0.<'
DjJi' 'dt {il 0,3 0.4 0,'5 do 0.'7 d8 0.9 /0 12 /4 (6 is /0 iz 14 k'O,J
''''~1 d; ci) 0,'4 a5 db d'l o~ 0,9 /0 12 1.4 zC--r.a z'o iz )4 2.6 /8 JO 3,2 34 li !f=o,z
'ai' 0.3' d5 10 15 io z'5 :io 3,5 io /5 do S,5 ~'o 65 70 k=O,I
C(kgf/em?j

I fig. 11.5, Vitezele ele [iind admisibile ale cIlrelltuilii ele arii (H ~~ 1 m) funcţie de coeziune, dimensiunile
particulelor şi coeficientul de omogenitate.

247
 7 08 09 10 17 /~
U /., /5 !8 ;0 il
15 J(} 1.5 ~O 4.5

Fig. 11.6. Vitezele de fund admi"iLJilt~ ale cllrcn!ului de 'lp3 funcţie de coc?ciunc, dimcnsiunile
particulele)r ~i ccc'i iUltul de OIJl(JgcuitJte.

Tubcllli 11.7

Vitezele medii de lll'afuiere admisibile, V mu , mi", pentru pămÎllturi lIecoezive conform

TU Gl avghidroenergostroi (5l-24-2396)
-
i: I Hlfl la ;-Oî:l!:imc:] lnC'di(' ;1 Cflf:-,\11ui h;IJ('i' fi]
Del1l mireri jlcJJJ:îll- Dimcmiun:10 rarii­
turi lor cmrg<'ne cUlelcr de pan'lint,

Jiccaczive mm
h '"," ~~ 0,4
I
h me , ~ 1,0
I h ,"cI - ~,O I
I
hm(d ~ 3

Prd i mi 1 0,005-0,05 0,12· 0,17 0,IS-O,21 0,170,24 0,19-0,26

Nisip iin 0,05 -0,25 0,17-0,27 0,21- 0,32 0,21-0,37 0,26-0,40
!\isiJl l11ijkciu 0,25 - 1,0 0,27 - 0,47 0,320,57 0,37 -0,65 0,40-0,70
N'sip mare 1,0 - 2,5 0,47 -0,53 0,57-0,G5 O,G5 0,75 0,70-0,80
')
mărunt
~
Pidris -/) - 5,0 0,53 0,e5 0,65 - 0,80 n.Î5 0,90 0,80- 0,95
Pidei md,~ G--- 10 r,GS -O,i30 0,80 -1,0 0, ~~() - 1, 1 0,95-1,2
Pieiri n~2,rc ]O - 15 0,80 -0,9:; 1,0- [,2 1,1 1,3 1,2 -IA
Piatra de rîu '1113­
run ă 15-25 0,95-1,2 1,2--1,1 1,3 --1,6 1,4 -1,13
Piatră de du Inedit.' 2540 1,2 1,5 1,4- 1,8 I,e; 2, I 1,8-2,2

Piatra c'e riu m2re 40-75 1,5 2,0 1,8 - 2,4 2, I 2,8 2,2 - 3,0

J3olov ni miei 75 100 2,0 -2,1 2,1 2,8 2,3 -3,2 3,0 :),4
Bulev ni ll!cdii 100- 150 2,3 - 2,8 2,8 1,1 0~~ --3,9 3,1 - 4,2

Bale". Ili m::ri 150-200 2,8 - 3,2 3,4 - :1,9 3,9 -4,5 4,2 -4,9
Bolova ni de TI101'Cl1[l Peste 200 p,;,te 3,2 Peste: 3,9 Peste 4,5 Pecite 4,9

218
 Tabelul II.B
Vitezele medii admisibile de lleafulere, V,'"' m/s, pentru roci, conform
TU Glavghidrogostroi (5t-24-2396)

V m" la adincimea medie a cursului h m , m

0,4 1,0 2,0 3,0 şi 0,4 0,1 2,0 3,0 şi
Denumirc,: rod lor
peste peste
I / I I I I
sllpl'afa ta roci i este rugoasiJ suprafaţil roeii este nctedil

1\. Roci scdimclIlure

C('"gl l1 l1lcr,d. II1JrJlii, ;lq,;ile şi:,ll •.l se

~i ş:,;(uri ::.1 2,S 2,9 ~1, 1 ,- - -- ­

CliC;II' pOI'O", CO[li;:olTIerat CClllp,:et,

calear slraJifici1l, ;;;c~ic c;'lcar.,c:<!,

c"leilr doiomilic 2,[) :\() 3,4 3,7 -1- ,:2 5,0 5,7 li,2

(JI'O.'Î(' do:olllilicil, CillcM no,lr; tifical

e ,)
cOI11IJac!, calcar si lida; 3,7 -1,5 J,_ 5,G 5,8 7,0 8,0 8,7

B. Roci cristalifle
Monllura, granit, Sicllit, gJ bhro {li 20 23 25 25 25 25 25

l'urfir, fUIIOlil, andczil, diabaz,

bau Il, euar(i l 21 25 25 25 25 25 25 25

o b ser va ţ Î e. Datele se referă la ro: i'e nefiiurate şi cu suprafaţa proaspăt degradată. Dacii rocile sint fisura te şi de·
gradate, valorile vitezelor admisibile trebuie rnicşorate funcţie de gradul de fisura re şi degradare. Pentru roci le foarte dl:'gradilte,
vill:'zele admisibile se deicrmină ca pentru părnînlul'ile nccoezive după diml:'nsiunile fragmentelor preelomin3nte. cu conside­
rarea greutăţii specifice il acestor roci.
Tabelul 11.9
Vitezele medii admisibile t'ma, mls, pentru zldăria din beton, beton armat şi lemn conform
TU Gl avghidroenergostroi (5t-24-2396)

V ma Ia adîncimea medie a cursului 11"" m

0,4 1,0 I 2,0 /3,OŞi
peste
0,4 I l,a I 2,0 /3,0
peste
şi I 0,4 I l,a \ 2,0 \ 3,0
peste
şi
Dl't!Ulllire<J zidăril'i şi materialelor I
Construcţii
Îllllmiciilllinţi ~i
consolidări ÎII condiţii obi~lluite Greu 3ccesi bi il' ]Jet! tru
reparaţii

