Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Catalina Lucare
Catalina Lucare
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ
C) Stratul nervos
- Retina
7
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Stratul intermediar sau de conducere este alcătuit din nervii optici (perechea
a II-a de nervi cranieni). Cei 2 nervii optici părăsesc orbita prin canalul optic,
pătrund in craniu unde la nivelul seii turceşti se produce o încrucişare internă ale
nervului optic, se continuă cu bandeletele optice şi apoi cu radiaţiile optice.
Segmentul central este reprezentat în scoarţa occipitală, unde are loc
transformarea excitaţiei luminoase in senzaţie vizuală, la nivelul scizurii calcarine,
ariile 17, 18 şi 19.
Mediile transparente și refringente sunt reprezentate de :
Tunica externă – formată din sclerotica posterior și corneea
transparentă exterior
Tunica medie – cuprinde trei segmente: coroida, corpul ciliar și irisul;
Tunica internă sau retina - este fotosensibilă și responsabilă de
recepția și transmiterea stimulilor luminoși în flux nervos.
Mediile refringente sunt:
Corneea transparentă;
Umoare apoasă;
8
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Cristalinul;
Corpul vitros.
Acestea au rolul de a refracta razele de lumină.
Mediile transparente, împreună cu corneea, reprezintă sistemul optic al
ochiului.
Conţinutul globului ocular
Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă,
un lichid transparent secretat de corpul ciliar.
Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă, care ocupă spaţiul cuprins între
faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular.
Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular.
Masa vitreană este o substanţă anhistă, coloidală, cu rare celule migratoare.
Substanţa vitrosului conţine 96,6% apă. Vitrosul optic este omogen.
Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi
menţinerea formei globului ocular.
CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe, perfect transparentă si
elastică, cu masa de 2-2,5g, cu diametrul de 9-10mm, situată în plan frontal, între
iris şi corpul vitros, într-o scobitura a vitrosului numită "fossa pantellaris".
Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine,
ce formează zonula lui Zinn, sau ligamentul suspensor.
Zonula lui Zinn este un inel membraniform, cu rol de a menţine cristalinul în
poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar.
Cristalinul are doua feţe: una anterioară, alta posterioară.
Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm., faţa posterioară are raza de
curbura de 6 mm., astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin
bombată decât cea posterioară.
Cristalinul conţine apă (65%), proteine (35%) din care unele solubile (alfa,
beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul), fermenţi, vitamine. Indicele
de referinţă cu vârsta, în medie este de aproximativ 22 D.
9
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
10
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar, în continuarea
bandeletelor optice. Conţin un număr mare de celule, cu care se pun în contact
fibrele nervului optic.
Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe mielinice
alternează cu cele cenuşii. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet reprezintă fibrele
neuronilor din corpii geniculaţi externi, fiind complet înglobate în substanţa albă a
lobului temporo-occipital. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului
geniculat extern şi se grupează în afara şi deasupra acestuia, merg, după ce au
trecut prin partea posterioară a capsulei interne, spre aria striată a lobului occipital
şi se termină în jurul scizurii calcariene.
Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din
bandeletele optice, deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge.
Anexele ochiului cuprind:
a) Anexe de mișcare – mușchii globului ocular;
b) Anexe de protecție – sprâncenele, pleoapele, conjunctiva și aparatul
lacrimal.
11
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua corio-
capilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei
interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei.
Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul
vascular uveal. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch, cu densitate
maximă în regiunea maculară. Această strânsă legătură care există între nutriţia
retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest
nivel sunt mixte.
Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei, care
se varsă în venele oftalmice superioare. Sistemul vascular uveal este constituit din
ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare, arterele ciliare lungi
posterioare şi arterele ciliare anterioare, legate între ele prin numeroase
anastomoze. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri, care
formează centrul vascular al lui Haller, cu rol important în hrănirea nervului optic.
Cele două artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă, prin "lamina fusca"
către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. Arterele ciliare
anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. Venele uveeii
aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase, care se revarsă în
venele oftalmice. Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar.
Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri, în coroidă, adunând întreg
sângele uveal. Prin reţeaua vasculară a tractului uveal circulă o cantitate
considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. la om. Această reţea bogată
menţine pentru retină o temperatură constantă optimă.
12
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
13
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal, frontal si
lacrimal. Ramura nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal, a
canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei.
Ramura frontală inervează tegumentele frunţii, pleoapei şi conjunctiva.
Ramura lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale si
lacrimale. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă.
A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular, în
afară de fibre senzitive, trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub
dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei, corpului ciliar şi a
retinei. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice, care au rol deosebit în trofîcitatea
globului ocular.
Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată, în cornee,
terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. Din
această cauză, ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul
corneean. Inervaţia motorie, întreaga musculatură a globului ocular este inervată de
trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a), pateticul (a IV-a) şi nervul
facial (al VII-lea).
Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii
conjugate a globilor oculari, cu scopul de a recepţiona şi stabili anatomic imaginea
retiniana pe fovee. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral.
Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern, drept superior,
dreptul inferior, oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. Nucleul său de
origine este în pedunculul cerebral. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită
prin fanta sfenoidală.
Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. Nucleul
său de origine este în protuberenţial. Nervul patetic este nervul motor al oblicului
mare. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral.
Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar
sau periferic, în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în
14
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal, altul occipital situat în lobul
occipital. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului
pleoapelor, a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale.
Nucleul facial este în protuberanta, iar centrul său cortical se află în
regiunea rolandică.
Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi
ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. La nivelul analizatorului
vizual, sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a
globului ocular şi a orbitei, activităţii vasomotorii, secreţiei lacrimale.
Segmentul vegetativ al analizatorului vizual, din punct de vedere
morfofuncţional, se împarte în centrii corticali şi periferici. Centrii corticali ai
activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus.
Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente,
şi ganglioni simpatici şi parasimpatici.
Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali, iar
pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. Fibrele
parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului.
Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul
Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv.
Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii, fibre secretoare pentru
glandele pleoapei şi ale conjunctivei, fibre lacrimale, fibre dilatatoare ale pupilei,
care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali.
Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre
iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar, pentru secreţia
lacrimală curentă.
15
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
16
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
17
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
19
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
CAPITOLUL II.
PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII
2.1. Definiţie
Conjunctiva este o membrană subţire, transparentă, bine vascularizată, care
tapetează suprafaţa anterioară a globului ocular şi faţa posterioară a pleoapelor.
Datorită localizării sale, conjunctiva este expusă acţiunii microorganismelor sau a
unor substanţe nocive exogene. Rezistenţa în faţa acestor agresiuni este dată de
lacrimi care diluează şi elimină materialul infecţios, iar prin conţinutul de lizozim,
betalizin, IgA, IgG, împiedică creşterea şi dezvoltarea germenilor.
Prezintă 3 porţiuni:
1. Conjunctiva palpebrală sau tarsală- este netedă, pe suprafaţa ei
întâlnindu-se nişte proeminenţe numite papile.
2. Conjunctiva bulbară- acoperă sclera anterioară, este subţire, transparentă,
mobilă. Se inseră aderent la nivelul limbului sclero-cornean.
3. Conjunctiva de trecere a fundului de sac sau a fornixurilor este zona
cuprinsă între conjunctiva bulbară şi cea palpebrală.
În unghiul intern al fantei palpebrale se deosebesc pe conjunctiva bulbară două
formaţiuni: caruncula lacrimală, cu glande şi foliculi piloşi şi cuta semilunară, în
afara carunculei, se prezintă ca o cută semilunară (rămăşiţă a celei de-a treia
pleoape a păsărilor). În fundul de sac se întâlnesc glandele acinoase Krause şi
Ciaccio şi glande lacrimale accesorii, de asemenea şi glandele tubulare Henle -
glande mucoase.
20
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
21
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
22
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
23
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
(infecții virale la nivelul pleoapelor) care poate avea repercursiuni inclusiv asupra
membranei conjunctivale.
De asemenea, utilizarea pe scară largă și în exces a chimioterapicelor
(antibiorice) reprezintă un factor favorizant pentru apariția conjunctivitelor virale
deoarece antibioticele distrug flora microbiană locală.
2.2. Etiologie și tipuri de conjunctivită
Există o serie de factori favorizanţi, declanşanţi şi determinanţi în
etiopatogeneza inflamaţiilor conjunctivei. Majoritatea conjunctivitelor sunt de
natură infecţioasă (microbi, virusuri, fungi).
Germeni specifici ochiului: bacilul Koch-Weeks, diplobacilul Moraix-
Axenfeld.
Germeni nespecifici: streptococul, stafilococul, gonococul, etc.
Contaminarea poate fi exogenă, de la un alt bolnav sau de la un focar prin
autoinfestare (gură, nas, organe genitale).
Contaminarea endogenă se produce pe cale hematogenă, de la alte organe
(TBC, lues, gonococie).
Factori favorizanţi ai conjunctivitelor sunt iritaţiile mecanice, fizice,
chimice, terenul alergic; uneori germenii saprofiţi pot deveni virulenţi.
În fundul de sac există condiţii prielnice dezvoltării microbilor (căldură,
umiditate).
2.3. Patogenie
Cauzele conjunctivitei sunt:
• infecţii: virale (în special virusurile respiratorii dar şi virusul varicelei,
rujeolei, virusul herpetic) sau bacteriene;
• factori iritanţi: şampon, gel de duş, fum de tigară, gaze şi substanţe volatile,
clorul (atentie la piscine); la vârste mai mari, în special la domnişoare fardurile,
lentilele de contact;
• alergeni: praf, polen, par de animale dar şi diverse alimente, medicamente.
24
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
25
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
- Conjunctivite flictenulare.
Conjunctivitele virale sau bacteriene pot afecta unul sau ambii ochi. De
regulă, infecțiile virale care produc conjunctivite se însoțesc de o secreție apoasă
sau mucoasă. Cele bacteriene produc o secreție mai consistentă, de culoare galben-
verzuie și pot fi asociate cu infecții respiratorii sau faringiene.
