Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura Traditionala in Romania PDF
Arhitectura Traditionala in Romania PDF
SCURT ISTORIC:
FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:
RENASTEREA IN TRANSILVANIA
Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de
Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa
1526 rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt creata. Astfel
elementele caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central
european, a zonei de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe
cu totul alte coordonate decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte
puternica. Curentul aduce cu sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasacare se
manifesta in aparitia de programe de arhitectura specifice.
MOLDOVA
SCURT ISTORIC
Biserica Sf. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care:
• biserica Patrauti - (modeleaza spatiul interior si exteriori prin
acoperirea in bolta moldoveneasca)
• biserica Voronet - ( pictura adaugata ulterior)
• biserica Milisauti - (apar contrafortii in dreptul zidului dintre
naos si pronaos)
Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni
dreptunghiulare sau patrate, continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu
absida altarului bordat de cele doua anexe. Proscomidia si diaconiconul au dimensiuni
variabile, putand fi uneori atrofiate considerabil. Se face o separare foarte stricta intre naos si
pronaos printr-un zid care prezinta un gol central, generand un anumit timp de volumetrie, una
alungita. Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos, apoi o turla peste
spatiul central al naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. Se introduce astfel
un ax de compozitie vertical (turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea
asimetrica. Turla este plasata peste un etaj de arce piezise ce descarca peste arcele in consola
incastrate in zid si dublate sau nu de contraforti. Fatadele sunt impartite in 3 zone: soclul, cea
de camp tratat cu piatra sparta, si cea de cornisa decorata cu ognite. Turla este si ea decorata
cu firide.
Aceste trasaturi care au devenit caracteristici ale stilului moldovenesc au fost incluse in
Biserica Manastirii Neamt – 1497:
o biserica Arbore – 1504: pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor
laterali ai pronaosului in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua
clopotul bisericii.
o Biserica Humor – 1530: dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in turnul
de poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se larges foarte mult,
dar prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca
prin laterala.
o Biserica Moldovita – 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol.
Astfel apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat.
Marcheaza cele trei puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate:
golul usii avand la partea superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.
o Biserica Probota – 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova.structura
sa este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete prin minimalizarea
masei de zidarie
Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea
inaltimii, verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au
fost elaborate si consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt:
• bolta pe arce piezise – naosul se prezinta in general pe un
plan dreptunghiular. Pentru amplasarea unei cupole, sau a
unei turle este nesear de un plan patrat. Astfel se introdul pe
directie transversala doua arce in consola foarte late, iar pe
directie longitudinala doua foarte inguste care stau pe
aceleasi console, realizandu-se astfel atat suportul pentru
cupola cat si forma patrata necesara inscrierii acesteia.
Deoarece deschiderea este de dimensiuni foarte mari se mai
introduce un al doilea nivel de arce, rotit la 45 de grade, care
micsoreaza deschiderea permitand o elansare mai buna a
verticalitatii. Aceste arce sunt late in zona de cheie si se
ingusteaza treptat inspre zona de descarcare. Deasupra
acestora se plaseaza fie tamburul turlei, fie direct cupola.
In timpul domniei lui Petru Rares apare pictura exterioara, caracteristica specifica exclusiv
domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care decoratia era pur
arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu in parte,
codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost
reprezentat conform vremurilor inlocuindasupritorii persani cu turcii, amenintarea Moldovei la
acea vreme). In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a
pridvorului, inspre cea mai opaca incapere, cea a naosului.
Biserica manastirii Galata suprapune influentele muntenesti, venite probabil prin intermediul
mesterilor adusi de Petru Schiopu, peste traditia si stilul tipic moldovenesc. Astfel, aceasta
constructie prezinta elemente apartinand ambelor culturi, ce s-au dezvoltat similar dar totusi
diferit. Reprezinta un moment de cotitura facand trecerea inspre secolul XVII in care obiectele
de arhitectura realizate sunt unicate, prezentand particularizari proprii suprapuse peste un tipic
cristalizat in secolul anterior.
o iluminarea spatiului interior este omogena, nu este gradata ca in timpul lui Petru Rares
o apare o separare ferma intre gropnita si naos prin introducerea unor pile cu arc in plin
cintru
o aparitia celei de-a doua turle simetrice peste pronaos de o parte si de alta a gropnitei,
echilibrand compozitia si anuland asimetria tipic moldoveneasca
o omogenizarea modalitatii de tratare a fatadelor de jur-imprejur cu arcaturi indiferent de
planeitatea sau curbura suprafetelor
o aparitia braului median ce separa fatada in doua registre: unul inferios si unul superior
o prezenta paramentului bizantin: utilizarea asizelor orizontale de caramida combinate
cu cele de piatra.