A. Zidârie CII mortar de cimcnt

Zidărie din cărămida CII rezistcl1\:; J,G 2,0 2,3 2,5 2,9 3 ,u ~
2,0 4,4 1,4 1,7 2,0 2,2
de rupere la cOlllprlsiune în apii
IG--30 kgf/cm~
Zidărie de pi<ltră brută din roci slabe 2,9 3,5 4,0 4,4 5,0 6,0 6,9 7,5 2,5 3,0 3,4 3,7
~i zidărie din căramidă compactă
Ziclă, i2 (in cărămidă arsă cu rezis­ 4,6 5.5 G,3 G,l) 7,9 9,5 II 12 3,9 4,7 5,4 5,9
tenţa de rupere la compresiunc
120 kgf/cm 2
Zidiirie de piatlă brută din roci 5,8 7,0 8,1 8,7 10 12 14 15 5,0 6,0 G,9 7,5
mijlocii
Zidărie din elineher cu rlzi,lfllţa 7,1 8,5 9,8 li 12 14 J6 18 G,O 7,2 8,3 9,0
provizorie de 2:30-300 kgf CI11"

13. BetUl! si bclun arlllai cu mortul'

de cin;cnt sau torcrcl, ('.tccutate

Îngrijit

lktl'n m,lrei! 210 (rezistenta de ru­ 7,5 9,0 10 11 25 25 25 25 15 18 21 23

pere la cOlll]Jresiune după 30 zile
în kgf/cl11~)
Beton marca:
170 G,(; 8,0 9,2 ]O 25 25 25 25 13 16 19 20
140 58 7,0 8,1 8,7 24 25 25 25 12 14 16 18
IlO 5:0 6,0 G,9 7,5 20 25 25 25 10 12 13 15
90 4,2 5,0 5,7 6 ,-') Iti 23 23 25 8 10 II 12
C. Lemn 25 25 25 25 12 15 17 18

249
 Tabelul 11.10 de B. I. Studenicinikov
Vitezele medii admisibile "",", m/s pentru
îmbrăcăminţi1e şi căptuşelile canalelor conform TU
-GI avghidroenergostroi (ST-24-2396) .Vlln = 0,9 VYl ,,- Yo ./i(Hd)Q,15 (11.45)
:o
ti"," ]a adincimea medie şi de mulţi alţii. In formulele (11.42)--(11.45),
Tipul de in ilJl iic ii minte a curentului Iz n" m li este adîncimea curentului; d - diametrul
0,4 I 1,0 I 2,0 I 3,0
mcdiu al particulelor solide; Il şi '(o - greutatea
specifică a aluviunilor şi a apei.
Anrocamentc funcţie de 111<1­
rimea pietrei Cenfofm tabclului I U
Din teoria gravitaţională a suspensici, elabo­
Anrocamente aşeziltc fUIl"\ie rată de j\l. A. Velikanov, rezulUl
de mărimea pieli-ei Viilor! cOllfc>rm L,I1,,111­
Pcrcu simp]11 din piatriJ brută lui 11.7 mMite cu VII/I = BH05, (1J..16)
cu dimensiunile, cm 10% În care
20
13 2,5
2,9
I
3,0 3,5
4,0
3,1'1
.. -!.. y. 0,2~
Pereu dublu din pietre re·
3,5 4,3
B ~- Il
R \/"
r b
gulate ciopiite şi sl'pr;lf<q;1
uniformă pen(lIl dirnCl1.'ill­ ~ cl'dcriu! de capacitate a curentului de a
nile pietrei, rm: ele a transporta al lIvi uni. Pen tru nisi puri
15
2(]
3,1
3,G
3,7
4,3
I .s,O
4,3 4,0
,~.4
'3--- 0,4(Pa -- p)[C!
G;II)jo;llle Pină Pim! I Pină Pin:Î
I - P,J JgHi
la la la la
4,2 5,0 5,7 G,2
Fascinc dc nuie1c vprzi 1,8 2,2 2,5 2,7 Aici, 11 este coeficient de rugozitate; w - mă­
ÎnierbJle 0,5 0.1' O,C) I,D rimea lIidraulicii; Pa şi P - densitatea aluviu­
Brazde d,' i:lr1J:i 1,0 1,8 2,0 2,2
niJor şi apei; i -- panta fundului cursului; li -­
adincimea lui.
Relaţia empirică a lui S_ A. Grişkan, obţinută
11.4, RElATII DE CALCUL PENTRU VITEZA pentru sistemele ele irigaţie din Asia Centrală şi
,- CRITICA DE NEîNNAMOLiRE îN CANALE TranscauccJZia
'U'in = rQO.2. (11.47)
Formula lui N. E. Jukovs1<:i pentru vitcza
de neînniirnolire, obtinuUi Uir;} considerarea tur­ Coeficientul r funcţie de mărimea hic!rau­
bulen ţei curentul ui, î'n cazul nisi purilor JicJ 1V (l,5-3,5 rmn/s) variazii de Ja 0,33 pînă la
0,55; Q - debitul curentului de apă cu sLlspcnsii.
V"ii ~~ 0,24 + 0,29 li [m/s]. (11.42)
Formula lui E. A. Zamarin pentru rîuri şi
Formula lui Kennedy (18~5) canale, în care conţinutul ue aluvjuni nu depă­
şe~te 5-6 kg/m 3
V lln = cfJ7-. (lI. 43)
p0l,..'O \/[;)11
VII/I -­ 0,22Ri- (11.48)
Pămînturi
Nlsipurl Sedimente Frag­
Mări- Cana lele cu
granulaţie
cu nisipa- mente în care: p este conţinutul de a!uviuni ,(turbicli­
mea Indiei grilnula ţie
fjnă (din
mare
argi k:asc dure tatea), în kg/m 3 ; i - panta suprafetei libere;
Egipt) R - raza IIidraulică; relu - mărimea hidraulică
--­
- conventională, care pentru 0,002 < w", ~ 0,008111/S
c 0,84 0,55 0,!J2 1,01 1,09 este egală cu !Du!> iar pentru 0,0004 ~ tc'", ~
O( O,G4 ~ 0,0002 m/s, ""o = 0,002 m/s.
Valorii e le' (lllarÎmea bi ura U]iCl I1wdie) sîn t
III
Pentru apa aproape curaU ce ~= S. date" în tabel u! 11.11.
Formula (11.43) (1 stat l11ult timp la baza
elabor{lrii de relaţii de calcul pentru Un'" Tabelul 1 J.l1
Pentru rîurile si canalele Uniunii Sovietice, Mărimea hiclrauJică medic după datele lui E. A. Zalllarin
formula 1ui l(enneeh'· a fost moclific<ltă de L. M. La-
t~enkov •
d, mm 0,5 0, 25 0,1 0,05/ 0,02 i 0,01
t
I I 1
2
Vnn = 1,6jgd ( J: , (11.44)
W m, mm/s I 53,0 I 27,0 I 8,0 2,9 I 0,6 I O,IŞ
250
-
Pentru canalele de pămînt, la un co eficient
de rugozitate Il = 0,0225 şi diametrul mediu al
masei predominante de alu\'iuni în suspensie
d", = 0,25 m111, viteza critică de nefnnJmolire
se determină cu formula lui 1. 1. Levi
U<I = O,SJp
în care R este raza hidraulică, în m.
în care: V:r este viteza critică, în m/s; R -- raza
lIidraulică, în ITI; O( - - coeficient care depinde
de produsul Ri '10 6 ; vaJorilea sînt date în tabelul
II. 1.3; ~ -- coeficient care depinde de echivalentul
hidromecanic al aluviunilor 'f); valorile ~ sînt
date în tabelul 11.14; i - panta longitudinaliî.
[m/5], (11.49)
Tobelul 11.13

