Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Licenta Medicina Dentara - 2011 PDF
Grile Licenta Medicina Dentara - 2011 PDF
*2. ÎmbunătăŃirea adusă materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA constă în:
A. introducerea de bis fenol A;
B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarŃ;
C. introducerea de metacrilat;
D. grupărilor epoxidice din structură răşinii;
E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amină.
B (9 ,pag. 21)
*5. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la dinŃii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
B (9 ,pag. 58)
*6. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la molării de 12 ani şi premolari
este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
1
E. 12-14 ani.
D (9 ,pag. 58)
*10. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este
adevărată:
A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilantii granulari
B. Au aceeaşi rezistentă de legătură că şi sigilantii granulari
C. Au acelaşi timp de priză că sigilantii granulari
D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilantii granulari
E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ
E (9 ,pag. 21)
*11. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai
slabă:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji Ionomer Type III
E. Visio-Seal
D (9 ,pag. 28, 30, 31)
2
*12. La copiii cu dentiŃie temporară îndemnă , Societatea Britanică de Stomatologie
Pediatrică
recomandă adoptarea următoarei atitudini faŃă de molării de 6 ani:
A. Control periodic
B. Sigilare
C. Sigilare lărgită
D. Aplicare de lacuri fluorate
E. Aplicare de lacuri fluorate
A (9 ,pag. 66)
3
C. aproximativ un an
D. până la atritia dinŃilor
E. variabil în funcŃie de materialul utilizat
B (9 ,pag. 42)
4
A. au rezistentă mică la uzură
B. au rezistentă mai mare la uzură
C. au aceeaşi rezistentă la uzură
D. au capacitate mai redusă de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal
E. au capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal
AD (9 ,pag. 31)
26. în mod clasic timpul de demineralizare în cazul folosirii răşinilor compozite pentru
sigilări
este de:
A. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi
B. 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi
C. 60 secunde pentru dinŃii temporari
D. 120 secunde pentru dinŃii temporari
E. nu necesită demineralizare
AD (9 ,pag. 35)
27. IncidenŃă crescută a cariei ocluzale se datorează interacŃiunii mai multor factori:
A. capacităŃii de retenŃie a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanŃurile adânci
B. existenŃa unei cantităŃi mai mari de smalŃ între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea smalŃ-dentină
la nivelul şanŃurilor ocluzale
C. imposibilitatea realizării unei curăŃiri foarte bune
D. existenŃa unor şanŃuri ocluzale lărgi în formă de "V"
E. concentraŃiei mai mici de fluor în smalŃul ocluzal decât cel proximal
ACE (9 ,pag. 8)
5
D. hidrofilie redusă
E. vâscozitate
CD (9 ,pag. 26)
6
34. Timpii operatori în cazul sigilarilor cu răşini compozite sunt:
A. curăŃirea suprafeŃei dentare
B. fluorizare locală
C. izolare
D. pregătirea suprafeŃelor de smalŃ
E. aplicarea materialului de sigilare
ACDE (9 ,pag. 33)
36. Avantajele obturaŃiilor preventive cu glass ionomeri (9, după Garcia Godoy):
A. rezistentă crescută la forŃele masticatorii;
B. adeziune excelentă la smalŃ şi dentină;
C. aplicare în doi timpi;
D. posibilă acŃiune cariostatica prin eliberare de fluor;
E. stimularea neodentinogenezei.
BD (9 ,pag. 68)
7
C. tipul D, când leziunea are o extindere mai mare în dentină;
D. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în smalŃ;
E. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în dentină.
BE (9 ,pag. 63)
8
45. Tehnica odontomiei profilactice este utilă în următoarele cazuri:
A. copii cu policarii;
B. imposibilitatea efectuării unor controale periodice;
C. copii indemni de carii;
D. copii handicapaŃi;
E. dinŃi temporari.
ABD (9 ,pag. 11)
9
C. orientării prismelor de smalŃ la nivelul şanŃurilor;
D. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;
E. concentraŃiei mai mari a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal.
ABD (9 ,pag. 5-6)
10
56. Sigilarea are următoarele indicaŃii:
A. şanŃuri şi fosete adânci în formă de "i", amforă, picătură;
B. şanŃuri şi fosete adânci cu proastă coalescență;
C. vârsta copilului;
D. țanțuri de adâncime medie;
E. sonda agață, dar fără semne de carie dentară.
ABE (9 ,pag. 56)
59. Care din afirmaŃiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt
corecte:
A. sunt răşini schimbătoare de ioni;
B. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire;
C. cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare;
D. în cazul desprinderii materialului de sigilare suprafața de smalŃ rămâne rezistentă la carie;
E. nu există variaŃii ale cantităŃii de fluor eliberate în funcŃie de materialul utilizat.
ABD (9 ,pag. 22-24)
60. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanŃurilor şi fosetelor cu
un ciment glass ionomer:
A. Izolarea câmpului operator;
B. Aplicarea agentului de demineralizare;
C. Spălarea zonei demineralizate sub izolare;
D. Uscarea aplicarea glass ionomerului;
E. Controlul retenŃiei materialului după ce a făcut priză.
ADE (9 ,pag. 46)
61. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanŃurilor şi
fosetelor ocluzale cu materiale de compozit:
A. CurăŃarea suprafeŃei ocluzale cu paste care conŃin fluor
B. Izolarea şi uscarea câmpului operator;
11
C. Demineralizarea şanŃurilor şi fosetelor;
D. Spălarea cu jet continuu de a suprafeŃei demineralizate fără menŃinerea izolării câmpului
operator;
E. Aplicarea materialului de sigilare.
BCE (9 ,pag. 36-41)
64. În cazul sigilării cu răşini compozite, agentul demineralizant sub formă de soluŃie se
aplică:
A. Prin frecarea suprafeŃei de smalŃ;
B. Prin atingerea suprafeŃei de smalŃ;
C. Strict pe suprafaŃa care va fi acoperită cu materialul de sigilare;
D. Pe o suprafaŃă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare;
E. Cu pensula, minibureți, bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător.
BDE (9 ,pag. 35)
12
ABD (9 ,pag. 63)
13
A. prepararea tuturor şanŃurilor şi fosetelor dinŃilor nou erupŃi şi obturaŃia lor cu amalgam de
argint
B. pregătirea unor cavităŃi superficiale
C. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substanță dură dentară
D. crearea unei cavităŃi minime imediat după apariŃia unui proces carios
E. lărgirea şanŃurilor şi fosetelor cu instrumentar rotativ
ABC (9 ,pag. 11)
14
ABDE (9 ,pag. 39)
83. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt:
A. fluorizarea generală şi locală
B. igiena alimentaŃiei
C. igiena buco-dentară
D. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor
E. obturaŃie preventivă cu răşini
ABCD (9 ,pag. 14)
15
D. nu eliberează ioni de fluor
E. eliberează ioni de fluor
ABE (9 ,pag. 28)
16
90. IndicaŃiile majore de sigilare:
A. copii cu carii multiple la dinŃii temporari
B. copii cu dentatie
C. pacienŃi cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importantă
D. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt dacă molarii de 6 ani prezintă procese
carioase extinse, simple complicate
E. sigilările deteriorate vor fi controlate, se aplică din nou materialul de sigilare
ACDE (9 ,pag. 66)
*93. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri şi fosete are loc la nivelul:
A. pantelor cuspidiene;
B. bazei şanŃurilor ocluzale;
C. orificiului pereŃilor verticali ai şanŃurilor;
D. pereŃilor vestibulari ai şanŃurilor;
E. pereŃilor orali ai şanŃurilor.
C (9 ,pag. 7-8)
17
C. 15 secunde;
D. 100 secunde;
E. 45 secunde.
A (9 ,pag. 35)
*97. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la dinŃii temporari este:
A. 2-3 ani;
B. 3-4 ani;
C. 4-5 ani;
D. 5-6 ani;
E. 6 ani.
B (9 ,pag. 58)
*98. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la molarii de 12 ani şi premolari
este:
A. 9-10 ani;
B. 10-11 ani;
C. 11-12 ani;
D. 11-13 ani;
E. 12-14 ani.
D (9 ,pag. 58)
18
*102. În tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori:
A. controlul relaŃiilor ocluzale;
B. spălarea şi uscarea;
C. izolarea;
D. verificarea sigilării;
E. extensia preventivă.
E (9 ,pag. 33)
*103. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este
adevărată:
A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanții granulari
B. Au aceeaşi rezistentă de legătură ca şi sigilanții granulari
C. Au acelaşi timp de priză că sigilanții granulari
D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilanții granulari
E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ
E (9 ,pag. 21)
*104. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai
slabă:
A. Delton
B. Concise White Sealant
C. Helioseal
D. Fuji Ionomer Type III
E. Visio-Seal
D (Boboc, pag. 30)
19
D. oprirea bolului în cavitatea bucală
E. pătrunderea bolului în esofag
A (10, pag. 355)
*108. Ciclul de timp în care funcŃiile sunt repetate constant este de:
A. 18 ore
B. 12 ore
C. 1 minut
D. 24 ore
E. 30 minute
D (10, pag. 406)
*111. În producerea unor anomalii dentomaxilare îşi pot da concursul unele ticuri. Pot fi
adevărate următoarele afirmaŃii:
A. deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate duce la modificări de ax ale
incisivilor
B. în muşcarea buzei inferioare forŃă este aplicată de contracŃia muşchilor coborâtori ai
mandibulei
C. pentru ticul de muşcare a buzei superioare sensul deplasării dentare şi al tulburărilor de
ocluzie consecutive este, desigur, acelaşi
D. la copiii care strâng ambele buze şi le aplică pe dinŃi se poate instala o ocluzie adâncă
E. Rheinwald şi Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibulă în timpul mirării
A (10, pag. 407)
20
A (10, pag. 344-346)
21
D. vârful limbii în contact cu papila incisivă;
E. sprijinul limbii pe faŃa linguală a incisivilor inferiori.
D (10, pag. 381)
*122. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faŃă de alimentarea la sân, care
constau în:
A. copilul evită să facă mişcări de propulsie;
B. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităŃi de aer, deci aerofagie;
C. se reduce secreŃia salivară;
D. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei;
E. toate răspunsurile sunt greşite.
E (10, pag. 332)
22
*125. ForŃa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcŃionale în următoarele
situaŃii, cu excepŃia:
A. pentru a exercita forŃe corectoare;
B. pentru a declanşa în mod reflex contracŃii musculare;
C. pentru a declanşa în mod voluntar contracŃii musculare;
D. pentru a genera forŃe intermaxilare;
E. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice.
C (10, pag. 416)
*128. În timpul deglutiŃiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită:
A. în regiunea anterioară şi pe pereŃii laterali ai bolții ;
B. sublingual pe pereŃii laterali ai proceselor alveolare inferioare;
C. în regiunea anterioară şi pe fețele palatinale ale dinŃilor laterali;
D. regiunea centrală a bolții ;
E. la nivelul coroanelor dinŃilor frontali.
A (10, pag. 357)
23
E. nu dezvoltă nici un fel de forță pe apofizele dento-alveolare.
B (10, pag. 357)
*134. Numărul de deglutiŃii efectuate în 24 de ore poate varia, după diverşi autori, între:
A. 600-1600;
B. 200-600;
C. 200-400;
D. 1200-1600;
E. 600-2000.
A (10, pag. 357)
24
C. reeducarea funcŃională;
D. introducerea unei alimentaŃii de consistenŃă crescută;
E. introducerea unei alimentaŃii raŃionale.
D (10, pag. 347)
25
C. buzele rămân în repaus sau prezintă o contracŃie foarte uşoară
D. mandibula este propulsată spre anterior
E. vârful limbii se sprijină pe marginea alveolară inferioară
C (10, pag. 336)
*143. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care facilitează contracŃia musculară
ca sursă de energie sunt:
A. prezenŃa lor în cavitatea bucală nu declanşează în mod reflex contracŃia musculară
B. sunt active în absenŃa oricăror contracŃii musculare
C. aparatul descompune forŃele orizontale
D. aparatul descompune forŃele verticale
E. normalizarea funcŃiilor perturbate ( respiraŃie şi deglutiŃie) nu se realizează cu aparate
funcŃionale
D (10, pag. 416)
26
A,C,D (10, pag. 334)
27
C. deglutiŃie cu arcadele depărtate
D. deplasarea limbii între arcade
E. contactul limbii cu buzele
C,D,E (10, pag. 358)
158. Interpozitia obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor poate produce:
28
A. oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale
B. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate
C. prognatia mandibulară funcŃională
D. laterodeviatia mandibulara
E. respiraŃia orală
A,B (10, pag. 443)
160. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai
multe
condiŃii:
A. intensitatea cu care este practicat obiceiul
B. durată fiecărei şedinŃe
C. frecvenŃă obiceiului
D. erupŃia întîrziată a dinŃilor
E. inhibarea dezvoltării mandibulei
A,B,C (10, pag. 444)
163. AcŃiunea muşchilor prin intermediul inserŃiilor are următoarele aspecte adevărate:
A. este mult mai evidenŃa la maxilar
B. este mai puŃin evidenŃa la mandibulă
C. mandibulă reprezintă sediul unor inserŃii musculare numeroase şi puternice
D. subiecŃii care fac mişcări masticatorii susŃinute au o dezvoltare robustă a mandibulei
29
E. sub influenŃa dominantă a fasciculului anterior se produce hipertrofia părŃii anterioare a
ramurii ascendenŃe a mandibulei
C,D (10, pag. 405)
164. Aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar are
următoarele aspecte:
A. generatorul de forŃe este aparatul muscular; direcŃia principală verticală şi sensul ei, în sus,
sunt date de contracŃia muşchilor ridicători
B. în timpul masticaŃiei forŃă musculară are două sensuri: unul către maxilar şi altul către
mandibulă
C. şocurile mandibulei transmit o cantitate mică de forŃă la nivelul maxilarului superior, la
nivelul oaselor faciale şi chiar craniene
D. forŃele de masticaŃie, având tot o origine musculară, se transmit direct de la muşchi la os
E. se poate consideră deci parodonŃiul dentar că alcătuind un "imens teritoriu de inserŃie
funcŃională"a muşchilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare
A,B,E (10, pag. 408)
166. În cazul obiceiurilor de interpunere a unor părŃi moi ale aparatului dentomaxilar
arcadele dentare următoarele afirmaŃii sunt adevărate:
A. interpozitia buzei superioare se poate însoŃi de prodenŃie inferioara şi retrodentie superioară
B. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodenŃie superioara şi retodentie inferioara
C. interpozitia obrajilor părŃile laterale ale arcadelor dentare sindromul Cauhepe, caracterizat
prin ocluzie deschisa şi ocluzie inversa laterala
D. interpozitia părŃilor moi se face de obicei momente de concentrare, de tensiune psihica
E. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea cu desfăşurarea paranormala a deglutiŃiei şi
fonatiei
A,B,D,E (10, pag. 443)
30
D. exercitarea partial a funcŃiilor se face cu apariŃia unor rezultante spre vestibular sau oral fata
de aceasta linie a arcadelor
E. ciclul de timp în care diversele funcŃii sunt repetate cu o constanŃa mai mare sau mai mică
este de 18 ore
A,B,D (10, pag. 406)
31
E. ocluzia deschisă
B,D,E (10, pag. 326)
32
A. perioada prenatală:schiŃa funcŃională;
B. perioada primei dentiŃii neabrazate care cere o presiune funcŃională maximă;
C. perioada primei dentiŃii abrazate;
D. a II-a dentiŃie neabrazata;
E. a II-a dentiŃie abrazata care cere o presiune funcŃională minima.
A,C,D (10, pag. 333)
183. în cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate
sunt:
A. mentonul în zonă centrală;
B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei;
C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei;
33
D. mentonul în zonă inferioară;
E. regiunea bilabiala.
A,C,E (10, pag. 436)
187. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt:
A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal;
B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii,
C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare în perioadă dureroasă.
