Raluca Disertatie 2

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA “MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL”
“MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM”
LUCRARE DE DISERTAŢIE
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
LECT. UNIV. DR. ANDREEA BĂLTĂREŢU
MASTERAND:
BĂDĂLĂU ELENA RALUCA
BUCUREŞTI
2008
1
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA “MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL”
“MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM ”
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

JUDEŢULUI GORJ
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
LECT. UNIV. DR. ANDREEA BĂLTĂREŢU
MASTERAND:
BĂDĂLĂU ELENA RALUCA
BUCUREŞTI
2008
2
CUPRINS
Capitolul 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA

DURABILĂ ....................................................................................................... 6
1.1 Conceptul, formele şi principiile dezvoltării durabile............................................................. 6
1.2 Particularităţile dezvoltării durabile în turism ........................................................................ 9
1.3 Noţiunea de strategie şi particularităţile ei în domeniul dezvoltării durabile......................... 13
Capitolul 2. ANALIZA GRADULUI DE VALORIFICARE A

POTENŢIALULUI TURISTIC DIN JUDEŢUL GORJ ............................. 15
2.1 Oferta turistică: structură şi valoare ....................................................................................... 15
2.1.1 Resurse naturale ................................................................................................ 15
2.1.2 Resurse turistice antropice ................................................................................ 21
2.2 Eoluţia bazei tehnico – materiale din judeţul Gorj în perioada 2003 -2005 .......................... 25
2.2.1 Unităţi de cazare ............................................................................................... 25
2.2.2 Unităţi de alimentaţie ....................................................................................... 30
2.2.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement ................................................................. 30
2.2.4 Instalaţii şi modalităţi de tratament ................................................................. 31
2.3 Circulaţia turistică în perioada 2003 – 2005 .......................................................................... 32
2.3.1 Sosiri de turişti (turişti
cazaţi ) ........................................................................ 32
2.3.2 Număr
înnoptări .............................................................................................. 34
2.3.3 Durata medie a
sejurului ................................................................................. 36
2.3.4 Densitatea
turistică .......................................................................................... 38
2.3.5 Coeficientul de utilizare a capacităţii de
cazare ................................................. 42
2.4 Starea mediului în judeţul Gorj .............................................................................................. 43
Capitolul 3. MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN

JUDEŢUL GORJ ............................................................................................... 45
3.1 Disparităţi teritoriale şi probleme de dezvoltare .................................................................... 45
3
3.1.1 Disparităţi la nivel regional ................................................................................ 46
3.1.2 Disparităţi intra – judeţene ................................................................................. 47
3.2 Implementarea strategiei de dezvoltare durabilă a judetului Gorj ...................................... 51
3.2.1. Unitatea de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă
a judeţului Gorj ................................................................................................ 51
3.2.2 Procesul de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă
a judeţului Gorj ................................................................................................. 52
3.2.3 Controlul şi evaluarea rezultatelor implementării Strategiei
de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj ........................................................... 54
CONCLUZII .............................................................................................................................. 55
ANEXE ...................................................................................................................................... 57
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 69
4
INTRODUCERE
Dezvoltarea durabilă este “acea dezvoltare care satisface necesităţile generaţiei prezente,
fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de
intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta in primul
rand prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii
vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social.
Judeţul Gorj deţine un foarte valoros potenţial turistic, caracterizat printr-un cadru natural
generos prin privelişti montane frumoase, lunci cu flori, păduri seculare, lacuri glaciare, poteci
înguste, chei, peşteri, râuri limpezi, dar şi prin importante şi variate atracţii turistice antropice,
valoroase comori istorice şi artistice la care se adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi
meşteşuguri, a unor frumoase datini şi obiceiuri populare, care au făcut ca judeţul Gorj să fie
unul dintre cele mai atractive zone turistice din România
Situat în partea de sud-vest a României, acesta are o suprafaţă de 5.602 km2, din teritoriul
ţării. La 31 decembrie 2004, organizarea administrativă a teritoriului judeţului era următoarea : 2
municipii şi 7 oraşe, 61 comune şi 411 sate, din care 35 aparţin de municipii şi oraşe.
Relieful judeţului Gorj este variat şi poate fi împărţit în trei unităţi fizico - geografice.
Acestea sunt: Carpaţi Meridionali, reprezentaţi de munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng, Subcarpaţii
Getici între râurile Motru şi Olteţ, dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic.
Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu mare la 100 m în Valea Jiului din sudul
judeţului.
Fără îndoială, Gorjul este un judeţ dinamic, în continuă extindere şi schimbare. Una din
caracteristicile comunităţii gorjene este aceea că este deschisă către schimbare şi prezintă
abilitatea de a urma noi iniţiative.
În acest context lucrarea îşi propune să prezinte Strategia de dezvoltare durabilă a
judeţului Gorj, să evidenţieze avantajele dezvoltării durabile, practicile dezvoltării
durabile şi să tragă un semnal de alarmă cu privire la limitele în timp şi spaţiu ale
resurselor turistice, cât încă se mai poate face ceva în acest sens, acţionându-se în toate
sectoarele comunităţii pentru a crea un viitor cât mai durabil.
5
Viitorul nostru, al copiilor noştri şi al judeţului Gorj depinde de puterea noastră de a ne
găsi resurse interne, morale şi materiale pentru a ne alinia lumii civilizate!
CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND

DEZVOLTAREA DURABILĂ
Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru

luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om-mediu, fie ca e vorba
de mediu înconjurător, economic sau social.
1.1 Conceptul şi formele dezvoltării durabile