Pleoapele pot fi umflate, privirea spre o lumină puternică este dureroasă.
Ambele sunt , adesea, asociate cu răceli și sunt foarte contagioase.
Conjunctivita virală apare frecvent împreună cu mai multe infecții virale –
cel mai des cu infecții cauzate de adenovirusuri sau enterovirusuri - și poate
surveni în timpul unei gripe sau răcei obișnuite.
Cauza de bază a conjunctivitei acute este infecția virală. Conjucntivita virală
începe, în mod obișnuit, la un ochi. În câteva zile, este afectat și celălalt ochi. Se
poate palpa un nodul limfatic umflat în fața urechii.
a) Conjunctivita virală: este determinată de obicei de adenovirus . Ea poate
apărea în cadrul unei infecţii respiratorii superioare, însoţită de febră, dureri de cap,
ganglioni preauriculări măriţi1. Calea de transmitere poate fi aeriană, prin particule
respiratorii contaminate, prin contact direct mână-ochi, sau prin apa de piscina
insuficient clorinată.
Debutul este brusc, unilateral, cu bilateralizare ulterioară rapidă. Bolnavul
prezintă de obicei înroşirea ambilor ochi, secreţie conjunctivală apoasă, adenopatie
preauriculară sensibilă la palpare şi, în general, vedere bună. În unele cazuri, este
afectată şi corneea prin fenomene imune, producându-se scăderea acuităţii vizuale
care poate dura luni de zile. În general, conjunctivitele virale durează aproximativ
trei săptămâni. Tratamentul se reduce la terapie simptomatică, cu exceptia
conjunctivitelor herpetice sau cauzate de virusul varicelo-zosterian
b) Conjunctivita bacteriană: reprezintă 40 % din patologia infecto-
inflamatorie oculară. Agenţii microbieni implicaţi pot fi variaţi, provenind fie din
26
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
flora saprofită a conjunctivei şi pleoapelor, fie din exterior, pe cale aeriană, prin
contact direct cu mâini sau obiecte contaminate, sau de la o infecţie adiacentă
clinic inaparentată.
Debutul este acut, unilateral, cu bilateralizare în 24 - 48 ore. Pacientul
prezintă prurit, senzaţie de corp străin, senzaţie de înţepături sub pleoape,
lacrimare. Obiectiv, se caracterizează prin ochi roşu care poate fi asociat cu edemul
(umflarea) pleoapelor, secreţie conjunctivală mucoasa sau purulenţa, lipirea
pleoapelor dimineata, la trezire.
Conjunctivita bacteriană afectează, de obicei, ambii ochi și produce puroi
mult și mucus, dureri de ochi, umflare, roșeață.
Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu antibiotic care se
administrează local sub formă de colir sau unguent oftalmic în sacul conjunctival
inferior. În cele mai multe cazuri de conjunctivită la adulţi sau copii, tratamentul
este iniţiat fără examenul secreţiei conjunctivale. Dacă oftalmologul doreşte să se
efectueze cultura, se iniţiază tratamentul antibiotic şi ulterior se modifică, dacă e
necesar, în funcţie de rezultatul antibiogramei. Nu se va aplică pansament pe
ochiul cu secreţie, acesta putând duce la agravarea bolii prin stagnarea şi
dezvoltarea germenilor ca într-un mediu de cultură.
c) Conjunctivită cu Chlamydii: se manifestă prin roşeaţă generalizată a
globului ocular, secreţie conjunctivală accentuată şi lăcrimare în cantitate
moderată, adenopatie este absentă, iar pacientul prezintă prurit (mâncărime) locală,
examenul secreţilor conjunctivale evidenţiază prezenţa leucocitelor
polimorfonucleare şi a corpilor intracitoplasmatici.
d) Conjunctivita alergică: apare datorită unei sensibilizări anormale a
conjunctivei la anumiţi factori numiţi alergeni, ca polen, pene, alimente, cosmetice,
medicamente.
Conjunctiva poate fi interesată izolat sau în acelaşi timp cu pielea sau alte
mucoase (rinita). Aproape întotdeauna în conjunctivita alergică este prezentă
senzaţia de mâncărime (prurit). Mai apar şi înţepături, congestie conjunctivală
(ochi roşu), secreţie apoasă sau filamentoasă, edem palpebral cu pseudoptoza şi
27
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
alte simptome alergice ca rinita (nas înfundat, cu secreţie apoasă), mâncărimi în gât
şi tuse seacă. Pielea pleoapelor poate avea un aspect eczematos caracteristic.
Conjunctivitele alergice afectează întotdeauna ambii ochi și sunt o reacție a
organismului la diferite substanțe alergene precum polenul. Ca răspuns la această
substanță, organismul produce anumite substanțe imunoglobuline (anticorpi) ce
declanșează eliberarea din țesuturile din jurul globului ocular a unor substanțe
inflamatoare precum histamina.
Conjunctivita alergică survine mai frecvent la copii cu boli alergice, cum ar
fi rinita alergică. Este, de cele mai multe ori, întâlnită numai în anumite perioade
ale anului, când este cauzată de alergeni cum sunt iarba sau polenul. Alte
substanțe care pot cauza alergii sunt: praful de origine animală, particule de praf.
