Godfrey, Claff, Parteneriat Şcoală - Familie - Comunitate PDF

Uniunea Europeanã • Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
Proiect Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate
Godfrey Claff
Parteneriat
ºcoalã – familie – comunitate
Ghid pentru cadrele didactice
6
Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A., Bucureºti, 2007
Seria de ghiduri pentru Educaþia incluzivã este realizatã de WYG International Ltd. - echipa de asistenþã
tehnicã a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru implementarea proiectului Phare 2003 Acces la
educaþie pentru grupuri dezavantajate:
Keith Prenton Coordonare seria Educaþia incluzivã
Mihaela Marin Concept editorial
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

CLAFF, GODFREY
Parteneriat ºcoalã - familie - comunitate /
Godfrey Claff. - Ed. a 2-a. - Bucureºti: Editura
Didacticã ºi Pedagogicã, 2007
ISBN 978-973-30-1737-0
37
La realizarea Ghidului 6 Parteneriat ºcoalã – familie – comunitate au contribuit:

Lucian Cãlianu redactare
Alina Negruþiu ºi RBC România traducere
Mirabela Mitricã corecturã
Dinu Dumbrãvician design copertã
Adrian Popescu, Gabi Iancu prezentare graficã ºi dtp
Liviu Pãcurar tehnoredactare
Sorin Þârlea ilustraþii
Aceastã publicaþie face parte din Proiectul Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
Data publicãrii: mai 2007
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.
© 2007. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului
ISBN 978-973-30-1737-0
Cartea poate fi copiatã pentru scopuri educaþionale, dar nu pentru scopuri comerciale. În orice circumstanþã,
este necesar acordul deþinãtorului de copyright, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, pentru a
reproduce integral sau pãrþi din prezentul ghid.
Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
Cum pot folosi acest ghid? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1. Ce înþelegem prin implicarea comunitãþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
1.1 Pe cine putem implica? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
1.2. Ce înseamnã implicarea pãrinþilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
2. Cum planificãm implicarea pãrinþilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
2.1 Cum pregãtim politicile ºi strategiile de implicare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
2.2 Cum evaluãm gradul actual de participare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
2.3 Cum ne putem dezvolta propriul program de participare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
2.4 Cum evaluãm programul nostru de participare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
2.5 Cum poate fi implicat mediatorul ºcolar? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
3. Implicarea pãrinþilor ºi a tutorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27
3.1 Cum putem implica pãrinþii în procesul oficial de luare a deciziilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28
3.2 Cum putem implica informal pãrinþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
3.3 Cum elaborãm rapoartele cãtre pãrinþi ºi tutori? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
3.4 Cum putem organiza ºedinþe eficiente cu pãrinþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
3.5 Ce înseamnã Acordul între ºcoalã ºi familie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37
3.6 Cum ne pot ajuta pãrinþii la ºcoalã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41
4. Cum pot pãrinþii sã-ºi ajute copiii sã facã progrese la ºcoalã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
4.1 Cum putem lucra cu pãrinþii pentru a îmbunãtãþi acumulãrile elevilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46
4.2 Cum pot pãrinþii sã-ºi ajute copiii sã se pregãteascã pentru începerea ºcolii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48
4.3 Cum pot pãrinþii sã-ºi sprijine copilul din punct de vedere ºcolar? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50
4.4 Cum pot ajuta pãrinþii la efectuarea temelor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52
4.5 Cum îºi pot ajuta pãrinþii copiii sã înveþe sã citeascã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56
4.6 Cum îºi pot ajuta pãrinþii copilul în perioada examinãrilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58
4.7 Cum putem implica pãrinþii în tranziþia de la învãþãmântul primar la cel secundar? . . . . . . . . . . . . . . . . . .60
5. Implicarea comunitãþii largi în activitãþile ºcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63
5.1 Cum poate deveni ºcoala centrul comunitãþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64
5.2 Cum poate contribui comunitatea la curriculumul la decizia ºcolii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66
6. Implicarea întregii comunitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69
6.1 Cum lucrãm cu familiile din grupurile dezavantajate? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70
6.2 Cum lucrãm cu familiile de romi ºi cu comunitãþile rome? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72
6.3 Cum lucrãm cu pãrinþii elevilor cu cerinþe educative speciale? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74
3
7. Colaborarea cu instituþii/ONG-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .77
7.1 Cum lucrãm cu alte instituþii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78
7.2 Ce instituþii sau organizaþii trebuie implicate? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .80
7.3 Cum anume sã colaborãm cu instituþii/ONG-uri? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82
8. Lecturi suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85
8.1 Unde vrem sã fim? Cu ce seamãnã participarea la educaþie? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
8.2 Implicarea pãrinþilor în educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .92
8.3 Programele de parteneriat din ºcolile din SUA; dezvoltarea programelor ºi rezultatele implicãrii
în parteneriat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .98
8.4 Cadrul definit de cele ºase tipuri de implicare a familiei ºi a comunitãþii la nivelul ºcolii,
elaborat de Joyce Epstein (1995) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .103
8.5 Politica ºi monitorizarea Guvernului Marii Britanii în privinþa Acordurilor între pãrinþi ºi ºcoalã . . . . . .109
8.6 Ziua de analizã a progresului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113
8.7 Ce sunt ºcolile comunitare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .135
9. Informaþii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .137
9.1 Lista elementelor de autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .138
9.2 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139
4
Cuvânt de bun venit
Care este scopul acestui ghid?
Acest ghid vorbeºte despre stimularea implicãrii autentice a comunitãþii în
viaþa ºcolii:
• implicarea pãrinþilor ºi a membrilor comunitãþii în viaþa ºcolii;
• implicarea altor agenþii/instituþii în educaþia ºi îngrijirea
copiilor/elevilor, în cadrul unui proces intitulat „colaborarea cu
diverse agenþii/instituþii/ONG-uri“.
Ideile prezente în acest ghid sunt pãrþi ale procesului de educaþie incluzivã,
ºi nu idei independente de acesta. ªcolile ar trebui sã fie locul unde toþi cei
implicaþi se simt incluºi, în largul lor ºi capabili sã-ºi aducã oricând contribuþia.
Ne referim la pãrinþi, alþi oameni din comunitate ºi din organizaþiile care
acþioneazã în cadrul comunitãþii ºi, desigur, copiii ºi elevii.
Un cadru general pentru acest ghid îl reprezintã principiile educaþiei
incluzive ºi modalitatea în care mediul ºcolar ar trebui sã promoveze
incluzivitatea; informaþii suplimentare referitoare la acest subiect pot fi
consultate în ghidurile 1, 2 ºi 3.
Acest ghid este dedicat:
• directorilor de ºcoalã ºi profesorilor, care vor încerca sã dezvolte
participarea în viaþa ºcolii;
• inspectorilor ºcolari, care vor avea datoria de a sprijini ºcolile în timp
ce trec prin acest proces;
• pãrinþilor, membrilor comunitãþii ºi reprezentanþilor unor
agenþii/instituþii din afara ºcolii, care au interesul de a se implica mai
îndeaproape în viaþa ºcolii.
Acest ghid vã va oferi:
• un cadru teoretic care fundamenteazã modalitatea în care ºcolile pot
acþiona pentru a încuraja participarea comunitãþii;
• idei pentru activitãþile care încurajeazã participarea comunitãþii;
• unele „instrumente”, sub forma unor liste de indicatori sau simple
exerciþii, care vã vor ajuta sã identificaþi modul de intensificare a
implicãrii în viaþa ºcolii ºi de stabilire a persoanelor care trebuie
implicate;
• studii de caz despre alte ºcoli care au reuºit sã intensifice participarea;
• informaþii generale care sã vã ajute sã înþelegeþi de ce o mai mare
implicare din partea comunitãþii este un lucru bun ºi care poate fi
impactul acesteia.
5
Cum pot folosi
acest ghid?
Sursã rapidã de referinþã ºi orientare
ªtim cã sunteþi cu toþii persoane active, care nu dispun întotdeauna de
timpul necesar pentru a citi materiale informative lungi. Prin urmare,
centrul de greutate al acestui ghid este secþiunea „Activitãþi practice“.
Secþiunea Activitãþi practice. Aceastã secþiune vã furnizeazã idei
practice ºi verificate pentru a vã ajuta în procesul de construire a ºcolilor
incluzive. Activitãþile practice sunt prezentate astfel:
Titlul secþiunii
Întrebarea pe care ºi-o formuleazã un cadru didactic preocupat de o problemã
legatã de activitatea sa cotidianã la clasã.
Provocarea • grupurile dezavantajate sunt întotdeauna subreprezentate la ºcoalã;

cercetarea aratã cã pãrinþii conteazã, indiferent de studiile sau
Întrebarea care reflectã Ce înseamnã implicarea

deabilitãþile lor – într-adevãr, copiii dezavantajaþi au cel mai mult de
câºtigat de pe urma implicãrii pãrinþilor;
• eforturile ºcolilor cu cel mai mare succes în implicarea pãrinþilor sunt
preocuparea faþã de o 1.2 pãrinþilor?

acelea care le oferã o gamã largã de activitãþi în care pot interveni.
De ce se implicã pãrinþii?
problemã legatã de Provocarea

i) cred cã ar trebui sã fie implicaþi – acolo unde pãrinþii nu au aceastã
atitudine, implicarea lor va fi intensificatã dacã vor fi încurajaþi sã
înþeleagã cã au dreptul sã fie implicaþi;
activitatea dumneavoastrã
ii) cred cã implicarea lor va avea un efect – pozitiv – asupra educaþiei
De ce sã-i implicãm pe copiilor – pãrinþii trebuie convinºi cã, într-adevãr, aºa stau lucrurile;
pãrinþi în viaþa ºcolii? iii) ºcoala pune la dispoziþie o gamã largã de oportunitãþi pentru ca pãrinþii
sã se implice.
profesionalã cotidianã; Propuneri de activitãþi

obiectivul pe care îl Implicarea formalã ºi informalã;
Cheia participãrii la educaþie
urmãresc autorii prin Pãrinþii ºi membrii comunitãþii pot fi implicaþi în viaþa

ºcolii pe cãi informale sau formale.
Cercetãrile efectuate pe plan internaþional au arãtat cã
prezentarea secþiunii modalitatea prin care oamenii pot fi determinaþi sã se

implice în viaþa ºcolii pe cãi formale este sã-i implici mai
întâi pe cãi informale. Aceasta înseamnã cã trebuie create
cãi informale pentru pãrinþi ºi pentru membrii comunitãþii
respective din ghid. Soluþii posibile

Existã numeroase argumente furnizate de cercetãri efectuate asupra
pentru a participa la activitãþile ºcolii, situaþie de care vor
beneficia enorm elevii.
Cercetãrile aratã ºi faptul cã dacã existã mai multe
efectului implicãrii pãrinþilor. Aceste cercetãri au fost realizate în multe oportunitãþi ca oamenii sã se implice, succesul participãrii
þãri: Australia, Noua Zeelandã, Olanda, Statele Unite, Marea Britanie ºi va fi mai mare.
altele, dar sunt extrem de relevante ºi pentru România. Cercetarea a
demonstrat cã:
• în toate cazurile, implicarea s-a dovedit beneficã pentru educaþia copiilor; Participarea formalã ºi informalã la educaþie
• implicarea activã are un impact considerabil mai mare decât cea Implicarea informalã Implicarea formalã
Soluþii posibile pasivã (prin pasivã înþelegând semnarea înºtiinþãrilor primite de la

ºcoalã sau faptul cã pãrinþii se asigurã cã elevii au toate rechizitele
necesare, atunci când pleacã de acasã; iar prin implicare activã
Implicarea informalã poate
însemna:
Implicarea formalã înseamnã
participarea la activitãþile unui
grup de lucru din ºcoalã sau ale
înþelegem diverse lucruri, cum ar fi sprijinirea activitãþilor ºcolare ºi • pãrintele vine la ºcoalã sã
Activitãþi pe care le ajutor la clasã);

• cu cât implicarea se manifestã mai devreme în viaþa ºcolarã, cu atât
mai bine;
discute despre progresul
copilului sãu;
• participã la o activitate
unui comitet la nivelul cãruia se
iau decizii care privesc ºcoala,
cum ar fi:
Reflecþie ºi acþiune
puteþi iniþia în instituþia organizatã de ºcoalã, cum ar fi • Consiliul pãrinþilor;
• rezultatele se menþin în ciclul primar ºi cel gimnazial deopotrivã;
un concert; • Consiliul de administraþie;
• pãrinþii care primesc sprijin ºi sunt formaþi de cãtre ºcoalã induc Citiþi secþiunile 3 ºi 4 ale
rezultate mai bune decât aceia care nu urmeazã acelaºi proces; • acþioneazã ca voluntar la clasã • grupul de sprijin al acestui ghid. Selectaþi o
Texte auxiliare
dumneavoastrã.
• acþioneazã ca voluntar la proiectului; activitate informalã de
• implicarea pãrinþilor are, de asemenea, un efect pozitiv asupra
atitudinii ºi asupra comportamentului elevilor; organizarea unui eveniment, de • un grup de lucru din ºcoalã implicare a pãrinþilor pe care
Lectura 8.2 – Implicarea pãrinþilor
tipul concert sau mese festive. care se ocupã de diverse sã o încercaþi în ºcoala
în educaþie • pãrinþii tind sã creadã cã nu au nici o importanþã, dar sunt aspecte, cum ar fi, de exemplu, dumneavoastrã în cursul
Lectura 8.3 – Programele de întotdeauna surprinºi de cât de mult conteazã implicarea lor, întreþinerea clãdirii. lunii urmãtoare.
parteneriat din ºcolile din SUA indiferent de abilitãþile lor intelectuale sau de statutul lor social;
12 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE 1. C E ÎNÞELEGEM PRIN IMPLICAREA COMUNITÃÞII ? 13
Texte auxiliare
Trimiteri cãtre lecturi în Propuneri de activitãþi Reflecþie ºi acþiune
acest ghid sau într-un alt Activitate practicã ce poate fi efectuatã Aspecte care invitã la reflecþie
ghid din seria de faþã sau la cu elevii sau în timpul formãrilor ºi acþiune.
publicaþii accesibile adresate cadrelor didactice ca scenarii
publicului din România. ale unor lecþii demonstrative.
Texte auxiliare. Aceastã secþiune cuprinde o serie de texte care vã oferã mai
multe informaþii despre subiectele abordate în secþiunea Activitãþi practice.
Lista indicatorilor de bune practici. Aceastã secþiune cuprinde o serie
de indicatori care pot fi folosiþi în autoevaluare ºi care vã ajutã sã reflectaþi
asupra activitãþilor profesionale în vederea realizãrii unei ºcoli incluzive.
6
Glosar
Acordul ºcoalã–familie ____________ Acordul stabileºte rolul ºcolii, al pãrinþilor ºi al elevilor; el reprezintã o bazã
sãnãtoasã pentru întâlniri eficiente ale reprezentanþilor ºcolii cu pãrinþii,
deoarece furnizeazã un punct de referinþã pentru ambele pãrþi.
Camera comunitãþii ______________ Spaþiu pentru un grup local de acþiune pentru a organiza reuniuni publice,
pentru a iniþia acþiuni în domenii de interes local, cum ar fi realizarea unei
aducþiuni de apã sau construirea unui drum de acces mai simplu cãtre
ºcoalã etc.
Consiliul comunitãþii _____________ Mijloc important de pãstrare a legãturilor dintre ºcoalã ºi comunitate.
Este format din directorul ºcolii, primar, preot, un asistent medical ºi doi
reprezentanþi ai Comitetului de pãrinþi.
Comitetul de pãrinþi _____________ For de consultare a pãrinþilor referitor la activitãþile pe care ºcoala ºi le
propune.
Comunicarea____________________ Stabilirea unui canal de schimb de informaþii cu douã sensuri despre
progresul copiilor (în acest context).
Implicarea activã a pãrinþilor _______ Sprijinirea activitãþilor ºcolare ºi ajutor la clasã oferit de pãrinþi.
Implicarea pasivã a pãrinþilor _______ Semnarea de cãtre pãrinþi a înºtiinþãrilor primite de la ºcoalã sau asigurarea
cã elevii (copiii lor) au toate rechizitele necesare, atunci când pleacã de
acasã.
Jurnalul temei de acasã ____________ Un caiet simplu unde sunt înregistrate temele pentru acasã, „jurnalul“ este
semnat la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni de pãrinte ºi de învãþãtorul clasei
pentru a marca completarea acestuia.
Mediatorul ºcolar ________________ Persoanã influentã în comunitate care poate acþiona ca un susþinãtor al
educaþiei în faþa pãrinþilor ºi a comunitãþii, încurajând oamenii sã participe
la activitãþile ºcolare, la viaþa ºcolii, inclusiv la procesul de luare a deciziilor
ºi la educaþia copiilor.
Studiul la domiciliu ______________ Furnizarea de cãtre ºcoalã a informaþiilor ºi a ideilor cãtre familii, în legãturã
cu modalitãþile prin care pãrinþii îi pot ajuta pe elevi la efectuarea temelor.
Voluntariatul____________________ Recrutarea ºi organizarea acþiunilor de ajutor din partea pãrinþilor, la
ºcoalã, acasã ºi în alte locaþii, fãrã vreun interes material.
Ziua de evaluare a progresului ______ O zi plasatã la mijlocul anului ºcolar care îi implicã pe elev, pãrinte ºi
profesorul de la clasã în procesul de evaluare, în formularea viitoarelor
obiective pentru perioada urmãtoare de evaluare.
7
Note
8
CE ÎNÞELEGEM
1 PRIN IMPLICAREA
COMUNITÃÞII?
1.1 Pe cine putem implica?

1.2 Ce înseamnã implicarea pãrinþilor?
9
1.1 Pe cine putem implica?
Provocarea
Cum ºtim pe cine sã
implicãm?
Soluþii posibile
De ce trebuie sã implicãm comunitatea?
ªcolile care atrag comunitatea în activitatea pe care o desfãºoarã cred cã
existã beneficii atât pentru ºcoalã, cât ºi pentru elevi.
Un studiu efectuat pe un lot de 200 de ºcoli din Marea Britanie a raportat
faptul cã implicarea familiilor ºi a comunitãþilor în acele ºcoli a avut un
Texte auxiliare impact pozitiv asupra rezultatelor la învãþãturã ale elevilor, asupra
frecvenþei ºi asupra comportamentului acestora. Procesul educaþional ºi cel
Citiþi secþiunea 7 a acestui ghid de învãþare s-au îmbunãtãþit, deoarece ºcoala a început sã fie consideratã
pentru mai multe detalii privind mai mult ca un centru ºi un sprijin pentru comunitatea în întregul ei, ºi nu
colaborarea cu doar un loc în care elevii îºi însuºesc cunoºtinþe.
agenþii/instituþii/ONG-uri.
10 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

De ce trebuie sã implicãm alte agenþii O structurã model pentru
în activitatea ºcolii noastre? participarea la educaþie
1) Pãrinþii – ajutor acordat
În cele mai multe þãri din Europa, precum ºi din restul lumii, cooperarea
tuturor familiilor sã creeze
între agenþii la nivelul ºcolii reprezintã, de câþiva ani, o practicã de lucru
medii familiale care sã sprijine
curentã, deoarece s-a dovedit, în toate cazurile, cã împãrtãºirea informaþiilor
copiii;
ºi colaborarea:
2) Comunicarea – stabilirea unui
• oferã beneficii pentru educaþia copiilor ºi a tinerilor;
canal de comunicare cu douã
• sporeºte substanþial securitatea copiilor ºi a tinerilor; sensuri despre progresul
• sporeºte substanþial calitatea vieþii copiilor ºi a tinerilor; copiilor;
• creºte eficienþa muncii tuturor celor interesaþi. 3) Voluntariatul – recrutarea ºi
organizarea acþiunilor de ajutor
Cum îi putem implica? din partea pãrinþilor, la ºcoalã,
acasã ºi în alte locaþii;
ªase tipuri de implicare vã vor ajuta la crearea unor parteneriate ºcolare
4) Studiul la domiciliu – furnizarea
eficiente cu familiile ºi comunitatea: modelul de participare prezentat
informaþiilor ºi a ideilor cãtre
alãturi furnizeazã o structurã în jurul cãreia ºcoala dumneavoastrã îºi poate
familii, în legãturã cu modali-
organiza eforturile pentru a amplifica participarea.
tãþile prin care îi pot ajuta pe
elevi la efectuarea temelor;
5) Luarea deciziilor – pãrinþii din
toate mediile acþioneazã ca
Propuneri de activitãþi reprezentanþi ºi coordonatori ai
diverselor comitete ºcolare;
Încurajaþi-i pe membrii comunitãþii sã: 6) Colaborarea cu comunitatea –
• participe la activitãþile ºcolii, cum ar fi concertele; identificarea resurselor din
• ajute la coordonarea unei activitãþii ºcolare, cum ar fi un grup muzical; comunitate care vor întãri
învãþarea ºi vor spori experienþa
• acþioneze ca voluntari pentru ºcoalã, ajutând, de exemplu, la procesul
elevilor.
de predare;
• activeze într-un grup de lucru din ºcoalã, de exemplu în Consiliul de Joyce Epstein, Centre on School,
administraþie; Family and Community
Partnerships, Johns Hopkins
• furnizeze servicii comunitare din cadrul ºcolii, cum ar fi utilizarea
University, Baltimore
acesteia ca o bazã pentru servicii sanitare ºi sociale, coordonate de
instituþii publice sau de ONG-uri.
Colaborarea dintre agenþii/instituþii/ONG-uri

• Implicaþi alte agenþii în procesul de predare/învãþare din ºcoalã – spre
exemplu puteþi invita un reprezentant ONG pentru protecþia mediului la
orã, sã vã ajute la predarea unei lecþii de geografie;
• Invitaþi la ºcoalã un furnizor de servicii publice sau un reprezentant de
ONG, pentru a vã ajuta la predare sau la rezolvarea altor chestiuni, cum
ar fi cãutarea unei slujbe;
• Invitaþi alte agenþii la ºcoalã, pentru a sprijini lucrul cu elevii/copiii cu
cerinþe educative speciale de care ºi ei se ocupã, cum ar fi agenþiile de Identificaþi în comunitatea
protecþie a copilului ºi cele care activeazã în domeniul delincvenþei dumneavoastrã toate
juvenile; persoanele ºi agenþiile pe care
• Colaboraþi cu alte agenþii care se ocupã de copiii/elevii cu cerinþe le puteþi implica.
educative speciale.
1. C E ÎNÞELEGEM PRIN IMPLICAREA COMUNITÃÞII ? 11

Ce înseamnã implicarea
1.2 pãrinþilor?
Provocarea
De ce sã-i implicãm pe
pãrinþi în viaþa ºcolii?
Soluþii posibile
Existã numeroase argumente furnizate de cercetãri efectuate asupra
efectului implicãrii pãrinþilor. Aceste cercetãri au fost realizate în multe
þãri: Australia, Noua Zeelandã, Olanda, Statele Unite, Marea Britanie ºi
altele, dar sunt extrem de relevante ºi pentru România. Cercetarea a
demonstrat cã:
• în toate cazurile, implicarea s-a dovedit beneficã pentru educaþia copiilor;
• implicarea activã are un impact considerabil mai mare decât cea
pasivã (prin implicarea pasivã înþelegând semnarea înºtiinþãrilor
primite de la ºcoalã sau faptul cã pãrinþii se asigurã cã elevii au toate
rechizitele necesare, atunci când pleacã de acasã; iar prin implicare
activã înþelegem sprijinirea activitãþilor ºcolare ºi ajutor la clasã);
• cu cât implicarea se manifestã mai devreme în viaþa ºcolarã, cu atât
mai bine;
• rezultatele se menþin în ciclul primar ºi cel gimnazial deopotrivã;
• pãrinþii care primesc sprijin ºi sunt formaþi de cãtre ºcoalã induc
rezultate mai bune decât aceia care nu urmeazã acelaºi proces;
Texte auxiliare • implicarea pãrinþilor are, de asemenea, un efect pozitiv asupra
atitudinii ºi asupra comportamentului elevilor;
Lectura 8.2 Implicarea pãrinþilor în • pãrinþii tind sã creadã cã nu au nici o importanþã, dar sunt
educaþie întotdeauna surprinºi de cât de mult conteazã implicarea lor,
Lectura 8.3 Programele de indiferent de abilitãþile lor intelectuale sau de statutul lor social;
parteneriat din ºcolile din SUA

• grupurile dezavantajate sunt întotdeauna subreprezentate la ºcoalã;
cercetarea aratã cã pãrinþii conteazã, indiferent de studiile sau
dezabilitãþile lor – într-adevãr, copiii dezavantajaþi au cel mai mult
de câºtigat de pe urma implicãrii pãrinþilor;
• eforturile ºcolilor cu cel mai mare succes în implicarea pãrinþilor sunt
acelea care le oferã o gamã largã de activitãþi în care pot interveni.
De ce se implicã pãrinþii?
i) cred cã ar trebui sã fie implicaþi – acolo unde pãrinþii nu au aceastã
atitudine, implicarea lor va fi intensificatã dacã vor fi încurajaþi sã
înþeleagã cã au dreptul sã fie implicaþi;
ii) cred cã implicarea lor va avea un efect – pozitiv – asupra educaþiei
copiilor – pãrinþii trebuie convinºi cã, într-adevãr, aºa stau lucrurile;
iii) ºcoala pune la dispoziþie o gamã largã de oportunitãþi pentru ca pãrinþii
sã se implice.
Propuneri de activitãþi
Implicarea formalã ºi informalã;
Cheia participãrii la educaþie
Pãrinþii ºi membrii comunitãþii pot fi implicaþi în viaþa
ºcolii pe cãi informale sau formale.
Cercetãrile efectuate pe plan internaþional au arãtat cã
modalitatea prin care oamenii pot fi determinaþi sã se
implice în viaþa ºcolii pe cãi formale este sã-i implici mai
întâi pe cãi informale. Aceasta înseamnã cã trebuie create
cãi informale pentru pãrinþi ºi pentru membrii comunitãþii
pentru a participa la activitãþile ºcolii, situaþie de care vor
beneficia enorm elevii.
Cercetãrile aratã ºi faptul cã dacã existã mai multe
oportunitãþi ca oamenii sã se implice, succesul participãrii
va fi mai mare.
Participarea formalã ºi informalã la educaþie

Implicarea informalã Implicarea formalã
Implicarea informalã poate Implicarea formalã înseamnã
însemna: participarea la activitãþile unui
• pãrintele vine la ºcoalã sã grup de lucru din ºcoalã sau ale
discute despre progresul unui comitet, la nivelul cãruia se
copilului sãu; iau decizii care privesc ºcoala,
cum ar fi:
• pãrintele participã la o
• Consiliul pãrinþilor;
activitate organizatã de ºcoalã,
cum ar fi un concert; • Consiliul de administraþie;
Citiþi secþiunile 3 ºi 4 ale
• pãrintele acþioneazã ca • grupul de sprijin al acestui ghid. Selectaþi o
voluntar la clasã; proiectului; activitate informalã de
• pãrintele acþioneazã ca • un grup de lucru din ºcoalã implicare a pãrinþilor pe care
voluntar la organizarea unui care se ocupã de diverse sã o încercaþi în ºcoala
eveniment, de tipul concert aspecte, cum ar fi, de exemplu, dumneavoastrã în cursul
sau masã festivã. întreþinerea clãdirii. lunii urmãtoare.
1. C E ÎNÞELEGEM PRIN IMPLICAREA COMUNITÃÞII ? 13

Note

CUM PLANIFICÃM
2 IMPLICAREA
PÃRINÞILOR?
2.1 Cum pregãtim politicile ºi strategiile de implicare?

2.2 Cum evaluãm gradul actual de participare?
2.3 Cum ne putem dezvolta propriul program de participare?
2.4 Cum evaluãm programul nostru de participare?
2.5 Cum poate fi implicat mediatorul ºcolar?
15
Cum pregãtim
politicile ºi strategiile
2.1 de implicare?
Provocarea
Ghidul 2 din aceastã serie
abordeazã pe larg procesul
de planificare ºcolarã.
Participarea comunitãþii
este una dintre ariile
importante ale vieþii
ºcolare care au fost
identificate în acel ghid.
Ghidul 2 descrie un proces
de formulare a scopurilor
ºi a obiectivelor în fiecare
dintre aceste zone. Cum
transformãm scopurile ºi
obiectivele într-o politicã ºi
o strategie de participare?
Soluþii posibile
Elaborarea unei politicii ºi a unei strategii de participare este importantã,
deoarece:
§ demonstreazã cã lucrul cu pãrinþii este o trãsãturã principalã a politicii
generale a ºcolii dumneavoastrã;
§ clarificã ce se aºteaptã de la fiecare ºi ce se poate obþine;
§ clarificã legãturile între principiile pe care le promovaþi (politica
dumneavoastrã, bazatã pe scopurile pe care le-aþi identificat) ºi felul în
care veþi atinge propriu-zis scopurile (strategia dumneavoastrã);
§ furnizeazã puncte de referinþã care asigurã coerenþa activitãþilor
dumneavoastrã referitoare la implicarea pãrinþilor ºi a comunitãþii;
§ sprijinã încadrarea noilor profesori;
§ vã stimuleazã în eforturile de creºtere a participãrii, oferind un cadru
Texte auxiliare adecvat de mãsurare a realizãrilor ºi de revizuire a acþiunilor;
§ asigurã baza de pornire pentru generalizarea mãsurilor de încurajare a
Ghidul 2, secþiunea 3 Procesul de participãrii la nivelul întregii ºcoli.
planificare

Stabiliþi cine va fi implicat în elaborarea politicii
ºi a strategiei
1. Ratificaþi rolul directorului ºcolii
Directorul ºcolii are un rol esenþial în amplificarea participãrii pãrinþilor ºi a
comunitãþii ºi în stabilirea legãturilor de lucru cu agenþiile din afara ºcolii.
Acesta va trebui sã conducã ºi sã administreze procesele de:
· analizã a activitãþilor curente ale ºcolii;
· centralizare a opiniilor factorilor interesaþi despre ceea ce trebuie sã se
întâmple în viitor;
· dezvoltare în ºcoalã a un mediu incluziv care faciliteazã implicarea
pãrinþilor ºi a membrilor comunitãþii;
· elaborare a unei politici ºcolare de participare;
· elaborare a planului anual de activitãþi;
· formare continuã corespunzãtoare a cadrelor didactice.
2. Stabiliþi roluri pentru toate cadrele didactice

Toate cadrele didactice au un rol important. De exemplu, învãþãtorii ºi
profesorii vor trebui:
§ sã introducã teme de acasã interesante care presupun colaborarea
elevilor cu pãrinþii lor;
§ sã organizeze ateliere despre curriculum pentru pãrinþi;
§ sã organizeze seri tematice pentru pãrinþi;
§ sã vinã în întâmpinarea preocupãrilor pãrinþilor legate de educaþia
copiilor lor.
3. Delegaþi responsabilitatea cãtre un cadru didactic

Toate cadrele didactice ar trebui sã fie implicate în participare, dar
directorul poate identifica o persoanã–cheie care va conduce procesul.
4. Stabiliþi rolul mediatorului ºcolar

Mediatorul ar trebui sã fie implicat activ în elaborarea unei politici de
participare ºi a unui plan anual de activitãþi. Totuºi, nu mediatorii sunt cei Reflecþie ºi acþiune
care desfãºoarã munca de îmbunãtãþire a participãrii pãrinþilor ºi
membrilor comunitãþii la nivelul ºcolii; ei pot doar promova programul, Restul acestei secþiuni vã va
dacã personalul ºcolii a elaborat unul. ajuta sã elaboraþi politica ºi
strategia dumneavoastrã de
4. Înfiinþaþi o echipã de acþiune pentru parteneriatul participare.
cu pãrinþii ºi comunitatea
Lectura 8.3 – Programele de
Experienþa ºi cercetãrile efectuate au arãtat cã înfiinþarea unei „echipe de parteneriat din ºcolile din SUA;
acþiune” este cea mai bunã modalitate de dezvoltare a programelor de dezvoltarea programelor ºi
implicare a pãrinþilor ºi a comunitãþii în viaþa ºcolii. În Marea Britanie, rezultatele implicãrii în
comitetul numit Guvernatorii ºcolii (echivalentul Consiliului de parteneriat ºi Lectura 8.4 –
administraþie) a stabilit deseori un subcomitet care sã se ocupe de Cadrul definit de cele ºase
elaborarea programelor de implicare. tipuri de implicare a familiei ºi
Echipa de acþiune pentru participarea comunitãþii ar trebui sã includã cadre a comunitãþii la nivelul ºcolii
didactice, administratori ºcolari, pãrinþi, membri ai comunitãþii ºi, la ciclul pe care le puteþi include în
gimnazial, elevi. Echipa de acþiune ar trebui sã fie responsabilã pentru strategia dumneavoastrã.
organizarea ºi implementarea activitãþilor de implicare a comunitãþii.
2. C UM PLANIFICÃM IMPLICAREA PÃRINÞILOR ? 17

Cum evaluãm gradul
2.2 actual de participare?
Provocarea
Cum ºtim dacã e bine ceea
ce facem ºi ce anume
trebuie sã facem?
Studiu de caz pentru elaborarea indicatorilor de eficacitate

O ºcoalã oarecare ºi-a îmbunãtãþit modul în care îi întâmpinã pe pãrinþi
sau pe nou-veniþi. A adunat aceste probe pentru a arãta cã munca sa de
relaþionare a familiei cu ºcoala are un impact mai mare asupra
dezvoltãrii ºcolii.
Indicator:
§ ªcoala este primitoare faþã de vizitatori ºi nou-veniþi.
Probe cantitative:
§ numãrul de vizite programate sau inopinate ale pãrinþilor;
§ vizite din partea membrilor comunitãþii/comunitãþii de afaceri care nu
sunt pãrinþi;
§ prezenþa la diverse evenimente pentru pãrinþi.
Probe calitative:
§ „îndrãzneala” pãrinþilor de a face vizite/de a trece pe la ºcoalã;
§ natura limbajului în care se elaboreazã anunþurile ºcolii ºi posterele;
Texte auxiliare § oportunitãþi pentru oameni de a face sugestii ºi de a explora
posibilitãþi de colaborare.
Ghidul 1, secþiunea 3.2 Cum putem Metode/instrumente:
face ca ºcoala sã fie primitoare
pentru toatã lumea? § însemnãri în cartea de onoare a ºcolii;
§ cutii pentru sugestii;
Ghidul 2, secþiunea 3.1 Cum putem
identifica nevoile? § chestionare „Primele impresii” pentru elevii abia înscriºi.

Elaborarea listelor de indicatori de autoevaluare
privind participarea comunitãþii
Iatã douã exemple de liste de indicatori care au fost elaborate de diferite ºcoli.
Exemplul 1: Întãrirea participãrii

Pentru înlesnirea participãrii, conducerea ºcolii acþioneazã responsabil ºi activ.
Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare ºcolarã.
O persoanã cu vechime din personalul ºcolii deþine responsabilitatea pentru legãturile dintre familie, ºcoalã ºi
comunitate.
Avem o politicã eficientã de colaborare cu pãrinþii/familiile.
Am constituit un grup la nivelul ºcolii pentru activitatea cross-curricularã care are ca sarcinã revizuirea
implementãrii, a progresului ºi a planului de dezvoltare a participãrii.
Consiliul de administraþie este în mod activ interesat de componenta participãrii.
Îmbunãtãþirea participãrii constituie un punct pe agenda de lucru a întâlnirilor la care participã membrii
importanþi ai personalului didactic.
Participarea constituie un element cheie în delegarea funcþiilor ºi în aprecierea activitãþii personalului didactic.
Participarea constituie un subiect cu care noii membri ai personalului didactic trebuie sã se familiarizeze.
Participarea pãrinþilor ºi a comunitãþii stã în centrul activitãþilor de dezvoltare profesionalã.
Oferim posibilitatea pãrinþilor ºi membrilor comunitãþii de a beneficia de oportunitãþi de învãþare.
Exemplul 2: ªcoala noastrã …

are o viziune clarã a lucrurilor pe care încearcã sã le obþinã prin intensificarea participãrii pãrinþilor ºi a
reprezentanþilor comunitãþii.
face ca toþi pãrinþii ºi toate familiile sã se simtã bine-venite ºi lucreazã susþinut pentru a construi ºi a întreþine
relaþii strânse ºi dialoguri productive.
acþioneazã permanent pentru a încuraja implicarea tuturor pãrinþilor în activitatea de învãþare a copiilor lor, atât
la ºcoalã, cât ºi acasã.
oferã o gamã largã de oportunitãþi pentru pãrinþi ºi pentru membrii comunitãþii de a-ºi spune punctul de vedere,
de a fi o parte activã a vieþii ºcolii.
manifestã sensibilitate ºi acordã sprijin, indiferent de mediul de provenienþã, de nevoile ºi circumstanþele în care
se gãsesc elevii ºi familiile acestora.
este parte integrantã ºi membru entuziast al comunitãþii în care este situatã.
îºi revizuieºte activitatea împreunã cu pãrinþii/familiile, aceasta fiind o trãsãturã importantã a activitãþii sale
curente ºi un element major în procesul de dezvoltare ºcolarã.
îºi bazeazã activitatea pe informaþiile ºi probele disponibile/informaþiile aduse la zi.

Folosirea unei grile de evaluare
Pentru evaluarea performanþei ºcolii dumneavoastrã, puteþi sã bifaþi pur ºi
simplu în dreptul indicatorilor pe care credeþi cã ºcoala îi îndeplineºte.
Totuºi, dacã vreþi sã stabiliþi ordinea importanþei rãspunsurilor, pentru a vã
ajuta sã decideþi unde vã sunt punctele tari ºi cele slabe, puteþi apela la o
grilã de evaluare. De exemplu, stabiliþi în grupul dumneavoastrã de acþiune
un punctaj de la 1 (slab) la 10 (excelent), pentru a vã examina performanþa
în diferite domenii.
Exemplul 1: Întãrirea participãrii Punctaj

Pentru înlesnirea participãrii, conducerea ºcolii acþioneazã 8
responsabil ºi activ.
Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare ºcolarã. 7
O persoanã cu vechime din personalul ºcolii deþine responsabilitatea pentru legãturile 0
dintre familie, ºcoalã ºi comunitate.
Etc.
Alternativ, mai puteþi folosi încã trei (sau mai multe) rãspunsuri…
Exemplul 1: Întãrirea participãrii Da Parþial Nu

Pentru înlesnirea participãrii, conducerea ºcolii acþioneazã X
responsabil ºi activ.
Participarea este un element cheie al planurilor de dezvoltare ºcolarã. X
O persoanã cu vechime din personalul ºcolii deþine responsabilitatea
pentru legãturile dintre familie, ºcoalã ºi comunitate. X
Etc.
Discutaþi opþiunile ºi decideþi ce este cel mai bine pentru ºcoala

dumneavoastrã.
Cât de primitoare este ºcoala dumneavoastrã?
Daþi ºi alte exemple de indicatori ºi de probe conexe, precum ºi de
metode/instrumente pentru a fi incluse în lista de indicatori.