In cawl general, viteza critică ele ncînnil­ Valorile coeficientului a in formula (11.,51)
molire se determin:l cu formula generală a lui
1. 1. Levi Ri'IO(I! el
II Ri ,10" I a
l' Ri'IO" i a

" ° ~,~
.., \/1 -1-) ()2')~)
OI ~- -- -- ~
° J­
R [m/s], 50 0,97 200 0,995 350 1,015
,r , -./el/ll 0,01 n 75 0,975 225 1,00 400 1,02
(Il. 5l) 100 0,98 275 1,005 450 1,025
125 0.985 ,300 1,01 500 1,03
în care: w este mărimea hidrauJiciî, în m/s, pentru 150 0,99
particulele cu diametrul d = d d diametrul lll ; lll --

mediu al aluviunilor aflate preponderent în sus­ Tabelul 1114

pensie, În mm; p - procentajul (în greutate) Valorile coellcientului ~ În formula (11.,51)
de aluviuni în suspensie cu diametrul de circa
I Ilg 'c~~(1 '5)1 Ilg .cm~'(I.s)1 ~
0,25 mm; n - coeficien tuJ de rugozi ta te a al biei
7), ~ ~
canalului; R - raza hidraulică, în m. g'cm/(I's)
Dacă cOJlcentraţia curentului în aluviuni cu
0,001 0,735 0,2 0,950 1,5 .5
diametrul d> 0,25 flll11 nu depăşeşte 0,01 % în
greutate, viteza critică de neînnărnoJire a cana­
lelor cu raza bidraulică R = 1,0 m se poate de­
0,01
0,02
0,815
0,840
0,3
0,4
0,975
0,990
1,005
2
3
4
°°
termina cu aproximaţie funcţie de mărimea (l,1I
0,03
0,04
0,860
0,870
0,5
0,6 1,015
1,025
5 °°
din tabelul 11.12. 0,05
0,06
0,08
0,880
0,890
0,900
0,7
0,8
0.9
1,030
1,040
7
In
15
°
,5

Tabelul 11.12 0,10 0.915 1,0 1,045 20

0,15 0,935
Viteza critică de neinnamolire (după datele lui
1. 1. Levi) pentru R = 1 ITI şi cantitatea de al uviuJli
cu d > 0,25 n1111 este de nulX 0,01 % in greutate Echivalentul lJidromecanic al aluviunilor este

egal cu

. II ti"" I ,',r,, I;(w,/J,)

II el,."
ei"" 111111 ,',," UL'S n1111 "('1.,111. S mm 111 'f) = '(1 .- .,' _
I
'" (11.52)
I I .... ,
Il
---
,"'
-,p,
,
0,1 0,22 1,0 0,95 2,0 1,10 În care: i' şi 1'1 sînt greutatea specifică a apei
0,2 0,45 1,2 1,00 2,2 1,10
0,4 0,67 1,4 1,02 1, Il şi, respectiva aluviunilor; ::: - turbiditatea cu­
2,4
0,6 0,82 1,6 1,05 2,6 /,11 rentului de apă, respectiv cantitatea în grame de
0,8 0,90 1,8 1,07 3,0 1, Il aluviuni la 1 J din debitul curentului de apă;
D'Ji - mărimea llidraulică mediată a particulelor
o b ser y ati C'. Pentru cJllJlcle care au R # I 111,
Yillcrile illdic8te in tab'cl pcntru V n trebuiC' ÎIH11111(ite cu ..JR. fractiei de ordinul i, în cm/s; Pi - conţinutul
De e-xel11plu, d:iCă el""., C~ 1,0 111111 şi R= 2,0 m, atunci va­ acestei fraclii din intreaga cantitate a aluviul1ilor,
loare-a yitC'zeÎ critice ele I1CÎnnăllloiire sc va ol)\ll1c \'gell;) CII .
m ".0.
[',,= 0,95 \IT[c=0,95 v/2= 1,345~ 1,35111 S. Dac{l -;'l ~~ 2,66 tf/m:) şi '( = I tr/[]]3, relllltă

Conform prescri p(iilor Gla vglJidroenergostroi 'f) =c= 0,6.34 ::: ~(w,jJ.)
,- . (1, 1. 53)
~p,
(TU-24-03) la elaborarea proiectelor tehnice pen­
tru canalele de clasele 1 şi II, calculul de înniîmo­ Valorile ce'! sînt date în tabelul 11.15.
lire se efect uează pe baza unor cercet ări speci ale,
Dacă viteza critică, calcutată cu formula (11.51),
iar în alte cazuri se admite aplicarea formulei
lui A. A. Cerkasov sau datele din tabelul I I.I6. este mai mică de 0,27 rn/s, atunci se adoptă v er =
= 0,27 m/s.
Formula lui A. A. Cerkasov
Valorile vitezei critice u,r sînt date în tabelul
Il,r = 0,64 rx0Ro.5, (11.51) I 1. I 6.