Tratamentul este de desensibilizare, pentru a elimina reacţia inflamatoare de
la originea conjunctivitei alergice. În multe cazuri tratamentul este cronic şi se face
cu antihistaminice, corticosteroizi. Se va căuta identificarea şi înlăturarea
alergenului în cauză.
e)Conjunctivita chimică este provocată de medicaţie. În general apare la nou
născuţi care, imediat după naştere sunt trataţi cu nitrat de argint 2% pentru
prevenirea conjunctivitei neonatale . În mod surprinzător s-a descoperit că acest
tratament preventiv afectează nou născuţii provocându-le conjunctivita chimică.
De aceea s-a înlocuit tratamentul pentru prevenirea conjunctivitei cu antibiotice
sub formă de picături oculare.
Transmiterea conjunctivitei este una foarte facilă, în special prin contact
direct (mână-ochi) dar şi prin intermediul particulelor respiratorii sau prin apa de
piscină insuficient clorinată (trebuie facută diferenţere între conjunctivita
determinată de clor care are o evoluţie scurtă şi cea determinata de apa infectată
din piscina). De asemenea există şi posibilitatea infectării indirecte prin
intermediul obiectelor contaminate (prosoape, lenjerie de pat, jucarii, etc);
Perioada de incubaţie (durata din momentul infectării şi pâna la apariţia
simptomelor) este variabilă în funcţie de cauză. Astfel în cazul celor bacteriene
28
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
sunt necesare 2-3 zile până la apariţia simpomelor, pe când în cazul conjuctivitelor
virale perioada de incubaţie este în medie de 7-10 zile.
Ochi cu conjunctivită
29
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
30
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
31
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
32
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
33
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
CAPITOLUL III.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVILOR CU CONJUNCTIVITA
34
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
35
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
36
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
37
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Captarea vărsăturilor
Se aşează bolnavul în funcţie de starea generală în poziţie şezând, decubit
dorsal cu capul întors într-o parte, protejându-se cu prosop în jurul gâtului. Se
protejează patul cu muşama şi aleză; i se îndepărtează bolnavului proteza când este
38
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Captarea urinei
Analiza de urină este una dintre cele mai frecvente examinări de laborator,
căci înafară de starea funcţională a rinichilor şi a căilor urinare, reflectă şi alte
modificări din organism.
Pentru examenul fizic, urina trebuie recoltată timp de 24 de ore. Pentru
colectare se utilizează vase cilindrice gradate. În cursul examenului fizic se
determină: cantitatea, aspectul, culoarea, mirosul şi densitatea.
Pentru examenul chimic se trimite urina colectată timp de 24 de ore sau
numai urina proaspătă de dimineaţa, care este cea mai concentrată. Recoltarea se
face în recipiente absolut curate, clătite cu apă distilată, ca să nu-i schimbe
compoziţia. Pentru un examen curent se trimit 100-150 ml, din care se va
determina şi densitatea şi se va examina şi sedimentul urinar.
Pentru urocultură recoltarea urinei se face în condiţii sterile, după toaleta riguroasă
a zonei genitale cu apă caldă şi săpun şi limpezită cu ser fiziologic, în recipient
steril; pentru a elimina şi germenii care s-ar găsi eventual în uretră, recoltarea se
face din jetul mijlociu, după ce prima parte a jetului a spălat canalul. Recipientul şi
dopul acestuia se vor manevra cu atenţie până la închidere pentru a evita
contaminarea. Este recomandat ca flaconul să fie predat în maxim două ore de la
recoltare.
În cazuri speciale, cum ar fi insuficienţa renală, sau infecţia urinară severă,
recoltarea urinei se recomandă a se face prin sondaj vezical; recoltarea urinei de la
39
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
40
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Pulsul- deviaţiile lui pot fi prin frecvenţă şi calitatea lui: un puls rapid şi slab bătut,
uşor depresibil, adesea filiform sau imperceptibil, pledează pentru o irigaţie
insuficientă periferică.
Un puls depresibil, dar bradicardic, uneori aritmic, trădează tulburări în cadrul unei
insuficienţei cardiace.
Pulsul dispare prima dată la artera radială, apoi la femurală şi în final la carotidă.
Prin presiune sau tensiunea pulsului înţelegem forţa cu care unda pulsatilă izbeşte
peretele arterial. Din acest punct de vedere se descrie un puls dur şi un puls moale,
care este caracteristic insuficienţei cardiace globale, infarctului miocardic.
TENSIUNEA ARTERIALĂ
Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic şi psihic.
Se aplică manşeta sprijinit şi în extensie cu braţul, se fixează membrana
stetoscopului pe artera humerală sub marginea interioară a manşetei. Se introduc
olivele stetoscopului în urechi, se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul
parei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. Se decomprimă progresiv
aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se percepe primul zgomot
arterial care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reţine valoarea
indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnată. Se
continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reţine
valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului în momentul în
care zgomotele dispar, această valoare reprezintă tensiunea arterială minimă.