Cum ne putem
dezvolta propriul
2.3 program de participare?
Provocarea
Odatã identificate punctele
tari ºi cele slabe, cum ne
planificãm programul?
Elaborarea unei politici ºi a unei strategii
de participare
1. Redactaþi propria politicã de participare
Analiza dumneavoastrã vã va spune unde vã aflaþi în momentul de faþã. Texte auxiliare
Urmãtorul pas este sã vã gândiþi unde aþi vrea sã vã aflaþi; aceasta este baza În acest ghid, Lectura 8.3.
propriei politici de participare. Cu alte cuvinte, cum vreþi sã vã îmbunãtãþiþi Programele de parteneriat din ºcolile
activitatea privind componenta de asigurare a participãrii comunitãþii, din S.U.A: dezvoltarea programelor
folosind evaluarea ºi analiza situaþiei în care vã aflaþi acum. ºi rezultatele implicãrii în
Studiul de caz de mai jos ar trebui sã vã ajute. parteneriat.
Studiu de caz
Iatã câteva idei extrase din politica de participare a unei ºcoli.
ªcoala doreºte sã:
§ aibã relaþii bune cu noii pãrinþi, cu tutorii ºi cu familiile;
§ furnizeze pãrinþilor în mod frecvent informaþii accesibile cu privire la viaþa ºi activitatea din cadrul ºcolii;
§ construiascã sentimentul de „proprietate“ în rândul pãrinþilor ºi al comunitãþii, pentru a împãrtãºi obiectivele
noastre stabilite pentru ºcoalã ºi copiii lor;
§ raporteze progresul elevilor – discutarea viitoarelor þinte, identificarea modalitãþilor prin care pãrinþii pot fi de ajutor;
§ aibã un program de evenimente ºi activitãþi;

§ se ocupe de probleme personale, familiale ºi sociale profunde;
§ asigure formare, dezvoltare profesionalã ºi sprijin pentru toate cadrele didactice;
§ acþioneze ca un centru de contact al altor agenþii;
§ foloseascã familiile elevilor ca pe o verigã de legãturã cu comunitatea mai largã;
§ ajute elevii sã treacã de la ciclul primar la cel gimnazial;
§ furnizeze pãrinþilor oportunitãþi de a învãþa la ºcoalã.
Documentul se caracterizeazã prin simplitate. Este redactat într-un limbaj

pe care toatã lumea îl poate înþelege ºi priveºte activitatea de participare
planificatã de cãtre ºcoalã.
2. Elaboraþi propria strategie de participare

Urmãtorul pas este sã vã transformaþi politica de participare într-o strategie
de participare. ªi aceasta va trebui redactatã într-o manierã simplã. Luaþi
fiecare articol al politicii de participare ºi specificaþi cum intenþionaþi sã îl
puneþi în practicã.
Cu alte cuvinte:
§ ce acþiune va avea loc;
Reflecþie ºi acþiune § cine este responsabil sã verifice dacã aceasta are loc sau nu;
Citiþi Ghidul 2, secþiunea 3 § cine va fi implicat în desfãºurarea acþiunii.
Procesul de planificare, pentru Experienþa ºi cercetãrile efectuate au arãtat cã un Plan anual de acþiune care
mai multe idei despre include câteva acþiuni pentru mai multe tipuri de implicare duce la cele mai
elaborarea propriei strategii de bune programe de participare. Încercaþi exerciþiul de mai jos cu echipa
participare în cadrul unui plan dumneavoastrã de acþiune (vezi 3.1) pentru a-i face pe oameni sã gândeascã
general de dezvoltare ºcolarã. pozitiv despre cum pot crea tipul de mediu ºi de program la nivelul ºcolii
care sã îi implice pe pãrinþi.
Grupuri Exemplu de fiºã de activitate

Acest exerciþiu nu trebuie sã se desfãºoare în grupuri mari,
pentru cã participarea membrilor ar fi îngreunatã. Împãrþiþi Fiºã de activitate
grupul în subgrupuri de câte cinci persoane.
Titlul activitãþii
Coordonarea în timp Seara pãrinþilor
30 de minute plus timpul necesar discuþiilor
Cine este implicat
Materiale Tabele listate (vezi mai jos) • toate cadrele didactice
Coli de flipchart, pixuri (sau cretã ºi tablã)
Cui îi este dedicatã
Organizare • tuturor pãrinþilor ºi copiilor/elevilor
Rugaþi grupurile sã proiecteze activitãþi care se pot realiza Când
plecând de la resursele disponibile (umane, financiare, cazare • februarie 2005
ºi masã etc.).
Unde
Fiecare activitate ar trebui descrisã într-un tabel cum e cel
• coridorul ºi clasele din ºcoalã
alãturat. Împãrþiþi anul ºcolar în douã, alocând unui grup
perioada dintre septembrie ºi decembrie ºi celuilalt cea dintre Cum
ianuarie ºi iunie, în cazul în care aveþi douã grupuri, sau în trei (descriere a evenimentului ce va avea loc)
secþiuni a câte trei luni fiecare, dacã aveþi trei grupuri. Costurile
La sfârºitul acestui exerciþiu, tot grupul ar trebui sã elaboreze un (Faceþi o listã a costurilor implicate, cum
Calendar de activitãþi, prin întocmirea unui program complet ar fi rãcoritoarele pentru pãrinþi sau
într-un calendar lunar pe care ulterior sã-l supunã discuþiilor. materialele ºi echipamentele necesare.)

Cum evaluãm
programul nostru
2.4 de participare?
Provocarea
Sã mãsurãm progresul pe
care-l facem ºi sã apreciem
nivelul succesului.
Ghidul 2, Planificarea în contextul ameliorãrii ºcolare, analizeazã conceptul unui

audit ºcolar realizat anual, o autoevaluare anualã care ne spune cât de mult am
înaintat în comparaþie cu anul anterior. Evaluarea ar trebui sã fie un proces
neîntrerupt, care se continuã în fiecare an ºcolar. Lecþia învãþatã într-un an ar Texte auxiliare
trebui sã genereze un program de participare îmbunãtãþit pentru anul urmãtor.
Ghidul 2, secþiunea 3.4 Cum vom
Totuºi, cercetãrile efectuate au demonstrat faptul cã, acolo unde programele ºti dacã am reuºit sã realizãm ceea
de participare sunt evaluate continuu, acestea tind sã devinã mai puternice. ce ne-am propus?
Asta pentru cã procesul de evaluare le furnizeazã ºcolilor un cadru de
dezvoltare ºi coordonare a programelor; acolo unde ºcolile îºi evalueazã Ghidul 2, secþiunea 4.2 Cum ne
propria performanþã, acestea deþin mai multe informaþii în legãturã cu asigurãm cã respectãm planul?
punctele lor tari ºi slabe, mai ales în cazurile în care în evaluare sunt Ghidul 2, secþiunea 5.5 Planificarea
implicaþi pãrinþii ºi comunitatea. ameliorãrii ºcolare
Cum ºtiþi dacã aveþi succes?

Trebuie sã aflaþi care sunt modalitãþile prin care sã § Dacã doriþi sã aveþi relaþii bune cu noii pãrinþii ºi cu
puteþi fi siguri cã aveþi succes. Includeþi în strategia noile familii, administraþi-le un chestionar pentru a
dumneavoastrã articole specifice suficiente pentru a afla ce sentimente au faþã de ºcoalã.
putea mãsura progresul. Puteþi începe cu stabilirea § Dacã doriþi sã ajutaþi elevii în perioada de tranziþie
unei cifre estimative ºi calculaþi cât timp vã ia sã o dintre ciclurile ºcolare, urmãriþi atent evoluþia
atingeþi. acestora ºi a pãrinþilor lor, pentru a vedea ce a mers
§ De exemplu, dacã doriþi sã fiþi mai primitori faþã de bine ºi ce nu.
pãrinþi ºi faþã de membrii comunitãþii, puteþi
Dacã nu existã îmbunãtãþiri, e bine sã vã revizuiþi
înregistra numãrul lunar de vizitatori ºi puteþi
strategia ºi sã vedeþi unde greºiþi.
vedea dacã cifra se îmbunãtãþeºte, odatã cu
aplicarea strategiei. Dacã stabiliþi o þintã ºi o atingeþi prea repede, nu e cumva
aceasta prea puþin ambiþioasã? Se poate ºi mai bine?

ªedinþe lunare de analizã
Asiguraþi-vã cã echipa de acþiune (grupul de lucru) se întâlneºte cel puþin o
datã pe lunã pentru a analiza progresul înregistrat ºi pentru a raporta
echipei de planificare ºcolarã (vezi ghidul 2).
Ajustaþi planul lunar, luând în consideraþie orice întârziere sau schimbare
apãrute în implementarea acestuia.
Schema de mai jos prezintã activitãþile din aceastã secþiune, descrise ca un
ciclu anual de dezvoltare.
Directorii ºcolilor au un rol crucial în evaluare, ca, de altfel, ºi inspectorii
ºcolari care pot oferi un punct de vedere obiectiv, o bazã de comparaþie ºi
idei de la alte ºcoli.
Anul 1. Punctul de plecare

Ce facem bine?
Ce am putea îmbunãtãþi?
1. Analiza
• analizaþi acþiunile curente;
• vorbiþi cu pãrinþii ºi comunitatea pentru
a afla opiniile ºi experienþa lor în legãturã
4. Evaluaþi cu ceea ce faceþi;
• Cât de eficienþi aþi fost? • stabiliþi o politicã a ºcolii.
• Ce aþi învãþat?
2. Organizaþi discuþii ale echipei de acþiune pentru a reitera

principiile ºi a stabili prioritãþile pentru anul în curs
3. Implementarea • elaboraþi un plan de participare pentru anul în curs;
• oferiþi resurse ºi sprijin; • stabiliþi þintele;
• treceþi în revistã progresul; • stabiliþi sarcinile ºi activitãþile importante;
• abordaþi problemele cu • stabiliþi indicatorii de eficacitate, ca sã ºtiþi care sunt zonele
fermitate. unde aþi avut succes.
Dezvãluiþi planurile dumneavoastrã inspectorului Verificaþi dacã existã resurse naþionale ºi judeþene
local. Verificaþi dacã planurile dumneavoastrã sunt disponibile care pot sã vã sprijine activitatea.
compatibile cu strategiile naþionale ºi judeþene.

Cum poate fi implicat
2.5 mediatorul ºcolar?
Provocarea
Asiguraþi-vã cã timpul de
care dispune mediatorul
ºcolar este folosit cât mai
eficient.
Mediatorul ºcolar are un rol important de jucat:

§ sã colaboreze cu pãrinþii pentru încurajarea înscrierii copiilor la ºcoalã;
§ sã încurajeze pãrinþii ºi comunitãþile sã se implice în viaþa ºcolii.
Texte auxiliare
Mediatorul poate acþiona ca un susþinãtor al educaþiei în faþa pãrinþilor ºi a
comunitãþii, încurajând oamenii sã participe la activitãþile ºcolare, la viaþa Pentru mai multe detalii despre
ºcolii, inclusiv la procesul de luare a deciziilor ºi la educaþia copiilor. rolul mediatorului ºcolar, citiþi:
Dar rolul mediatorului nu este numai de a desfãºura de unul singur toatã munca Ghidul 1, secþiunea 4.1 Cum putem
pe care o implicã programele ºcolare de parteneriat. Mediatorul poate doar fi siguri cã nu existã discriminare în
promova programul în momentul în care cadrele didactice ale ºcolii au elaborat ºcoala noastrã?
unul. Bineînþeles, mediatorul ar trebui sã fie implicat în mod activ în elaborarea Ghidul 1, secþiunea 4.2 Cum putem
oricãrei politici de participare ºi a oricãrui plan anual de activitãþi. Mediatorul demonstra cã luptãm împotriva
trebuie, de bunã seamã, sã fie membru al echipei de acþiune pentru intensificarea discriminãrii?
participãrii.
Rolul mediatorului ºcolar
§ este purtãtorul de cuvânt al ºcolii în comunitate; § dezvoltã ºi menþine încrederea ºi respectul
§ informeazã factorii interesaþi în legãturã cu comunitãþii faþã de ºcoalã ºi respectul ºcolii faþã de
preocupãrile pe care le au familiile, mai ales cele comunitate;
care privesc chestiuni ale educaþiei copiilor; § monitorizeazã progresul ºcolar al copiilor care riscã
§ informeazã comunitatea despre rolul ºcolii ºi despre sã abandoneze ºcoala ºi încurajeazã participarea
dreptul tuturor la învãþãmântul obligatoriu; acestora la educaþie;
§ înregistreazã problemele care influenþeazã accesul § monitorizeazã copiii de vârstã preºcolarã din cadrul
la educaþie; comunitãþii care nu sunt înscriºi la grãdiniþã;
§ colaboreazã cu factorii de decizie pentru a identifica § monitorizeazã copiii de vârstã ºcolarã care nu au
soluþii la problemele individuale sau la cele ale fost niciodatã înscriºi la ºcoalã ºi, în parteneriat cu
familiilor care influenþeazã accesul la educaþie; cadrele didactice, identificã soluþii de a-i înscrie ºi
de a-i reintegra în procesul educaþional;

§ monitorizeazã elevii care au abandonat § informeazã comunitatea despre programele de
învãþãmântul obligatoriu ºi îi ghideazã spre forme asistenþã socialã disponibile;
alternative de educaþie; § sesizeazã autoritãþile atunci când apar încãlcãri ale
§ informeazã pãrinþii despre progresul ºcolar ºi despre drepturilor copilului;
problemele cu care se confruntã copiii lor; § semnaleazã orice caz de segregare în ºcoala unde activeazã;
§ explicã politica educaþionalã într-un limbaj § monitorizeazã (unde este cazul) implementarea
accesibil familiilor; mãsurilor de desegregare.
Elaboraþi un plan de integrare a mediatorului ºcolar
Este foarte important sã integraþi mediatorul în viaþa ºcolii ºi în rândul
cadrelor didactice. Integrarea este un proces esenþial.
Urmãtoarea listã a indicatorilor de integrare a mediatorilor ºcolari este utilã
pentru directorii de ºcoalã; ea a fost prezentatã de minister tuturor ºcolilor
beneficiare ale proiectului Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate,
alãturi de detalii privind felul în care poate fi elaborat planul de lucru.
INTEGRAREA MEDIATORULUI ªCOLAR ü

Prezentaþi mediatorul ºcolar tuturor membrilor personalului (didactic sau nedidactic).
Convocaþi o ºedinþã sau mai multe ºedinþe cu toþi angajaþii pentru a le explica rolul mediatorului ºi
implicaþiile prezenþei acestuia la ºcoalã.
Familiarizaþi mediatorul cu sistemul de învãþãmânt ºi cu curriculumul ºcolar.
Asiguraþi-vã cã definitivaþi toate detaliile legate de angajare ºi de salarizare.
Prezentaþi-i normele PSI.
Asiguraþi-vã cã directorul ºi mediatorul au aceeaºi interpretare a fiºei postului acestuia din urmã; clarificaþi
orice neînþelegere cu ajutorul ISJ.
Asiguraþi-vã cã mediatorul are propriul birou ºi acces la un spaþiu unde sã poatã desfãºura interviurile cu pãrinþii.
Asiguraþi-vã cã mediatorul dispune de toate resursele rezonabile pentru a-ºi efectua activitatea.
Asiguraþi-vã cã mediatorul are acces la toate canalele de comunicare pentru a intra în contact cu orice
membru al personalului implicat în viaþa ºcolii (director, membrii din conducere, cadrele didactice,
personalul nedidactic ºi ISJ).
Elaboraþi un program iniþial de lucru, cel puþin pentru prima lunã.
Faceþi toate demersurile necesare pentru a facilita discuþiile care pot apãrea atunci când planul se loveºte
de obstacole semnificative.
Prezentaþi-i mediatorului persoanele importante din comunitate sau din rândul pãrinþilor, mai ales acolo
unde mediatorul nu provine din comunitatea respectivã.
Dacã mediatorul face parte din comunitatea romã, asiguraþi-vã cã ºtie persoanele importante de contact
din comunitatea românã.
Stabiliþi programul întâlnirilor între director ºi mediator, pentru anul care vine.
(O datã pe sãptãmânã, dar nu mai puþin de o datã pe lunã)
Verificaþi-vã dupã lista indicatorilor de mai sus ºi Stabiliþi þintele SMART împreunã cu mediatorul
faceþi paºii necesari pentru a vã asigura cã au loc ºcolar din ºcoala dumneavoastrã (de exemplu,
întâlnirile la intervale stabilite. pentru îmbunãtãþirea frecvenþei, a înscrierii la ºcoalã
ºi pentru reducerea abandonului).
Asiguraþi-vã cã, la sfârºitul primei luni, planul de
lucru este discutat, evaluat ºi apoi revãzut periodic.

IMPLICAREA
3 PÃRINÞILOR
ªI A TUTORILOR
3.1 Cum putem implica pãrinþii în procesul oficial de luare

a deciziilor?
3.2 Cum putem implica informal pãrinþii?
3.3 Cum elaborãm rapoartele cãtre pãrinþi ºi tutori?
3.4 Cum putem organiza ºedinþe eficiente cu pãrinþii?
3.5 Ce înseamnã Acordul între ºcoalã ºi familie?
3.6 Cum ne pot ajuta pãrinþii la ºcoalã?
27
Cum putem implica
pãrinþii în procesul oficial
3.1 de luare a deciziilor?
Provocarea
Cum îi putem implica
eficient pe pãrinþi pentru a
ne asigura cã opiniile
acestora ºi ale comunitãþii
se reflectã în deciziile pe
care le luãm?
Soluþii posibile
Gãsiþi mai jos o serie de posibilitãþi de implicare formalã a pãrinþilor în
activitãþile ºcolii:
1. Consiliul de administraþie
Trebuie sã fie implicaþi mai mulþi reprezentanþi ai comunitãþii, nu doar
unul singur.
2. Consiliile pãrinþilor
În majoritatea ºcolilor, nu în toate însã, consiliile pãrinþilor sunt formate
din câte 3 reprezentanþi ai pãrinþilor pe clasã, din care 1 este ales ºi în
consiliul ºcolii, din care mai fac parte directorul ºi cadrele didactice.
3. Grupul de sprijin al proiectului/Comitetul local de sprijin
Acestea urmeazã sã fie înfiinþate de fiecare ºcoalã participantã în
proiectul „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”.
În faza anterioarã a proiectului, în care grupurile de sprijin au fost
înfiinþate în toate ºcolile, acestea s-au dovedit a fi de mare ajutor pentru
ºcolile ºi comunitãþile de care aparþineau, dezvoltând noi servicii pentru
comunitate ºi noi facilitãþi pentru ºcoalã. Astfel de grupuri de sprijin pot
fi înfiinþate în orice ºcoalã.
4. Grupurile de lucru ale autorilor de curriculum
Un numãr redus de ºcoli din România au apelat la Grupul de lucru
comunitar sau la Grupul de lucru al autorilor de curriculum pentru a
dezvolta parteneriate cu comunitatea localã în vederea elaborãrii
Texte auxiliare curriculumului la decizia ºcolii. (Vezi studiul de caz de la ºcoala Chiliºeni.)
5. Grupurile de lucru
Vezi Lectura 8.2 – Implicarea Unele ºcoli folosesc expertiza pãrinþilor sau a altor membri ai
pãrinþilor în educaþie. comunitãþii pentru a gãsi soluþii la problemele cu care se confruntã.

De exemplu, o ºcoalã a încercat sã elaboreze o politicã de transport,
pentru a rezolva problemele copiilor care nu puteau ajunge la ºcoalã;
pãrinþii ºi membrii comunitãþii au fost implicaþi în analiza ºi rezolvarea
cazului. Unul dintre pãrinþi lucra în domeniul transporturilor ºi a
sugerat mai multe moduri de rezolvare a problemelor ivite în acest
sector. Grupurile de lucru de acest gen – activând pe perioade de timp
mai lungi sau mai scurte – pot suplini lipsa de capacitate a ºcolii ºi pot,
de asemenea, sã ofere mai multe perspective asupra unei probleme.
Un exerciþiu de formare cu cadrele didactice din
ºcoala dumneavoastrã
Consiliul de administraþie ºi consiliile pãrinþilor existã deja, dar, în multe
ºcoli, reprezentarea pãrinþilor ºi a comunitãþii nu este adecvatã.
Acest scurt exerciþiu poate ajuta cadrele didactice sã vadã cum sã-i facã pe
aceºti reprezentanþi sã se simtã confortabil pentru a contribui eficient la
dezvoltarea ºcolarã.
Crearea unui mediu incluziv

Scop: Identificarea factorilor care îi ajutã pe oamenii sã capabili sã contribuie ºi sã simtã cã aparþin unor
se implice în întâlnirile formale ºi a factorilor care îi grupuri ºi faþã de altele sã manifeste rezistenþã.
împiedicã sã facã acest lucru; identificarea modalitãþilor Grupurile ar trebui sã se asigure cã fiecare
prin care factorii de sprijin pot fi incluºi în programele membru al grupurilor mici contribuie la acest
de parteneriat odatã cu îndepãrtarea factorilor de exerciþiu, rugând fiecare participant sã noteze, pe
stopare. rând, câte o idee în fiecare coloanã, pânã când se
Timp necesar: 30 de minute epuizeazã toate ideile;
• 15 minute alocate acestui exerciþiu;
Materiale: Coalã de flip chart ºi pixuri (sau tablã ºi
• Dupã 15 minute, adresaþi-vã grupului reunit ºi
cretã)
rugaþi-i pe participanþi sã întocmeascã o listã a
Organizare: grupurilor formale reprezentate în ºcoalã; acestea
• Împãrþiþi grupul în grupuri mai mici, de exemplu trebuie sã fie grupurile responsabile cu luarea
în grupuri de câte 4 persoane; deciziilor. 1 minut este suficient pentru aceastã
• Daþi-i fiecãrui grup o coalã de flip chart pe care discuþie;
apar douã coloane. Una are titlul „Ce mã ajutã sã • Treceþi lista pe o coalã de flip chart;
mã simt implicat“ ºi cealaltã „Ce mã împiedicã sã mã • Refaceþi grupurile mici ºi daþi-le încã douã coli de
simt implicat“; flip chart: una intitulatã „Cum putem fi siguri cã
• Rugaþi-i pe toþi participanþii sã se gândeascã la factorii de sprijin sunt disponibili” ºi cealaltã „Cum
grupurile în care sunt implicaþi în vreun fel (nu putem fi siguri cã factorii de stopare sunt înlãturaþi“
legat de muncã neapãrat). Fiecare grup ar trebui sã (20 min);
întocmeascã o listã de factori „ajutãtori” ºi factori • Dupã 20 de minute, reuniþi grupul pentru feedback
de „stopare”, plecând de la experienþa ºi discuþii. Redactaþi o listã completã a ideilor
participanþilor. Aceastã listã trebui sã includã înscrise pe cele 4 coli de flip chart;
motivele pentru care oamenii se alãturã sau nu • Luaþi fiecare idee pe rând ºi cântãriþi cum poate fi
anumitor grupuri, dar, mai ales, de ce sunt introdusã în agenda de lucru a ºedinþelor ºcolare.
Recapitulaþi participarea pãrinþilor ºi a comunitãþii Existã cãi prin care sã vã asiguraþi cã sunteþi la
în forurile oficiale din ºcoala dumneavoastrã. curent cu opiniile grupurilor marginalizate sau
Sunteþi de pãrere cã sunt reprezentate toate dezavantajate ºi cã le aveþi în vedere atunci când
segmentele comunitãþii? luaþi decizii?
3. I MPLICAREA PÃRINÞILOR ºI A TUTORILOR 29

Cum putem implica
3.2 informal pãrinþii?
Provocarea
Cum îi implicãm pe pãrinþi,
pentru ca aceºtia sã se
simtã valorizaþi ºi utili ºi
astfel sã contribuim la
creºterea calitãþii învãþãrii?
Soluþii posibile
Implicarea pãrinþilor în procesul de monitorizare
a educaþiei elevilor
Se organizeazã serile pãrinþilor sau zilele de evaluare în care sunt implicaþi
pãrinþi, cadre didactice ºi elevi. Au loc discuþii despre progresul elevilor ºi
stabilirea urmãtoarelor þinte.
Ajutor acordat elevilor acasã

Constã în sprijin la efectuarea temelor. Sprijinul poate însemna ajutor
propriu-zis sau crearea unui mediu propice în care elevul sã poatã munci.
Voluntari pentru activitãþile din ºcoalã

Pãrinþii vin la ºcoalã sã ajute, de exemplu sã-i ajute pe copii sã citeascã, sã
ajute la ore sau sã distribuie pachetele de masã.
Participarea la evenimentele ºcolare

Pãrinþii vin sã asiste la concertele ºcolare, piese de teatru sau alte
evenimente similare. Unele ºcoli din România organizeazã multe astfel de
evenimente, dar altele, prea puþine.
Texte auxiliare
Sugestii suplimentare pentru
Educaþie la cerere
aceste activitãþi sunt prezentate în Unele ore de curs, cum ar fi cele de limbi strãine sau pãrþi ale curriculumului
secþiunile 3 ºi 4 ale acestui ghid. la decizia ºcolii, pot prezenta interes ºi pentru pãrinþi, nu numai pentru

copiii acestora; unora dintre pãrinþi le face plãcere sã participe la ore alãturi
de elevi. Alternativ, pot exista cursuri dedicate special pãrinþilor sau altor
membri ai comunitãþii; ore de limbi strãine, de picturã sau desen sau
dedicate studiului diferitelor culturi, cum ar fi cultura romani.
Unele ºcoli din România organizeazã cursuri de predare a citit–scrisului
pentru pãrinþi ºi comunitate.
Servicii pentru comunitate

ªcolile îºi pot suplimenta orele de activitate ºi îºi pot extinde serviciile
(asigurarea de sãli sau alte facilitãþi) pentru grupurile provenind din
comunitate ºi pot organiza activitãþi comunitare sau pot facilita asigurarea
serviciilor sociale în parteneriat cu ONG-uri ºi/sau alte instituþii de stat.
Luaþi mãsuri pentru a-i implica pe pãrinþi
Idei practice ºi posibilitãþi de a întãri legãtura între familie ºi ºcoalã, plecând
de la ceea ce faceþi deja:
Luaþi mãsuri pentru a-i implica pe pãrinþi

• Implicarea pãrinþilor în coordonarea ºi organizarea serilor pentru pãrinþi;
• Elaborarea unor broºuri pentru pãrinþi ºi elevi despre tranziþia de la un ciclu de ºcolarizare la urmãtorul;
• O activitate despre perioada de tranziþie în ºcolile primare;
• Includerea responsabilitãþii pentru Programul de Sprijin pentru Pãrinþi în fiºa postului cadrelor didactice;
• Un program pentru sesiunile de sprijin pentru pãrinþi;
• Acordarea de sprijin la efectuarea temelor pentru elevi;
• Examenele naþionale: ce face fiul/fiica dumneavoastrã în clasa a VIII-a;
• Producerea broºurii Cum vã puteþi ajuta copilul;
• Producerea unei broºuri informative pentru elevi ºi pãrinþi.
Din „Successful Schools“ (1998), Community Education Development Council
Iatã ce a întreprins o clasã din „ªcoala Apaczai Csere Janos“ din

Cluj-Napoca, pentru a-i implica pe pãrinþi în timpul primilor patru ani
de ºcoalã:
• 2-3 ºedinþe cu pãrinþii pe semestru;

• copiii au plecat în excursii în care au fost invitaþi ºi pãrinþii;
• a existat câte o zi a porþilor deschise în fiecare semestru, când pãrinþii
au putut veni la ºcoalã ºi au putut asista la lecþii;
• la sfârºitul semestrului, pãrinþii au fost chemaþi la ºcoalã pentru a-ºi Reflecþie ºi acþiune
petrece dupã-amiaza jucându-se cu copiii, uitându-se la filme de
desene animate, asistând ºi participând la meciuri de fotbal sau volei; Analizaþi ideile care apar pe
• la sfârºitul clasei a IV-a, pãrinþii ºi copiii au primit un cadou frumos aceastã paginã ºi decideþi
(la despãrþirea copiilor de învãþãtor/învãþãtoare) – un CD pe care dacã vreuna vã poate fi de
copiii au fost înregistraþi în timp ce povesteau un eveniment interesat ajutor la implementarea
din cei patru ani de ºcoalã, cel care i-a impresionat cel mai tare ºi o politicii dumneavoastrã de
selecþie de fotografii fãcute în timpul excursiilor ºi serbãrilor ºcolare parteneriat între ºcoalã ºi
din aceeaºi perioadã. familie.

Cum elaborãm
rapoartele cãtre pãrinþi
3.3 ºi tutori?
Provocarea
Cum ne asigurãm cã
raportãm progresului
elevilor într-un mod prin
care sã câºtigãm sprijinul
activ al pãrinþilor ºi sã-i
motivãm pe copii
sã înveþe?
Soluþii posibile
Rapoartele scrise
Rapoartele ºcolare reprezintã un mod extrem de important de comunicare
cu pãrinþii, oferindu-le acestora informaþii specifice care îi vor face sã
înþeleagã mai bine cum se descurcã copiii lor ºi cum îi pot ajuta sã
progreseze. Totuºi, cercetãrile aratã cã pãrinþii cred uneori cã rapoartele
ºcolare sunt prea generale, iar sistemul de evaluare, confuz.
Iatã ce spun pãrinþii cã aºteaptã de la rapoartele ºcolare:

• o imagine completã a copilului lor ce poate fi înþeleasã ºi o listã a
achiziþiilor acestuia;
• rapoarte mai frecvente, nu doar o datã pe an;
• rapoarte care stabilesc obiectivele ºi descriu modalitatea de
atingere a acestora;
• sã ajute elevii sã se autoevalueze;
• echilibru între încurajare ºi sinceritate;
• informaþie detaliatã, nu generalã;
• informaþii despre abilitãþile de învãþare ºi competenþele pe care elevii
trebuie sã le deþinã;
• mai mult feedback formativ despre progresul înregistrat ºi despre
urmãtorii paºi;
• idei practice despre cum îºi pot ajuta copiii sã ajungã sã se compare
cu alþi elevi de aceeaºi vârstã ºi din aceeaºi ºcoalã;
• posibilitatea de a discuta despre raport cu cadrele didactice.

Introduceþi carnetul de mesaje
Acesta este un carnet folosit zilnic pentru a transmite informaþia de la
profesor cãtre pãrinþi ºi viceversa. Poate fi utilizat pentru a transmite
informaþii cu privire la: Ce metode aplicaþi în ºcoala
• evenimente speciale organizate de ºcoalã; dumneavoastrã pentru a
comunica cu pãrinþii?
• teme;
Organizaþi o ºedinþã pentru
• lucruri bune pe care le-a fãcut copilul;
a evalua ºi alte abordãri,
• mici temeri sau întrebãri. cum ar fi cele prezentate în
Profesorul ºi pãrintele ar trebui sã semneze paginile, pentru a semnala cã au acest ghid.
citit mesajele.
Ziua de evaluare a progresului

O idee pe care ºcolile au considerat-o eficientã este Ziua de evaluare a
progresului. Aceasta îi implicã pe elev, pe pãrinte ºi pe profesorul de la clasã
în procesul de evaluare, în formularea viitoarelor obiective pentru perioada
urmãtoare de evaluare.
O astfel de zi este, în mod normal, plasatã la mijlocul anului ºcolar.
Nu þine locul serilor obiºnuite de întâlniri cu pãrinþii, dar le este dedicatã
tot pãrinþilor. Elevii vin la ºcoalã în acea zi pentru a participa la interviul
obligatoriu de evaluare. Procesul de evaluare are 6 etape:
Etapa 1 Etapa 4
La începutul fiecãrui an ºcolar, pe discipline, Dirigintele discutã apoi cu elevul ºi cu pãrinþii acestuia pe
profesorul stabileºte o medie pe care trebuie sã o baza Fiºei de evaluare a disciplinei ºi a Fiºei de autoevaluare.
obþinã elevul în cursul unui semestru. Folosind cele douã fiºe, dirigintele încearcã sã îl
determine pe elev sã-ºi analizeze obiectiv performanþele.
Împreunã urmãresc notele obþinute la diferitele
discipline; de obicei este destul de uºor de identificat
Etapa 2 slãbiciunile semnificative. Dirigintele le discutã cu elevul
ºi stabilesc þintele împreunã. Este important ca punctele
În cele douã sãptãmâni care preced Ziua de evaluare,
tari ale elevului sã fie recunoscute ºi sãrbãtorite. Ziua de
elevul se întâlneºte cu toþi profesorii în parte în timpul evaluare ar trebui sã fie o experienþã pozitivã.
lecþiilor. Elevul are o Fiºã de evaluare a disciplinei (vezi
modelul pentru aceastã fiºã în secþiunea 8.6). Etapa 5
Elevul ºi pãrinþii sãi se întorc în clasã, transcriu þintele
stabilite împreunã cu dirigintele ºi completeazã un plan
Etapa 3 de acþiune prin care aceste þinte pot fi atinse (exemplu
în secþiunea 8.6). Planul va fi apoi trimis dirigintelui.
Elevul participã la evaluare împreunã cu pãrinþii sãi
(deºi este posibil ca unii pãrinþi sã nu participe). Elevii Etapa 6 – Evaluarea progresului 2
vor avea asupra lor Fiºa de evaluare a disciplinei deja Cam cu 6 sãptãmâni înainte de sfârºitul anului ºcolar,
completatã. Elevul se aºazã într-o clasã special elevii îi roagã pe ceilalþi profesori de la clasã sã
amenajatã ºi, supravegheat fiind de un cadru didactic, revizuiascã vechile þinte ºi sã stabileascã unele noi. La
completeazã fiºa respectivã, evaluându-ºi propriile încheierea activitãþii, elevul completeazã formularul
performanþe în funcþie de un numãr de întrebãri. Þinte revizuite din Broºura de Evaluare a Progresului
Aceastã fiºã trebuie sã fie luatã în etapa urmãtoare. (vezi secþiunea 8.6). Broºura îi va fi datã dirigintelui ºi,
aproape de sfârºitul anului ºcolar, are loc o întâlnire
între diriginte ºi elev pentru a evalua progresul fãcut
în anul respectiv ºi þintele pentru anul urmãtor.
Texte auxiliare
Pentru mai multe detalii, citiþi
secþiunea 8.6 a acestui Ghid.

Cum putem organiza
ºedinþe eficiente cu
3.4 pãrinþii?
Provocarea
Cum putem dezvolta un
spirit de încredere ºi
onestitate în întâlnirile cu
pãrinþii pentru a obþine
rezultate pozitive?
Soluþii posibile
Cum poate parteneriatul cu pãrinþii sã înceteze chiar
înainte de a începe? Posibile probleme ale întâlnirilor
Din diverse motive, multora dintre pãrinþi li se pare foarte dificil sã menþinã
contactul cu ºcoala copiilor lor. În vreme ce multe familii au o viaþã dificilã,
pãrinþii lucrând pãmântul sau având mai multe slujbe, alþii, deseori din
cauza propriilor abilitãþi educaþionale limitate, nu au încrederea necesarã
pentru a lua contact cu ºcoala ºi a sprijini educaþia copiilor lor.
Pe de altã parte, multe ºcoli oferã posibilitãþi limitate de a stabili un astfel de
contact. Acestea nu sunt de multe ori conºtiente de faptul cã existã familii
cu mulþi copii ºi se bazeazã, poate, mult prea mult pe scrisorile formale, pe
mesajele trimise acasã sau pe ºedinþele cu pãrinþii.
Întâlnirile frecvente între profesori ºi pãrinþi pentru a discuta progresul
individual al elevilor – ºi deseori cu participarea elevilor înºiºi – ilustreazã multe
dintre problemele implicate de crearea unui parteneriat eficace între ºcoli ºi
familii. Deºi astfel de întâlniri intrã în descrierea activitãþii principale a ºcolii,
fiind privite de toatã lumea ca o oportunitate majorã, experienþa de facto se
dovedeºte a fi dezamãgitoare ºi frustrantã pentru toatã lumea – elevi, pãrinþi ºi
cadre didactice. Studiile aratã faptul cã pãrinþii considerã serile dedicate lor ca
fiind frustrante ºi neproductive. Aceste întâlniri nu sunt, de cele mai multe ori,
luate în serios, nu sunt analizate sau monitorizate în mod sistematic ºi devin
rareori punctul focal al formãrilor sau al altor evenimente de dezvoltare
profesionalã ºi ºcolarã. Totuºi, ele rãmân elementul esenþial în orice parteneriat
cu pãrinþii în vederea sporirii performanþelor elevilor.
Pe de altã parte, un numãr tot mai mare de ºcoli încearcã sã dezvolte forme
prietenoase de comunicare cu pãrinþii, pentru a le permite familiilor ºi
ºcolilor sã aibã un schimb real de informaþii ºi sã fie mai înþelegãtori unii
faþã de alþii. Pãrinþii au nevoie sã vadã cã au loc schimbãri ca urmare a
contribuþiei lor. Atunci vor simþi cã fac parte dintr-un proces.

Ce putem face? Câteva principii de urmat pentru a
avea întâlniri eficiente
Existã suficiente probe care ne demonstreazã cã pãrinþii cred cã întâlnirile
cu profesorii copiilor lor au fost eficiente atunci când:
§ Este timp suficient pentru un dialog real – nu doar un monolog în care
profesorii le comunicã pãrinþilor anumite lucruri.
§ Întâlnirile au loc într-un cadru bine definit. Acesta poate fi oferit de
planurile individuale de învãþare, de acordurile între ºcoalã ºi familie
(vezi secþiunea 3.5 ce înseamnã Acordul între ºcoalã ºi familie?) sau de
þintele aprobate anterior (vezi Lectura 8.6 Ziua de analizã a progresului).
Întâlnirea poate fi, de obicei, intensificatã printr-o discuþie care
subliniazã:
- nevoia unei recapitulãri a ceea ce a fost obþinut;
- importanþa luãrii în consideraþie a opiniilor elevilor înºiºi.
§ Întâlnirile pornesc de la probe accesibile privind progresul copiilor,
comportamentul ºi achiziþiile acestora. Probele pot fi:
- o selecþie din lucrãrile elevului;
- o copie a unui raport recent;
- informaþii extrase din carnetul de mesaje.
§ Toþi partenerii pãrãsesc întâlnirea cunoscând care sunt þintele
aprobate, ce se aºteaptã, în mod rezonabil, sã se facã ºi când vor face
împreunã urmãtoarea analizã a situaþiei.
Întâlnirile/ºedinþele cu pãrinþii unei clase
ªedinþele cu pãrinþii unei clase implicã relativ puþini participanþi ºi se axeazã pe
probleme care-i intereseazã în mod direct pe pãrinþi. Totuºi, unii pãrinþi – mai
ales aceia care nu au încredere în ei înºiºi ºi în ºcoalã – sunt temãtori în legãturã
cu participarea ºi se întreabã dacã preocupãrile lor specifice vor fi puse în
discuþie ºi ascultate. Cadrele didactice trebuie sã examineze mai multe moduri
de implicare, pentru a se asigura cã aportul pãrinþilor este bine-venit ºi primeºte
rãspuns. Iatã câteva idei de coordonare a unei ºedinþe cu pãrinþii unei clase:
§ Asiguraþi-vã cã toþi pãrinþii au aflat de ºedinþe – prin scrisori ºi mesaje
trimise prin copii (ºi, dacã este posibil, prin telefon);
§ Aranjaþi întâlnirile astfel încât sã se încadreze în programul pãrinþilor;
§ Þineþi întâlnirile în afara ºcolii, dacã acest lucru vã e de ajutor – de
exemplu, la Cãminul cultural;
§ Încurajaþi-i pe pãrinþi sã-ºi invite prietenii, familia sau membri ai
grupurilor comunitare, dacã acest lucru le este de folos;
§ Coordonarea ºi organizarea ºedinþelor trebuie sã fie fãcutã în parteneriat; de
exemplu, prin schimbarea permanentã a rolurilor de preºedinte ºi de
secretar, pentru ca ºedinþele sã nu fie dominate de un singur grup de pãrinþi;
§ Aflaþi care sunt preocupãrile pãrinþilor ºi alocaþi timp chestiunilor pe
care doresc ei sã le aducã în discuþie;
§ Asiguraþi-vã cã rezultatele discuþiilor din timpul ºedinþelor sunt ulterior
comunicate ºi celorlaþi reprezentanþi ai cadrelor didactice, mai ales conducerii;
Organizaþi o sesiune de
§ Dacã va fi cazul, invitaþi ºi alte cadre didactice sã participe la întâlniri,
pentru a rãspunde la întrebãri ºi a lãmuri diverse probleme; formare pentru pãrinþi ºi
cadre didactice despre cum sã
§ Transformaþi întâlnirile în experienþe pozitive; de exemplu, puteþi începe
rugându-i pe pãrinþi sã vã povesteascã despre talentele, preocupãrile faceþi ca întâlnirile sã fie mai
copilului lor, lucruri pe care ar dori sã le cunoaºteþi ºi dumneavostrã; eficiente. Puteþi folosi drept
pãrinþii se vor simþi astfel implicaþi mai mult ºi valorizaþi; resursã de formare urmãtoarea
§ Un moment evident necesar pentru organizarea ºedinþelor cu pãrinþii listã a indicatorilor pentru
unei clase îl constituie trecerea spre nivelul secundar inferior, când pãrinþi.
implicarea pãrinþilor poate fi foarte utilã.