251
 Tabelul 11./5 Capacitatea de transport a curentului de a/.Jă
Valori le mărimii hidrllulice mediate în forn:ul3 (11.53)
este cantitatea de material solid transportat de
Frac\iile mm /Miîrimea h;drauliciî mediată, curent în sbre critică. Secţiunea transversală,
parjial înnămolită, a conductei este pe deplin
, Wil CU1/S
analoagă cu fundul afuiabi! al unui curs natural.
0,001 0,00005
0,001-0,005 0,00158
Viteza critică, conform "Prescripţiilor pentru
0,005-·0,010 0,01635 calculul hidraulic al sistemelor de transport hi­
0,01 -0,05 0.124 draulic al pămînturilor" ale Minenergo U.RS.s.,
0,05 ~-0,25 1,272 1971. Starea curentului în care particulele solide
0,25 --0,50 3,899
0,50 --l ,00
încep să se depună se numeşte stare critică, iar
7,527
vi teza medie a curen tul ui corespunzătoare acestei
Tahrlul 11.1 (j
stări se numeste viteză critică; viteza medie a
Valorile vitezei critice V,." mi, (după datele lui hidrol1lasei este viteza cu care particulele lichide
V. N. Goncearov) şi solide ar trebui să tre()că prin secţiuni de curgere
a curentului pentru ca delJitul de hic1rol11as,! să
Compo­ Adin- j"" ],
cen I i" ,in] ["'1 'ilo< ,'"'n,,ilo; m,'
l1en\a alu- clmca mari âc 0,005 mm, p, 'IOD (din greutate) fie egal cu cel efectiv. LLI viteze v> V cn întreg
viunilor în medic,
materialul solid este transportat în stare de sus­
suspensie /t,m 0,1 I 0,5 I 1,0 I 2,5 I 5,0 I 7,5 I 10,0
pensie; la viteza v apropi3tă de VCI, curentul este
plin cu particule în suspensie, î;-sJ o mare canti­
0,25- 0,30 0,22 0,28 0,32 0,39 0,45 0,490,52
0,05 mm 0,60 0,28 0,37 0,43 0,52 0,60 0,660,70 tate elin aceste sus pensii sînt transportate în apro­
- 25%; 1,00 0,34 0,45 0,52 0,64 0,75 0,820,87 pierea fundului, iar pe fund poate să subziste
0,05- 1,50 0,39 0,54 0,62 0,76 0,89 0,97 1,04 un strat subţire de aluviuni, spălate uneori de
0,005 mm 2,0 0,44 0,60 0,70 0,86 1,01 1,10 1,18 curent; cînd viteza v < Ve» pe patul condudei
- 75% 2,50 0,48 0,66 0,77 0,94 1,11 1,22 1,30
3,00 0,51 0,71 0,83 1,02 1,20 1,32 1,41 se formează un strat stabil de depuneri.
0,25- 0,30 0,28 0,37 0,42 0,50 0,58 0,640,68 Prescripţiile elin 1971 recom:mdă pentru ca!­
0,05 mm 0,60 0,36 0,48 0,55 0,67 0,78 0,850,91 cuI ul vi tezei cri ti ce a nisi purilor şi pietrişmilor
- 75%; 1,00 0,43 0,59 0,68 0,83 0,97 1,061,13
0,05- 1,50 0,51 0,69 0,80 0,98 1,15 1,261.35
formula
0,005 mm 2,00 0,57 0,78 0,91 l,JI 1,31 1,43J,53 V o = 8,0y D y C0 ' *
'1 ;'J
3/ - G/ \\._,. [I11S.
(11.54)
- 25% 2,50 0,61 0,86 0,99 1,22 1,44 1,571,69
3,00 0,66 0,92 1,07 1,32 1,55 1,701,82
1,0- 0,:10 0,39 0,51 0,58 0,70 0,81 0,880,94 Aici, D este diametrul conductei care este legat

J,25 mm 0,60 0,50 0,67 0,76 0,93 1,08 1,18l,26 de viteza critică Uel, prin relaţia

- 25%; 1,00 0,60 0,82 0,94 1,15 1,34 1,471,57

-
0,25-
J,05 mm
75~·;
1,50 0,70
2,00 0,78
2,50 0,85
0,96
1,08
1,19
1,11
1,26
1,38
1,36
1,54
1,69
1,59
1,80
1,99
1,75
1,98
2,18
1,87
2,12
2,33
D =c 2V Q
7:'[' cr '
(I J .5<'5)
3,00 0,92 1,28 1,49 1,83 2,15 2,362,53
1,0- 0,30 0,57 0,73 0,84 1,00 1,16 1,271,35 în care Q este debitul de hidromasă, în m 3 /s,
),25 111111 O,GO 0,72 0,95 1,10 1,34 1,5G 1,701,82 Pen tru determinarea prea1 abil ă a diametrul ui
- 75%; 1,00 0,87 1,18 1,36 1,66 1,93 2,122,27 conductei se poate folosi tabelul 1I.I 7.
0,25- 1,50 1,01 1,39 1,51 1,96 2,30 2,52 2,70
),05 mm 2,00 I,J3 1,56 1,81 2,22 2,60 2,86 3,05 ConsistentCl hidromasei (raportul dintre \'0­
- 25% 2,50 1,23 1,71 1,99 2,44 2,87 3,15 3,37 lumul de material solid în stClre compactă qs
3,00 1,32 1,85 2,15 2,54 3,10 3,41 3,55 conţinut în volumul de hidromasă care curge
într-o secundă şi volumul hidromasei q,,) esle
C ::::-...= q.~ =_--: _PII - prl ;
(11.56)
11.5. CAPACITATEA DE TRANSPORT
o
q" P,+Pa
A CURENŢILOR SUB PRESIUNE

q, _.+- {f" 0=' q,ll (11.57)

Curelltii de hidrol7lasă sub presiune (curenţi de
amestec apă-material solid care umplu complet
secţiunea transversală a condudei) se întîlnesc
la transportul llidraulic în construcţii, agricultură,
în industriile chimică, extractivă si în alte industrii.
Consistenţa noroiului' la tran~portu1 hidraulic
este consi dera bi1 mai mare decît consisten ţa
(turbiditatea) în rîuri, însă principiile fizice ale
transportului particulelor solide sînt identice în
ambele cazuri.
în care: q" este volull1ul de apa cur" intr-o SCCLlI1lJ;î ;
p" Pn, Pa - demiiiijile particulelor sulicle, a hidro­
masei şi, respectiv, a apei.
Pentru determinarea Co, a consistenţei de greu­
tate C; şi a consistenţei c" corespunzătoare 1113­
terialului solid în stare affnată, este comodă
folosirea graficul ui din fig. 11.7; ll'"* este coefi­
cientul de tri1l1spodabjlitate a materialului solid,
care depinde de lllarilJ1ea hidraulică. VLllori1e reCQ­