Se trec în foaia de temperatură valorile obţinute cu linie orizontală de
culoare roşie, socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de tensiunea arterială maximă 115-140 mm Hg, iar
tensiunea arterială minimă 75-90 mm Hg.
41
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
RESPIRAŢIA
În timpul măsurării respiraţiei, pacientul va fi aşezat în decubit dorsal fără a
explica tehnica ce urmează să fie efectuată cu palma mâinii cu suprafaţa palmară
pe torace. Se numără inspiraţiile timp de un minut. Aprecierea respiraţiei se poate
face și prin simpla observare a mişcărilor respiratorii prin ridicarea şi revenirea
toracelui la normal. Pe foaia de temperatură se notează cu verde, fiecare linie
orizontală reprezentând două respiraţii.
Valorile normale la adult: seara 20 respiraţii/minut, dimineaţa 18 respiraţii/minut.
Respiraţia va fi atent urmărită deoarece pacienţii cu insuficienţă cardiacă
prezintă în general dispnee, care poate fi uneori intensă, cu respiraţii bruşte, rapide
şi superficiale.
DIUREZA
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului şi conducerii
tratamentului, asistenta va urmării:
-Tulburările de emisie urinară
- Cantitatea de urină emisă în 24 de ore
- Caracterele calitative ale urinei
Emisia urinei este declanşată de senzaţia de micţiune, aceasta în mod normal, în
decurs de 24 de ore, fiind de 5-6 micţiuni la bărbaţi şi 4-5 micţiuni la femei.
Asistenta urmăreşte următoarele tulburări de micţiune: polachiurie, ischiuria,
disuria, incontinenţă urinară.
Pentru determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore se va instrui pacientul să
urineze în urinar timp de 24 de ore. Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite
şi ţinute la răcoare pentru a împiedica procesele de fermentaţie.
42
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Tot in acest scop se vor adăuga la urina colectată câteva cristale de timol care nu
modifică reacţiile chimice ale urinei.
Alături de înregistrarea valorii diurezei se va nota şi cantitatea de lichide ingerate.
Raportul dintre cantitate de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă bilanţul
circulaţiei apei în organism.
Valoarea normală este de circa 1500ml/24 de ore, la bărbaţi este ceva mai mare
1200-1800 ml/24 ore, la femei 1000-1400ml/24 de ore .
Asistenta trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei:
-Culoarea – urina normală are culoare galben deschis ca paiul până la brun
închis.
-Aspect - urina normală la emisie este clară, transparentă, după un timp poate
deveni tulbure.
-Miros - acizii volatili din urină îi conferă un miros asemănător cu cel al
bulionului.
-Reacţia – în starea normală are o reacţie acidă pH = 6,5
-Densitate – trebuie determinată imediat după emisie cu urodensiometrul.
Valoarea normala 1015-1020 în funcţie de cantitatea substanţelor dizolvate.
Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate, primite prin perfuzie şi cantitatea de
urină emisă, făcându-se bilanţul pe fiecare 24 de ore. Acest bilanţ fiind foarte
important deoarece de cele mai multe ori aceşti pacienţi prezintă edeme datorită
reţinerilor de apă şi sare în organism.
43
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Alimentaţia trebuie să fie săracă în ioni de sodiu pentru a împiedica reţinerea apei
în organism. Lipsa clorurii de sodiu din alimente trebuie corectată cu alte substanţe
sapide, lipsite de sodiu ca: lămâia, intr-o oarecare măsură ceapa sau oţetul.
În cazul în care pacientul suportă regimul hiposodat este permis cantitate normală
de lichide pe 14 de ore între 1,5-2 litri.
44
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
-se noteaza data primei folosiri a flaconului (dupa deschidere se va folosi cel
mult 2 saptamani pentru a evita contaminarea)
-se verifica ca solutia medicamentoasa oftalmica sa nu fie decolorata,
precipitata etc (se va avea in vedere ca majoritatea solutiilor oftalmice sunt
suspensii si au un aspect tulbure). Nu se vor folosi solutiile care par anormale ca
aspect
-daca capatul tubului cu unguent oftalmic a facut crusta, aceasta se va
elimina intr-o compresa sterila
Administrarea:
-compara medicatia prescrisa de medic cu cea primita de la farmacie
-se spala mainile
-ne asiguram ca stim exact care ochi trebuie tratat deoarece medicul poate
prescrie medicamente si doze diferite pentru cei doi ochi
-se verifica identitatea pacientului
-se va explica procedura pacientului si i se va asigura intimitatea
-se pun manusile
-se indeparteaza cu blandete pansamentele daca exista
-se vor curata secretiile intai in jurul ochiului cu comprese sterile si apa
calda sau solutie normal salina. Apoi, i se cere pacientului sa inchida ochiul si se
va curata din interior spre exterior cu comprese sterile diferite pentru fiecare orbita
-pentru a indeparta crustele din jurul ochiului se pot mentine pe ochi
comprese umede sterile timp de 1,2 minute. Se va repeta procedeul pana cand
crustele vor putea fi indepartate cu usurinta.
