1

l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Anatomia trunchiului
Abordarea temelor are în vedere prezentarea considerațiilor osteologice pe fiecare din segmentele definite, urmate apoi de cele miologice

delimitare ca segment/segmente participante/limite, regiuni

organizarea și relațiile dintre structurile constitutive relevante plastic

osteologia coloana vertebrală

nucleului osu stern
osteologia constructiv coastele
cutie toracică cartilajele costale
coloana vertebrală toracală
osteologia osul clavicula
centurii
scapulare osul scapula

descriptivitate
Anatomia
trunchiului relevanța pastică : lectura primară/lectura secundară

musculatura spatelui și a cefei

descriptivitate
miologia musculatura toracelui anterior
musculatura
abdominală anterioară
musculatura abdominală
musculatura relevanță
abdominală laterală plastică

alte structuri de interes glanda mamară

 2
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Coloana vertebrală
generalități- vezi sem I

corp vertebral
arc vertebral
vertebra tip
pediculi vertebrali
gaura vertebrală articulare
procese vertebrale transverse
descriptivitate spinal
caracteristici regionale

atlas
axis
C7 descriptivitate
elemente caracteristice
L5
osul sacru

sinovială plană la nivelul procesele articulare

articularea vertebrelor descriptivitate
consecințe
simfiză la nivelul corpilor vertebrali

dimensiuni/proporții

în plan sagital (lordoza-L, cifoza- C)

colana ca ansamblu curburi
în plan transvers (scolioză- S)

lectura primară
relevanța plastică lectura secundară
jgheaburile vertebrale
 3
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

vedere superioară vedere laterală

fețisoara de articulare procese articulare
corp vertebral
cu capul costal pedicul vertebral
fețisoara de articulare
cu capul costal
proces transvers
fețisoara de articulare
gaură vertebrală cu tuberculul costal
pedicul vertebral
procese articulare proces spinal
corp vertebral
procese articulare
fețisoara de articulare
cu tuberculul costal proces transvers

proces spinal
vertebră toracală

procese articulare
articulația- sinovială plană

disc intervertebral
articulația- simfiză

procese articulare

articularea vertebrelor (vertebre lombare)

 4
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

vertebra C1 (atlas) vertebra C2 (axis)

suprafață de articulare arc anterior

cu condilul occipitalian proces odontoid

proces transvers proces transvers

arc posterior proces spinal

atlas

axis

articularea vertebrelor C1 și C2

articularea vertebrelor C1 și C2

vedere laterală vedere anterioară vedere posterioară

vertebra S1 orificiul superior
creastă sacrală aripioara sacrului al canalului sacral
mediană

creastă sacrală
mediană

creastă sacrală suprafață auriculară

laterală
linii transversale găuri sacrale creastă sacrală
laterală
creastă sacrală
osul sacru intermediară
 5
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

C
S

L
C

coloana vertebrală ca ansamblu scolioză patologică

gropițe lombare șantul longitudinal Relevanța plastică a coloanei ver-

latero-inferioare
median tebrale este dominată de lectu-
ra secundară pentru majoritatea
structurilor osoase. Teritoriul cervi-
co-lombar este manifestat morfoplas-
tic printr-un șant median. Acesta este
conformat în directă dependență cu
curburile și cu dinamica vertebrală.
Reperele osoase sunt putine, deseori
cu lectură discretă în condițiile
unei constituții normo-ponder-
ale (scăderea în greutate/emacierea
favorizează înmulțirea reperelor
osoase/lecturii primare): C7 ; C6, T1
T2 T3- în flexia capului; T8-T12- în
flexia toracelui pe abdomen osul sa-
cru (cca 80% în triunghiul sacrat-
delimitat între gropițele lombare
latero-inferioare și debutul șanțului
interfesier)
 6
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Cutia toracică
generalități- vezi sem I (pag 6)
cap costal
col costal
osul coasta tubercul costal
unghiuri costale linii costale
curbura medială
curburi
curbura axială
coloana vertebrală toracală

manubriu suprafețe de articulare

cu clavicula/coasta 1
sternebre
descriptivitate osul stern corp suprafețe de articulare
cu coastele 2-7

proces xifoidian

pentru coastele adevarate

cartilajele costale
rebord costal/unghi xifoidian (valori, variabile)

unghi costal posterior

tubercul costal

col costal

curbura medială unghi costal anterior

cap costal

extremitate anterioară

osul coasta
 7
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S
artiulații costo-vertebrale