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de
dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui
echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.
Din punct de vedere etimologic, termenul de „dezvoltare durabila” provine din1:
- latinescul: sus – tinere ( a susţine, susţinut, susţinere);
- englezescul: sustainable ( durabil, de susţinut care se poate susţine);
- franţuzescul: durable (susţinut, durabil).
Dezvoltarea durabilă, viabilă şi susţinută din punct de vedere ecologic, este considerată
acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor
viitoare dea-şi satisface propriile nevoi.
Pe scurt regula echivalenta ar fi: “Lasă locul în acelaşi fel în care ţi-ar place să-l găseşti”
şi, adăugăm noi “puţin mai bine chiar”. In linii mari, conceptul de dezvoltare durabilă este
actualmente acceptat şi sprijinit pe plan mondial, mesajul său fiind preluat de Conferinţa de la
Rio din anul 1992. Cu toate acestea, aplicarea practică este dificil de realizat, mai ales în ceea ce
priveşte obiectivele concertate la nivel internaţional, în care scara valorilor şi a nevoilor este
diferită.
Obiectivul general al dezvoltării durabile este de a găsi un echilibru al interacţiunii dintre
patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, într-un proces funcţional dinamic şi
flexibil. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltări de lungă durată care poate fi susţinută de
1
Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G., Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura All
Educational, Bucureşti 1998
6
către cele patru sisteme. Pentru ca modelul să fie operaţional, trebuie ca această susţinere sau
viabilitate să fie aplicabilă la toate subsistemele ce se circumscriu celor patru dimensiuni ale
dezvoltării durabile, adică, plecând de la energie, transporturi, agricultura, industrie şi până la
investiţii, aşezări umane si conservarea biodiversităţii.
De peste 20 de ani, începând cu Conferinţa asupra Mediului, de la Stockholm din 1972,
omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător sunt inseparabile
de cele ale bunăstării şi de procesele economice, în general. In acest sens a fost stabilită Comisia
Mondială asupra Mediului şi Dezvoltării de pe lângă ONU, care a finalizat studiile cu o serie de
recomandări. Până în anul 1987 au fost identificate 60 de definiţii ale conceptului ce trebuia să
redea conţinutul acelui proces de dezvoltare care să nu stopeze creşterea economică aşa cum se
preconiza în primul raport al Clubului de la Roma şi nici să absolutizeze rolul mediului precum o
fac "verzii".
In Raportul Bruntland, intitulat "Viitorul nostru comun", Comisia pleda pentru o
reconciliere între economie şi mediul înconjurător "pe o nouă cale de dezvoltare care să susţină
progresul uman nu numai în câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planeta şi
pentru un viitor îndelungat.”2
“Viitorul nostru comun” descria dezvoltarea nedurabilă ca pe o “dezvoltare care vine în
întâmpinarea nevoilor prezente fără să permită generaţiilor viitoare să-şi satisfacă propriile
nevoi”
Dezvoltarea durabila a fost conceptul novator de dezvoltare, urmând ca, de la planul
general şi teoretic de dezvoltare, să fie găsite soluţiile de particularizare ale acestuia pe domenii
de activitate, concomitent cu măsurile potrivite de realizare practică a principiilor conceptului.
Dezvoltarea durabilă este necesitatea integrării obiectivelor economice cu cele ecologice
şi de protecţie a mediului.
Dezvoltarea durabilă este o abordare care are ca scop echilibrarea problemelor sociale,
economice şi impactul acţiunilor noastre asupra mediului înconjurător.
Dezvoltarea durabilă impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economică,
adăpost, mâncare, educaţie, spaţii libere, reprezentare politică, contactul cu natura, fără a
compromite posibilităţile generaţiei viitoare. Reducând folosirea resurselor neregnerabile ca:
petrolul, uleiul şi gazul, reducând deşeul şi poluarea, protejăm sistemele naturale.
Dezvoltarea durabilă presupune obţinerea unor performanţe pe trei direcţii:
- de ordin economic – presupune creşterea gradului de exploatare şi valorificare a
resurselor
2
Andreea Mihaela Băltăreţu , Ecoturism şi de dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitari, Bucureşti, 2007
7
- de ordin ecologic – presupune reciclarea, evitarea degradării mediului, reducerea
sustragerii terenurilor din circuitul agricol;
- de ordin social – presupune sporirea numărului locurilor de muncă, practicarea unor
meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, ca măsuri de
regenerare fizică şi psihică.
Tipurile dezvoltării durabile3. Există în principal trei tipuri de abordare a dezvoltării
durabile:
• Abordarea economică – se bazează pe conceptul fluxului maxim de venit ce poate fi
generat prin menţinerea rezervei de valori (sau a capitalului) care a produs aceste beneficii. La
baza acestui concept stă de asemenea principiul optimalităţii şi eficienţei economice, aplicat
utilizării resurselor sărace.
• Abordarea ecologică - a dezvoltării durabile este axată pe stabilitatea biologică şi
fizică a sistemelor. De o mare importanţă este viabilitatea subsistemelor care sunt esenţiale
pentru stabilitatea globală a întregului sistem. Un aspect cheie este reprezentat de protecţia
diversităţii biologice.
• Abordarea socio-culturală – acest tip de abordare durabilă caută să menţină stabilitatea
sistemelor sociale şi culturale, inclusiv prin reducerea conflictelor distructive. Aspecte
importante ale acestui tip de abordare constau atât în promovarea echităţii în cadrul aceleiaşi
generaţii (în special eliminarea sărăciei), cât şi a echităţii între generaţii (implicând asigurarea
drepturilor generaţiilor viitoare).E recomandată urmărirea păstrării diversităţii culturale existente
în întreaga lume, precum şi utilizarea cunoştinţelor legate de practicile viabile înglobate în
culturile mai puţin dominatoare.
Forme ale turismului durabil
Dezvoltarea turistică durabilă nu este doar un concept dezbătut, completat sau reformulat
în cadrul conferinţelor purtate pe aceasta temă. Necesitatea protejării bogăţiilor naturale, sociale
şi culturale care constituie patrimoniul comun al umanităţii şi a satisfacerii nevoilor turiştilor şi
populaţiei locale a generat apariţia în practică a unor forme de turism durabil. Obiectivele,
principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile se regăsesc în forme ale turismului cum ar fi :
ecoturism, turism rural sau turism cultural. Aceste forme sunt expresia dorinţei ca turismul să
reprezinte nu numai în prezent un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare şi o soluţie practică de
păstrare nealterată a mediului.
3
Minciu R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
8
Din definiţia dată însă la începutul acestui capitol turismului durabil rezultă că toate
formele de turism (nu numai cele enunţate anterior) ar trebui să respecte principiile dezvoltării
durabile şi deci, implicit, principiile turismului durabil4:
♦ activitatea turistică trebuie iniţiată cu mijloace proprii ale comunităţii locale, iar aceasta
trebuie să-şi menţînă controlul asupra dezvoltării turistice;
♦ turismul trebuie să ofere rezidenţilor locuri de muncă care să ducă la îmbunătăţirea
calităţii vieţii comunităţilor locale şi trebuie realizat un echilibru între activităţile
economice deja existente în zonă şi activitatea turistică;
♦ trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile: naţional, regional şi
local, bazat pe standarde internaţionale deja acceptate. Pot fi stabilite, de asemenea, liniile
directoare pentru operatorii din turism, monitorizarea impactului diferitelor activităţi turistice,
cât şi limitele de acceptabilitate pentru diferite zone;
♦ trebuie realizate programe educaţionale şi training pentru îmbunătăţirea
managementului în domeniul protecţiei resurselor naturale şi culturale22.
Dezvoltarea turistică durabilă, prin formele sale practice, conciliază interese şi obiective
antagoniste, favorizează parteneriatul şi cooperarea între decidenţi, operatori şi consumatori şi
promovează interesul general pe termen lung, dincolo de cel particular, imediat.
Formele de acum "clasice" ale turismului durabil, cu care acesta este încă confundat sunt
prezentate pe larg în capitolele ce vor urma. Ceea ce trebuie reţinut însă este faptul că, plecând
de la oricare din criteriile de clasificare, definirea tuturor formelor de turism trebuie să conţînă
ideea de durabilitate. Ecoturismul, turismul rural, turismul ştiinţific, turismul cultural sunt doar
"avangarda" formelor de turism durabil.
Deşi industria turistică acordă mai mare importanţă problemelor legate de mediu şi tot
mai multă atenţie turismului durabil, diferenţele dintre bunele intenţii exprimate de oameni
atunci când sunt supuşi cercetărilor şi ceea ce ei vor face efectiv în vacanţe, nu ar trebui
subestimate. Nu există nici un dubiu că turismul, dacă este bine planificat şi condus, poate ajuta
la generarea veniturilor pentru populaţia locală şi poate accelera dezvoltarea regiunii. A devenit o
sursă majoră pentru multe arii şi numeroase ţări din lume. Patrimoniul mondial, cultural şi
natural de exemplu atrage acum vizitatori din toată lumea şi poate deveni motorul dezvoltării
locale. Dar mai multă atenţie trebuie acordată impactului fizic şi cultural al turismului de masă
inclusiv pierderile indirecte ce apar acolo unde se manifestă supraaglomerarea. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă studiul de caz prezentat mai jos.
1.2 Principiile dezvoltării durabile
4
Andreea Mihaela Băltăreţu , Ecoturism şi de dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitari, Bucureşti, 2007
9
Principiile Dezvoltării Durabile, aşa cum au fost enunţate în 1992, în Declaraţia de
la Rio asupra Mediului şi Dezvoltării5:
Principiul 1: Oamenii stau în centrul preocupărilor dezvoltării durabile. Ei au dreptul la
o viaţă sănătoasă şi productivă, în armonie cu natura.
Principiul 2: Statele, în acord cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile dreptului
internaţional, au dreptul suveran de a-şi exploata propriile resurse ca urmare a politicilor lor de
mediu şi de dezvoltare, şi responsabilitatea de a asigura faptul că activităţile desfaşurate sub
jurisdicţia sau controlul lor nu cauzează daune mediului altor state sau zonelor aflate dincolo de
limitele jurisdicţiei naţionale.
Principiul 3: Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât să întrunească nevoile
de dezvoltare şi de mediu ale generaţiilor prezente şi viitoare.
Principiul 4: Pentru atingerea dezvoltării durabile, protecţia mediului trebuie să
constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu poate fi considerată izolată de acesta.
Principiul 5: Toate statele şi toţi oamenii trebuie să coopereze în scopul esenţial al
eradicării sărăciei, ca cerinţa indispensabilă a dezvoltării durabile, pentru a diminua inegalităţile
între standardele de viaţa şi pentru a satisface mai bine nevoile majorităţii oamenilor lumii.
Principiul 6: Situaţiei speciale şi nevoilor ţărilor în curs de dezvoltare, în deosebi a celor
mai puţin dezvoltate şi a celor mai vulnerabile cu privire la mediu, trebuie să li se acorde
prioritate specială. Acţiunile internaţionale în domeniul mediului şi dezvoltării trebuie, de
asemenea, să se adreseze intereselor şi nevoilor tuturor ţărilor.
Principiul 7: Statele trebuie să coopereze într-un spirit de parteneriat global, pentru
conservarea, protecţia şi refacerea sănătăţii şi integrităţii ecosistemului Pamântului. Dată fiind
contribuţia diferită la degradarea mediului la nivel global, statele au responsabilităţi comune dar
diferenţiate. ţările dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o poartă în atingerea dezvoltării
durabile la nivel internaţional, având în vedere presiunile pe care societăţile lor le au asupra
mediului global şi tehnologiile şi resursele financiare pe care le deţin.
Principiul 8: Pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi o caliate mai bună a vieţii pentru
toţi oamenii, statele trebuie să reducă şi să elimine modelele nesustenabile de producţie şi
consum şi să promoveze politici demografice potrivite.
Principiul 9: Statele trebuie să coopereze pentru a-şi întări capacitatea administrativă
internă pentru dezvoltarea durabilă, prin creşterea nivelului de înţelegere ştiinţifică prin
schimburi de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice şi prin intensificarea dezvoltării, adaptării,
răspândirii şi transferului tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor noi şi inovatoare.
5
http://www.viitorplus.ro/loadPage.php?pageId=17&pageLang=ro&eExt=0&lnk=
10
Principiul 10: Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor
cetăţenilor de la nivelul relevant. La nivel naţional, fiecare individ trebuie să aibă acces
corespunzător la informaţii de mediu care sunt deţinute de autorităţile publice, inclusiv la
informaţii asupra activităţilor şi materialelor periculoase de la nivelul comunităţilor lor, şi
oportunitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor. Statele trebuie să faciliteze şi să
încurajeze conştientizarea şi participarea publicului făcând informaţia disponibilă la nivel cât mai
larg.
Principiul 11: Statele trebuie să promulge legislaţie de mediu eficace. Standardele de
mediu, obiectivele de management şi priorităţile trebuie să reflecte contextul de mediu şi de
dezvoltare căruia li se aplică. Standardele aplicate de unele tari pot fi nepotrivite şi cu un cost
economic şi social nejustificat pentru alte ţări, în special pentru ţările în curs de dezvoltare.
Principiul 12: Statele trebuie să coopereze pentru a promova un sistem economic
internaţional deschis care să conducă la crestere economica şi dezvoltare durabilă în toate ţările,
pentru a se adresa mai bine problemelor privind degradarea mediului. Măsurile de politică
comercială în scopuri legate de mediu nu trebuie să constituie mijloace de discriminare arbitrară
sau nejustificată sau vreo constrângere ascunsă asupra comerţului internaţional. Acţiuni
unilaterale care să se ocupe cu probleme de mediu din afara jurisdicţiei ţării importatoare trebuie
să fie evitate. Măsurile de mediu care se adresează problemelor de mediu transnaţionale sau
globale trebuie, cât mai mult posibil, să se bazeze pe un consens internaţional.
Principiul 13: Statele trebuie să dezvolte legislaţia naţională privind obligaţia şi
despăgubirea pentru victimele poluării şi ale altor pagube de mediu. Statele tebuie de asemenea
să coopereze într-o manieră promptă şi mai hotărâtă pentru a dezvolta legi internaţionale privind
obligativitatea şi despăgubirea pentru efectele adverse ale pagubelor de mediu cauzate de
activităţi de sub jurisdicţia sau controlul lor zonelor aflate dincolo de jurisdicţia acestora.
Principiul 14: Statele trebuie să coopereze în mod eficace pentru a descuraja sau
preveni mutarea şi transferul către alte state a oricăror activităţi sau substanţe care cauzează
degradarea severă a mediului sau care se descoperă ca sunt periculoase pentru sănătatea umană.
Principiul 15: Pentru a proteja mediul, abordarea precaută trebuie sa fie larg aplicată de
către state conform cu capacităţile lor. Acolo unde există ameninţări de pagube serioase şi
ireversibile, lipsa de certitudine ştiinţifică deplină nu trebuie să fie folosită ca argument pentru
amânarea măsurilor eficiente din punct de vedere al costurilor de prevenire a degradării
mediului.
Principiul 16: Autorităţile naţionale trebuie să se străduiască să promoveze
internalizarea costurilor de mediu şi utilizarea instrumentelor economice, luând în considerare
11
modul de abordare conform căruia poluatorul trebuie, în principiu, să suporte costul poluării,
având datoria privind interesul public şi fară a distorsiona comerţul internaţional şi investiţiile.
Principiul 17: Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument naţional, trebuie
întreprinsă pentru activităţi propuse pentru care există posibilitatea să aibă un impact advers
semnificativ asupra mediului şi care sunt supuse deciziei unei autorităţi naţionale competente.
Principiul 18: Statele trebuie să anunţe imediat alte state cu privire la orice dezastre
naturale sau alte pericole ce au probabilitatea de a produce efecte dăunătoare subite asupra
mediului acelor state. Toate eforturile vor fi făcute de către comunitatea internaţională pentru a
ajuta statele astfel lovite.
Principiul 19: Statele trebuie să furnizeze înştiinţări prealabile şi în timp util, ca şi
informaţii relevante statelor potenţial afectate, asupra activităţilor ce ar putea avea un efect
advers transnaţional de mediu semnificativ şi trebuie să se consulte cu acele state într-un stadiu
timpuriu şi în bună credinţă.
Principiul 20: Femeile deţin un rol vital în managementul mediului şi dezvoltare.
Participarea lor deplină este de aceea esenţială pentru atingerea dezvoltării durabile6.
Principiul 21: Creativitatea, idealurile şi curajul tinerilor lumii trebuie să fie mobilizate
pentru crearea unui parteneriat global pentru a atinge dezvoltarea durabilă şi pentru a asigura un
viitor mai bun pentru toţi.
Principiul 22: Locuitorii indigeni şi comunităţile lor, ca şi alte comunităţi locale deţin
un rol vital în managementul mediului şi dezvoltare datorită cunoştinţelor şi obiceiurilor lor
tradiţionale. Statele trebuie să le recunoască şi să le susţină în mod just identitatea, cultura şi
interesele şi să le permită participarea eficientă la atingerea dezvoltării durabile.
Principiul 23: Mediul şi resursele naturale ale oamenilor sub asuprire, dominaţie sau
ocupaţie trebuie să fie protejate.
Principiul 24: Războiul este în mod intrinsec distructiv pentru dezvoltarea durabilă.
Statele trebuie de aceea să respecte legile internaţionale care furnizează protecţie pentru mediu în
timp de conflict armat şi să coopereze la dezvoltarea în continuare a acestora, dacă este necesar.
Principiul 25: Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi
inseparabile.
Principiul 26: Statele trebuie să îşi rezolve toate disputele legate de mediu în mod
paşnic şi prin mijloace potrivite în acord cu Carta Naţiunilor Unite.7
Principiul 27: Statele şi oamenii trebuie să coopereze în bună credinţă şi într-un spirit de
parteneriat la îndeplinirea principiilor cuprinse în această Declaraţie şi la dezvoltarea în
continuare a legilor internaţionale în domeniul dezvoltării durabile.
6
Andreea Mihaela Băltăreţu , Ecoturism şi de dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitari, Bucureşti, 2007 , pg
7
idem
12
Impactul activităţilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural şi varietatea
potenţialului turistic, de existenţa unei infrastructuri generale, de prezenţa unor structuri turistice
de cazare, de alimentaţie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului determină mai
multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural, ş.a.), care pot îmbrăca forme pozitive
sau negative de manifestare.
Obiectivele, principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile se regăsesc în ecoturism,
turismul rural, turismul cultural, ş. a., aceste forme fiind expresia dorinţei ca turismul să
reprezinte un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare economică şi o soluţie practică de păstrare
nealterată a mediului.
1.3 Noţiunea de strategie şi particularităţile ei în domeniul dezvoltării durabile

În prezent termenul de strategie este utilizat cu semnificaţii diferite, în funcţie de domeniul
de studiu. Conceptul de strategie vine din limba greacă: stratos = arme, agros = conduc, deci,
“conducerea armelor”. În ceea ce priveşte încercările de definire ale noţiunii, există multe
variante în literatura de specialitate română şi străină. Astfel, în Dicţionarul explicativ al limbii
române se precizeată că “ strategia este o parte componentă a artei militare, care se ocupa cu
problemele pregătirii, planificării ducerii războiului şi operaţiilor militare”8
Strategia dezvoltării durabile poate fi definită ca reprezentând “ştiinţa şi arta de a stabili
obiectivele generale ale societăţii pe termen scurt, mediu şi lung şi de a formula opţiunile de
acţionare pentru atingerea acestora, ţinând seama de toate resursele existente şi de
necesitatea protejării mediului ambiant ”.9
O strategie de succes a dezvoltării durabile se bazează pe următoarele elemente:
 Obiective simple, urmărite cu consecvenţă şi stabilitate pe termen
lung;
 Întelegera profundă a mediului ambiant, a cerinţelor care trebuie să fie
îndeplinite pentru asigurarea unui mediu curat şi sănătos de care să
beneficieze şi generaţiile viitoare;
 Obiective corelate cu disponibilul de resurse, în sensul că întreaga
strategie a dezvoltării durabile trebuie să exploateze la maxim punctele
forte ale dezvoltării economice care, în paralel, nu afectează mediul
( utilizarea de resurse regenerabile, reciclarea deşeurilor, exploatarea
raţională a pădurilor);
8
Andreea Mihaela Băltăreţu , Ecoturism şi de dezvoltare durabilă, Editura Pro Universitari, Bucureşti, 2007, pag. 12
9
Idem
13
 Implementarea corectă. Fără o implementare eficientă, chiar şi cea mai
bună strategie nu va produce rezultatele scontate. Eficienţa strategiei
decurge din corelarea obiectivelor stabilite cu mediul şi resursele
disponibile.
Scopul acestei strategii este10:
- de elaborare a unui document al cărui conţinut să cuprindă acţiuni care să fie incluse în
Strategia naţională de dezvoltare şi promovare a turismului;
 de a construi argumente pentru ca decidenţii politici locali (primari,
preşedintele Consiliului judeţean), parlamentarii judeţeni, să
implementeze acţiunile cuprinse în strategie, fie să întreprindă acţiuni
privind modificările legislative ce se impun;
 de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală
autentică;
 de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să
aibă un impact scăzut asupra mediului;
 de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în
industria turistică;
 de a promova interesul pentru parteneriatul public/privat şi pentru
acţiunile de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea
turismului în judeţul Gorj;
 de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani; de a
reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri,
asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în
dezvoltarea turismului în judeţ
Durabilitatea, pentru turism la fel ca şi pentru alte industrii, are trei aspecte independente:
economic, social-cultural şi de mediu. Dezvoltarea durabilă implică permanenţă, ceea ce
înseamnă că turismul durabil presupune utilizarea optimă a resurselor (inclusiv a diversităţii
biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural şi ecologic, maximizarea
beneficiilor asupra comunităţilor locale, economiilor naţionale şi asupra conservării naturii. Ca o
consecinţă firească, durabilitatea
10
idem
14
Capitolul 2. ANALIZA GRADULUI DE VALORIFICARE A
POTENŢIALULUI TURISTIC DIN JUDEŢUL GORJ
Judeţul Gorj deţine un valoros potenţial turistic, format dintr-un cadru natural generos
prin toate componentele sale, dar şi din importante şi variate atracţii turistice antropice, la care se
adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri, a unor frumoase datini şi obiceiuri populare.
2.1 Oferta turistică: structură şi valoare

Gorjul este, prin excelenţă, un judeţ turistic, chiar dacă cele mai importante domenii de
activitate ale sale sunt: energia electrică, cărbunele, petrolul, tutunul şi materialele de construcţii.
Acesta este situat în sud-vestul ţării, în nordul Olteniei, pe Jiul Mijlociu. Paralela 45 traversează
judeţul prin mijloc şi la sudul municipiului Târgu-Jiu.
Vecinii săi sunt la nord judeţul Hunedoara, la nord-vest judeţul Caraş-Severin, la est
judeţul Vâlcea, la sud-est judeţul Dolj şi la sud-vest Mehedinţi.
Având o suprafaţă de 5602 km2, adică 2,3% din teritoriul României, acesta se situează pe
locul al 21-lea din punct de vedere al suprafeţei. 11(anexa 1)
Reşedinţa acestui judeţ este: Municipiul Târgu-Jiu, care în martie 2002 avea 96.641
locuitori.
Resursele turistice sunt formate din resursele naturale şi cele antropice care reprezintă
ansamblul atracţiilor turistice.
2.1.1 Resurse naturale