-pacientul va sta culcat sau sezand, cu capul dat pe spate si inclinat pe partea
cu ochiul afectat
45
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
diluat cu ser fiziologic sau cu soluţie de glucoză, pacientul fiind sub observaţie în
tot cursul injectării.
Pentru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe 24 de ore prin
ingerarea şi eliminarea lichidelor.
Eliminarea apei din organism se face prin mai multe căi: 1000-1500 ml se
elimină prin urină, 500-1000 ml prin transpiraţie, 350-500 ml sub formă de vapori
prin plămâni şi 100-200 ml prin scaun, nevoia de apă a adultului fiind de 2000-
2500ml 24 de ore.
Hidratarea organismului se poate face pe cale orală, cale duodenală, cale rectală,
cale subcutanată, cale intravenoasă prin numeroase soluţii ca: ser fiziologic, soluţie
izotonică bicarbonat de sodiu 1,4%, soluţie izotonică lactat de sodiu 1,9%, glucoză
soluţie izotonică 4,7%, soluţie hipertonă 5-10-20-33-40%, soluţie Krebs, soluţie
Dextran, soluţie Locke.
46
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
47
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
48
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
-ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai
multe doze ,in seringa gata de intrebuintare
-ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau
flacoane cu dop de cauciuc,insotite sau nu de solvent
alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon , solutii dezinfectante , tavita renala
garou, pernita , musama (ptr. inj iv)
-recipiente ptr colectarea deseurilor
Pregatirea psihica a pacientului:
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le
va prezenta in timpul injectiei-
Pregatire fizica:
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii
-se spala pe maini cu apa curenta ,
-se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate
- se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de
valabilitate ,aspectulsolutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia,
acoperit cuprotectorul si se aseaza pe o compresa sterila
Aspirarea continutului fiolelor
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul
mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si
avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat
-fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos
49
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
50
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
51
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
52
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
53
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
55
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
56
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
-se trage pleoapa inferioară cu mâna stângă, iar cu mâna draptă se strânge
flaconul dacă e din material plastic pentru a instila 1-2 picături în sacul
conjunctival,
-nu se vor pune mai multe picături imediat,
-se asteaptă 3-4 minute între instilaţii de coliruri diferite,
-excesul de soluţie se şterge cu un tampon sau compresă.
C) Spălătura conjunctivală
Definiţie: prin spălătura oculară se înţelege introducerea în sacul conjunctival a
unui jet de lichid cu scopul terapeutic.
Poziţia pacientului: şezând sau decubit dorsal
-Se roagă pacientul să lase capul pe spate, înclinat uşor spre partea ochiului
afectat,
-Se aşează prosopul pe umăr, se lipeşte tăviţa renală de obraz când poziţia este
şezând, şi de regiunea temporală când este în decubit dorsal.
-Se vor instila câteva picături de anestezie pentru calmarea durerii şi limitarea
clipitului,
-Se invită pacientul să privească în sus, apoi se trage pleoapa inferioară în jos,
-Se introduce lichidul în jet continuu cu o seringă la care s-a adaptat o canulă,
-Se întoarce pleoapa superioară, rugăm pacientul să privească în jos, se irigă în
jet conjunctiva, apoi se procedează la fel pentru spălarea conjunctivei din unghiul
nazal şi temporal rugând pacientul să privească la dreapta, apoi la stânga.
58
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
B) Îngrijirea postoperatorie
Supravegherea postoperatorie a bolnavului începe din momentul terminării
intervenţiei chirurgicale, înainte ca pacientul să fie transportat în salon; din acest
moment devine obiectulunei atenţii constante până la părăsirea spitalului.
În general, bolnavul este adus în salon însoţit de medicul anestezist şi de
asistentul de anestezie, care va urmări respiraţia şi modul în care este transportat şi
aşezat în pat; transportul se face cu patul rulant sau cu căruciorul.
Bolnavul va fi acoperit pentru a fi ferit de curenţi de aer sau schimbări de
temperatură.
Asistentul medical care îl însoţeşte se va asigura că bolnavul stă comod, este
în siguranţă şi că tubulatura prezentă (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimată.
Poziţia pe cărucior este de decubit dorsal, cu capul într-o parte pentru a nu-şi
înghiţi eventualele vomismente.
În timpul transportului asistentul medical va urmări: aspectul feţei (cianoza),
respiraţia, pulsul, perfuzia.
Instalarea bolnavului se face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil,
care va fi curată, bine aerisită, liniştită, în semiobscuritate, cu temperatura de 18-
20°C (căldura excesivă deshidratează şi favorizează hipotermia), prevăzută cu
instalaţii do oxigen montate în perete, cu prize în stare de funcţionare şi cu
aparatură pentru aspiraţie.
Patul va fi accesibil din toate părţile - aparatele de încălzit nu vor fi lăsate
niciodată în contact cu un operat adormit, pentru a se evita riscul unor arsuri grave.
Căldura excesivă a patului produce transpiraţie, ceea ce duce la pierderi de
apă, iar senzaţia de frig duce la apariţia frisoanelor.