unghi costal posterior

osul coasta și articulațiile costo-vertebrale

unghi costal anterior

articularea dintre coaste si vertebre

linie costală posterioară

jgheaburi vertebrale

unghiul costo-vertebral și
formarea jgheaburilor vertebrale

incizura claviculară
manubriu

unghiul lui Louis unghiul lui Louis

incizura condro-costale
sternebre

corp

osul stern

proces xifoidian
 8
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

cutia toracică în ansamblu

generalități
orificiul superior
orificiul inferior
cutia toracică analiză între liniile costale posterioare
ca ansamblu
între liniile costale anterioare
între liniile costale anterioare și posterioare

relații topografice și plastice cu centura scapulară

linie costală posterioară

unghiul lui Louis
cutia toracică în ansamblu

linie costală aterioară

jgheaburi vertebrale
rebord costal
unghi xifiodian
orificiul superior

relații morfo-plastice ale cutiei toracice cu centura scapulară

orificiul inferior
 9
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Relevanța plastică a cutiei toracice,

în condiții normo-ponderale este de-
terminată în mare măsură de lectura
secundară, datorită încărcărilor mus-
culare/adipoase/+/- sân. Dinamica
bazală a cutiei (inspir/expir) o pune
discret sau deloc în evidență, însă
acțiunile forțate o relevă fie prin evi-
dențierea structurilor osoase fie prin
contracțiile musculare care sublin-
iază traiectele și raporturile osoase.
Încărcările musculare/adipoase relevă
și mai slab cutia toracică iar emacierea
generează o lectură la limita lectu-
rii primare. Forma generică a cutiei
toracice- trunchi de con cu baza mare
inferior-este ascunsă de prezența cen-
turii scapulare care reformulează geo-
metria segmentului toracal- trunchi de
con cu baza mare superior- fără însă a
diminua valoarea morfo-plastică a cu-
tiei și rolul său plastica regiunii.
Reperele osoase în condiții nor-
mo-ponderale sunt puține și grupate
preponderent în jurul orificiului in-
ferior. În condiții de scădere a masei
musculare/adipoase acestea se în-
mulțesc considerabil punându-se în
evidență aproape toate structurile
constitutive ale cutiei : fața anterioară
a sternului, cartilajele costale traseele
costale, unghiul xifoidian. Glanda
mamară/sânul acoperă constat o parte
a cutiei.
 10
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Centura scapulară forma generală

generalități- vezi sem I (pag7) tip
superioară
fețe
inferioară
margine anterioară
osul clavicula
margine posterioară
extermitate medială (sternală)
extermitate laterală (acromială)
relevanța plastică
descriptivitate

forma generală
tip
anterioară
fețe
posterioară spina scapulară/fose supra-subspinoase
proces acromial
osul scapula medială (vertebrală)
margini laterală(axilară)
superioară
lateral cavitate de articulare a capului humeral
proces coracoid
unghiuri medial
inferior
relevanța plastică

extermitate medială (sternală) margine posterioară extermitate laterală (acromială)