252
 trianJaie \:f'* 51nt date i'n tabelul i 1.17. în cazul
materialelor solide eterogene se determină valoarea
mediată 'F* e cu formula
Il •
'\' 'I-., ,Pi
i~l '.
'f' * e= 100 (11.58)

în care: '1'*i este valoarea medie pentru fracţia i;

p, ­ conţinutul procentual al fracţiei i în greutate,
în componenţa probei de material solid.
Formula (11.54) este valabilă numai pentru
nisipuri şi pietrişuri. Totodată, viteza critică poate
fig. \1.7 GrJficlil c<lnsis!cnţei lJidroJmcstecullii funcţic' <'e fi determinat il cu formulele vitezei ele neînnă­
densitJL~J illi. molire din § 11.4.

Tabellli J I .1Î
Coeficientul de trallsportabilitate 'i',. În formula (11.54)
!I
Fracţia I O, \ --0,'?5
p,imÎntu-
lui, mm
0,05- 0,1 0,250,5 0,5 1,0 1,02,0 2 3
3-5~ '1 5-10 10-20
I
'r 0,02 0,20 0,·10 0,80 1,2 1,5 1,8 1,9 2,0

regim critic şi marea majoritate a relaţiilor em­

11.6. REZISTENTELE HIDRAUlICE LA CURENŢii
DE HIDROMASĂ SUB PRESIUNE
(LA TRANSPORTUL HiDRAULlC
SUB PRESIUNE)
Ca şi Ia mişcarea apei, rezisten tele hi el ra ulice
la curenţii de h:c1romas:l se împart în rezistenţe
pe lungime şi rezistenţe locale.
u) Rezistenţele pe lungime
La transportul hidraulic se examineazJ, de
obicei, pierderile de sarcină pe unitatea de lun­
gime a curentului i = !l,I/. adică panta hidraulică.
In fig. 11.8 se prezintă alura generală a curbei
panta llielrau!ică i, funcţie de viteza medie a hi­
dromasei, v, Curba 1 reprczinUI vCiriClţia pantei
l.idraulice cu viteza medie a curentului de hidro­
masa i ll = t(v) ; curba :2 - ia = t(u) - reprezinUî
variaţia pantei hidraulice cu viteza curentului de
apă curatEi 1'11 aceeaşi conductă şi la acelaşi debit.
Domeniul A corespunde yalerii minime in. De aceea,
transportul lIirlrauJjc este cel mai cccnnmic I'n
pirice pentru in se referă la regimul critic. Do­
meniile de aplicabilitate ale formulelor empirice
cele mai cunoscute pentru determinarea pierderilor
de sarcină la transportul hidraulic al nisipurilor
şi pietri~urilor în conducte metalice orizontale
sînt date în tabelul 11.18, iar formulele pentru
calculul transportului hidraulic al materialelor
nenisipoase sînt date în tabelul 11.19 1.
Strudura generalii a formulei de calcul a pantei
hiclraulice în regim critic este de forma
in = ia -{- :'J.i, (11.59)
în care: 6.i este panta lIidrDulică suplimentară,
datorată prezenţei particulelor solide; 6.i depinde
ele granulaţia şi concentraţia particulelor solide
cle diametrul conduetei şi de viteza medie a curen­
tului; ia --- panta lIidrewlic[l [a rnişcareu apei
curate.
Prescripţiile din 1971 recomandă să s,' consicLre
primul termen din formula (l1.59) drept pantă
hidraulici.J la mişcarea apei în con.ducte hiclraulic
netede, pentru care coeficientul de rezistenţă pe
lungime ). S{l se c~llcl1kz:" cu formula
• 0,31

r~
l'~ --­ (lI. 60)
. (Iug ll.c .- 1)" ,

în care: Re uD f'l; D - diametrul concluciei;

=
v _.. viteza medie a hielromasei; 'J ~ coeficientul

-------t.:
şi ltiriroalTItstec.

Fig. 11.8. Caracterul functiei i ~~ {(e') pcntru arii curată

de viscozitate cinematică a apei.

1 Iufin, A. P., GltidromehanizJtiia, M., Stroiizdal, 19G5

253
 Tabelul j 1. j 8
Domeniile de aplicare a formulelor empirice pentriu in stabilite de MISI V. V. Kuibîşev,
I a transportul hidroamestecul ui pe conducte metalice orizontale (nisipuri şi pietrişuri)

Particule solide omogene în conducte cu diametru! D, mm

Diametrll1
pil rticuil' lur,
mm < j 00 I 100 200 / 200- 300 1 300 -- 400 /400 500 1500 -- 600 I GOI) - 700 /700 -- 800 1800 - 900

0,01 ij/= PI/;O (1:

Furmula Smoldîrev i" = io[1 -1 Col?, - 1)8] (2:

O, 1- 0,5 Formula !ufin ForlDula Silin-Kobernik

i(j = ~p)o (3)
i" = io + ioc o [JO ( ~:,D r
+ 0,5] (4)

0,5-2,0 Formula !ufin

------
2- 10
. = .o + l'
III i lu -
.(rr,)]'
10 I' -V r Ve, h
(o) Formula DIIf[,nd (6)
----

r"
10-20 Formula Korjaev (7) Formula Durand

..
~~ = JOO (:-r( r'
Colo
\gD
v \ gd
(6)

-
20 - ,10 Formula Korj:ll"v

I i/ j = i o -f- k(pu - J) (7) I

o Il ser V:l tii: 1. în furllluia (2) mărimea coC'!icien!tliui Co val-i;lliî în limitele 0,85 - 1,13. în cazul s:J!uralipj pll!l,rnice
CLI particule d < 0,05 1111ll, hidroamestecul (rece în lichid strncturilt ~i în ilce,·.[ C:12, coeiicientul Co (ste 1,8-2,5.
2. Coeficientul ~ elin formula (3) este egill cu:

~= 1 + (3,5 + 2Di O,G ,i(!)(?" -- 1)°·· [~~~ t';,

în C'Jrc
:1/- _"/- ( y" )
c'" = 9.8 V nV {i,' ~ -- 0,4 ,

alei: D în 111, el în ITim, te' în m I S .