A,B,C,D (10, pag. 345)
34
A. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei;
B. creşterea secreŃiei salivare;
C. ingestia, împreună cu laptele, a unei cantităŃi de aer ( aerofagie);
D. reducerea calităŃilor nutritive şi imunologice ale substituentului ( lapte artificial), cu
repercusiuni de ordin general;
E. scăderea travaliului muscular.
A,C,D,E (10, pag. 332)
190. Alimentele de consistenŃă crescută oferă cele mai bune condiŃii pentru:
A. efectuarea unor mişcări masticatorii susŃinute;
B. creşterea secreŃiei salivare;
C. creşterea secreŃiei gastrice;
D. scăderea secreŃiei salivare;
E. efectuarea unor mişcări masticatorii lente.
A,B (10, pag. 343)
191. Anomaliile dentomaxilare, odată instalate, pot micşora eficientă masticatorie prin mai
multe mecanisme:
A. mărirea suprafeŃei de contact ocluzal;
B. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal;
C. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii;
D. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
E. exacerbarea mişcărilor masticatorii.
B,C,D (10, pag. 345-347)
35
C. perioadă primei dentiŃii abrazate;
D. a doua dentiŃie neabrazata;
E. a doua dentiŃie abrazata.
C,D,E (10, pag. 334)
198. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase este rezultatul:
A. forŃei muşchiului;
B. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcŃii;
C. antagonismului dintre forŃele generate;
D. timpului cât se exercită aceste forŃe:
E. nu e semnificativ.
A,B,C,D (10, pag. 406)
199. Electromiografia:
A. este o metodă care apreciaza funcŃia după potenŃialele de acŃiune;
B. este o care apreciaza funcŃia după pragul de sensibilitate ;
C. se realizează perioadele de repaus muscular;
D. se realizează perioadele de acŃiune a muşchiului;
E. potenŃialele de acŃiune se materializează prin apariŃia unui platou izoelectric.
A,C,D (10, pag. 412)
36
A. prehensiunea alimentelor;
B. deglutiŃie;
C. impregnarea gastrică;
D. fragmentareă alimentelor în vederea deglutiŃiei;
E. digestia propriu-zisă.
A,B,D (10, pag. 331)
37
C. prin aplicarea directă a forŃelor musculare;
D. prin poziŃia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar;
E. prin intermediul sistemului dentar (10, aplicare indirectă a forŃelor musculare).
A,B,E (10, pag. 405)
38
211. SusŃinătorii teoriilor care admit influenta negativa a anomaliilor dento-maxilare
asupra respiraŃiei aduc în sprijin următoarele argumente şi observaŃii:
A. în legatura stransa intre scheletul nazal facial participarea scheletului nazal deformaŃiile
maxilarelor;
B. predispoziŃie la inflamaŃii în mod frecvent, de îngustimea pasajului nazal;
C. fenomene de staza limfatica şi circulatorie, datorate îngustimii pasajului nazal;
D. variaŃiile de poziŃie ale limbii unele anomalii dento-maxilare;
E. toate răspunsurile corecte.
B,C,D (10, pag. 326)
39
A. datorită activităŃii insuficiente, musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt mai puŃin
dezvoltate;
B. abraziunea fiziologică în ultima perioadă a dentiŃiei temporare lipseşte sau este foarte redusă;
C. secreŃia salivară este mai crescută;
D. migrarea orizontală şi verticală a dinŃilor;
E. cariile dentare în perioadă dureroasă.
A,B,D,E (10, pag. 344)
217. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită
A. arhitectonicii speciale
B. structurii osului maxilar
C. funcŃiilor glandulare
D. Ńesutului venos erectil
E. poziŃiei mandibulare
A,C,D (10, pag. 318)
218. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficiente în ceea ce
priveşte
A. reglarea cantităŃii de aer
B. umectarea şi sterilizarea aerului
C. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar
D. structură osului alveolar
E. tulburări de erupŃie dentară
A,B,C (10, pag. 321)
40
D. apariŃia hipersecreŃiei salivare
E. migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor cu apariŃia blocajelor în mişcările mandibulei
A,B,E (10, pag. 344)
222. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficianta masticatorie prin mai multe
mecanisme
A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal
B. absenŃa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii
C. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje
D. dinŃii pot leza direct mucoasă de pe maxilarul antagonist
E. prezenŃa ocluziei echilibrate
A,B,C,D (10, pag. 345)
223. Ipoteze pentru a explică transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt
A. coborârea limbii în planşeul bucal
B. deplasarea bolului este asigurată prin contracŃia muşchiului milohiodian
C. deschiderea epiglotei
D. undă peristaltica a limbii
E. undă peristaltica faringiană
B,D,E (10, pag. 355)
41
A. sigmatismul
B. rotacismul
C. dislalia labialelor
D. rinolalia
E. disritmiile
A,B,C (10, pag. 384)
42
E. prognatia mandibulara funcŃională
A,B,D (10, pag. 439)
233. Efectul interpozitiei obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor determină
A. proalveolodentie superioară
B. oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale
C. retrognatie mandibulare funcŃională
D. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate
E. ocluzie inversă laterală
B,D,E (10, pag. 443)
234. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie
întrunite mai multe condiŃii
A. intensitatea şi durată cu care este practicat
B. factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. poziŃia de echilibru a mandibulei
D. bilanŃul forŃelor oro-faciale
E. modelarea funcŃională a articulaŃiei temporo-mandibulare
A,B,D (10, pag. 444)
236. Mecanisme prin care respiraŃia orală intervine în dezvoltarea Ap.DM şi a feŃei:
A. acŃiune directă asupra bolŃii care se deplasează în sus
B. musculatură obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior
C. limbă apăsa pe pereŃii laterali ai bolŃii
D. apăr modificări în comportamentul complexului hioidian
E. lipsesc stimulii naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal şi al zonelor limitrofe
A,B,D,E (10, pag. 322-325)
237. Adaptarea aerului inspirat la condiŃiile cerute de respiraŃia pulmonară este realizată
de pasajul aerian nazo-faringian prin:
A. reglarea cantităŃii şi schimbările de direcŃie ale fluxului aerian
B. purificarea aerului
C. umectarea aerului
D. răcirea aerului
E. activitatea reflexă şi senzorială
A,B,C,E (10, pag. 318-319)
43
238. Căile prin care tulburările masticatorii devin factori predispozanŃi pentru producerea
adm sunt:
A. dezvoltarea mai redusă a musculaturii masticatorii şi oaselor maxilare
B. abraziunea fiziologică a dinŃilor temporari este crescută
C. se produc devieri ale mandibulei în drumul de închidere
D. apar migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor
E. creşterea secreŃiei salivare
A,C,D (10, pag. 344)
44
E. hipotrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente
A,B,C,D (10, pag. 405)
247. Clasificarea consoanelor după nivelul la care se face întreruperea coloanei de aer
duce la împărŃirea lor în:
A. labiale
B. labio -palatale
C. labio - dentale
D. linguo - dentale
E. linguo -palatale
A,C,D,E (10, pag. 376)
*248. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei:
A. sensibilitatea la agentii chimici
B. durere spontana
C. prezenta petelor cretoase şi a marmoratiilor
D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda
E. teste de vitalitate positive.
B (4, pag. 153)
45
*249. În ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt
dentina decat la suprafata smaltului?
A. caria radiculara
B. caria suprafetelor netede
C. caria în santuri
D. caria pe varful cuspizilor
E. caria de cement
C(4, pag. 140)
46
E. Zonei cervicale
C(4, pag. 149)
47
*260. În ce constă testul Fosdick de activitate a cariei:
A. Măsurarea vitezei de formare a acidului
B. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ
C. Numărarea lactobacililor
D. Screeningul streptococului mutans
E. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei
B(4, pag. 153)
*262. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe:
A. suprafetele ocluzale
B. suprafetele radiculare
C. suprafetele proximale
D. la nivelul coletului
E. pe suprafetele orale şi vestibulare
C(4, pag. 148)
48
E. coloratia brun-cenusie
D(4, pag. 145)
*268. Factorii favorizanti în producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din
zona coletului sunt:
A. Orientarea radiala a prismelor de smalt
B. Deficitul de mineralizare de la acest nivel
C. Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel
D. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare
E. Accesul dificil al salivei la acest nivel
D(4, pag. 139)
49
A. fisurilor
B. fosetelor
C. fetelor proximale
D. fetelor vestibulara şi orala
E. marginii gingivale
A,B,C,D(4, pag. 139)
50
A,D,E(4, pag. 149)
281.
51
B. prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor smaltului
C. prezenta dentinei alterate
D. integritatea camerei pulpare
E. teste de vitalitate negative
A,B,C,D(4, pag. 150)
288. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru
diagnosticul cariilor din santuri şi gropite sunt:
A. Prezenta de tesut moale la baza fisurii şi gropitei
B. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda
C. Prezenta de dentina moale şi smalt de consistenta dura
D. PrezenŃa unei opacitaŃi ce indica demineralizarea
E. Sensibilitate la palpare cu sonda
52
A,B,D(4, pag. 148)
291. în cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra:
A. Vitalitatii dentare
B. Inflamatiei pulpare
C. Formei, adancimii şi continutului cavitatii
D. Extinderii în suprafaŃa a cariei
E. Zonelor retentive
C,D(4, pag. 145)
53
C. Contactul strans intre dinti
D. Rata şi viteza de evolutie a cariei
E. Marimea cariei
A,B,D(4, pag. 139)
299. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie în stadiu incipient sunt:
A. capacitatea de tamponare a salivei
B. palparea
C. inspectie
D. radiografie
E. testari bacteriologice
A,C,D,E(4, pag. 152)
54
300. Mucoasele rosii, uscate, lucioase indica:
A. flux salivar redus
B. inflamatie
C. sunt asociate riscului crescut de carie
D. igiena orala necorespunzatoare
E. pacient febril
A,C(4, pag. 153)
55
A,D,E(4, pag. 140)
56
A. la nivelul dintilor frontali, cariile proximale sunt situate în centrul şi nu la marginea fetei
proximale
B. pe suprafata dintelui, caria din santuri şi fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna
sau
albicioasa
C. caria suprafetelor netede nu apare în defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica
autocuratirea sau curatirea artificiala
D. cariile de pe suprafeŃele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata
creasta marginala
E. evolutia cariei pe suprafetele netede este, în mare, paralela cu lamele smaltului din zona
B,C,E(4, pag. 140)
57
316. Care este simptomatologia displaziei cronice primare :
A. Leziuni asimetrice
B. Leziuni simetrice
C. Lipsă de Ńesut dur sub formă de “fagure de miere”
D. Leziune posteruptivă
E. Leziune preeruptivă
B,C,E(4, pag. 151)
58
A,B,D(4, pag. 140)
325. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de:
A. furnizarea locala de hrana
B. cantitatea fluidului gingival
C. calitatea salivei
D. continutul salivei în agenti microbieini
E. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale
A,B,E(4, pag. 143)
59
D. retentionarea de resturi alimentare
E. coloratie brun-maronie
A,C,D(4, pag. 145)
60
B. Distrofiile dentare
C. Abrazia dentară
D. Lacunele cuneiforme
E. AtriŃia
C,D,E(4, pag. 151)
61
A,B,C,D(4, pag. 151)
62
C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate pe dinŃii laterali
D. bizotarea smalŃului
E. finisarea amalgamului
C (4 ,pag. 190)
*349. Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
B (4 ,pag. 188)
*350. Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vată care adera?
63
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselină
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorură de zinc
E. umezirea abundenŃă cu spray-ul de apa
E (4 ,pag. 202)
64
E. 5 cm
B (4 ,pag. 202)
*356. Care este distanŃă minima admisă a stratului de dentină care separă un proces carios
de pulpă dentară cu procese inflamatorii cronice?
A. 2 mm
B. 1.5 mm
C. 2.5 mm
D. 1 mm
E. 0.5 mm
B (4 ,pag. 193)
65
B. în caz de urgenŃă
C. în manoperele sângerânde
D. în manevrele executate la maxilar
E. în manevrele executate la mandibulă
B (4 ,pag. 197)
66
E (4 ,pag. 196)
*367. Care este numărul minim de lame tăietoare al unei freze sferice :
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
B (4 ,pag. 189)
67
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 1 mm
E. 4 mm
C (4 ,pag. 189)
68
C,E (4 ,pag. 192)
380. Orificiul cu diametru 1,5 creat de cleştele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminoşi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
A,C (4 ,pag. 204)
69
D. hepatită
E. herpesul
B,C,D,E (4 ,pag. 196)
383. BraŃele clamelor cu care se fixeaza piesă de cauciuc a digai au urmatoarele forme:
A. clame circumferentiale
B. clame cu aripioare
C. clame fixare aripioare
D. clame de fixare şi retracŃie
E. clame cu 5 puncte de fixare
A,B,C,D (4 ,pag. 203-204)
386. Cauciucul din componenŃa digăi are grosimi diferite în funcŃie de manoperă unde se
utilizează:
A. 0,10 mm
B. 0,12 mm
C. 0,14 mm
D. 0,20 mm
E. 0,21 mm
B,D (4 ,pag. 203)
70
A. mânerul
B. gâtul
C. lamă
D. mandren
E. tijă
A,B,C (4 ,pag. 190)
390. ReacŃia pulpei după indepărtarea structurii dentare este în funcŃie de:
A. mecanismele de protecŃie ale pulpei
B. vârstă pacientului
C. nu depinde de tipul de instrument rotativ
D. modalitatea de activare (mod acŃiune)
E. sisteme de răcire
A,B,D,E (4 ,pag. 192)
71
394. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?