Resursele naturale ale judeţului Gorj au fost determinate de evoluţia formelor de relief,
acesta este unul complex fiind format din munţi ( Munţii Căpăţânii, Godeanu, Parâng, Vâlcan),
dealurile Piedmontului Getic, lacuri şi râuri ( lacul Iovan, râuri Amaradia, Cerna, Gilort, Jiu,
11
www.rotur.ro
15
Motru, Olteţ), peşteri ( peştera Polovragi, Muierilor, Gura Plaiului), chei şi defilee (Cheile
Olteţului, Tismanei, Sohodolului, Corcoaia, si defilul Jiului) şi staţiuni (Săcelu şi Rânca).
Conform legii 5 /2000, judeţul Gorj cuprinde un număr de 36 de arii naturale protejate
dincategoria rezervaţiilor naturale. Totodată pe teritoriul Gorjului se află porţiuni din 2 mari arii
naturale protejate: Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi Defileul Jiului (stabilitprin HG
1581 /2005). Majoritatea acestor arii naturale este grupată în zona de nord, montană a judeţului
(fig. 6.4 şi 6.5). Printre rezervaţiile naturale pot fi amintite 6 peşteri, chei (ale Olteţului,
Sohodolului, Corcoaiei), 5 locuri fosilifere şi 4 păduri protejate. În 2005, "au fost inventariate
toate tipurile de habitate din judeţul Gorj şi au fost identificate şi localizate pe amplasamente
toate cele 38 de arii naturale protejate din judeţ, precum şi identificate alte 4 zone ce necesită
măsuri speciale de protecţie şi conservare"12.
Conform estimărilor CJ Gorj, suprafaţa totală protejată în 2005 este de 477,8kmp,
respectiv 8,5% din suprafaţa totală a judeţului. În prezent, pe teritoriul judeţului sunt 17 arii
natural pentru care funcţionează structuri administrative şi au fost realizate 12 Planuri de
Management pentru Arii Speciale de Conservare13. Identificarea de noi arii şi instituirea de
măsuri de protecţie şi conservare este un obiectiv european, care urmăreşte cuprinderea în
reţeaua Natura 2000 a cât mai multor zone şi habitate de viaţă sălbatică.14
12
Conform Raportului privind starea generală, economică, socială, culturală şi administrativă a judeţului Gorj în
anul 2005 (CJ Gorj, 2006).
13
Idem
14
Idem
16
Figura nr. 2.1 Arii naturale protejate (sau de interes turistic) în regiunea Sud-vest
Oltenia
Judeţul Gorj şi capitala sa se află în vecinătatea unor importante arii protejate şi de
interes turistic şi cultural.
17
Figura nr. 2.2 Rezervaţii naturale în judeţul Gorj
In firura de mai sus se poate remarca o clară grupare a valorilor mediului natural în
zona de nord a judeţului.(Anexa 3)
PEŞTERA POLOVRAGI Valea Olteţului dezvoltă în banda de calcare jurasice situate

în sudul Munţilor Parâng şi a Munţilor Căpăţânii un relief abrupt de cca. 200-300 m, care
adăposteşte minunatele chei ale Olteţului şi renumita Peşteră de la Polovragi - obiective turistice
binecunoscute.
Cheile Olteţului, cu pereţii lor paraleli, distanţaţi la 3-4 m în partea inferioară şi la 10-20
m în partea superioară, permit în cantitate redusă pătrunderea luminii, urmărirea mai multor
niveluri de eroziune, în lungimea cărora pot fi observate numeroase guri de peşteră, în cea mai
mare parte inaccesibile.
Cea mai mare şi cea mai interesantă dintre peşterile văii Olteţului este "Peştera lui
Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Olteţului, săpat în versantul stâng al
cheilor la 20 m faţă de talveg şi la 200 m de la intrarea în chei.
Este o peşteră lungă de peste 9000 m având galeria principală în cea mai mare parte
orizontală din care se desprind mai multe culoare laterale, în parte colmatate cu aluviuni. De-a
lungul galeriei se disting trei sectoare: primul sector începe de la fosta resurgenţă şi până la
Culoarul Stâlpului şi începe cu două culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta
18
numit "Culoarul Liliecilor". Galeria, electrificată, continuă cu înălţimi de 2-8 m şi lăţimi în jur de
10 m. Sunt frecvente prăbuşirile, scurgerile din tavan, hornurile. Aici se deschid culoare
secundare mici, dar destul de împodobite cu calcită.
Figura nr. 2.2. Harta peşterii

Sectorul Ogiva, delimitat de Culoarul Stâlpului şi Culoarul Sufocat, începe la
aproximativ 400 m de la intrare. Pe parcursul lui se menţine aceeaşi lăţime, însă înălţimea
variază între 0,5 şi 2 m. Gradul de concreţionare se reduce, plafonul corespunzând unei suprafeţe
de strat. Ultimul sector de la Culoarul Sufocat şi capătul nordic al galeriei continuă peştera până
la un sorb colmatat. Aici înălţimea şi lăţimea se reduc, iar formaţiunile stalagmitice sunt mai
numeroase spre extremităţile sectorului. Peştera Polovragi este relativ caldă, umedă, lipsită de
curenţi de aer. Biospeologic, peştera este puţin interesantă, având o faună săracă şi o singură
specie troglobionta: Trachysphera spelaea. Peştera prezintă un deosebit interes din punct de
vedere geomorfologic şi peisagistic.15
Figura nr. 2.3 Imagini din peşteră

PEŞTERA MUIERILOR, splendid monument al naturii, este situată geografic în
Depresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judeţul Gorj. O ramificaţie
asfaltată de 7 km pornind în stânga şoselei ce leagă oraşul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneşte
din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, aşezată la intrarea în cheile pârâului
Galbenul. Traversând calcarele jurasice - neocomiene amintitul pârâu a creat pe versantul drept
al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. Între miile de peşteri ale Carpaţilor
puţine au un trecut atât de bogat în întâmplări ca Peştera Muierilor de la Baia de Fier.
Numele de Peştera Muierilor, aşa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de
Fier, provine din faptul că, în timpuri străvechi, bântuite de războaie pe când bărbaţii plecau la
15
Popa C., Nordul Olteniei – Ghid turistic, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004, pag 25
19
luptă împotriva celor care le încălcau ţara, femeile şi copii se ascundeau în această peşteră,
transformată în adăpost bine apărat şi nedescoperit de către năvălitori.16
Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor, datorită apei infiltrate din râul
Galbenul, de-a lungul liniei de fractură N-NV spre S-SE, însumează o lungime de aproximativ
3600 m şi sunt dispuse în 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subîmpărţit în două sectoare:
nordic (1500 m) şi sudic (880 m), prezintă importanţă ştiinţifică, constituind rezervaţia
speologică şi fiind inaccesibil turiştilor.
Etajul superior, situat la 40 m altitudine faţă de talvegul văii, se compune dintr-o galerie
orizontală lungă de 573 m, electrificată şi amenajată pentru vizitare, care traversează banda de
calcare pe toată lăţimea ei şi la care se adaugă până la lungimea de 1228 m o reţea de diverticule,
greu accesibile.
Pătrunzând prin gura nordică de acces ajungem după aproape 20 m într-o zonă în care
abundă stalactite care căptuşesc plafonul alcătuind sub lucirea reflectoarelor o masă compactă de
ţurţuri. Sub tavanul împodobit se ridică majestuoasă o formaţiune stalagmitică ale cărei reliefuri
par veritabile tuburi de orgă.
La câţiva metri de aceste formaţiuni se deschide în peretele vestic un culoar ce poate
conduce cu foarte mare dificultate chiar paşii specialiştilor spre ceea ce aceştia au denumit
Sectorul nordic al nivelului inferior.
Urmărind galeria principală prin care lumina becurilor profilează în contra-lumină un
sanctuar la paşii noştri se ridică din podea o formaţiune prin care precipitarea milenară a calcitei
a dat o formă asemănătoare unei cupole gotice ce a primit denumirea de Domul mic. In stânga
sub feeria proiectată a reflectoarelor apare ceea ce vizitatorii au numit Sala Altarului. Alături se
mai află: aşa numita Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Stânca însângerată – în
care oxidul de fier a imprimat dantelăriei o fineţe inegalabilă. Mai sus o colonie de lilieci
pendulează în Cupola de 17 m înălţime emiţând un sunet asemenea unui clopoţel de argint, sunet
care e ritmat de picăturile de apă. Spre est, după numeroşi bolovani, se strecoară o rază de soare
ce pătrunde prin gura estică a peşterii, gură ce se deschide în versantul abrupt al Cheilor
Galbenului.
Revenind la galeria principală electrificată ce se continuă spre sud câştigăm
spectaculozitatea oferită de varietatea coloanelor stalagmitice care atinse cu un corp dur emit
sunete asemănătoare unei orgi electronice. La câţiva metri, într-o sală înaltă şi largă se află
reconstituit scheletul unui Ursus spelaeus din dinastia împăraţilor acestei peşteri în epoca
paleolitică. La câţiva paşi podeaua este presărată cu numeroase bazinete uneori pline cu apă, mai
ales primăvara. Această zonă poartă numele de Bazinele Mari. Plafonul coboară din ce în ce mai
16
Idem
20
ameninţător, sub un metru, deasupra podelei, încât lumina becurilor profilează o lume ireală de
umbre, o lume de basme. Urmează o zonă cu formaţiuni care seamănă cu o cascadă – Cascada
împietrită, formată în calcit alb cu dungi cenuşii. La câţiva zeci de metri într-o sală spaţioasă o
formaţiune stalagmitică îmbrăcată parcă în mantie orientală cu fes pe cap aminteşte de Turcul,
care a împrumutat numele său acestei săli – Sala Turcului. Aici stalagmite uriaşe, cruste
parietale, domuri, concreţiuni de tavan iau forme ciudate motiv pentru care au fost numite:
Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Rănit etc.
Figura nr. 2.4. Imagini din peşteră

Pe o deviaţie în stânga, păşind cu atenţie Dantela de Piatră şi urcând scara metalică ce
pătrunde în Sala Minunilor cu o boltă ridicată ce ascunde o infinitate de forme, mărimi, nuanţe
de precipitare a calcitei. Abundenţa şi varietatea coloanelor, multitudinea figurilor ciudate
finalizate de procesul precipitaţiei implică spectatorul într-o lume ireală. Fascinat de arhitectura
ireală din această sală spectatorul se întoarce în Sala Turcului de unde se strecoară prin Poartă,
locul unde plafonul coboară din nou la 80 cm deasupra podelei, şi ajunge în Sala cu Guano, cu o
reţea de galerii ce serveşte ca loc de refugiu pentru fauna cavernicolă – lilieci.
Coloniile de lilieci adaugă plafonului cenuşiu al peşterii numeroase pete negre. În afară
de speciile de lilieci – Myotis sp. Miniopterus sp. Şi Rhinolophus sp. – fauna cavernicolă a
acestei peşteri se compune din miriapode, pseudoscorpioni, păianjeni şi numeroase alte
nevertebrate inferioare.
Depăşind Sala cu Guano, urmează un culoar de peste 15 m, unde plafonul peşterii
coboară din nou până la aproape un metru şi este zugrăvit cu un strat de calcit-apatit, fapt pentru
care a primit numele de Plafonul de Argint. Urmează Sala Bolţilor, unde plafonul este ridicat
mult şi se sprijină pe arcade semicilindrice. În dreapta acestei săli se află gura de acces la nivelul
inferior sudic, nivel ce constituie rezervaţie ştiinţifică.17
În galeria denumită Galeria Urşilor, deoarece cele mai multe resturi scheletice găsite în
ea au fost de Ursus spelaeus. În cimitirul acesta de necuvântătoare preistorice s-au identificat şi
resturi scheletice de hiene, lei, vulpi, capre sălbatice, lupi, mistreţi. Ajunşi la picioarele scării
metalice ne strecurăm printr-o galerie îngustă ca apoi să ne ridicăm în picioare şi să admirăm
Valul Muierii, o galerie de calcit, care precede Sala Perlelor. Apoi tavanul coboară mult, chiar
sub 50 cm şi ascunde numeroase „perle” presărate pe un pat imaculat de calcită.
17
www.gorj-turism.ro
21
Ajungând la ultima scară metalică ne abatem lateral în Sala Musteriană, unde arheologii
şi paleontologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultură, dovezi permanente a
omului aici cu multe mii de ani înaintea erei noastre.
Revenind la galeria superioară, într-o boltă ce acoperă o sală mare, vizitatorul zăreşte un
horn ce comunică cu exteriorul, horn căruia localnicii îi spun Coşul Peşterii, probabil în
amintirea vremurilor când focul ardea în mijlocul acestei săli. Ieşind prin gura sudică a peşterii
coborârea până la albia râului Galbenu se face pe o cărare betonată, cu balustradă de susţinere.
2.1.2 Resurse turistice antropice

Fondul turistic antropic se impune din ce în ce mai mult în circuitul turistic prin calităţile
sale de diversitate, originalitate şi chiar de unicitate.
Turismul cultural este o formă reprezentativă a turismului de mare mobilitate, desfăşurat
mai ales cu mijloace automobilistice şi având ca motivaţie existenţa unui valoros patrimoniu
cultural-istoric şi etno-folcloric cu caracter original şi chiar uneori cu valoare de unicat.
MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului18