Lista de verificare pentru pãrinþii care se pregãtesc
pentru o întâlnire cu profesorii copiilor lor
(vezi pagina anterioarã)
Urmãtoarea listã de indicatori vã poate arãta cum sã vã pregãtiþi pentru
serile pãrinþilor organizate la ºcoalã ºi la alte întâlniri cu profesorii copilului
dumneavoastrã. Amintiþi-vã cã întâlnirile cu pãrinþii sunt organizate pentru
cã profesorii vor exact acelaºi lucru – cel mai bun traseu ºcolar posibil
pentru copilul dumneavostrã. Profesorii nu trebuie priviþi ca o ameninþare,
ci ca una dintre cele mai bune surse de informare oneste despre cum se
descurcã copilul în toate aspectele vieþii ºcolare ºi despre cum poate fi
sprijinit sã evolueze.
Folosiþi lista pentru a identifica ariile în care puteþi interveni pentru a
profita la maximum în urma unei întâlniri. Dacã puteþi bifa toate secþiunile
din lista de mai jos, puteþi fi încrezãtor cã procedaþi corect.
Lista indicatorilor pentru pãrinþi

Înainte de ºedinþã: mã pregãtesc
· Citesc notele cu atenþie;
· Iau notiþe în cazul în care doresc sã discut ceva anume cu un profesor;
· Pregãtesc o scurtã listã cu întrebãrile pe care vreau sã le pun;
· Discut cu copilul meu, pentru a afla dacã are vreo întrebare pe care sã o lãmuresc eu la ºcoalã.
În timpul ºedinþei: profit la maximum de pe urma întâlnirii
· Fac efortul sã ajung la timp;
· Ascult cu atenþie ºi încerc sã nu iau excesiv apãrarea copilului meu;
· Dacã mã supãrã vreun comentariu, încerc sã nu las sã se vadã acest lucru în comportamentul meu;
· Întreb cum pot sã-mi ajut copilul;
· Iau notiþe;
· Vorbesc cu directorul ºcolii sau cu un alt reprezentant al conducerii dacã vreau sã lãmuresc ceva;
· Profit de ocazie ºi vorbesc cu ceilalþi pãrinþi ºi cu profesorii despre chestiuni legate de ºcoalã.
Dupã ºedinþã: acþionez
· Îmi laud copilul pentru comentariile pozitive, asta înainte de a trece la observaþiile negative;
· Discut cu copilul orice chestiune apãrutã în urma ºedinþei, cât mai repede dupã încheierea acesteia;
· Încerc sã aplic imediat orice strategie stabilitã;
· Dacã profesorul a promis sã lãmureascã o problemã, îi dau timp sã acþioneze înainte de a contacta
ºcoala din nou;
· Dacã problemele nu se lãmuresc, merg mai departe pentru a le rezolva.

Ce înseamnã Acordul
3.5 între ºcoalã ºi familie?
Provocarea
Stabilirea responsabilitãþilor
noastre comune, ca pãrinþi
ºi cadre didactice, pentru
a asigura cea mai bunã
educaþie pentru copiii
noºtri ºi pentru a ne
clarifica aºteptãrile unii
faþã de ceilalþi.
Soluþii posibile
Acordul între ºcoalã ºi familie este o idee pe care multe ºcoli o gãsesc
eficientã. Acordurile între ºcoalã ºi familie pot forma baza unor întâlniri cu
pãrinþii eficiente, deoarece stabilesc punctul de plecare între ºcoalã, elev ºi
pãrinþi privind obligaþiile tuturor celor trei pãrþi, în efortul de maximizare a
calitãþii experienþei ºcolare a elevului. Ele reprezintã o bazã sãnãtoasã pentru
întâlniri eficiente cu pãrinþii, deoarece furnizeazã un punct de referinþã
pentru ambele pãrþi. În Marea Britanie, ºcolile trebuie, conform legii, sã
aibã un acord între ºcoalã ºi familie (vezi secþiunea 8.5). Toþi pãrinþii sunt
rugaþi sã semneze acordul, arãtând astfel cã îl înþeleg ºi sunt de acord cu el,
elevii fiind, adeseori, rugaþi sã-l semneze ºi ei. Totuºi, semnarea unui acord
nu trebuie sã fie neapãrat condiþia de înscriere la ºcoalã.
Un Acord între ºcoalã ºi familie ar trebui sã precizeze:
§ obiectivele ºi valorile ºcolii;
§ responsabilitãþile ºcolii ºi ale pãrinþilor (inclusiv cele referitoare la
prezenþa copiilor, la comportamentul ºi temele acestora);
§ ce aºteaptã ºcoala de la elevii sãi.
Acordurile contureazã politicile ºcolii referitoare la:
§ educaþia standard pe care elevii ºi pãrinþii au dreptul sã o aºtepte;
§ etosul ºcolii; Texte auxiliare
§ aºteptãrile referitoare la prezenþã;
§ politicile ºi procedurile referitoare la disciplinã; Lectura 8.5 a acestui ghid, Politica
ºi monitorizarea Guvernului Marii
§ politicile referitoare la teme;
Britanii în privinþa Acordurilor între
§ canalele de comunicare între ºcoalã ºi pãrinþi; pãrinþi ºi ºcoalã, oferã consiliere
§ procedurile de înaintare a plângerilor. suplimentarã ºi exemple.

Acordurile funcþioneazã cel mai bine dacã sunt:
§ un produs al discuþiilor sincere între toate pãrþile interesate,
inclusiv elevii;
§ echilibrate, corecte ºi imparþiale;
§ agreate, nu impuse;
§ introduse ca parte a modului ºcolii de a lucra cu pãrinþii;
§ clare ºi cu înþeles pentru pãrinþi; este important sã se obþinã tonul ºi
stilul adecvat, astfel încât toate pãrþile implicate sã ºtie ce se aºteaptã
de la ele;
§ realizabile, fãrã detalii excedentare ºi permisive faþã de diferitele
medii familiale ºi domestice;
§ frecvent revizuite.
Elaborarea unui acord între ºcoalã ºi familie
1. Utilizaþi o abordare ce se bazeazã pe colaborare!
Cele mai valoroase acorduri sunt acelea care au fost elaborate în colaborare,
printr-un proces de participare ºi în care transpare înþelegerea realã ºi
sentimentul de proprietate asupra ideilor. Ideile pot fi generate la adunarea unui
grup de discuþii a pãrinþilor ºi a cadrelor didactice. Uneori, întîlnirile separate
între pãrinþi ºi cadrele didactice pot facilita discuþii oneste, mai deschise.
2. Utilizaþi o abordare negociatã!

Pe urmãtoarele douã pagini vã sunt prezentate douã instrumente ce pot fi
folosite în stabilirea conþinutului unui acord între familie ºi ºcoalã. Unul
poate fi folosit de cadrele didactice, celãlalt, de cãtre pãrinþi. Este posibil sã
se elaboreze conþinutul acordului ºi fãrã aceste instrumente; totuºi, ele le
pot fi utile ºcolilor. Vã rugãm sã reþineþi cã rãspunsurile sunt date drept
exemplu ºi nu constituie o listã completã. Instrumentele ar trebui folosite în
grupuri mici, pentru a facilita participarea tuturor. În fiecare grup, o
persoanã (raportor) poate completa formularul. Rezultatele fiecãrui grup
pot fi raportate întregii adunãri, iar prioritãþile finale pot fi stabilite prin
simpla ridicare a mâinii. Alternativ, rezultatele diferitelor grupuri pot fi
prezentate Comitetului de pãrinþi sau Consiliului de administraþie.
3. Acordul trebuie sã fie aprobat de Comitetul de pãrinþi

ºi de Consiliul de administraþie.
Atunci când este aprobatã ultima variantã pentru conþinutul contractului,
aceasta poate fi finalizatã în cadrul unei întâlniri generale viitoare. Odatã ce
aþi trecut prin procesul de consultare ºi elaborare, puteþi produce ceva
asemãnãtor documentului urmãtor.
Revizuiþi anual acordul între familie ºi ºcoalã ºi a vã asigura cã noua generaþie de pãrinþi este, la
repetaþi procesul cel puþin o datã la cinci ani, pentru rândul ei, implicatã în elaborarea lui.

Acord între ºcoalã ºi familie (Model)
N.B. O copie a regulamentului ºcolii ºi a codului de practici ale cadrelor didactice trebuie sã fie anexatã acestui acord.
Eu/Noi mã angajez/ne angajãm la urmãtoarele pentru a Eu/Noi mã angajez/ne angajãm la urmãtoarele pentru a
sprijini pe deplin ºcoala în efortul ei de a-mi/a ne sprijini pe deplin educaþia copilului dumneavoastrã …
educa bine copilul…
• voi participa la viaþa ºcolii; • voi motiva copiii sã înveþe;
• mã voi asigura cã fiul meu/fiica mea merge la ºcoalã • voi prezenta clar ce li se cere elevilor sã facã;
ºi este punctual(ã); • voi acorda sprijin suplimentar indivizilor ºi
• voi informa ºcoala în ziua în care copilul grupurilor de elevi, atunci când este cazul;
absenteazã; • îi voi trata pe toþi elevii la fel;
• voi informa ºcoala, cu încredere, în legãturã cu • voi vorbi ºi mã voi purta respectuos cu elevii;
orice problemã emoþionalã sau psihicã pe care • le voi permite copiilor sã punã întrebãri pentru a-ºi
o are copilul, pentru ca sã poatã fi luate mãsurile clarifica orice problemã;
necesare; • voi folosi o gamã variatã de stiluri de predare
• voi monitoriza efectuarea temelor ºi voi da ajutor pentru a menþine interesul elevilor;
dacã va fi nevoie, completând zilnic agenda de lucru • voi oferi elevilor activitãþi de dezvoltare a unei game
a copilului; largi de abilitãþi;
• îl voi asculta zilnic pe copilul meu citind; • voi oferi oportunitãþi de învãþare prin cooperare ºi
• voi insista ca fiul meu/fiica mea sã respecte regulile de învãþare în grup;
ºcolii; • voi oferi elevilor posibilitatea de a lucra
• mã voi asigura cã fiul meu/fiica mea îºi face orele independent;
de somn înainte de ºcoalã. • voi respecta tot timpul confidenþialitatea.
Pentru pãrinþi ºi tutori Pentru ºcoalã

Semnãturã… Semnãturã…
Instrumente pentru elaborarea unui acord între

familie ºi ºcoalã (1)
(vezi pagina anterioarã)
Tabelul urmãtor poate fi folosit la ºedinþele cadrelor didactice pentru a etala
aºteptãrile lor faþã de pãrinþi. Vã rugãm sã observaþi cã lista de mai jos este
datã drept exemplu. Formatul poate fi generat ºi în timpul ºedinþei,
înregistrând ideile participanþilor.
Ce vor cadrele didactice de la pãrinþi?

În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din rãspunsurile posibile la întrebarea: „Ce aþi vrea sã facã pãrinþii
elevilor dumneavoastrã pentru a sprijini pe deplin învãþarea copiilor lor?”
Completaþi coloana din dreapta cu un numãr care aratã care sunt comportamentele cãrora le acordaþi o
importanþã mai mare. Scrieþi 1 pentru rãspunsul pe care îl valorizaþi ca fiind cel mai important, apoi 2 pentru al
doilea în ierarhie ºi aºa mai departe. Puteþi adãuga pe ultimul rând orice rãspuns suplimentar pe care vreþi sã îl daþi.
Ce aþi vrea sã facã pãrinþii elevilor dumneavoastrã pentru a sprijini pe deplin învãþarea copiilor lor? Ordinea
A Sã-ºi trimitã copiii la ºcoalã.

B Sã se asigure cã sunt punctuali la ºcoalã.
C Sã se asigure cã sunt în pat devreme în timpul sãptãmânii, astfel încât sã doarmã suficient.
înainte de o zi de ºcoalã.
D Sã le verifice zilnic tema.
E Sã sprijine regulamentul ºcolii.

F Sã solicite zilnic copiilor sã facã lecturi ºi cu voce tare.
G Sã reducã numãrul de ore petrecute în faþa televizorului.
H Sã participe la ºedinþele cu pãrinþii.
I Sã sprijine activitãþile de strângere de fonduri ale ºcolii.
J Sã informeze imediat ºcoala dacã li se îmbolnãveºte copilul.
K Sã cearã acordul ºcolii înainte de o perioadã de absentare.
L Sã informeze ºcoala în legãturã cu orice problemã de ordin emoþional/psihic pe care o
întâmpinã copilul, ca sã poatã fi luate mãsurile necesare.
Ce alte rãspunsuri aþi mai vrea sã daþi?
Instrumente pentru elaborarea unui acord

între familie ºi ºcoalã (2)
Tabelul de mai jos poate fi folosit la ºedinþele cu pãrinþii pentru a etala
aºteptãrile lor faþã de profesori. Vã rugãm sã observaþi cã lista de mai jos
este datã drept exemplu. Formatul poate fi generat ºi în timpul ºedinþei,
înregistrând ideile participanþilor.
Ce vor pãrinþii de la cadrele didactice?

În tabelul de mai jos sunt enumerate câteva din rãspunsurile posibile la întrebarea: „Ce aþi vrea sã facã profesorul
copilului dumneavoastrã pentru a-l sprijini pe deplin în procesul de învãþare?“
Completaþi coloana din dreapta cu un numãr care aratã care sunt mãsurile cãrora le acordaþi o importanþã mai
mare. Scrieþi 1 pentru rãspunsul pe care îl apreciaþi ca fiind cel mai important, apoi 2 pentru al doilea în ierarhie
ºi aºa mai departe. Puteþi adãuga pe ultimul rând orice rãspuns suplimentar pe care vreþi sã îl daþi.
Ce aþi vrea sã facã profesorul copilului dumneavostrã pentru a-l sprijini pe deplin Ordinea
în procesul de învãþare?
A Acordaþi-le ajutor suplimentar, atunci când întâmpinã dificultãþi la înþelegerea propriei munci.
B Permiteþi-le sã punã întrebãri.
C Vorbiþi-le cu respect.
D Încurajaþi-le creativitatea.
E Daþi-le posibilitatea sã înveþe un sport.
F Trataþi toþi elevii într-o manierã egalã ºi corectã.
G Acordaþi ajutor suplimentar înainte de examene.
H Oferiþi-le elevilor activitãþi de dezvoltare a unei game largi de abilitãþi.
I Motivaþi copiii sã înveþe.
J Oferiþi oportunitãþi de învãþare prin cooperare ºi în grup.
K Oferiþi-le elevilor posibilitatea de a lucra independent.
L Respectaþi tot timpul confidenþialitatea celor implicaþi.
M Prezentaþi clar ce li se cere elevilor sã facã.
Ce alte rãspunsuri aþi putea da la întrebarea de mai sus?

Cum ne pot ajuta
3.6 pãrinþii la ºcoalã?
Provocarea
Cum putem profita la
maximum de prezenþa
pãrinþilor la ºcoalã ca
voluntari?
Soluþii posibile
Folosirea pãrinþilor ca voluntari la ºcoalã este o modalitate excelentã de a-i
implica pe aceºtia în viaþa ºcolii ºi o cale potrivitã de a suplini resursele
umane ale ºcolii pentru acele componente pentru care nu este necesarã
prezenþa unui cadru didactic calificat. Comitetele ºcolare ale pãrinþilor sunt
resurse semnificative pentru orice ºcoalã.
Cum putem folosi cunoºtinþele, abilitãþile

ºi experienþele pãrinþilor?
1. Creaþi o bazã de date cu experþii locali din rândul
pãrinþilor ºi din comunitate
Unele ºcoli au o listã de inventar semioficialã în care sunt specificate
cunoºtinþele culturale ale pãrinþilor, experienþa de lucru ºi pasiunile speciale.
Astfel de resurse pot fi folosite pentru a întãri, a îmbogãþi ºi a extinde atât
curriculumul formal, cât ºi educaþia profesionalã ºi extraºcolarã a elevilor.
2. Identificarea voluntarilor care vor fi implicaþi anul

urmãtor
ªcolile care au puternice legãturi cu familiile implicã adeseori, extensiv ºi variat,
pãrinþii voluntari în activitatea lor. Implicarea poate fi stabilitã informal Texte auxiliare
ºi ad-hoc sau ca parte a unei scheme sau abordãri aprobate. Astfel de
aranjamente pot crea contacte zilnice cu familiile din cartier, cu comunitãþile ºi Citiþi Ghidul 2, secþiunea 4.5
cultura acestora ºi, în acelaºi timp, pot sã le ofere pãrinþilor posibilitatea de a fi Sãrbãtorirea realizãrilor, pentru
formaþi ºi angajaþi. mai multe sugestii de activitãþi de
implicare a pãrinþilor.

Iatã câteva idei generale de implicare a voluntarilor:
§ Ca reprezentant al pãrinþilor în Consiliul pãrinþilor;
§ Ca reprezentant al pãrinþilor în Consiliul de administraþie;
§ Ca membru al grupului de sprijin al proiectului.
§ Asigurarea expertizei pentru elaborarea curriculumului, de exemplu
purtând discuþii cu privire la arii de specialitate, furnizând informaþii
despre istoria ºi geografia locului, antrenând copiii la diferite sporturi,
fãcând demonstraþii de artã popularã;
§ Sprijinirea procesului educaþional al ºcolii, de exemplu ajutând la
servirea micului dejun, la bibliotecã, la coordonarea cluburilor
extraºcolare ºi a celor de efectuare a temelor;
§ Sprijinirea activitãþii cadrelor didactice ºi ca personal de sprijin la clasã,
oferind sprijin la activitãþile de educaþie remedialã, tutorat ºi mentorat;
§ Ajutor acordat organizãrii unei scheme parentale de sprijin pentru
familiile nou venite ºi pentru acelea care nu au destulã încredere în ele
însele ºi în ºcoalã;
§ Ajutor pentru funcþionarea unui program de tutorat pentru pãrinþii
copiilor cu cerinþe educative speciale;
§ Colectarea de fonduri pentru activitãþile ºcolare;
§ Întreþinerea, repararea echipamentului ºcolii ºi a materialelor
educaþionale, de exemplu copierea fiºelor de lucru ale elevilor,
pregãtirea materialelor didactice, colectarea materialelor pentru ºtiinþã.
Pãrinþii – voluntari în activitãþile ºcolii
Iatã câteva idei practice care au funcþionat în alte ºcoli:
La clasã
§ Pãrinþii pot veni la ºcoalã sã-i ajute pe copiii din ciclul primar la diverse
activitãþi care implicã abilitãþi de viaþã sau sociale, cum ar fi schimbatul
pentru ora de educaþie fizicã, legarea ºireturilor, spãlarea mâinilor
înainte de masã sau dupã ce au folosit toaleta etc.;
§ La elevii mai mari, pãrinþii pot prezenta abilitãþi de viaþã cum ar fi cele
legate de îmbãierea ºi îngrijirea unui bebeluº;
§ Pãrinþii îi pot asculta pe copii când citesc, pot sã se joace împreunã jocuri
de recunoaºtere a literelor, pot pregãti ora de desen etc.;
§ Pãrinþii pot veni la ºcoalã sã vorbeascã despre slujba lor – coafezã/frizer,
brutar, agricultor etc., pentru copii de vârstã micã sau pentru consiliere
profesionalã a elevilor mai mari;
§ Cu ocazia sãrbãtorilor legale (Crãciun, Paºte) sau a diferitelor
evenimente din comunitate (nunþi, sãrbãtori etc.) aduceþi-i pe pãrinþi la
ºcoalã pentru a contribui la realizarea unor obiecte de artã (de exemplu,
obiecte de artizanat tradiþionale) etc.
La teme
§ Pãrinþii pot contribui la Clubul micului dejun, aducând o bãuturã caldã
în timp ce asistã la efectuarea temelor sau la un club dupã ºcoalã, Clubul
de efectuare a temelor, ajutându-l pe profesor sã supravegheze copiii sau
sã-i sprijine la efectuarea temelor;
§ Unele ºcoli organizeazã Clubul de caligrafie la ora prânzului, unde copiii
pot veni sã vadã cum pot sã-ºi îmbunãtãþeascã scrisul de mânã.

Dupã ºcoalã
§ Pãrinþii au multe pasiuni ºi hobby-uri pe care le pot împãrtãºi cu elevii
în cadrul cluburilor din afara orelor de ºcoalã, cum ar fi clubul de fotbal,
de muzicã, de pescuit, de artã popularã (unde se pot utiliza materialele
refolosibile), de desen ºi picturã, ºah, dame;
§ Unii pãrinþi pot avea pasiuni cu totul neobiºnuite, cum ar fi sã colecteze
obiecte neobiºnuite (de exemplu, cutii de chibrituri, pãpuºi, medalii);
§ Un pãrinte poate conduce un club de grãdinãrit – nu e nevoie decât de o
micã bucatã de pãmânt ºi de câteva seminþe/rãsaduri. Unele ºcoli ºi-au
fãcut niºte grãdini minunate;
§ Acolo unde existã acces la echipament electronic, clubul de informaticã a
devenit ceva obiºnuit la nivelul ºcolilor. Acesta poate fi condus de cãtre
profesori ºi în pauza de masã. ªi, de ce nu, puteþi încerca un club de
jocuri pe computer, unde elevii sã-ºi aducã propriile jocuri ºi sã-ºi
împãrtãºeascã experienþele cu alþi elevi.
Pe mãsurã ce vã sunt prezentate astfel de idei, vã veþi daþi seama de

potenþialul pe care îl au pãrinþii ºi veþi deveni ºi mai inspiraþi. În plus,
pãrinþii pot veni cu propriile idei de a ajuta ºcoala, atunci când vor sesiza
implicarea altor pãrinþi.
Implicaþi cadrele didactice în elaborarea listei ajuta la ºcoalã sau în clasã. Redactaþi o listã cu
dumneavoastre de modalitãþi prin care pãrinþii pot „sarcinile“ pe care le puteþi da pãrinþilor.

Note

CUM POT PÃRINÞII
SÃ-ªI AJUTE COPIII
4 SÃ FACÃ PROGRESE
LA ªCOALÃ?
4.1 Cum putem lucra cu pãrinþii pentru a îmbunãtãþi

acumulãrile elevilor?
4.2 Cum pot pãrinþii sã-ºi ajute copiii sã se pregãteascã
pentru începerea ºcolii?
4.3 Cum pot pãrinþii sã-ºi sprijine copilul din punct de
vedere ºcolar?
4.4 Cum pot ajuta pãrinþii la efectuarea temelor?
4.5 Cum îºi pot ajuta pãrinþii copiii sã înveþe sã citeascã?
4.6 Cum îºi pot ajuta pãrinþii copilul în perioada examinãrilor?
4.7 Cum putem implica pãrinþii în tranziþia de la învãþãmântul
primar la cel secundar?
45
Cum putem lucra cu pãrinþii
pentru a îmbunãtãþi
4.1 acumulãrile elevilor?
Provocarea
Cum ne asigurãm cã
furnizãm pãrinþilor
informaþiile ºi ocaziile
pentru a ne ajuta pe noi,
toþi, sã devenim parteneri
în procesul de învãþare al
copiilor lor?
Soluþii posibile
Ce ºtim unii despre ceilalþi?
§ ªtim ceea ce gândesc pãrinþii despre ºcoalã?
§ Îi întrebãm ce gândesc?
Ce este important pentru pãrinþi? Ce este important pentru membrii
comunitãþii? Ce ne spun ei nouã?
Ce este important pentru noi? Când le spunem pãrinþilor acest lucru?
Cum procedãm cu pãrinþii pentru ca aceºtia sã contribuie la atingerea
scopurilor ºcolii?
Încurajãm pãrinþii sã-ºi ajute copiii sã înveþe:

§ vorbindu-le despre curriculum;
§ acordându-le mai mult de zece minute pe an;
§ vorbind cu ei despre perspectivele copilului lor;
§ oferind scurte cursuri pentru pãrinþii care doresc sã-ºi susþinã copiii, de
exemplu „ajutor la teme“, „þine pasul cu copiii“.
Putem arãta cã ºcoala a început sã colaboreze cu pãrinþii ºi cu societatea?
Se bazeazã aceastã muncã pe înþelegerea unor obiceiuri, culturi ºi stiluri de
viaþã ale pãrinþilor ºi ale comunitãþii, mai degrabã decât pe aºteptarea din
partea ºcolii ca pãrinþii ºi comunitatea sã se acomodeze cu ºcoala?
Putem arãta cã aceastã muncã influenþeazã ºcoala ºi cã, de asemenea, cautã
sã influenþeze pãrinþii ºi comunitatea?

Cât de mult îi implicãm, cu adevãrat, pe pãrinþi în
educarea copiilor lor?
Reuºim sã îi identificãm pe elevii cu potenþial de dezvoltare, dar aflaþi în
situaþie de risc din motiv de:
§ excluziune?
§ comportament neadecvat?
§ absenteism?
§ hãrþuire?
§ lipsa concentrãrii?
§ lipsa susþinerii familiale?
§ lipsa aspiraþiilor/aºteptãrilor?
Îi implicãm pe pãrinþii lor? Îi implicãm în viaþa ºcolarã a copilului lor
atunci când nu este vorba de o crizã?
Dacã da, cum îi implicãm?
Cum sã-þi ajuþi copilul sã se descurce mai bine
la ºcoalã? Instrumente pentru pãrinþi
În Secþiunile urmãtoare (4.2, 4.3, 4.5, 4.6) sunt câteva liste de recomandãri
pe care le puteþi oferi pãrinþilor ºi care i-ar putea ajuta sã-ºi susþinã copiii
în activitatea lor ºcolarã.
Instrumentele sunt, de asemenea, folositoare pentru formarea mediatorilor
ºcolari, ca ºi a membrilor comunitãþii cooptaþi sau aleºi sã activeze în
diferite comisii în cadrul ºcolii.
Fiecare subiect din listele de recomandãri cere un Da sau Nu ca rãspuns sau
un simplu „vãzut“. Instrumentele pot fi folosite într-o varietate de scenarii,
dar vor fi foarte eficiente dacã vor fi utilizate ca instrument de formare.
Puteþi organiza activitãþi de formare în zilele de ºcoalã, dupã ore, pentru a
prezenta pãrinþilor listele de recomandãri ºi a dezvolta liste proprii.
De exemplu, Lista de recomandãri pentru pãrinþii copiilor preºcolari poate fi
folositã pentru a ajuta pãrinþii copiilor preºcolari sã identifice cum îi pot
ajuta pe copiii care urmeazã sã meargã la ºcoalã. Poate fi folositã de
învãþãtor sau de alte persoane (de exemplu, mediatorul ºcolar), discutându-se
listele de recomandãri, fie cu pãrinþii la aceºtia acasã, fie cu grupuri de
pãrinþi la diverse întâlniri tip atelier.
În cazul unui atelier cu un grup mic, pãrinþii discutã subiectele din liste
împreunã ºi-ºi împãrtãºesc ideile despre felul în care le pot îndeplini.
Instrumentele vor fi folosite oral, cu un formator sau conducãtor de grup
care sã le citeascã cu voce tare. Pãrinþilor care pot citi le sunt înmânate
listele la sfârºitul întâlnirii sau al sesiunii de formare. Nu prezentaþi toate listele de
recomandãri în acelaºi timp.
Instrumentele nu trebuie folosite în acelaºi timp, deoarece pãrinþii trebuie Organizaþi întâlniri cu
sã se concentreze asupra subiectelor individuale. Acestea vor fi mult mai „echipa de acþiune“ pentru
eficiente dacã vor fi utilizate într-o serie de activitãþi sau în ateliere pe a stabili prioritãþile.
diferite teme.
4. C UM POT PÃRINÞII SÃ -º I AJUTE COPIII SÃ FACÃ PROGRESE LA º COALÃ ? 47

Cum pot pãrinþii
sã-ºi ajute copiii
sã se pregãteascã
4.2 pentru începerea ºcolii?
Provocarea
Cum îi putem ajuta pe
pãrinþi sã înþeleagã cum îi
pot oferi copilului lor un
mediu adecvat ºi
experienþe pozitive înainte
ca acesta sã meargã la
ºcoalã?
Oferiþi pãrinþilor o listã de recomandãri (aºa cum este urmãtoarea) care
poate fi prezentatã la ºedinþe.
Cãtre pãrinþi…
Urmãtoarea listã de verificare vã poate ajuta sã vã pregãtiþi copilul
de ºcoalã.
Nu uitaþi cã fiecare copil creºte ºi se dezvoltã diferit, deci nu faceþi comparaþii
între copilul dumneavoastrã ºi alþii ºi nu vã îngrijoraþi. Folosiþi lista de
indicatori pentru a identifica zonele în care puteþi interveni în sprijinul
copilului dumneavoastrã. Dacã puteþi bifa toþi indicatorii, puteþi fi sigur
cã vã ajutaþi copilul sã se pregãteascã pentru ºcoalã.

Listã de recomandãri pentru pãrinþii copiilor preºcolari
Îmi pasã de sãnãtatea ºi creºterea copilului meu.

Copilul meu:
• are o alimentaþie sãnãtoasã ºi se odihneºte mult;
• primeºte îngrijire medicalã ºi dentarã în mod regulat;
• aleargã, sare, se joacã în afara casei ºi are ºi alte activitãþi care îl solicitã fizic;
• joacã jocuri de tip puzzle, scrabble, coloreazã, picteazã.
Încurajez dezvoltarea lui socialã ºi emoþionalã.

Copilul meu:
• învaþã sã exploreze ºi sã încerce lucruri noi;
• învaþã sã lucreze bine singur ºi sã ducã la bun sfârºit sarcini stabilite de el însuºi;
• are multe ocazii sã întâlneascã alþi copii ºi învaþã sã colaboreze cu ei;
• este curios ºi vrea sã înveþe;
• învaþã sã-ºi termine sarcinile;
• învaþã sã se controleze;
• poate urma instrucþiuni simple.
Încurajez dezvoltarea limbii ºi cunoaºterea generalã.

Copilul meu:
• are multe ocazii sã vorbeascã ºi sã asculte;
• are acces la cãrþi ºi la alte materiale de citit;
• are ocazia sã observe asemãnãri ºi deosebiri;
• învaþã sã-ºi scrie numele ºi adresa;
• învaþã sã numere ºi joacã jocuri cu cifre;
• învaþã sã identifice ºi sã numeascã forme ºi culori.
Eu sau alþi membri ai familiei mele:
• îi citim zilnic;
• îi dãm ocazia sã:
− punã întrebãri;
− rezolve probleme;
− clasifice lucruri;
− deseneze;
− asculte muzicã, sã cânte ºi sã danseze;
− aibã experienþe nemijlocite – sã vadã ºi sã atingã obiecte, sã asculte sunete noi, sã miroasã ºi sã
guste alimente ºi sã priveascã lucruri în miºcare.

Cum pot pãrinþii
sã-ºi sprijine copilul din
4.3 punct de vedere ºcolar?
Provocarea
Cum putem sã-i ajutãm pe
pãrinþi sã înþeleagã cum
pot oferi un mediu familial
adecvat în timpul activitãþii
ºcolare?
Cãtre pãrinþi...
Utilizaþi lista de recomandãri pentru a identifica zone de intervenþie în
sprijinul copilului dumneavoastrã din punct de vedere ºcolar. Dacã
reuºiþi sã bifaþi toate enunþurile din lista de mai jos înseamnã cã oferiþi
copilului tot sprijinul necesar.
Dacã aveþi nevoie de mai multe informaþii, discutaþi cu profesorul sau cu
mediatorul ºcolar.
Vã sunt oferite modalitaþi prin care vã puteþi ajuta copilul la citit, la
efectuarea temelor ºi la pregãtirea examenelor. Existã, pentru fiecare
dintre aceste teme, câte o listã de indicatori pentru evaluare.

Lista de recomandãri pentru susþinerea copilului din punct de vedere ºcolar
Îmi ajut copilul sã fie pregãtit pentru ºcoalã în fiecare zi.

Eu sau alþi membri ai familiei noastre:
• avem tot timpul la îndemânã o copie a orarului copilului;
• ne asigurãm cã are echipamentul necesar pentru ziua urmãtoare;
• ne facem timp pentru a discuta cu copilul despre ziua de ºcoalã;
• ne asigurãm cã primim scrisori de la ºcoalã;
· anunþãm ºcoala cât mai curând posibil dacã ºcolarul nu va fi prezent.
Copilul meu:
• îºi face ghiozdanul în seara precedentã.
Îmi monitorizez copilul în privinþa folosirii televizorului ºi a aparatului video.

Eu sau membri ai familiei mele:
• limitãm timpul în care copilul are voie sã se uite la televizor sau sã joace jocuri video;
• am alte activitãþi cu copilul nostru, cum ar fi: ne jucãm, vorbim, ne plimbãm etc.;
• când ne uitãm la televizor, discutãm programele împreunã.
Îmi încurajez copilul sã meargã la bibliotecã, dacã este posibil.
Copilul nostru:
• merge la biblioteca ºcolii;
• merge la alte biblioteci (dacã existã) sau împarte cãrþi cu alþi copii.
Eu sau membri ai familiei noastre:
• controlãm dacã ºcolarul foloseºte biblioteca în mod corect;
• folosim noi înºine bibliotecile (dacã este posibil).
Încurajez învãþarea activã a copilului meu.

• încurajãm copilul sã punã întrebãri despre lume;
• ascultãm întrebãrile lui ºi le discutãm;
• îl ducem pe copilul nostru sã viziteze locuri interesante ºi discutãm despre ele;
• ºtim întotdeauna unde este copilul nostru ºi ce face.
Copilul nostru:
• face sport;
• îºi petrece timpul cu prietenii;
• cântã la un instrument muzical, danseazã sau cântã;
• foloseºte Internetul pentru a afla informaþii (dacã e disponibil).
Îmi încurajez copilul sã fie responsabil ºi sã lucreze independent.

• ne încurajãm copilul sã fie independent ºi sã facã lucruri pentru sine;
• decidem niºte reguli acasã ºi le punem în practicã cu consecvenþã ºi în mod cinstit;
• ne asigurãm cã respectã regulile ºcolii;
• îi reproºãm dacã încalcã regulile;
• îi dãm rãspunderi în casã, dar ne asigurãm cã acestea nu se suprapun cu activitatea ºcolarã.
Copilul nostru:
• are responsabilitãþi în casã potrivite cu vârsta lui.
Eu:
• particip în mod regulat la ºedinþele cu pãrinþii;
• particip la alegerile pentru membrii Comitetului de pãrinþi.
• susþinem activitãþile ºi funcþiile ºcolii;
• rãspundem pozitiv la cererile care vin din partea ºcolii;
• ne oferim voluntar pentru proiectele ºcolii.

Cum pot ajuta pãrinþii
4.4 la efectuarea temelor?
Provocarea
Cum îi putem sprijini pe
pãrinþi sã înþeleagã cum îºi
pot ajuta copilul în modul
cel mai eficient la tema
pentru acasã?
Soluþii posibile
Tema pentru acasã ºi studiul acasã pot oferi o oportunitate excelentã pentru
pãrinþi sã devinã implicaþi activ în procesul de învãþare al copilului lor,
dându-le acestora o idee despre activitatea ºcolii. ªcolile pot face mult pentru
a-i ajuta pe pãrinþi sã se implice în tema pentru acasã ºi învãþatul de acasã:
§ fiind conºtienþi ºi sensibili faþã de moºtenirea familialã a copiilor ºi, luând
toate acestea în consideraþie, modelând atât natura cerinþelor temei pentru
acasã, cât ºi resursele care sunt cerute pentru finalizarea lor;
§ oferind o abordare pozitivã ºi alternative constructive pentru copiii care
au nevoie de susþinere specialã pentru a-i face sã lucreze bine. Aceasta ar
putea implica resurse sau o zonã special amenajatã pentru efectuarea
temei pentru acasã. De exemplu, cluburile pentru efectuatea temelor
(vezi paginile urmãtoare) au avut o influenþã pozitivã atât asupra
atitudinilor copiilor, cât ºi asupra calitãþii temei.
Sunt lucruri pe care pãrinþii trebuie ºi doresc sã le cunoascã pentru a-i
putea încuraja, susþine ºi, unde este potrivit, ajuta pe copiii lor la teme.
Acest lucru devine mai problematic, desigur, pe mãsurã ce copiii cresc,
temele lor devin mai avansate ºi ei doresc sã fie mai independenþi.

Iatã câteva idei despre felul în care ºcolile îi pot ajuta pe pãrinþi sã-ºi sprijine
copiii la învãþãturã:
§ Daþi pãrinþilor informaþii într-un limbaj accesibil despre:
- programul de lucru al copilului;
- abordãrile ºcolii vizavi de metodele de învãþare/predare potrivit
curriculumului;
- felul în care îºi pot sprijini copilul acasã.
§ Asiguraþi-vã cã fiecare subiect este legat de sistemul oficial de
raportare prin:
- analizarea progreselor copilului la serile pãrinþilor;
- carnetul de note al copilului.
§ Organizaþi ateliere de lucru pentru a încuraja implicarea practicã a
pãrinþilor ºi susþinerea în zone prioritare, cum ar fi matematica, scheme
de citire în doi/individual, ITC, ºtiinþe.
§ Discuþii periodice ºi linii fierbinþi de ajutor pe teme specifice legate de
muncã, de exemplu linii fierbinþi pe tema pentru acasã/recapitulare (uneori
conduse de pãrinþi experimentaþi/membrii Comitetului de pãrinþi).
§ Asiguraþi-vã cã implicarea pãrinteascã în învãþarea copiilor este un
subiect recunoscut al activitãþii personalului didactic ºi al dezvoltãrii
profesionale (de exemplu, ghid pentru cadrele didactice, recapitulare ºi
discuþii în cadrul întâlnirilor de catedrã, activitãþi de formare).
§ Elaboraþi o politicã de efectuare a temei pentru acasã bazatã pe un
contract negociat între profesori, pãrinþi ºi elevi. Întãriþi aceastã politicã
printr-un carnet de mesaje, a cãrui eficienþã sã fie revãzutã în mod regulat.
Planurile de studiu ºi jurnalele de acasã
Planurile de studiu ºi jurnalele temei de acasã sunt o altã cale de implicare a
pãrinþilor în activitatea de învãþare a copiilor lor ºi un ajutor valoros
pentru elev.
Unele ºcoli au tipãrit pentru fiecare elev un Plan de studiu destul de
sofisticat care conþine un jurnal pentru anul ºcolar, în care sunt marcate
datele testelor, vacanþele, data examinãrii elevului etc. Jurnalul este folosit
de elev pentru a-ºi înregistra toate temele fãcute acasã ºi acestea sunt
semnate la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni de pãrinte ºi de învãþãtorul clasei
pentru a marca finalizarea temelor. Planul mai conþine unele lucruri cum ar
fi orarul, cuvinte-cheie etc.
O alternativã simplã este Jurnalul temei de acasã – un caiet simplu unde sunt
înregistrate temele ºi „jurnalul“ este semnat la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni de
pãrinte ºi de învãþãtorul clasei pentru a marca completarea acestuia.
Cluburile pentru efectuarea temelor

Cluburile pentru teme oferã elevilor ajutorul de care ar putea avea nevoie
pentru a-ºi finaliza tema pentru acasã care prezintã probleme. Este o resursã
valoroasã pentru toþi elevii, dar mai ales pentru elevii al cãror mediu parental
nu este încurajator pentru lucrul acasã. De exemplu:
§ Mulþi fraþi, astfel încât nu existã posibilitatea unor perioade liniºtite,
neîntrerupte;
§ Teme care prezintã probleme, la care elevii nu ar putea primi ajutorul de
care au nevoie, mai ales dacã pãrinþii lor au o educaþie formalã limitatã;

§ Unii copii au în îngrijire fraþi mai mici, sau uneori alte rude, care le iau
din timpul pe care ar trebui sã-l acorde temelor;
§ Uneori, copiii au alte responsabilitãþi în cadrul familiei, cum ar fi sã
lucreze pentru întreþinerea familiei dupã orele de curs;
§ Acolo unde tema este folositã pentru a consolida munca din clasã, iar
elevul a avut dificultãþi cu acea parte de activitate, clubul pentru teme îi
va da posibilitatea de a primi explicaþii suplimentare.
Cum opereazã cluburile pentru efectuarea temelor?
Sunt þinute uneori înaintea orelor de curs, ca parte a Clubului micului-dejun,
unde elevii ar trebui sã serveascã un mic-dejun foarte simplu (o bãuturã
caldã ºi o felie de pâine) ºi sã îºi finalizeze tema la care au întâmpinat
dificultãþi. Acestea sunt conduse de un cadru didactic voluntar, dar pot fi
conduse ºi de pãrinþi voluntari.
Mai obiºnuite sunt cluburile de dupã cursuri. Aici se pot desfãºura o serie
de activitãþi, inclusiv sporturi, teatru sau muzicã, dar, suplimentar, este
disponibilã o salã în care copiii îºi pot aduce temele ºi pot primi ajutor de la
un învãþãtor, prin rotaþie. Aceastã activitate ar putea fi condusã de un
pãrinte voluntar sau de un elev mai mare. Este important sã existe o salã de
clasã disponibilã.
Când tema este programatã sã dureze câteva sãptãmâni, catedra care a dat
tema în cauzã poate oferi o „clinicã pentru temã“ o datã sau de douã ori
pentru acea lucrare. Când copii mai mici sunt puºi sã citeascã, aceastã
activitate poate fi asistatã de un pãrinte interesat sau de un elev mai mare
care intrã pentru 10 minute de douã sau trei ori pe sãptãmânã pentru a
asculta un copil cum citeºte la sfârºitul zilei de ºcoalã.
Lista de recomandãri legate de participarea

pãrinþilor la efectuarea temelor
Oferiþi pãrinþilor o listã de recomandãri (ca aceea alãturatã) care poate fi
prezentatã la ºedinþe.
Cãtre pãrinþi...
Lista urmãtoare vã aratã cum vã puteþi ajuta copiii cu tema pentru acasã.
Discutaþi cu copilul tot ce aveþi de gând sã faceþi în aceastã direcþie.
Cercetãrile aratã cã, dacã pãrinþii exercitã prea multã presiune asupra
copilului, îl împiedicã pe acesta sã gândeascã. Încercaþi sã transformaþi
efectuarea temei într-o activitate de rutinã, parte a oricãrei zile comune
de lucru. Gãsiþi un loc liniºtit unde puteþi face asta.
Dacã locuinþa dumneavoastrã este gãlãgioasã, poate aveþi o rudã, un
cunoscut sau un vecin unde copilul poate merge sã îºi resolve temele de
casã. Puteþi discuta acest aspect în cadrul comunitãþii ºi împreunã puteþi
gãsi un loc comod ºi potrivit unde mai mulþi copii sã se adune pentru
a-ºi face temele.
Utilizaþi lista de verificare pentru a identifica aspecte de îmbunãtãþit legate
de rezolvarea temei. Dacã reuºiþi sã bifaþi toate enunþurile, puteþi fi sigur
cã acordaþi copilului tot sprijinul de care are nevoie. Dacã vã îngrijoreazã
aspecte legate de temele copilului, discutaþi cu profesorii.