A. nr 1/4
B. nr. 1/2
C. nr. 1
D. nr. 2
E. nr. 5
A,B,C (4 ,pag. 189)
397. Dalta:
A. se foloseşte pentru planarea smalŃului şi a dentinei
B. se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei
C. marginea tăietoare este reprezentată de un bizou pe o singură parte
D. acŃionează printr-o mişcare de apăsare
E. acŃionează printr-o mişcare de raclare
A,B,C,D (4 ,pag. 191)
72
E. a patra cifră reprezintă unghiul dintre margineea tăietoare şi axul mânerului exprimat în grade
C,D (4 ,pag. 191)
73
B. 14.5x14.5 cm
C. 15x15 cm
D. 13x13 cm
E. 10x10 cm
A,C (4 ,pag. 203)
410. Diga:
A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvenŃe
B. asigură o bună vizibilitate
C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici
D. asigură retracŃia părŃilor moi
E. protejează împotrivă aspirării şi înghiŃirii instrumentelor
A,B,D,E (4 ,pag. 203)
74
411. Digă (4 ,rubber-dăm):
A. nu este bine acceptată de către pacienŃi
B. nu se poate aplică pe dinŃii tineri, insuficient erupŃi
C. se aplică pe râme metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown
D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii
E. cauciucul poate avea mai multe grosimi
A,B,E (4 ,pag. 203)
75
A. pulpă dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o
putere de recuperare mai mare decât pulpă îmbătrânită
B. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid
C. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă
D. în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatură este controlată prin scăderea presiunii, tăierea
intermitenŃă şi folosirea răcirii
E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens
A,B,D,E (4 ,pag. 191)
76
D. extensia preparării
E. atacul primar al dinŃilor
A,C,D,E (4 ,pag. 188)
77
B. partea frontala plată
C. lungimea capului de două ori mai mare decât lăŃimea
D. lungimea capului de trei ori mai mare decât lăŃimea
E. partea frontala convexă
A,B,D (4 ,pag. 189)
78
433. Ce fel de instrumente tăietoare cunoaşteŃi
A. săpiŃă
B. dalta
C. bizotatorul de prag gingival
D. fuloarul de ciment
E. toporişcă
A,B,C,E (4 ,pag. 191)
79
D (4 ,pag. 295)
80
D. de la 1% la 6,8%
E. de la 2% la 13,4%
A (4 ,pag. 326)
*446. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigură
protecŃia pulpara chimică şi termică?
A. 1.5-2 mm
B. 2 mm
C. 2-3 mm
D. 0.5-1 mm
E. 2.5-3 mm
B (4 ,pag. 301)
81
*450. Hibridizarea plăgii dentinare
A. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă
B. răşină adeziva se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit
C. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde
D. dentină opacă (4 ,zonă reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (4 ,peste 15 secunde)
E. obiceiul de a frecă primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic,
reŃeaua de colagen se prăbuşeşte
C (4 ,pag. 346)
453. Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităŃi :
A. Îndepărtarea completă a smalŃului subminat
B. Îndepărtarea completă a dentinei ramolite
C. Îndepărtarea completă a smalŃului cariat
D. Respectarea regulilor de rezistentă
E. Respectarea regulilor de retenŃie
A (4 ,pag. 175)
*454. Conturul marginal al unei cavităŃi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu
un:
A. Pătrat
B. Cerc
C. Fluture
D. Coadă de rândunica
E. Romb
C (4 ,pag. 175)
82
C. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar
D. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara
E. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara
C (4 ,pag. 298)
*451. Deteriorarea adeziunii provoacă consecinŃe clinice grave atunci când adeziunea se
compromite:
A. Între detritusul remanent hibridizat şi dentină sănătoasă subiacenta
B. Între bază stratului hibrid şi dentină sănătoasă subiacentă
C. În masă stratului hibrid
D. Între adeziv şi porŃiunea superficială a stratului hibrid
E. Între compozit şi adeziv
B (4 ,pag. 339)
83
*456. Conform clasificării anatomo-topografice, cavitatea de clasă I se defineşte:
A. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează pe suprafeŃele proximale ăla incisivilor şi
caninilor cu păstrarea unghiului incizal
B. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa
ocluzala a molarilor şi premolarilor
C. rezultă în urmă tratamentului cariilor ce evoluează în cele două treimi ocluzale vestibulare şi
palatinale ale frontalilor maxilari
D. răspunsuri corecte a,b,c.
E. rapunsuri corecte b, c
E (4 ,pag. 173)
459. Factorul C:
A. are o valoare cât mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasă a I-a, unde fotopolimerizarea se
face în straturi succesive cât mai mici
B. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai mulŃi pereŃi
C. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai puŃini pereŃi
D. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi forŃă
adeziunii de un perete dentar
E. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi
numărul de suprafeŃe libere ale obturaŃiei
A,B,E (4 ,pag. 323)
84
B,C,E (4 ,pag. 294)
85
466. Etapele în prepararea unui liner din ciment ionomere de sticlă includ:
A. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei
consistente vâscoase omogene
B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei
consistente cremoase omogene
C. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
B,C,E (4 ,pag. 300)
86
471. Regulile generale ale unei hibridizări optime includ
A. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
C. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă
D. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte
E. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit
B,D,E (4 ,pag. 346)
474. CavitaŃiile de clasă I rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase care evoluează:
A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor
B. în 2/3 ocluzale vestibulare şi orale ale molarilor
C. suprafaŃa palatinala a frontalilor maxilari
D. suprafeŃele proximale ale incisivilor şi caninilor cu pastarea unghiului incizal
E. în 1/3incizala a feŃelor vestibulare şi orale ale dinŃilor
A,B,C (4 ,pag. 173-174)
475. Coafajul indirect este indicat în cavităŃi cu dentină dură şi mici zone de dentină
alterată, dacă:
A. dentină alterată ocupă o suprafaŃa punctiforma plasată strict în dreptul coarnelor pulpare
B. dinŃi ce au şi alte restaurări corecte
C. accesibilitate directă
D. pacient tânăr, sănătos
E. dentină alterată ocupă o suprafaŃa de până la 2mm diametru
A,C,D (4 ,pag. 315)
476. în ce situaŃii îndepărtarea Ńesutului cariat este indicată prima în prepararea cavităŃii?
A. în cavităŃi profunde
87
B. în cavităŃi orale cu numeroase şi extinse procese carioase
C. când se doreşte realizarea controlului cariei
D. la dinŃi cu leziune carioasă minima
E. în cavităŃi punctiforme
B,C (4 ,pag. 178-179)
477. Accesul răşinii adezive în profunzimea dentinei este influenŃată de următorii factori:
A. Porozitatea matricei dentare
B. Umiditatea endogena
C. Umiditatea accidentală
D. Umiditatea exogena
E. Tipul răşinii adezive
A,B,C,D (4 ,pag. 327)
481. Linerii:
A. cazul care conŃin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct indirect
B. nu realizează o izolare termică corespunzătoare
C. după cum le spune numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităŃilor
D. un fel de lacuri subŃiri
E. conŃin răşini naturale sintetice dizolvate solvenŃi organici
A,B (4 ,pag. 296)
88
482. Ce instrumentar este indicat pentru finisare :
A. Bizotatoare de prag gingival
B. Toporişti de smalŃ
C. Freze fără vârf
D. Freze diamantate
E. Freze cu vârf
A,B,C (4 ,pag. 181-182)
487. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticlă prezintă următoarele etape:
89
A. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei
consistente vâscoase omogene
B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei
consistente cremoase omogene
C. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
E. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
B,C,E (4 ,pag. 300)
90
A. CapacităŃii de izolare termică
B. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare
C. Efectului antibacterian
D. Biocompatibilitatii pulpare
E. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor
D,E (4 ,pag. 320)
496. Fenomenele care apăr în deteriorarea gravă a adeziunii sunt generate de:
A. microinfiltratie
B. percolare
C. nanoinfiltratie
D. infiltraŃii marginale extinse
E. niciunul din răspunsurile de mai sus
A,C (4 ,pag. 339)
91
E. SuprafeŃelor orale
A,B,C (4 ,pag. 174)
*502. Cea mai comună zonă pentru restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a IIIa este
reprezentată de:
A. fosele palatinale ale incisivilor laterali
B. feŃele distale ale incisivilor laterali
C. feŃele meziale ale caninilor superiori
D. feŃele meziale ale caninilor inferiori
E. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori
E (4,pag. 229)
92
*503. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasa I ce va fi restaurată cu
amalgam va întâlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi:
A. nu mai mare de 110A°
B. mai mare de 110A°
C. mai mic de 80A°
D. mai mic de 90A°
E. mai mare de 120A°
A (4,pag. 210)
93
*508. La preparaea cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori,care este
dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a
feŃei aproximale?
A. 0,6 mm
B. 1,2 mm
C. 1,5 mm
D. 1,6 mm
E. 2 mm
D (4,pag. 209)
94
*513. Prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam
începe cu utilizarea frezelor:
A. Sferice (4, globulare)
B. Cilindrice
C. Cilindroconica
D. para
E. Con invers
D (4, pag. 209)
*516. Ameloplastia:
A. este arta resculptarii unei suprafeŃe de smalŃ care realizează un contact prematur
B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evită cariile secundare
C. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanŃului
D. nu este indicată dacă implică un contact centric
E. este artă teşirii în unghi de 30s a mărginii de smalŃ a cavităŃilor mari de clasa a I-a
D (4,pag. 210)
95
A. singură indicaŃie o constituie gropiŃă orală a caninilor superiori
B. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice, mai ales când există
tendinŃa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacent
C. coadă de rândunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte şi necesită o bună
retenŃie
D. peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuŃit sau drept
E. dacă marginea gingivala este în cement, se indică o bizotare uşoară
B (4,pag. 229)
*520. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori,
care este lăŃimea ideală a istmului:
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
B (4,pag. 210)
*521. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe suprafaŃa ocluzala a
molarilor inferiori, pe ce adâncime va intră freză nr.245:
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
C (4,pag. 217)
96
*523. Adîncimea ideală dentinara axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi
premolarilo
A. 0,6mm
B. 1mm
C. 2mm
D. 0,8mm
E. 3mm
A (4,pag. 219)
*525. În cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este
de minim:
A. 2 mm
B. 0,5 mm
C. 1 mm
D. 1,5 mm
E. 3 mm
A (4,pag. 228)
97
B. 0,50 mm
C. 0,75 mm
D. 1 mm
E. 1,5 mm
D (4,pag. 233)
531. RetenŃia în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de:
A. pereŃii MDIG perpendiculari pe suprafaŃa dintelui
B. pereŃii MDIG divergenŃi pe suprafaŃa dintelui
C. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal
D. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival
E. realizarea a două şanŃuri de retenŃie angulare
C,D,E (4,pag. 233)
533. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi
A. îndepărtarea dentinei cariate restanŃe
B. degresarea cavităŃii
C. aplicarea bazei
D. finisarea marginilor de smalŃ
E. asigurarea formei de retenŃie
A,C,D,E (4,pag. 226)
98
534. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi;
A. aplicarea digai
B. stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale
C. izolarea smalŃului proximal bilateral
D. tratamentul plăgii dentinare
E. finisarea cavităŃilor proximale şi ale pereŃilor de smalŃ
A,B,C,E (4,pag. 226)
537. Zona care a suferit ameloplastie se întâlni cu pereŃii într-un unghi de:
A. 90A°
B. 100A°
C. de maxim 110A°
D. de minim 90A°
E. de minim 80A°
C,E (4,pag. 210)
99
C. nu se poate face niciodată printr-o cavitate de tip şanŃ
D. impune prepararea unei cavităŃi ce include vîrful cuspidului
E. se poate face printr-o cavitate tip şanŃ cînd leziunea este foarte mică
B,D,E (4,pag. 225)
540. În cazul leziunilor extinse cînd piesă de mînă nu poate fi utilizată prepararea se
completează cu
A. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14
B. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6
C. toporişti de smalŃ
D. dălŃi de smalŃ
E. sapite
A,B (4,pag. 234)
543. Prepararea cavităŃii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce
vor fi obturate cu amalgam se face cu
A. frezele trepan
B. frezele 245
C. frezele 10
D. frezele 329
E. frezele 169L
B,D,E (4,pag. 214)
100
A,B,E (4,pag. 208)
547. ŞanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axio-vestubular ale cavităŃilor de clasa
a IIa cînd se utilizează amalgamul că material de restaurare se realizează cu
A. frezele 169L
B. frezele 330
C. frezele 331/2
D. frezele 245
E. frezele 1/4
A,C,E (4,pag. 222)
548. Care este adîncimea puŃurilor de retenŃie di peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-
a?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
A,B (4,pag. 222)
549. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al
cavităŃii de clasa a ÎI-a?
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
B,C (4,pag. 222)
101
550. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavităŃi de clasă a III-a pe canin fără retenŃie
în coada de rîndunică în vederea obturării cu amalgam?
A. freza sferică nr.1/4
B. freza sferică nr. 1/2
C. freza nr. 1
D. nr.2
E. nr.4
B,C,D (4,pag. 230)
102
555. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze
şanŃurile să puŃurile de retenŃie dentinara?