fața superioară

osul clavicula- vedere superioară

margine anterioară
 11
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

procesul acromial fosa supraspinoasă

unghi medial

margine vertebrală

fața anterioară procesul coracoid

glenoida humearală

fosa subspinoasă

margine axilară

osul scapula- vedere anterioară

osul scapula- vedere laterală
unghi inferior

procesul coracoid unghi medial

procesul acromial
fosa supraspinoasă

spina scapulei

glenoida humearală
fața posterioară

fosa subspinoasă margine vertebrală

margine axilară

osul scapula- vedere posterioară

unghi inferior
 12
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

cutia toracică și centura scapulară

-raporturi topografice-
Relevanța plastică a centurii scapulare. Relevanța plastică este importantă și complexă cuprinzând ambele posibil-
ități de lectură osoasă (primară și secundară).
Clavicula evidențiază forma sa pe toată lungimea, datorită asocierii/vecinătății morfologice dintre fața superioară- care
este aproape în întregime reper osos (în treimea medială ea este solicitată de una din inserțiile mușchiului sternocleidomas-
toidian)- și mușchii pectoral mare și acromion care se inseră pe marginea anterioară a osului. Acromionul și clavicula se
constituie ca un epolet osos datorită inserțiilor musculare pe contururile medial și lateral a acestora (m. trapez și deltoid)
Scapula se evidențiază aproape în întregime în cadrul unei lecturi secundare aceasta fiind condiționată de trans-
parența morfologică a structurilor musculare ce au inserții la acest nivel. Se poate citi frecvent și bine marginea
vertebrală-paralelă cu coloana vertebrală în poziție convențională- și vârful inferior. Spina scapulei (dezvoltare pe
o direcție supero-laterală)poate fi reper osos în condiții de încărcare grasoasă redusă consecutiv unei dezvoltări
musculare slabe. Dacă dezvoltarea musculară este importantă ea se va lectura în cadrul unei lecturi secundare sau
va dispărea dacă stratul adipos subtegumentar este important. Acromionul este reper osos.
În dinamică angularitatea scapulară în raport de cutia toracală suferă modificări importante. Astfel în anteducția
membrului superior osul ajunge aproape paralel cu planul sagital proiectând deci în posterior marginea vertebrală.
Retroducția umărului aduce planul omoplatului paralel cu planul transversal și foarte aproape de coloana vertebrală.
Acest plan triunghiular va fi consistent modulat prin contracțiile musculare care au avut ca și rezultat retroducția
umărului. Abducția membrului superior până la verticală se produce în virtutea a două mecanisme importante.
Primul presupune rularea humerusului pe capul articular, miscare care poate aduce membrul superior în poziție
orizontală. De la acest nivel are loc al doilea mecanism care aparține centurii și prin care se ridică omoplatul consec-
utiv cu o rotație a acestuia în jurul unui ax localizat la nivelul unghiului medial. În acest fel unghiul inferior emerge
în lateral implicându-se în conturul lateral al trunchiului alături de structurile musculare (marele dorsal)

centura scapulară- lectura claviculară

 13
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

centura scapulară- lectura scapulară

centura scapulară- lectura scapulară în dinamică

 14
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Centura pelvină- bazinul osos

aripă
generalități- vezi sem I (pag7)

ilium ilium

corp
noțiunile descritive ale osului coxal au
ca și referință oasele din care acesta s-a corp
format- ilion (ilium) ischion (ischium) pubis ramură orizontală
și pubis ischium pubis
corp

ramură descendentă ramură descendentă ischium

ramură orizontală
osul coxal-vedere laterală osul coxal-vedere anterioară

forma/arhitectura pelvisului este condiționată de funcțiile sale

funcțiile pelvisului
- organizarea unei cavități cu rol de găzduire de organe
(ultima parte a aparatului digestiv, căi de excreție urinară, organe ale aparatului reproducător-în special la femeie- vase, nervi )

- preluarea și transmiterea în mod egal și dinamic a forțelor gravitaționale active și pasive încărcate la nivelul
trunchiului în coloana vertebrală spre membrele inferioare consecutiv cu menținerea/derularea de mobilitate
între trunchi și membrele inferioare (articulația coxo-femurală)

vertebra lombară L5 articulația sacro-iliacă

ilion

osul coxal osul coxal osul coxal

osul sacru
osul sacru

ischion

pubis
simfiza pubiană simfiza pubiană
 15
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

aripa iliacă
linii gluteale
față exopelvină
cavitatea acetabulară
gaura opturată
descriptivitate față endopelvină
spina iliacă antero-superioară
spina iliacă antero-inferioară
spina iliacă postero-superioară
perimetru osos
spina iliacă postero-inferioară
marea scobitură ischiadică
tuberozitatea ischiadică
ramura ischio-pubiană

linii gluteale

creasta iliacă

spina iliacă postero-superioară

spina iliacă antero-superioară

spina iliacă postero-inferioară spina iliacă antero-inferioară

cavitatea acetabulară
marea scobitură ischiadică

gaura opturată
tuberozitatea ischiadică
osul coxal
ramura ischio-pubiană
 16
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