Lista de recomandãri pentru pãrinþi
în vederea efectuãrii temelor de cãtre copiii ºcolari
Îi arãt copilului cã eu însumi consider importantã tema de acasã.

Copilul meu:
• are o perioadã stabilitã pentru efectuarea temelor acasã în fiecare zi;
• are foile, cãrþile, creioanele ºi alte lucruri necesare;
• are un loc bine luminat ºi liniºtit unde sã studieze.
• expunem într-un loc vizibil orarul ºi temele copilului;
• ne asigurãm cã nu este deranjat când lucreazã;
• închidem televizorul în locul în care lucreazã.
Îi monitorizez tema.
Copilul meu:
• îmi spune ce temã are în fiecare zi;
• are un caiet de comunicare pãrinte/învãþãtor (Jurnalul de teme);
• îºi finalizeazã munca la timp.
• verificãm când începe ºi când îºi terminã temele;
• completãm caietul de comunicare pãrinte/învãþãtor în mod regulat;
• citim comentariile învãþãtorului privind temele;
• ne încurajãm copilul sã ia scurte pauze dacã este obosit.
Îi ofer înfrumare ºi sprijin copiIului meu când îºi face temele.

• ne ajutãm copilul sã fie organizat;
• vorbim cu copilul nostru despre cerinþele temei;
• controlãm dacã le-a înþeles.
Copilul nostru
• cere ajutor uneori, dar îºi finalizeazã temele singur.
Vorbesc cu profesorii sã rezolve problemele privind temele.

• discutãm proceduri de teme cu profesorul la întâlnirile cu pãrinþii;
• vorbim cu profesorul dacã sunt probleme.

Cum îºi pot ajuta
pãrinþii copiii sã înveþe
4.5 sã citeascã?
Provocarea
pãrinþi sã înþeleagã cum îi
pot ajuta cel mai bine pe
copiii lor sã înveþe sã
citeascã?
Oferiþi pãrinþilor o listã de recomandãri (cum este cea de mai jos) care
poate fi prezentatã la întâlniri.
Cãtre pãrinþi...
Urmãtoarea listã vã poate indica felul în care sã vã ajutaþi copilul sã
citeascã mai bine. Succesul ºcolar depinde în mare mãsurã de abilitãþile
de citire. Când copiii învaþã sã citeascã bine în clasele mici, ºansele sã
devinã elevi buni sunt mari. Însã învãþarea cititului este grea ºi niciodatã
nu trebuie pedepsiþi copiii pentru cã nu învaþã destul de repede sã
citeascã bine.
Utilizaþi lista de verificare pentru a identifica felul în care puteþi sprijini
copilul sã înveþe sã citeascã. Dacã reuºiþi sã bifaþi toate enunþurile, puteþi
fi sigur cã îi acordaþi tot sprijinul de care are nevoie pentru a învãþa sã
citeascã bine. Dacã sunteþi îngrijoraþi în legãturã cu progresul pe care îl
face copilul, discutaþi cu învãþãtorul.

Lista de recomandãri pentru exersarea cititului cu copilul
Ne ajutãm copilul sã înceapã sã citeascã.
• îi citim copilului nostru zilnic;
• îi citim copilului nostru poezii cu rimã;
• jucãm jocuri simple de cuvinte, de exemplu Câte cuvinte ºtii care sunã asemãnãtor cuvântului „pat“
(ex. sat, bat, lat etc.)?
• arãtãm litere ori de câte ori le gãsim;
• citim abecedare.
Copilul meu:
• învaþã rime, poezii ºi cîntece;
• primeºte laude ºi încurajãri când recitã sau cântã.
Îi dau un exemplu bun copilului nostru.

• citim de plãcere ºi pentru informare ca exemplu pentru copilul nostru;
• folosim dicþionare ºi materiale de referinþã.
Susþin progresul înregistrat în citire de copilul meu

• îl ascultãm pe copilul nostru zilnic;
• discutãm cu copilul nostru despre felul în care citeºte;
• îi oferim ponturi ca sã-l ajutãm sã citeascã singur;
• finalizãm citirea când copilul nostru este obosit;
• ne ducem copilul la bibliotecã.
Copilul meu:
• adorã sã asculte poveºti ºi alte texte citite de alþii;
• citeºte pentru mine/membrii familiei;
• citeºte singur.
Dezvolt vocabularul copilului meu vorbind ºi ascultând

• ne gãsim timp sã vorbim cu copilul nostru zilnic;
• vorbim despre preþuri, diferenþe de mãrci ºi cum sã aleagã fructe ºi legume bune în timp
ce facem cumpãrãturile;
• vorbim despre reþete în timp ce gãtim;
• vorbim despre unelte ºi modul lor de funcþionare când le folosim în treburi gospodãreºti;
• vorbim despre programe în timp ce ne uitãm la televizor;
• când citim o carte, vorbim despre ea;
• când copilul nostru ne spune ceva, ne oprim din ceea ce facem ºi îi acordãm atenþie.
Monitorizez progresul la citit al copilului meu
Eu:
• mã menþin informat asupra progreselor înregistrate de copilul meu la citire ºi îl întreb pe învãþãtor
despre modalitãþile în care îl pot ajuta.
Copilul meu:
• îmi spune ce citeºte la ºcoalã.

Cum îºi pot ajuta
pãrinþii copilul în
4.6 perioada examinãrilor?
Provocarea
pãrinþi sã înþeleagã cum îºi
pot susþine copilul în
timpul perioadei de
examene?
Oferiþi pãrinþilor o listã de recomandãri.
Cãtre pãrinþi...
Lista urmãtoare vã aratã cum puteþi sã vã ajutaþi copilul în timpul
perioadei de examene. Când se apropie examenele, copiii ºi pãrinþii sunt
mai agitaþi. Încercaþi sã fiþi veseli ºi pozitivi. Cel mai important lucru de
þinut minte este cã, oricât de uºoare sau de grele sunt examenele,
întotdeauna vã veþi susþine copilul.
Utilizaþi lista urmãtoare pentru a identifica felul în care vã puteþi ajuta
copilul. Dacã reuºiþi sã bifaþi toate enunþurile din listã, puteþi fi sigur cã
faceþi tot posibilul sã vã sprijiniþi copilul. Dacã sunteþi îngrijorat în
continuare, discutaþi cu profesorii copilului.

O listã de recomandãri pentru pãrinþii copiilor
care se aflã în perioada examenelor
Îmi ajut copilul sã repete pentru examene.

În perioada recapitulãrii, copilul meu:
• are un orar pentru recapitulare, astfel încât recapitularea sã nu fie lãsatã pe ultimul moment;
• are foile, cãrþile, creioanele ºi alte lucruri necesare;
• are un loc de învãþat bine luminat ºi liniºtit;
• uneori, îºi invitã colegi de clasã pentru a învãþa împreunã;
• are parte de destulã mâncare, somn ºi relaxare.
• expunem într-un loc vizibil în casã orarul de recapitulare al copilului;
• monitorizãm recapitularea copilului nostru;
• ne asigurãm cã nu este deranjat când lucreazã;
• oprim televizorul când lucreazã;
• ne lãudãm copilul ori de câte ori recapituleazã;
• îi aducem bãuturi sau gustãri în timp ce recapituleazã;
• organizãm activitãþi amuzante de recapitulare, cum ar fi jocuri de “cine ºtie, câºtigã“;
• îi oferim mici recompense dupã ºedinþele de recapitulare;
• ne ajutãm copilul cãutând informaþii despre subiectele de examen în enciclopedii sau pe Internet.
Îmi susþin copilul în timpul examenelor.

În perioada examenelor, copilul meu:
• se asigurã cã ºi-a împachetat în ghiozdan tot ce este necesar în seara dinaintea examenului;
• pleacã la examen la timp.
În timpul examenelor, eu sau membri ai familiei mele:
• încercãm sã fim veseli ºi sã avem o atitudine pozitivã tot timpul;
• oferim felurile de mâncare favorite în zilele examenelor;
• îl ascultãm pe copilul nostru dupã examen, dar nu îl forþãm sã spunã totul despre examen.
Nu fac niciodatã nimic în timpul examenelor care ar putea deteriora încrederea

copilului meu.
• nu ne comparãm niciodatã copilul cu altcineva care se descurcã mai bine decât el;
• nu îi spunem niciodatã copilului nostru cã ne-a dezamãgit;
• nu ne pierdem niciodatã rãbdarea când recapitulãm cu copilul nostru;
• nu comparãm niciodatã copilul nostru cu ceea ce am fãcut noi la vârsta lui;
• nu ne forþãm niciodatã copilul sã înveþe dacã ºtim cã este obosit.

Cum putem implica
pãrinþii în tranziþia
de la învãþãmântul
4.7 primar la cel secundar?
Provocarea
Cum pot fi implicaþi
pãrinþii în activitatea de
susþinere a copilului în
procesul de tranziþie de la
ºcoala primarã la ºcoala
secundarã?
Soluþii posibile
Trecerea de la învãþãmântul primar la cel secundar este o perioadã dificilã
în viaþa unui copil. Acest lucru este adevãrat mai ales atunci când copiii
trebuie sã se mute la o ºcoalã nouã, dar este de asemenea adevãrat atunci
când se mutã în cadrul aceleiaºi ºcoli, deoarece nu mai au un învãþãtor, ci
mai mulþi profesori. Este cunoscut faptul cã mulþi copii se adapteazã greu
vieþii din învãþãmântul secundar. Unii nu se descurcã practic niciodatã ºi
înregistreazã regres.
ªcolile secundare, în general, implicã mai puþin pãrinþii ºi familiile decât
ºcolile primare. Din cauza mai multor factori, ºcolile secundare trebuie sã
lucreze din greu ºi sã facã lucrurile diferit pentru a dezvolta o legãturã
puternicã cu copiii care se mutã de la o ºcoalã la alta.
Câteva idei pentru a sprijini tranziþia de la ºcoala primarã la ºcoala
secundarã:
§ Faceþi un film pentru noile familii pentru:
- a le ura bun venit la ºcoalã;
- a le îndepãrta orice îngrijorare ºi neliniºte legatã de noua ºcoalã;
- a le sugera modalitãþi în care pot susþine activitatea de învãþare a copiilor.
§ Organizaþi grupuri speciale de sprijin al tranziþiei ºi aranjamente pentru
copiii vulnerabili ºi familiile lor.

§ Rugaþi pãrinþii care sunt deja familiarizaþi cu ºcoala sã stabileascã ºi sã
menþinã contactul cu pãrinþii noi.
§ Implicaþi pãrinþii în analiza aranjamentelor deja existente ºi cereþi-le sã
sugereze îmbunãtãþiri.
§ Întãriþi ºi sensibilizaþi procesul de admitere pentru copiii care provin din
familii din medii dificile.
§ Acolo unde contactele iniþiale nu merg, faceþi o vizitã la domiciliu sau
implicaþi mediatorul ºcolar.
Cum urãm „bun venit!“ elevilor noi ºi famillilor
acestora – o listã de recomandãri
Parcurgeþi lista de recomandãri de mai jos cu echipa de acþiune ºi un grup
de pãrinþi pentru a judeca dacã faceþi tot posibilul pentru a ura „bun venit!“
elevilor noi ºi familiilor acestora.
Când vin copii noi la ºcoalã

ªcoala acordã atenþie construirii legãturilor cu pãrinþii, tutorii ºi familiile copiilor noi care vin la ºcoalã.
Se înþelege suficient de bine importanþa acestor legãturi atât de cãtre pãrinþi, cât ºi de cãtre cadrele didactice?
• Ce modalitãþi existã pentru întâmpinarea acestor pãrinþi ºi pentru a-i face sã se simtã bine la ºcoalã?
Cât de prietenoase sunt spaþiile unde primim pãrinþii? Cât de prietenoase sunt persoanele din ºcoalã care
întâmpinã vizitatorii?
• Ce aranjamente speciale ºi sprijin special sunt disponibile pentru a rãspunde nevoilor culturale ale
familiilor de romi?
• Existã o schemã de prezentare a ºcolii?
• Cât de bine rãspunde ºcoala nevoilor acelor copii care au medii familiale speciale?
• Vizitele la domiciliu sunt parte a practicilor curente?
Acolo unde existã motive de îngrijorare

ªcolile recunosc cã grijile pe care le au pãrinþii legat de soarta copiilor lor la ºcoalã sunt legitime ºi normale.
ªcoala se strãduieºte sã rãspundã acestor griji cu înþelegere ºi în mod eficient.
• Ce proceduri practice existã pentru a rãspunde îngrijorãrii pãrinþilor cât se poate de repede?
Sunt aceste proceduri clare ºi cunoscute atât de pãrinþi, cât ºi de cadrele didactice?
• Ce recunoaºtere a nevoilor speciale existã în cazul:
- pãrinþilor care nu au destulã încredere în sine?
- pãrinþilor care nu cunosc sistemul?
- pãrinþilor care lucreazã pânã târziu ºi nu pot participa la evenimentele de deschidere a anului ºcolar?
(Adaptare dupã documentele Inspectoratului ºcolar din Tower Hamlets, Londra)

Note

IMPLICAREA
COMUNITÃÞII LARGI
5 ÎN ACTIVITÃÞILE
ªCOLII
5.1 Cum poate deveni ºcoala centrul comunitãþii?

5.2 Cum poate contribui comunitatea la curriculumul
la decizia ºcolii?
63
Cum poate deveni ºcoala
5.1 centrul comunitãþii?
Provocarea
Cum transformãm ºcoala
noastrã într-o ºcoalã
comunitarã, oferind
învãþãturã de duratã ºi
întãrind comunitatea?
Soluþii posibile
Vã sfãtuim sã încercaþi sã ajungeþi la membrii
comunitãþii care nu sunt pãrinþi
La începutul acestui ghid, am examinat avantajele educaþionale pentru elevi,
oferite de implicarea pãrinþilor ºi a comunitãþii în activitãþile ºcolii. Mai
sunt, desigur, avantaje semnificative pentru comunitate; în dorinþa de a
localiza ºcolile în inima comunitãþilor pe care le servesc, guvernele nu
urmeazã cea mai bunã practicã din lume, dar recunosc cã, implicând
cetãþenii în viaþa instituþiilor publice (din educaþie, sãnãtate etc.), creeazã o
societate puternicã. Aceastã formã de bunã guvernare dã naºtere unei
societãþi în care oamenii se simt implicaþi.
Multe dintre ideile deja descrise în acest ghid se vor aplica membrilor
comunitãþii care nu sunt ºi pãrinþi. De exemplu, pãrinþi ai cãror copii au
pãrãsit ºcoala ar putea dori sã contribuie activând ca voluntari la ºcoalã sau
ca membri în Consiliul de administraþie. Gãsiþi membrii comunitãþii care nu
sunt pãrinþi.
Texte auxiliare În încercarea de a construi relaþii cu comunitatea, ºcolile îºi pot face
Secþiunea 8.7 a acestui Ghid – facilitãþile disponibile pentru comunitate, pentru a oferi asistenþã grupurilor
Ce sunt ºcolile comunitare? ºi organizaþiilor comunitare.

De exemplu:
§ un spaþiu de repetiþii pentru grupurile culturale ºi muzicale;
§ un loc de întâlniri pentru grupurile locale, cum ar fi organizarea unei
echipe sportive locale sau a unui festival cultural local;
§ furnizarea unor servicii de consiliere ocazionalã pentru localnici cu
ajutorul unei ONG local;
§ asigurarea unui spaþiu pentru un grup local de acþiune pentru a organiza
reuniuni publice, pentru a iniþia acþiuni în domenii de interes local, cum
ar fi realizarea unei aducþiuni de apã sau construirea unui drum de acces
mai simplu cãtre ºcoalã etc.
În unele ºcoli din România ºi din alte þãri, a fost desemnatã o clasã drept
Camera comunitãþii pentru uzul grupurilor comunitare mici.
Oferiþi cursuri pentru pãrinþi ºi alþi membri
ai comunitãþii
Guvernul are un obiectiv clar de a face din fiecare ºcoalã un centru al
comunitãþii, prin care pãrinþii nu numai sã se implice în viaþa ºcolii ºi în
educaþia copiilor lor, dar ºi sã fie capabili sã acceseze serviciile care susþin
familia ºi educaþia adulþilor.
O cale de a oferi acest obiectiv, care a fost consideratã foarte bunã în alte
state, este oferirea educaþiei ºi a formãrii pentru pãrinþi ºi alþi adulþi din
comunitate. Educaþia permanentã se bazeazã pe faptul cã educaþia este un
proces continuu de-a lungul vieþii unei persoane, care pregãteºte indivizii
pentru o carierã nouã sau le oferã posibilitatea de a-ºi petrece timpul liber
îmbogãþindu-ºi cunoºtinþele ºi deprinderile ºi care le permite sã aibã un mai
mare control asupra vieþii lor.
Aceste cursuri se pot desfãºura în timpul zilei sau seara. Ele pot oferi o
gamã largã de subiecte interesante ºi pentru pãrinþi sau pot fi legate de
sarcina deloc uºoarã de a fi pãrinte, de a-i ajuta pe copii ºi a le susþine
dezvoltarea. Aceste cursuri au o valoare specialã în zone unde mulþi pãrinþi
au fost excluºi anterior din experienþele ºcolare valoroase ºi relevante. Reflecþie ºi acþiune
Unele ºcoli româneºti oferã deja programe educaþionale de tipul „A doua
Dacã vã gândiþi sã oferiþi A
ºansã“, programe de alfabetizare ºi profesionalizare pentru adulþi. Aceste
doua ºansã ºi alte oportunitãþi
programe oferã o platformã solidã în cadrul cãreia pot fi furnizate alte
educaþionale pentru
cursuri, puþin câte puþin. Mulþi pãrinþi salutã posibilitatea de a învãþa la
comunitate, citiþi Ghidul 5, în
ºcoala copiilor lor. Ei ar putea sã aleagã dintr-o gamã de cursuri pentru
aceastã serie, Sprijin pentru
timpul liber sau subiecte vocaþionale sau sã-ºi dezvolte aptitudinile ºi sã
adulþii care învaþã, pentru a
câºtige noi calificãri. Oferirea de cursuri introductive legate de ceea ce învaþã
vã ajuta sã planificaþi
copiii lor i-ar putea încuraja pe pãrinþi sã îºi completeze propria educaþie.
abordãrile cele mai potrivite.
Pentru mulþi pãrinþi, câºtigul de încredere ºi autorespect sunt semnificative
ºi contribuie la angajarea lor viitoare.
5. I MPLICAREA COMUNITÃÞII LARGI ÎN ACTIVITÃÞILE º COLII 65

Cum poate contribui
comunitatea la
curriculumul
5.2 la decizia ºcolii?
Provocarea
Cum putem folosi cel mai
bine resursele comunitãþii
pentru a face curriculumul
mai relevant ºi mai
interesant pentru elevi?
În multe þãri, ºi în unele ºcoli din România, comunitatea a fost folositã ca

resursã care contribuie la dezvoltarea curriculumului.
Studiul de caz de la ºcoala din Chiliºeni, judeþul Suceava, care poate fi gãsit
în secþiunea 8.1 a acestui ghid, descrie felul în care ºcoala coopereazã cu un
consiliu al localnicilor pentru a dezvolta teme de curriculum la decizia
ºcolii, bazate pe aspecte ale vieþii de zi cu zi a comunitãþii, cum ar fi rolul
femeilor în comunitate.
Studiul de caz de la Buciumeni, judeþul Galaþi, descris de asemenea în
secþiunea 8.1, demonstreazã colaborarea cu afacerile locale pentru a-i
pregãti pe elevi pentru câmpul muncii ºi locurile de muncã specifice
comunitãþii locale.
În unele aspecte ale educaþiei din România, guvernul a fost foarte activ în
dezvoltarea unui proces educaþional nou care conecteazã educaþia din ºcoli
cu viaþa elevilor aºa cum o trãiesc ei în comunitãþile lor. Întregul curiculum
al formãrii profesionale din România a fost reproiectat pentru a aduce
predarea pe aceeaºi linie cu necesitãþile industriei ºi afacerilor locale ºi cu
experienþa de viaþã a elevilor. Tot mai multe ºcoli vor urma acest model ºi
vor iniþia programe educaþioanale din ce în ce mai relevante pentru
experienþele de viaþã ale elevilor. Un curriculum care cautã sã lege educaþia
de viaþa elevilor este o cale diferitã de lucru, dar una la care cei mai mulþi
Texte auxiliare profesori se pot adapta cu uºurinþã.
Secþiunea 8.1 a acestui ghid – Exerciþiul de pe paginile urmãtoare, proiectat pentru directorii de ºcoli ºi
Unde vrem sã fim? Cu ce seamãnã cadrele didactice, vã poate ajuta sã-i sprijiniþi pe profesori în procesul de
participarea la educaþie? adaptare la o astfel de educaþie.

Dezvoltarea unui curriculum local bazat pe proiect
… un exerciþiu de formare cu profesorii de la ºcoala dumneavoastrã
Împãrþiþi corpul profesoral în perechi sau grupe de trei. Fiecare grupã are o foaie de hârtie milimetricã (sau orice
altã foaie de hârtie, de format A4).
Fiecare grupã primeºte o temã diferitã, reprezentând un aspect al comunitãþii, de exemplu „Istorie localã“ sau
„Situaþia angajãrilor“. Grupele scriu aceastã temã în partea de sus a paginii.
Apoi, daþi fiecãrei grupe bileþele (mici bucãþi de hârtie de mãrimea unei cãrþi poºtale). Fiecare trebuie sã aibã scris
titlul unei discipline, aºa încât fiecare grupã sã aibã un set complet.
Iatã aici o listã posibilã a caracteristicilor/activitãþilor comunitãþii – puteþi adapta aceasta la propria dumneavoastrã zonã.
Iar aici aveþi o listã cu disciplinele ºcolare – dacã sunt prea multe pentru numãrul de grupe, atunci faceþi o selecþie.
Subiecte comunitare Materii ºcolare
Femei § Geografie § Biologie
Istorie localã § Istorie § Educaþie religioasã
Vârstnici § Fizicã § Matematicã
Ocuparea forþei de muncã § Chimie § Educaþie fizicã
Muzicã localã § Englezã § Muzicã
Transport local § Limbi strãine § Arte
Educaþie § Educaþie tehnologicã § Limba ºi literatura românã
Sãnãtate
Povestiri
Culturã localã
Grupele trebuie sã ia bileþelele, unul câte unul, scriind pe foaia de hârtie toate modalitãþile în care considerã cã pot
fi abordate acele teme în activitatea comunitãþii. Iatã un exemplu:
ISTORIE LOCALÃ
Literaturã românã § Oraºul/satul/regiunea în literaturã
Englezã § Regiunea în literatura englezã

§ Versiuni englezeºti ale literaturii turistice
§ Publicaþii englezeºti care fac publicitate oraºului/regiunii pentru dezvoltare
economicã/investiþii interne
§ Aspecte ale istoriei locale de scris în englezã
Matematicã § Desenaþi la scarã o hartã/un plan al satului/împrejurimilor
§ Numãrul tipurilor de case, unitãþilor locative ºi distribuirea lor la populaþie
Limba românã § Povestirea istoriilor locale
§ Scrieþi o istorie a satului/a zonei
Chimie § Calitatea apei
§ Poluarea
§ Analiza solului
§ Afaceri bazate pe procese chimice
§ Procese industriale
Revedeþi-vã baza de date a contactelor locale (revedeþi Includeþi toate resursele comunitãþii pe care le-aþi
secþiunea 3.6). putea folosi?
5. I MPLICAREA COMUNITÃÞII LARGI ÎN ACTIVITÃÞILE º COLII 67

Note

IMPLICAREA
6 ÎNTREGII
COMUNITÃÞI
6.1 Cum lucrãm cu familiile din grupurile dezavantajate?

6.2 Cum lucrãm cu familiile de romi ºi cu comunitãþile rome?
6.3 Cum lucrãm cu pãrinþii elevilor cu cerinþe educative
speciale?
69
Cum lucrãm cu
familiile din grupurile
6.1 dezavantajate?
Provocarea
Cum lucrãm, sensibil ºi
eficient, cu familiile care
nu sunt implicate în
întregime în ºcoala noastrã?
Soluþii posibile
Când lucraþi cu pãrinþii, pentru a construi o relaþie familie–ºcoalã, este
esenþial sã puteþi lucra cu toate familiile. Familiile sunt de toate formele ºi
de toate mãrimile ºi sunt multe varietãþi de experienþe familiale ºi modele
de organizãri familiale ºi de îngrijire a copilului.
§ În unele familii poate fi un singur pãrinte, se pot întâlni familii cu mai
multe generaþii (copii, pãrinþi, bunici, strãbunici) sau copii care locuiesc
cu pãrinþi adoptivi. Mulþi pãrinþi vor avea douã sau chiar trei slujbe, fãrã
a-ºi putea face timp pentru copii. În unele familii pot sã fi avut loc
schimbãri dramatice, majore, cum ar fi boli sau decese ale unor membri
ai familiei sau divorþuri.
§ Unele familii vor avea un limbaj particular, nevoi ºi circumstanþe
culturale ºi religioase, cum ar fi familiile de romi (vezi secþiunea
ulterioarã despre lucrul cu familiile ºi comunitãþile de romi). Familiilor
nou-venite în sat sau în împrejurimi sau familiilor fãrã rãdãcini le poate
Texte auxiliare fi dificil sã lege o relaþie cu personalul ºcolii ºi cu alþi pãrinþi.
§ Pentru unele familii sãrãcia, sãnãtatea precarã ºi dezavantajul social ºi
Ghid 1, secþiunea 2.2 Ce putem face educaþional vor fi obstacole reale în calea colaborãrii cu ºcoala.
pentru a combate discriminarea? § Vor fi, de asemenea, pãrinþi care au fost concediaþi ºi dezavantajaþi de
ºi secþiunea 6.8 Bariere în învãþare. propria experienþã educaþionalã negativã, care nu dau multã atenþie
Cercetarea implicãrii pãrinþilor din educaþiei ºi care nu doresc sã aibã prea mult de-a face cu ºcoala din
grupurile defavorizate este aceste motive.
discutatã mai departe în secþiunea § Unii pãrinþi pot sã nu fi dobândit calificãri în timpul ºcolii ºi se poate sã
8.2 a acestui ghid. le lipseascã încrederea în propriile aptitudini de a citi/scrie ºi de a calcula.

Idei pentru a vã ajuta sã lucraþi cu toate familiile
Puncte esenþiale:
• o bunã comunicare;
• sincronizare flexibilã;
• o abordare mai puþin oficialã;
• ajutor practic.
Acestea vor ajuta toþi pãrinþii ºi profesorii sã lucreze mai bine împreunã.
Dacã angajaþi un mediator ºcolar, acesta poate fi un instrument cheie în
abordarea familiilor defavorizate. De exemplu, el îi poate ajuta sã contacteze
alte instituþii care pot fi capabile sã le rezolve problemele familiale.
Aspecte practice:
§ Faceþi vizite la domiciliu.
§ Asiguraþi-vã cã fiecare familie poate contacta un membru de legãturã al
personalului didactic pe care îl cunoaºte ºi în care are încredere.
§ Aranjaþi consultaþii particulare cu pãrinþii, fie separat, fie la serile
cu pãrinþii.
§ Asiguraþi-vã cã existã flexibilitate în timp pentru discuþiile cu pãrinþii sau
alte evenimente colective.
§ Organizaþi ºedinþe cu uºa deschisã în zile stabilite din sãptãmânã.
§ Asiguraþi-vã cã tot materialul trimis pãrinþilor – informãri, prospecte,
scrisori – este accesibil ºi uºor de citit.
§ Dezvoltaþi strategii speciale cu ºi pentru familiile speciale.
§ Faceþi reclamã ºi diseminaþi informaþii despre alte surse de susþinere
pentru familiile defavorizate.
Discutaþi în cadrul ºcolii barierele în calea participãrii, grupuri sãrace economic, victime SIDA, minoritãþi
care pot exista în comunitatea dumneavoastrã. etnice). Discutaþi cum puteþi uºura accesul acestora
Identificaþi diferitele tipuri de grupuri ºi indivizi la ºcoalã.
defavorizaþi (de exemplu, familii monoparentale,
6. I MPLICAREA ÎNTREGII COMUNITÃÞI 71

Cum lucrãm
cu familiile de romi ºi
6.2 cu comunitãþile rome?
Provocarea
Ce putem face pentru a
îmbunãtãþi implicarea
comunitãþii rome în
educaþie ºi a ne asigura cã
toþi copiii romi au
posibilitatea de a reuºi ºi
de a-ºi atinge potenþialul
în ºcolile noastre?
Soluþii posibile
1. În primul rând, putem crea un etos al ºcolii
care ia cunoºtinþã ºi înþelege diferenþele
ºi similitudinile culturale.
În cazul multor elevi romi, diferenþele culturale sunt clare – ca rezultat al acestor
diferenþe culturale existã întotdeauna o contradicþie între valorile familiei ºi
valorile promovate de ºcoalã, atunci când intrãm în sistemul educaþional. Prin
urmare, copiii pot fi confuzi, neºtiind cãror valori sã le rãmânã fideli. Aceste
situaþii nu sunt deloc neobiºnuite pentru comunitãþile de romi din România.
În aceste cazuri, nu este uºor sã sprijini toþi elevii sã-ºi atingã potenþialul.
Secretul, dacã existã vreunul, este educaþia incluzivã. Strategiile educaþiei
incluzive sunt potrivite tuturor copiilor ºi, dacã sunt folosite susþinut, vor
da rezultate educaþionale mult mai bune pentru toþi elevii, indiferent de
mediul de provenienþã.
„Dacã dãm copiilor romi dreptul la educaþie, atunci trebuie
sã-l dãm tuturor copiilor.“
(Inspector ºcolar din Regatul Unit; citat în „Prevederile ºcolare pentru
minoritãþile etnice: paradigma þiganilor“ – Jean-Pierre Liegeois)
Texte auxiliare 2. Ajungeþi la pãrinþii romi ºi la comunitatea romã

ºi implicaþi-i.
Ghid 1, secþiunea 3.1 Cum putem Experienþa la scarã largã a lucrului cu toate grupurile de minoritãþi ºi
promova o culturã ºcolarã incluzivã? experienþa organizaþiilor rome din România, cum sunt ONG-urile Romani
ºi 3.2 Cum putem face ca ºcoala sã fie Criss ºi Agentia Împreunã, au arãtat cã un asemenea proces cuprinde, ca o
primitoare pentru toatã lumea? prioritate, atragerea pãrinþilor ºi a comunitãþii ca parteneri în educarea

propriilor copii. Acest lucru este adevãrat pentru orice ºcoalã, de vreme ce
tot mai multe studii demonstreazã cã succesul la învãþãturã este mai
influenþat de atitudinea pãrinþilor vizavi de ºcoalã ºi de educaþie decât de
statutul economic sau de nivelul de educaþie al familiilor din care provin
copiii. Într-o ºcoalã cu elevi provenind din medii sociale ºi culturi diferite,
participarea tuturor factorilor interesaþi din acea comunitate poate fi cheia
succesului la învãþãturã pentru toþi elevii. Experienþa la scarã largã aratã cã
implicarea grupurilor minoritare în luarea deciziilor ºi în procesul de
educaþie al copiilor lor (ºi în procesul oricãrei oferte de servicii sau activitãþi
a comunitãþii) este modul în care ºcolile (ºi alte organizaþii) pot maximiza
abordarea educaþionalã; comunitãþile (mai ales pãrinþii) trebuie sã se simtã
implicate ºi, cel mai important, valorizate.
Idei pentru implicarea familiilor rome
• Implicaþi pãrinþii în procesul de luare a deciziilor ºi dezvoltaþi un proces
de management cooperativ;
• Încurajaþi pãrinþii ºi membrii comunitãþii sã contribuie la educaþia
elevilor ºi sã susþinã procesul de învãþare;
• Iniþiaþi activitãþi care permit pãrinþilor ºi profesorilor sã se cunoascã mai
bine unii pe ceilalþi;
• Dezvoltaþi un program de participare a pãrintelui cu activitãþi planificate
specifice fiecãrui an ºcolar;
• Oferiþi servicii educaþionale ºi comunitare pentru pãrinþi ºi alþi parteneri
din comunitate, cum ar fi cursuri de alfabetizare ºi alte idei menþionate
în acest ghid;
• Informaþi pãrinþii în mod constant în legãturã cu activitãþile ºcolii ºi
progresele copiilor lor;
• Organizaþi activitãþi extracurriculare în care pãrinþii pot participa ºi ei ca
resurse sau experþi;
• Încurajaþi formarea asociaþiilor sau a consiliilor ºcolare în care pãrinþii ºi
profesorii sunt parteneri egali.
Aplicaþi aceste idei care au avut succes în alte ºcoli.

§ Contactaþi ºi uraþi bun venit! tuturor familiilor rome la ºcoalã;
§ Identificaþi pãrinþii romi care sunt gata sã acþioneze ca „pãrinþi de contact“
cu alþi pãrinþi din comunitatea romã, pentru a construi încredere;
§ Organizaþi întâlniri lunare ale pãrinþilor ºi un buletin informativ cu
apariþie regulatã pentru a-i informa ºi a-i implica pe pãrinþi;
§ Încurajaþi pãrinþii romi sã acþioneze ca voluntari; folosiþi pãrinþii ca
experþi ºi resurse la clasã (vezi secþiunea anterioarã despre pãrinþii
voluntari ºi studiul de caz);
§ O mai bunã comunicare cu pãrinþii despre serile de consultaþii. Planificaþi
ºi pregãtiþi cu grijã întâlnirile cu pãrinþii ºi faceþi-le atractive ºi folositoare;
consultaþi pãrinþii despre ce ar dori sã discute la aceste întâlniri; Reflecþie ºi acþiune
§ Evenimentele sociale: Festivalul tradiþional de meºteºuguri rome, care
oferã tuturor celorlalte comunitãþi din zonã oportunitatea de a vinde Identificaþi orice proiect al
lucruri; o searã de spus poveºti;
ONG-urilor care lucreazã cu
§ Contactaþi familiile mai rezervate prin vizite la domiciliu, de exemplu comunitãþi rome, în special
împreunã cu mediatorul ºcolar;
organizaþii locale.
§ Susþineþi mediatorul în probleme care privesc prezenþa la ºcoalã;
§ O „cutie de scrisori“ pentru sugestiile pãrinþilor, care pot fi anonime; Contactaþi-le acum, astfel
§ Încurajaþi participarea activã a pãrinþilor romi la procesele de luare a încât sã puteþi primi sfaturi
deciziilor în Consiliul pãrinþilor, Consiliul de administraþie sau Grupul dacã apar probleme cu pãrinþii.
de sprijin pentru proiect.

Cum lucrãm cu pãrinþii
elevilor cu cerinþe
6.3 educative speciale?
Provocarea
Cum lucrãm în mod
constructiv cu pãrinþii
elevilor cu cerinþe
educative speciale pentru a
le permite copiilor sã-ºi
atingã potenþialul maxim?
Soluþii posibile
Termenul cerinþe educative speciale este folosit pentru a descrie copiii cu o
largã varietate de dificultãþi ºi dizabilitãþi. Elevii sunt descriºi ca având nevoi
speciale dacã au dificultãþi de învãþare, ceea ce înseamnã cã pentru ei
trebuie oferit sprijin educaþional special, sau dacã au dizabilitãþi care îi
împiedicã sã foloseascã facilitãþile educaþionale general disponibile.
Unii elevi cu cerinþe educative speciale pot avea dificultãþi în învãþarea
cititului ºi scrisului, ceea ce ar avea un impact asupra accesului lor la
întregul curriculum ºcolar. Alþi elevi pot avea dificultãþi senzoriale,
dizabilitãþi fizice sau dificultãþi de comportament. Unele dizabilitãþi pot fi
evidente la naºtere, altele pot fi diagnosticate când copilul este încã mic.
Alte dizabilitãþi sau dificultãþi pot fi diagnosticate doar atunci când copilul
începe ºcoala.
Cercetãrile au arãtat cã pãrinþii din toate mediile ºi împrejurãrile au o
gamã similarã de sentimente ºi reacþii emoþionale când descoperã orice fel
de dificultate educaþionalã sau dizabilitate la copilul lor. Toþi profesioniºtii
care lucreazã cu pãrinþii care au copii cu nevoi speciale trebuie sã fie
Texte auxiliare conºtienþi de gama de sentimente care poate fi prezentã în întreaga familie.
Pãrinþii au sentimente de tristeþe, disperare, furie, vinovãþie ºi respingere.
Ghid 4, Sprijin individualizat De asemenea, au o dragoste ºi un simþ de protecþie copleºitor pentru
pentru învãþare copilul lor. Chiar dacã cei mai mulþi dintre pãrinþi vor ajunge sã accepte
Secþiunea 8.2 a acestui Ghid dificultãþile sau dizabilitãþile copilului lor, sentimentele puternice care
privind implicarea pãrinþilor din existau la vremea diagnosticãrii pot fi oricând resuscitate în timp de crizã
grupurile defavorizate. sau stres.

