Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

1
Asociaţia de Terapie Familială şi de Cuplu Timişoara

TERAPIILE
TRANSGENERAȚIONALE
conf. dr. Alina Zamoșteanu
lect. dr. Daniel Muranyi

Terapia transgeneraţională
2
ATFCT

Orientare de tip psihanalitic a terapiei de familie.

Îmbină gândirea de tip sistemic cu cea de tip
psihodinamic.
 Această orientare se referă la familiile extinse şi se
centrează pe originea şi natura comportamentelor
interpersonale şi a structurilor intrapsihice, care se transmit
din generaţie în generaţie.

Reprezentanți de seamă:
Iván Böszörményi-Nagy
 Terapia familială contextuală.
Murray Bowen
 Sistemul emoțional.
Michael Kerr, Peggy Papp, Monica McGoldrick etc.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 1

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Terapia contextuală

Iván Böszörményi-Nagy

Terapia contextuală
4
ATFCT

O metodă care se distinge atât de terapia individuală,

cât și de terapia familială clasică.

Urmărește să ofere o nouă perspectivă pentru

înțelegerea modului în care funcționează relațiile
interpersonale.

Are în vedere mobilizarea resurselor relaționale care

permit persoanei să facă mai bine față tulburărilor de
orice tip, de la tulburările psihice la cele psihosomatice.

Introduce noțiunea de „etică relațională”.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 2

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Just și injust
5
ATFCT

Nagy a observat că și în cazul psihoticilor se menține

un interes pentru încredere și echitate în relațiile
familiale, astfel că restaurarea acestora poate fi un
prim pas al terapiei.

El caută un câmp în care familia poate să comunice

asupra valorilor comune, obiectivul nefiind de a
ameliora comunicarea intrafamilială, ci doar să fie
create condiții pentru un dialog.
Terapeutul să creeze un spațiu în care fiecare membru al
familiei este văzut ca o persoană cu experiențe, emoții și
sentimente proprii.

Context și premise
6
ATFCT

Ansamblul persoanelor care se află într-un raport de

așteptări și de obligații sau care au un impact una
asupra celeilalte.

Abordarea contextuală implică o serie de premise:

1. Identitatea unei persoane este inseparabilă de ceilalți,
relația fiind cea care permite accesul la autonomie și la
individualitate;
2. Respectarea principiului echității și a reciprocității
reprezintă baza relațiilor apropiate și reprezintă baza
dimensiunii etice a relațiilor interpersonale;

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 3

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

7
ATFCT

3. Realitatea relațională este influențată de patru grupe de

determinanți:
 Dimensiunea faptelor
 rădăcinile genetice, sănătatea psihică, genele personale, dar și
evenimente precum divorț, adopție, handicap etc.;
 Dimensiunea psihologiei individuale – determinanții fundamentali
ai persoanei
 forța Eului, mecanismele defensive, fantasme, vise, insight-uri etc.;
 Dimensiunea tranzacțiilor sistemice
 comportamentele observabile, comunicarea interpersonală;
 Dimensiunea etică relațională – noțiunea de echitate într-o relație,
echilibrul între obligații și beneficii
 loialitate, încredere, fiabilitate, legitimitate.

8
ATFCT

4. Terapeutul contextual ia în considerare toate elementele

modelului terapeutic individual sau sistemic, care este
compatibil cu perspectiva etică.
5. Contractul terapeutic trebuie să țină cont de interesul fiecărei
persoane care poate fi direct sau potențial afectată de
rezultatele tratamentului.
 Pentru aceasta, terapeutul utilizează o strategie denumită
parțialitate multidirecțională = „o strategie care ia în considerare
chiar și persoanele care nu sunt prezente, chiar din generațiile
anterioare, care pot să aibă o influenţă asupra familiei; se
interesează de fiecare persoană și i se acordă fiecăruia timpul
necesar pentru a putea vorbi despre trăirile sale” (Nagy).
6. Scopul terapiei este de a permite fiecărei persoane să
acceadă spre o veritabilă autonomie, ceea ce înseamnă să țină
cont și de nevoile altuia și să își asume o parte de
responsabilitate în relație.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 4