A. la limită smalŃ-dentină
B. la 0,1 mm de limită smalŃ-dentină
C. la 0,2 mm de limită smalŃ-dentină
D. la 0,3 mm de limită smalŃ-dentină
E. la o,5 mm de limită smalŃ dentină
C,D (4,pag. 222)
558. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanŃul palatinal
A. înaintea preparării se marchează punctele de contact cu hârtie de anticipaŃie şi se fixează cu
ligatura în opt
B. se indică atunci când fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte şi se găsesc unul în
continuarea celuilalt
C. lăŃimea ideală a cavităŃii în sens mezio-distal nu va depăşi 1 mm
D. în cazul dinŃilor mici se va Ńine freza pară (4,330 sau 245) înclinată uşor spre distal
E. în cazul dinŃilor voluminoşi se va Ńine freza pară (4,330 sau 245) paralel cu axul lung al
coroanei
B,C,D,E (4,pag. 212)
559. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosă distala şi şanŃul palatinal
A. în mod obişnuit nu necesită retenŃii suplimentare dar se pot sculpta şănŃuleŃe în unghiurile
mezio-axiale şi disto-axiale
B. palatinal, peretele axial este bine să se găsească la o adâncime uniformă de 1,5 mm
C. se îndepărtează dentină cariată cu freze globulare potrivite
D. la persoane tinere nu se obturează ci se sigilează, indiferent de profunzime
E. este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă, mai degrabă la nivelul crestei decât pe cuspidul
distopalatinal
103
A,B,C,E (4,pag. 212)
104
B. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale, este de preferat realizarea unei
coroane de înveliş
C. existenŃa simultană a obturaŃiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca
bimetalism
D. mercurul conŃinut de amalgam, face că aceste obturaŃii să fie foarte scumpe
E. nu se prepară cavităŃi retentive deoarece există bonding pentru amalgam
A,B,C (4,pag. 217)
565. Care este adâncimea puŃurilor de retenŃie din peretele gingival al cavităŃii de clasa ÎI-
a:
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
A,B (4,pag. 222)
566. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al
cavităŃii de clasă II-a :
A. 1 mm
B. 2 mm
C. 3 mm
D. 4 mm
E. 5 mm
B,C (4,pag. 222)
105
B. a păstra dintele puternic
C. a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare
D. a păstra dintele puternic
E. a proteja pulpă
A,D,E (4,pag. 208)
571. Pentru prepararea cavităŃii de clasă I din fosetele vestibulare ale molarilor
mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizează:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
A,B,D (4,pag. 214)
574. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam are următoarele
caracteristici:
A. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala
B. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională
106
C. e indicată în orice cavitate, indiferent de întinderea leziunii
D. este rezervată cavităŃilor extinse
E. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate
A,B,D,E (4,pag. 231)
577. Pentru realizarea retenŃiei în cavităŃile de clasă a VI-a pentru amalgam se utilizează:
A. 245
B. 330
C. 331/2
D. 329
E. 1/4
C,E (4,pag. 234)
107
580. Freză globulara nr. 1/2 este utilizată pentru:
A. accentuarea unghiurilor interne în cavităŃile proximale
B. finisarea marginilor de smalŃ rugoase în preparări minime
C. finisarea unghiurilor externe
D. accentuarea unghiurilor externe
E. abordarea cavităŃilor proximale
A,B (4,pag. 230)
582. Restaurarea din amalgam într-o cavitate de clasă ÎI are următoarele indicaŃii
A. la pacienŃii cu incidenŃă mare a cariei
B. leziuni mici proximale
C. la pacienŃii cu incidenŃă redusă a cariei
D. în leziuni proximale însoŃite de carii atât vestivular cât şi oral
E. nici un răspuns corect
A,B (4,pag. 217)
584. Formă de retenŃie într-o cavitate clasa V pentru restauraŃie cu amalgam se asigură
prin
A. cavitatea de clasa V nu necesită retenŃie deoarece forŃele masticatorii nu acŃionează direct
asupra obturaŃiei
B. sunt necesare două şanŃuri de retenŃie- unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal şi altul
în unghiul axiogingival
C. retenŃia incizala este poziŃionata mai mult spre incizal
D. retenŃia incizala va fi poziŃionată înspre pulpar
E. răspunsuri corecte a şi c
B,C (4,pag. 233)
108
C. Reducerea calitativă a Ńesuturilor dentare
D. Modificări morfologice
E. Creşterea conŃinutului mineral
A (4,pag. 34)
*586. Calciul neionizat din compoziŃia lichidului bucal se găseşte sub următoarele forme:
A. FosfaŃi şi bicarbonaŃi
B. Legat de compuşi organici cu masa moleculară mică
C. Legat de proteinele bogate în prolina
D. Legat de amilază salivară
E. Toate de mai sus
E (4,pag. 37)
109
*591. Saliva:
A. vâscozitatea salivei este dată de conŃinutul de vâsc
B. conŃine calciu atomizat, ionizat şi liofilizat
C. conŃine lipide: mucină, staterina
D. conŃine sisteme tampon precum esteraze nespecifice şi peroxidază
E. conŃine sistemul tampon fosfat anorganic
E (4,pag. 40)
*592. Care este concentraŃia fluorului salivar faŃă de nivelul sau plasmatic:
A. 10-20 %
B. 20-30%
C. 30-50%
D. 50-60%
E. 60-70%
E (4,pag. 38)
*596. Teoria biochimică consideră că elementul esenŃial este reprezentat de deficitul de:
A. fosfor dentinar
B. fosfaŃi de calciu
C. hidroxilapatita
D. vitamină B1
110
E. vitamină B6
D (4,pag. 74)
*597. Teoria enzimatica consideră că anumite excitaŃii patologice pot produce modificări
biochimice în:
A. compoziŃia limfei dentinare
B. gradul de mineralizare dentinara
C. gradul de permeabilitate dentinara
D. stratul odontoblastic
E. compoziŃia fluidului gingival
A (4,pag. 73)
*598. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului are printre cauze şi carenŃă în
vitamină:
A. C
B. B1
C. E
D. D
E. PP
A (4,pag. 33)
*599. Calciul neionizat din lichidul bucal se găseşte sub formă de fosfaŃi şi bicarbonaŃi în
următoarele proporŃii:
A. 10-20%
B. 20-30%
C. 25-35%
D. 30-40%
E. peste 50%
A (4,pag. 37)
601. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic
sunt adevărate:
A. este principalul sistem tampon salivar în saliva stimulată
B. este principalul sistem tampon salivar de repaus
C. este cel mai puternic sistem tampon salivar
D. are o eficientă maximă la un ph de 5,5-6,8
E. are o eficientă maximă la un ph 6,8-7,2
B,E (4,pag. 40)
111
602. Care dintre afirmaŃiile care se referă la peliculă sunt adevărate:
A. un strat organic ce conŃine bacterii
B. este formată din proteine şi glicoproteine
C. este formată din aglomerări ale primelor bacterii colonizatoare
D. este primul strat al plăcii
E. se suprapune că şi noŃiune peste cea de materia albă
B,D (4,pag. 53)
604. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de calciul care intră în compoziŃia salivei
sunt adevărate:
A. calciul neionizat are rolul funcŃional cel mai important
B. concentraŃia calciului ionizat creşte odată cu scăderea ph-ului bucal
C. calciul din salivă parotidiană este în concentraŃie de 3 ori mai mare decât în saliva
submandibulară
D. calciul neionizat se găseşte în proporŃie de 10-20% în fosfaŃi şi bicarbonaŃi
E. calciul din salivă submandibulara este în concentraŃie de 2 ori mai mare decât în salivă
parotidiană
B,D,E (4,pag. 37)
112
A. numai din salivă
B. transudat al mucoasei bucale şi şanŃului gingival
C. salivă
D. secreŃii gastrice şi regurgitatoare
E. mucus nasofaringian
B,C,D,E (4,pag. 35)
113
D. consumul de alimente acide
E. vâscozitatea salivei
A,B,C (4,pag. 40)
114
A. carenŃă în calciu şi fosfor
B. prezenŃa fluorului
C. boli infecto-contagioase
D. carenŃă în vitamină D
E. dereglări hormonale.
A,B,D,E (4,pag. 34)
115
B,D,E (4,pag. 51)
625. în lichidul bucal se găsesc o serie de enzime produse de microfloră sau Ńesuturile moi
ale cavităŃii bucale din care fac parte:
A. Succindehidrogenaza
B. Aldolază
C. Fosfatază alcalină
D. Hialuronidaza
E. Fosfatază acidă
C,D (4,pag. 40)
116
B. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor şi legumelor
C. Ritmul scăzut al secreŃiei salivare
D. Vâscozitate crescută a salivei
E. Periajul dentar la sfârşitul mesei
A,B,E (4,pag. 46)
117
C. aglutininele salivare facilitează îndepărtarea bacteriilor din lichidul bucal
D. opsoninele sunt muramidaze care scindează peptidoglicanii din constituŃia peretelui celular al
microorganismelor
E. staterina este o glicoproteină cu activitate antibacteriană
B,C (4,pag. 41)
638. Saliva
A. secreŃia de salivă creşte în nopŃile cu presiune atmosferică crescută
B. în repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de salivă este mai mare decât al
parotidei
C. în timpul masticaŃiei glanda parotidă produce mai multă salivă decât glandă submandibulara
D. la gravide secreŃia de salivă scade, aşa se explică incidenŃa crescută a cariilor
E. faptul că molării de minte superiori se cariază atât de uşor, se explică prin cantitatea redusă de
salivă care ajunge în acea zonă
B,C (4,pag. 36)
118
639. SubstituenŃi ai zahărului
A. siropul de porumbel
B. xilitolul
C. lactoferina
D. lycasinul
E. aspartamul
B,D,E (4,pag. 51)
119
A,B (4,pag. 38)
120
D. zahărul de cuplare
E. aspartamul
C,D (4,pag. 51)
121
B. carenŃe în vitamină C la copii
C. carenŃe în seleniu
D. carenŃe în vitamină A în forme grave
E. carenŃe în vitamină C la adulŃi
B,D (4,pag. 33)
670. Fluxul slivar mărit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin:
A. Spălarea de pe suprafeŃele dentare a resturilor alimentare aderenŃe
B. Aport sporit de IgG şi IgM cu rol protector
C. Împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
D. Dispersează activitatea enzimatică în toată cavitatea orală
E. Aport sporit de fosfaŃi salivari
A,C,D (4,pag. 36)
122
672. Calciul salivar prezent sub formă ionizată are următoarele caracteristici:
A. ConcentraŃia să scade odată cu creşterea secreŃiei salivare
B. ConcentraŃia să creşte odată cu creşterea secreŃiei salivare
C. Are valoare constanŃa atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal
D. ConcentraŃia să creşte odată cu scăderea ph-ului salivar
E. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezintă 50% din calciul total salivar
D,E (4,pag. 37)
675. Zaharoză este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece:
A. Este principalul polizaharid din alimente
B. Este cel mai frecvent utilizată în dietă umană
C. Este utilizată preferenŃial de către micro organisme
D. Este un substrat esenŃial pentru sinteză polizaharidelor extracelulare de depozit
E. Creşte aderenŃă plăci bacteriene la Ńesuturile dure dentare
B,C,D,E (4,pag. 47)
123
E. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene
B,C,D,E (4,pag. 50)
124
A. persistenŃa durerii 30-40 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de
cald, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză,
teste de vitalitate pozitive
B. persistenŃa durerii câteva minute după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de
rece şi dulce, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele
în cauză, teste de vitalitate pozitive
C. persistenŃa durerii 5-10 min după încetarea excitantului, nelocalizată, provocată mai ales de
dulce, de intensitate mare, existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente
recente pe dintele în cauză, teste de vitalitate intens pozitive
D. persistenŃa durerii 25-30 min după încetarea excitantului, localizată, provocată mai ales de
cald, existenŃa unui proces carios profund penetrant, percuŃie în ax pozitivă
E. persistenŃa durerii cât persistă excitantul, localizată, provocată mai ales de rece şi dulce,
existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză, teste
de vitalitate pozitive
B (5, pag. 71)
125
A,B,D (5, pag. 74)
126
D. pulpita purulentă totală
E. parodontita apicala acută seroasa
A,B,C,D (5, pag. 74)
696. Factorii fizici care pot determina apariŃia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentaŃi
de:
A. traumatisme din timpul pregătirii cavităŃilor
B. traumatisme din timpul şlefuirii bonturilor
C. excitaŃii termice transmise prin obturaŃii metalice
D. substanŃe medicamentoase utilizate în terapia cariei simple
E. exotoxinele bacteriilor
A,B,C (5, pag. 70)
127
A. vasodilataŃie pe teritoriu pulpar întins
B. marginaŃie leucocitara intensă
C. la periferia procesului inflamator, semne de hiperfuncŃie
D. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare
E. vâscozitate pulpara redusă
A,B,C (5, pag. 72)
700. Simptomatologia subiectiva în pulpita acută seroasa totală este dominată de:
A. crize dureroase violente, insuportabile
B. tendinŃa de iradiere a durerii
C. caracterul pulsatil al durerii
D. percuŃia în ax pozitivă
E. prezenŃa unui proces carios profund
A,B (5, pag. 75)
128
704. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:
A. ulceroasa
B. polipoasa
C. scleroatrofica
D. hiperplazica
E. propriu-zisă
A,B (5, pag. 80)
706. În pulpita seroasa totală la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia către:
A. dinŃii vecini
B. dinŃii antagonişti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporală
E. zona orbitală
A,B,D,E (5, pag. 75)
709. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apărea:
A. în masticaŃie, când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercita presiuni în spaŃiul
endodontic
B. Palparea cu sonda în profunzime
129
C. în cazul unor reacutizari datorate obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung, cu
resturi alimentare
D. testări ale vitalităŃii dintelui, dar la intensităŃi mari ale excitanŃilor
E. testări ale vitalităŃii dintelui, la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor
A,B,C,D (5, pag. 85)
130
715. Pulpita acută seroasa totală - diagnostic pozitiv:
A. Durere cu caracter continuu
B. Intensitate mare a durerii
C. PercuŃie în ax dureroasă
D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
E. Carie profundă cu camera pulpara deschisă
A,B,C,D (5, pag. 76)
131
D. Probele de vitalitate la rece dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mai mari
E. Probele de vitalitate electrice dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mici ale stimulilor
A,B,D (5, pag. 79)
132
726. Tratamentul în pulpita acută purulentă totală se face cu:
A. Antibiotice endodontal
B. Ozonoterapie
C. Diatermie
D. Extirpare devitala
E. AmputaŃie vitală
A,B,C (5, pag. 80)