In secolul XVII, bisericile incep sa prezinte un puternic caracter propriu, avand numeroase
particularitati si fiind extrem de diferite unele de altele. Aceste particularitati sunt grefate tot
pe scheletul traditional obtinut prin cautati, cristalizari si rafinari intamplate in secolele
anterioare. Ele demonstreaza permeabilitatea Moldovei la influente variate si lipsa de reticenta
in utilizarea de elemente noi, in general de import. Sunt unicate ce pornesc de la traditie,
influentele exterioare ajungand filtrat in alcatuirea lor. Exemple de biserici unicat din
Moldova:
• biserica manastirii Dragomirna – 1609: planul bisericii
pleaca de la formule structurale moldovenesti avand o bolta
cu arce incrucisate si piezise care sunt de fapt nervuri.
Fatada este impartita in doua si prezinta o suprapunere la
cornisa a unor arcaturi de factura lombarda, asemanatoare
ognitelor neinchise.
• biserica 3 Ierarhi , Iasi – 1639: preia elemente de sinteza
de la Galata. Exteriorul este imbracat intr-un décor marunt
de inspiratie orientala ceea ce schimba total perceptia asupra
volumului. Prezinta de asemenea doua turle, una deasupra
naosului si alta peste pronaoscare sunt de aceleasi
dimensiuni si de acoperiri similare.
• biserica Golia, Iasi – 1650: pune in aplicare formula clasica
pridvor, pronaos, gropnita, naos, altar pe plan trilobat cu
abside sapate in grosimea zidului si decorata in stil
renascentist. Pronaosul si naosul sunt identice ca dimensiuni
si procedee de boltire. Prezinta doua turle rezemate pe trei
registre de trompe de tipul ‘cocosnicelor’. Ansamblul are
tenta renascentista si baroca cu coloane angajate clasice la
ancadramentele ferestrelor.
TARA ROMANEASCA
Coerenta dezvoltarii arhitecturii in T.R. este mult mai redusa decat cea din Moldova. In parte
acest lucru se datoreaza unui numar mult mai mare de domnitori ce au venit pe tronul tarii,
fiecare incercand sa impuna un stil propriu ducand astfel la o incadrare mai greoaie a
monumentelor de arhitectura religioasa, decat in cazul Moldovei.
Tipurile de plan si boltirile sunt asemanatoare cu cele moldovenesti dar silueta generala a
bisericii este foarte diferita. Biserica se prezinta ca o constructie mult mai joasa si destul de
imprastiata (mai lata in dimensiuni). Nu se foloseste bolta moldoveneasca, iar arcul in consola
este introdus tot de moldoveni de-abia in sec XVI si este folosit cu reticenta ulterior, T.R.
dovedindu-se a fi mult mai opaca, mai reticenta la influentele exterioare.
ETAPA CAUTARILOR
Bisericile de inceput au enuntat, ca simin cazul Moldovei, modelele ce cuprindeau tipurile de
plan, decoratia si volumetria generala a monumentelor ulterioare.
Astfel se creeaza un model avand la baza planul trilobat triconc si un altul bazat pe o
planimetrie in cruce greaca inscrisa.
Modelul planului trilobat triconc – biserica manastirii Cozia, sf. sec. XIV
Acest model planimetric este asemanator cele prezente in zona Moldovei dar volumetria este
diferita, elevatia prezentand o biserica mult mai joasa si o turla mai coborata, neutilizandu-se
arcele piezise pentru sublinierea verticalitatii. Naosul este impartit in trei elemente distincte,
unul central, deasupra caruia se ridica turla si doua laterale, acoperite cu cate un semicilindru.
Turla sta pe patru arce, doua inguste longitudinale si doua late, trasversale. Aceste arce nu sunt
in consola ci descarca prin pile pana la baza peretelui, generand nise. Astfel de nise sunt
folosite in zona altarului pentru a sugera proscomidia si diaconiconul. Modelele par a fi luate
de pe valea Moraviei din Serbia si readaptate.