3. în f(;['lflula (:i) v" se ell,termină elill f"rmula (8), iilr it, din formula

prnim r, = 2,G5
. =
In 1~LJ"1't"""1
V-,lV"'~~
r. - 1
-'<­
gD

. _
1".-- p" VP" -- I
/_"\3
V/W~
gD

4. Coeficientul li din iormula (7) pentru particule mărun(e (il < 2 mlll) depindc' ele mărimea lor Pentru particule d> 2 rom
miirimeJ /1 elepinJe cIt' di:ll1lclrul conductei:

D, IlllTl 150 175 200 500 700

/, I 0,5 0,5i I 0,57 I I 0,81

5. 1~"nnllla (7) hle Jplicabilă Într-o gamă limitată ele vileze, eleo:lroce nq;lijcnză ekpellJenla pierderilor de sarcinii ele
vik'.{t:

D, mlll I 150 I 200 I 250 I :100 I 400 I 500 I coo I 700

I ~,Q
Viteze recomanda tc I
pentru pietri~ şi pi;] td ,
spartă, mis I 3,1 I 3,3 I 3,5 I ;,,71 ·1, I 'l,G I 5,4

254
 Tabelul 11.19 Tabdul 11.19 (continuare)
'Formule pentru calculul transportului hidraulic
2
Autorii Formule pentru calculul transportului
formulelor hidraulic al m~terialelor. cu excepţia lvUS!, V. V. Transportul hidralllic ai loessllltli
nisipului Kuibîşev Pentru [' ;, 2 m/s
i" = ioll n , În Cii re il" este greutatea spe­
2 cifică relativii a hirlroal11l?stecului
v2
P. !Ilfin Transportul hidraulic al pămînturilor Pentru 0,2 < - < 1,5
[[ranulare eterogene' gO
go'm ,
iet == ia + (iom - io)~~ 2:::, În care An = 1.0 + A ( - ) P; j n care p =
I Il v2
Il= d,o.
l~o=~; llo =3; dIO '
1
= -----"--=-i.9 este
v
greulalea volumdrică
'rIS - 1'0
I'TII se ia din tabelul 11.18
a noroiului;
V Cr . el == Vc,..om .~~.]~5
A ~c O, 1; m = 4,5
_ ('2
K. A. Ţ<lrevici Transportul hidralllic al argilei disperse In regim t1ll'bulent - > 1,5

16 10"0 0.5. gD

A. P. l,1alîşev Q = (0'6 ( P - 3 DJ
,În care ;,,,= 1.0 + kp, În care k = 0,07.
Q este
debitul suspensiei, I.'s;
P - căderea de presiune pe I 000 m A. P. lufin Tronsportlll hietraulic al amestrc/lrilor
de lungime a conduetei. kgr/cm"; 11 isipoase- argi1oase
(j - tensiunea sta tică de tăiere, kgIt
Icm~; O - diametrul conduetei, • _o - iCI
I i lli t A • A

cm; c;:;; 0,02 !" - p, 11l care: la SIlI

1" T - - -
A. P. lufin 100
Regim laminm (structural): pierderile de sarcină la transportul
K. T. Belova
G. S. Ncceaeva A = G4 , În Cilre A este coeficientul ilmcstccurilor argiloase; i", -- idcm,
Re nisipoase
din formula (4.8) ;
vu = 9,8 ~D -ţI~ (~ -~) În
Re'" = I '1) - coeficient 10 la
-11 + -
O I
­ care; p este continutul procentual
de nioip; la - greutatea specifică a
pvD 6 pv 2
apei cu amestec de argilă (fără nisip) ;
de viscQzitate structurală a fluidului In - greutatea specifică a amestecl1­
amestec; p-densitiltea amestecului; lui de nisip-argilă; 10-apă
0- efortul unitar stalic de IUllecare;
Regim tranzitoriu;
5 V. S. Ukolov Transportul hidroulic al cenuşii şi zgtlrii
A= 0,097 +2,34s --'- (2,94 - 5342)10
1,31·]0-5
Re*(2,309-97,2c) __ .
tii - IU()/I
.J
l~ ..
D·d!,.lt;
Oll;;:1 '-;I-lSI

E: = ~!r - rugozitatea relativă;

Regim turbulent: În care: :J., - consi:;tenţil dllpă greu­

1. = 0,0097 + 2,34s (regim tranzituriu tatc:
de la structural la turbulenl CÎnd · mi:terial solid, În greutn/e .100 \;
R = 3 000-5 000)
t apă, În greutate
D - Î Il rn; u - în 111/ s ;
)
S. V. Iakovlev Transportul IIidraulic al mi/uiui
Regim lamimr ; 't'CI' ~ ] ,7GDO,M ,,:r;;:.
,,=~
Re"

In prescriptiile din 1971 se dă un grafic pentru
Rcg;m trilnzitoriu; determinarea pantei ia în cazul conduetelor hi·
drauJic netede (fig. 11.9).
1. = O,OOG + o,oo~ -1- ~ In cazul conduetclor CL! pereţi intcriori coroclaţi,
,,0.l7 (Re~)'"
prescriptiile elin 1971 recomand;l sit se c81culeze ),
Regim turiJulent : CLI formula
" = O,OOG + 0,03 ). = 0,24 (19 10-6 + ~J-O 226
c:: O,17 (11.61)
D/I·2~6' v'
1 Se folosesc notaţiile :
el -- eterogen; om - Olf1u[;en. sau să se fu)ose:isd griificu1 din fig. Il.IO.