133
E. pulpa poate conŃine zone de degenerescenta hialina sau călcară.
B,D (5, pag. 91)
134
B. Dureri provocate la cald
C. Dureri iradiate
D. Dureri continue
E. Dureri localizate
A,B,E (5, pag. 73)
135
743. În pulpita seroasă parŃială:
A. durerea este mai puternică la proba cu clorură de etil
B. durerea este mai puternică la proba cu fuloarul încălzit
C. durerile sunt calmate de apă rece
D. durerile sunt calmate de apă călduŃă
E. durerea cedează la calmante
A,D,E (5, pag. 74)
748. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. Durere continua
B. Durere pulsatila
C. Hipersensibilitate la teste de vitalitate
136
D. Sensibilitate la percuŃia în ax
E. Durere localizată/iradiată
A,B,D,E (5, pag. 79)
137
B. Caria profundă are multă dentina ramolita
C. Palparea cu sonda în profunzime este dureroasă
D. PercuŃia dintelui în ax este dureroasă
E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive
B,C,E (5, pag. 73)
138
760. Simptomatologia pulpitei cronice închise hiperplazice releva:
A. Lipsa durerii în general
B. Vagă jena dureroasă uneori
C. Examenul radiologic fixează diagnosticul de certitudine
D. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar
E. PercuŃie în ax dureroasă
A,B,C,D (5, pag. 91)
763. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apare:
A. În masticaŃie, când alimentele sunt tasate în cavitatea carioasă şi se exercită presiune în spaŃiul
endodontic
B. Palparea cu sonda în profunzime
C. În cazul unor reacutizări datorită obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung cu
resturi alimentare
D. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor
E. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi mari ale excitanŃilor
A,B,C,E (5, pag. 85)
139
C. factori microbieni din procesul carios
D. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetrantă a dintelui respectiv
E. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate, asupra unui dinte
A,B,E (5, pag. 96-97)
770. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se număra
A. formolul
B. fenolul
C. trioximetilenul
D. clorhexidina
E. arsenul
A,B,C,E (5, pag. 96)
140
771. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără:
A. substanŃe toxice fizico-chimice
B. creşterii mări a temperaturii
C. factori microbieni din procesul carios
D. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetranta a dintelui respectiv
E. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate, asupra unui dinte
A,B,E (5, pag. 96-97)
141
A,D,E (5, pag. 99)
142
D. Boala de focar
E. Fractura corono-radiculara
A,C,D,E (5, pag. 102)
143
B. Granulonul intern Palazzi
C. Paradontita apicala cronică
D. Pulpita cronica deschisă
E. Pulpita cronica închisă propriu-zisă
A,C,D,E (5, pag. 98-99)
144
794. Examenul histochimic în gangrena pulpara pune în evidenŃă o masă semiputreda
compusă
din:
A. Materii grase
B. Polipeptide alterate
C. Hidrogen sulfurat
D. Apa
E. Monoxid de carbon
A,B,C,D (5, pag. 101)
798. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este şi Ńesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu acŃiune distructivă locală:
A. Enzime lizozomale
B. Acizi nucleici
C. Histidina
D. Heparina
E. Enzime proteolitice
A,B,D,E (5, pag. 100)
145
B. Pierderea marcată de substanŃă dentară
C. Durere la percuŃia transversală a dintelui
D. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
E. Examen bacteriologic pozitiv
A,B,E (5, pag. 101)
146
805. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpara se face pe baza următoarelor semne:
A. dinte cu aspect normal
B. test de vitalitate la rece negativ
C. la palpare cu sonda în camera pulpara apare sângerare
D. la testul electric răspunsul este pozitiv
E. la percuŃie rezonanta este mata.
B,E (5, pag.98)
147
E. Clorura de zinc
B,C,D (5, pag. 98)
148
C. succede acŃiunii unui agent chimic
D. pereŃi dentinari alteraŃi profund
E. extirparea uşoară a resturilor
B,C,E (5, pag. 101)
149
822. Gangrena umedă se caracterizează prin:
A. łesut pulpar putrificat ferm
B. Imagine radiologică cu modificări periapical
C. łesut pulpar putrificat foarte moale
D. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei
E. Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei
C,E (5, pag. 100)
823. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor
aspecte
A. Examen bacteriologic pozitiv
B. PrezenŃa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul
explorator
C. Fetiditate (nu este caracteristică)
D. Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei)
E. Examen bacteriologic negativ
A,B,C (5, pag. 101)
826. Factorii termici ce intervin în etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentaŃi de:
A. O creştere a temperaturii cu 5gr. Celsius
B. O scădere a temperaturii, bruscă, cu 5 gr. Celsius
C. scădere a temperaturii, foarte lentă, cu 5 gr. Celsius
150
D. O scădere brutală a temperaturii la 0 gr. Celsius
E. Scăderea temperaturii la 0 gr. Celsius nu produce modificări semnificative la nivel pulpar
A,D (5, pag. 96)
151
832. Diagnosticul diferenŃial în gangrena pulpara simplă se face cu
A. Necroza pulpara
B. Gangrena complicată cu parodontita apicala acută
C. Pulpita acută seroasa totală
D. Pulpita acută seroasa parŃială
E. Pulpita purulentă totală
A,B (5, pag. 102)
834. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpară putem enumera:
A. Formolul
B. Arsenul
C. Clorhexidina
D. Fenolul
E. Toate răspunsurile de mai sus
A,B,D (5, pag. 96-97)
*835. EvoluŃia cea mai frecvenŃă a unei parodontite apicale acute purulente este spre
A. fistulizare
B. vindecare definitivă
C. cronicizare
D. osteomielită
E. supuraŃia lojilor şi spaŃiilor cervico-faciale
C (5, pag. 112)
152
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontită apicala acută seroasă
C (5, pag. 98)
153
*842. Prima fază a inflamaŃiei parodonŃiului apical cuprinde"timpul mut", fără răsunet
clinic, în care modificările sunt:
A. biochimice
B. mecanice
C. chimice
D. enzimatice
E. fizice
A (5, pag. 106)
*844. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
A. modificările vasculare
B. modificările chimice
C. modificările enzimatice
D. durere
E. rezorbtie osoasă
A (5, pag. 108)
154
C. Tulburări vasculare care împiedică o bună activitate trofica
D. Scăderea infiltratului leucocitar
E. Micşorarea spaŃiilor medulare
C (5,pag. 110)
155
*853. Granulomul chistic reprezintă:
A. o osteită apicala cronică şi distructia osoasă cu contur difuz
B. înlocuirea Ńesutului osos cu Ńesut de granulaŃie cu numeroşi fibroblasti şi histiocite
C. stadiul final al unui granulom epitelial
D. stadiul iniŃial al unei parodontite apicale cronice fibroase
E. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
C (5,pag. 121)
*855. Osteofibroză periapicala este o reacŃie de condensare osoasă care apare în:
A. gangrena pulpara simplă
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpită acută purulentă totală
D. pulpită cronică
E. pulpită acută seroasă totală.
D (5,pag. 125)
*856. ReacŃiile din zonă exudativa ("de contaminare") în granulomul simplu conjunctiv se
caracterizează prin:
A. vasoconstricŃie
B. lipsă exudatului
C. prezenŃa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear
D. exudatul inflamator concentrează exotoxinele microbiene
E. lipsesc celulele macrofage.
C (5,pag. 118)
156
D. Osteomielită
E. TOATE cele de mai sus
C (5,pag. 122)
157
A. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
C. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
D. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu
E. Este o parodontită apicala acută seroasă
D (5,pag. 119)
158
E (5,pag. 384)
875. Diagnosticul pozitiv în cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe bază
următoarelor semne:
159
A. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat
B. imagine radiologica care evidenŃiază o radiotransparenta difuză periapicala
C. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect mai albicios
D. spaŃiul periodontal apical are tendinŃa de a fi desfiinŃat
E. imagine radiologica difuză cu spaŃii trabeculare mărite în volum
C,D,E (5,pag. 124)
877. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt:
A. pansamente endodontice iritante
B. scăderi bruşte şi repetate de temperatură în mediul bucal
C. substanŃe devitalizante
D. traumatisme determinate de o supraîncărcare ocluzala
E. agenŃi microbieni
A,C,D,E (5,pag. 104)
879. La examenul obiectiv în cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate întâlnim:
A. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare
B. posibilitatea existenŃei unei fistule gingivale
C. percuŃia verticală pozitivă în procent de 20% din cazuri
D. sensibilitate dureroasă care cedează la presiunea pe dinte
E. întotdeauna ganglionii regionali măriŃi în volum
A,B,C (5,pag. 114)
880. Semnele clinice subiective care caracterizează parodontită apicala acută purulentă în
stadiul endoosos şi subperiostul sunt:
A. atingerea dintelui devine extrem de dureroasă
B. durere spontană cu caracter pulsatil
C. durere de intensitate redusă care apare doar la atingerea dintelui
D. senzaŃie de egresiune a dintelui respectiv
E. aplecarea capului sau schimbarea poziŃiei corpului duce la scăderea intensităŃii dureroase
160
A,B,D (5,pag. 111)
881. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuză) sunt:
A. sensibilitate uşoară la atingerea dintelui
B. durere intensă care iradiază în regiunile dentare învecinate
C. durerea cedează la calmante obişnuite
D. durerea este exacerbată de creşterea fluxului sanguin în egiunea cefalica
E. durerea cedează la aplicarea de căldură
B,D (5,pag. 108)
161
C. SenzaŃie de uşoară egresiune
D. Durere cu senzaŃie de oboseală ddupa masticaŃie
E. Pulsatilă
B,C,D (5,pag. 114)
162
892. Celulele epiteliale din structură granulomului epitelial îşi pot avea originea în:
A. resturile epiteliale ale lui Mallasez
B. mucoasa sinusală
C. mucoasa bucală în cazul unor fistule
D. pulpă dintelui
E. osul alveolar
A,B,C (5,pag. 120)
893. Dacă parodontită apicală acută difuză este o complicaŃie a gangrenei pulpare sunt
prezente şi următoarele semne:
A. lipsă sângerării în cameră pulpara
B. prezenŃa unei secreŃii seroase pe canal
C. răspunsurile negative la testele de vitalitate
D. durere la percuŃia în ax
E. sângerare în cameră pulpara
A,B,C,D (5,pag. 109)
163
B. durere la percuŃia în ax a dintelui
C. tumefierea mucoasei şi a tegumentelor
D. Ńeste de vitalitate pozitive
E. stare generală nemodificată
A,B,C (5,pag. 109)
900. Parodontită apicala acută purulentă cuprinde în evoluŃia să următoarele trei stadii:
A. stadiul endoosos
B. stadiul subperiostal
C. stadiul submucos
D. stadiul de fistulă
E. stadiul de granulom periapical
A,B,C (5,pag. 110)
164
D. durere insuportabilă
E. durere lancinata
A,B,C (5,pag. 114)
903. Procesul supurativ netratat( parodontită apicala acută purulentă ) poate evolua spre:
A. resorbŃie şi vindecare temporară
B. fistulizare şi vindecare temporară
C. complicare cu proces osteomielitic
D. cronicizare(în majoritatea cazurilor)
E. parodontită apicala acută hiperemica
A,B,C,D (5,pag. 112)
904. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, în raport cu:
A. stadiul de evoluŃie a inflamaŃiei
B. topografia dintelui şi a structurii osoase din zonă respectivă
C. tipul de reactivitate individuală
D. numărul de rădăcini ale dintelui
E. vârstă pacientului
A,B,C (5,pag. 111)
905. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica propriu-zisă se pune pe:
A. SenzaŃia de prezenŃă adintelui pe arcadă după atingerea lui
B. Sensibilitate la percuŃia în ax
C. Simptomatologie de pulpită totală
D. Congestia mucoasa în dreptul apexului
E. PrezenŃa fistulei în dreptul apexului
A,B,C,D (5,pag. 107)
165
908. Parodontita apicala hiperemica provocată de o complicaŃie a necrozei pulpare prin
agenŃi
infecŃioşi sau chimici, prezintă:
A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui
B. SenzaŃia de egresiune a dintelui
C. SenzaŃia de agresiune a dintelui
D. Durere la agenŃi fizici
E. Durere la sondarea canalelor radiculare
A,C (5,pag. 106)
909. SubstanŃele chimice folosite în tratamentul endodontic a căror aplicare incorectă duce
la parodontită apicala acută hiperemica sunt:
A. Arsenic
B. Formol
C. Tricrezol
D. Acid tricloracetic
E. Acidul cromic
A,B,C,D (5,pag. 105)
910. SubstanŃele folosite în tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la
parodontite apicale acute hiperemice sunt:
A. Compuşi fenolici
B. Azotatul de argint
C. Acidul cromic
D. Arsenicul
E. Apa oxigenata
A,B,C (5,pag. 105)
166
913. Diagnosticul diferenŃial ăla parodontitei apicale hiperemice se face cu:
A. Pulpita acută seroasă totală
B. Pulpita acută purulentă totală
C. Parodontita apicala seroasă
D. Gangrena pulpara
E. Necroza pulpara
A,B,C (5,pag. 107)
916. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:
A. granulomul chistic
B. actinomicoză
C. parodontia apicala cronică fibroasa
D. adenopatii supurate
E. osteomielită.
A,B,D,E (5,pag. 124)
167
D. eugenolul folosit în tratamentul endodontic
E. agenŃi microbieni.
A,C,E (5,pag. 104-405)
168
A,C,E (5,pag. 107)
169
B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv
C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori
D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori
E. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori
A,C,D (5,pag. 108)
170
935. Diagnosticul pozitiv în parodontica apicală acută purulentă:
A. mobilitatea dintelui
B. febră
C. lipsa adenopatiei
D. senzaŃie de egresiune a dintelui
E. test de vitalitate negative
A,B,D,E (5,pag. 111)
937. Edemul buzei superioare apare după parodontită acută seroasă la:
A. Incisivi superiori
B. Canini superiori
C. Primii premolari superiori
D. Premolarii secunzii superiori
E. molări superiori
A,B (5,pag. 111)
940. În cadrul atitudinilor anormale de postură, zonele faciale de sprijin mai des interesate
sunt:
A. mentonul în zona centrală;
B. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei;
C. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei;
171
D. mentonul în zonă inferioară;
E. regiunea bilabiala.
A,C,E (5,pag. 433-445)
944. Pasajul aerian nazofaringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită:
A. arhitectonicii speciale;
B. funcŃiilor specifice ale epiteliului;
C. inervaŃiei;
D. funcŃiilor glandulare;
E. Ńesut venos erectil.
A,B,D,E (5,pag. 318)
947. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt:
A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal;
172
B. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii,
C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist;
D. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje;
E. cariile dentare în perioadă dureroasă.
A,B,C,D (5,pag. 345)