15o

90o
reperele osoase ale coxalului

cca 90o

localizarea ligamentului inghinal masurători antropometrice la nivelul bazinului

Relevanța plastică a bazinului osos este una medie spre slabă datorită încărcării importante cu structuri
musculare. Reperele osoase sunt relativ puține dar importante. Ele sunt reprezentate de
-creasta iliacă care poate remarcată în lectură primară la persoanele slabe/emaciate sau poate fi lecturată
secundar la o dezvoltare musculară importantă (șanț ce urmărește creasta determinat de inserția muscula-
turii abdominale laterale la acest nivel) sau ca expresie a unor aderențe relative ale pielii la creastă evidenți-
ate la creșterea masei adipoase în special la bărbat
-spina iliacă care alături de ligamentul inghinal reprezintă cele mai importante repere ale bazinului datorită
aderenței pielii la acestea, lecturabile primar indiferent de gradul de hipertrofie musculară sau de cantitatea
depozitelor adipoase
- spina iliacă postero-superioară evidențiabilă ca gropițe în special la femei (gropița lombară laterală și
inferioară) și care împrună cu debutul șanțului interfesier formează triunghiul sacrat
- simfiză pubiană este un reper osos indirect, identificabil în cadrul unei lecturi secundare și util în efortul
de a localiza/vizualiza bazinul pe subiectul uman. Ea se localizează posterior de originea penisului la bărbat
și median pe orizontală în triunghiul de păr pubian la femei.
Bazinul osos analizat în ansamblu și în conventie anatomică realizează un unghi de 60o cu orizontala. Un-
ghiul este oferit de axul canalului pelvin și de orizontala.
 17
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S
spina iliacă
postero-superioară creasta iliacă spina iliacă
ligament inghinal antero-superioară

spina iliacă antero-superioară

Anatomia membrelor
generalități- vezi sem I
delimitare ca segment/segmente participante/limite, regiuni
organizarea și relațiile dintre structurile constitutive relevante plastic
scheletul membrelor
osteologia
articulații cu valoare plastică/biomecanică crescută
articulația cotului
articulația gâtului mâinii
articulația genunchiului
articulația gleznei
analiza mișcării de pronație/supinație
descriptivitate/biomecanică
relevanța pastică : lectura primară/lectura secundară
m.anterioară
braț m.posterioară
m.anterioară
antebraț m.posterioară
Anatomia m.laterală
membrelor m.tenară
mână m.hipotenară descriptivitate
musculatura m.interosoasă
miologia segmentelor relevanță
m.anterioară plastică
coapsă m.posterioară
m.medială
m.anterioară
gambă m.posterioară
m.laterală
m.plantară
plantă
m.dorsoplantară

fascia brațului
alte structuri de interes fascia coapsei
fascia gambei
 18
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Scheletul membrului superior

generalități- vezi sem I (pag 8)
cap
col
epifiza superioară
tubercul mare
tubercul mic
culisă bicipitală

secțiune triunghiulară
osul humerus diafiza
“V”-ul deltoidian

medial
epicondili
lateral
capitul
epifiza inferioară trohlee
radială
fosete
olecraniană
coronoidă

cap tubercul mare

col

tubercul mic
culisă bicipitală

“V”-ul deltoidian

foseta radială epicondil lateral

foseta coronoidă

capitul
foseta olecraniană
epicondil medial
osul humerus

trohlee
 19
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

pla pla
nu nu
l sag l sag
ita ita
l l
foseta radială

epicondil medial foseta coronoidă

epicondil lateral
reprezentare schematică a morfologiei epifizei inferioare humerale
-vedere antero-laterală-

olecran
proces coronoid
epifiza superioară
cavitate de articulare pentru trohleea humerală
suprafața articulară pentru radius

osul ulna diafiza secțiune triunghiulară/margine interosoasă

cap
epifiza inferioară proces stiloidian

circumferința articulară a capitulului

epifiza superioară
col
tuberozitate bicipitală

osul radius diafiza secțiune triunghiulară/margine interosoasă

suprafață articulară pentru ulnă

epifiza inferioară proces stiloidian
 20
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S
olecran
cavitate de articulare proces coronoid
pentru trohleea humerală olecran

cavitate de articulare
pentru trohleea humerală
suprafața articulară
pentru radius

diafiza

cap

proces stiloidian
osul ulna

proces stiloidian
circumferința articulară
a capitulului humeral

col

tuberozitate bicipitală
tuberozitate bicipitală

diafiza

suprafață articulară
pentru ulnă

osul radius

proces stiloidian
 21
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

ligamentul trohoidei
radio-ulnare proximale
-secționat-

tendonul m. biceps

reprezentarea schematică a epifizei superioare a ulnei

membrana interosoasă

reprezentarea schematică a epifizei superioare a radiusului

scheletul antebrațului

pla
nu
l sag
ita
l

ligamentul trohoidei
radio-ulnare proximale

raportul radio-ulnar la nivelul epifizelor superioare

reprezentare schematică

articulația radio-ulnară proximală

 22
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

În extensia antebrațului, cei doi epicondili humerali și olecraniul sunt

coliniari și reprezintă limita (posterioară) convețională și anatomică în-
tre cele două segmente, braț și antebraț . În flexie, prin rularea/mișcarea
circulară a ulnei pe trohleea humearală între epicondili și olecraniu se
formează un triunghi cu vârful inferior marcat de olecraniu. În această
situație limita inferioară a brațului devine olecraniul care datorită noii
poziții determină o alungire relativă a brațului cu grosimea olecraniului