Crucea greaca prezinta toate bratele egale si inscrise intr-un patrat. La intersectia lor se gaseste
turla care descarca pe pandativi. Aceasta marcheaza caroul central, iar altarul, proscomidia si
diaconiconul sunt un adaos la planul crucii. Acelasi lucru se intampla si cu pronaosul si
pridvorul. In volumetrie, crucea este clar exprimata prin doua bolti semicilindrice, colturile
patratului fiind acoperite la o cota inferioara.
Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 este prima ce utilizeaza influentele
bizantine pentru a prelua planul in cruce greaca si decoratia exterioara din siruri de caramida
alternate cu lespezi de piatra, generand un model pentru prototipurile din secolul XVI. Acestea
sunt:
Biserica manastirii Stelea (plan moldovenesc decorat muntenesc) reprezinta ctitoria lui Vasile
Lupu( ctitorul bisericii 3 Ierarhi din Iasi) iar constructia sa are loc ca o incununare a rezolvarii
disputelor intre domnitorii celor doua tari. De plan triconc, cu turle pe naos şi pronaos, cu
pridvor închis, biserica prezintă faţadele din zidarie de cărămidă tencuită, sprijinite pe şapte
contraforturi masive dupa moda moldoveneasca, fiind împărţite în două registre decorative cu
firide arcuite şi cu un brâu de piatră tipic moldovenesc, care încinge întreaga biserică.
Pridvorul, dreptunghiular, relativ îngust şi foarte înalt, acoperit de două bolţi cu muchii ieşite,
susţinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea în pronaos
făcându-se pe sub un impunător portal, care susţine pisania slavonă încadrată de doi baluştri.
În interiorul bisericii se poate pătrunde prin trei intrări scunde, dintre care una principală, pe
latura vestică şi două laterale. Golurile intrărilor, în arc frânt, sunt decorate cu nervuri de
piatră împletite. Uşile au deasupra câte o nişă, în cea vestică aflându-se icoana hramului
bisericii.
Pronaosul este spaţios şi monumental, de formă pătrată, luminat prin patru ferestre deschise
în arc frănt. În peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat în piatră, încadrat de un arc ogival,
ar fi adăpostit - conform tradiţiei - mormântul tatălui domnitorului Vasile Lupu. Zidul
despărţitor dintre pronaos şi naos a fost înlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor
capiteli, pe stâlpi octogonali, ridicaţi pe postamente masive.
Naosul este încăperea cea mai spaţioasă. Pe laturile de nord şi de sud se deschid cele două
abside luminate de câte trei ferestre. Sistemul se susţinere al turlei Pantocratorului este identic
cu cel din pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circulară în interior şi marginită în
exterior de şapte laturi, luminate de trei ferestre încadrate în arce înalte, este acoperită cu o
semicalotă. Cele două nişe, proscomidiarul şi diaconiconul, flanchează altarul.
ANSAMBLURILE MANASTIRESTI
Apar prima oara in Dobrogea cand extinderea imperiului bizantin a adus acest modelin
secolele 5-6. Perioada lor infloritoare este totusi de-abia in sec. XVI. Ansamblul monastic
raspunde mai multor functiuni ca si in cazul bisericilor fortificate. Astfel avem:
1. functiunea religioasa este indeplinita de trei constructii: prima este biserica centrala,
apoi un paraclis (capela destinata unor slujbe speciale) si biserica bolnitei anexata
spitalului care se afla langa cimitir.
2. functiunea de aparare – manastirile sunt gandite sa faca fata asediilor, iar dupa ce
turcii interzic fortificatiile oraselor in secolul 16, ele devin puncte de refugiu in caz de
atac alaturi de curtile domnesti si boieresti. Echipate mult mai rudimentar decat
bisericile fortificate din Transilvania au ziduri de dimensiuni mult mai mici si turnuri
de aparare din loc in loc. Prezinta drum de straja inglobat in pod si un dispozitiv
defensiv de acces. Se foloseau de inaltimile naturale si de relieful accidentat pentru a-si
spori avantajele tactice pentru a face fata posibilelor incursiuni. Ex. Manastirea
Tismana, situata in varful dealului.