949. Ciclul, mişcarea completă a corzilor vocale, se compune din următoarele faze:
A. faza de depărtare a corzilor vocale;
B. faza de contracŃie a corzilor vocale;
C. faza de elongaŃie minima a corzilor vocale;
D. faza de apropiere a corzilor vocale;
E. faza de acolare.
A,C,E (5,pag. 373)
950. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt:
A. AgenŃii microbieni
B. Pansamentele endodontice iritante
C. Scăderi bruşte, repetate de temperatură în consumul alimentelor reci
D. SubstanŃe devitalizante
E. Traumatisme determinate de supraîncărcare ocluzală
A,B,D,E (5,pag. 104-105)
952. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate în raport cu:
A. Numărul de rădăcini al dintelui
B. Topografia dintelui şi structurii osoase din zona respectivă
C. Stadiul de evoluŃie al inflamaŃiei
D. Vârsta pacientului
E. Tipul de reactivitate individuală
B,C,E (5,pag. 111)
173
953. Leziunile osteitice periapicale în parodontită apicala cronică cu imagine radiologica
conturată pot fi:
A. Granulomul simplu conjunctiv
B. Parodontită apicală cronică condensată
C. Parodontită apicală cronică cu hipercementoza
D. Osteită paradentară (Merkior)
E. Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză)
A,C,D,E (5,pag. 113-114)
*956. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate
pulpă dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează:
A. într-o şedinŃă
B. în două şedinŃe
C. în trei şedinŃe
D. în patru şedinŃe
E. în cinci şedinŃe
E (5, pag. 155)
*957. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele
principii, cu o excepŃie:
A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal
B. evitarea lezării pulpei
C. evitarea substanŃelor chimice nocive
D. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe hostofile
E. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biastimulatoare
D (5, pag. 132)
174
*958. Câte ore se menŃine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, în vederea
efectuării amputaŃiei devitale:
A. 24
B. 12
C. 48
D. 72
E. 94
C (5, pag. 144)
*962. Cauzele locale ale persistenŃei hemoragiei în canal, în cursul unei extirpări vitale,
sunt:
A. Stări fiziologice congestive
B. Hemofilie
C. Perforarea podelei camerei pulpare
D. Diateze hemoragice
E. AfecŃiuni hepatice
C (5, pag. 153)
*963. Factorii generali de care trebuie să se Ńină seamă în realizarea unui coafaj direct
sunt:
A. Vârsta pacientului
B. Volumul coroanei dinŃilor
175
C. Volumul cavităŃii
D. Starea anterioară a dintelui
E. Mărimea deschiderii camerei pulpare
A (5, pag. 139)
*966. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trebuie să aibă următoarele calităŃi:
A. Insolubile în apa şi umori tisulare
B. ph acid
C. Eficacitate mare în concentraŃie mare
D. AcŃiune antiinflamatoare şi antiseptică îndelungată
E. Toxicitate tisulară
D (5, pag. 137)
176
A. se face prin coafaj direct
B. se face prin extirpare vitală
C. se face prin coafaj indirect
D. amputaŃie devitala
E. toate de mai sus.
B (5, pag. 134)
*971. În cazul unui coafaj direct într-o inflamaŃie incipientă a pulpei dentare pentru cât
timp se poate repetă pansamentul cu antibiotice dacă primul pansament nu a fost eficient:
A. 1 zi
B. 2 zile
C. 3 zile
D. 4 zile
E. 5 zile
B (5, pag. 141)
*972. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele
principii, cu o excepŃie:
A. evitarea suprainfectarii din mediul bucal
B. evitarea lezării pulpei
C. evitarea substanŃelor chimice nocive
D. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe histofile
E. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biostimulatoare
D (5, pag. 132)
*974. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate
pulpă dentară, după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează:
A. într-o şedinŃa
B. în două şedinŃe
C. în trei şedinŃe
177
D. în patru şedinŃe
E. în cinci şedinŃe
E (5, pag. 155)
178
B. atritia este o linie de fractură fără dentină alterată
C. eroziunea este o pierdere de substanŃă că rezultat al mişcărilor funcŃionale mandibulare
D. abrazia este o atriŃie mai erodată
E. miloliza este o lipsă de substanŃă apărută prin microfracturi cervicale că urmare a flectarii
dinŃilor sub acŃiunea unor forŃe excentrice intense
E (5, pag. 151)
*982. După obturaŃia coronara definitivă la un dinte la care s-a făcut coafaj direct
dispensarizarea se face:
A. Din trei în trei luni timp de un an
B. Din şase în şase luni timp de doi ani
C. La un an de zile
D. La doi ani de zile
E. La trei luni
B (5, pag. 140)
*983. În cadrul coafajului indirect în doi timpi pastă cu antibiotice se menŃine o perioadă
de timp de:
A. 48 ore
B. 72 ore
C. 5 zile
D. 7-10 zile
E. 30-45 zile
A (5, pag. 136)
179
B. molării persoanelor tinere
C. dinŃi temporari
D. pulpite acute purulente
E. dinŃi cu canale foarte curbe
A,C,E (5, pag. 143)
988. Coafajul direct în deschiderile accidentale ale camerei pulpare se consideră reuşit
când
A. testele de vitalitate evidenŃiază hiposensibilitate
B. testele de vitalitate evidenŃiază uşoară hipersensibilitate
C. Ńeste de vitalitate evidenŃiază o sensibilitate normală
D. pansamentul a rămas integru
E. pacientul a prezentat dureri provocate
B,C,D (5, pag. 140)
180
991. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali şi laterali inferiori se face cu ace
extractoare
A. medii
B. groase
C. extrafine
D. fine
E. extra-extrafine
C,D,E (5, pag. 150)
181
C. se trepanează apexul
D. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare
E. se păstrează un bont pulpar apical de 1-1,5 mm
A,B,E (5, pag. 149)
182
A,B,D,E (5, pag. 137)
1003. În cadrul extirpării devitale, pulpă dentară se găseşte după aplicarea pansamentului
arsenical, în diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totală coronara şi radiculara
B. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare
C. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicala
D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpă are o coloraŃie roşie,
vie
E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă
A,B,C,D (5, pag. 155)
1005. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vitală
C. amputaŃia vitală
D. coafajul direct
E. extirparea devitala
B,E (5, pag. 132)
183
1007. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala,se
poate folosi:
A. trioxid de arsen
B. tricrezol formalină
C. triopasta Gysi
D. paraformaldehidă
E. trioximetilenul
C,D (5, pag. 145,147)
1011. AmputaŃia vitală este metoda chirurgicală prin care se indeparteza pulpa coronară
după anestezie, menŃinându-se pulpa radiculară vie.Este indicată în următoarele condiŃii:
A. la copii şi adolescenŃi pe molari şi premolari
B. la dinŃii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat
C. dinŃi mobili parodontotici
D. dinŃi cu canale foarte curbe
E. molării persoanelor în vârstă
A,B (5, pag. 142)
184
B. dinŃi cu carii ocluzale
C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm
D. deschiderea accidentală a camerei
E. la molării de minte
B,C,D (5, pag. 139)
1016. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trbuie să îndeplinească mai multe calităŃi
pentru reuşită tratamentului şi anume:
A. solubilitate în apa şi umorile tisulare
B. toxicitate tisulară minima
C. să nu coloreze dintele
D. stabilitate chimică la păstrarea în soluŃie
E. selectivitate de percepŃie
A,B,C (4, pag. 137)
185
1018. ContraindicaŃiile coafajului direct sunt:
A. La nivelul molarilor de minte
B. În cariile ocluzale
C. DinŃii ectopici
D. Deschidere de maxim 1-1.5 mm a camerei pulpare
E. DinŃii ce vor fi şlefuiŃi în scop protetic
A,C,E (5, pag. 139)
1022. Materialele şi substanŃele inactive, cu rol protector, utilizate în coafajul direct sunt:
A. Folie de aur
B. Cianoacrilati
C. Fire de azbest
D. Eugenat de zinc
E. Timol
A,B,C (5, pag. 138)
1023. Pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului aresenical în diferite grade
de insensibilizare:
A. Insensibilitate totală coronară
B. Insensibilitate totală radiculară
186
C. Insensibilitate totală radiculară şi coronară
D. Pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate marcată a pulpei radiculare
E. Pulpă coronară şi cea radiculară sunt sensibile, iar pulpa are o culoare roşie, vie
C,D,E (5, pag. 155)
187
1029. Extirparea devitala este indicată în următoarele situaŃii:
A. dinŃi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apex
B. dinŃi situaŃi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificil
C. pulpitele purulente parŃiale
D. pulpitele cronice deschise granulomatoase
E. cariile cu evoluŃie subgingivala.
A,B (5, pag. 154)
1033. Atitudinea terapeutică corectă într-o pulpită acută purulentă parŃială este:
A. Coafajul indirect
B. AmputaŃia vitală
C. Extirparea vitală
D. AmputaŃia devitală
E. Extirparea devitală
C,D (5, pag. 134)
188
C,E (5, pag. 135)
1035. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia:
A. coafajul indirect
B. extirparea vitală
C. amputaŃia vitală
D. coafajul direct
E. extirparea devitala
B,E (5, pag. 132)
189
C. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpopatii incipiente
D. când este indicat coafajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat datorită condiŃiilor anatomo-
topografice nefavorabile ale dintelui
E. la pacienŃii la care nu se recomandă anestezie tronculara periferică
A,C,D (5, pag. 142)
190
B. extirparea a fost făcută în pulpita purulentă parŃială sau totală
C. extirparea a fost făcută în pulpite cronice
D. câmpul operator a fost inundat de salivă
E. nu putem opri hemoragia pe canal
B,C,D, E (5, pag. 153)
1046. În cadrul extirpării devitale, pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului
arsenical, în diferite grade de insensibilizare:
A. insensibilitate totală coronară şi radiculară
B. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare
C. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicală
D. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile, pulpa are o coloraŃie roşie,
vie
E. pulpa coronară foarte sensibilă, iar pulpa radiculară cu total insensibilă
A,B,C,D (5, pag. 155)
191
C,D,E (5, pag. 154)
1052. ObturaŃia de durată după un coafaj indirect într-un timp se face după un număr de:
A. 3 zile
B. 7 zile
C. 10 zile
D. 14 zile
E. 20 zile
A,B,C,E (5, pag. 137)
192
A. identificarea demineralizarii
B. testări psihologice
C. testul ADN comparat cu al părinŃilor
D. testări serologice
E. testări bacteriologice
A,E (5, pag. 152)
1058. Din metodele de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate fac parte
A. AmputaŃia vitală
B. Pulpectomia vitală
C. Pulpotomia devitala
D. Coafajul direct
E. Pulpectomia devitala
A,C (5, pag. 136)
1059. Factorii locali de care trebuie să se Ńină cont în coafajul direct sunt
A. Vârsta pacientului
B. Starea generală a pacientului
C. Volumul coroanei şi al cavităŃii
D. Mărimea deschiderii camerei pulpare
E. Factori de ordin social
C,D (5, pag. 139)
193
1062. IndicaŃiile extirpării vitale sunt reprezentate de:
A. Pulpite acute
B. Pulpite cronice
C. Gangrena pulpara simplă şi complicată
D. Abrazii dentare patologice
E. Parodontite apicale acute seroase
A,B,D (5, pag. 147)
194
D. Pansament cu pastă cu antibiotice
E. Extirpare devitala
A,B,C,E (5, pag. 134)
195
E. tensiune superficială mare
B,C(5,pag. 175)
197
A. freza pară a fost concepută iniŃial pentru prepararea cavităŃilor ce urmau a fi obturate cu
amalgam
B. freza pară a fost imaginată de către Dr Sockwell
C. freza cilindrică este destinată preparării cavităŃilor ce vor fi obturate cu amalgam
D. mulŃumită unei invenŃii de ultima oră, pot fi acŃionate şi cu ultrasunete
E.freza sferică avea până de curând 6, pentru ca noile design-uri să includă 12 sau chiar 40 de
lame tăietoare
B,C,E(5,pag. 188-189)
198
1086. Sisteme de răcire a frezelor
A. spray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa
B.răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină
este mai mică decât 2 mm
C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbiană
D. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare
E. în cazul r?cirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54AsC
A,C,D,E(5,pag. 191)
1088. Diga
A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvente
B. asigură o bună vizibilitate
C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici
D. asigură retracŃia părŃilor moi
E. protejează împotriva aspirării şi înghiŃirii instrumentelor
A,B,D,E(5,pag. 203)
199
1091. SoluŃia Walkhoff conŃine
A. mentol
B. camfor
C. p-monoclorfenol
D. fenol pur
E. iodoform
A,B,C(5,pag. 177)
200
1096. Pasta Ledermix conŃine:
A. prednisolon
B. clorhidrat de neomicină
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicină
C,D(5,pag. 192)
201
*1101. Dintre compuşii cloraŃi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaŃi sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. SoluŃie de clorură de sodiu 7%
B(5,pag. 180)
202
*1106. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în:
A. 1 etapă
B. 2 etape
C. 3 etape
D. 4 etape
E. 5 etape
C(5,pag. 158)
203
*1111. Necroza de colicvatie apare în urmă influenŃei unor substanŃe precum:
A. Acetilcolină
B. Lizozimul
C. Pepsină
D. Neurotoxină
E. Amilază
C(5,pag. 162)
204
C(5,pag. 160)
*1117. Care este concentraŃia maximă admisibilă a ozonului în amestecul gazos cu care se
face ozonoterapia:
A. 7 %
B. 5 %
C. 4 %
D. 3 %
E. 1 %
B(5,pag. 205)
*1118. Care este proporŃia formaldehidei în cazul insuflatiilor din parodontitele apicale
cronice:
A. 7,2%
B. 6,8%
C. 5,4%
D. 4,7%
E. 2,4%
A(5,pag. 206)
205
D. Este obligatorie în a treia şedinŃă
E. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive
C(5,pag. 167)
*1123. Dintre compuşii cloraŃi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaŃi sunt:
A. Cloraminele
B. Hipocloritul de sodiu
C. Clorhexidina
D. Clorura de sodiu
E. SoluŃie de clorură de sodiu 7%
B(5,pag. 180)
206
E. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate
C(5,pag. 168)
*1126. Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de:
A. Extirpare în scop protetic
B. Hiperemie preinflamatorie
C. Pulpită acută purulentă parŃial
D. Pulpită acută seroasă parŃială
E. Pulpită acută seroasă totală
C(5,pag. 170)
207
E.la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii
următoarelor afecŃiuni:sinuzită, angină streptococică, bronşite etc.