255
 Tabelul 11 20
,o~!
1%/ I~#ţffi;!
v,o ~I--l ~.
I I . . I '
Coeficientnl ~

15
i5
7m/s I !! II I ''1- I I I I doi Di~metrlll conduetei, m
100 - ---,------;-----,--------;--'----'--;­
D,
1,'I,li~
fi
~ 1,
I
n
1 I I
I
I . D 0,10-0,351 0,40 0,50 I
0,60 O,7t) 0,80 I I I I 0,90
12--- \ II ;~Î'i I 0,05 0,050 0,051 0,052 0,053 I 0,054 I 0,555 O,05G
___ 5 I " i
l' Iii! 0,10 0,090 0,100 0,110 0,125 0,140 0,150 0,160
u 5\ I ,--1--'. I ! I 0,15 0,120 0,130 0,155 0,180 0,210 0,230 0,250
8 "\. i 0,20 0,140 0,170 0,205 0,240 0,270 0,300 0,330
-1 1, :s:"\. ",,-~,~' __ L~--~-++~-i-+-
~~ - ~- -----I--r---~----L~
! ! ' ! I I I
0,30
0,4
0,180
0,215
0,210 0,260 I 0,300
0,275 0,325 0,370
0,340 . 0,375
I
0,410
0,475
F
~
'
!-_~, -+-L-L.-
r---...
I ••_ - - :

II! i i 0,5 0,230 0,305 0,3GO 0,405

0,400
0,440
0,435
0,475 0,505
-·-,-H
I :; ""-.. I ,

, I-I- . .J '" " '-.. i~ . .::.:::..:.~-' O,G 0,240 0,330 0,380 . 0,430 0,470 0,505 0,535
.1 T I_ 1-1----
i~t-J:::::....... _
---
F'=
. ----..:.
--...

~ -t--I 0,7
0,8
0,247
0,250
0,350 0,400 0,450 0,490 I 0,530 0,560
0,365 0,410 0,465 0,510 0,545 0,580
~ v= i/7l./'s I
0,9 0,255 0,375 0,420 0,480 0,530 0,565 0,605
O tOO 200 Jeo 400 5JC 500 700 800 900 /000 1,0 0,260 0,385 0,430 0,490 0,540 0,580 0,615
o[mm) 1,5 0,270 0,402 0,460 0,530 0,580 0,630 0,665
2,0 0,280 0,4[5 0,470: 0,550 0,595 0,650 0,690
Fig. I UJ. Grufic pentrll calculul pantci hic!raulice la curiSc­ 2,5 0,285 0,425 0,480 0,565 0,605 0,665 0,705
rea apei prin conducte noi din otel. 3,0 0,290 0,430 0,490 0,575 0,620 0,675 0,715
3,5 0,295 0,435 0,500 0,585 0,630 0,680 0,725

22 ITPŢjq:.ftHl±=aŢr~i=H-­
4,0 0,300 0,450 0,510 0,595 0,635 0,685 0,730
4,5 0,300 0,450 0,520 0,600 0,640 0,690 0,735
{toll-+
le 5,0 0,300 0,450 0,530 O,GOO 0,640 0,690 0,735

20tţ:ţŢ~~\Hti±:ttŢ:1q=++ influenţa de laminarizare a curentului de către

18 W---+-+-;.-i-1r-tI1IW- p2rliculele solide se manifestă în toate punctele

j~~~~Q-~~~i=tl
secţiunii şi curba 2 se apropie tot mai mult de
16 curba 1 (fig. 1J .8). Curentul pOilte fi considerat
1/;.
12
--+ H:::tJ::I::''-++-+--H'i omogen şi

IOţ==f=r~mltEmmfr
1 u':! 'Y!J

i ll = )'Z; 2g ~ (lI. 6:3)

8

r-;----c- I " sau

6 __
4 .
, =~
. -'-'-'
1"
v
(11.64)
Il Y
2

b) Rezistenţe locale

Pierderile ele SJrCin{1 ]a rezistenţele locale

f'ig. 11.10. Grafic pentru calculul jluntci hidr2l!licC' la curge­ h l ~= ~ ~~ :.0.'_ , (11.6))
rC'a apei prin conductC' corodate din oţei. 2g Y

Pentru transportul hidraulic: al nisipurilor şi în care: ~ este coeficient de rezistenţă locală;

pietrişL!filor,prescriptiile din 1971 recol1lan(15 ca v 2 /2g .-- înalţimea cinetidi; v - viteza medie a
t1i si:î se calculeze cu formula
noroi ul ui în sec ţi unea de curgere după rezisten ţa
locală; Yn şi y ~- greutăţile specifice ale noroiului

.\'
~I = (~V j
în care: 3 este un coeficient care ţine seama ue
influenţa raportului do/D şi se determină cu tabelul
11.20; Co - consistenţa hldrom3sei; j -- coefi­
cient de neo1l1ogenitate a particulelor solide trJns­
portate, j = 3 dlOld oo ; Qn deLJitul ele lIiclro­
mas{l în starea criticii a curentului.
4/- } / - Q
şi apei; !zI se calculează cu formula (11.G6) în cazul
V C3 ~"cr, (11.6:?)
distribuţiei uniforme il particulelor solide în sec­
ţiunea trar:svLrsali:î şi în lirs] depunerilor de ma­
terial solid.
Intrarea în sorb"l pompci de noroi (fig. 11.11).
La lărgirea brllsciî (le secţiune a curentului, coefi­
cientul ~ depinde ele raportul dintre ariile sxţiu­
Ci - nilor trans\'ers~l!e ale conductei înainte şi c1up~1
lărgire:

La mişcarea lJidromasei cu viteze v> V efl dis­

tribuţia în secţiunea transversală a particulelor
(Ul'/ {t)2
1°,8 I 0,6 0,5 I 0,4 I 0,3 0,2

solide se apropie tot mai mult de cea uniformă, ~ ° 10,oG21 0,44 2,25 I 5,4 IG

256
 ~ ~
'~ _ . •Ie::c' [~,-r•.~~
(~l
\iva]-
L
I
Â;:ISJ-1 . '\,"

--(;'­
.. ' .i
e-/ ~
,
o b
Fig. 11.12. Cot de conductă. Fig. (1.13, Clapet
a - cot brusc; b - cot lin. de reţinere.