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Dimensiunea etică relațională

9
ATFCT

 Preocupare pentru ca fiecare membru al familiei să fie

recunoscut ca o identitate de-a lungul lanțului transgenerațional.
 Preocuparea pentru etica relațională poate fi considerată în
raport de trei aspecte:
 Preocuparea transgenerațională – faptul că suntem influențați de
alte generații, suntem înscriși într-o istorie care vine din trecut, iar
această istorie influențează prezentul, dar ne oferă și resurse pentru
viitor;
 Identitatea și autonomia, care se construiesc plecând de la
individuare, separare, dar și prin dialogul cu ceilalți;
 A da și a primi – într-o relație există întotdeauna un dezechilibru
dinamic între ceea ce dăm și ceea ce primim și pentru aceasta
terapia urmărește să determine clientul să își asume
responsabilitatea de a da fără a avea garanția că va primi ceva în
schimb.
 Am primit foarte multe lucruri transgenerațional, lucruri pe care nu le
putem da înapoi, dar pe care le vom putea oferi altora;

Legitimitate
10
ATFCT

Constructivă, având în vedere acele experiențe pozitive,

în care am fost validați, recunoscuți și
Distructivă, atunci când am fost victimele unor experiențe
negative.
 Experiențele negative fac parte din existența noastră și de
aceea căutăm o reparație a propriei noastre identități.

Scopul terapiei este, relativ la legitimitate, de a diminua

legitimitatea distructivă și de a crește legitimitatea
constructivă susținând legitimitatea fiecărui membru al
familiei; fiecare persoană trebuie să fie recunoscută în
raport cu elementele diferențiale ale istoriei sale
trecute, prezente și viitoare.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 5

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Parentificare
11
ATFCT

În cadrul unei familii unui copil i se atribuie rolul de

părinte, astfel copilul preia o serie din sarcinile care, în
mod firesc, i-ar fi revenit unuia dintre părinți.
Parentificarea exprimă responsabilizarea excesivă a
copilului.
 Aspectul negativ al parentificării este conferit de validarea
copilului doar prin rolul său de părinte, iar părinții consideră
acest lucru ca firesc.

În terapia contextuală, copilul parentificat este un copil

simptom.

Loialitate
12
ATFCT

 Nevoia fiecărei persoane de a răspunde așteptărilor de ordin

relațional ale grupului familial pentru a demonstra influența
trecutului familial asupra familiei actuale.
 De asemenea, loialitatea este un angajament preferențial față de o
persoană în raport de care a existat o alianță.
 Loialitatea transgenerațională se referă la obligațiile vizavi de
generațiile anterioare.
 Loialitatea poate fi:
 Vizibilă
 alegerea aceleiași meserii;
 Invizibilă, care poate avea și un caracter distructiv, este legată de o
lungă istorie și este mult mai puternică decât loialitatea vizibilă.
 coalizarea, obediența față de anumite reguli;
 copiii pot fi loiali părinților într-o situație de maltratare din cauza
culpabilității pe care o resimt.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 6

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

13
ATFCT

Conflictul de loialitate apare atunci când persoana este

supusă mai multor loialități.
 Copilul maltratat în familie și apoi luat în grijă de instituții –
conflictul se dezvoltă între ceea ce i-au oferit părinții și ceea
ce îi oferă educatorii.

Clivajul de loialitate apare atunci când loialitatea vizavi

de o persoană este în totală opoziție cu loialitatea față
de o altă persoană.
 Copilul captiv între părinți – loialitatea față de mamă face
imposibilă loialitatea față de tată.

Simptom
14
ATFCT

Simptomul poate fi expresia unei loialități secrete față

de familia de origine.
Purtătorul simptomului, loial familiei, va manifesta
comportamente patologice reflectând incapacitatea sa de
a răspunde așteptărilor irealizabile și neîmplinite în
generațiile precedente.

Terapia contextuală oferă o lectură transgenerațională a

simptomului care aduce clarificări asupra conflictelor
nerezolvate, asupra „secretelor” care blochează familia.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 7

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

15

Sistemul emoțional familial

Murray Bowen

Sistemul familial
16
ATFCT

Ideea principală a teoriei boweniene este aceea de

funcționare a familiei, orientarea fiind preponderent
intelectuală și mai puțin emoțională sau de factură
experimentală.