E(5,pag. 196)
208
B. Sonice
C. Ultrasonice
D. Cu laser
E. Toate de mai sus
E(5,pag. 166)
1135. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei şi gangrenei pulpare sunt
A. examenul radiologic
B. evidarea canalului de resturile pulpare şi de dentină alterată de pereŃii canalului până la
dentina sănătoasă
C. sterilizarea canalului radicular şi a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos şi
cu agenŃi fizici
D. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite faŃă de cele două afecŃiuni (necroză şi gangrenă)
E. sigilarea spaŃiului endodontic prin obturaŃie etanşă
B,C,E(5,pag. 158)
209
E. nu are acŃiune antitoxica
A,B,C(5,pag. 198-199)
1141. Între factorii locali care pot condiŃiona terapia endodontică a dinŃilor cu necroza sau
gangrena pulpara se înscriu
A. prezenŃa unor obturaŃii coronare din amalgam
B. valoarea masticatorie şi protetica a dintelui
C. topografia dintelui
D. afecŃiunile de sistem
E. starea parodonŃiului marginal
B,C,E(5,pag. 158-159
210
1143. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt
A. metoda telemetrică
B. metoda teleacustica
C. metoda clinică
D. metoda clinico-radiologica
E. metoda electronică
C,D,E(5,pag. 163)
1146. Radiografia dentară poate evidenŃia la dinŃii cu necroza sau gangrena pulpara
A. fenomene de stază circulatorie pulpara
B. degenerescente odontoblastice secundare
C. numărul şi forma rădăcinilor
D. lungimea rădăcinilor în raport cu cea a dinŃilor vecini
E. existenŃa unor corpi străini în canal
C,D,E(5,pag. 159)
211
A,C,D(5,pag. 177)
212
1152. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt:
A. Metode manuale
B. Metode mecanice
C. Metode sonice şi ultrasonice
D. Metoda cu laser
E. Metoda Prophy-jet
A,B,C(5,pag. 166)
213
1157. Cauzele generale ale hemoragiei sunt:
A. hemofilie
B. diateze hemoragice
C. afecŃiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui
D. stări fiziologice congestive: menstruaŃie
E. graviditate
A,B,C,D(5,pag. 166)
214
C. tipul de reactivitate al pacientului
D. metode de preparare ale canalului
E. sisteme de canale după Weine
A,B,C(5,pag. 173)
215
1166. IndicaŃiile ionoforezei sunt următoarele:
A. Hiperestezia dentinara
B. gangrena pulpara simplă şi parodontită apicală cronică
C. eşecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale
D. dinŃi cu canale sinuase, înguste sau numai parŃial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate
prin alte metode
E. parodontită apicală acută
A,B,C,D(5,pag. 212)
216
E. Lărgirea excesivă a apexului
B,C,D(5,pag. 165)
217
D. Hidrocortizon acetat
E. Penicilină G
B,C,D(5,pag. 192)
218
B. metode ultrasonice
C. diatermia
D. fulguraŃia transapicală
E. metoda cu laser.
A,B,E(5,pag. 166)
219
B. Parodontita apicală acută seroasă
C. Parodontita apicală acută purulentă
D. FulguraŃia transapicală a granuloamelor
E. Parodontitele apicale cronice fistulizate
A,D(5,pag. 203)
220
B. Clorfenol
C. Timol
D. Oxid de zinc
E. Formol
A,B,C,D(5,pag. 181)
221
B. perforaŃii ale foramenului apical
C. canale curbe
D. canale înguste
E. rezorbtii radiculare interne
C,D(5,pag. 242)
1198. Care din următoarele tehnici de obturaŃie de canal se realizează prin injectarea
gutapercii ramolite prin încălzire:
A. Condensarea verticală la cald
B. Sistemul Ultrafil
C. Tehnica McSpadden
D. Sistemul FibreFill
E. Sistemul Obtura
B,E (5, pag. 237)
222
1200. Avantajele folosirii conurilor de titan în obturaŃia radiculară:
A. Sunt nedeformabile
B. Au rigiditare superioară conurilor de argint
C. Sunt biocompatibile
D. Au rigiditate inferioară conurilor de argint
E. Lipsa coroziunii
B,C,E(5,pag. 244)
223
*1205. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica condensarii
laterale la rece, acesta trebuie să se oprească:
A. La constricŃia apicală
B. La o distanŃă de 0,5-1 mm de constricŃia apicală
C. La o distansta de 3- 4 mm de constricŃia apicală
D. în treimea coronară a canalului
E. în treimea medie a canalului
B(5,pag. 224)
*1207. Alegerea conului de gutapercă principal faŃă de calibrul celui mai gros instrument
de lărgire a canalului, pe toată lungimea de lucru trebuie să fie
A. cu 1 număr mai mare
B. cu 2 numere mai mare
C. cu 1 număr mai mic
D. cu 2 numere mai mic
E. cu 3 numere mai mic
A(5,pag. 224-225)
224
B. 4 mm
C. 0,5 mm
D. 1 mm
E. 2-3 mm
E(5,pag. 232)
*1210. Leziunile termice ale parodonŃiului sau chiar ale osului alveolar apar în cazul
supraîncălzirii gutapercii prin activarea prelungită a butonului de control al încălzirii:
A. pete 100 sec
B. peste 110 sec
C. peste 120 sec
D. peste 80 sec
E. peste 20 sec
E(5,pag. 229)
225
A(5,pag. 224)
226
*1218. Materialul de obturaŃie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrică de:
A. 150-200%
B. 250-280%
C. 300-350%
D. 240-270%
E. 230-260%
B(5,pag. 217)
*1219. Premiza obligatorie în tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este
următoarea:
A. Lărgirea adecvată a canalului radicular
B. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre
C. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilării apicale
D. Plasarea corectă a vârfului canulei
E. Lărgirea excesivă a canalului radicular
C(5,pag. 237)
*1220. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Sigilare imperfectă
C. PersistenŃa unor porŃiuni relativ întinse ale canalului obturate parŃial cu ciment de sigilare
D. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanŃă de 2-3 mm de la constricŃia
apicală
E. Toate de mai sus
E(5,pag. 219)
227
E. există posibilitatea apariŃiei unor leziuni termice ale parodonŃiului de susŃinere.
C (5,pag. 234)
*1225. Care este timpul minim de menŃinere a spreaderului în canal în cazul tehnicii de
condensare laterală la rece pentru a mula corespunzător conul de gutapercă:
A. 5 secunde
B. 10 secunde
C. 15 secunde
D. 20 secunde
E. 25 secunde
C(5,pag. 226)
228
D. 25mm
E. 30mm
E(5,pag. 223)
229
*1232. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea să în canal se face
până la:
A. 1 mm de constricŃia apicală
B. 2 mm de constricŃia apicală
C. 4 mm de constricŃia apicală
D. 5 mm de constricŃia apicală
E. 10 mm de constricŃia apicală
B(5,pag. 232)
230
E. parodontite apicale acute
E(5,pag. 218)
231
C. irită parodonŃiul apical
D. sunt inactivate rapid în umorile tisulare
E. produc coloraŃii ale dinŃilor
C,D(5,pag. 214)
1243. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt
reprezentate de:
A. consum mai mic de conuri de gutapercă
B. omogenitate deosebită a obturaŃiei
C. facilitează dezobturarea uşoară a canalelor
D. nu dau leziuni termice ale parodonŃiului apical
E. densitate mare a obturaŃiei
B,C,E(5,pag. 227)
232
1246. Finger-spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hard-spreadere
A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă
B. permit rotirea uşoară în jurul axului propriu în ambele sensuri
C. permit îndepărtarea uşoară din canal fără dislocarea gutapercii
D. sunt mai subŃiri
E. sunt mai flexibile
A,B,C(5,pag. 223)
1247. În tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este necesară respectarea
următoarelor reguli obligatorii
A. trebuie evitată lărgirea excesivă a canalelor
B. plasarea corectă a vârfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicată de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenŃa adecvată
E. proba clinică prealabilă a pluggerelor
B,C,D,E(5,pag. 237)
1249. Introducerea paştelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee
A. cu ace Lentullo
B. cu ace Kerr
C. cu ace Neos-Hawes
D. cu conuri de gutapercă
E. cu pluggere prin pistonare
A,C,D,E(5,pag. 214)
233
C,D(5,pag. 219)
1255. în cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să
corespundă la probă următoarelor criterii:
A. Cât mai gros în raport cu volumul canaluluii
B. Cât mai subŃire în rapaort cu volumul canalului
C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală
D. Să nu depăşească constricŃia apicală
234
E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie
A,C,D(5,pag. 215)
1256. în cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune
benefică prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a osteoclastelor
E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare
B,C,E(5,pag. 217)
1259. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi:
A. Amalgamul de argint
B. Gutaperca
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
A,B,C,D(5,pag. 240)
235
1260. Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu con de gutapercă calibrat se
numără şi:
A. Individualizarea conului de gutapercă
B. Proba clinico-radiologica a conului
C. Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică
D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul
B,C,D(5,pag. 221)
236
E. presiune laterală mare dezvoltată în timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi
radiculare
A,B,C,D(5,pag. 224)
237
1269. SituaŃii mai frecvent întâlnite la probarea conului sunt următoarele:
A. neadaptarea festă la calibrul porŃiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toată lungimea de lucru a canalului
C. depăşirea lungimii de lucru
D. discordanŃă de formă dintre vârful conului şi segmentul apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
A,B,C,D(5,pag. 220-221)
1270. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaŃiei de canal se face după
următoarele criterii:
A. Topografia dinŃilor
B. Integritatea fizică a acului Lentullo
C. Volumul canalelor radiculare
D. Morfologia canalelor radiculare
E. Materialul utilizat pentru realizarea obturaŃiei
A,B,C(5,pag. 215)
238
A,B,C(5,pag. 223)
1275. Introducerea pastelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee:
A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sensul acelor de ceasornic
B. Cu ajutorul acelor Kerr
C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos
D. Cu conuri de gutapercă
E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sens invers acelor de ceasornic
A,C,D(5,pag. 214)
1278. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:
A. neconcordanŃă între calibrul conurilor şi cel al instrumentilor provenite de la diverse firme
B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare
C. conul asigură o sigilare eficientă şi singur
D. solubilitatea sigilantilor, în majoritatea cazurilor
239
E. metoda este simplă.
A,D(5,pag. 219)
240
1283. PrecizaŃi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaŃiei radiculare:
A. adaptarea superioară a gutapercei la pereŃii canalului prin ramolire
B. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare
convenŃionale la rece
C. grad de omogenitate deosebită a obturaŃiei
D. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare
E. leziuni termice ale parodonŃiului.
A,C,D,(5,pag. 228)
1284. Dezavantajele tehnicii de obturaŃie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat
la apex,sunt:
A. Solubilitatea sigilantilor
B. Premiza sigilării corecte doar în treimea apicală
C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici
D. Dezobturare dificilă în caz de necesitate
E. Premiza sigilării corecte doar în cei 2-3 mm apicali
A,C,E(5,pag. 219)
1287. În cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să
corespundă la proba următoarelor criterii:
A. Cât mai gros în raport cu volumul canalului
B. Cât mai subŃire în raport cu volumul canalului
C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală
241
D. Să nu depăşească constricŃia apicală
E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie
A,C,D(5,pag. 215)
1288. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune
benefică prin efectul:
A. Bacteriostatic
B. Bactericid
C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale
D. De stimulare a activităŃii osteoclastelor
E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare
B,C,E(5,pag. 217)
242
1292. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este
contraindicata în:
A. Canale înguste
B. Canale foarte largi
C. Canale curbe
D. Canale cu multe ramificaŃii
E. Canale cu delta apicală
A,C(5,pag. 235)
1293. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi
A. Amalgamul de argint
B. Gutapercă
C. Conurile metalice de argint
D. Conurile metalice de titan
E. Amalgamul de cupru
A,B,C,D(5,pag. 240)
243
A,B,E(5,pag. 240)
*1301. În cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se
indica:
A. Drenaj endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
E (5, pag. 259)
244
*
1302. În cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:
A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice
B. Cauterizarea chimica
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. Cauterizarea electrica
E. Paste cu antibiotice
C (5, pag. 258)
*1307. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase în cazul
depasirii apexului:
245
A. Produsele care contin aldehida formica
B. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
C. Eugenatul de zinc iodoformat
D. Araldit
E. Rasini cu epoxizi
C(5, pag. 251)
*1312. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison în tratamentul unei
parodontite apicale acute exsudative seroase:
A. 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
B. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
C. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
246
D. 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
E. 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
D(5, pag. 253)
*1313. Cele mai intense fenomene algice apar în obturatiile de canal cu depasire efectuate
cu:
A. Foredent
B. AH 26
C. N 2
D. Ciment fosfat de zinc
E. Eugenat de zinc iodoformat
E(5, pag. 251)
247
B,C (5, pag. 256)
1318. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal în parodontitele apicale cronice
sunt:
A. mese impinse dincolo de apex
B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
C. utilizarea incorecta a agentilor fizici
D. pozitia dintelui pe arcada
E. varsta bolnavului
A,B,C (5,pag. 258)
1319. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala
acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:
A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
B. volumul de substanta care a depasit apexul
C. subdimensionarea conului de gutaperca
D. calitatea acului Lentullo
E. calitatea materialului de obturatie
A,B,E (5, pag. 251)
248
1323. în stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalicularacu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui şi drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
A,C,D (5, pag. 257)
1326. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre
forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
A,C,D (5, pag. 253)
249
1328. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii
timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
C. se face obturatie de canal în aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
A,B,C (5, pag. 260)
1331. în cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu
antibiotice:
A. Se aplica din prima sedinta
B. Nu se aplica din prima sedinta
C. Se mentine 48 de ore
D. Se menŃine minimum 72 ore
E. Se mentine o saptamana
A,C (5, pag. 250)
1332. în cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se
indica:
A. Drenajul endodontal
B. Lasarea deschisa a dintelui
C. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
D. ObturaŃia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
E. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
A,B,C,D (5, pag. 259)
1333. în cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:
A. Tratament medicamentos cu antiseptice
250
B. Tratament medicamentos cu antibiotice
C. Cauterizarea chimica
D. Cauterizarea electrica
E. Realizarea unui abces medicamentos
A,B,C,D (5, pag. 259)
1336. Cele mai importante parafunctii cu rol în producerea bolii parodontale sunt:
A. bruxismul
B. respiratia orala şi deglutitia infantila
C. onicofagia
D. sugerea degetului
E. periajul dentar traumatic
A (3, pag. 93)
251
*1339. Tartrul supragingival este format în proportie de 70-90% din componente
anorganice:
A. fosfat de Na
B. carbonat de Mg
C. fosfat de Zn
D. carbonat de Ca
E. sulfat de Ca
D (3, pag. 86)