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul
1505, restaurată în perioada 1690-1693 din iniţiativa domnitorului
Constantin Brâncoveanu, biserica păstrează picturi murale
interioare executate în anul 1703. Pictura are
Figura nr. 2.5
caracteristici proprii, cu valoare de prototip.
Mănăstirea Polovragi
Mănăstirea este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele
muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea cheilor Olteţului, într-o
livadă cu pomi fructiferi şi castani comestibili, amintind de
clima blândă a mănăstirilor Tismana şi Bistriţa.(anexa 4)
Recentele cercetări istorice stabilesc vechimea mănăstirii
Polovragi în jurul anului 1505, ctitorită fiind de Radul şi Patru, fiii lui Figura nr. 2.6
Danciul Zamona, menţionaţi într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 Imagini din mănăstire
de voievodul Basarab cel Tânăr. Timp de un secol şi jumătate,
documentele nu mai pomenesc nimic despre această mănăstire. În anul 1645, satul Polovragi
devine proprietatea logofătului Danciul Pârâianul, fiul lui Hamza. El a zidit pe platoul
Polovragilor un lăcaş de cult pe temeliile celui existent deja, pentru odihnă şi reculegere
sufletească iar în caz de pericol pentru refugiu şi adăpost. Prima atestare documentară a ei rezultă
18
http://www.eco-oltenia.ro/ro/texte/atractii/manastiri/polovragi.html
22
dintr-un hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, prin care voievodul îi confirma satul cu
acelaşi nume dăruit de ctitor. Închinată Sfântului Mormânt de cel de-al doilea ctitor al său
mănăstirea este răscumpărată de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1693 şi făcută
metoc al mănăstirii Hurez. În timpul lui s-a zugrăvit interiorul, s-a adăugat pridvorul în stil
brâncovenesc, s-au construit unele chilii şi clopotniţa, precum şi zidurile de cetate.
Biserica mănăstirii Polovragi este construită în stil bizantin, având formă trilobată,
realizată într-o simetrie proporţionată. De remarcat este catapeteasma executată din lemn de tei,
o adevărată capodoperă a vechii sculpturi româneşti, având o bogată ornamentaţie cu împletituri
Figura nr. 2.7 Imagini cu pictura biserici
florale.
În exterior, deasupra arcadei mijlocii a pridvorului găsim icoana "Acoperământul Maicii
Domnului", executată în anul 1713 de zugravul Constantin.
Pictura interioară, păstrată intactă, are o mare valoare artistică. Coloritul, pe fond
albastru, are nuanţe armonioase şi sobre.
Biserica mănăstirii Polovragi este înconjurată de chilii, formând o puternică cetate de
apărare. În ea se pătrunde printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa. Ca toate
marile mănăstiri ortodoxe şi Polovragiul are în preajma ei o biserică pentru satisfacerea
dorinţelor sufleteşti numită biserica bolniţa, construită în anul 1732.
Şi la Polovragi a existat o puternică mişcare culturală. Şi astăzi mănăstirea adăposteşte
peste 3000 de volume în limbile româna, slavonă şi greacă. Printre ele se află cărţi rare,
manuscrise de muzică psaltică. Alături de cărţi se găseşte o bogată colecţie de icoane pe lemn şi
sticlă, totalizând peste 650 de exemplare, provenind din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea.
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANA19, monument istoric şi de arhitectură
religioasă. Ansamblul Mănăstirii Tismana a fost construit în perioada 1375-1378 din iniţiativa
călugărului grec Nicodim, susţinut material de Vladislav I Vlaicu. (anexa 5)
Acest călugăr cărturar este considerat ca întemeietorul monahismului din Ţara
Românească. Cuprinde: - biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitor Radu I Paisie (1378).
19
http://www.manastirea-tismana.go.ro/istoric.htm
23
Biserica păstrează (în pronaos) picturi executate în anul 1564 de zugravul Dragomir cel Tânăr
din Târgovişte; - clădirile anexe (chilii, bolniţă, trapeză) construite între 1698-1699 şi restaurate
în 1855, au căzut pradă flăcărilor în anul 1861, fiind renovate ulterior; - Muzeul de artă
religioasă - foişorul. Între secolele XIV-XV, mănăstirea Tismana a fost posesoarea celui mai
întins domeniu mănăstiresc din Ţara Românească. În mănăstire se găsesc moaştele sfinţilor
Nicodim de la Tismana, Ioan Gură de Aur, Ignatie, Teofil.
Casa memorială "CONSTANTIN BRÂNCUŞI" care se află la Hobiţa (la 29 km de
Târgu Jiu), de unde a plecat odinioară acest fiu al plaiurilor gorjeene, mânat în lume de o flacără
care avea să facă din el cel mai mare dăltuitor în piatră şi lemn al vremurilor moderne. În această
zonă din Subcarpaţii Olteniei, cel ce a sculptat idei, devenind o glorie mondială, a găsit cele mai
fertile izvoare de inspiraţie. Brâncuşi (1876-1957) "a distilat tot ce milenii de generaţii
premergătoare izvodiseră, conferindu-le sinteză".(anexa 6)
Casa memorială TUDOR VLADIMIRESCU care se află în localitatea Vladimir, este o
construcţie modestă din bârne unde s-a născut, în 1780, conducătorul revoluţiei din 1821.
Această casă memorială are un profil memorialistic. Muzeul este amenajat în casa natală a lui
Tudor Vladimirescu, construcţie din sec. XIX, monument de arhitectură. Deţine documente şi
obiecte ce au aparţinut lui Tudor Vladimirescu. (anexa 6)
Casa memoriala "ION POPESCU VOITEŞTI" care se află în sat Voitesti, comuna
Balanesti. Construită între 1938-1940 după planurile arhitectului Iulius Doppelreiter, casa
adăposteşte exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion
Popescu-Voitesti (1876-1944). Transformata în 1976 în casa memorială, aceasta cuprinde lucrări
din opera sa, obiecte personale, corespondenţă şi documente, precum şi o restrânsa, dar valoroasă
colecţie de malacologie şi paleontologie. (anexa 6)
COMPLEXUL ARHITECTURAL DE LA TÂRGU JIU – 193520
Complexul conceput ca un omagiu adus eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, este
realizat la propunerea Ligii Naţionale a Femeilor din judeţul Gorj, prezidată de Areta
G.Tătărescu.
Iniţial proiectul cuprindea două lucrări: Coloana recunoştinţei fără de sfârşit, închinată
eroilor căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului şi Portalul de piatră, care urma să fie poarta
principală a grădinii publice din Târgu Jiu. Un al doilea proiect prevedea amplasarea Porţii
sărutului la 15 metri depărtare de stradă, dar Brâncuşi hotărăşte să ridice Poarta Sărutului mai
în interiorul grădinii, în locul unde se găseşte astăzi.
Coloana fără sfârşit – 1937
20
o.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Brâncuşi_de_la_Târgu-Jiu -
24
Este opera sa principală, considerată de Ionel Jianu ... sinteză a tuturor căutărilor sale de
o viaţa întreagă ... şi de Barbu Brezianu chintesenţa operei lui Brâncuşi, fiind una din cele mai
admirabile sculpturi ale secolului.(anexa 9)
Este o sculptură austeră şi perfect echilibrată. Cele 16 elemente ale coloanei au fost
turnate în septembrie 1937 la uzinele din Petroşani, şi cântăresc 14.226 kg.
Prin această versiune Brâncuşi îşi realizează gândul exprimat în 1933, la expoziţia
personală din New York când, subtitlul sculpturii înregistrate la nr. 6 – Coloana fără sfârşit – era
Proiect al coloanei care mărită va sprijini cerul.
Poarta de la Târgu Jiu
Această operă reprezintă desăvârşita treaptă a unei idei ce l-a urmărit perseverent pe
Brâncuşi încă din anii -1908, când a cioplit prima versiune a Sărutului. (anexa 9)
Aici Brâncuşi sintetizează atât de mult, încât cele două trupuri îmbrăţişate iau forma celor
două jumătăţi ale unei seminţe. În poarta de la Târgu Jiu, cunoscută ca „Poarta Sărutului”,
îmbrăţişarea celor două corpuri, ca două jumătăţi ale aceleiaşi sămânţe, formează forma perfectă
a unui cerc. Prin cerc, în mod natural este evocat soarele, aici este încă odată trădată originea sa
în ochiul Sărutului din 1925, simbolul motivului.
Masa tăcerii
Prima variantă a Mesei avea un diametru de 200 cm; dar Brâncuşi comandă o a doua, cu
un diametru de 215 cm, pe care o aşeză peste cea dintâi, renunţând la socluri circulare ce formau
baza. Masa sugerează aparenţa aspra a două pietre de moară suprapuse.
Cioplită la alte proporţii sau din alte materiale, folosită ca postament, sau în alte scopuri
utilitare, acest tip de masă rotundă făcea parte din chiar decorul familiar al atelierului lui
Brâncuşi. (anexa 9)
Sculptorul spunea ... linia Mesei Tăcerii sugerează curbura închisă a cercului care
adună, apropie şi uneşte.
În 1956 un comitet cetăţenesc al cărui preşedinte era avocatul Barnet Hodes îi comandă
lui Brâncuşi să proiecteze o Coloană a infinitului din oţel la Chicago, înaltă de 125,5 metri care
urma să fie amplasată pe malul lacului Michigan.
2.2 Eoluţia bazei tehnico – materiale din judeţul Gorj în perioada 2003 -2005
În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacităţile de cazare, alimentaţia publică,
agrement, prin numărul şi structura lor, reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi
dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.
Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice etc. implică,
în prealabil, asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea, sejurul şi petrecerea agreabilă a
25
timpului liber de către turişti. În esenţă, îmbinarea acestor elemente minime are ca rezultat
polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinaţii care oferă vizitatorilor cea mai mare
satisfacţie într-o călătorie de vacanţă.21
Zona dispune de un număr mic de pensiuni, majoritatea de două margarete şi hoteluri.
Din informaţiile pe care le deţinem, nici una din pensiunile existente nu utilizează specificul
local (arhitectura, amenajare interioară, mâncare tradiţională). Gradul lor de ocupare este mic
faţă de potenţialul zonei, demonstrând că circulaţia turistică în zonă este destul de redusă, sau că
turiştii care vin în zonă rămân destul de rar peste noapte, preferând alte locaţii pentru cazare.
Restaurantele sunt puţine ca număr, nu utilizează specificul local în meniuri sau în
amenajarea interioară şi exterioară, sunt deservite de un personal slab instruit şi neatent. Nu
există meniuri în limbi străine, iar atmosfera (muzica, ambianţa) este fără personalitate.
2.2.1. Unităţi de cazare

Structurile turistice de primire constituie componenta cea mai importantă a bazei tehnico-
materiale a turismului. Unităţile de cazare turistică cuprind localurile de utilitate publică
clasificate şi astfel amenajate încât să permită cazarea turiştilor şi prestarea de servicii specifice
potrivit categoriei de încadrare.22 Ele se clasifică pe stele, în funcţie de caracteristicile
constructive, calitatea dotărilor, instalaţiilor şi serviciilor prestate.(anexa 7)
Lipsa acestor structuri la nivelul judeţului Gorj reduce semnificativ posibilităţile de
dezvoltare a turismului.
Tabel nr. 2.1

Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitatea
Total Tipuri de unitati
21
O. Snak, P Baron, N. Neacşu, op. cit, pag. 193
22
www.rotur.ro
26
Cabane Campin Pensiuni Pensiuni Popa
Hotel Motel Hostel Vile turistic guri urbane rurale suri
Unităţi de
cazare
turistica 26 7 2 1 1 2 0 8 5 0
Capacitate
a de cazare
turistica
(locuri) 1159 815 87 62 48 40 0 33 74 0
Nr. camere
in unităţile
de cazare 549 394 31 31 24 17 0 15 37 0
Capacitate
a de cazare
turistica in
funcţiune
(locuri-zile) 343270 271817 14614 22630 13200 8478 0 12045 486 0
de cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2003
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Frecvenţa capacităţii de cazare pe judeţe
Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele concluzii:

 O creştere a numărului de unităţi de cazare, în condiţiile dublării numărului de moteluri şi
pensiuni turistice urbane în anul 2003, dar şi a creşterii numărului de pensiuni turistice
rurale şi cabane , restul unităţilor fiind constante.
 O scădere a numărului de locuri de cazare cu 3,3%
 Numărul de camere din unităţile de cazare prezintă o scădere cu 3,2% şi asta datorită
reducerii numărului de camere în cabanele turistice.
 O scădere a capacităţii de cazare turistică cu aproximativ 4%, reducerea datorându-se
scăderii locurilor în unităţile tip cabane turistice, la 8478 locuri în 2003, dar sunt şi unităţi
al căror număr de locuri se menţine constant, cum sunt hostelurile şi pensiunile urbane.
Tabel nr. 2.2

de cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2004
27
Tipuri de unitati
Pensiuni urbane
turisticeCabane
Pensiuni rurale
guri Campin
Popasuri
Hostel
Total
Hotel
Motel
Vile
Unităţi de
cazare
turistica 26 8 2 1 1 2 0 2 9 1
Capacitatea
de cazare
turistica
(locuri) 1170 775 91 62 48 38 0 47 96 13
Nr. Camere in
unităţile de
cazare 563 378 41 31 24 16 0 19 48 6
Capacitatea
de cazare
turistica in
funcţiune
(locuri-zile) 328665 251146 19507 22227 7392 7930 0 14090 4967 1406
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Statistici teritoriale 2005
Din analiza datelor din tabelele nr. 2.1 şi 2.2 se pot trage următoarele concluzii:
 numărul de unităţi de cazare se menţine constant, şi anume 26 structuri de primire
turistică;
 o creştere mică a numărului de locuri de cazare turistică cu 0,9% faţă de 2003, datorat
apariţiei unui popas turistic;
 o creştere a numărului de camere din unităţile de primire turistică cu 2,5%, care se poate
datora creşterii numărului de camere din unităţile de primire turistică de tip motel şi
pensiune rurală;
 o reducere a capacităţii de cazare turistică cu 4,3%, fapt datorat scăderii locurilor de
cazare în structurile de primire turistică de tip motel şi vile turistice. Celelalte unităţi
turistice prezentând în anul 2004 o creştere a numărului de locuri – zile.
28
Figura nr. 2.8 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitatea
de cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2004 faţă de 2003
Din figura nr. 2.8 se observă că numărul unităţilor de cazare se menţine constant, adică
26 unităţi, apoi numărul de locuri de cazare şi numărul de camere din unităţile de cazare au
crescut nesemnificativ cu 11 locuri şi respective 14 camere, iar în final se observă o reducere a
capacităţii de cazare turistică cu 14605 de locuri –zile.
Tabel nr. 2.3