Familia, în concepția lui Bowen, este un sistem, o

unitate interdependentă emoțional – o schimbare
apărută într-o parte a sistemului va antrena după sine
schimbări în întreg sistemul.
Sistemul familial este cel care stabilește climatul
emoțional și comportamentele pe care membrii le vor
manifesta și în celelalte contexte.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 8

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Emoțional și intelectual
17
ATFCT

Oamenii sunt dotați cu:

sisteme emoționale și
sisteme intelectuale.

Când acestea sunt separate, persoana are o orientare

adecvată și o integrare corespunzătoare.

Pe măsură ce crește nivelul anxietății, cele două

sisteme, intelectual și emoțional, se amestecă, iar
deciziile și opțiunile vor fi determinate mai mult de
nivelul emoțional, astfel că vor fi compromise.

Diferențierea sinelui
18
ATFCT

Acest concept caracterizează persoanele după gradul

de fuziune sau diferențiere între funcționarea
emoțională și cea intelectuală.
Persoanele cu un grad mare de fuziune între cele două
nivele sunt cele care prezintă tulburări psihice, iar cele cu
o mare diferențiere sunt persoane echilibrate.

Pentru a descrie legăturile afective din familie, Bowen

a introdus conceptul de masă nediferențiată a ego-ului
familial, propunând o scală de 0 la 100:
 0 reprezentă nivelul cel mai de jos al funcționării, iar
 100 reprezentă noțiunea ipotetică a perfecțiunii.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 9

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

19
ATFCT

Profilul familiei cu un nivel scăzut de diferențiere: 0-25.

 Persoanele trăiesc într-o lume dominată de sentimentul că
este imposibil să diferențieze faptele.
 Sunt incapabile să-și facă proiecte și își petrec viața în lupta
de zi cu zi.
 Copii, chiar dacă sunt adulți, rămân dependenți de părinții
lor.
 Aceste familii prezintă cele mai grave probleme de sănătate,
probleme financiare sau probleme sociale.
Profilul familiei cu un nivel mediu de diferențiere: 25-50.
 Existența membrilor este ghidată de sistemul emotiv, dar
stilul de viață este ceva mai suplu decât la nivelul anterior.
 Sentimentele sunt exprimate mai deschis, dar viața lor se
orientează în funcție de ceea ce cred sau spun alții.

20
Profilul familiei cu un nivel mediu spre bun de ATFCT

diferențiere: 50-75.
 Persoanele prezintă o diferențiere fundamentală, suficientă
pentru ca cele două sisteme, emoțional și cognitiv să poată
funcționa în același timp, fără a se suprapune.
 În situațiile stresante își pot domina sistemul emotiv, iar
credințele și convingerile sunt marcate de sistemul
intelectual.
Profilul familiei cu un nivel ipotetic de diferențiere: 75-100.
 Nu este descris, Bowen considerând că este mai mult
ipotetic decât real.

În terapia de familie se urmărește gradul diferențierii

sinelui pentru fiecare membru al familiei, unul dintre
scopurile terapiei fiind acela al creșterii gradului de
autonomie a membrilor familiei, unii față de alții.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 10

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

21

Procesul emoțional familial nuclear ATFCT

Procesul emoțional familial nuclear se referă la gama

de pattern-uri relaționale emoționale din sisteme, dintre
părinți și copii, date, în principal, de patru mecanisme
utilizate de familie pentru a face față anxietății, atunci
când aceasta devine prea intensă:
Distanța emoțională.
 Într-un sistem familial fuzional, cu nivele înalte de anxietate,
un membru al familiei poate mări distanța interpersonală
atunci când nu mai poate face față reactivității emoționale,
ajungând să se distanțeze chiar mai mult decât ar dori.