pla
nul
s agi
ta l

articulația cotului
reprezentare schematică
 23
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S
scheletul mâinii
vezi sem I (pag 8) Ansamblul carpian este angrenat prin rândul
proximal în articulația radio-carpiană, o elipsoidă,
ca secvența cu plus de substanță. Deasemenea acesta
osul ulna osul radius este concav palmar și convex dorsopalmar, caracter
impregnat și mâinii, evidențiabil în special pe partea
dorsală. Marginile laterale ale ansamblului carpian
sunt divergente, caracteristică impusă și scheletului
mâinii. Concavitatea anterioară a carpului este an-
stiloida ulnară semilunar ulată de retinaculul flexorilor, prin ancorarea aces-
tuia pe marginile carpului, rezultând asfel un spațiu
piramidal scafoid între acesta și oasele carpiene- tunelul carpian- și
în care se regăsesc tendoanele anterioare antebra-
hiale. De la nivelul carpului se organizează coloan-
pisiform ele osoase ale degetelor formate din două părți: un
trapez metacarpian (construind alături de carp palma) și
osul cu cârlig falange. Degetul se definește prin scheletul falan-
trapezoid gian din punct de vedere osteologic dar la nivelul
mâinii (alături și de părțile moi) degetul se delimi-
osul mare tează de la nivelul jumătății primei falange. Policele
prezintă o serie de particularități scheletale: meta-
carpianul mai scurt cu cca o treime decat meta-
carpianul indexului și mai gros, articulație în șa la
trapez (dă posibilitatea opozabilității), articulație
trohleară cu prima falangă, acesta având doar două .

articulația metacarpo-falangiană

osul radius osul ulna

stiloida ulnară
proces unghial semilunar
scheletul mâinii scafoid
vedere posterioară pisiform
trapez
osul mare
trapezoid
osul cu cârlig

metacarpianul I

falanga proximală

falanga intermediară

falanga distală

proces unghial
scheletul mâinii
vedere anterioară
 24
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Pronația și supinația. Reprezintă

mișcarea de pronație
reprezentare schematică
mișcări de rotație în ax propriu (me-
dian) a mâinii. Mecanismul acestora
este unul antebrahial cu materializare
la nivelul mâinii. Pentru explicarea/
înțelegerea acestuia trebuie sa definim
un ax al pronației/supinației care trece
prin ulnă (olecran și stiloda radială) și
degetul mic al mâinii. În cadrul mișcă-
rii de pronație (în convenție anatomică
mâna se află în supinație) radiusul ral-
izează un set de mișcări reprezentate
de : rotație în ax propriu la nivelul
trohoidei în articulația radio-ulnară
proximală și o basculare a epifizei in-
ferioare care din poziție laterală față
de ulnă va ajunge la finalul pronației în
parte medială a acesteia . Odată închei-
ată pronația pe lânga modificarea con-

pune fotografii
sistentă a raporturilor dintre epifizele
inferioare (cele superioare păstrând
raportul topografic) diafizele celor
două oase antebrahiale se vor încru-

cu pronație si su-
cișa. Mâna fiind un segment anatom-
ic atașat radiusului va urma mișcările
acestuia materializând mișcarea de
pronație. Mișcarea de supinație este in-

pinație
versul celei de pronație. Datorită rapor-
turile de număr și forța dintre mușchii
pronatori și supinatori, în condiții de
relaxare și nu de convenție anatomică
mâna se va poziționa în semipronație.