Tipuri de unitati
Cabane Campin Pensiuni Pensiuni Popa
Total Hotel Motel Hostel Vile turistic guri urbane rurale suri
Unităţi de
cazare
turistica 36 7 1 1 1 2 0 3 18 1
Capacitatea
de cazare
turistica
(locuri) 1320 807 87 62 48 34 0 84 185 13
Nr. camere
in unităţile
de cazare 625 379 42 31 24 16 0 35 92 6
Capacitatea
de cazare
turistica in
funcţiune 339032 246567 19429 20335 7344 6456 0 18286 18806 1809
(locuri-zile)
de cazare turistică în funcţiune în 2005 în judeţul Gorj
29
Din analiza datelor din Tabelele nr. 2.2 şi 2.3 şi se desprind următoarele concluzii:
 o creştere a numărului de unităţi de cazare cu 38,5%, în condiţiile dublării numărului de
pensiuni rurale în anul 2005, a apariţiei unei pensiuni turistice urbane, dar şi a scăderii
numărului de hoteluri;
 o creştere a numărului de locuri de cazare cu 12,8% în anul 2005, datorită creşterii
numărului de locuri din hoteluri cu 4,1%, din pensiuni turistice urbane cu 78,7% şi din
pensiuni turistice rurale cu 92,7%;
 o creştere a numărului de camere din unităţile de cazare cu 11% în anul 2005, datorită
creşterii numărului de camere din pensiunile turistice urbane şi rurale cu 84,2%, respectiv
91,7%;
 o creştere a capacităţii de cazare turistică cu 3,2%, datorită creşterii capacităţii de cazare
în pensiuni turistice rurale şi popasuri turistice cu 13839 locuri-zile, respectiv 403 locuri-
zile.
Din toată perioada analizată anul 2005 este cel mai bun şi productive pentru organismele din
turism, evoluţia activităţii turistice este cea mai favorabilă.
Figura nr. 2.9 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitatea

de cazare turistică în funcţiune în judeţul Gorj în 2005 faţă de 2004
Din figura nr. 2.2 se observă o creştere a numărului de unităţi de cazare cu 10 unităţi,
apoi numărul de locuri de cazare şi numărul de camere din unităţile de cazare au crescut
30
semnificativ cu 150 locuri şi respective 62 camere, iar în final se observă o creştere a capacităţii
de cazare turistică cu 10367de locuri –zile.
2.2.2. Unităţi de alimentaţie

Alături de unităţile de cazare, un loc important în structura bazei tehnico-materiale deţin
unităţile de alimentaţie, menite să asigure atât condiţii de servire a mesei, cât şi de divertisment.
Alimentaţia publică din ţara noastră a cunoscut ritmuri înalte de dezvoltare superioara
celor înregistrate de alte sectoare comerciale.
În anul 1993, spaţiile de alimentaţie din România dispuneau de peste 25.000 de unităţi de
stat sau particulare, ponderea fiind deţinută de Federal Coop şi de Ministerul Comerţului.
Spaţiile de alimentaţie publică pentru turişti aparţin, de regulă, marilor hoteluri, dar sunt şi unităţi
independente.23
Pentru revoluţionarea turismului internaţional a fost dezvoltată o reţea de unităţi cu
specific, reprezentative care oferă preparate culinare tradiţionale într-un cadru plăcut cu elemente
de cultură, arhitectură, decoraţiuni interioare şi exterioare.
În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie, există restaurante sau alte tipuri de unităţi cu:
 SOHODOL: bucătărie românească şi internaţională
 SEMLUNA: bucătărie românească şi internaţională
 SOMIMAS: bucătărie românească şi internaţională
 LEXI STAR: bucătărie românească şi internaţională
 BRANCUŞI: bucătărie românească şi internaţională
 LAGUNA ALBASTRĂ: specific pescăresc-vânătoresc
 VIISOARA: bucătărie specific gorjenesc
 GORJUL : bucătărie specific gorjenesc
 CASA GORJENEASCĂ: bucătărie specific gorjenesc
 LA SCALA: bucătărie italiană
În judeţul Gorj se găsesc unităţi de alimentaţie publică cu diferite specificuri, cum sunt
restaurantele hotelurilor care oferă clienţilor săi bucătărie românească şi internaţională, mai sunt
pizzeria, bar – cafe-uri, bar de zi şi de noapte, cofetării, braserii, etc. (anexa 8)
2.2.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement

Agrementul reprezintă o componentă de bază a produsului turistic deoarece este chemat
să asigure odihna activă a turiştilor, contribuind direct la realizarea unei noi calităţi a vieţii.
23
A. A. Cristea , Tehnologia activităţilor în turism, editura Universul Juridic, Bucureşti 2006, pag. 156
31
Agrementul este definit ca "ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi
formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau
grupului social o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei
împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă".24
În judeţul Gorj ca modalităţi de agrement sunt cluburile şi discotecile din Târgu Jiu şi alte
oraşe importante ale judeţului, dar şi instalaţiile şi echipamentele de schi din staţiunea Rânca
care are pârtie de schi cu un grad de dificultate mediu şi o lungime de 700 m cu transport pe
cablu - teleschi. Staţiunea este situată la 18 km de oraşul Novaci şi la 31 km de DN 66 ( intrarea
în localitatea Bengeşti – Ciocadia, la 31 km de Târgu Jiu şi la 82 km de Râmnicu Vâlcea), aici
sezonul schiabil începe în luna decembrie şi se termină în luna martie.
Fauna prezentă pe aceste locuri constituie un adevărat paradis pentru amatorii de
vânătoare, iar aerul curat şi puternic ozonat din această zonă este foarte apreciat de cei aflaţi în
week-end, sejur sau cantonament sportiv. Amenajările şi dotările recente precum şi cele aflate în
curs de realizare fac din această staţiune un important punct de atracţie pentru odihnă, recreere şi
divertisment.
2.2.4. Instalaţii şi modalităţi de tratament

Judeţul dispune de o bogată bază materială în domeniul turismului: staţiunile balneare şi
climaterice Rânca şi Săcelu, ca şi complexurile turistice Sohodol, Drăgoieni, Lainici, Jaleşul şi
Tismana.
Mai este cunoscut şi prin existenţa izvoarelor de ape minerale cu importante proprietăţi
terapeutice, de la Ţicleni şi Săcelu sau Glogova şi Bălăneşti, neexploatate încă.
Staţiunea balneoclimaterică Săcelu la 340 m altitudine care este situată la 32 km nord-est
de Târgu Jiu, într-o zonă deosebit de pitorească, la adăpostul unor dealuri submontane
împădurite. Ca urmare, ea era cunoscută încă de pe vremea romanilor, care au construit băi
termale, iar vestigiile acestor băi se văd şi astăzi.
Dintre dotările de care dispune staţiunea amintim instalaţii pentru băi la cadă cu ape
minerale, împachetări cu nămol, băi în aer liber, buvete pentru cura interna cu ape minerale,
strand pentru aerohelio terapie şi solarii pentru femei si barbati.Aici s-au găsit mai multe
monumente dedicate zeului Esculap (Asclepios) şi zeiţei Hygeea, zeii romani ai sănătăţii..
24
32
2.3 Circulaţia turistică în perioada 2003 – 2005
Pentru o mai bună înţelegere a fenomenului turistic din judeţul Gorj, se cere studiată
circulaţia turistică internă. Analiza circulaţiei turistice presupune cunoaşterea evoluţiei câtorva
indicatori principali şi anume: sosiri de turişti (turişti cazaţi), număr înnoptări, sejur mediu,
densitatea turistică şi coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare.
2.3.1 Sosiri de turişti (turişti cazaţi )

Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se
înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită
una sau mai multe nopţi. 25
În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o
singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.
Tabel nr. 2.4
Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcţiuni
de cazare turistică pe perioada 2003 – 2005, în judeţul Gorj
Sosiri în principalele tipuri de 2003 2004 2005

structuri de primire turistică
Total judeţ 36370 38578 37625

din care:
Hoteluri 28173 28699 28582
Hosteluri 3801 4159 3112
Moteluri 2019 3629 2165
Vile turistice 700 380 290
Cabane turistice 672 466 222
Campinguri - - -
Pensiuni turistice urbane 995 892 1051
Pensiuni turistice rurale 10 326 2095
Popasuri - 27 108
Din analiza tabelului nr. 2.4 se remarcă evoluţia descrescătoare a numărul de turişti sosiţi
în structurile de primire turistică atât pe total, cât şi pe tipuri de structuri, acest lucru se datorează
reducerii constante, de la an la an a numărului de turişti sosiţi în hoteluri, hosteluri, cabane
turistice, campinguri şi pensiuni turistice urbane. Dar alte motive care au putut provoca această
25
www.insse.ro
33
reducere a numărului de sosiri sunt: calitatea serviciilor oferite turiştilor, potenţialului turistic al
judeţului, tarifele practicate în aceste unităţi de cazare, obiectivele turistice, etc.
Tot din tabel se mai poate observa faptul că apar popasurile pentru prima oară în anul
2004 şi au o evoluţie crescătoare.
Figura nr. 2.10 Evoluţia numărului de turişti în unităţile de cazare turistică

pe perioada 2003-2005 în judeţul Gorj
Din acest grafic, se poate observa foarte bine evoluţia numărului de turişti sosiţi în
structurile de primire turistică, cei mai mulţi turişti preferă să se cazeze în hoteluri, apoi la o
distanţă foarte mare se află hostelurile, după care vin motelurile şi cabanele turistice, iar ultima
în topul preferinţelor se află popasul.
Tabel nr. 2.5

Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică pe categorii de turişti pe
perioada 2003 – 2005 în judeţul Gorj
- mii -
ANII Total Români Străini
2003 36370 34740 1630
2004 38578 36834 1744
2005 37625 35391 2234
34
Din acest tabel rezultă că în judeţul Gorj sosesc mai mulţi turişti români decât străini, acest
fapt se datorează faptului că judeţul nu este prea cunoscut la nivel internaţional decât ca fiind
„tărâmul lui Brâncuşi”, sunt puţini aceea care cunosc şi acest lucru, ei ştiu ca marele sculptor
Constantin Brâncuşi s-a născut în România, dar nu ştiu în ce parte a ţări. Numărul atât de mic de
turişti străini sosiţi se datorează şi organismelor din turism care la ora actuală nu au găsit nici o
modalitate de promovare a operelor lui Brâncuşi şi a potenţialului turistic al acestui judeţ. În
acest judeţ există staţiunea Rânca care este frecventată iarna de către pasionaţii de zăpadă, schi şi
sporturi extreme de iarnă, turişti care vizitează staţiunea sunt în număr foarte mic, mulţi nici nu
ştiu de existenţa ei.
Figura nr. 2.11 Ponderea sosirilor în perioada 2003 – 2005

Din figura nr. 2.4 rezultă diferenţa dintre turişti români şi cei străini sosiţi în perioada
analizată. Sosirile turiştilor români se menţin constante în anii 2002, 2003 şi 2005 adică sunt
19%, cele ale turiştilor străini sunt mai puţin bune evoluţia lor este nefavorabilă, în loc să existe
o creştere a lor rezultă o scădere cauzată cum am precizat şi mai sus, de politica de promovare a
potenţialului turistic al judeţului, dar şi de calitatea serviciilor oferite turiştilor.
2.3.2 Număr înnoptări

Înnoptarea este un indicator care reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora
hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi
beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere
efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente
paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti).26
26
www.insse.ro
35
Tabel nr. 2.6
Înnoptările în principalele structuri de primire Turistică cu
funcţiuni de cazare turistică pe perioada 2003 – 2005 în judeţul Gorj
- mii-
Tipuri de structuri de primire 2003 2004 2005
turistică
83648 90038 94584
Total judeţ
din care:
Hoteluri 62054 67400 62311
Hosteluri 6835 7258 5935
Moteluri 3803 6466 4070
Vile turistice 7403 5068 3810
Cabane turistice 2023 927 788
Campinguri - - -
Pensiuni turistice urbane 1514 1267 2097
Pensiuni turistice rurale 16 1558 5313
Popasuri - 94 260
Din analiza tabelului nr. 2.6 se poate observa că înnoptările în principalele unităţile de cazare
au o evoluţie descrescătoare, în perioada analizată. Anul 2005, în care organismele care
acţionează în turism au valorificat numărul de locuri din unităţile de cazare la capacitate maximă
a dus la creşterea numărului de înnoptări, această creştere se poate datora şi tarifului practicat în
acel an, serviciile oferite turiştilor, dar mai ales de deschiderea de noi structuri cu funcţiuni de
cazare.
Această evoluţie descrescătoare se datorează faptului că numărul de înnoptări în structurile de
primire tip hotel se reduce, constant, de la an la an, acest lucru se întâmplă şi în cazul unităţilor
de cazare tip hostel, vile turistice, cabane turistice şi pensiuni turistice urbane. În cazul
structurilor de primire turistică tip pensiune turistică rurală şi popasuri, numărul de înnoptări este
în creştere cu 38,5% şi respectiv 20%.
36
Figura nr. 2.12 Evoluţia numărului de înnoptări înregistrate în unităţile
de cazare turistică pe perioada 2003-2005 în judeţul Gorj
Din graficul de mai sus rezultă că evoluţia numărului de înnoptări înregistrate în unităţile de
cazare turistică este descrescătoare, adică scade de la an la an, o evoluţie mai bună o au vilele
turistice urbane şi popasurile.
2.3.3 Durata medie a sejurului

Este un indicator al circulaţiei turistice şi arată numărul mediu de zile, de şedere a turiştilor
într-o anumită zonă sau unitate de cazare. Acesta se calculează după formula27:
nr. înnoptari  nr. zile - turist 