Propuneri de activitãþi Puncte cheie
Idei pentru a vã ajuta sã lucraþi cu pãrinþii elevilor • Ascultaþi temerile pãrinþilor.
cu cerinþe educaþionale speciale • Înþelegeþi cã pãrinþii pot acþiona
• Dacã sunteþi primul care trebuie sã spunã pãrinþilor cã fiul/fiica lor are de o manierã care sã le ascundã
dificultãþi, fiþi deschis, dar sensibil. Acordaþi-le timp pãrinþilor sã adevãratele sentimente.
înþeleagã ce le-aþi spus. Fiþi conºtienþi de reacþiile emoþionale care pot • Arboraþi o atitudine pozitivã în
apãrea dupã anunþarea problemei. legãturã cu succesele elevului.
• Când vã întâlniþi cu pãrinþii, gândiþi-vã atent ce urmeazã sã le
comunicaþi ºi fiþi atenþi la felul în care ei pot percepe mesajul
dumneavoastrã.
• Acceptaþi faptul cã pãrinþii sunt experþi când vine vorba despre
copiii lor.
• Fiþi dispuºi sã ascultaþi, nu doar ce se spune, dar ºi ce înseamnã ceea ce
se spune.
• Amintiþi-vã cã unele dificultãþi sunt moºtenite ºi cã unii pãrinþi ar putea
sã aibã dificultãþi asemãnãtoare cu cele ale copiilor lor.
• Fiþi pozitivi ºi ajutaþi pãrinþii sã simtã cã fiul/fiica lor este binevenit(ã)
la ºcoalã.
Alte idei practice:

• Recurgeþi la mediatorul ºcolar pentru a efectua vizite la domiciliul
copiilor cu nevoi educative speciale.
• Invitaþi pãrinþii la ºcoalã ca sã discutaþi despre sprijinul pentru învãþarea
copiilor lor.
• Oferiþi pãrinþilor informaþii despre cursurile de educaþia pãrinþilor (sau
organizaþi astfel de cursuri dumneavoastrã) la care sã poatã participa
pentru a câºtiga încredere în propriile abilitãþi de pãrinte.
• Încurajaþi pãrinþii sã aducã la întâlnirile cu pãrinþii un prieten sau un
cunoscut (mai ales dacã la întâlnire participã mai mulþi specialiºti)
pentru ca aceºtia sã le ofere sprijin afectiv.
• Discutaþi cu colegii motivele pentru care este • Identificaþi câteva surse diferite de ajutor ºi
bine ca pãrinþii sã-ºi descrie sentimentele de susþinere pentru pãrinþi (ONG-uri care lucreazã
tristeþe, disperare, furie, vinovãþie ºi la nivel local ºi organizaþii care oferã informaþii
respingere. De asemenea, motivele pentru despre dificultãþi sau dizabilitãþi speciale).
care aceºti pãrinþi sunt prea protectori cu • Discutaþi modalitãþile prin care puteþi oferi
copilul lor. acces la informaþie, sfaturi ºi susþinere
pãrinþilor elevilor cu nevoi educative speciale.

Note

COLABORAREA CU
7 INSTITUÞII/ONG-URI
7.1 Cum lucrãm cu alte instituþii?

7.2 Ce instituþii sau organizaþii trebuie implicate?
7.3 Cum anume sã colaborãm cu instituþii/ONG-uri?
77
Cum lucrãm cu alte
7.1 instituþii?
Provocarea
Cum cooperãm cu alte
instituþii pentru a garanta
cele mai bune rezultate
pentru elevii noºtri?
Soluþii posibile
În Secþiunea 1.1 Pe cine putem implica? am explicat cum îi poate ajuta pe
elevi implicarea altor instituþii în munca ºcolii ºi cum este utilizatã aceastã
practicã în ºcoli în lumea întreagã. ªcolile reunesc diverse agenþii pentru a
conlucra în cadrul ºcolii sau a-ºi coordona munca în beneficiul copiilor
vulnerabili, în procesul cunoscut sub numele de colaborare multiinstituþionalã.
(Aceasta este în mod special cazul pentru elevii cu cerinþe educative
speciale; acest aspect a fost abordat în Ghidul – Sprijin individualizat pentru
învãþare.) Totuºi, ideile detaliate în aceastã secþiune vor fi potrivite tuturor
aspectelor colaborãrii multiinstituþionale.
Colaborarea cu instituþii/ONG-uri – rolul ºcolii

Gama instituþiilor care pot fi implicate în ºcoli este foarte largã; aproape
toate aspectele vieþii ºcolare, ale educaþiei ºi bunãstãrii copilului vor beneficia
de abordarea multiinstituþionalã, care reuneºte o varietate de aptitudini, idei
ºi resurse, într-un mod coordonat ºi unificat. Este mai mult decât probabil
cã iniþiativa de a lucra într-un asemenea mod va trebui sã vinã de la ºcoalã,
deoarece, dintre toate instituþiile, ºcoala lucreazã cel mai intens ºi mai mult
cu copiii. Nevoile ºcolii ºi nevoile copiilor nu sunt doar nevoi legitime, dar
colaborarea cu ºcoala va satisface ºi obiectivele organizaþiilor ºi ale
instituþiilor co-acþionare. De exemplu: implicarea firmelor private în ºcoli
va ajuta sectorul privat sã dezvolte o forþã de muncã localã calificatã, firmele
beneficiind astfel de pe urma colaborãrii cu ºcoala.

Veþi întâlni rezistenþã faþã de colaborarea
cu instituþii/ONG-uri
Colaborarea cu alte instituþii nu este întotdeauna uºoarã – unii rãspund pozitiv,
alþii nu. Este parte a rolului ºcolii sã ajungã la comunitate, sã încurajeze ºi sã
convingã organizaþiile sã se implice; uneori, oamenii vor rezista din cauza a ceea
ce vãd ca graniþe profesionale. Acest lucru nu se întâmplã în þãrile în care
aceastã abordare este perceputã ca fiind cea mai bunã practicã profesionalã, mai
degrabã decât ca o intruziune în experienþa unor categorii profesionale.
Aici, Inspectoratul ªcolar Judeþean va trebui sã acþioneze la nivelul directorilor
acestor instituþii pentru a îndepãrta acest tip de rezistenþã.
Cine poate fi implicat? Cum se poate realiza acest lucru?
Fiecare ºcoalã va avea propriile prioritãþi, dar iatã câteva idei.
Activitate Instituþii, organizaþii

care pot fi implicate
„Conferinþele de caz“ obiºnuite, care sã asiste copiii vulnerabili Servicii sociale
(copii care aratã stare de stres sau care au probleme de Protecþia copilului
comportament în ºcoalã ca rezultat al problemelor din afara ºcolii), Poliþia
într-o manierã coordonatã, pentru a garanta cã elevul primeºte Biserica
îngrijire profesionalã la cel mai înalt nivel. Pãrintele
Mediatorul ºcolar
Desfãºurarea unui program de activitãþi extracurriculare pentru Cluburile ºi asociaþiile sportive
elevi pentru a le lãrgi aria de cunoaºtere, abilitãþile ºi aptitudinile. ONG-urile
Grupurile comunitare
Convenþii ºi sfaturi pentru carierã care sã asiste elevii sã-ºi aleagã o Instituþii private
carierã potrivitã într-o manierã informatã. ªedinþe regulate în clasã CJAPP/AJOFM
în care oamenii de afaceri vin sã discute despre ramura economicã în
care sunt implicaþi ºi despre tipurile de lucrãri ºi ocupaþii care
existã în ramura respectivã.
Program de formare continuã pentru cadrele didactice pentru a CCD
analiza ºi a rezolva problemele cu care se confruntã ºcoala. ONG-uri
Orice organizaþie care acþioneazã în
domeniul specific subiectului cursului
de formare
Livrarea curriculumului naþional prin implicarea instituþiilor în Agenþii publice

predarea lecþiilor legate de obiectul de activitate al acestora (de Instituþii private
exemplu, agenþie de turism sau departament de planificare într-o ONG-uri
lecþie de geografie sau un reprezentant al unei ramuri industriale
într-o lecþie de chimie sau un expert universitar într-o lecþie de
istorie pe subiecte specifice)
Abordarea localã a curriculumului naþional. De exemplu, ca parte a ONG-uri

curriculumului de geografie, elevii pot afla structura ºi istoria Grupuri comunitare
populaþiei locale ocupate dacã ºcoala invitã reprezentanþi ai Instituþii private
industriei locale ºi oameni de afaceri, universitatea localã ºi/sau Autoritatea localã
ºcoala de ucenici ºi reprezentanþi ai autoritãþilor locale
(departamentele de planificare ºi dezvoltare).
7. C OLABORAREA CU INSTITUÞII /ONG- URI 79

Ce instituþii sau organizaþii
7.2 trebuie implicate?
Provocarea
Cum ne asigurãm cã toþi
profesorii sunt conºtienþi
de necesitatea de a lucra
cu alte agenþii?
Colaborarea multiinstituþionalã va afecta tot corpul profesoral, de aceea

trebuie sã existe o activitate la nivelul întregii ºcoli în care sã fie implicat tot
corpul profesoral.
Elaborarea unei hãrþi a factorilor interesaþi

Iatã un exerciþiu pe care îl puteþi folosi pentru a elabora o listã cu potenþiale
organizaþii partenere care pot colabora cu ºcoala.
Pentru un grup de 16–20 de oameni ar fi bine sã aveþi douã hãrþi (dacã sunt
mai mult de 10 oameni în jurul unei hãrþi devine dificil pentru fiecare sã
participe ºi dureazã mai mult timp). Acest exerciþiu este bine sã fie efectuat
cu cel puþin cinci participanþi.
Circa 15 minute pentru exerciþiu, apoi pot urma discuþiile.
Harta trebuie pusã pe o suprafaþã planã ridicatã astfel încât oamenii sã se
poatã miºca în jurul hãrþii ºi sã nu fie nevoie sã se aplece. Principalul
instrument pentru acest exerciþiu este o foaie mare de hârtie (circa 150 cm
X 150 cm) pe care se deseneazã opt cercuri concentrice (ca în desenul
urmãtor), numerotate de la 1–8 cu 1 în centru.

Mai avem nevoie de bileþele; pe fiecare bileþel se
trece numele unei instituþii/agenþii/persoane cu
care ºcoala ar putea colabora.
De exemplu:
• Casa Corpului Didactic;
• Protecþia copilului;
• Servicii sociale;
• Camera de Comerþ;
• Bogdan Vasilescu – tâmplar;
• Corporaþia Internaþionalã a Oþelului;
• Fabrica de tricotaje Transilvania;
• ONG-ul „Copiii noºtri, viitorul nostru!“;
• Primãria;
• Biserica.
Lista poate cuprinde toate pãrþile potenþial
interesate la care vã puteþi gândi când pregãtiþi
exerciþiul. Bileþelele trebuie sã fie aproximativ de
mãrimea unor cãrþi de vizitã. Pregãtiþi, de
asemenea, ºi bileþele albe, necompletate.
Harta factorilor interesaþi
Procesul:
Participanþilor li se cere sã identifice cine cred ei cã sunt potenþialii factori
interesaþi, instituþiile care ar putea colabora cu ºcoala. Bileþelele sunt plasate
în jurul hãrþii, în afara cercului exterior. Înainte ca membrii grupului sã
înceapã sã plaseze bileþelele în cercuri, sunt rugaþi sã vadã, fãcând un ocol
al cercului, care sunt diferitele instituþii, organizaþii ºi persoane înscrise pe
bileþele ºi dacã vor sã adauge ceva. Acest lucru trebuie fãcut fãrã a se
discuta. Noile instituþii, organizaþii sunt adãugate pe bileþelele albe.
Participanþii încep apoi sã miºte bileþelele. Fiecare participant are voie sã
miºte un singur bileþel o singurã datã ºi într-un singur spaþiu odatã (de
exemplu, de la 6 la 5); bileþelele nu pot fi mutate din afarã spre centru într-o
singurã miºcare ºi nu au voie sã fie miºcate înapoi. Dacã un participant
crede cã locul pe care îl ocupã un bileþel este corect, atunci nu este nevoie sã
îl mute. Din nou, participanþii nu au voie sã discute între ei.
Când fiecare a mutat toate bileþelele pe care a vrut sã le mute, orice
duplicate de pe aceeaºi bandã sunt puse la un loc (de exemplu, uneori când
participanþii sunt invitaþi sã-ºi scrie propriile carduri, mai mult de o
persoanã scrie numele aceleiaºi organizaþii). Facilitatorul începe atunci
discuþiile, întrebând dacã toþi participanþii sunt de acord cu locul pe care se
situeazã diferitele bileþele, încercând sã ajungã la un acord/consens privind
plasarea finalã a acestora pe hartã. Facilitatorul trebuie de asemenea sã
indice orice omisiune evidentã.
Rezultatele analizei factorilor interesaþi sunt înregistrate pe o foaie de hârtie
în ordinea prioritarã relevatã de exerciþiu (acele organizaþii care sunt
considerate foarte importante vor fi trecute cât mai aproape de centrul
cercului – cercul 1). Aceastã listã poate fi apoi subiectul unor discuþii
viitoare, înainte de a merge la faza urmãtoare, care este aceea de a decide
cum trebuie sã colaboreze ºcoala cu fiecare organizaþie/instituþie/persoanã.

Cum anume sã colaborãm
7.3 cu instituþii/ONG-uri?
Provocarea
Cum ne asigurãm cã implicãm
alte instituþii/organizaþii în
mod potrivit?
Dupã ce aþi încheiat exerciþiul Harta factorilor interesaþi (vezi Secþiunea 7.2),
efectuaþi acest exerciþiu.
Cum implicãm alte instituþii/organizaþii interesate?
Exerciþiul trebuie sã dureze circa 30 de minute. Veþi avea nevoie de o coalã
de hârtie mare ºi un marker pentru fiecare grup. Acest exerciþiu trebuie
desfãºurat cu grupuri de 5–10 persoane.
Factorii interesaþi din exerciþiul precedent (secþiunea 7.2) sunt analizaþi
unul câte unul. În grupuri, se va discuta despre felul în care fiecare factor
interesat poate fi implicat cel mai bine în viaþa ºcolii. În timpul acestei
Texte auxiliare discuþii s-ar putea ca unele grupuri sã renunþe la unii factori interesaþi.
Rezultatele acestei discuþii sunt înregistrate pe coala de hârtie. Dacã aþi
Vezi Ghid 2, secþiunea 3.4 Cum
efectuat exerciþiul cu mai multe grupuri de 5–10 persoane, fiecare grup va
vom ºti dacã am reuºit sã realizãm
prezenta concluziile discuþiilor ºi se vor reuni rezultatele tuturor discuþiilor
ceea ce ne-am propus? pentru mai
pe o coalã de hârtie.
multe informaþii despre formatele
de elaborare a planului.

Concluziile discuþiilor
Factor interesat Prioritate Implicare în viaþa ºcolii

(mare/medie/micã)
Planificarea acþiunii pentru

colaborarea multiinstituþionalã
Pe pagina urmãtoare prezentãm un format de planificare a acþiunii pentru
directorii de ºcoli sau pentru membrul corpului profesoral responsabil cu
planificarea.
• Planificaþi progresul în ceea ce priveºte colaborarea cu alte instituþii sau
organizaþii;
• Fiþi flexibili; revizuiþi planul dacã se schimbã circumstanþele.

84
Planificare pentru participarea la educaþie a directorilor de ºcoalã
Factor Data Activitatea Cine este Ce va face La ce Cum vã veþi Cât credeþi De ce resurse Cum veþi ºti
interesat începerii responsabil persoana rezistenþã vã descurca cu cã va dura veþi avea cã aceastã
activitãþii pentru responsabilã puteþi aceastã pentru a nevoie activitate a
legãtura cu aºtepta rezistenþã implica fost încheiatã
aceastã aceastã
instituþie instituþie
Treceþi Când veþi Descrieþi ce Nominalizaþi Descrieþi ce De ex., apatie, Explicaþi ce Care este data De ex., Cum va fi
P ARTENERIAT º COALÃ –
intituþiile ºi începe lucrul doriþi sã se o persoanã va face, suspiciune, paºi trebuie finalã a camere sau când veþi
organizaþiile cu acest întâmple. responsabilã de fapt, rezistenþa fãcuþi pentru activitãþii. alte spaþii, termina ºi
interesate în acþionar. pentru persoana pas personalului. a depãºi echipament, veþi ºti cã aþi
FAMILIE
ordinea colaborarea cu pas. aceastã bani. avut succes.
–
stabilitã în cu aceastã rezistenþã,
exerciþiul cu instituþie. dacã va
Harta apãrea.
factorilor
interesaþi.
COMUNITATE
LECTURI
8 SUPLIMENTARE
8.1 Unde vrem sã fim? Cu ce seamãnã participarea la educaþie?

8.2 Implicarea pãrinþilor în educaþie
8.3 Programele de parteneriat din ºcolile din SUA;
dezvoltarea programelor ºi rezultatele implicãrii
în parteneriat
8.4 Cadrul definit de cele ºase tipuri de implicare
a familiei ºi a comunitãþii la nivelul ºcolii,
elaborat de Joyce Epstein (1995)
8.5 Politica ºi monitorizarea Guvernului Marii Britanii
în privinþa acordurilor între pãrinþi ºi ºcoalã
8.6 Ziua de analizã a progresului
8.7 Ce sunt ºcolile comunitare?
85
Unde vrem sã fim?
Lectura Cu ce seamãnã
8.1 participarea la educaþie?
Provocarea Studiu de caz

În aceastã secþiune vom Studiu de caz 1:
prezenta trei studii de caz,
exemple de bunã practicã
ªcoala Chiliºeni, judeþul Suceava
în ceea ce priveºte „O ºcoalã pentru comunitate, o comunitate pentru ºcoalã”
participarea comunitãþii –
ªcoala Chiliºeni include o ºcoalã primarã ºi o grãdiniþã, localizate în zona
douã exemple din
ruralã, cu puþine oportunitãþi economice ºi puþine locuri de muncã. ªcoala
România ºi un exemplu
are circa 110 copii în 4 clase, plus o grãdiniþã. Satul are un procent ridicat
din Regatul Unit.
de populaþie de etnie romã, reflectat ºi în populaþia ºcolarã.
Din 1999, ªcoala Chiliºeni a fost implicatã într-un proces amplu de
schimbare prin care ºcoala a iniþiat ºi dezvoltat relaþii puternice cu
comunitatea ºi cu pãrinþii. ªcoala s-a schimbat atât fizic (clãdirea a fost
renovatã complet), cât ºi din punctul de vedere al atmosferei dominante;
aceasta a contribuit foarte mult la îmbunãtãþirea mediului de învãþare
pentru copii. Acest lucru a fost posibil graþie determinãrii directorului, care
a condus un program de schimbare ºi care, în acest proces, a reuºit sã adune
fonduri dintr-o varietate de surse, mai ales de la finanþatori internaþionali.
Un obiectiv major al acestui program de schimbare a fost sã îmbunãtãþeascã
ºansele de succes ºcolar ale copiilor romi din ºcoalã. ªcoala crede cã
progresele limitate la învãþãturã ale elevilor romi nu pot fi îmbunãtãþite fãrã
ca pãrinþii romi sã joace un rol decisiv.
Obiectivele acestui program de schimbare au fost:
• integrarea în curriculum a unor teme de interes pentru comunitate, în
accord cu nevoile ºi cu experienþele de viaþã ale copiilor romi ºi ale
pãrinþilor acestora;
• creºterea implicãrii pãrinþilor în ºcoalã;
• atragerea pãrinþilor ºi a altor membri ai comunitãþii la ºcoalã,
ca voluntari;
• promovarea în rândul elevilor, al pãrinþilor ºi al profesorilor a unor
atitudini ºi comportamente pozitive faþã de culturile existente în sat;
• promovarea valorilor ºcolii prin diseminarea practicilor sale în alte ºcoli.
Programul de atragere a comunitãþii în viaþa ºcolii cuprinde urmãtoarele
elemente:
Activitatea 1 – Comitetul de pãrinþi

Comitetul de pãrinþi este un for de consultare a pãrinþilor referitor la activitãþile
pe care ºcoala ºi le propune. Acesta poate acþiona implicându-se în:
• Decizii administrative, cum ar fi:
- renovarea sau repararea ºcolii;
- aplicaþii pentru sponsorizãri;

• Activitãþi ºcolare, cum ar fi:
- o excursie propusã cu ºcoala, în care pãrinþii sunt întrebaþi despre locul unde ar vrea sã meargã copiii, cum
sã fie organizatã excursia, cine va oferi ajutor;
- un eveniment ºcolar, cum ar fi aniversãrile speciale;
- propuneri ºi sugestii pentru curriculumul ºcolar, de exemplu, un curs despre meºteºugurile tradiþionale pe
care comitetul a considerat cã ar fi util ca elevii sã-l parcurgã.
Comitetul de pãrinþi ajutã la recrutarea corpului de pãrinþi voluntari.
Activitatea 2 – Proiecte didactice

Proiectarea învãþãrii este un aspect esenþial al programului educaþional al ºcolii. Aceasta reflectã încercãrile susþinute
ale cadrelor didactice de a introduce abordãri pedagogice moderne precum învãþarea în cooperare. Pãrinþii ºi
profesorii se întâlnesc pentru a decide proiectele pe care copiii le vor realiza ºi în care comunitatea poate fi folositã
ca resursã de învãþare. În medie, sunt selectate patru proiecte pe clasã ºi grupurile de copii din fiecare clasã lucreazã
la proiecte diferite. O temã de proiect ar putea fi „Animale de casã ºi animale domestice“ sau „Vecinii noºtri“; toþi
copiii dintr-un grup vor culege informaþii, vor desena, vor face fotografii ºi vor scrie povestiri, ºi toate acestea vor fi
compilate într-un „portofoliu“ de proiect pentru fiecare grup.
Activitatea 3 – Grãdiniþã pentru romi

Multe familii din aceastã largã comunitate romã petrec câteva luni în fiecare an departe de sat, pentru a-ºi câºtiga
existenþa, vânzând obiecte metalice tradiþionale. Prin urmare, mulþi copii pierd din educaþia de bazã oferitã de
grãdiniþã. Grãdiniþa pentru copiii romi este condusã de un profesor pensionar, care a predat mai demult la ºcoalã.
Activitãþile desfãºurate la aceastã grãdiniþã sunt menite sã îi ajute pe copii sã recupereze rãmânerile în urmã.
Recent, aceasta a devenit o soluþie alternativã pentru un numãr mare de copii care doresc sã urmeze grãdiniþa, dar
nu pot sã o facã din cauza migraþiei familiei.
Activitatea 4 – „Micii artizani”

Un aspect important al vieþii ºcolare este educaþia interculturalã. Graþie acesteia copiii romi ºi români ºi familiile lor
ajung sã înþeleagã cultura celorlalþi. Prin intermediul acestor activitãþi de învãþare copiii îºi înþeleg ºi evalueazã propria
culturã. Aceastã activitate este ºi o ocazie de celebrare a meºteºugurilor tradiþionale ale comunitãþilor locale. Toþi copiii
din clasele a III-a ºi a IV-a fac cunoºtinþã cu meºteºugurile legate de prelucrarea metalului ºi coaserea manualã a
costumelor tradiþionale. Meºteºugarii romi locali vin la ºcoalã ca sã le arate copiilor unele aspecte ale diverselor
meºteºuguri.
Activitatea 5 – Sãrbãtorirea femeilor în comunitate

Aceastã activitate are loc în cele douã sãptãmâni care preced Ziua Internaþionalã a Femeii. Copiii sãrbãtoresc
femeile, pregãtind daruri ºi felicitãri ºi o piesã de teatru pentru femeile din sat.
Activitatea 6 – Seri cu bunici

Aceastã activitate constã în ascultarea unor poveºti tradiþionale specifice comunitãþilor locale. La ºcoalã bãtrânii
comunitãþii, cei mai mulþi bunici ai elevilor, spun poveºti tradiþionale ºi întâmplãri adevãrate din trecut, recitã
poezii sau cântã cântece, în timp ce femeile tricoteazã sau cos, iar bãrbaþii cioplesc în metal ºi lemn, aºa cum fac ºi
acasã. Copiii pun întrebãri ºi au loc discuþii.
Consiliul comunitãþii
La Chiliºeni, Consiliul comunitãþii este un mijloc important de pãstrare a legãturilor dintre ºcoalã ºi comunitate. Consiliul
comunitãþii este format din directorul ºcolii, primar, preot, un asistent medical ºi doi reprezentanþi ai Comitetului de
pãrinþi. Consiliul comunitãþii acþioneazã ca grup de susþinere pentru ºcoalã pentru toate activitãþile ºcolare, reunind
reprezentanþi ai ºcolii ºi ai comunitãþii pentru a discuta probleme legate de ºcoalã ºi de comunitate, deopotrivã.
De exemplu, fiecare dintre partenerii comunitãþii poate decide sã contribuie la programul ºcolii, atât pentru copii,
cât ºi pentru adulþi, cu experienþa sa, la cursurile de educaþie pentru sãnãtate, religie etc. Un prim scop al consiliului
este sã sprijine incluziunea romilor, dar atenþia îi este îndreptatã spre întreaga comunitate ºi spre problemele ei.
Parteneriatul dintre comunitate ºi ºcoalã a fost oficializat printr-un contract semnat de ºcoalã, Primãrie, Bisericã,
Sãnãtatea Publicã, Poliþie ºi firmele private, în care fiecare parte ºi-a specificat contribuþia la parteneriat.
8. L ECTURI SUPLIMENTARE 87
Implicarea parentalã
Se acordã atenþie specialã stabilirii unui mediu ºcolar care sã fie prietenos faþã de pãrinþi. La ºcoalã existã mai multe
mecanisme menite sã consolideze implicarea pãrinþilor în problemele ºcolii ºi în procesul de învãþare al copiilor lor:
• un acord scris între ºcoalã ºi comunitate, în care sunt evidenþiate drepturile ºi obligaþiile ºcolii, ale pãrinþilor
ºi ale copilului;
• stabilirea unei încãperi în ºcoalã pentru întâlnirile pãrinþilor;
• o serie de întâlniri între pãrinþi;
• informãri regulate ale familiilor prin mesaje transmise pãrinþilor;
• o cutie poºtalã pentru comentariile pãrinþilor;
• un panou în ºcoalã unde se afiºeazã diferite anunþuri pentru pãrinþi;
• chestionare pentru pãrinþi;
• rapoarte trimestriale;
• o searã în care se sãrbãtoresc persoanele care ajutã la ºcoalã;
• ghiduri pentru pãrinþi privind politicile ºcolare, activitãþile extracurriculare etc.;
• structuri democratice reprezentative, nu selective;
• recunoaºterea abilitãþilor ºi a experienþelor de familie diferite;
• o zi a „porþilor deschise“ pentru comunitate.
Implicarea parentalã ºi educaþia adulþilor

Adiþional, ºcoala organizeazã, cu ajutorul profesorilor ºi al voluntarilor comunitãþii:
• cursuri de alfabetizatre pentru adulþi;
• cursuri în afara orelor de ºcoalã pentru adulþi ºi copii;
• meditaþii pentru pãrinþi la limba românã ºi la matematicã;
• cursuri de educaþie sanitarã pentru copii ºi adulþi.
Ce se poate învãþa din acest studiu de caz?

1. Construirea implicãrii parentale ºi comunitare este o activitate multidimensionalã. Nu se bazeazã pe o singurã
acþiune, ci pe combinarea unui numãr de acþiuni diferite cu scopuri similare.
2. Înlãturarea barierelor culturale ºi a prejudecãþilor nu se întâmplã pur ºi simplu; aceasta cere acþiune planificatã.
3. Toate acþiunile de atragere a pãrinþilor ºi a comunitãþii cer o fundaþie solidã în care pãrinþii, membrii
comunitãþii ºi cadrele didactice se întâlnesc în mod organizat, discutã ºi iau decizii în mod democratic,
privind probleme de interes comun – ºcoala este comunitatea ºi comunitatea este ºcoala.
4. Învãþarea prin cooperare este o abordare incluzivã, oferind nu doar educaþie de calitate, ci consolidând
totodatã abilitãþile sociale pe care dorim ca elevii sã le deprindã la ºcoalã ºi sã le foloseascã tot timpul.
Învãþarea bazatã pe proiecte este o excelentã cale de a atinge acest scop.
5. Comunitatea este o sursã valoroasã de resurse umane.
6. Stabilirea unui mediu cald, primitor în ºcoalã este fundamentul tuturor programelor care îºi propun sã atragã
pãrinþii ºi comunitatea la ºcoalã.
7. Realizarea unui program de participare a comunitãþii la viaþa ºcolii necesitã o conducere puternicã, dedicatã.

Studiu de caz 2: Implicarea elevilor, a pãrinþilor ºi a comunitãþii
– procesul de dezvoltare
ªcoala Buciumeni, judeþul Galaþi Era important ca acest proces sã înceapã cu
ªcoala Buciumeni trimiterea de semnale cãtre elevi, pãrinþi ºi
ªcoala din Buciumeni este o ºcoalã cu învãþãmânt comunitate, prin care sã se precizeze cã urma sã
primar ºi gimnazial dintr-o comunitate ruralã aibã loc o schimbare importantã, care va avea
izolatã. Are 186 de elevi în cele 8 clase ale fiecãrui impact asupra vieþilor lor. Primul pas a fost
nivel ºi douã grupe de grãdiniþã pentru vârste aplicarea unui chestionar simplu la elevi cu privire
diferite. Procentajul elevilor romi din ºcoalã este la viaþa lor la ºcoalã. Pe baza rezultatelor
de aproximativ 60%. chestionarului, ºcoala a pus bazele unui program
de participare care:
Rolul Proiectului Phare 2001 • a promovat un model de colaborare cu pãrinþii
„Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate, ºi comunitatea;
cu focalizare pe romi” • a dezvoltat responsabilitatea civicã ºi spiritul de
ªcoala a participat la primul proiect Phare, proiect apartenenþã la comunitate.
în care a fost sprijinitã de Agentul Local de
Implementare din judeþul Galaþi, care a fost Scopul a fost implicarea pãrinþilor ºi a
alãturi de directorul ºcolii ºi de cadre didactice în comunitãþii în sprijinirea studiului copiilor
implementarea schimbãrilor în cadrul organizãrii printr-un numãr de activitãþi specifice:
claselor (de la orele clasice, la studiul în grup), a • vizite acasã la familii ºi încurajarea pãrinþilor sã
metodelor de predare (de la metode didactice în vinã la ºcoalã;
care profesorul este instructorul, la metode • întâlniri între pãrinþi pentru a-i implica în
interactive), sprijinind, totodatã,apropierea de procesul de educaþie ºi pentru a li se prezenta
pãrinþi ºi de comunitate. modalitatea de predare;
• dezvoltarea de activitãþi extracurriculare cu
Obiectivele procesului de schimbare implicarea adulþilor;
Obiectivele ºcolii au devenit urmãtoarele: • implicarea pãrinþilor ca voluntari ºi
• crearea unui mediu în care copiii sã se simtã programarea de întâlniri sãptãmânale pentru a
ca acasã; le prezenta în ce constã implicarea lor;
• implementarea de noi metode de studiu; • consilierea pãrinþilor de cãtre specialiºti pentru
• crearea unui proces individual de învãþare a-i ajuta în legãturã cu studiul copiilor la ºcoalã
pentru fiecare copil. ºi acasã;
• formarea de comitete de pãrinþi care vor fi
Cheia acestui proces a fost implicarea pãrinþilor ºi
a comunitãþii în educarea copiilor ºi în consultate în majoritatea problemelor legate
problemele ºcolii. Prin acest proces s-a dorit de ºcoalã;
schimbarea atitudinii copiilor, a pãrinþilor ºi a • iniþierea unui proces constant de comunicare
comunitãþii ºi chiar a profesorilor. Acesta a cu pãrinþii, în care sã se discute despre
reprezentat un proces complex de schimbare care participarea copilului la ºcoalã ºi înfiinþarea
a implicat urmãtoarele: unui birou izolat pentru pãrinþii care doresc sã-ºi
• comportamentul pãrinþilor faþã de copii; expunã ideile, fãrã a fi recunoscuþi dacã aºa
• comportamentul profesorilor în relaþia doresc ei.
cu copiii; Pregãtirea tinerilor pentru viaþa de adult ºi
• atitudinea profesorilor faþã de pãrinþi; pentru viaþa comunitãþii
• atitudinea ºcolii faþã de comunitate; Rolul ºcolii nu este doar sã le predea copiilor, ci ºi
• atitudinea comunitãþii faþã de ºcoalã.
sã formeze cetãþeni. Pentru a obþine acest lucru:
Relaþiile anterioare dintre pãrinþi ºi comunitate • profesorii au adoptat metode de predare
Înainte de aceastã schimbare, între pãrinþi ºi interactive pentru a dezvolta în mod echilibrat
comunitate era o relaþie foarte rece. Implicarea cunoºtinþe, abilitãþi ºi valori;
pãrinþilor în problemele ºcolii se rezuma în cele • elevii sunt încurajaþi sã participe la viaþa ºcolii;
mai multe din cazuri la participarea la spectacolele • elevii au fost consultaþi ºi propunerile lor au
ocazionale ale ºcolii sau la participarea la o ºedinþã fost introduse într-un nou regulament al ºcolii;
planificatã de director sau de profesori, în care li • ºcoala se deschide cãtre comunitate.
se prezentau anumite probleme ºi câteodatã
avertismente. Comitetele de pãrinþi erau alese de
diriginþi, dar aceasta era o simplã formalitate, cãci
pãrinþii nu se întâlneau niciodatã.
Dezvoltarea de puternice legãturi instituþionale Realizãri obþinute în cadrul programului de
cu comunitatea participare în primul an:
ªcoala a depus toate eforturile pentru a dezvolta 1. Crearea unui
legãturi puternice cu instituþii comunitare, astfel mediu plãcut în
încât sã creeze o reþea în cadrul cãreia atât ºcoala, care ºcoala este ca o
cât ºi comunitatea se bucurã de colaborarea comunitate;
stabilitã. 2. ªcoala ºi-a
recãpãtat locul
ªcoala apreciazã cã aceste legãturi au:
în cadrul
• încurajat sponsorizarea ºcolilor din afacerile
comunitãþii;
private;
3. ªcoala oferã o
• identificat persoane care au acþionat ca resurse
serie de servicii
pentru ºcoalã;
care vin în
• permis colaborarea cu alte ºcoli din zonã;
sprijinul
• permis organizaþiilor non-guvernamentale sã
persoanelor cu
ajute la dezvoltarea profesionalã a unor elevi.
nevoi din
Un exemplu de cooperare comunitarã comunitate;
O firmã localã care se ocupã cu prelucrarea 4. O ºcoalã în care pãrinþii ºi elevii sunt
lemnului a primit în stagiu intern elevi care sã îºi consideraþi importanþi;
formeze deprinderi de lucru în cadrul firmei, unii 5. Elevii pot fi siguri de faptul cã vor fi evaluaþi
dintre elevi obþinând rezultate foarte bune. individual de cãtre profesori;
Succese datorate implicãrii pãrinþilor 6. Copiii încep sã fie mândri de ºcoala lor;
În primul an de ºcoalã: 7. Copiii încurajeazã disciplina, respectul ºi
• participarea pãrinþilor la cursurile pentru adulþi; cooperarea;
• stabilirea comitetelor de pãrinþi active; 8. Fiecare elev are ºanse egale de succes;
• implicarea voluntarã a pãrinþilor în problemele clasei; 9. Elevii ºi pãrinþii sunt deseori consultaþi în
• implicarea pãrinþilor în luarea deciziilor; probleme de ºcoalã;
• implicarea pãrinþilor în studiul copiilor lor; 10. ªcoala este locul în care sunt acceptate puncte
• dezvoltarea de noi metode de comunicare de vedere diferite.
între ºcoalã, pãrinþi ºi comunitate.
BISERICÃ ªCOALÃ POLIÞIE
PRIMÃRIE CETÃÞENI SÃNÃTATE

Studiu de caz 3: • un numãr de piese de teatru în fiecare an –
piese de teatru ºi serate muzicale;
ªcoala Glossopdale, Glossop,
• concerte oferite de elevii care în afara orelor de
Anglia ºcoalã fac parte din diverse grupuri muzicale: o
orchestrã, o fanfarã, o formaþie de jazz ºi un grup
Acest studiu de caz nu intenþioneazã sã prezinte
a cappella;
cel mai bun exemplu de comunitate sau de
• ºcolile au echipe de sport, iar pãrinþii îºi
implicare a pãrinþilor în ºcolile din Anglia;
însoþesc copiii;
dimpotrivã, el se referã la o ºcoalã în care
• pãrinþii sunt sfãtuiþi sã-ºi ajute copiii sã citeascã;
implicarea este medie. ªcoala prezentatã este una
• pãrinþii sunt încurajaþi sã participe la activitãþi
comunã, nu una de excepþie.
ºcolare, precum piese de teatru;
• ºcoala organizeazã seri de interviuri la care
Studiul de caz este, de asemenea, important
elevii învaþã cum sã se prezinte la un interviu
pentru cã demonstreazã cum se poate ajunge la
pentru angajare sau la înscrierea la universitate;
implicare într-o ºcoalã foarte mare, în care
pãrinþii participã în calitate de intervievatori;
personalul ºi pãrinþii au puþine ocazii de a se
• în afara orelor de ºcoalã se organizeazã cursuri
întâlni într-un cadru neformal. ªcoala
de drept, spaniolã, arheologie ºi coafurã, la care
Glossopdale este de stat, în care învaþã 2 000 de
participã atât elevii, cât ºi adulþii;
elevi cu vârste cuprinse între 11 ºi 18 ani, într-un
• pãrinþii se implicã în temele elevilor.
oraº mic, cu o populaþie de 30 000 locuitori, lângã
Manchester, în partea de nord-vest a Angliei.
Structuri formale de participare în cadrul ºcolii
Glossopdale
Accesibilitate
• ªcoala are o Asociaþie Pãrinþi/Profesori activã
Accesibilitatea cãtre ºcoalã ºi profesori este
care strânge fonduri pentru ºcoalã ºi
consideratã a fi primul pas în implicarea activã a
organizeazã întâlniri de interes pentru pãrinþi,
pãrinþilor în educaþia propriilor copii. Pãrinþii
precum îmbunãtãþirea programei;
sunt încurajaþi sã contacteze profesorii, fie
• Consiliul de Administraþie are un rol activ în
întâlnindu-se cu ei, fie prin telefon, pentru a
administrarea ºcolii, ocupându-se ºi de
primi informaþii despre copiii lor; o astfel de
intervievarea personalului care este angajat.
întâlnire se obþine foarte repede ºi foarte uºor.
Existã subcomisii pentru Programã,
Comunicare Comunitate, Personal ºi Finanþe;
Se comunicã foarte mult cu pãrinþii, astfel încât • ªcolile organizeazã serate cu pãrinþii, care sunt
aceºtia sã cunoascã tot ceea ce se întâmplã la un lucru obiºnuit în toate ºcolile din Anglia; o
ºcoalã; cam de 2–3 ori pe lunã. ocazie, de obicei de douã ori pe an, pentru
pãrinþi de a se întâlni cu toþi profesorii copiilor
Structuri informale de participare în cadrul lor ºi de a discuta cu ei despre progresele
ºcolii Glossopdale acestora;
Este de dorit sã se acorde o foarte mare • De asemenea, se organizeazã o zi de analizã
importanþã acestor ocazii informale în care a progresului elevilor cu implicarea pãrinþilor.
pãrinþii se pot implica. În timpul anului ºcolar Mai multe informaþii despre acest subiect, în
sunt foarte multe evenimente la care pãrinþii pot secþiunea 8.6.
participa. Spre exemplu:
Ce se poate învãþa din acest studiu de caz?