Patul va fi prevăzut cu muşama şi aleză bine întinsă, fără pernă şi, dacă este
cazul, salteaua va fi antiescară.
Poziţiile pacientului în pat
60
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
C) BANDAJAREA OCHILOR
-Bandaj monocular;
-Bandaj binocular.
1.BANDAJUL MONOOCULAR:
Fasa se fixeaza in jurul capului cu ture circulare, apoi se trece cu ture oblice
peste ochi, aducand fasa pe sub urechea pacientului.Se face din nou o tura
orizontala peste frunte apoi oblic, repetand succesiunea de ture oblice si orizontale
pana la acoperirea completa a ochiului.
61
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
2.BANDAJAREA BINOCULARA:
Se incepe ca si cel precedent insa in locul turelor orizontale, fasa conduce
oblic peste celalalt ochi, turele incrucisandu-se deasupra radacinii nasului,
formandu-se o spica fara a acoperi urechile.
62
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
CAPITOLUL IV.
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
63
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
CAPITOLUL V
PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ
5.1. Cazul I
Culegerea datelor:
Date fixe:
Numele şi prenumele: S. M.
Vârstă: 24 ani
Stare civilă: Necăsătorită
Domiciliu: Botoşani
Ocupaţia: Casnică
Naţionalitate: Română
Religie: Ortodox
Condiţii de viaţă: locuieşte cu tatăl într-un apartament cu trei camere.
Obiceiuri: îi place să facă mişcare în natură, îi place să citească.
Diagnostic de internare: conjunctivită.
Istoricul boli: pacienta S. M. declară că de două zile are o senzaţie de corp străin în
ochiul stâng, dureri oculare.
Manifestări de dependenţă: -alterarea vederii, senzaţie de corp străin,
-dureri oculare
Problemele pacientului: -corp străin în ochiul stâng
-durere oculară
Data internări: 15 08 2017
Data externări: 18 08 2017
Nevoile fundamentale personale
Nevoia fundamentală Independență Dependență
1 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie Da
2 Nevoia de a bea și a mânca Da
3 Nevoia de a elimina Da
64
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Examenul de laborator
EXAMEN CERUT MOD DE REZULTATUL VALORI
RECOLTARE NORMALE
Hemoleucogramă Venă brahială WBC = 8000-
Completă 13000/microl 10000/microl
VSH Venă brahială 30 mm/h 8-10 mm/h
Proteină C Reactivă Venă brahială 3 mg/dl 0-1,0 mg/dl
Examen bacterian Cu tampon steril Negativ negativ
secreţie conjuctivală din conjuctivă
Examnea Cu tampon steril Adenovirus prezent Negativ
virusologic secreţie din conjuctivă
bacteriană
Examen citologic Cu tampon steril Limfocite in Negativ
secreţie din conjuctivă cantitate mare
conjunctivală
65
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
66
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
67
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Alimentatia bolnavului
PERIOADA ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE
15.08.2017 Pacientul mănancă orice Nu i se interzice nimic
18.08.2017 Pacientul mănancă orice Nu i se interzice nimic
Investigati paraclinice
DATA EXAMENE CURENTE PREGĂTIREA PENTRU ÎNGRIJIRI DUPĂ EXAMEN
EXAMEN
16 08 2017 Spălatură oculară Pregătim fizic si psihic Însoţim pacientul in salon, îl
pacientul, explicăm aşezăm într-o poziţie comodă.
pacientului tehnica, încurajăm
pacientul
Tratament medicamentos
DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE
15 08 2017-18 08 2017 Colir cu antibiotic Picături
Antiinflamator Comprimate
68
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Evaluare finală
69
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
5.2. Cazul II
Culegerea datelor
Date fixe:
Nume și prenuma: A. U.
Vârstă: 75 ani
Sex: Masculin
Stare civilă: divorțat
Domiciliu: Unțeni
Ocupație: pensionar
Naționalitate: Română
Religie: Ortodox
Condiți de viața: locuiește singur într-o casă modestă și din când în când e vizitat
de copii
Obiceiuri: îi place munca la câmp, statul pe bancă de vorbă cu vecini
Diagnostic de internare: Conjunctivită cu Chlamydia
Istoricul boli: pacientul A. U. se prezintă la spital la secția U.P.U. cu secreție
conjunctivală accentuată și lăcrimare în cantitate moderată, prurit local, roseață de
trei zile
Manifestări de dependență: - alterarea secreției conjunctivale (lăcrimare)
- apariția pruritului local
- congestie conjunctivală
Problemele pacientului: Secreție conjunctivală accentuată si lacrimare în cantități
moderate, prurit, roșeața
Data internări: 10. 10. 2017
Data externari: 17. 10. 2017
Nevoile fundamentale personale
70
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Tratament medicamentos
DATA MEDICAMENTE MOD DE
ADMINISTRARE
10 10 2017- Coliruri cu antibiotic Picături- 2 pe zi
17 10 2017 Tetraciclină Unguent- o dată pe zi
Doxicilină Capsule- 3 ori pe zi
Antitermice Capsule- 3 pe zi
Captoril Capsule- la nevoie
71
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
73
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Examen de laborator
EXAMEN CERUT MOD DE REZULTATE VALORI NORMALE
RECOLTARE
Examenul secreţiilor Cu tampon steril din Celule epiteliale frecvente, Celule inflamatorii
conjunctivale Coloraţie Giemsa conjuctivă polimorfonucleare frecvente, celule absente
mononucleare în cantitate moderată.