în care: ~I este, coeficientul de rezist~nţă în cotu­

riLe rotunjite cu un unghi de 90° (depinde de ra·
portul dintre raza ele curbură R şi diametrul con­
duetei D) :
·....J, h
I!(!T'--~' I I 2,0 I 3,0 I
~~lj~t-ir~?~-~~~
Il RID 1,5 4,0 5,0
!O --[­
~' I 0,84 0,6 I 0,48 I 0,36 I 0,30 0,28

r~:I';~jJ::
[(IX) depinde doar de unghiul de curbură a conduetei:

- I !lD~ 1 I IJ

o~20 40 [O 8IJ iOD 720 140 150 (gredt)

b
gr~ă~ /2°/
3 40
°1 /50 /60 I ÎO /. 8°1 90
/120 1
140
/160 1180
Fig. '11.11. Gr\lficpC'ntru c1etC'rminarca coeficiC'ntului de {(xll 10,410,55:0,65[0,7510,8310,88/0,9511 /1,13!1,2011,2Îil,33
pierdC're de sarcină locală la intrarea 11idroamesteelilui în
sorbul echipamentului de tra nsport hidraulic:
a - în cazul intrării cilindricC': b - în cazul intrării co· elapet de reţinere (fig. 11.13). Coeficientul ~
lIice 1. D = 1. depinde de unghiul IX de ridicare a clapetului:

Lărgirea treptafâ a conduetci. Pentru unghiul

de divergent~ 8° < 'P <: 25"
o
(Xl
grade i Î0165160/î 5°) 4514°1 35/3°12512°115
y.
i, -= SIn? ( 1-
li)
_1
'"
J. (11.66) ~ II, 71 2 ,31 3,21 4,6[ 6,6/9,51 14/ 201 301 42 1 62 1 ~o
w"
Pentru ry~' 25'" ~ se ia la o lărgire bruscă de Vane (tip Ludlo). Coeficientul ~ se determină
secţiune.
funcţie de gradul de deschidere a vanei:
Îngustarea treptată 11 conducte/. ~ depinde de
unghiul de conicitate Ci:

9, gra de I Î II° I 20 I 30 I 40 I 50 I 60 I 70 I 80
Gradul de
deschiderC' 11/8
I I 2/8 II 3/8 I4/8 l' I i i

5/8 6/8 718 I

1 98 I J7 I 5,5 / 2,1 I 0,8 I 0,3 I 0,07 / 0,05

~ 10,10/0, 16[ 0,201 0,241 0,2810,311 0,32[ 0,341 0,35
Şi/bere. Coeficientul ~ depinde de gradul de
Coturi. În coturi bruşte (fig. 11.12, a) ~ depinde deschidere a şuberului. Fo/F este gradul de des­
de unghi ul IX: chi clerc.

(x,
grade I 30 i 40'1 50 I 60 I 70 80 90
ruir 10,11 0,21 0,31 0,41°,5 1°,6 1°,7 ! 0,8 1°,9

~ I 0,15 I 0,3 I 0,1 I O,GS I 0,7 0,9 1,l

~ I 93144,5117,918,1214,0212,0810,9510,40/0,09
Ventile de aerisire şi guri de revizie: ~ = 0,2.
In coturi rotunjite (fig. 11.12, li)
Intrarea În conduetâ, depiirtată de fundul ba­
Y
i,~=" V'I'()
IX, (J 1.6i) zinulili: ~ =.C 0,5-0,6.

17 - !ndre[ltar pentru calcule l1idr;luliee - ('d, 203 257

 r.4 1 1; I
(
il;
0,8 i
04: \p f--
V
() ~ IX
vi; 1"-
f--I/
1'\ .
-0.4

'08
Ilf __
r--,7//
I [id"'1 Oller
~(}p
.I r
o
I "u.r
~8
I Oder
o;-
-02H
. ()~n---;:'

I
o
I
O,~
Uder
-

ca o;-
I.

I 0der
L--
_)~~
i

iOder
o 0,4 0,8 o;;- O,~ IJ Ci, 0,8 Qp
a c d

Fig. 11.14. Grafic pentru determinarea coef;cien[u]ui de pierderi de sarcină locale:

a - la intersecţia a două conducte sub un un/ihi ascuţit; b - la intersecţ:a a două conducte
sub un unghi drept; c - la ramificaţiaa. două ccnducte sub un unghi drept; d _ la ramificaţia
a două conduct" sub un unghi ascuţit.

Ramificaţii. Valorile ~ sînt date în graficele

din fig. 11.14. Cohlri rotunjite Coturi
1eşirea din conductă' ~ = 1. bruşte

Debitmetre Venturi. Cînd raportul ariilor dintre

secţiunile transversaJe mică şi mare este în limi-
C( = 90°
I C( = 60°
I C( = 30° o/g
~ ii
Il 1$
tele 0,5-0,8, pierderile de sarcină la mişcarea
apei Iz i = 0,1 t:.h, la mişcarea hidromasei Iz i = RiD 1 1,*,0 ,,O ',51 3,0 1,0 1,5 3,0 - -
= (0,15-0,2)t:.h, unde t:.h este difereflţa dintre - -0,45,0,4
~
- )0,2410,30
- -0,20,0,16
--
citirile la piezometre În secţiunile mare şi mică. 0,1 0,07 0,05 0,5 0,16
Prescripţiile din 1971 dau următoarele relaţii
o b ser v aţi e: R - raza de curbură; D - dia metrul
pentru determinarea pierderilor totale de sarcină ccnduclei.
pe lungime şi locale:
În conducta flotantă cu îmbinare articulată pierderile de sarcină totale, locale şi pe lun.
gime, În derivaţii
i nc = alin, (11.68)
Iz, = ~ ()2 Y...
al depinde de unghiul pe care-! fac conductele
2g 'Y'
flexibile plutitoare şi variază de la 1,2 pînă la
2,8 (În medie a = 2,0) ; - pierderile de sarcină totale, locale şi pe
- pierderile 1Jcale şi pe lungime în conducta lungime, În conductele de distribuţie (pe supra-
de aspiraţie şi În corpul hidromonitoruJui fata de depozitare) cu Îmbinări de montare rapidă
v2 ina = 1,5 in ; (II. 70)
ht=~t-. (11.69)
2g
- pierderile de sarcină totale, locale şi pe
Coeficientul ~t depinde de tipul hidromonitc- lungime în conductele Înclinate faţă de orizontală
ului şi de consistenţa hidromasei; (cînd IX> 25° şi dacă lungimea acestui honson
este mai mare de 10% din lungimea totală)
Cceficientul ~, în funcţie de con·
Tipul
sistenţa hidromasei
in" = i o + (i" - io) cos IX, (11.71)
hidromc-
nitorului
Co = 0,05 I co = 0,10 I Co = 0,15 în care: IX este unghiul de Înclinare a conductei
1 000-80 faţă de orizontală; in - panta hidraulică la trans-
0,90 1,05 1,20
500-60 1,30 1,45 J,70 portul hidraulic cînd IX = O; i o - panta hidraulică
300-40 1,65 1,90 2,2Q la mişcarea apEi curate cînd IX = O.
258