1. Implicarea pãrinþilor ºi a comunitãþii are efect doar dacã devine parte integrantã din viaþa ºcolii ºi din
procesul de predare ºi învãþare, nu ºi dacã este consideratã un lucru care se face din când în când.
2. Implicarea comunitãþii ºi a pãrinþilor se bazeazã pe ceea ce are loc în mod normal în ºcoalã; pãrinþii
ar trebui sã considere ºcoala un loc în care sunt bineveniþi oricând ºi nu un loc în care sunt toleraþi
din când în când.
3. Experienþa a dovedit cã structurile formale au mult mai puþin succes în implicarea pãrinþilor decât
cele informale, în care pãrinþii participã la activitãþile obiºnuite ale ºcolii; iar pãrinþii se implicã în
structuri formale doar dupã ce s-au implicat deja în cele informale.
Lectura Implicarea pãrinþilor
8.2 în educaþie
Aceastã lucrare prezintã concluziile mai multor DEFINIREA IMPLICÃRII PARENTALE
studii asupra implicãrii pãrinþilor ºi a comunitãþii
în ºcolile din SUA, studii realizate în 1989 ºi Termenul „implicarea parentalã” este folosit cu un
actualizate în 2001. sens mai larg în aceastã lucrare. Include câteva
forme diferite de participare în educaþie ºi la
Reprezintã oare implicarea pãrinþilor o resursã ºcoalã. Pãrinþii pot sprijini comportamentul la
valoroasã, prea puþin exploatatã, pentru ºcolile ºcoalã al copiilor participând la activitãþile ºcolii ºi
care încearcã sã ofere educaþie de valoare cu rãspunzând obligaþiilor ºcolii (conferinþe
fonduri puþine – un mod de a insufla mândria ºi pãrinte–profesor, de exemplu). Se pot implica ºi
interesul pentru ºcoalã, de a obþine rezultate bune mai mult ajutându-ºi copiii în activitãþile ºcolare –
la învãþãturã, de a spori sentimentul de sprijinindu-i, stabilind timpul ºi spaþiul necesare
apartenenþã la comunitate ºi de angajare orelor de studiu, încurajând un anumit
comunitarã? Sau este doar o altã responsabilitate comportament (precum cititul din plãcere),
care se adaugã celor multe pe care deja le au ajutându-i la efectuarea temei ºi þinându-i sub
profesorii ºi administratorii – sau chiar o observaþie. În afara casei, pãrinþii pot juca rolul de
ameninþare pentru autonomia ºi profesionalismul intermediari pentru ºcoalã. Se pot oferi voluntari
ºcolilor? pentru a ajuta la activitãþile ºcolare sau la lucrul în
Aceastã lucrare asupra implicãrii pãrinþilor clasã. Sau pot avea un rol activ în conducerea ºi
examineazã în particular urmãtoarele cinci luarea deciziilor necesare pentru planificare,
probleme: dezvoltare ºi pentru educarea copiilor comunitãþii.
• Are implicarea pãrinþilor efecte pozitive asupra
evoluþiei elevului? Dacã da, care tip de
implicare oferã cele mai bune rezultate? Bibliografie de specialitatea referitoare la
• Care sunt efectele implicãrii pãrinþilor asupra implicarea pãrinþilor
rezultatelor altui elev – atitudine, Sunt sute de cãrþi, articole ºi rapoarte referitoare
percepþie de sine, comportamentul în clasã ºi la implicarea pãrinþilor în educaþia copiilor lor.
participare? Aceste scrieri includ rapoarte de cercetare, pãreri
• Este implicarea pãrinþilor folositoare atunci ale experþilor, teorii, descrieri de programe ºi
când are loc înaintea perioadei ºcolare ºi în ghiduri pentru planificarea programelor. O mare
primii ani de ºcoalã sau în ºcoala gimnazialã ºi parte dintre aceste rapoarte au rol informativ ºi
la liceu? Dacã da, care sunt beneficiile? sunt cu adevãrat folositoare, iar datoritã faptului
• Ce se cunoaºte despre implicarea pãrinþilor în cã implicarea pãrinþilor a devenit un subiect
comunitãþile predominant minoritare ºi/sau important în ultimii ani, este o informaþie foarte
comunitãþile sãrace? cãutatã. Acest raport sintetizeazã informaþii din
• Care sunt efectele implicãrii pãrinþilor în patruzeci ºi unu de documente care trateazã
administrarea ºcolii asupra rezultatelor ºcolare diverse aspecte ale implicãrii pãrinþilor. Datoritã
ale copiilor lor? faptului cã o parte dintre ele sunt prezentãri ale
altor documente, apar ºi alte scrieri adiþionale.

EFECTE ALE IMPLICÃRII oferirea de informaþii scrise într-un pachet trimis
acasã pânã la oferirea de ateliere în cadrul cãrora
PÃRINÞILOR OGLINDITE ÎN pãrinþii construiesc, vãd demonstraþii ºi practicã
REZULTATELE ELEVILOR utilizând jocuri de instrucþie, pânã la programe în
În general, cercetãrile au demonstrat cã implicarea care pãrinþii beneficiazã de pregãtire în detaliu ºi
pãrinþilor în studiul copiilor lor duce la rezultate. supraveghere continuã din partea personalului
Cu cât pãrinþii se implicã mai mult în studiul ºcolii.
copiilor, cu atât se obþin rezultate mai bune. Acest Legat de activitãþile de pregãtire, pãrinþii ar trebui
lucru este valabil pentru orice fel de implicare a avertizaþi asupra urmãtorului aspect: deºi
pãrinþilor ºi pentru toate tipurile ºi vârstele cercetãrile indicã faptul cã activitãþile de
elevilor. orientare/pregãtire sunt benefice, cei care au
Analizând în amãnunt cercetarea, reiese cã analizat aceste aspecte au ajuns la concluzia cã
rezultatele cele mai bune s-au obþinut atunci când puþin este mai bine decât foarte mult. Altfel spus,
pãrinþii s-au implicat în lucrul direct cu copiii în în cadrul programelor care se bazeazã pe o
activitãþile de acasã. Programele în care pãrinþii pregãtire exageratã cu pãrinþii nu se obþin
citesc împreunã cu copiii lor, ajutându-i la teme, rezultate mai bune la elevi decât cele în care se
sau îi îndrumã folosind materiale ºi instrucþiuni oferã o pregãtire de bazã ºi deseori se ajunge la
oferite de profesori au avut rezultate stãri de epuizare – probabil din cauza faptului cã
impresionante. pãrinþii se simt suprasolicitaþi. Cercetãtorii au mai
descoperit cã ºcolile cu cele mai reuºite programe
În general, cercetãrile au demonstrat cã formele de implicare a pãrinþilor sunt cele care pun
mai active de implicare a pãrinþilor aduc beneficii pãrinþilor la dispoziþie diverse moduri de
mult mai multe decât unele pasive. Dacã pãrinþii participare. Cunoscând faptul cã pãrinþii sunt
primesc telefoane, citesc ºi semneazã comunicatele foarte diferiþi în ceea ce priveºte dorinþa,
scrise de la ºcoalã, participã la conferinþelor capacitatea ºi disponibilitatea pentru implicare în
pãrinte–profesor, beneficiile sunt mult mai mari activitãþile ºcolii, aceste ºcoli propun foarte multe
decât dacã nu s-ar implica absolut deloc. Totuºi, opþiuni pentru participarea pãrinþilor.
rezultate foarte bune se obþin atunci când
implicarea pãrintelui este activã – atunci când EFECTUL IMPLICÃRII PÃRINÞILOR
pãrinþii lucreazã cu copiii lor acasã, dar ºi atunci
când participã activ sau sprijinã activitãþile ºcolare ASUPRA ATITUDINII ªI
ºi atunci când le sunt alãturi în clase sau în COMPORTAMENTULUI ELEVULUI
excursii ºi aºa mai departe.
ªaisprezece dintre documentele pe care se bazeazã
Cercetãrile au demonstrat cã dacã implicarea acest raport se referã la legãtura dintre implicarea
pãrinþilor are loc cât mai devreme, efectele sunt cu pãrintelui ºi rezultate ºi fac referire ºi la efectele pe
atât mai bune. Educatorii aratã în mod frecvent care implicarea pãrintelui le are asupra realizãrilor
rolul critic pe care îl pot avea familia sau ambianþa elevilor. Acestea includ atitudinea faþã de ºcoalã
din cãmin în influenþarea succeselor ºcolare ale sau anumite domenii, percepþia de sine,
copiilor ºi se demonstreazã cã dacã implicarea comportamentul în clasã, timpul acordat temelor,
începe din timp probabilitatea de a obþine succese aºteptãrile faþã de viitor, absenteism, motivaþie ºi
mai mari creºte. Programele educaþionale care menþinerea la ºcoalã. Deºi nu este atât de detaliat
încep la o vârstã fragedã ºi cu o puternicã cercetatã precum relaþia dintre implicarea
implicare a pãrinþilor au demonstrat efectul pe pãrintelui ºi rezultatele ºcolare ale elevului, relaþia
care îl are aceastã apropiere. dintre implicarea pãrintelui ºi aceste rezultate
afective pare sã fie puternicã ºi pozitivã. Toate
Ce putem spune despre orientarea ºi pregãtirea
studiile de cercetare care trateazã aceastã temã au
pãrinþilor care doresc sã se implice ºi mai mult în
descoperit cã implicarea pãrintelui are efecte
educaþia copiilor? Studiile de cercetare au
pozitive asupra atitudinii elevului ºi asupra
comparat programele de implicare a pãrinþilor
comportamentului sãu social.
care includ componente de orientare/pregãtire cu
cele care nu indicã faptul cã orientarea ºi Dupã cum era de aºteptat, exemplul implicãrii
pregãtirea aratã efectivitatea implicãrii pãrinþilor. pãrintelui care conduce la cele mai multe efecte
Cercetãrile din acest domeniu indicã faptul cã pozitive asupra rezultatelor elevilor este,
pãrinþii, în general, doresc ºi au nevoie de ghidare de asemenea, cel care prezintã cele mai multe
pentru a participa cu maxim efect. beneficii faþã de rezultatele altor elevi. În general,
Orientarea/pregãtirea capãtã multe forme, de la implicarea activã a pãrinþilor aduce mai
multe beneficii decât implicarea pasivã, dar chiar IMPLICAREA PÃRINÞILOR PE
ºi formele pasive de implicare sunt mai bune decât
nici un fel de implicare. În ceea ce priveºte metoda
PARCURSUL NIVELURILOR
de implicare a pãrinþilor care dã cele mai bune GIMNAZIAL ªI LICEAL
rezultate nu reiese nimic clar din cercetare. Chiar Pãrinþii se implicã mult mai mult pe parcursul
dacã implicarea directã a pãrintelui în pregãtire nivelului preºcolar ºi al claselor primare decât pe
pare sã fie singura modalitate de a obþine parcursul nivelului gimnazial sau liceal ºi, în
rezultate, toate formele active de implicare a consecinþã, majoritatea cercetãrilor cu privire la
pãrintelui par sã aducã mai mult sau mai puþin implicarea pãrinþilor s-a realizat cu copii mici ºi
aceleaºi rezultate în îmbunãtãþirea atitudinii ºi familiile lor. Într-adevãr, acum câþiva ani,
comportamentului elevilor. cercetãrile cu privire la implicarea pãrinþilor în
Deºi acest raport urmãreºte în primul rând educaþia copiilor mai mari erau prea puþine la
efectele pe care le poate avea implicarea pãrintelui numãr pentru a permite formularea unor concluzii
asupra rezultatelor ºcolare ale elevului, trebuie cu privire la eficienþa acesteia. Cu toate acestea,
menþionat cã beneficiile majore pentru ºcoli ºi recent, au fost realizate mai multe cercetãri cu
pentru pãrinþi se obþin atunci când pãrinþii se participarea elevilor de gimnaziu ºi de liceu ºi a
implicã în studiul copiilor. Personalul ºcolilor familiilor lor. Aceastã cercetare aratã cã implicarea
beneficiazã de raportul îmbunãtãþit care însoþeºte, pãrinþilor rãmâne foarte beneficã pentru
în general, implicarea crescutã a pãrinþilor. Acest promovarea performanþei ºcolare ºi a rezultatelor
raport se referã la dorinþa crescutã a pãrinþilor de afective pozitive în cazul elevilor mai mari.
a sprijini ºcolile cu munca ºi cu resursele lor în Cercetãtorii au identificat mai multe diferenþe în
timpul activitãþilor de strângeri de fonduri sau în ceea ce priveºte incidenþa ºi tipurile de implicare a
cadrul proiectelor speciale. ªi, cu siguranþã, pãrinþilor pe mãsurã ce elevii parcurg clasele
multiplele modalitãþi în care implicarea pãrintelui primare, gimnaziale ºi liceale. Aceºtia aratã cã, în
aduce beneficii rezultatelor, atitudinilor ºi general, pãrinþii se implicã din ce în ce mai puþin
comportamentului elevilor au un impact pozitiv pe mãsurã ce copiii lor cresc, din mai multe
asupra personalului ºcolii. motive: ºcolile sunt mai mari ºi mai departe de
Cercetarea mai demonstreazã cã o atitudine mai casã, curriculumul este mai complicat, fiecare elev
bunã a pãrintelui faþã de ºcoalã ºi o altã percepþie are mai mulþi profesori, iar elevii încep sã
de sine a pãrintelui se obþin atunci când pãrinþii stabileascã o oarecare autonomie ºi independenþã
se implicã în studiul copiilor. La început, pãrinþii faþã de pãrinþi. Pentru aceste motive, tipurile de
se îndoiesc de faptul cã implicarea lor poate aduce implicare manifestate de pãrinþii copiilor mai mici
schimbãri ºi în final sunt foarte încântaþi când nu mai sunt de actualitate sau utile.
descoperã contribuþia importantã pe care o au. Cercetarea eficienþei implicãrii pãrinþilor în cazul
Referitor la acest lucru, este important pentru elevilor mai mari se axeazã, de aceea, de multe ori,
personalul ºcolii ºi pentru pãrinþi sã fie conºtienþi pe forme diferite de participare: de exemplu,
de faptul cã implicarea pãrintelui este esenþialã supravegherea efectuãrii temei, asistarea elevilor
pentru rezultatele la învãþãturã, comportamentul în elaborarea planurilor pentru perioada de dupã
ºi atitudinea elevilor fãrã sã se þinã cont de venitul liceu ºi în alegerea cursurilor care susþin aceste
pãrinþilor, nivelul de educaþie ºi statutul lor de planuri, acorduri între pãrinþi ºi ºcoalã cu privire
angajat. Altfel spus, implicarea pãrinþilor cu studii, la recompensele pentru îmbunãtãþirea
cu bani sau care au foarte mult timp la dispoziþie performanþelor ºi comportamentului; la acestea se
nu s-a dovedit a aduce mai multe beneficii decât adaugã ºi unele funcþii „auxiliare”, cum ar fi
implicarea pãrinþilor cu o situaþie mai puþin bunã. comunicarea periodicã între familie ºi ºcoalã cu
Orice implicare a pãrinþilor dã rezultate. privire la progresul înregistrat de cãtre elevi ºi
participarea pãrinþilor la activitãþile organizate de
ºcoalã. În mod clar, implicarea pãrinþilor este
eficientã în stimularea performanþelor ºcolare ºi a
dezvoltãrii afective la toate nivelurile ºi ºcolile sunt
încurajate sã iniþieze ºi sã menþinã aceastã
implicare pe parcursul anilor gimnaziali ºi liceali.

ROLUL IMPLICÃRII PÃRINÞILOR Chiar ºi mai semnificativ, cercetarea risipeºte un
mit larg rãspândit prin evidenþierea, aºa cum am
ÎN CAZUL ELEVILOR precizat mai sus, a faptului cã pãrinþii îºi pot
DEZAVANTAJAÞI aduce contribuþia indiferent de propriile niveluri
Pânã acum, acest raport s-a axat pe efectele educaþionale. Într-adevãr, copiii dezavantajaþi au
implicãrii pãrinþilor asupra performanþelor ºcolare cel mai mult de câºtigat din programele de
ºi asupra altor rezultate ale elevilor, în general. implicare a pãrinþilor.
Dar ce se întâmplã în cazul elevilor pe care Din cauza problemelor speciale ºi a potenþialului
statutul socio-economic îi plaseazã într-un asociat cu implicarea pãrinþilor aparþinând
dezavantaj educaþional în comparaþie cu colegii grupurilor minoritare ºi dezavantajate, trebuie sã
lor mai norocoºi? se acorde o atenþie specialã accentuãrii
Natura cercetãrilor cu privire la implicarea conceptului de pãrinþi ca parteneri ai ºcolii. Prea
pãrinþilor face ca aceastã întrebare sã fie mai uºor frecvent, ca urmare a discontinuitãþilor dintre
de abordat decât în cazul în care ar fi fost necesar cadrele didactice/administratori ºi comunitãþile în
sã se realizeze studii cu totul noi, cu accent pe care sunt situate ºcolile, personalul ºcolii tinde sã
populaþiile dezavantajate. Aºa cum se prezintã, o priveascã pãrinþii ºi comunitatea înconjurãtoare
mare parte dintre cercetãrile generale cu privire la ca având nevoie de schimbare ºi ca având puþine
implicarea pãrinþilor au fost realizate pe familii cu de oferit. Acest „model al deficitului”, cum a fost
venituri reduse, de multe ori fiind vorba de familii el numit, este dãunãtor dezvoltãrii atitudinilor
de culoare sau hispanice. Uneori aceasta s-a pozitive faþã de educaþie ºi bunelor relaþii de lucru
întâmplat deoarece atât activitãþile de implicare a dintre comunitate ºi ºcoalã. Îndrumãrile oferite la
pãrinþilor, cât ºi evaluãrile acestora au fost parte a sfârºitul acestui raport pot ajuta ºcolile ºi
unor programe finanþate de guvern pentru copiii comunitãþile sã dãrâme unele dintre aceste bariere
dezavantajaþi. În alte cazuri, cadrele didactice ºi- ºi sã dezvolte veritabile parteneriate de lucru.
au dat seama de potenþialul programelor de Meritã sã menþionãm, în treacãt, cã implicarea
implicare a pãrinþilor în zonele sãrace, le-au pãrinþilor aduce beneficii ºi membrilor altor
organizat ºi apoi au comparat rezultatele cu acelea populaþii speciale de elevi. Deºi investigaþiile pe
obþinute în alte ºcoli cu o structurã demograficã baza cãrora s-a realizat acest raport nu au implicat
similarã. o analizã în profunzime a datelor referitoare la
Primul lucru pe care l-au descoperit cercetãtorii aceste populaþii, cercetãrile studiate indicã faptul
este cã pãrinþii aparþinând populaþiilor minoritare cã elevii din cadrul ºcolilor speciale, elevii
sau cei cu venituri reduse sunt de multe ori slab supradotaþi, cei cu slabe abilitãþi lingvistice ºi alte
reprezentaþi în rândul pãrinþilor implicaþi în grupuri de elevi se bucurã ºi ei de efectele benefice
activitãþile ºcolii. Existã numeroase motive pentru asupra performanþei ºcolare ºi asupra dezvoltãrii
aceastã situaþie: lipsa de timp ºi de energie (din afective ale implicãrii pãrinþilor în educaþia lor.
cauza numeroaselor ore de muncã fizicã grea, de
exemplu), timiditatea sau jena cu privire la
propriul nivel educaþional sau la abilitãþile lingvistice, EFECTELE IMPLICÃRII PÃRINÞILOR
lipsa înþelegerii sau a informaþiilor cu privire la
structura ºcolii ºi a canalelor de comunicare
ÎN CONDUCEREA ªCOLII
acceptate, atitudinile percepute ca neprimitoare Îndepãrtându-ne de problematica implicãrii
ale cadrelor didactice ºi ale administratorilor ºi pãrinþilor în educaþia copiilor, ce se poate spune
prejudecãþile cadrelor didactice ºi ale despre rezultatele generate de implicarea
administratorilor referitoare la dezinteresul sau pãrinþilor în conducerea ºcolii? Termenul de
incapacitatea pãrinþilor de a ajuta în educaþia „conducere”, folosit aici, cuprinde orice activitate
copiilor. ce oferã pãrinþilor posibilitatea de a participa la
Cu toate acestea, poate una dintre cele mai procesul de luare a deciziilor cu privire la
importante constatãri ale cercetãrii este cã pãrinþii programele ºcolii. Aceasta poate include calitatea
copiilor dezavantajaþi sau aparþinând grupurilor de membru în consiliul ºcolii, de participant în
minoritare pot ºi aduc o contribuþie pozitivã la cadrul unui comitet consultativ al pãrinþilor sau în
performanþele ºcolare ale copiilor lor dacã cadrul unui consiliu local de îmbunãtãþire a ºcolii
beneficiazã de formare adecvatã ºi de încurajare sau de membru activ al asociaþiilor mixte
pentru a pune în practicã tipurile de implicare a de pãrinþi ºi profesori. Domeniile în care pãrinþii
pãrinþilor care pot avea un impact major. pot sprijini procesul de luare a deciziilor cu
privire la programele ºcolii cuprind stabilirea au identificat beneficiile care, în afarã de
obiectivelor, elaborarea ºi implementarea performanþele elevilor, par a fi generate de
activitãþilor programului, evaluare, decizii legate implicarea pãrinþilor în conducerea ºcolii.
de personal ºi alocãri ale fondurilor. Acestea includ:
• eliminarea supoziþiilor greºite pe care le pot
Acest domeniu al implicãrii pãrinþilor este unul
avea pãrinþii despre personalul ºcolii ºi invers
dintre cele mai controversate. Studiile aratã cã
cu privire la motive, atitudini, intenþii ºi
majoritatea pãrinþilor ar dori sã joace un rol mai
abilitãþi;
activ în acest tip de implicare, în timp ce
• creºterea abilitãþii pãrinþilor de a juca rolul de
majoritatea administratorilor de ºcoalã ºi a
ansamblu de resurse pentru dezvoltarea
cadrelor didactice manifestã o mare reticenþã în a
academicã, socialã ºi psihologicã a copiilor lor,
încuraja pãrinþii sã devinã parteneri în conducerea
cu potenþial de influenþã pe termen mult mai
ºcolii. Literatura de specialitate studiatã pentru
lung (datoritã unei interacþiuni continue cu
acest raport indicã faptul cã, deºi administratorii
copiii lor de-a lungul timpului);
sunt de acord cã pãrinþii trebuie implicaþi în
• dezvoltarea propriilor abilitãþi ºi a încrederii în
activitãþile ºcolii într-o varietate de modalitãþi ºi cã
sine a pãrinþilor, încurajând uneori continuarea
personalul ºcolii trebuie sã încurajeze ºi sã
propriei educaþii ºi obþinerea unui loc de
formeze pãrinþii pentru a se implica, ei dezaprobã
muncã mai bun, oferind astfel copiilor lor
implicarea pãrinþilor în domenii administrative
modele mai bune;
precum selecþia ºi evaluarea cadrelor didactice ºi a
• dezvoltarea calitãþii pãrinþilor de susþinãtori ai
directorului ºi sunt mai puþin entuziaºti decât
ºcolii în cadrul comunitãþii.
pãrinþii cu privire la utilitatea participãrii
pãrinþilor în alte activitãþi, cum ar fi selectarea Cercetãrile indicã faptul cã tipurile de implicare a
textelor ºi a altor materiale didactice sau stabilirea pãrinþilor la care ne-am referit în rândurile de mai
prioritãþilor pentru bugetul ºcolii. De asemenea, ei sus ale acestui raport – participarea la întâlnirile
tind sã considere cã pãrinþii nu au suficientã dintre pãrinþi ºi profesori ºi la funcþiile ºcolii,
pregãtire pentru a lua decizii legate de ºcoalã, deºi participarea ca voluntari la activitãþile desfãºurate
anchetele în rândul pãrinþilor indicã faptul cã în sala de clasã, meditarea copiilor acasã etc. –
majoritatea acestora considerã cã sunt capabili de oferã cel mai bun teren formativ care sã faciliteze
a lua decizii bune. pregãtirea pãrinþilor pentru adoptarea unor roluri
în procesul decizional de la nivelul ºcolii.
În acest studiu, nu au fost gãsite exemple de
programe în care participarea pãrinþilor în rolurile Aceste activitãþi le dau pãrinþilor posibilitatea de a
de luare a deciziilor sã poatã fi legatã direct de înþelege ceva din structura ºcolii ºi din programele
îmbunãtãþirea performanþelor elevilor. Relaþia sale de instruire ºi oferã o experienþã de bazã în
dintre participarea pãrinþilor la luarea deciziilor ºi lucrul cu personalul ºcolii. Aceste experienþe pot
performanþele elevilor nu a fost cercetatã la fel de dezvolta cunoºtinþele pãrinþilor ºi pot creºte
mult ca efectele implicãrii pãrinþilor în educaþia credibilitatea acestora în faþa personalului ºcolii pe
elevilor. Într-adevãr, cei ce au scris pe aceastã mãsurã ce îºi asumã roluri decizionale.
temã indicã faptul cã este mai dificil sã se evalueze
efectele implicãrii pãrinþilor în procesul de luare a
deciziilor tocmai pentru cã legãtura cu rezultatele
elevilor este indirectã. Din cele ºase documente
INSTITUIREA UNEI IMPLICÃRI
care se ocupã de legãtura dintre implicarea EFICIENTE A PÃRINÞILOR ÎN
pãrinþilor în procesul de luare a deciziilor ºi ACTIVITÃÞILE ªCOLII
performanþele ºcolare ale elevilor, nici un
Cercetãtorii au identificat lipsa planificãrii ºi lipsa
document nu a putut demonstra existenþa unei
înþelegerii reciproce ca fiind cele mai mari
relaþii cauzale, deºi unii autori par a crede cã o
obstacole în calea unei implicãri eficiente a
astfel de relaþie existã.
pãrinþilor. Personalul ºcolii care doreºte sã
Cu toate acestea, lipsa informaþiilor care sã instituie programe eficiente va trebui sã manifeste
demonstreze legãtura dintre implicarea pãrinþilor atât o atitudine deschisã, cât ºi o bunã organizare
în conducerea ºcolii ºi performanþele elevilor nu în eforturile sale de obþinere a participãrii
trebuie sã ne facã sã înþelegem cã pãrinþii nu pãrinþilor.
trebuie incluºi în anumite aspecte ale procesului
Cercetãrile au stabilit cã cele mai eficiente eforturi
decizional de la nivelul ºcolii. Cercetãtori ºi alte
de implicare a pãrinþilor sunt acelea care oferã
persoane care s-au preocupat de aceastã problemã
pãrinþilor o varietate de roluri în contextul unui

program bine organizat ºi pe termen lung. Pãrinþii cititului ºi citirea unor texte pentru copii dezvoltã
vor avea nevoie sã poatã alege dintr-o serie de interesul copiilor pentru învãþãturã;
activitãþi care se adapteazã unor programe, • Elaboraþi programe de implicare a pãrinþilor
preferinþe ºi capacitãþi diferite. Ca parte a care pun accent ºi pe implicarea pãrinþilor în
procesului de planificare, va fi necesar ca procesul de instruire: organizarea unor activitãþi
administratorii ºi cadrele didactice sã-ºi evalueze de învãþare acasã, asistarea în realizarea temei ºi
propria disponibilitate faþã de implicarea monitorizarea ºi încurajarea activitãþilor de
pãrinþilor ºi sã stabileascã modul în care ei doresc învãþare ale elevilor mai mari;
sã îi implice ºi sã facã uz de ajutorul lor. • Oferiþi pãrinþilor îndrumare ºi formare, dar
þineþi minte cã formarea intensivã, de lungã
Alte sfaturi:
duratã nu este nici necesarã, nici posibilã.
• Comunicaþi pãrinþilor cã implicarea ºi sprijinul
• Faceþi un efort special pentru a obþine
lor au un impact deosebit asupra performanþelor
implicarea pãrinþilor elevilor dezavantajaþi, care
ºcolare ale copiilor lor ºi cã nu trebuie sã aibã
pot beneficia cel mai mult de pe urma participãrii
studii superioare sau mult timp liber pentru ca
pãrinþilor la educaþia lor, dar ai cãror pãrinþi de
implicarea lor sã fie beneficã. Accentuaþi aceastã
multe ori manifestã la început reticenþã faþã de
idee în mod repetat;
aceastã implicare;
• Încurajaþi implicarea pãrinþilor încã din
• Continuaþi sã accentuaþi ideea cã pãrinþii sunt
primele zile de ºcoalã (sau grãdiniþã, dacã este
parteneri ai ºcolii ºi cã implicarea lor este necesarã
cazul) ale copiilor;
ºi apreciatã.
• Învãþaþi pãrinþii cã activitãþi precum modelarea
Note
Programele de parteneriat
din ºcolile din SUA; dezvoltarea
Lectura programelor ºi rezultatele
8.3 implicãrii în parteneriat
SUMAR ºcoalã ºi familie (Chrispeels, 1996; Hoffman,
1991; Purkey & Smith, 1983). Un motiv ar consta
Acest studiu investigheazã datele adunate din în faptul cã implicarea pãrinþilor poate ajuta la
peste 300 de ºcoli americane care au depus sincronizarea cererilor pe care ºcoala ºi familia le
eforturi de a elabora programe de calitate pentru impun elevilor (Teddlie & Reynolds, 2000).
parteneriatele între ºcoalã, familie ºi comunitate. Cercetãrile recente asupra evoluþiei abilitãþilor de
Analizele se opresc asupra ºcolilor primare, asupra lecturã ale elevilor, având ca bazã de cercetare
ºcolilor care beneficiazã de un sprijin mai ºcoli cu rezultate mai mult sau mai puþin eficiente,
accentuat din partea pãrinþilor, cadrelor didactice au demonstrat importanþa extinderii eforturilor
ºi comunitate ºi asupra ºcolilor al cãror progres s- ºcolii de a comunica ºi de a-i implica pe pãrinþi în
a datorat creºterii în timp a calitãþii programelor dezvoltarea acestor abilitãþi (Taylor, Pearson,
de parteneriat. Programele a cãror calitate a Clark & Walpole, 1999). Taylor ºi colegii sãi au
crescut au fost asociate cu o mai largã observat cã, pe lângã procesul de instrucþie
implementare a activitãþilor de învãþare care desfãºurat în cadrul orelor de curs, cele mai
solicitã interacþiunea între pãrinþi ºi copii, cu eficiente ºcoli ºi-au creat legãturi cu pãrinþii în
nivelurile tot mai ridicate de participare voluntarã mai multe moduri, inclusiv prin reprezentarea
a pãrinþilor ºi cu un numãr tot mai mare de acestora în comitelele ºcolare, focus grupuri ºi
pãrinþi implicaþi în comitetele de luare a deciziilor printr-o serie de sondaje scrise sau efectuate prin
de la nivelul ºcolii. Rezultatele identificã factori telefon. Lãrgirea practicilor ºcolii, ca acestea
care ar putea ajuta ºcolile sã dezvolte programe de menþionate anterior, ajutã la conturarea unui
parteneriat de calitate ºi sugereazã cã aceste context în care profesorii implementeazã
programe înseamnã creºterea implicãrii familiei în curriculumul ºi programele de lecturã.
învãþarea elevilor.
Cercetãrile cu un caracter mai general subliniazã
importanþa eforturilor depuse de ºcoalã ºi familie
în sensul implicãrii familiei ºi a membrilor
INTRODUCERE comunitãþii în educaþia copiilor. Studiile au scos
Un numãr tot mai mare de ºcoli ºi-au propus sã la ivealã o asociere pozitivã între implicarea
devinã parteneri ai familiilor ºi ai comunitãþilor, pãrinþilor ºi performanþele ºcolare ale elevilor
pentru a asigura o mai bunã educare ºi socializare (Baker & Stevenson, 1986;
a elevilor. ªcolile cautã ajutor din partea pãrinþilor Fehrmann, Keith & Reimers, 1987;
ºi a organizaþiilor din comunitãþile locale pentru a Henderson & Berla, 1994; Ho & Willms, 1996;
furniza elevilor medii de învãþare care sã le ofere Keith et al., 1993; Muller, 1993). Aceastã relaþie
sprijin ºi o mai mare bogãþie de cunoºtinþe. persistã ºi în studiile longitudinale care
Totuºi, majoritatea ºcolilor încã lasã la latitudinea examineazã impactul implicãrii pãrinþilor asupra
pãrinþilor sã gãseascã cea mai bunã modalitate de performanþelor înregistrate peste timp (Epstein,
a se implica în educaþia propriilor copii. Unele 1991; Epstein, Simon, & Salinas, 1997; Lee, 1994;
ºcoli încep sã lucreze asupra elaborãrii unor Simon, 2001; Steinberg, Lamborn, Dornbusch, &
planuri cuprinzãtoare de parteneriat, pentru ca Darling, 1992; Van Voorhis, 2001). În acelaºi
dezideratele legate de implicarea pãrinþilor ºi a mod, studiile au întãrit importanþa rolului
comunitãþii sã se transforme în rezultate vizibile. implicãrii comunitãþii în dezvoltarea ºi educaþia
elevului (McLaughlin & Irby, 1994; Nettles, 1991;
Treizeci de ani de cercetare efectuatã asupra Sanders, 2001).
ºcolilor cu rezultate eficiente au demonstrat
importanþa dezvoltãrii unor legãturi strânse între

Studiile internaþionale privind relaþiile create între rezultate mai bune ale programului de
familie ºi ºcoalã sunt o dovadã a acceptãrii largi a implementare, au ca rezultat o mai mare
acestei chestiuni ca fiind vitalã pentru învãþarea ºi implicare a familiei ºi a comunitãþii.
bunãstarea elevului (de ex., Cairney & Ruge, 1997; Organizaþia ªcolile din Reþeaua Naþionalã de
Mendel, 2001; Ng, 1999; Sanders & Epstein, 1998; Parteneriat a fost înfiinþatã pe la mijlocul anilor
Smit, van der Wolf, & Sleegers, 2001). În Statele 1990, pornind de la cercetãrile efectuate în
Unite, tendinþele politicii educaþionale actuale (de colaborare cu oraºul Baltimore ºi de la alte studii
ex., programul Nici un copil nu este lãsat în din Statele Unite ale Americii (Sanders & Epstein,
urmã) ºi ale reformei ºcolare promoveazã 2000). În momentul de faþã, ºcolile din peste 20 de
parteneriatele între ºcoalã, familie ºi comunitate, state din SUA, Canada, Anglia, Hong Kong,
ca ingredient important pentru succesul elevului. Australia ºi Polonia sunt membre ale acestei
De exemplu, fondurile federale pentru Reforma organizaþii ºi lucreazã la implementarea
ªcolarã Multilateralã stipuleazã cã toate programului SRNP. În calitate de membre, ºcolile
programele trebuie sã furnizeze activitãþi de primesc instrumente de lucru, de formare,
dezvoltare ºcolarã „pentru implicarea realã a programe de parteneriat între ºcoli care se
pãrinþilor ºi a comunitãþii locale în planificare ºi adreseazã familiilor tuturor elevilor. Calitatea de
implementare”. (www.ncrel.org/csri/ninecomp.htm). membru este deschisã tuturor ºcolilor ºi este
Politicile de genul acestora recunosc importanþa reînnoitã anual, prin completarea ºi trimiterea
implicãrii pãrinþilor, ca parte a eforturilor mai unei analize la finele anului (UPDATE) privind
ample de dezvoltare a ºcolii ºi a calitãþii educaþiei progresul fãcut ºi problemele întâmpinate.
de care beneficiazã elevii.
Consilierea ºcolilor se bazeazã pe teoria sferelor de
ªcolile trebuie sã planifice ºi sã implementeze influenþã suprapuse ºi pe cadrul de implicare
programe de parteneriat, pentru a amplifica (Epstein, 2001). Teoria în cauzã susþine faptul cã
implicarea pãrinþilor. Conform opiniilor ºcolile, familiile ºi comunitãþile sunt contexte
exprimate de Hoover-Dempsey ºi de Sandler importante care influenþeazã simultan învãþarea
(1995), decizia pãrinþilor de a se implica în elevilor ºi, cu cât este mai mare suprapunerea
educaþia copiilor lor se bazeazã pe trei factori: acestora, cu atât sunt mai mari beneficiile în
credinþa cã ar trebui sã se implice, credinþa cã planul educaþiei ºi al dezvoltãrii elevilor. Acþiunile
implicarea lor va influenþa educaþia copiilor ºi întreprinse de personalul ºcolii, pãrinþi, elevi ºi
existenþa oportunitãþilor de implicare. Cercetãrile membrii comunitãþii pot mãri gradul de
efectuate asupra eforturilor ºcolilor de a implica conectare ºi de colaborare ºi reduc distanþa ºi
pãrinþii au arãtat cã aceste invitaþii pot avea o disonanþa dintre aceste medii.
mare influenþã asupra comportamentului Ca un prim pas înspre realizarea programelor de
pãrinþilor ºi asupra performanþei elevilor parteneriat, SRNP încurajeazã toate ºcolile sã
(Eccles & Harold, 1996; Epstein & Dauber, 1991; înfiinþeze o Echipã de Acþiune pentru Parteneriat
Lee, 1994; Simon, 2001). Dacã profesorii dau teme (EAP). Printre membrii EAP se numãrã cadre
de acasã care necesitã aportul pãrinþilor, de didactice, administratori de ºcoalã, pãrinþi,
exemplu, se va crea acest fenomen de implicare a membri din comunitate ºi, la ciclul liceal, elevi.
familiei ºi de ridicare la diverse niveluri de EAP este responsabilã cu organizarea ºi
performaþã academicã a elevilor de gimnaziu implementarea activitãþilor privind implicarea în
(Balli, Demo, & Wedman, 1998; Epstein et al., cazul fiecãrei ºcoli. Mai mult, EAP din fiecare
1997; Van Voorhis, 2003). Aceste studii sugereazã ºcoalã este încurajatã sã-ºi stabileascã propriile
cã eforturile ºcolilor ºi ale profesorilor de a þinte, în concordanþã cu filosofia celor stabilite de
implica familiile influenþeazã numãrul familiilor echipa de dezvoltare ºcolarã sau de consiliul ºcolii,
care se implicã efectiv, gradul ºi tipul de implicare pentru a se asigura cã activitãþile de parteneriat
parentalã care se reflectã în experienþa vin în completare ºi nu contracareazã alte
elevilor. programe ce se desfãºoarã în ºcoalã.
Au fost elaborate relativ puþine programe pentru a Un cadru cãlãuzitor ajutã la profilarea a ºase
ajuta sistematic ºcolile sã organizeze ºi sã tipuri de implicare pentru a ajuta echipa EAP din
implementeze planuri de a include familiile ºi fiecare ºcoalã sã creeze parteneriate eficiente între
comunitatea în procesul de educare a elevilor. ºcoalã, familie ºi comunitate (Epstein, 1995).
Studiul de faþã examineazã ºcolile din Reþeaua ªcolile cu programe de parteneriat multilaterale
Naþionalã de Parteneriat, pentru a investiga dacã implementeazã programe pentru toate cele ºase
factorii de naturã particularã, care conduc spre tipuri de implicare: (1) grijã – sprijinirea tuturor
familiilor de a crea medii primitoare pentru copii; (Sanders, 1999, 2000). Aceste studii timpurii s-au
(2) comunicare – stabilirea unui canal de sprijinit pe mai multe tipuri de date ºi nu pot,
comunicare cu dublu sens pentru a putea aºadar, sã clarifice dacã aceºti factori contribuie la
comenta în legãturã cu programele ºcolii ºi dezvoltarea programelor de parteneriat între
progresul elevilor; (3) voluntariat – recrutarea ºi ºcoalã, familie ºi comunitate.
organizarea pãrinþilor la ºcoalã, acasã sau în
Studiul de faþã prezintã ipoteza conform cãreia
diverse alte locaþii; (4) învãþarea acasã – furnizarea
sprijinirea membrilor echipei de acþiune din
de informaþii ºi de idei cãtre familii, în legãturã
partea ºcolii ºi a comunitãþii învecinate acesteia
modul în care îi pot ajuta pe elevi sã-ºi facã temele
poate conduce, în timp, la îmbunãtãþirea calitãþii
sau cu alte materiale care apar odatã cu aplicarea
programului. De asemenea, dupã cum a fost
curriculumului; (5) luarea deciziilor – pãrinþii
menþionat ºi în studiile precedente (Sanders,
care provin din diferite medii sunt folosiþi ca
2000), factorii ºcolari, cum ar fi numãrul de ani în
reprezentanþi sau manageri în comitetele ºcolii; ºi
care ºcoala a fost membru al Reþelei Naþionale de
(6) colaborarea cu comunitatea – identificarea ºi
Parteneriat, au o influenþã asupra calitãþii
integrarea resurselor ºi a serviciilor din comunitate,
programelor. Pe lângã aceste caracteristici ale
pentru a întãri programele ºcolare. Aceastã
ºcolii, ºi procesele ºcolare au fost luate în
tipologie a implicãrii asigurã o structurã în jurul
consideraþie ca fiind instrumente de mãsurare a
cãreia ºcoala îºi poate organiza ºi evalua eforturile
evoluþiei în timp a calitãþii.
de implicare a pãrinþilor în educaþia propriilor
copii, reducând prin urmare disonanþa dintre Cercetãrile efectuate în colaborare cu membrii
familie, ºcoalã ºi comunitate (Epstein et al., 2002 a). Reþelei Naþionale de Parteneriat din regiune au
sugerat cã organizarea unor programe de evaluare
a afectat calitatea programelor de parteneriat de la
nivel districtual (Epstein, Williams, & Lewis, 2002 b).
IPOTEZE ªI ÎNTREBÃRI ªcolile de cartier care au evaluat progresul
Se aºteaptã ca programele de parteneriat care programelor lor de parteneriat au raportat o
prezintã o calitate ridicatã sã îmbunãtãþeascã creºtere a calitãþii acestora, mai puþine obstacole
progresul elevilor, prin sprijinirea implicãrii mai în calea muncii lor ºi au desfãºurat, totodatã, mai
multor membri ai familiei în procesul de educaþie. multe activitãþi manageriale la nivelul cartierului.
Sheldon (2003) a descoperit cã, în ansamblu, Existã motive pentru a crede cã evaluarea
calitatea programului este asociatã cu organizarea programului ar trebui sã fie, de asemenea, legatã
mai amãnunþitã a programului (de ex., întâlnirile de calitatea programelor de parteneriat între ºcoli.
echipei de acþiune pentru parteneriat, planificarea Ca ºi în cazul cartierelor, ºcolile care îºi evalueazã
activitãþilor de implicare ºi identificare a eforturile de implicare sistematicã a familiilor ºi a
bugetului), pe mãsurã ce programul se extinde comunitãþii în educaþia elevilor par a fi mai
spre atragerea pãrinþilor (de ex., comunicarea cu serioase în iniþierea unui program de parteneriat
familiile, recrutarea ºi apelarea la ajutorul multilateral. Totodatã, utilizarea instrumentelor
voluntarilor, colaborarea cu partenerii din de evaluare poate furniza ºcolilor informaþii
comunitate). Sheldon a arãtat, de asemenea, cã despre punctele tari ºi cele slabe ale eforturilor lor
extinderea programului este asociatã cu de a implica familiile ºi comunitãþile. Membrii
performanþa pe care o ating elevii în cazul testelor echipei de acþiune pot folosi aceste informaþii
naþionale standard. Studiul sãu nu a testat însã pentru a îmbunãtãþi aspectele particulare ale
dacã gradul de calitate al programului se poate programelor lor. În mãsura în care evaluarea
corela ºi cu gradele de implicare a familiei ºi a programului ajutã ºcolile sã identifice punctele
comunitãþii, cele care pot media relaþia dintre slabe ºi zonele care necesitã îmbunãtãþiri, se
programele ºcolare ºi rezultatele elevilor. aºteaptã sã se dezvolte o relaþie pozitivã între
Cercetãrile anterioare asupra ªcolilor din Reþeaua folosirea evaluãrii ºi calitatea programului, în timp.
Naþionalã au identificat procesele ºcolare ºi Studiul de faþã extinde cercetãrile anterioare
structurile asociate cu nivelurile ridicate de calitate asupra calitãþii programelor ºcolare de parteneriat,
ale programelor ºcoalã–familie–comunitate. introducând analiza datelor longitudinale, date
Urmând firul logic, studiile au arãtat cã ºcolile în adunate de la instituþiile care au fãcut parte din
care activeazã membrii echipei de acþiune ºi în ªcolile din Reþeaua Naþionalã de Parteneriat între
care aceºtia sunt sprijiniþi de cadrele didactice, de ºcoli între 2 ºi 4 ani. Analizele au fost fãcute
pãrinþi ºi de membrii comunitãþii dezvoltã pentru a rãspunde urmãtoarelor întrebãri: Care
programe de parteneriat superioare calitativ sunt caracteristicile ºi procesele ºcolii care