S
nr. turisti sositi (cazati)
Tabel nr. 2.7

27
N. Neacşu, A Cernescu, Economia Turismului – Studii de caz, Reglementări, editura Uranus, Bucureşti 2002, pag
85
37
Durata medie a sejurului pe perioada 2003 – 2005
în judeţul Gorj
ANII Nr. înnoptări Nr. turişti cazaţi SEJURUL
MEDIU
(zile)
2003 Total 83648 36370 2,3
Români 79225 34740 2,3
Străini 4423 1630 2,7
2004 Total 90038 38578 2,3
Români 85549 36834 2,3
Străini 4489 1744 2,6
2005 Total 84584 37625 2,2
Români 78028 35391 2,2
Străini 6556 2234 2,9
Din analiza tabelului de mai sus se poate observa că pe perioada analizată durata medie a
sejurului este în creştere. În anii 2003 si 2004 durata medie a sejurului este de 2,3 zile, fiind cea
mai mare valoare a perioadei analizate, această evoluţie crescătoare se datorează creşterii
numărului de înnoptări în unităţile de cazare, dar şi reducerii numărului turişti sosiţi, iar cea mai
mică valoare este de 2,2 zile în anul 2005.
Din table se mai poate observa că deşi turişti străini sosiţi în unităţile de cazare sunt
puţini la număr, aceştia au durata medie de sejur în creştere, constant, de la an la an, fiind cea
mai mare, adică de la 2,6 zile în anul 2004, la 2,9 zile în anul 2005.
Durata medie a sejurului turiştilor români este în scadere de la 2,3 zile in anul 2003 până
la 2,2 zile in 2005.
38
Figura nr. 2.13 Evoluţia sejurului mediu pe perioada 2003-2005 în judeţul Gorj
Din acest grafic rezultă ca evoluţia sejurului mediu este mai întâi crescătoare până în anul
2002 când ajunge la durata de 2,7 zile, şi apoi descrescătoare până la sfârşitul perioadei analizate
când ajunge la durata 2,2 zile. Această reducere a duratei medii a sejurului este cu 18,5%. Din
grafic mai rezultă că anul cel mai favorabil din punct de vedere financiar pentru organismele din
turism este 2002.
2.3.4 Densitatea turistică

Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt ţările de destinaţie.
Acest indicator are două modalităţi de calcul28:
turisti sositi
Dt in raport cu populatia   turisti / locuitor
populatie
turisti sositi
Dt in raport cu suprafata   turisti/km 2
suprafata
Tabel nr. 2.8

Densitatea turistică în raport cu populaţia pe
28
N. Neacşu, A Cernescu, op. cit., pag. 86
39
perioada 2003 – 2005
Dt în raport cu populaţia
Anii Turişti sosiţi Populaţie (turist/locuitor)
(mii)
2003 36370 386.890 0,09
2004 38578 387950 0,10
2005 37625 386877 0,10
36370
Dt în rap cu populatia   0,09 turisti /locuitor
386890
38578
Dt în rap. cu populatia   0,10 turisti /locuitor
387950
37625
Dt în rap. cu populatia   0,10 turisti /locuitor
386877
În urma calculelor efectuate şi ataşate în tabelul 2.8 se observă o creştere a densităţii

turistice în raport cu populaţia, datorată atât a creşterii numărului de turişti sosiţi în unităţile de
cazare cât şi a populaţiei, de la un an la altul.
Tot din tabelul 2.8 se poate vedea ca în anul 2003 există cea mai mică densitate turistică
în raport cu populaţia din perioada analizată, şi anume 0,09 turişti /locuitor, fapt datorat şi
scăderii numărului de turişti sosiţi.
40
Figura nr. 2.14 Evoluţia densităţii turistice în raport cu populaţia pe
perioada 2003-2005 în judeţul Gorj
După cum se poate observa în acest grafic, evoluţia este descrescătoare în anii 2002 şi
2003 faţă de anul 2001, iar în anii 2004 şi 2005 este crescătoare, dar nu va depăşi valoarea
iniţială a perioadei analizate şi anume aceea din anul 2001 de 0,11 turişti /locuitor, care este şi
cea mai mare.
Tabel nr. 2.9

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa pe
perioada 2003 – 2005 în judeţul Gorj
Dt în raport cu
Anii Turişti sosiţi Suprafaţa suprafaţa
(mii) (Km2) (turist/km2)
2003 36370 5602 6,55

2004 38578 5602 6,88
2005 37625 5602 6,71
41
36370
Dt în rap. cu suprafata   6,55 turisti /km 2
5602
38578
5602
37625
5602
În urma calculelor efectuate şi ataşate în tabelul nr. 2.9 se observă o scădere a densităţii
turistice în raport cu suprafaţa, acest fapt se datorează reducerii numărului de turişti sosiţi în
unităţile de cazare de la un an la altul.
Figura nr. 2.15 Evoluţia densităţii turistice în raport cu suprafaţa

pe perioada 2003-2005 în judeţul Gorj
În acest grafic este prezentată evoluţia densităţii turistice în raport cu suprafaţa care pe
ansamblul perioadei analizate este una nefavorabilă organismelor din turism, dar în ceea ce
priveşte mediul înconjurător este o evoluţie favorabilă, deoarece numărul turiştilor pe km 2 este în
scădere ceea ce înseamnă că mediul natural este mai puţin degradat şi poluat.
2.3.5 Coeficientul de utilizare a capacităţii
42
Coeficientul de utilizare a capacităţii ( C.U.C) este un indicator sugestiv de apreciere a
eficienţei cazării, calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizată la un moment dat
sau într-o perioadă de timp şi capacitatea de cazare maxim posibilă ( nr. locuri x 365 zile sau nr.
locuri x 90, 120 zile, perioada de funcţionare a unităţii). 29
Acest indicator este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacităţii de cazare şi
este exprimat procentual. Formula de calcul este următoarea30:
nr. innoptari  nr. zile turist 

CUC   100
nr. locuri cazare  nr. zile de functionare
Tabel nr. 2.10

Indicii de utilizare netă a capacităţii de cazare în
funcţiune pe perioada 2003 – 2005 în judeţul Gorj
Anii Nr. innoptări Nr locuri cazare C.U.C

(mii) (locuri-zile) (%)
2003 83648 343270 24,4

2004 90038 328665 26,2
2005 84584 339032 24,9
Din tabelul de mai sus se poate observa ca în anul 2004 gradul de utilizare al capacităţii
de cazare are valoarea cea mai mare adică 26,2%, ceea ce înseamnă că numărul locurilor de
cazare pe zile, deşi au scăzut, au fost mai valorificate decât în ceilalţi ani, prin creşterea
numărului de înnoptări. Cea mai mică valoare a gradul de utilizare al capacităţii de cazare este în
anul 2003 când au scăzut şi numărul locurile în unităţile de cazare, dar şi numărul de înnoptări,
ceea ce înseamnă ca acele unităţi de cazare şi-au nemulţumit clienţi prin serviciile oferite sau
clienţi nu au dispus de suficiente resurse pentru sejururi în acele unităţi.
29
30
N. Neacşu, A Cernescu, op. cit., pag. 93
43
Figura nr. 2.16 Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare pe
perioada 2003-2005 în judeţul Gorj
Această diagramă redă evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare pe

perioada analizată şi anume 2003 – 2005, evoluţie care pe ansamblu poate fi apreciată negativă,
adică, în afară de anul 2004 unde acesta este de aproximativ 10%, restul anilor acesta fiind sub
acest prag, ceea ce indică o activitate mai puţin productivă şi satisfăcătoare a organismelor din
turism.
2.4 Starea mediului în judeţul Gorj
În cursul anului 2005 pentru asigurarea cunoaşterii stării de calitate a factorilor de mediu şi a
evoluţiei acestora în timp, s-au efectuat31:
 388 analize privind calitatea aerului (poluanţi gazoşi şi pulberi);
 246 expertize fizico–chimice asupra apelor (de suprafaţă, freatice, uzate,
precipitaţii);
 122 analize biologice şi bacteriologice;
 70 expertize asupra calităţii solului şi vegetaţiei;
 449 măsurători sonometrice (determinarea nivelului de zgomot).
O imagine de ansamblu privind starea factorilor de mediu în judeţ este dificil de obţinut. Din
datele disparate culese din diverse studii şi rapoarte recente se pot deduce următoarele:
31
Conform Raportului privind starea generală, economică, socială, culturală şi administrativă a judeţului Gorj în anul
2005 (Consiliul Judeţean Gorj, 2006).
44
Calitatea aerului este în general afectată de emisiile de CO2, CH4 şi N2O ale celor
două mari CET de la Turceni şi Rovinari. De asemenea arderea combustibililor fosili cu efect
acidifiant prin emisii de SO2 şi NOx se datorează în mare măsură celor 2 termocentrale. Alte
substanţe poluante sunt NH3 generate de dejecţiile rezultate din creşterea animalelor şi poluarea
cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) sub formă de aerosoli. Pulberile în suspensie şi
sedimentabile sunt substanţe care contribuie la poluarea aerului, iar în 2002, principalele zone cu
valori apropiate sau peste CMA (cota maximă admisibilă) au fost Tg. Jiu, Rovinari, Turceni,
Motru- Roşiuţa, Mătpsari, Seciuri, Bârseşti etc.
Calitatea apelor este în general bună, atât a celor de suprafaţă cât şi a celor subterane,
studiile semnalând poluări accidentale pe râul Jiu cu suspensii din bazinul carbonifer al Văii
Jiului, pe Amaradia sau pe pârâul Cioiana în zona exploatărilor petrolifere de lângă Ţicleni.
Raportul AJPM Gorj din 2005 clasează Jiul în clasa a II-a de calitate, iar Cioiana şi Amaradia pe
anumite porţiuni în clasa a V-a.
Calitatea solurilor este afectată de îngrăşăminte chimice pe bază de azot şi de dejecţiile
marilor complexe zootehnice (ex. Suinprod). Problema principală o constituie însă recuperarea
terenurilor afectate de exploatarea carboniferă, de degradare a solurilor şi eroziune de suprafaţă a
cca. 10.390 ha.
Rapoartele AJPM, deşi oferă numeroase date şi informaţii 32, nu prezintă în mod limpede
şi neechivoc care sunt zonele predispuse la anumite riscuri ecologice. Analizele de mediu
prezintă lapidar problemele generate de activitatea minieră, iar informaţiile despre starea
vegetaţiei, florei şi faunei sunt neconcludente. Se apreciază ca fiind mai critică starea mediului în
principalele arii urbane, în special datorită traficului auto şi ponderii reduse a spaţiilor plantate
(cca. 10mp /locuitor, mult sub normele europene).
Cum problema exploatărilor miniere în general, dar şi a celor de suprafaţă din zona
Motru- Rovinari, constituie o problemă majoră de mediu, prin impactul şi modificările profunde
şi complexe pe care le-a generat şi le va genera de-a lungul timpului, este util de reprodus o serie
de constatări semnificative dintr-un studiu elaborat în 2003, pentru acest areal33.
Capitolul 3. MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

ÎN JUDEŢUL GORJ
32
Raport anual privind starea mediului în judeţul Gorj, AJPM Gorj, 2005 (www.apmgj.ro).
33
SC URBANA S.A, Proiect AMTRANS 1A01 – Model conceptual şi metodologic – faza a IV-a /2003 Analiza
planificării actuale prin prisma modelului conceptual Zona exploatărilor miniere de suprafaţă Valea Jiului
Inferior din Judeţul Gorj.
45
Vizeaza in principal valorificarea si promovarea durabila a patrimoniului cultural si a
resurselor naturale cu potential turistic, precum si imbunatatirea calitatii infrastructurii turistice
de cazare si agrement, in vederea cresterii atractivitatii regiunilor, dezvoltarii economiilor locale
si crearii de noi locuri de munca.
Domenii de interventie:
1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe;
2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea
durabilă a resurselor naturale şi pentru cresterea calităţii serviciilor turistice;
Obiectivul acestui domeniu de intervenţie este reprezentat de creşterea standardelor de
calitate a spaţiilor de cazare de tipul hotelurilor, moteluri şi campinguri, cabane şi hoteluri pentru
tineret, structuri de cazare pe vapoare/pontoane. În plus, aceleaşi atribute caracterizează şi
structurile de agrement turistic, care furnizeaza facilităţile de petrecere a timpului liber
3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităţii judeţului Gorj ca destinaţie turistică.
Acest domeniu de intervenţie vizează activităţi menite să facă din judeţul Gorj, o
destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri, împreună cu dezvoltarea durabilă a produselor
turistice şi creşterea utilizării internetului în serviciile de rezervare şi promovare turisticaă(E-
turism).
Practicarea turismului şi în special a turismului ecologic, presupune o dezvoltare a
infrastructurii, o echilibrare rural-urban durabilă, utilizarea unor forme de energie
neconvenţională, tehnici mai puţin poluante, stabilirea în funcţie de tipurile de peisaj şi de mediu.
3.1 Disparităţi teritoriale

Dezvoltarea regiunilor, disparităţile dintre acestea pot fi analizate prin prisma dezvoltării
lor economice, sociale, culturale, educaţionale, a resurselor naturale şi umane de care dispun, dar
şi modul lor de exploatare şi valorificare. Ca şi caracteristici teritoriale, judeţul Gorj este
caracterizat printr-un grad de urbanizare ridicat. Fiecare din acestea a cunoscut o dezvoltare
specifică aşezării lor geografice.
3.1.1 Disparităţi la nivel regional
46
La nivel regional, o analiză comparativă a poziţiei judeţului la principalii indicatori
socioeconomici, permite o apreciere a gradului de dezvoltare a acestuia în raport cu celelalte
judeţe componente. Rangul indicat în tabel indică situaţia cea mai favorabilă34.
Poziţia judeţului Gorj între judeţele Regiunii 4 Sud-vest Oltenia

Tabel nr 3.1
Tabelul 3.1 indică faptul că judeţul Gorj deţine locul 1 la 9 indicatori şi locul 2 la alţi 14
din 33 de indicatori analizaţi. Se poate remarca faptul că Gorjul are o serie de caracteristici
34
http://www.cjgorj.ro/
47
socio-demografice şi de echipare superioare altor judeţe din regiune, dar prezintă indicatori mai
puţin favorabili la şomaj şi actvism antreprenorial.
3.1.2 Disparităţi intra - judeţene