22
ATFCT

Conflictul marital.
 Cantitatea de conflict într-un sistem conjugal este o funcție a
gradului de fuziune din relație și a intensității anxietății
corespunzătoare. Procesul se poate desfășura ciclic, în sensul
alternării perioadelor conflictuale cu cele de acalmie.
Transmiterea sau proiecția problemei către copil.
 Problemele dintre soți pot fi proiectate asupra unuia sau mai
multor copii, putând să se ajungă la o funcție simbiotică între
unul dintre părinți și copil (acesta din urmă va fi cel mai
vulnerabil la dezvoltarea unor simptome).
Disfuncția într-un soț.
 În cazul în care unul dintre cei doi soți prezintă o tulburare
invalidantă, celălalt va dezvolta roluri reciproce, în scopul de a
compensa.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 11

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Triunghiurile sau triangularea

23
ATFCT

Triangularea este legată de proiectarea unei probleme

asupra unuia dintre copii (triunghi primar), sau asupra unei
terțe persoane.

Triunghiul reprezintă unitatea de bază a interdependenței în

sistemul emoțional familial.
 Triunghiurile există, de regulă, în stare latentă, dar se
activează în situații de stres.
 De regulă, un nivel ridicat al anxietății poate să determine
formarea unui triunghi.
 Nașterea primului copil determină apariția unui triunghi format din
cei doi părinți și copil;
 Soția care apelează la propria mamă în rezolvarea unor conflicte
maritale determină formarea unui triunghi – ea-mamă-soț.

Procesul proiectiv al familiei

24
ATFCT

Se referă la faptul că nivelul de diferențiere al părinților

trece mai departe la unul sau mai mulți dintre copii.
În general, unul dintre copii va fi cel care va avea o
dependență emoțională mai mare față de unul dintre
părinți, fie față de părintele care este excesiv de îngrijorat
de ceea ce i se întâmplă copilului, fie față de părintele
care este extrem de ostil acțiunilor copilului.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 12

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Întreruperea emoțională
25
ATFCT

În cazul în care nu sunt diferențiați între ei, membrii

familiei pot să apeleze la distanțarea emoțională,
ajungând, în final, să fie separați emoțional, ceea ce
creează o mai mare vulnerabilitate față de relații
intense, deși persoana poate să pară foarte sigură pe
sine și autonomă.
 Se poate ajunge la boală fizică, depresie, comportamente
impulsive, pentru că, aparent, problema dependenței față de
familie este rezolvată, dar persoana nu se poate lega afectiv
de nimeni.

Transmiterea multigenerațională
26
ATFCT

Tendința de a repeta pattern-urile disfuncționale ale

familiei de proveniență culminează cu nivele scăzute
de diferențiere ale eului.

Bowen consideră că persoanele cu niveluri echivalente

de diferențiere, fie diferențiați, fie fuzionați, formează
un cuplu, iar copiii acestora vor avea niveluri și mai
scăzute de diferențiere.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 13

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Poziția de frate sau soră

27
ATFCT

Rolurile diferite pe care o persoană le poate manifesta

ca urmare a poziției în fratrie, în familia de origine.
 Copilul cel mai mic poate fi cu totul ignorat din punct de
vedere afectiv, datorită preocupării părinților pentru a asigura
hrana și securitatea familiei.

De asemenea, pattern-urile dintre cuplurile maritale pot

fi legate de rolurile din familiile de origine.

Procesul emoțional al societății

28
ATFCT

Are în vedere faptul că procesele caracteristice ale

familiilor pot fi observate și în interacțiunile la nivel
social.
 O societate în tranziție, cu multe probleme economice, poate
genera o reactivitate ridicată în interiorul familiei.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 14

Formare în psihoterapie familială și de cuplu Modulul 10 – Terapiile transgeneraționale

Scopurile terapiei boweniene

29
ATFCT

Îmbunătățirea diferențierii eului;

Tolerarea anxietății și o mai bună accesare a funcțiilor
intelectuale;
Reducerea dependenței față de familia de origine.

În procesul terapeutic se urmărește diagnosticarea

nivelului de diferențiere a membrilor familiei și
intensitatea proceselor emoționale.

Începutul evaluării vizează informații despre procesele

familiei, care sunt sintetizate într-o genogramă.

Asociația de Terapie Familială și de Cuplu Timișoara 15