influenþeazã calitatea programului în timp? reflectã doar implicarea serioasã a inspectoratului
În ce mãsurã influenþeazã calitatea programului ºcolar (Epstein et al., 2002 b), ci sugereazã, de
implicarea familiei ºi a comunitãþii în educaþia asemenea, cã evaluarea programului poate ajuta la
elevilor? facilitarea ºi susþinerea acestor programe.
Studiul de faþã se adaugã cercetãrilor deja
existente pentru a demonstra existenþa relaþiei
DISCUÞII dintre nivelul ºcolii ºi calitatea programelor de
implicare familialã ºi comunitarã. Sanders (1999),
Studiul de faþã, care examineazã evoluþia a peste
într-un studiu care se ocupã de programele
300 de ºcoli, din peste 20 de state, aduce
ºcolare de parteneriat din mai multe unghiuri, a
informaþii noi legate de dezvoltarea,
descoperit cã ºcolile primare tind sã dezvolte
implementarea ºi extinderea programelor de
programe de parteneriat ºcoalã–familie–comunitate
parteneriat ale ºcolii în diversele locaþii unde
calitativ superioare celor dezvoltate de ºcolile
acestea sunt situate. Aceste decoperiri identificã
gimnaziale. Studiul nostru aratã, de asemenea, cã
unele componente principale ale programelor de
ºcolile primare, în medie, continuã sã accentueze
parteneriat ºi sugereazã cã existã o strictã
mai mult aceste parteneriate ºi sã le
proporþionalitate între calitatea acestora ºi
îmbunãtãþeascã într-o mãsurã mai mare decât
implicarea pãrinþilor. Analizele subliniazã
ºcolile gimnaziale. Totuºi, diferenþele de calitate
importanþa sprijinului colegial pentru dezvoltarea
nu sunt fixe ºi nici inevitabile.
calitãþii programelor ºcoalã–familie–comunitate.
Studiul aratã, de asemenea, importantele Studiul de faþã se adaugã ºi materialelor care
conexiuni între calitatea programelor de dezbat problema implicãrii familiei ºi a
parteneriat, implicarea pãrinþilor în procesul de comunitãþii la nivel ºcolar (Eccles & Harold, 1996;
luare a deciziilor sau în activitãþi de voluntariat ºi Epstein & Dauber, 1991; Stevenson & Baker, 1987),
amploarea eforturilor depuse de ºcoalã de a explicând modelul mãsurilor de extindere, model
implica pãrinþii în activitatea de învãþare a care include detalii despre diversele componente
copilului care are loc acasã. ale programelor de parteneriat. Indiferent de
nivelul ºcolilor, toate ºcolile care îºi evalueazã
Dezvoltarea programelor de parteneriat
eforturile de creare a parteneriatelor ºi care
de calitate
dezvoltã sprijinul pe care îl pot oferi colegii îºi pot
Au fost efectuate studii longitudine pentru a îmbunãtãþi calitatea programelor care implicã
investiga caracteristicile ºi procesele asociate cu familia ºi membrii comunitãþii în educaþia
dezvoltarea programelor de parteneriat de calitate elevilor.
între ºcoalã, familie ºi comunitate. Nu a fost
Asocierea între calitatea programului ºi
surprinzãtor sã descoperim cã indicatorii de
implicarea familiei
calitate ai programelor înregistraþi au constituit
instrumente de calcul al calitãþii pentru urmãtorul Studiul de faþã aduce noi dovezi cã programele de
an ºcolar. S-a estimat cã majoritatea ºcolilor au parteneriat se dezvoltã ºi se îmbunãtãþesc pe
nevoie de cel puþin 3 ani de zile pentru a mãsurã ce tot mai mulþi pãrinþi îºi asumã un rol
implementa programe de parteneriat de calitate activ în educaþia copiilor lor. Pe lângã examinarea
superioarã ºi cuprinzãtoare (Epstein et al., 2002 a). dezvoltãrii programelor de parteneriat, studiul a
Totodatã, munca desfãºuratã într-un an de zile examinat dacã programele de calitate se corelau cu
ajutã la susþinerea programului de parteneriat în un grad mai mare de implicare a familiei ºi a
timp. comunitãþii.
Totodatã, analizele de regresie aratã o puternicã ªcolile care înregistreazã un indicator de calitate a
relaþie, cu caracter semnificativ ºi independent, programelor de parteneriat mai mare tind sã
între aplicarea evaluãrii programului ºi calitatea raporteze un numãr mai mare de pãrinþi care s-au
acestuia. Analiza longitudinalã aratã cã evaluarea oferit voluntari pentru a sprijini ºcoala ºi elevii sãi,
poate fi catalizatorul îmbunãtãþirii programului. mai multe ore alocate de pãrinþi pentru efectuarea
Când echipele de acþiune folosesc instrumentele interactivã a temelor alãturi de copiii lor ºi mai
de evaluare pentru a reflecta asupra planurilor mulþi pãrinþi care fac parte din comitetele
lor, asupra activitãþilor, succeselor ºi eºecurilor, responsabile cu luarea deciziilor. Acest lucru poate
cresc ºansele ca planurile de activitate ºi calitatea fi important, cãci cercetãrile anterioare au arãtat
parteneriatului sã se îmbunãtãþeascã. Relaþia un nivel academic mai ridicat al elevilor din
dintre evaluarea ºi calitatea programului nu ºcolile unde sunt mai mulþi pãrinþi voluntari,

unde existã o participare mai activã a membrilor pãrinþii citesc împreunã cu copiii) pot, în cele din
familiei în guvernarea ºcolii (Haynes, Emmons, & urmã, sã submineze potenþialele beneficii ale unei
Woodruff, 1998; Ho & Wilms, 1996) ºi în ºcolile relaþii puternice pãrinte–copil, familie–ºcoalã.
unde cadrele didactice dau teme care necesitã Programele ºcolare de înaltã calitate care urmãresc
interacþiunea dintre pãrinte ºi elev (Van Voorhis, stabilirea conexiunilor între ºcoalã, familie ºi
2003). comunitate, pentru a sprijini procesul de învãþare
al elevilor de gimnaziu, pot sã nu fie identice cu
Calitatea programelor nu poate mãsura în acelaºi
programele de înaltã calitate din ºcolile primare.
fel participarea pãrinþilor la toate activitãþile din
Diferenþele care apar firesc în evoluþia copiilor, la
cadrul tuturor celor ºase tipuri de implicare.
trecerea de la vârsta primarã la adolescenþã,
ªcolile care au participat la acest studiu au
sugereazã nevoia de stabilire a unor relaþii
raportat fluentizarea comunicãrii cu familiile
distincte familie–ºcoalã, relaþii ce vizeazã procesul
elevilor ºi slabe variaþii în utilizarea materialelor
de învãþare ºi performanþele ºcolare ale elevului.
informative, sugerându-se cã aceastã activitate este
desfãºuratã de majoritatea ºcolilor, indiferent de
calitatea programelor de parteneriat. Aceastã
concluzie vine în continuarea cercetãrilor
anterioare, care au arãtat cã aproape toate ºcolile
comunicã într-o anumitã mãsurã cu membrii
familiilor (Epstein & Dauber, 1991). În plus,
ºcolile au raportat vagi schimbãri ale procentajului
de pãrinþi care participã la diverse ateliere,
ajungându-se astfel sã fie greu de identificat o
relaþie între calitatea programelor ºi aceste
activitãþi specifice. În ceea ce priveºte activitãþile
de implicare care au suferit variaþii mai mari în
procesul de implementare în ºcoli, calitatea
programului a fost corelatã pozitiv cu participarea
pãrinþilor. Programele de parteneriat de calitate
superioarã par sã se traducã printr-o participare
crescutã, cel puþin la unele forme de implicare.
În comparaþie cu ºcolile gimnaziale, ºcolile
primare au raportat un numãr mai mare de
pãrinþi voluntari, o mai mare distribuþie a
materialelor informative ºi o mai intensã utilizare
a activitãþilor de învãþare care încurajeazã
interacþiunea pãrinte–copil. Totuºi, gimnaziile au
raportat mai multe parteneriate ºi un mai mare
numãr de pãrinþi care s-au implicat în comitetele
responsabile cu luarea deciziilor. Concluziile
sugereazã cã gimnaziile au dezvoltat propriile
programe de parteneriat, concentrându-se asupra
unor tipuri distincte de implicare. Astfel, teoria
care susþine cã ºcolile primare beneficiazã de o
mai mare implicare din partea pãrinþilor pare a
simplifica realitatea. Concluziile ne aratã cã
studiile nu ar trebui sã mãsoare implicarea
pãrinþilor ºi a comunitãþii ca unicã variabilã (de
genul mai micã, mai mare), ci sã înþeleagã mai
bine diferitele roluri jucate de familii ºi de
comunitate în ºcolile primare ºi în gimnazii.
Se poate ca ºcolile primare cu rezultate bune sã
faciliteze tipuri diferite de implicare faþã de
gimnazii. Gimnaziile care încurajeazã acelaºi
tipuri de implicare ca ºcolile primare (de exemplu,

Cadrul definit de cele ºase
tipuri de implicare a familiei
Lectura ºi a comunitãþii la nivelul
8.4 ºcolii, elaborat
de Joyce Epstein (1995)
Modelul celor ºase tipuri de implicare, elaborat

de Joyce Epstein
CALITATEA DE PÃRINTE: Sprijiniþi familiile în COLABORAREA CU COMUNITATEA:

ceea ce priveºte abilitãþile de creºtere ºi îngrijire a Coordonaþi resursele ºi serviciile pentru familii,
copiilor, înþelegerea dezvoltãrii copilului ºi elevi ºi ºcoalã cu agenþii economici, instituþiile ºi
adolescentului ºi crearea acelor condiþii în familie alte grupuri ºi oferiþi servicii comunitãþii.
care sprijinã copiii în calitatea lor de elevi la
Joyce Epstein, director al Centrului pentru
fiecare nivel de vârstã sau educaþional. Sprijiniþi
parteneriate între ºcoalã, familie ºi comunitate,
ºcolile pentru a înþelege mai bine familiile.
Universitatea Johns Hopkins, Baltimore.
COMUNICARE: Comunicaþi cu familiile despre

programele ºcolii ºi despre progresul înregistrat de
elevi prin intermediul unor canale de comunicare
eficiente ºcoalã–familie ºi familie–ºcoalã.
VOLUNTARIAT: Îmbunãtãþiþi procesul de

recrutare, formare, precum ºi activitãþile ºi
programele pentru a implica membrii familiilor ca
voluntari ºi organizaþi audienþe la ºcoalã sau în
alte locaþii, pentru a sprijini elevii ºi programele
ºcolii.
ÎNVÃÞAREA ACASÃ: Implicaþi familiile pentru a

desfãºura activitãþi de învãþare împreunã cu copiii
lor, acasã, incluzând teme pentru acasã ºi alte
activitãþi ºi decizii legate de curriculum.
LUAREA DECIZIILOR: Includeþi familiile ca

participanþi la deciziile ºcolii ºi la susþinerea ºcolii
prin intermediul asociaþiilor mixte de pãrinþi ºi
profesori, a consiliilor, comitetelor ºcolare sau a
altor organizaþii ale pãrinþilor.

Cele 6 tipuri de implicare, dupa clasificarea lui Joyce Epstein
104
Tipul de Rolul pãrinþilor Comunicarea Voluntariatul Învãþarea acasã Luarea deciziilor Colaborarea cu
implicare comunitatea
Definirea Ajutarea tuturor Conceperea unor Recrutarea Oferirea de Includerea pãrinþilor Identificarea ºi
implicãrii familiilor sã stabileascã forme eficace de voluntarilor ºi informaþii ºi idei în deciziile ºcolare, integrarea resurselor
un climat familial care comunicare organizarea familiilor în legãturã formarea ºi serviciilor
sã-i susþinã pe copii sã ºcoalã-casã ºi ajutorului ºi cu modul în care pot conducãtorilor ºi a comunitãþii pentru a
înveþe casã-ºcoalã despre susþinerii pãrinteºti. fi ajutaþi elevii acasã, reprezentaþilor întãri programele
programele ºcolare ºi cu temele ºi alte grupurilor de pãrinþi. ºcolare ºi practicile
progresul copiilor. activitãþi curriculare, familiale.
decizii ºi planificare.
P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Exemple Sugestii pentru condiþiile Consultaþii cu fiecare Programe de Informaþii date Organizaþii active de Informaþii legate de
din de acasã care susþin pãrinte, cel puþin o voluntariat la ºcoalã familiilor despre pãrinþi, consilii susþinerea în ceea ce
practicã învãþarea la fiecare nivel. data pe an.Vor exista ºi la clasã pentru a-i aptitudinile solicitate consultative sau priveºte sãnãtatea
Cursurile deschise despre ºi translatori care sã ajuta pe profesori, elevilor la toate comitete (de ex. comunitãþii, susþinerea
suportul acordat de pãrinþi asiste familiile. În administratori, nivelurile la fiecare curriculum, culturalã, recreativã,
ºi educaþia copiilor la orice fiecare sãptamânã sau cursanþi ºi pãrinþi. clasã, politicile legate siguranþã, personal), susþinerea socialã ºi
vârstã ºi la orice clasã. lunã, dosare cu Sala destinatã de teme ºi cum sã de conducere ºi alte servicii. Informaþii
Educaþia pãrinþilor ºi alte activitatea cursanþilor pãrintilor pentru monitorizãm ºi sã participare a despre activitãþile de
cursuri de formare pentru vor fi trimise acasã activitãþi voluntare, discutãm temele acasã, pãrinþilor. Grupuri dezvoltare a
pãrinþi (de ex. alfabetizarea pentru discuþii si întâlniri, resurse cum sã asistãm elevii independente care sã aptitudinilor de
familiei). Programe de comentarii. Program pentru familii. sã-ºi îmbunãtãþeascã facã lobby ºi sã învãþare, inclusiv
susþinere a familiei pentru regulat de notiþe utile, Sondaj anual pentru aptitudinile prin activeze pentru programe de varã
a asista familiile în ceea ce telefoane ºi alte forme a identifica toate diverse teme în clasã ºi reformele scolare. pentru elevi.
de comunicare. pentru acasã.
Tipul de Colaborarea cu
implicare Rolul pãrinþilor Comunicarea Voluntariatul Învãþarea acasã Luarea deciziilor comunitatea
Exemple priveºte sãnãtatea, Informaþii clare care talentele, timpul Program normal de Consilii ºi comitete la Integrarea serviciilor
din alimentaþia ºi orice alte faciliteazã alegerea disponibil ºi teme, care le solicitã nivel judeþean pentru prin parteneriate care
practicã servicii. Vizite la ºcolilor ºi a localizarea elevilor sã discute ºi familie ºi implicarea implicã ºcoalã ºi alte
domiciliu în momentele cursurilor, a voluntarilor. sã interacþioneze cu comunitãþii. agenþii interesate de
de tranziþie cãtre ºcoala programelor ºi a Programe pentru familiile în funcþie de Informaþii legate de aspectele vieþii civice,
primarã, gimnaziu ºi activitãþilor din ºcoli. pãrinþii din clasã sau ce învaþã în clasã. alegerile ºcolare culturale, de
liceu. Întâlniri cu Informaþii clare alte structuri care sã Matematica, ºtiinþele pentru reprezentanþii consiliere, sãnãtate,
comunitatea pentru a despre politicile ofere familiilor ºi lectura la ºcoalã, cu ºcolii. Reþele care sã recreere. Serviciu în
ajuta familiile sã înþeleagã ºcolilor, programele, informaþiile necesare. implicarea familiei. facã legãtura între folosul comunitãþii
ºcoala ºi ºcoala sã reformele ºi Implicarea familiei în familii ºi din partea elevilor, a
înþeleagã familiile. tranziþiile. fixarea obiectivelor reprezentanþii familiilor ºi a ºcolilor
elevului în fiecare an. pãrinþilor. (de ex. reciclare, artã,
muzicã, teatru ºi alte
activitãþi pentru
persoanele în vârstã
sau alte categorii de
persoane).
Participarea elevilor
în programe ºcolare.
8. L ECTURI
SUPLIMENTARE
105
106
Provocãri Oferirea de informaþii Analizaþi dacã Recrutaþi un numãr Concepeþi ºi Includeþi Informaþi familiile
tuturor familiilor, nu mesajele ºi alte forme mare de voluntari organizaþi un conducãtorii despre programe
numai celor care se pot de comunicare pentru ca toate program regulat de grupurilor de pãrinþi comunitare pentru
duce la ateliere (cursuri tipãrite sau netipãrite familiile sã ºtie cã teme interactive care din toate grupurile elevi, cum ar fi cele
deschise) sau întâlniri la sunt citeþe, clare, care timpul ºi talentele lor sã le dea elevilor rasiale, etnice de mentorat-tutorat,
ºcoalã. Trebuie sã li se dea este forma ºi sunt binevenite. responsabilitãþi socio-economice ºi parteneriat de afaceri.
posibilitatea familiilor sã frecvenþa lor. Luaþi în Creaþi programe pentru a discuta alte grupuri în ºcoalã. Asiguraþi egalitatea
împartã informaþii cu consideraþie pãrinþii flexibile pentru lucrurile importante Formarea liderilor oportunitãþilor
ºcoala despre culturã, care nu vorbesc bine voluntari astfel încât pe care le învaþã ºi pentru ca aceºtia sã pentru toti elevii ºi
tradiþii, talentele ºi nevoile limba majoritãþii sau pãrinþii sã poatã pentru a ajuta fie reprezentanþi ai pentru familiile
elevilor. Asiguraþi-vã cã nu citesc bine. Creaþi participa. Organizaþi familiile sã fie altor familii, cu acestora pentru a
toate informaþiile pentru canale bidirecþionale munca voluntarilor: conºtiente de solicitarea participãrii participa în
ºi de la familii sunt clare, clare de comunicare formaþi-i, combinaþi continuþul muncii ºi trimiterea de programele
se pot folosi ºi au legaturã între casã-ºcoalã ºi talentele lor cu copiilor lor. informaþii tuturor comunitãþii sau
cu succesul copiilor la ºcoalã-casã. nevoile ºcolii, Coordonaþi temele pãrinþilor. Includeþi pentru a obþine
ºcoalã. profesorului ºi care trebuie fãcute în elevi (alãturi de servicii. Aliniaþi

nevoile elevilor, ºi familie cu cele date pãrinþi) în grupuri de contribuþiile
recunoaºteþi de alþi profesori. decizie. comunitãþii cu aceste
eforturile astfel încât Implicaþi familiile în obiective, integraþi
participanþii sã fie decizii importante serviciile destinate
eficienþi. legate de curriculum. copilului ºi familiei
în procesul educaþiei.
Rezultate Conºtientizarea Conºtientizarea Îmbunãtãþirea Îmbunãtãþirea
Aptitudini în Conºtientizarea
pentru supravegherii din partea propriului progres ºi aptitudinilor, a abilitãþilor ºi a
comunicarea cu rolului reprezentãrii
elevi familiei, respectul pentru a acþiunilor necesare abilitãþilor elevilor ºi talentelor prin bogate
adulþii. familiei în deciziile
pãrinþi. Calitãþi personale pentru a menþine ºi a a rezultatelor la teste. experienþe ºcolare ºi
Îmbunãtãþirea ºcolii. Înþelegerea
pozitive, obiceiuri, îmbunãtãþi notele. Terminarea temelor. extra-ºcolare.
deprinderilor de faptului cã drepturile
convingeri ºi valori, dupã Înþelegerea politicilor Atitudine pozitivã Conºtientizarea
învãþare care necesitã elevilor sunt
cum au fost insuflate de ºcolii în ceea ce faþã de ºcoalã. rolului carierei ºi a
pregãtire sau atenþie protejate. Beneficii
familie. Echilibru între priveºte atitudinea Apropierea pãrinþilor opþiunilor pentru
specialã de la specifice legate de
timpul petrecut cu elevilor, prezenþa ºi ºi a cãminului de viitoarea educaþie ºi
voluntari. politici înfãptuite
activitãþi domestice ºi alte aspecte ale ºcoala. Auto-percepþia activitate. Beneficii
Conºtientizarea prin organizaþiile de
temele. Frecvenþa la ore comportamentului fiecãruia în calitate specifice, legate de
multor aptitudini, pãrinþi ºi
bunã sau îmbunãtãþitã. lor. Decizii informate de cursant. programe, servicii,
talente, ocupaþii ºi experimentate
Conºtientizarea despre cursuri ºi resurse ºi oportunitãþi
contribuþii ale de elevi.
importanþei ºcolii. programe. care leagã elevii de
pãrinþilor ºi ale altor
Conºtientizarea comunitate.
voluntari.
propriului rol în
parteneriate, rol de
curier ºi vector de
comunicare.
Rezultate Înþelegerea ºi încrederea Înþelegerea Înþelegerea rolului Înþelegerea susþinerii, Politicile care Cunoaºterea ºi
pentru legate de rolul pãrinþilor, programelor ºi a profesorului, încurajãrii ºi afecteaza educaþia folosirea resurselor
pãrinþi dezvoltarea copilului ºi a politicilor ºcolare. creºterea confortului ajutorului dat copilului. locale ale familiei ºi
8. L ECTURI
adolescentului ºi Monitorizarea ºi în ºcoli, desfãºurarea elevului acasã, în Conºtientizarea ale copilului pentru
schimbãri în condiþiile conºtientizarea de activitãþi legate de fiecare an. Discuþii importanþei îmbunãtãþirea
educaþionale de acasã pe progresului copiilor. ºcoalã acasã. despre ºcoalã, lucrul pãrinþilor în deciziile aptitudinilor ºi
mãsurã ce copiii Rãspunderea în mod Încrederea în în clasã ºi teme. ºcolii. Experienþele talentelor sau pentru
înainteazã la ºcoalã. eficient la problemele capacitatea proprie Înþelegerea comune ºi conexiunile obþinerea serviciilor
SUPLIMENTARE
elevilor. de a lucra în ºcoalã programului cu alte familii. dorite. Interacþiuni
Interacþiunea cu cu copii sau paºii de educaþional în fiecare cu alte familii în
profesorii ºi parcurs pentru an ºi a ceea ce învaþã activitãþi
107
108
Rezultate îmbunãtãþirea ale comunitãþii.
Conºtientizarea uºurinþa în copilul la fiecare Conºtientizarea
pentru propriei educaþii. Înþelegerea rolului
provocãrilor personale ºi comunicarea cu materie. Aprecierea politicilor ºcolii,
pãrinþi Conºtientizarea ºcolii în comunitate
ale celorlalþi în ceea ce ºcoala ºi cu aptitudinilor de judeþului ºi statului.
faptului cã familiile ºi a contribuþiei
priveºte misiunea profesorii. predare. Înþelegerea
sunt binevenite ºi comunitãþii în ºcoalã.
pãrinþilor. Susþinerea din rolului copilului
partea ºcolii ºi a altor apreciate la ºcoalã. ca elev.
pãrinþi. Îmbunãtãþirea
aptitudinilor
voluntarilor.
Rezultate Înþelegerea istoriei Creºterea diversitãþii Capacitatea de a O mai atentã Conºtientizarea Conºtientizarea
pentru familiilor, a culturilor, a ºi a calitãþii implica familiile în concepere a temelor perspectivelor resurselor
profesori preocupãrilor, a comunicãrii cu noi forme, inclusiv a pentru acasã. pãrinþilor ca factor de comunitãþii pentru a
obiectivelor, nevoilor ºi familia ºi acelora care nu Respectarea timpului dezvoltare a îmbogãþi
modului în care aceºtia îºi conºtientizarea activeazã voluntar la dedicat familiei. politicilor ºi a curriculumul.

privesc copiii. Respectarea propriei abilitãþi de a ºcoalã. Recunoaºterea deciziilor. Acordarea Aptitudinea de a
capacitãþilor ºi eforturilor comunica cu Conºtientizarea atenþiei acordate aceluiaºi statut al folosi mentori,
familiei. Înþelegerea claritate. Aprecierea talentelor pãrinþilor pãrinþilor singuri, reprezentanþilor parteneri de afaceri,
diversitãþii elevilor. ºi folosirea reþelei de ºi a interesului lor pãrinþilor care aduc familiei în comitete ºi voluntari în
Conºtientizarea propriilor pãrinþi pentru pentru ºcoalã ºi copii. douã venituri în casã roluri de conducere. comunitate ºi alþii
aptitudini de a împãrtãºi comunicare. O mai mare atenþie ºi familiilor mai pentru a asista elevii
informaþii despre Creºterea abititãþii de individualã acordatã puþin educate în ºi a îmbunãtãþi
dezvoltarea copiilor. a solicita si de a elevilor, cu ajutorul motivarea ºi practica predãrii.
înþelege viziunea voluntarilor. susþinerea educaþiei
familiei despre elevilor. Satisfacþia
programele ºi implicãrii ºi susþinerii
dezvoltarea copiilor. familiei.
Epstein, J.L., Coates, L., Salinas, K.C., Sanders, M.G., & Simon, B.S. (1997). School, Family, and Community Partnerships: Your Handbook for Action (Parteneriatul Scoala-Familie, Comunitate.
Manualul tãu pentru acþiune). Thousand Oaks, CA: Corwin Press.
Politica ºi monitorizarea
Lectura Guvernului Marii Britanii
8.5 în privinþa Acordurilor între
pãrinþi ºi ºcoalã
Studii de caz despre cum au evoluat acordurile • elevilor li se dau atât responsabilitãþi cât ºi
între pãrinþi ºi ºcoalã ºi exemple de acorduri drepturi ºi astfel ei resimt un oarecare control
între pãrinþi ºi ºcoalã elaborate în ºcoli asupra propriei lor contribuþii ;
• acolo unde se oferã monitorizare ºi instruire
despre cum ar trebui ajutaþi copiii, pãrinþii au
De ce sã introducem acorduri între pãrinþi raportat o creºtere a gradului de încredere ºi o
ºi ºcoalã? valorizare a propriului rol;
Pãrinþii sunt primii ºi cei mai indulgenþi profesori • acordul oferã un bun punct de plecare în
ai unui copil. Ei joacã un rol crucial în a-i ajuta pe discuþia cu elevii, pãrinþii ºi cadrele didactice.
copii sã înveþe. Copiii reuºesc mai bine atunci
când ºcolile ºi pãrinþii colaboreazã. Pãrinþii pot fi
de un real ajutor dacã ºtiu ce scopuri urmãreºte Studiu de caz 1
ºcoala ºi cum pot fi de folos. Acordurile dintre ªcoala primarã ºi Grãdiniþa Fundaþiei Sir John
pãrinþi ºi ºcoalã vor furniza un cadru în vederea Cass, Londra
dezvoltãrii unui astfel de parteneriat. Procesul pe
care îl presupune implementarea ºi revizuirea ªcoala primarã a Fundaþiei Sir John Cass a
acordului va clarifica ceea ce încearcã ºcoala sã dezvoltat o politicã de abordare a relaþiei
realizeze, iar acordul în sine va stabili rolul ºcolii, pãrinþi-ºcoalã pe baza discuþiilor purtate cu
al pãrinþilor ºi al elevilor în acest parteneriat pãrinþii, profesorii, conducerea ºi personalul
esenþial. auxiliar din ºcoalã. S-au trimis chestionare atât
pãrinþilor, cât ºi cadrelor, iar rapoartele au fost
Multe ºcoli au deja acorduri scrise cu pãrinþii. Ele incluse în politica finalã. Aceasta a fost discutatã
variazã de la o ºcoalã la alta. Exemple de acorduri într-o întrunire cu toate cadrele, iar pãrinþii ºi-au
folosite în mod curent se vor afla la sfârºitul expus ideile atât individual, cât ºi cu ocazia unor
acestui document. întâlniri în grup restrâns, þinute în „Sala
pãrinþilor”. Politica este analizatã în fiecare an
Studiul Inspectoratului ºi revizuitã dacã este necesar.
În vederea pregãtirii acestei monitorizãri,
Departamentul pentru Educaþie ºi Calificare din
Regatul Unit a solicitat inspectorilor sã
întreprindã un studiu de bune practici. Acesta a Studiu de caz 2
constatat cã: ªcoala Archbishop Thurstan, Hull.
• procesul de observare ºi de discutare a ceea ce
pãrinþii, elevii ºi cadrele didactice vor unii de la În 1989, ºcoala a înfiinþat Grupul de Lucru al
ceilalþi este foarte util; Parteneriatului cu Pãrinþii (PiP - the Parents in
• cele mai eficiente ºi realizabile acorduri se Partnership Working Group), incluzând pãrinþii,
desprind din politicile ºi practicile ºcolii; profesorii, direcþiunea, responsabilul cu munca
• acordul furnizeazã aºteptãrile clare de la fiecare educativã. Obiectivul a fost acela de a analiza cât
dintre pãrþile implicate. Pãrinþii, mai ales, se mai multe cãi pentru a-i face pe pãrinþi sã se simtã
simt mult mai încrezãtori în ceea ce se aºteaptã în largul lor în relaþia cu ºcoala, sã înþeleagã
de la ei; spiritul susþinerii reciproce, dar ºi pentru a
• ajutorul pãrintesc este valorizat ºi i se dã statutul înlãtura temerile ºi anxietãþile personalului faþã de
de factor important în procesul de educaþie a elevului; pãrinþi. PiP a fost responsabil de numeroase

iniþiative importante în ºcoalã, iniþiative care au Ghid pentru ºcoli
potenþat dezvoltarea unui parteneriat pãrinþi-
Acesta este ghidul oficial din Marea Britanie
ºcoalã ºi care au inclus ºi dezvoltarea unui acord
pentru acordurile dintre pãrinþi ºi ºcoalã:
între pãrinþi ºi ºcoalã.
• un acord dintre pãrinþi ºi ºcoalã este o
declaraþie ce explicã obiectivele ºi valorile ºcolii,
Studiu de caz 3 responsabilitãþile unitãþii de învãþãmânt faþã de
elevii din învãþãmântul obligatoriu;
ªcoala Superioarã Stanley County, Middlesex responsabilitãþile pãrinþilor copiilor ºi aºteptãrile
În 1990 s-a þinut o întrunire între conducerea pe care ºcoala le are de la elevii ei;
ºcolii ºi pãrinþi pentru a discuta deschis o politicã • înainte de a adopta sau de a revizui acordul
în stare sã descrie relaþia dintre pãrinþi ºi ºcoalã. dintre pãrinþi ºi ºcoalã, i se solicitã conducerii sã-i
S-a convenit cã politica ar trebui sã acopere obiectivele consulte pe toþi pãrinþii elevilor înscriºi la ºcoalã
ºcolare, obligaþia pe care o are fiecare dintre pãrþi în învãþãmântul obligatoriu;
faþã de cealaltã în materie de sancþiuni ºi þinuta la • conducerea trebuie sã întreprindã mãsurile
ºcoalã. Ideile au fost dezvoltate în continuare fireºti pentru a se asigura cã toþi pãrinþii elevilor
printr-o acþiune care a reunit deopotrivã pãrinþi, din învãþãmântul obligatoriu semneazã declaraþia
cadre ºi conducerea. Toþi copiii au avut ocazia sã parentalã care sã arate cã au înþeles ºi cã acceptã
discute propunerile de proiect, în special cele conþinutul acordului;
privitoare la fondurile puse la dispoziþie. Propunerile • conducerii nu i se solicitã sã cearã semnãtura
au fost ulterior adoptate cu ocazia unei întruniri unui pãrinte atunci când sunt situaþii speciale
între conducere ºi pãrinþi, fiind puse în aplicare de legate de pãrintele sau elevul în discuþie ºi care
atunci înainte. Politica este reanalizatã la fiecare 2–3 ani. contravin acestei solicitãri;
• conducerea poate, de asemenea, sã invite pe
orice elev, capabil sã înþeleagã suficient de bine
Studiu de caz 4 acordul dintre pãrinþi ºi ºcoalã, þinând cont de
faptul cã îl priveºte pe el, sã semneze declaraþia
Colegiul Melbourn Village, Cambridgeshire
parentalã drept semn cã recunoaºte ºi acceptã
Întrunirea anualã a conducerii cu pãrinþii a fost aºteptãrile ºcolii faþã de elevi;
aleasã ca un punct de plecare pentru consultaþii. • conducerea trebuie sã reanalizeze acordul
Pãrinþilor li s-a spus dinaintea întrunirii cã aceasta periodic;
va continua cu o discuþie despre ceea ce ar sta la • un elev nu poate fi eliminat din ºcoalã ºi nici nu
baza unei ºcoli de calitate. Obiectivul a fost acela ar trebui sã suporte vreo consecinþã negativã în
de a forma un grup de pãrinþi ºi educatori – situaþia în care pãrintele omite sã semneze
PACE. Întâlnirea respectivã s-a bucurat de o largã declaraþia parentalã.
participare ºi doi directori au asistat grupul de
Ce ar trebui sã conþinã acordul
pãrinþi, încurajând grupul sã-ºi prezinte propriile
idei despre cum ar putea pãrinþii sã-i ajute pe elevi Actul defineºte un acord între pãrinþi ºi ºcoalã,
sã înveþe. Dupã întrunire, toate punctele au fost care sã specifice:
analizate de un grup format din directori ºi cadre • finalitãþile ºi valorile ºcolii;
didactice care au convenit sã elaboreze un • responsabilitãþile ºcolii faþã de toþi elevii din
chestionar pentru toþi pãrinþii. S-au primit învãþãmântul obligatoriu;
chestionare completate de la peste 70 % din • responsabilitãþile pãrinþilor, atâta vreme cât
pãrinþi. În acelaºi timp li s-a dat un chestionar copilul este înscris la ºcoalã;
elevilor de la clasa a V-a pânã la a VIII-a. Elevii • aºteptãrile pe care ºcoala le are de la elevii ei.
din clasa a V-a au identificat urmãtorii itemi drept
puncte importante în acord: Secretarul de Stat considerã cã toate acordurile
• la întâlnirile cu pãrinþii elevii ar trebui sã-i ar trebui sã acopere:
însoþeascã pe pãrinþi; • standardele de educaþie;
• teama în ºcoalã; • etosul ºcolii;
• libertatea pãrinþilor de a discuta probleme de • frecvenþa ºi punctualitatea;
interes atunci când acestea apãreau; • disciplina ºi comportamentul;
• teme; • temele;
• uniformã; • informaþiile pe care ºcoala ºi pãrinþii trebuie sã
• folosirea corespunzãtoare a echipamentelor ºi le ofere reciproc.
participarea la cursuri cu echipamentul cerut.

UN EXEMPLU DE ACORD
Pãrinþi/tutori
Voi/vom încerca:
• sã am grijã ca fiul meu/fiica mea sã meargã la ºcoalã regulat, la timp ºi echipat(ã) corespunzãtor;
• sã înºtiinþez ºcoala în legãturã cu orice problemã care ar putea afecta activitatea sau comportamentul
fiului meu/fiicei mele, sã susþin politicile ºi acþiunile ºcolii în ceea ce priveºte comportamentul;
• sã-mi ajut fiul/fiica la teme ºi în alte situaþii de studiu la domiciliu;
• sã particip la ºedinþele cu pãrinþii ºi la discuþiile despre evoluþia fiului meu/fiicei mele;
• sã mã interesez despre viaþa fiului meu/fiicei mele la ºcoalã.
Semnãturã/(i)...............................................
ªcoala Archbishop Thurstan
ªcoala Archbishop Thurston va încerca:

• sã se îngrijeascã de siguranþa ºi bunãstarea fiului/fiicei dumeavoastrã;
• sã se asigure cã fiul/fiica dumneavoastrã îºi valorificã întregul potenþial în calitate de membru
respectat al colectivului ºcolar;
• sã ofere un curriculum armonios ºi sã preîntâmpine nevoile individuale ale fiului/fiicei
dumneavoastrã;
• sã atingã standarde înalte de activitate ºi comportament prin crearea de relaþii armonioase ºi
dezvoltarea simþului responsabilitãþii;
• sã vã informeze despre chestiuni ºcolare în general ºi despre progresul fiului/fiicei dumneavoastrã în
particular;
• sã fie deschisã ºi primitoare întotdeauna ºi sã vã ofere posibilitãþi pentru ca dumneavoastrã sã vã
implicaþi în fiecare zi de ºcoalã.
Semnãturã/(i)............................................... profesorul clasei
Elevul
Eu voi:
• frecventa ºcoala regulat ºi la timp;
• mã voi prezenta cu echipamentul necesar în fiecare zi;
• voi purta uniforma ºcolarã ºi voi avea aspect îngrijit;
• voi participa la activitãþile din clasã ºi îmi voi face temele cât de bine pot;
• voi fi politicos/politicoasã ºi amabil(ã) cu ceilalþi;
• nu voi murdãri sau degrada cu graffiti spaþiile ºcolii.
Semnãturã/(i)...............................................