Disparităţile la nivel intra-judeţean pot fi analizate sub aspectul relaţiei urban – rural
precum şi teritorial – geografic, în sensul identificării anumitor grupări teritoriale contigue, cu
caracteristici distincte. Din punct de vedere al criteriilor şi indicatorilor de evaluare a
disparităţilor, acestea ţin de aspecte demografico-sociale, economice (din punct de vedere al
distribuţiei activităţilor, de echipare cu infrastructuri tehnico-edilitare şi sociale sau din punct de
vedere al patrimoniului natural şi antropic. O serie de astfel de disparităţi au fost semnalate în
capitolele precedente, în cadrul analizelor sectoriale. În acest subcapitol vor fi adăugate anumite
aspecte care pot completa imaginea nivelului de dezvoltare socioeconomic şi spaţial, al judeţului
Gorj, în prezent.35
Figura 3.1 – Distribuţia populaţiei pe comune şi oraşe în 2005 (date DJS Gorj)
Un indicator extrem de sensibil al nivelului de dezvoltare, îl reprezintă însăşi populaţia şi
distribuţia ei teritorială. Concentrările sau fenomenele de depopulare, chiar la scara mică a unui
35
48
judeţ, sunt simptomatice pentru nivelul de dezvoltare, populaţia deplasându-se în mod natural
/spontan, către arealele mai atractive din punct de vedere al calităţii vieţii (locuri de muncă,
servicii şi echipamente sociale, mediu curat, accesibilitate bună etc.).
O analiză a distribuţiei teritoriale a populaţiei (figura 3.1) indică o concentrare a
populaţiei judeţului Gorj, în jurul capitalei şi pe axa de circulaţie nord-sud. În comunele şi
oraşele adiacente E79 şi în cele vecine capitalei, precum şi în capitală, locuiesc cca. 160-165.000
locuitori, respectiv peste 40% din totalul populaţiei într-un teritoriu, care reprezintă sub 20% din
suprafaţa totală a judeţului şi în mai puţin de un sfert din numărul de UATB. În extremităţile de
nord-est şi nord-vest, predominant montane locuiesc câte 30.000 locuitori, densităţile fiind de
30-40 locuitori /kmp. În zonele sud-vestice şi sud-estice, densităţile sunt medii (60-70
locuitori /kmp) şi locuiesc între 75-85.000 locuitori.
Figura 3.2 Densitatea populaţiei în teritoriu (2005)

În figura 3.2 putem observa densităţile mai ridicate pe axa nord-sud, medii şi ridicate în
zonele piemontane de vest şi est şi reduse în zona montană.
49
Figura 3.3 – Axe şi areale de dezvoltare intra-judeţene
În această figură se poate observa o axă centrală nord-sud, puternic dezvoltată, care
împarte judeţul în 4 cadrane cu caracteristici şi niveluri specifice de dezvoltare.
În 1999, cca. 1300kmp (cca. 23% din suprafaţa judeţului), cuprinzând 18 oraşe şi
comune, cu cca. 115.000locuitori (cca. 305 din populaţia judeţului), au fost declaraţi prin acte
normative, drept zone defavorizate (ZD), afectate de procese de restructurare industrială şi şomaj
accentuat (figura 3.4). Acest statut se va menţine până în 2009, dar trebuie observat că în multe
UAT din cele 3 ZD şomajul a scăzut semnificativ.
50
Figura 3.4 – Zonele defavorizate din judeţul Gorj
Figura 3.5 – Disparităţi teritoriale în judeţul Gorj, pe baza indicatorului PAVTI

51
Dacă ZD stabilite în 1999, au avut în vedere criterii strict economice, o evaluare a
nivelului de dezvoltare prin agregarea mai multor indicatori poate conduce la o altă imagine a
disparităţilor teritoriale, la nivel intra-judeţean, cum ar fi cea din figura nr. 3.5, în care zonele de
culoare mai închisă se caracterizează prin depopulare şi îmbătrânire accelerată, spirit
antreprenorial slab dezvoltat, acces limitat la telecomunicaţii şi o pondere ridicată a
populaţiei ocupate în sectorul agricol. ZD rezultate prin aplicarea indicatorului agregat
PAVTI2 sunt: în sud-estul judeţului, în zona montană de centru-nord şi în sud-vest.
Starea de rămânere în urmă a zonelor de sud-est şi sud-vest este confirmată prin
calcularea unui indicator agregat similar, ATI – în care dinamica populaţiei (POP) şi ponderea
vârstnicilor (VARST) sunt eliminate (în acest caz zona montană de centru-nord, nu mai apare ca
fiind semnificativ mai slab dezvoltată).
3.2 Implementarea şi monitorizarea strategiei de dezvoltare

durabilă a judeţului Gorj
Implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj necesită înfiinţarea unei

structuri organizatorice, „Unitatea de implementare”, în cadrul aparatului propriu de specialitate
al Consiliului Judeţean, însărcinată cu organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de
implementare şi evaluare a rezultatelor obţinute. Este necesară stabilirea unui proces unitar de
implementare a măsurilor Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj, punerea la punct a
metodologiei de control a activităţii de implementare şi evaluare a rezultatelor şi de concepere a
modalităţilor de actualizare, amendare, modificare şi completare a Strategiei de dezvoltare
durabilă a judeţului Gorj.
3.2.1. Unitatea de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj

Unitatea de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj se
constituie în cadrul compartimentului „Programe integrare europeană” din cadrul direcţiei
tehnice a aparatului propriu de specialitate al Consiliului Judeţean.
Atribuţiile principale ale Unităţii de implementare sunt 36:
• conducerea activităţii de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului
Gorj;
36
52
urmărirea aplicării hotărârilor Consiliului Judeţean Gorj referitoare la Strategia de
dezvoltare durabilă;
elaborarea şi propunerea spre aprobare a Planului Financiar Anual de Implementare;
elaborarea şi propunerea spre aprobare a rapoartelor anuale privind stadiul realizării
implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj;
• controlarea procesului de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului
Gorj.
elaborează:
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Unităţii de implementare;
 Priorităţile tacticilor Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj;
 Planul anual de implementare;
 Planul anual de acte legislative locale şi proiectele acestora;
 Planul anual de acţiuni de lobby şi elaborarea proiectelor de „mandate de lobby”;
 Raportul anual de activitate şi rapoarte de actualizare/completare a Strategiei de
dezvoltare durabilă a judeţului Gorj;
 Caietele de sarcini aferente implementării măsurilor;
 elaborează şi difuzează fişele de evaluare a rezultatelor;
 elaborează şi difuzează fişele de sondare a opiniei locuitorilor judeţului privind
rezultatele implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj.
3.2.2. Procesul de implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gor37j

Procesul implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj este de fapt
procesul de realizare a tacticilor conţinute de acesta.
Tacticile cuprinse în strategie sunt:
tactici care necesită codificarea unor reglementări din competenţa
organelor judeţene;
tactici care necesită codificarea unor reglementări din competenţa unor
organe superioare, judeţene, naţionale, internaţionale şi pentru înfăptuirea
cărora este necesară o activitate de lobby;
tactici care pot fi întreprinse prin conlucrarea instituţiilor, organizaţiilor,
firmelor, asociaţiilor partenere, cu sau fără suport financiar exterior lor;
tactici ce pot fi întreprinse de contractanţi terţi cu suport financiar;
37
53
tactici care pot fi realizate prin conlucrarea cu instituţii, organizaţii, firme,
asociaţii din exteriorul municipiului care nu sunt partenere, cu sau fără
finanţare exterioară, realizarea lor depinzând de convingerea finanţatorilor,
pe bază de lobby.
Procesul implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj conţine
următoarele faze: popularizarea tacticilor şi a efectelor pe care le au asupra locuitorilor judeţului,
stabilirea priorităţilor tacticilor, elaborarea şi îndeplinirea prevederilor Planului anual al
acţiunilor de implementare, a Planului anual financiar, a Planului anual al actelor legislative, a
Planului anual al acţiunilor de lobby, planificarea sau realizarea tacticilor din Strategia de
dezvoltare durabilă a judeţului Gorj.
Popularizarea tacticilor cuprinse în Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj şi a
efectelor pe care le au asupra locuitorilor judeţului se face în principal prin: conlucrarea cu mass-
media; publicarea şi difuzarea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj; conferinţe,
simpozioane şi dezbateri tip masă rotundă, organizate în cadrul instituţiilor, ONG-urilor,
societăţilor comerciale.
Stabilirea priorităţilor tacticilor prevăzute în Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului
Gorj se face de către Unitatea de implementare, pe baza unor criterii principale, definite după
cum urmează:
importanţa tacticii pentru ansamblul Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului
Gorj (punerea în aplicare a acestei tactici face posibilă abordare a implementări
altor tactici);
existenţa unei finanţări la începutul acţiunii de implementare;
eficienţa îndeplinirii tacticii în diferite domenii;
posibilitatea de realizare cu forţele şi mijloacele existente la momentul respectiv.
Planul anual al acţiunilor de implementare a tacticilor, prevede începutul fiecărei acţiuni,
fazele de îndeplinit în anul la care se referă planul. El rezultă pe baza acţiunilor de stabilire a
priorităţilor tacticilor.
Planul anual financiar se întocmeşte pe baza Planului anual al acţiunilor de implementare.
Acesta precizează fondurile necesare implementării tacticilor şi sursele de provenienţă a acestora
(bugetul judeţului, bugetul de stat, programe UE, programe euro-regionale, fundaţii, etc.).
Planul anual al actelor legislative de adoptat pe plan local se întocmeşte pe baza tacticilor
Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj, care conţine referiri la asemenea acte.
Planul anual al acţiunilor de lobby la nivelul autorităţilor judeţului Gorj, Regiunii 4 sud-
vest, Guvernului şi Parlamentului României, Consiliului Europei, Comisiei Europene al căror
concurs este necesar pentru implementarea unor tactici ale Strategiei de dezvoltare durabilă a
54
judeţului Gorj. Acţiunile de lobby vor fi desfăşurate de persoanele şi instituţiile stabilite de
Consiliul Judeţean.
Planificarea şi realizarea tacticilor a căror îndeplinire depinde de instituţii, organizaţii,
societăţi comerciale partenere se face de către Unitatea de implementare.
Periodic, sau ori de câte ori este nevoie, colectivul de monitorizare se întruneşte pentru a
analiza îndeplinirea prevederilor Planului anual de implementare şi pentru a stabili acţiuni
suplimentare necesare.
3.2.3 Controlul şi evaluarea rezultatelor implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a

judeţului Gorj38
Controlul şi evaluarea rezultatelor implementării Strategiei de dezvoltare durabilă a
judeţului Gorj se realizează în mod continuu la nivelul Unităţii de implementare, conform
competenţelor acesteia.
Se controlează îndeplinirea fazelor planurilor de implementare şi financiare elaborate şi
realizarea procentuală a indicatorilor fiecărei tactici în parte.
Periodic, rezultatele controlului şi evaluării se discută în cadrul Consiliului Judeţean
Gorj, care ia măsurile ce se impun pentru finalizarea implementării.
Unitatea de implementare întocmeşte anual un document-propunere de actualizare şi
completare a Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj, care se supune discuţiei şi
aprobării Consiliului Judeţean.
38
55
CONCLUZII
În judeţul Gorj există un foarte valoros potenţial turistic, caracterizat printr-un cadru
natural generos prin toate componentele sale, dar şi prin importante şi variate atracţii turistice
antropice, la care se adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri, a unor frumoase datini
şi obiceiuri populare.
Fondul turistic antropic se impune din ce în ce mai mult în circuitul turistic prin calităţile
sale de diversitate, originalitate şi chiar de unicitate.
Judeţul dispune de o bogată bază materială în domeniul turismului: staţiunile balneare şi
climaterice Rânca şi Săcelu, ca şi complexurile turistice Sohodol, Drăgoieni, Lainici, Jaleşul şi
Tismana, şi de un număr mic de pensiuni, majoritatea de două margarete şi hoteluri. Din
informaţiile pe care le deţinem, nici una din pensiunile existente nu utilizează specificul local
(arhitectura, amenajare interioară, mâncare tradiţională). Gradul lor de ocupare este mic faţă de
potenţialul zonei, demonstrând că circulaţia turistică în zonă este destul de redusă, sau că turiştii
care vin în zonă rămân destul de rar peste noapte, preferând alte locaţii pentru cazare.
Restaurantele sunt puţine ca număr, nu utilizează specificul local în meniuri sau în
amenajarea interioară şi exterioară, sunt deservite de un personal slab instruit şi neatent. Nu
există meniuri în limbi străine, iar atmosfera (muzica, ambianţa) este fără personalitate
Numărul de turişti sosiţi (turişti cazaţi ) în structurile de primire turistică atât pe total, cât
şi pe tipuri de structuri are o evoluţie descrescătoare, acest lucru se datorează reducerii constante,
de la an la an a numărului de turişti sosiţi în hoteluri, hosteluri, cabane turistice, campinguri şi
pensiuni turistice urbane. Dar alte motive care au putut provoca această reducere a numărului de
sosiri sunt: calitatea serviciilor oferite turiştilor, potenţialului turistic al judeţului, tarifele
practicate în aceste unităţi de cazare, obiectivele turistice, etc. Cei mai mulţi turişti preferă să se
cazeze în hoteluri, apoi la o distanţă foarte mare se află hostelurile, după care vin motelurile şi
cabanele turistice, iar ultima în topul preferinţelor se află popasul.
În judeţul Gorj sosesc mai mulţi turişti români decât străini, acest fapt se datorează faptului
că judeţul nu este prea cunoscut la nivel internaţional decât ca fiind „tărâmul lui Brâncuşi”,
sunt puţini aceea care cunosc şi acest lucru, ei ştiu ca marele sculptor Constantin Brâncuşi s-a
născut în România, dar nu ştiu în ce parte a ţări. Numărul atât de mic de turişti străini sosiţi se
datorează şi organismelor din turism care la ora actuală nu au găsit nici o modalitate de
promovare a operelor lui Brâncuşi şi a potenţialului turistic al acestui judeţ. În acest judeţ există
staţiunea Rânca care este frecventată iarna de către pasionaţii de zăpadă, schi şi sporturi extreme
de iarnă,turişti care vizitează staţiunea sunt în număr foarte mic, mulţi nici nu ştiu de existenţa ei.
Evoluţia numărului de înnoptări înregistrate în unităţile de cazare turistică este descrescătoare,
adică scade de la an la an, o evoluţie mai bună o au vilele turistice urbane şi popasurile.
56
Densitatea turistică în raport cu suprafaţa pe ansamblul perioadei analizate este una
nefavorabilă organismelor din turism, dar în ceea ce priveşte mediul înconjurător este o evoluţie
favorabilă, deoarece numărul turiştilor pe km2 este în scădere ceea ce înseamnă că mediul natural
este mai puţin degradat şi poluat.
Autorităţile locale au responsabilitatea elaborării unei strategii prin care să sprijine
tradiţia, cultura, dar şi turismul, care să valorifice aceste atribute locale, în concordanţă cu
principiile europene ale dezvoltării durabile. Considerăm că turismul este un domeniu esenţial
pentru dezvoltarea echilibrată a localităţii şi va contribui la relansarea socio – economică a zonei.
Datele şi analizele economice şi statistice indică faptul că judeţul Gorj deţine o serie
avantaje competitive, la nivel regional şi că prezintă niveluri de dezvoltare socio-onomică şi
spaţială superioare celorlalte judeţe din Regiune de dezvoltare Sud-vest Oltenia. Aşa cum s-a
arătat în cuprinsul prezentei lucrări, Gorjul dispune de importante resurse naturale, care
reprezintă o importantă bază economică a dezvoltării judeţului.
Totodată, dispune şi de un potenţial uman cu caracteristici socio-demografice favorabile,
populaţia având o vitalitate superioară mediilor regionale şi un nivel educaţional ridicat.
Infrastructura majoră pentru căi de comunicaţie şi reţele energetice este de asemenea bine
dezvoltată. În judeţ există numeroase lucrări şi amenajări hidrotehnice care valorifică o bogată
resursă de apă. Indicatorii macro-economici de tipul PIB /locuitor indică de asemenea un nivel
superior mediilor regionale şi naţionale. În plus judeţul beneficiază de valoroase elemente de
patrimoniu natural şi construit de interes turistic şi cultural.
În concluzie, turismul este în creştere susţinută ca fenomen la nivel mondial, iar
ecoturismul este o componenta extrem de dinamica în cadrul acestei creşteri. Zona Horezu şi
împrejurimi are atuuri de necontestat pentru a deveni o destinaţie pentru ecoturism la nivel
naţional şi Est European. Dezvoltarea ecoturismului în zonă trebuie văzută în relaţie directă cu
conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice şi cu implicarea
comunităţilor locale în toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului în
zonă este un proces de lungă durată (5-10 ani), ce necesita un efort susţinut din partea tuturor
celor implicaţi dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind în mod direct la
crearea de “existente durabile” în zona ţintă.
57
ANEXE
ANEXA 1 – Harta judeţului Gorj