Hemoleucogramă Completă Vena brahială WBC = 14000/microl 8000-10000/microl
VSH Venă brahială 40 mm/h 8-10 mm/h
Proteină C Reactivă Venă brahială 3,5 mg/dl 0-1,0 mg/dl
Examen bacterian secreţie Conjunctivă Chlamidya prezentă negativ
conjuctivală
Examnea virusologic secreţie Conjunctivă Negativ Negativ
bacteriană
Alimentația bolnavului
PERIOADA ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE
10-10-2017 Pacientul mănîncă orice Nu se interzice nimic
17-10-2017 Pacientul mănîncă orice Nu se interzice nimic
Investigați paraclinice
DATA EXAMENE PREGATIREA PENTRU EXAMEN INGRIJIRI DUPA EXAMEN
CURENTE
11 11 2017 Spălatură oculară Pregătim fizic si psihic pacientul, explicăm Însoţim pacientul in salon, îl aşezăm
pacientului tehnica, încurajăm pacientul într-o poziţie comodă.
12 10 2017 Examenul fundului de Pregătim pacientul fizic şi psihic, Pansez ochiul su comprese sterile,
ochi încurajăm pacientul însoţim pacientul pana la pat, îl asezăm
în poziţie comodă
74
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Evaluare finală
75
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
77
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
NEVOIA INTERVENTII
DEFICITARA OBIECTIVE EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
Nevoia de a - pacientul să - ajutam pacientul să aibă o - la indicația medicului - pacientul prezintă
respira și a prezinte o respirație poziție adecvată administrăm o stare ameliorată
avea o bună adecvată - învătăm pacientul exerciţi oxigenoterapie
circulație de relaxare
Nevoia de a - Leziunile să se - Ajut pacientul să se - Pacientul să
mișca și a vindece fară deplaseze prezinte o stare de
avea o postură complicați ------------------- bine
bună
Nevoia de a - Pacientul să - învătăm pacientul exerciții - administrăm somnifere la - pacientul să aiba
dormi si a se prezinte o stare de de relaxare înainte de somn indicația medicului un somn liniștit
odihni bine - oferim pacientului un
mediu placut
- servim pacientul cu o cană
de lapte, ceai călduț înainte
de culcare
Nevoia de a - pacientul să nu - ajut pacientul să se - pacientul prezintă
se înbraca, prezinte dezinteres îmbrace dezbrace pentru a o stare ameliorată
dezbrăca pentru imaginea de nu își atinge ochiul afectat
sine - oferim pacientului ------------------------
îmbrăcăminte adecvată
climatului
- schimbăm pansamentul
pacientului ori de cate ori
este nevoie
78
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
79
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Examen de laborator
EXAMEN CERUT MOD DE RECOLTARE REZULTATE VALORI NORMALE
Examenul secreţiilor Cu tampon steril din sacu Culturi stafilococ sensibil la negativ
conjunctivale- culturi conjunctival Oxacilină, Kanamicină
Secretie conjunctivală examen Cu tampon steril din sacu Fregvenţi flora bacteriană, negativ
microscopic conjunctival polimorfonucleare fregvente
VSH Venă brahială 40 mm/h 10-12 mm/h
Proteină C Reactivă Venă brahială 200 mg/dl negativ
Examen bacterian secreţie Conjunctivă Stafilococ preyent negativ
conjuctivală
80
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Alimentația bolnavului
PERIOADA ALIMENTE PERMISE ALIMENTE INTERZISE
10.10.2012 Pacientul mănancă orice Nu i se interzice nimic
14 10 2012 Pacientul mănancă orice Nu i se interzice nimic
Investigați paraclinice
DATA EXAMENE PREGATIREA PENTRU EXAMEN INGRIJIRI DUPA EXAMEN
CURENTE
10.10.2012 Spălatură Pregătim fizic si psihic pacientul, explicăm Însoţim pacientul in salon, îl aşezăm într-o
oculară pacientului tehnica, încurajăm pacientul poziţie comodă.
11.10.2012 Examenul Pregătim pacientul fizic şi psihic, încurajăm Pansez ochiul su comprese sterile, însoţim
fundului de ochi pacientul pacientul pana la pat, îl asezăm în poziţie
comodă
Tratament medicamentos
DATA MEDICAMENTE MOD DE ADMINISTRARE
10.10.2012 - 13.10.2012 Coliruri cu antibiotic Picături- 2 pe zi
Tetraciclină Unguent- o dată pe zi
Doxicilină Capsule- 3 ori pe zi
Antitermice Capsule- 3 pe zi
81
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
Evaluare finală
82
Îngrijirea Pacientului cu Conjunctivită
CAPITOLUL VI
CONCLUZII GENERALE
83