Relevanța plastică a scheletului membrului superior. Scheletul brațului oferă puține elemente
de lectură osoasă. Reperele osoase ale humerusului sunt regăsite la nivelul epifizei inferioare și sunt
reprezentate de cei doi epicondili. Epicondilul medial, mai mare, este vizibil în mod constant, chiar și
în condiții de ingrășare consistentă când la nivelul acestuia se formează o gropiță ce îl marchează. Epi-
condilul lateral , mai discret, dar frecvent evidențiabil la flexia antebrațului, în conveția anatomică,
se localizează în fundul depresiunii generate de musculatura laterală a antebrațului. Linia ce unește cei
doi epicondili este paralelă și foarte aproape de axul articulației cotului (articulația humero-ulnară) .
În cadrul lecturii secundare humerale merită menționat faptul că înserția deltoidiană, care se re-
alizează la jumătatea diafizară, prin buna sa lectură punctează acest nivel osos, care coroborat
cu reperele osoase ale epifizei inferioare poate să localizeze indirect epifiza superioară humerală.
Scheletul antebrațului oferă puține dar foarte valoroase repere. Ulna are ca și repere osoase olecra-
niul și stiloda ulnară acestea punctând și axul în jurul căruia se realizează pronația și supinația. Radi-
usul marchează ocazional epifiza superioară și stiloda radială. Diafizele oaselor antebrahiale sunt
încărcate muscular cu relevanță plastică minoră. Mâna relevă în mod evident arhitectura osoas
(convexitatea dorsopalmară, dezvoltarea divergentă , segmetările falangiene), cu repere osoase reprez-
entate de articulațiile metacarpo-falangiene și frecvent interfalangiene, toate doar dorsopalmar.
 25
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

Scheletul membrului inferior

generalități- vezi sem I (pag 9)
cap
col
epifiza superioară trohanter mare
trohanter mic
unghi între axul diafizar și cap-120o

secțiune triunghiulară/ușor convexă posterior

osul femur diafiza
linia aspră

medial geometrie
condili topografie
lateral
epicondili
epifiza inferioară fața patelară
foseta intercondiliană

vedere anterioară vedere laterală vedere posterioară

trohanter mare trohanter mare

cap

trohanter mic
col

trohanter mic
unghi între axul diafizar și cap-120o

linia aspră

condili

epicondil
fața patelară foseta intercondiliană epicondil
osul femur
 26
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

condil lateral
epicondil

fața patelară

epicondil epicondil

condil lateral
condil medial

foseta intercondiliană

epifiza inferioară a femurului

platou
epifiza superioară
tuberozitate rotuliană
secțiune triunghiulară
osul tibia diafiza
creasta tibiei
maleola medială
epifiza inferioară fața inferioară articulară

epifiza superioară

osul fibula diafiza

epifiza inferioară- maleola laterală

 27
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

vedere anterioară vedere posterioară

platou

tuberozitate
rotuliană
articulația
tuberozitate tibio-fibulară
creasta tibiei
rotuliană
creasta tibiei

fața medială
membrana
interosoasă

osul fibula

maleola medială maleola laterală maleola medială

osul tibia tibia și fibula

osul femur ligamentul

m. cvadriceps

patela (rotula)

condil lateral
ligament rotulian

menisc
platou tibial

epifiza superioară
fibulară tuberozitate rotuliană

osul fibula
articulația genunchiului
reprezentare schematică
 28
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S

talus (astragal)
calcaneu
tars caracteristici
navicular organizare
cuneiforme relații
cuboid

metatarsianul 1/caracteristici
scheletul plantei metatars
generalități-vezi pag 9 procesul
metatarsianului 5

falange

vedere dorsală vedere plantară

falange
falange

oase
sesasmoide

metatarsianul 1 metatarsianul 5
metatarsianul 1

procesul cuneiforme
cuneiforme metatarsianului 5
navicular
navicular

cuboid

talus (astragal)

talus (astragal)

calcaneu scheletul plantei calcaneu

 29
l e c t or uni v. dr. Laur ian Bonea A n a t o m i e a r t i s t i c ă

S U P O R T D E C U R S
cvadriceps femural

biceps femural
condil lateral

tract ilio-tibial
platou
patela tibial
(rotula)

epifiza
superioară
fibulară
tendon
rotulian

tuberozitate
rotuliană

genunchiul-repere osoase și musculare vedere laterală

maleola maleola tendonul lui maleola maleola

maleola laterală medială Ahile laterală medială
medială

tendonul
navicularul m. tibial anterior

metatarsianul I tendonul
m. lung extensor
al halucelui
articulația
metatarso-falangiană
falanga proximală
a halucelui
calcaneul articulația
falangele distale calcaneu metatarso-falangiană
glezna și planta-repere osoase și musculare