ANEXA 2 – Valea Sohodolului
ANEXA 3 – Rezervaţii naturale în judeţul Gorj
ANEXA 4 - Mănăstirea Polovragi
ANEXA 5 – Mănăstirea Tismana
ANEXA 6 – Case memoriale
ANEXA 7 – Clasificarea unităţilor de cazare existente în judeţul Gorj pe categorii de confort
ANEXA 8 – Tipurile de unităţi de alimentaţie destinate servirii turiştilor în judeţul Gorj
ANEXA 9 – Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii
ANEXA 10 –Imagini din judeţul Gorj
58
ANEXA 1
HARTA JUDEŢULUI GORJ
ANEXA 2
59
VALEA SOHODOLULUI
ZONA VĂII MOTRULUI
ANEXA 3
REZERVAŢII NATURALE ÎN JUDEŢUL GORJ
60
Sursa: Anexei nr. I la legea 5 /2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III–a – zone
protejate, publicată în MO al României, partea l, nr. 152/12.04.2000)
ANEXA 4
MĂNĂSTIREA POLOVRAGI
61
ANEXA 5
MĂNĂSTIREA TISMANA
62
ANEXA 6
CASE MEMORIALE
63
Casa natală - Constantin Brâncuşi
Casa memorială Tudor Vladimirescu
Casa memorială "Ion Popescu Voitesti"
ANEXA 7
CLASIFICAREA UNITĂŢILOR DE CAZARE EXISTENTE ÎN JUDEŢUL
64
GORJ PE CATEGORII DE CONFORT
Nr. Tipul de Nr Capaci- Categoria de
Crt. unitate Denumire unitate camere tate stele
1 Hoteluri LEXI STAR (Tismana) 13 60 X

BRANCUSI (Târgu Jiu) 43 91 X
GIROLT(Tg Cărbuneşti) 24 54 X
GORJ (Târgu Jiu) 38 76 X
CENTRAL (Săcelu) 78 156 X
TUDOR (Săcelu) 67 152 X
hoteluri LAGUNA ALBASTRA
2 pentru (Târgu Jiu) 38 76 X
tineret
PETROM (Novaci) 18 36 X
CASA TINERETULUI 30 76 X
(Târgu Jiu)
3 Hosteluri ANABELL (Târgu Jiu) 12 24 X
MIAMI
ENERGETICIANULUI 31 64 X
(Târgu Jiu)
4 Moteluri DASIANA (Târgu Jiu) 13 24 X
DRAGOENI (Târgu Jiu) 34 76 X
OLTETUL (Ciuperceni) 5 7 X
PESTERA MUIERILOR
(Baia de Fier) 30 60 X
TISMANA (Tismana) 16 39 X
5 Vile CERBUL (Tismana) 4 9 X
PAPUSA (Novaci) 12 24 X
SACELATA (Săcelu) 24 48 X
URSUL (Tismana) 10 24 X
PARANGUL (Novaci) 13 35 X
VILA 1 (Săcelu) 14 28 X
Cabane VALEA TISMANEI 5 19 X
6 turistice (Tismana)
CENTRALA SOHODOL 3 7 X
(Tismana)
CIUPERCA (Runcu) 10 22 X
TISMANA NORD 49 77 X
(Tismana)
7 Pensiuni SAVU ELA (Novaci) 4 8 X
urbane
TARA (Novaci) 16 32 X
CAPRIOARA (Novaci) 6 19 X
CHIRIAC VASILE (Novaci) 4 8 X
COJOCALU (Novaci) 2 4 X
65
ISOPENCO NOVACI 4 8 X
(Novaci)
PAPUC (Novaci) 3 6 X
PORUMBEL GHEORGHE 3 6 X
(Novaci)
8 Bungalouri CAPRIOARA (Tismana 2 4 X
ORIZONT (Tismana) 2 4 X
VALEA MARE 1 (Runcu) 2 4 X
VALEA MARE 2 (Runcu) 2 4 X
Casute CASTRU ROMAN 9 22 X
9 turistice (Bumbeşti-Jiu)
SOHODOL (Tismana) 11 22 X
10 Pensiuni CASA MECU (Baia de Fier) 10 20 X

rurale
CHEILE OLTETULUI 10 20 X
(Polovragi)
INTIM (Motru) 16 32 X
LUCRETIA (Turceni) 5 10 X
BISTRICIOARA (Peştişani) 4 8 X
CALOTESCU (Săcelu) 1 2 X
CASA BRANCUSI 9 15 X
(Peştişani)
FARKAS (Săcelu) 1 2 X
GALL (Apa Neagră) 2 4 X
JERCA CONSTANTIN 4 8 X
(Tismana)
KOPE (Săcelu) 2 4 X
LA MARIAN (Tismana 4 8 X
MARGARETA (Săcelu) 2 4 X
MUCENIC MARIA 3 6 X
(Tismana)
PETO (Săcelu) 2 4 X
TEODORA (Săcelu) 10 20 X
TIRBAN NICOLAE 3 6 X
(Tismana)
VALEA MARE (Padeş) 9 24 X
BENEDEK (Săcelu) 1 2 X
BUNA (Săcelu) 1 2 X
CSIKI (Săcelu) 2 4 X
JONAS (Săcelu) 1 2 X
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Breviar Statistic pe judeţe
ANEXA 8
TIPURI DE UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE DESTINATE SERVIRII
TURIŞTILOR ÎN JUDEŢUL GORJ
66
Nr. Tipul de unitate Categoria de stele
Crt.
LUX I II III
1. RESTAURANTUL
1.1. Clasic × × × ×
1.2. Specializat
1.2.1. Pescăresc-vânătoresc × × × ×
1.2.2. Dietetic, lacto-vegetarian - × × ×
1.2.3. Rotiserie, zahana - × × ×
1.2.4. Familial, pensiune - × × ×
1.3. Cu specific naţional sau local × × × -
1.4. Braserie × × × -
1.5. Berărie × × × -
1.6. Grădină de vară × × × ×
2. BAR
2.1. Bar de noapte × - - -
2.2. Bar de zi × × × -
2.3. Cafe-bar × × × -
2.4. Disco-bar × × × -
2.5. Bufet bar - × × ×
3. UNITĂŢI TIP FAST FOOD
3.1. Restaurant autoservire - × × ×
3.2. Bufet tip expres - × × ×
3.3. Pizzerie - × × ×
3.4. Snak-bar - × × ×
4. COFETĂRIE × × × ×
5. PATISERIE, PLĂCINTĂRIE, - × × ×
SIMIGERIE, COVRIGĂRIE
ANEXA 9
67
COLOANA INFINITULUI POARTA SĂRUTULUI
MASA TĂCERII
ANEXA 10
68
PARCUL DOMOGLED
IZVOARELE CERNEI
MUNTII PARÂNG – ZONA NOVACI
69
BIBLIOGRAFIE
1. A. Cristea , Tehnologia activităţilor în turism, editura Universul Juridic, Bucureşti 2006,

2. Băltăreţu Andreea Mihaela, Ecoturism şi de dezvoltare durabilă, Editura Pro
Universitari, Bucureşti 2007,
3. Bonifaciu S., România - Ghid turistic, Editura, Sport – Turism, Bucuresti, 1998
4. Cândea M., Erdeli G., Simion T., Pepteanu D., Potenţialul turistic al României şi
amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universitară, Bucureşti 2003
5. Minciu R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000
6. Minciu R., Baron P., Neacşu N., Economia turismului, Editura UCDC, Bucureşti 1993
7. Mischie N, Cămui I – Judetul Gorj –Album Monografic - Editura Fundaţiei
Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu 2000
8. Popa C., Nordul Olteniei – Ghid turistic, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004
9. Snak O., Baron P, Neacşu N.,Economia turismului, Editura expert,Bucureşti, 2001
10. Stăncioiu A.F., Dicţionar de terminologie turistică, Editura Economică, Bucureşti 1999
11. Stănciulescu G., Lupu N., Ţigu G., Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în
turism, Editura All Educational, Bucureşti 1998
12. Şerban Al. Doru, Vasile Nelu, Popescu Geo, Neguleasa Dan, Pânişoară Titu, Gheorghe
Nechifor – Almanahul Gorjului - Microenciclopedie, Ediţia a II-a, Editura Ager, Târgu
Jiu, 1999
13. *** Anuarul Statistic al României 2005
14. *** Breviar Statistic Lunar Judeţean, Gorj
15. *** Frecvenţa Capacităţii de cazare pe zone şi judeţe
16. *** http://amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no18/articol_fulltext_pag42.pdf
17. *** www.adroltenia.ro
18. ** *www.antrec.ro,
19. ***www.cjgorj.ro
20. ***www.cjgorj.ro/webnou/strategia%20durabila.htm
21. ***www.cimec.ro
22. ***www.insse.ro
23. ***www.dorderomania.ro/07/reporter ,
24. ***www.gorj-turism.ro,
25. *** http://www.eco-oltenia.ro/ro/texte/atractii/manastiri/polovragi.html
26. ***www.ici.ro,
27. *** www.infoturism.ro,
70
28. ***http://www.manastirea-tismana.go.ro/istoric.htm
29. ***www.parang-ranca.ro
30. ***www.rotur.ro,
31. ***www.skiresorts.ro,
32. *** www.statiunearanca.ro,
33. ***www.tour-romania.info,
34. ***www.turism.ro,
35. http://anale.steconomice.evonet.ro/arhiva/2005/turism-durabil/22.pdf
71

Raluca Disertatie 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raluca Disertatie 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA “MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL”

“MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM”

LECT. UNIV. DR. ANDREEA BĂLTĂREŢU

BĂDĂLĂU ELENA RALUCA

“MANAGEMENTUL AFACERILOR ÎN TURISM ”

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

LECT. UNIV. DR. ANDREEA BĂLTĂREŢU

BĂDĂLĂU ELENA RALUCA

Capitolul 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA

Capitolul 2. ANALIZA GRADULUI DE VALORIFICARE A

Capitolul 3. MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND

Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru

1.1 Conceptul şi formele dezvoltării durabile

1.2 Principiile dezvoltării durabile

1.3 Noţiunea de strategie şi particularităţile ei în domeniul dezvoltării durabile

2.1 Oferta turistică: structură şi valoare

2.1.1 Resurse naturale

PEŞTERA POLOVRAGI Valea Olteţului dezvoltă în banda de calcare jurasice situate

Figura nr. 2.2. Harta peşterii

Figura nr. 2.3 Imagini din peşteră

Figura nr. 2.4. Imagini din peşteră

2.1.2 Resurse turistice antropice

MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului18

Figura nr. 2.7 Imagini cu pictura biserici

2.2.1. Unităţi de cazare

Tabel nr. 2.1

Total Tipuri de unitati

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Frecvenţa capacităţii de cazare pe judeţe

Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele concluzii:

Tabel nr. 2.2

Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitatea

Tabel nr. 2.3

Figura nr. 2.9 Numărul de camere existente în unităţile de cazare şi capacitatea

2.2.2. Unităţi de alimentaţie

2.2.3 Instalaţii şi modalităţi de agrement

2.2.4. Instalaţii şi modalităţi de tratament

2.3.1 Sosiri de turişti (turişti cazaţi )

Sosiri în principalele tipuri de 2003 2004 2005

Total judeţ 36370 38578 37625

Figura nr. 2.10 Evoluţia numărului de turişti în unităţile de cazare turistică

Tabel nr. 2.5

Figura nr. 2.11 Ponderea sosirilor în perioada 2003 – 2005

2.3.2 Număr înnoptări

2.3.3 Durata medie a sejurului

nr. înnoptari  nr. zile - turist 

Tabel nr. 2.7

2.3.4 Densitatea turistică

Tabel nr. 2.8

În urma calculelor efectuate şi ataşate în tabelul 2.8 se observă o creştere a densităţii

Tabel nr. 2.9

2003 36370 5602 6,55

Figura nr. 2.15 Evoluţia densităţii turistice în raport cu suprafaţa

2.3.5 Coeficientul de utilizare a capacităţii

nr. innoptari  nr. zile turist 

Tabel nr. 2.10

Anii Nr. innoptări Nr locuri cazare C.U.C

2003 83648 343270 24,4

Această diagramă redă evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare pe

2.4 Starea mediului în judeţul Gorj

Capitolul 3. MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

3.1 Disparităţi teritoriale