All Saints C. E. Primary School Wolverhampton
Acord între pãrinþi–ºcoalã–copil
ªcoala:
a) va încuraja copiii sã se strãduiascã de fiecare datã;
b) va încuraja copiii sã aibã grijã de tot ce-i înconjoarã ºi de cei din preajma lor;
c) sã-i informeze pe pãrinþi despre progresul copiilor cu ocazia unor întâlniri regulate;
d) îi va informa pe pãrinþi despre materiile pe care profesorii intenþioneazã sã le predea
în fiecare semestru.
Semnãtura profesorului...............................................
Pãrinþii:
a) se vor asigura cã elevul ajunge la ºcoalã la timp:
la ora 8.55 dimineaþa cei mari, la ora 9.00 dimineaþa cei mici;
b) se vor asigura cã elevul frecventeazã ºcoala regulat ºi vor da un bilet de motivare dacã elevul
este absent;
c) vor participa la „ºedinþele deschise” pentru a discuta despre progresul copilului, o datã pe semestru;
d) când este posibil, vor participa la festivitatea de premiere, atunci când copilul este premiat.
Semnãtura pãrintelui...............................................
Copilul va respecta Regulile de Aur ale ºcolii:

a) voi avea grijã de echipament ºi de clãdire ;
b) nu voi pãrãsi ºcoala ;
c) voi vorbi încet ;
d) voi fi prietenos ;
e) nu mã voi bate ;
f) voi fi de ajutor.
Semnãtura copilului...............................................
Împreunã:
a) ne vom ocupa de orice problemã specialã;
b) îi vom încuraja pe copii sã respecte Regulile de Aur ale ºcolii;
c) vom susþine educaþia copilului pentru a-l ajuta sã dea ce-i mai bun din el.

Lectura Ziua de analizã
8.6 a progresului
Obiective: acasã, organizarea, termene, gestionarea timpului
• sã întãreascã relaþia triunghiularã dintre elev, etc. Stabilirea unor obiective realiste li se poate
profesor ºi pãrinþi; pãrea dificilã elevilor; de aceea li se va oferi o
• sã-i motiveze pe elevi oferindu-le feedback prezentare despre obiective realiste înaintea zilei
autentic ºi angajându-i în procesul de analizã a de analizã. Vor exista, de asemenea, foi de
situaþiei proprii; informare despre obiective realiste, pentru ca
• sã-i încurajeze pe elevi sã preia controlul elevii sã se poatã orienta atunci când completeazã
propriei instruiri prin autoevaluare. formularele despre stabilirea obiectivelor;
8. Elevii se semneazã din nou la sfârºit.
Analiza efectivã a nevoilor elevilor:
• timpul minim pentru asigurarea calitãþii; Pregãtirea diriginþilor
• discuþii punctuale;
Diriginþii vor avea nevoie de consiliere despre
• feedback de la materiile învãþate;
rolul lor în evaluarea progresului. În acest scop se
• feedback calitativ ºi consiliere în vederea
vor fixa întruniri.
progresului;
• implicarea activã a elevilor în propria instruire;
Pregãtirea pãrinþilor
• acþiuni convenite ºi proiectate pentru a se
potrivi cu scopurile fiecãruia; Le va fi trimisã pãrinþilor o scrisoare care îi va
• implicarea pãrinþilor în monitorizarea informa despre Ziua de evaluare a progresului ºi li
progresului în vederea atingerii scopurilor; se va cere sã returneze formularul cu preferinþa
• o recunoaºtere a influenþei profunde pe care o lor pânã la....................................
are feedbackul asupra motivaþiei ºi a stimei de sine Toate întâlnirile fixate pânã la.......................
a elevilor, amândouã având influenþe majore
asupra învãþãrii ºi succesului. Pregãtirea elevilor
Planificarea structurii zilei de analizã: Elevii vor fi informaþi despre ziua de evaluare a
1. Elevii se semneazã. progresului în ora de dirigenþie în prima
2. Elevii completeazã foaia despre pregãtire. sãptãmânã a semestrului. Scopul acesteia este sã li
Toate cele de mai sus ar trebui sã dureze se sublinieze importanþa acestei zile ºi cã
aproximativ 20 de minute. participarea este obligatorie. Absenþele nemotivate
3. Pãrinþilor li se va înmâna Broºura de observare nu vor fi acceptate.
a progresului ºi li se va citi evaluarea performanþelor Dacã nu participã din motive obiective, atunci li
copilului; se va fixa o nouã întâlnire într-un interval de 5
4. Se merge la interviul care ar trebui sã dureze zile începând de..................................
10 minute;
Ora de dirigenþie din..................... are scopul de a-i
5. Dupã interviu, elevii completeazã foaia de
pregãti pe elevi pentru ziua de evaluare a
sarcini în Broºura de observare a progresului;
progresului. Profesorii pot folosi aceastã
6. Elevii din clasele 6–8 vor face asta la bibliotecã,
oportunitate pentru a sublinia importanþa zilei,
beneficiind de ajutorul ºi de susþinerea pãrinþilor.
precum ºi pentru a dezvolta competenþa
Pãrinþii pot de asemenea sã completeze chenarul
studenþilor în a-ºi fixa obiective realiste.
cu observaþii din broºurã în vremea aceasta. Elevii
din clasele 9–10 vor completa propriile obiective
în afara celor ale profesorului.
7. Aceste obiective vor fi obiective
transcurriculare precum: studiul individual de

Rolul profesorului/mentorului • Fiºele de autoevaluare sunt utile? Vreo
problemã la vreo materie? (Acestea ar putea
în timpul zilelor de evaluare include temele, ce spune profesorul, dificultãþile
a progresului în urmãrirea lecþiilor, faptul de a fi distras de alþii,
confuzie în ceea ce priveºte noile concepte, faptul
Instrucþia ºi consilierea pe care elevii le primesc în de a nu mai putea face faþã activitãþilor).
timpul interviurilor individuale sunt esenþiale • Neliniºte, intimidare etc.
pentru succesul întregului sistem de evaluare a
progresului. Elevii trebuie sã ºtie ce au de fãcut Fixarea de obiective
pentru a-ºi îmbunãtãþi învãþarea ºi progresul.
Cum ar putea fi îmbunãtãþit modul de gândire al
Interviul constã în douã pãrþi principale, o elevului?
evaluare a progreselor trecute ºi stabilirea
obiectivelor pentru dezvoltarea ulterioarã. Cum ar putea face asta?
Evaluare De ce ar putea fi nevoie de schimbare?

• Existã ceva de neînþeles pentru elev în schemele
de evaluare? Finalitãþile trebuie sã fie obiective SMART, în
• Ce-i place elevului cel mai mult? sensul cã trebuie sã fie realiste, realizabile ºi
• Sunt notele cele aºteptate? Dacã nu, unde sunt verificabile la un stadiu ulterior.
zonele de maximã discordanþã? De ce existã oare
aceste situaþii? Obiectivele acceptate se leagã esenþial de
urmãtoarea evaluare. Iatã câteva exemple:
Note

Comunicare verbalã Independenþa învãþãrii Confruntarea cu temenele limitã
Voi ridica mâna ºi voi rãspunde la o întrebare Îmi voi face un plan de recapitulare pentru Voi folosi un plan de studiu pentru a scrie datele
în............... ............... ºi-l voi respecta. importante.
Voi pune douã întrebãri în............... Îmi voi îmbunãtãþi scrierea folosind un dicþionar Îmi voi termina cursul de............... pânã...............
Mã voi oferi sã fiu conducãtorul în urmãtoarea dacã nu sunt sigur. Mã voi axa pe............... pentru a mã asigura cã voi
activitate de grup în............... Voi avea iniþiativa de a citi despre un subiect. Îmi termina toate sarcinile date de cãtre profesor.
Mã voi oferi voluntar sã-mi citesc lucrarea cu voi îmbunãtãþi competenþa de a folosi tastatura
voce tare în............... pânã luna viitoare ajutându-mã de un calculator
Îl voi întreba............... (numele profesorului) dacã pentru a-mi prezenta lucrarea scrisã în...............
nu sunt sigur de ceea ce am de fãcut în...............
Studiul acasã Organizare Contribuþia la lectii

Voi pregãti un spaþiu din casã pentru a-l folosi Îmi voi duce ghiozdanul la ºcoalã. Voi continua sã fiu activ la...............
drept zonã de studiu. Îmi voi lua un stilou, un creion, o riglã în Voi ajunge la ºcoalã cu un minut înainte
Îi voi grupa pe toþi colegii pentru a lucra fiecare zi. de început.
împreunã. Îmi voi întocmi un grafic de înregistrat cãrþile pe Voi participa la discuþiile din clasã în...............
În urmãtoarele douã sãptãmâni am de gând sã care trebuie sã le iau la ºcoalã în fiecare zi. În timpul............... voi sta departe de...............,
petrec 15 minute în fiecare searã pentru a voi ridica mâna ºi nu voi þipa atunci când rãspund.
8. L ECTURI
recapitula............... Mã voi oferi sã iau notiþe când vom face o
Îmi voi bifa fiecare sarcinã îndeplinitã în Planul activitate de grup în...............
personal. Îmi voi petrece 5 minute zilnic
planificând ºi organizând activitãþile de
studiu acasã.
SUPLIMENTARE
115
Structura zilei
Sosire Duratã Activitate
• Elevul trebuie sã se prezinte cu un plan

Etapa 1 Elevul soseºte cu
de studiu;
20 de minute
Înainte de • Elevii din clasa a VIII-a trebuie sã-ºi
înainte de interviu.
interviu aducã foaia cu disciplinele preferate;
• Prezenþa (se va verifica);
• Elevii din clasa a VI-a vor fi îndrumaþi
cãtre bibliotecã pentru a-ºi completa
autoevaluarea;
• Elevii din clasele a VII-a ºi a VIII-a vor
fi îndrumaþi cãtre o salã pentru a-ºi
completa autoevaluarea.
• Elevul ºi profesorul clasei discutã

Etapa 2 Elevul va fi
profilul elevului pe baza evaluãrii la
intervievat timp de
Interviul materia respectivã, inclusã în broºura de
10 minute.
evaluare a progresului;
• Elevul ºi profesorul discutã fiºele de
autoevaluare;
• Succesul este lãudat ºi se stabilesc
obiectivele pentru urmãtoarea evaluare;
• Alege dintre exemplele de obiective
generale SMART din broºurã sau aflã
dacã existã o problematicã specialã, legatã
de un subiect, apoi fixeazã un obiectiv
specific pe subiect;
• Elevii noteazã cele trei obiective
stabilite în planul lor de studiu;
• Fiºele de autoevaluare rãmân în clasã;
• Elevii iau Broºura de evaluare a
progresului cu ei pentru a o transmite la
etapa urmãtoare.
• Elevul completeazã planul de acþiune

Etapa 3 Are loc dupã
din Broºura de evaluare a progresului,
interviu.
Dupã interviu stabilindu-ºi cele trei obiective asupra
cãrora a convenit la interviu ºi paºii pe
care va trebui sã-i facã pentru a le atinge
(aceste obiective vor trebui sã fie
verificate ºi semnate de-a lungul celor 3–4
sãptãmâni de cãtre profesorul clasei);
• Broºura de evaluare a progresului
poate fi luatã acasã, fie pentru
comentariile pãrinþilor, fiind returnatã
sãptãmâna urmãtoare, fie pãrinþii o vor
comenta pe loc.

Autoevaluare
Nume ......................................................................................... Clasa a VII-a
Vã rugãm sã bifaþi cãsuþa care credeþi cã vi se potriveºte cel mai bine.

1= întotdeauna 2 = de obicei 3 = uneori 4 = rareori
1 2 3 4
Mã descurc bine individual.
Mã descurc bine când folosesc cãrþi pentru documentare.
Mã descurc bine atunci când îmi organizez activitãþile.
Mã descurc bine pe calculatoare pentru a cãuta informaþii.
Îndrãznesc sã pun întrebãri profesorului.
Îmi este uºor sã cer ajutorul atunci când mã încurc.
Îmi fac temele la timp.
Ajung la ore la timp.
Mã pricep sã completez toate rubricile jurnalului meu.
Mi se pare uºor sã-mi redactez lucrarea scrisã, sã-mi corectez

greºelile de ortografie, de punctuaþie ºi de gramaticã.
Am încredere în mine când vorbesc cu adulþii.
Mã descurc bine la activitãþile de grup.
ªtiu ce echipament trebuie sã duc la ºcoalã.
Rãspund bine la comentariile profesorului despre cum ar

trebui sã-mi îmbunãtãþesc munca.
Mã pregãtesc bine pentru teste ºi examene.
Sunt distras cu uºurinþã dacã vorbeºte cineva.

Cum mã descurc cu evaluarea înclinaþiilor mele (comentaþi aprecierile profesorilor dumneavoastrã faþã
de progresele fãcute pentru atingerea obiectivelor la toate materiile)?
Sunt mulþumit de:
Trebuie sã mã ocup de:
Încercuiþi rãspunsul potrivit:
Activitãþile de la ore mi se par:

• foarte motivante • motivante • în regulã • uºoare
Temele de casã mi se par:

Lecþiile noi mi se par:

În comparaþie cu anul trecut muncesc:

• mult mai mult • mai mult • la fel • nu la fel de mult

Lecþiile care îmi plac cel mai mult sunt:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Cel mai puþin îmi place:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Fac parte din urmãtoarele echipe ale ºcolii:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Activitãþile ºcolare la care iau parte în afarã de cursuri sunt:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Realizãrile din afara ºcolii de care sunt mândru sunt:

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

EXEMPLU DE PROFIL DE STUDENT ÎN CLASA A 10-A
120
Name: xxxxx xxxxx
Analiza 1
Disciplinã Nota Nota Gradul de Progresul Comunicare Independenþa Respectarea Studiul Cursuri Organizare Contribuþia Rezultatele Notã
vizatã curentã efort faþã de verbalã la învãþare termenelor acasã la lecþie la estimatã la
obiectiv simulare bacalaureat
examene
Tehnologie 9 9 1 = 1 1 2 1 1 1 1 6 9

Limbã ºi literaturã 9 8 3 - 2 3 2 2 1 2 2 8 9
Limbã strãinã 10 8/9 2 = 2 2 2 2 1 2 1 8 9
Istorie 8 8 1 = 2 2 2 2 2 2 2 9 8
Informaticã 9 8 4 - 2 4 4 3 2 4 3 8 8
Matematicã 10 8 2 - 1 1 2 2 2 1 1 8 9
Educaþie fizicã 10* 10 1 = 1 1 2 2 x 1 1 8 10
ªtiinþã 10 9 3 - 2 2 2 2 2 2 2 Nu se aplicã 9
Observaþiile profesorului diriginte: Este un elev foarte matur care lucreazã bine de obicei singur, mai ales când un anumit subiect îi capteazã atenþia. Informaþia de mai sus aratã cã xxxxx trebuie sã
depunã maximum de efort în timpul rãmas, astfel încât sã-i creascã nivelul de pregãtire pentru examenele din varã. Dacã ar putea sã obþinã notele þintã pe care ºi le-a fixat, xxxxx va avea rezultate de
invidiat. Trebuie sã înceapã un dialog cu profesorii de la unele dintre disciplinele sale, precum informaticã, astfel încât rezultatele sã fie aºa cum ºi le-a propus. xxxxx este un elev ambiþios cu aspiraþii
precise cãtre o viitoare carierã de succes. Cu siguranþã, meritã cele mai bune rezultate; sper cã se va putea menþine sau, în unele cazuri, se va putea bizui pe performanþele curente. Îi doresc tot
norocul în viitor.
Semnat:
Ce semnificaþie au numerele din evaluarea disciplinelor?
Nota vizatã Nota curentã

Nota prezisã + motivaþia de a evolua bazatã Nota pe care ºi-a propus-o elevul
pe un succes anterior. se bazeazã pe o apreciere.
Gradul de efort
1. Întotdeauna lucreazã la cotele maxime ale capacitãþilor sale;
2. De obicei lucreazã la cotele maxime ale capacitãþilor sale;
3. Uneori lucreazã la cotele maxime ale capacitãþilor sale.
Comunicarea verbalã
1. Foarte clarã;
2. Eficientã;
3. Satisfãcãtoare;
4. ªovãielnicã.
Independenþa în învãþare
1. Independent ºi plin de imaginaþie;
2. Capabil de muncã independentã cea mai mare parte din timp;
4. Întotdeauna necesitã sprijin.
Respectarea termenelor
1. Întotdeauna îºi terminã munca la timp;
2. De obicei îºi terminã munca la timp;
3. Uneori munca este dusã la bun sfârºit la timp;
4. Întotdeauna întârzie.
Studiul acasã
1. Întotdeauna lucreazã la nivelul maxim al capacitãþilor sale;
2. De obicei lucrezã la nivelul maxim al capacitãþilor sale;
3. Uneori lucreazã la nivelul maxim al capacitãþilor sale;
4. Rareori lucreazã la nivelul maxim al capacitãþilor sale.

Activitãþi la cursuri
1. Toate activitãþile realizate la un standard înalt;
2. Toate activitãþile realizate la un standard satisfãcãtor;
3. Unele activitãþi realizate, altele nefinalizate încã;
4. Probleme serioase în privinþa activitãþilor.
Organizare
1. Întotdeauna pregãtit sã înveþe;
2. De obicei pregãtit sã înveþe;
3. Uneori pregãtit sã înveþe;
4. Rareori pregãtit sã înveþe.
Contribuþia la lecþie
1. Întotdeauna atent, întodeauna contribuie pozitiv;
2. În general atent, adesea participã;
3. De obicei participã, contribuie pozitiv;
4. Poate fi atent, dar de obicei nu îºi dã silinþa.
Observaþiile profesorului clasei

Frecvenþã ºi punctualitate
1. excelent;
2. bine;
3. satisfãcãtor;
4. insuficient.
Contribuþia la activitãþile de grup

1. Contribuie din plin, în mod pertinent;
2. De obicei participã în mod pertinent;
3. Contribuie ocazional;
4. Rareori contribuie.

Evaluarea zilei de analizã
a progresului
Rãspunsul din partea cadrelor didactice Rãspunsuri de la pãrinþi

1. Credeþi cã elevii au o idee clarã despre ce note Am pus o serie de întrebãri pãrinþilor ºi am avut
ar trebui sã obþinã ºi despre ce ar trebui sã facã 382 de rãspunsuri.
pentru a progresa? 1. Vã simþiþi mai informat despre progresul pe
Da Nu care îl face copilul dumneavoastrã ca urmare a
32 2 vizitei dumneavoastrã?
2. Credeþi cã elevii au tratat Ziua de analizã cu Da Nu
seriozitate? 318 64
Da Nu 2. ªtiþi ce niveluri de obiective existã pentru copiii
34 0 dumneavoastrã la toate disciplinele?
3. Cum aþi califica utilitatea acestei zile pentru Da Nu
elevi? 354 28
foarte utilã destul de utilã nu prea utilã 3. Sunteþi multumiþi de nivelul þintã al copilului
25 9 0 dumneavoastrã?
Cele mai multe dintre cadre au simþit cã interviul Da Nu
de 10 minute cu fiecare elev nu a fost suficient. 332 50
Pãrinþii care au rãspuns „cu!“ nu au simþit cã
unele obiective sunt prea joase sau prea uºoare.
4. ªtiþi dacã fiul/fiica dumneavoastrã este pe cale
sã-ºi atingã obiectivul la toate disciplinele?
Da Nu
367 15
5. ªtiþi, ca urmare a zilei de azi, de ce are nevoie
copilul dumneavoastrã pentru a progresa?
Da Nu
358 24
6. Simþiþi, ca urmare a interviului, cã fiul/fiica
dumneavoastrã ºtie de ce are nevoie pentru a face
progrese constante?
Da Nu
360 22
Rãspunsurile indicã în mod clar cã majoritatea
7. În ansamblu, cât de utilã consideraþi ziua
pãrinþilor au considerat ziua foarte utilã sau
aceasta?
utilã. Acei pãrinþi care au încercuit inutilã,
ºi care sunt în mod evident mai puþini, ºi-au 1 = foarte utilã
exprimat preferinþa de a vorbi cu profesorii pe 2 = utilã
discipline ºi mulþi dintre aceºtia erau pãrinþi ai 3 = satisfãcãtoare
elevilor din clasa a 8-a. 4 = inutilã
Toate rezultatele de mai sus sugereazã faptul cã
ziua a fost un succes pentru toþi cei implicaþi.
1 2 3 4
Majoritatea cadrelor didactice ºi pãrinþii au
simþit în mod clar cã a fost util sã se întâlneascã. 141 145 56 40

CLASA A VII-A
Broºura de
evaluare a
progresului
2003–2004
Nume:............................................. Clasa: ............

Acestã broºurã te va ajuta sã urmãreºti progresul tãu. Este responsabilitatea ta sã participi la zilele de
evaluare a progresului ºi, cu ajutorul profesorilor, sã-þi stabileºti obiective pentru a progresa.
Este responsabilitatea ta sã ai grjã de aceastã broºurã ºi sã te asiguri cã o ai asupra ta la orele de evaluare a

progresului la diferite discipline.
Pãrinþii tãi, profesorii ºi dirigintele vor verifica aceastã broºurã periodic.

Procesul de revizuire 2003/2004
Sãpt.
1 01.09.03 Înregistrarea realizãrilor anterioare din broºurile de evaluare a progresului.
2 08.09.03 Notele vizate
3 15.09.03 Notele vizate
4 22.09.03
5 29.09.03
6 06.10.03
7 13.10.03
8 20.10.03
Jumãtatea semestrului
10 03.11.03
11 10.11.03
12 17.11.03
13 24.11.03
14 01.12.03
15 08.12.03 Profesorii vor completa evaluarea progreselor tale.
Crãciun
19 05.01.04 Evaluãri pe discipline cu profesorii
20 12.01.04 Evaluãri pe discipline cu profesorii
21 19.01.04 Dirigenþie – Pregãtire pentru Ziua de evaluare a progresului.
22 26.01.04 29.01.04 Ziua de evaluare a progresului – Pãrinþi ºi copii.
23 02.02.04 Dirigenþie – urmeazã dupã Ziua de evaluare a progresului.
24 09.02.04
Jumãtatea semestrului – Paºte
23.02.04
27 01.03.04
28 08.03.04
29
30 22.03.04
31 29.03.04
34 19.04.04
35 26.04.04
36 03.05.04
37 10.05.04
Jumãtatea semestrului
41 07.06.04 Evaluãri pe discipline cu profesorii.
42 14.06.04 Evaluãri pe discipline cu profesorii.
43 21.06.04
44 28.06.04
45 05.07.04 Dirigenþie – Profesorul împreunã cu elevul verificã dacã evaluãrile sunt
completate satisfãcãtor.
46 12.07.04 Profilul elevului completat pentru pãrinþi, incluzând comentarii din partea
dirigintelui despre progresul înregistrat.
47 19.07.04 Dirigenþie – colectarea ºi analiza rãspunsurilor de la pãrinþi.

Punctul tãu de plecare
Profesorii tãi vor folosi acestã informaþie pentru a stabili nivelurile de atins.
Completaþi coloanele de mai jos cu rezultatele obþinute.
Literaturã românã
Limba românã
Eduacþie fizicã
Limbi strãine
Matematicã
tehnologicã
Geografie
Educaþie
Biologie
Englezã
Chimie
Muzicã
Religie
Istorie
Fizicã
Artã
Ce alþi factori vor lua în considerare profesorii tãi
când vor stabili nivelul þintã?
• atitudinea ta faþã de învãþãturã;

• dacã îti îndeplineºti sarcinile la ºcoalã ºi dacã
studiul individual este la un nivel înalt;
• frecvenþa ta;
• capacitãþile tale de organizare, de exemplu
sã fii pregãtit sã înveþi;
• sã-þi asumi responsibilitatea pentru instruirea
ta ºi sã lucrezi independent atunci când este necesar;
• sã ceri ajutor atunci când e nevoie;
• cât de bine te descurci cu sarcinile date de profesori;
• cât de mult contribui la lecþii.
Þine minte: oricine reuºeºte dacã munceºte la nivelul maxim al capacitãþilor sale.
Fiºã de evaluare pe disciplinã
Evaluarea dirigintelui
Evaluare 1 Evaluare 2
Frecvenþã
Punctualitate
Contribuþia la colectivul clasei
Evaluare 1 Evaluare 1
Semnãtura pãrintelui Semnãtura pãrintelui
Comentariu

Semnificaþia rezultatelor la teste
Nota doritã Nota actualã

Nota prevãzutã + Provocarea de a o obþine. Nota pentru care munceste elevul, pe baza
testului.
Nota pentru efort

1. Întotdeauna lucreazã la capacitate maximã;
2. De obicei lucreazã la capacitate maximã;
3. Uneori lucreazã la capacitate maximã.
Comunicarea verbalã
1. Fluent ºi perspicace;
2. Dornic sã contribuie;
3. Satisfãcãtor;
4. Nedornic sã contribuie.
Independenþa în învãþare
1. Independent ºi plin de imaginaþie;
2. Capabil de muncã independentã în cea mai mare parte a timpului;
3. Satisfãcãtor;
4. Întotdeauna are nevoie de ajutor.
Respectarea termenelor
1. Întotdeauna terminã lucrul la timp;
2. De obicei terminã lucrul la timp;
3. Uneori terminã lucrul la timp;
4. Întotdeauna aduce tema cu întârziere.
Studiul acasã
1. De obicei lucreazã la capacitate maximã;
2. Uneori lucreazã la capacitate maximã;
3. Rareori lucreazã la capacitate maximã.
Lucrul la curs
1. Toate temele de curs sunt realizate la un standard ridicat;
2. Toate temele de curs sunt realizate la un standard satisfãcãtor;
3. Unele teme sunt realizate, altele nu;
4. Avem griji majore legate de lucrul la curs.

Organizare
1. Întotdeauna pregãtit sã înveþe;
2. De obicei pregãtit sã înveþe;
3. Uneori pregãtit sã înveþe;
4. Rareori pregãtit sã înveþe.
Contribuþia la lecþie
1. Întotdeauna atent, întotdeauna aduce o contribuþie pozitivã;
2. De obicei atent, deseori participã;
3. De obicei participã, contribuie pozitiv;
4. Poate fi atent, însã contribuþia e nesemnificativã.
Comentariul profesorului de la clasã

Participare ºi punctualitate
1. Excelente;
2. Bune;
4. Motive de îngrijorare.
Contribuþii în clasã
1. Participã activ, având contribuþii utile;
2. De obicei participã, având contribuþii utile;
3. Uneori contribuie;
4. Rareori contribuie.

STABILIREA OBIECTIVELOR
Este util dacã împãrþiþi învãþarea în paºi mici.
Una dintre aceste posibilitãþi este stabilirea obiectivelor SMART.
Specifice: Alegeþi un aspect în particular asupra cãruia sã vã

concentraþi.
„Sã muncesc mai mult” este prea general. „Sã predau
tema urmãtoare la timp” sau „sã folosesc mai mult
umbre atunci când desenez” sunt mai potrivite. Ar
trebui sã se refere la îmbunãtãþirea acestor aspecte.
Tu ºi profesorul ar trebui sã puteþi privi în urmã ºi sã

Mãsurabile: vedeþi unde aþi ajuns.„Sã contribui cu un rãspuns la
fiecare lecþie”, „îmbunãtãþirea notelor de la testul de
limbã”, „sã stau la locul meu toatã lecþia" sunt
mãsurabile.
Tu ºi profesorul ar trebui sã simþiþi cã puteþi sã vã

Posibil de atins: atingeþi obiectivul. Nu toatã lumea va putea obþine
nota 10. Oricine trebuie sã încerce sã îºi
îmbunãtãþeascã rezultatele cu câteva puncte dacã ºtie
cum trebuie sã procedeze.
Realiste: ªi relevante: lucruri care intervin în timpul lecþiei ºi

au legãturã cu comportamentul tãu sau cu efortul tãu
acum. Obiectivele ar trebui sã aibã legãturã cu ceea
ce ai nevoie acum.
Temporal delimitate: Fixaþi o datã la care vã veþi îndeplini obiectivul. 3–4

sãptãmâni este rezonabil. Semestrul sau anul viitor
sunt prea îndepãrtate.
Trebuie sã vã fixaþi obiective pentru fiecare dintre materiile la care studiaþi. Acest lucru vã va ajuta sã
progresaþi. Aceste obiective se vor regãsi în munca voastrã ºi va fi nevoie sã alegeþi un obiectiv la fiecare
disciplinã înainte sã verificaþi modul în care aþi progresat cu tutorele vostru. Profesorii voºtri vor verifica
dacã v-aþi atins obiectivele în 3–4 sãptãmâni de la data la care le-aþi stabilit. Urmãtoarele pagini sunt
pentru a þine evidenþa ºi a revedea obiectivele propuse.

Alegerea obiectivelor pe discipline de învãþãmânt
Recapitularea 1
Disciplina de învãþãmânt
Obiectiv:
Cum îmi voi atinge obiectivul:
Obiectiv:
Obiectiv:
Obiectiv:

Obiectivele propuse la Analiza progresului 1
Discutaþi progresul înregistrat cu profesorul de la clasã ºi fixaþi-vã trei obiective pentru o performanþã
mai bunã. Completaþi planul de acþiune ºi etapele de parcurs pentru a le atinge.
Data analizei progresului:

Obiective de atins pentru eleva/elevul:
Obiectiv 1 Mi-aº dori sã fiu mai bun(ã) la
Planul de acþiune Pentru a-mi atinge obiectivul

am nevoie sã parcurg paºii urmãtori.
Obiectiv atins: Da / Nu Semnãtura profesorului:



Alegerea obiectivelor pe discipline de învãþãmânt
Recapitularea 2
Obiectiv:
Obiectiv:
Obiectiv:
Obiectiv:

Lectura Ce sunt ºcolile
8.7 comunitare?
ªcolile comunitare – atenþie ªcolile comunitare sunt fundamentate pe o filosofie a
incluziunii, uneori sunt construite special ca
acordatã comunitãþii persoanele cu dificultãþi motorii sã aibã acces, alteori
În multe pãrþi ale lumii, inclusiv în Marea Britanie, clãdirile vechi sunt transformate pentru a fi accesibile
Statele Unite, Canada ºi Australia, anumite ºcoli au pentru persoanele cu dificultãþi motorii.
dezvoltat un punct central de interes pentru
comunitate. Guvernul României a decis sã urmeze Implicarea minoritãþilor etnice
acest model.
În zonele unde existã minoritãþi etnice, evenimente
Dar progresul va fi lent, din cauza costului mare speciale ºi subiectele abordate la ºcoala comunitarã
implicat pentru a dezvolta sau a reconstrui ºcolile ºi vor reflecta cultura localã.
din cauza faptului cã va trebui sã se schimbe modul
de predare, pentru a urma modelul de includere. Educaþia pentru persoanele de vârsta a treia
ªcolile comunitare sunt mult mai mult decât ºcoli Se desfãºoara multe activitãþi pentru persoanele în
care încurajeazã implicarea pãrinþilor ºi a vârstã, iar pensionarii reprezintã o mare parte a celor
comunitãþii; sunt clãdiri multifuncþionale ºi sunt care beneficiazã de aceste cursuri.
folosite drept centre comunitare cu multiple
destinaþii, unde toþi membrii comunitãþii sunt bine-
veniþi sã ia parte la o mare serie de activitãþi, pe lângã Acordarea responsabiliþãþii
activitãþile normale ºcolare. Oamenii sunt încurajati sã aibã un rol în conducerea
ªcoala dezvoltã un simþ al „apartenenþei” la ºcolii.
comunitatea localã ºi astfel devine un punct central al
acelei comunitãþi. Important este cã elevii beneficiazã Munca extraºcolarã
de implicarea pãrinþilor ºi a membrilor comunitãþilor
Unele ºcoli comunitare funcþioneazã ca bazã pentru
lor în educaþie.
munca extraºcolarã în cadrul comunitãþii, încurajând
persoanele sã se implice în educaþie sau sã-i ajute sã
preia activitãþi comunitare.
Cum lucreazã ºcolile comunitare? O asemenea filosofie vizeazã scopul central al
ªcolile comunitare sunt centrul local pentru educaþiei, anume sã-i ajute pe oameni sã câºtige
educaþia permanentã. controlul asupra propriilor vieþi.
Aceasta implicã un program diversificat de activitãþi Oferta ºcolilor comunitare

educaþionale pentru adulþi, cursuri la care adulþii O ºcoalã comunitarã poate oferi:
participã din interes faþã de temele abordate (de
• o creºã unde angajaþii îºi pot lasã copiii;
exemplu artã, dans, sport, meºteºuguri ºi interese
precum arheologia), dar ºi cursuri academice sau de • facilitãþi pentru sport, piscinã;
profesionalizare.
• programe variate de educaþie permanentã;
Filosofia de bazã a educaþiei permanente este cã
• un club de searã pentru tineri;
educaþia este un interes pe care oamenii ar trebui sã-l
urmãreascã de-a lungul vieþii, fie cu un scop, cum ar • spaþii de întâlnire ºi pentru diverse activitãþi;
fi reorientarea profesionalã, fie din plãcere. • oportunitãþi pentru membrii comunitãþii sã
ªcolile comunitare sunt incluzive. activeze voluntar ºi sã ajute la susþinerea
centrului;
Accesul persoanelor cu dificultãþi speciale
• spectacole ºi concerte.

Note

INFORMAÞII
SUPLIMENTARE
9
137
Lista elementelor
9.1 de autoevaluare
Nr. Tema Pagina
1 Integrarea mediatorului ºcolar

26
2 Fiºa întâlnirii pãrinþi–profesor

36
3 Ce vor cadrele didactice de la

39
pãrinþi?
4 Ce vor pãrinþii de la cadrele

40
didactice?
5 O fiºã pentru pãrinþi, înainte de

49
intrarea la ºcoalã a copiilor
6 Fiºã pentru susþinerea copilului

51
din punct de vedere ºcolar
7 Fiºa pentru pãrinþi în vederea

55
efectuãrii temelor
8 Fiºã pentru pãrinþi în vederea

57
exersãrii cititului
9 Fiºã pentru pãrinþii copiilor care

59
se aflã în prag de examene
10
Cele 6 tipuri de implicare 104

9.2 Bibliografie
Bibliografie O parte dintre ideile ºi exerciþiile pentru acest ghid
au fost obþinute de la persoanele ºi din sursele
1. Baker, D.P., Stevenson, D.L. (1986). „Mother's
menþionate în continuare.
Strategies for School Achievement: Managing the
Transition to High School”. Sociology of Materiale pentru ºcoli: Implicarea pãrinþilor,
Education, nr. 59, pp.156–167. îmbunãtãþirea rezultatelor – Departamentul
Guvernului Marii Britanii pentru Educaþie ºi
2. Balli, S.J., Demo, D.H., Wedman, J.F. (1998).
Aptitudini
„Family involvement with children's homework:
An intervention in the middle grades”. Family Programele de parteneriat în scolile din SUA;
Relations, nr. 47, pp. 149–157. Dezvoltarea ºi relaþiile lor din punctul de vedere al
rezultatelor – Steven Sheldon, Frances Van
3. Cairney, T.H., Ruge, J. (1998). Community
Voorhis
literacy practices and schooling: Towards effective
support for students, Department of employment,
Education, Training and Youth Affairs, Australia.
Implicarea pãrinþilor în educaþie
4. Ecclesa, J.S., Harold, R.D. (1996). „Family
Kathleen Cotton ºi Karen Reed Wikelund
involvement in children's and adolescents'
schooling”. În A. Bloom J.F. Dunn (Eds.), Ecaterina ªerban director, ºcoala
Family-school links: How do they affect educational Chiliºeni
outcomes? (pp. 3–34). Mahwah, NJ: Erlbaum. Maria Tudor director, ºcoala
5. Epstein, J.L. (1991). „Effects on students Buciumeni
achievement of teachers’ practices of parent Rod Allard, director adjunct
involvement”. În S. Silvern (Ed.), Advances in
reading/language research: Literacy through family, Eleanor Williamson, coordonator de activitãþi
community, and school interaction (Vol. 5, pp. de dupã-amiazã
261–267). Greenwich, CT: JAI. Margaret Claff, profesor de sprijin
6. Epstein, J.L. (1995). pentru clasele a 7-a ºi
„School/family/community partnerships: Caring a 8-a, ºcoala Glossopdale
for the children we share”. Phi Delta Kappan,
nr. 76, pp. 701–712.
7. Epstein, J.L. (2001). School and community
family partnerships: Preparing educators and
improving schools. Boulder, CO: Westview Press.
9. I NFORMAÞII SUPLIMENTARE 139

Godfrey, Claff, Parteneriat Şcoală - Familie - Comunitate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Godfrey, Claff, Parteneriat Şcoală - Familie - Comunitate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uniunea Europeanã • Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

Proiect Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

La realizarea Ghidului 6 Parteneriat ºcoalã – familie – comunitate au contribuit:

© 2007. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului

Provocarea • grupurile dezavantajate sunt întotdeauna subreprezentate la ºcoalã;

Întrebarea care reflectã Ce înseamnã implicarea

preocuparea faþã de o 1.2 pãrinþilor?

problemã legatã de Provocarea

profesionalã cotidianã; Propuneri de activitãþi

urmãresc autorii prin Pãrinþii ºi membrii comunitãþii pot fi implicaþi în viaþa

prezentarea secþiunii modalitatea prin care oamenii pot fi determinaþi sã se

respective din ghid. Soluþii posibile

Soluþii posibile pasivã (prin pasivã înþelegând semnarea înºtiinþãrilor primite de la

Activitãþi pe care le ajutor la clasã);

12 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE 1. C E ÎNÞELEGEM PRIN IMPLICAREA COMUNITÃÞII ? 13

1.1 Pe cine putem implica?

10 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Colaborarea dintre agenþii/instituþii/ONG-uri

1. C E ÎNÞELEGEM PRIN IMPLICAREA COMUNITÃÞII ? 11

12 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Participarea formalã ºi informalã la educaþie

1. C E ÎNÞELEGEM PRIN IMPLICAREA COMUNITÃÞII ? 13

14 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

2.1 Cum pregãtim politicile ºi strategiile de implicare?

16 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

2. Stabiliþi roluri pentru toate cadrele didactice

3. Delegaþi responsabilitatea cãtre un cadru didactic

4. Stabiliþi rolul mediatorului ºcolar

2. C UM PLANIFICÃM IMPLICAREA PÃRINÞILOR ? 17

Studiu de caz pentru elaborarea indicatorilor de eficacitate

18 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Exemplul 1: Întãrirea participãrii

Exemplul 2: ªcoala noastrã …

2. C UM PLANIFICÃM IMPLICAREA PÃRINÞILOR ? 19

Exemplul 1: Întãrirea participãrii Punctaj

Exemplul 1: Întãrirea participãrii Da Parþial Nu

Discutaþi opþiunile ºi decideþi ce este cel mai bine pentru ºcoala

20 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

2. C UM PLANIFICÃM IMPLICAREA PÃRINÞILOR ? 21

Documentul se caracterizeazã prin simplitate. Este redactat într-un limbaj

2. Elaboraþi propria strategie de participare

Grupuri Exemplu de fiºã de activitate

22 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Ghidul 2, Planificarea în contextul ameliorãrii ºcolare, analizeazã conceptul unui

Cum ºtiþi dacã aveþi succes?

2. C UM PLANIFICÃM IMPLICAREA PÃRINÞILOR ? 23

Anul 1. Punctul de plecare

2. Organizaþi discuþii ale echipei de acþiune pentru a reitera

24 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Mediatorul ºcolar are un rol important de jucat:

2. C UM PLANIFICÃM IMPLICAREA PÃRINÞILOR ? 25

INTEGRAREA MEDIATORULUI ªCOLAR ü

26 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

3.1 Cum putem implica pãrinþii în procesul oficial de luare

28 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Crearea unui mediu incluziv

3. I MPLICAREA PÃRINÞILOR ºI A TUTORILOR 29

Ajutor acordat elevilor acasã

Voluntari pentru activitãþile din ºcoalã

Participarea la evenimentele ºcolare

30 P ARTENERIAT º COALÃ – FAMILIE – COMUNITATE

Servicii pentru comunitate