252
D. 4-6 luni de la initierea depunerii;
E. 6-8 luni de la initierea depunerii.
D(3, pag. 88)
*1345. Tartrul dentar creste zilnic în medie fata de tartrul depus anterior cu:
A. 0,15 - 0,20%;
B. 0,10 - 0,15%;
C. 0,05 - 0,10%;
D. 0,20 - 0,25%;
E. 0,25 - 0,5%.
B(3, pag. 88)
253
*1350. Formarea tartrului este favorizată de:
A. deficienŃa vitaminelor A,B6, PP
B. alimentaŃie bogata în hidrocarbonate
C. consumul de alimente bogate în calciu,fosfor,sodiu, zinc
D. deficiente proteice
E. aportul de acid ascorbic
A (3, pag. 89)
254
D. 70%
E. 100%
D (3, pag. 65)
*1356. În cazul în care agentul cauzal bacterian în inflamatia pulpei a fost de intensitate
mare sau a acŃionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar în:
A. 20-30 minute
B. 24 ore
C. 2-3 minute
D. 2-3 ore
E. 2-3 zile
C (3, pag. 64)
1357. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala şi inflamatorie sunt
continute în matricea interbacteriana
A. endotoxine
B. enzime litice
C. saruri de P, Na, K
D. dioxid de carbon
E. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica
A, B, E (3, pag. 68)
255
1361. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza
A. leucotoxinei
B. endotoxinei
C. colagenazei
D. proteinei C reactive
E. sinergismului cu specia Capnocytophaga
A, B, C (3, pag. 84)
1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica
evolutia inflamatiei septice prin
A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar
B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal
C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult în sens vertical decit lateral şi aparitia de pungi
osoase
D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult în sens lateral decit vertical şi aparitia de
pungi osoase
E. ingrosarea laminei dura
A, D (3, pag. 91)
1364. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
A. aderenta prin mecanism electrostatic
B. aderenta prin mecanism chimic
C. aderenta prin mecanisme hidrofile
D. aderenŃa prin structuri bacteriene specializate
E. aderenta prin receptori de suprafata specifici
A, D, E (3, pag. 67)
1366. Factorii salivari care se opun formarii şi maturarii placii bacteriene sunt:
A. sistemele tampon salivare
B. lactoferina
256
C. producerea de acid hialuronic
D. producerea de lizozim
E. numar mare de macrofage
A,B,D (3, pag. 69)
1367. Flora microbiana intalnita în placa bacteriana subgingivala este formata din:
A. numai coci gram-pozitivi
B. numai coci gram-negativi
C. atat flora gram-pozitiva cat şi gram-negativa
D. numai filamente
E. coci şi bacili gram-pozitivi, coci şi bacili gram-negativi, filamente
C,E (3, pag. 70)
1371. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:
A. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene
B. irita tesuturile parodontale
C. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene
D. favorizeaza trauma ocluzala
E. favorizeaza aparitia cariilor
A,B,C (3, pag. 90)
257
1372. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin;
A. culoare maroniu inchis spre negru
B. este dispus în santul gingival sub marginea gingivala libera
C. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori
D. se depune pe suprafaŃa ocluzala a dinŃilor lipsiŃi de antagonisti
E. are consistenta friabila moale
C,D,E, (3, pag. 86)
1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal
A. cresterea mobilitatii dentare
B. largirea spatiului dento-alveolar
C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu
D. cresterea numarului de celule din desmodonŃiu
E. ingrosarea laminei dura
A,B, E(3, pag. 91)
258
A(3, pag. 122)
259
1383. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, în gingivite este
afectat
A. Parodontiul de sustinere
B. Parodontiul marginal de invelis
C. Epiteliul şi corionul gingival
D. Sistemul ligamentar supraalveolar
E. Sinusul maxilar
B,C,D (3, pag. 121)
1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca:
A. diabet
B. sarcina
C. boli imune
D. de consum de nifedipin
E. insuficienta renala cronica
A,C (3, pag. 122)
260
D. Speciilor de Streptococ
E. Candida albicans
B (3, pag. 129)
261
1394. Gingivitele descuamative pot aparea in
A. leucemii acute şi subacute
B. lichen plan
C. pemfigus vulgar
D. AIDS
E. Diabet
B,C (3, pag. 141)
262
C,D,E (3, pag. 143)
263
1345. În parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in
urmatoarele zone
A. zona mentoniera
B. liniile oblice externa şi interna
C. gaura palatina mare
D. cresta zigomato-molara
E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori
B,D,E (3, pag. 158)
264
E. candidoza bipolara
A,B C,D (3, pag. 164)
265
C. nu poate fi intalnit niciodata lingual
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale
E. tratamentul consta în drenaj prin punctionare
A,D (3, pag. 172)
1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de:
A. adenite
B. abcesul parodontal marginal
C. hiperestezia dentinara
D. sinusita maxilara
E. septicemie
B,C (3, pag. 172)
266
*1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:
A. azotat de potasiu
B. carbonat de calciu şi magneziu
C. monofluorfosfat de sodiu
D. carboximetilceluloza
E. sulfat de sodiu
B (3, pag. 191)
1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei în parodontitele marginale cronice sunt:
A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. tulburari gastrice,hepatorenale
D. riscul aparitiei de specii rezistente
267
E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare
A,B,C,D (3, pag. 233)
268
*1372. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii
infraorbitale:
a) în sus, înapoi şi în afară.
b) în sus, înapoi şi înăuntru.
c) înapoi, în sus şi lateral.
d) în sus, în afară şi median.
e) înapoi, în sus şi median.
a (2, pag. 28)
269
1377. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în gaura mentonieră ?
a) 2-3 cm.
b) 1-2 cm.
c) 0,5-1 cm.
d) 1-2 mm.
e) 0,5-2 cm.
c. (2, pag 33)
1380. Simptomele iniŃiale ale toxicităŃii induse de anestezie asupra SNC sunt:
a) parestezii ale limbii.
b) uşoară confuzie, urmată frecvent de tulburări vizuale şi auditive.
c) ameŃeli.
d) parestezii ale buzelor.
e) febră.
a, b, c, d (2, pag. 48)
1381. Din grupa medicamentelor inductori enzimatici, ce reduc durata efectului anestezic
local şi necesită repetarea administrării cu riscul supradozării, fac parte:
a) tuberculostaticele.
b) alcoolul.
c) barbituricele.
d) citostaticele.
e) analgezicele.
a,b,c,d. (2, pag 48)
1382. Creşterea rapidă a nivelului circulant al anestezicului local poate produce o reacŃie
de supradozare prin următoarele:
270
a) cantitatea administrată.
b) vascularizaŃia zonei de anestezie.
c) rapiditatea injectării.
d) calea de administrare.
e) folosirea unor soluŃii prea calde sau prea reci în raport cu temperatura camerei.
a,b,c,d. (2, pag 48)
271
c) anestezia fibromucoasei în 2/3 anterioară a bolŃii palatine.
d) anestezia fibromucoasei în 2/3 posterioară a bolŃii palatine şi a periostului.
e) pentru interventii în regiunea grupului dintilor frontali superiori
a, e (2, pag 25)
1388. Gaura incisivă se află :
a) pe linia mediană, între incisivii centrali inferiori.
b) la 0,5 cm. înapoia şi deasupra coletului incisivilor centrali superiori.
c) la 0,5 cm. înaintea marginii posterioare a palatului dur.
d) la 1 cm deasupra coletului incisivilor superiori.
e) palatinal
a,b,e (2, pag 26)
272
E (2, pg.101)
1396. * La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de:
A. “V” cu unghiul deschis spre vestibular;
B. “T”;
C. „U“
D. orizontal mezio-vestibular;
E. „V“ cu unghiul deschis palatinal.
B (2, pg.81)
273
E. rotatie în ax.
A (2, pg. 76)
1399. *Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata în cazul extractiei dintilor
temporari:
A. luxatia dintelui;
B. anestezia;
C. controlul radacinii;
D. tamponament supraalveolar;
E. sindesmotomia.
E (2, pg.90)
1400. * Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand:
A. intretin procese septice locale şi generale;
B. distructia coronara este accentuate;
C. sunt situati ectopic;
D. rizaliza nu este incheiata;
E. sunt supranumerari.
A. (2, pg.64-65)
274
A. (2, pg.66-67)
275
1408. * Simtomatologia alveolitei presupune:
A. aparitia imediat postextractional a durerii;
B. hemoragie postextractionala persistenta;
C. trombi care oblitereaza lumenul capilarelor gingivale;
D. vasoconstictia prelungita;
E. fenomene dureroase intense aparute la 2-3 zile postextractionale.
E (2, pg.100)
276
1413. * Osteoscleroza procesului alveolar are drept cause:
A. prezenta unei formatiuni tumorale
B. malpozitii ale dintilor vecini
C. migrari dentare secundare
D. osteita deformanta
E. modificarea axului de dezvoltare a dintelui
D (2, pag 116)
277
1418. Semnele obiective ale pericoronaritei congestive sunt:
A. mucoasa din dreptul dintelui cauzal este hiperemica
B. este prezenta adenita submentoniera
C. la palpare apare o secretie serosanguinolenta
D. bolnavul acuza dureri spontane
E. este prezenta adenita submandibulara
A, C, E (2, pag 142)
278
1423. Odontectomia molarului de minte superior:
A. variant de incizie este cea trapezoidala
B. trepanarea tablei osoase se realizeaza cu un instrument rotativ
C. luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept în sensul oro-vestibular
D. incizia se poate realize similar celei “in baioneta”
E. decolarea muco-periostului se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate în ser
fiziologic
B, D (2, pag 152-153)
279
E. eliminarea denticulilor intercanaliculari
B (2, pag 174)
280
B, E (2, pag 177)
1437. Care din urmatoarele forme de traumatisme ale tesuturilor parodontale ale dintilor
permanenti nu necesita tratament:
A. subluxatia
B. luxatia cu intruzie
C. luxatia cu extruzie
D. luxatia laterala
E. contuzia
281
E (2, pag 390)
1440. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dento-
parodontale:
A. nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa în volum
B. in cazul fracturilor smaltului şi dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista
durere, camera pulpara fiind inchisa
C. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina şi pulpa sunt foarte sensibile la
atingere
D. in cazul fracturilor complicate, la pacienŃii tineri, tratamentul de elecŃie este cel de
extirpare vitala urmata de reconstrucŃie coronara
E. in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de
obturatie endodontica
C, E (2, pag 389)
282
B. extractia imediata dupa intruzie
C. tractiune elastica pentru repozitionare
D. expectativa în cazul intruziei
E. antibioterapie în cazul în care apar complicatii septice
283
C. dintele se extrage daca impiedica eruptia dintelui permanent
D. dintele se aduce pe arcada şi se imobilizeaza
E. daca se produce infectia gingivo mucoasei el va fi extras
B, C, E (2, pag 391)
1450. Ce element anatomic imparte spatial genian intr-un compartiment extern şi unui
intern:
A. muschiul maseter
B. muschiul buccinator
C. muschiul platysma
D. bula lui Bichat
E. artera faciala
B (2, pag 251)
284
C. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale
D. fibromul
E. odontomul
C (2, pag 248)
285
D. adenopatii specifice
E. stafilococii cutanate labio-mentoniere
D (2, pag 258)
1460. Flegmonul:
A. este o colectie supurata limitata
B. este o supuratie difuza cu caracter extensiv
C. existenta unei colectii supurate
D. tegumentele acoperitoare sunt destinse şi cianotice
E. starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic
B, D, E (2, pag 271)
286
E. lateral tegumentul
B, D, E (2, pag 251)
1464. Osteoperiostita-simptomatologie:
A. odontalgii moderate asociate cu mobilitate dentara
B. durere pulsatila
C. stare generala moderat alterata
D. in dreptul dintelui exista o impastare dureroasa la palpare
E. aparitia unei adenopatii submentoniere
A, D (2, pag 281)
1465. Osteita-simptomatologie
A. deformarea reliefului facial
B. prezenta unei micropoliadenopatii
C. durere pulsatila iradiata
D. deformare a corticalei vestibulare sau orale
E. tumefactie extinsa de-a lungul substratului osos
C, D (2, pag 281)
287
B, D, E (2, pag 259)
288
1473. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice:
A. chistul mucos intrasinuzal
B. supuratiile geniene de cauza dentara
C. sinuzita hematogena
D. tumorile maligne de mezo şi suprastructura
E. sinuzitele maxilare specifice
A, D, E (2, pag 299)
289
1478. Nu fac parte din chisturile odontogene:
A. chistul nazo-palatin
B. chistul gingival al adultului
C. keratochistul odontogen
D. chistul de eruptie
E. chistul folicular
A (2, pag 450)
290
1483. Diagnosticul diferential al ameloblastomului:
A. chistul rezidual
B. chistul median mandibular
C. cavitatea osoasa idiopatica
D. chistul osos anevrismal
E. chistul radicular
291
1488. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen se face cu:
A. chistul folicular
B. ameloblastomul
C. hiperplaziile
D. fibromul osifiant
E. fibromul ameloblastic
292
1493. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu:
A. chistul radicular
B. cavitatea osoasa idiopatica
C. fibromul ameloblastic
D. fibromul sau mixomul odontogen
E. malformatii vasculare endoosoase
293
1498. Odontomul:
A. este o tumora neodontogena
B. este considerat o tumora propriu-zisa
C. prezinta o forma compusa asemanatoare unui dinte
D. apare frecvent la adolescent sau tineri
E. diagnosticul diferential se face cu keratochistul
294
1503. Torusul palatin:
A. este ovalar în treimea anterioara a boltii palatine
B. este alungit în treimea posterioara a boltii palatine
C. este alungit în doua treimi posterioare ale boltii palatine
D. este asimtomatic fiind acoperit de cele mai multe ori de mucoasa normala
E. este necesar tratamentul chirurgical daca nu permite stabilitatea unei lucrari protetice
296
B, D (2, pag 694)
297
A, D (2, pag 702)
298
A, C, D (2, pag 707)
299
1528. Ganglionii cervicali profunzi sunt:
A. ggl. submentali;
B. ggl. submandibulari;
C. ggl. situati de-a lungul vaselor transverse ale gatului;
D. ggl situati de-a lungul venei jugulare interne.
E. ggl situati de-a lungul nervului accesor.
C,D,E (2, pg.559.)
300
A, B, C, D (2, pag 918)
A. Dinti compromişi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dinŃii sănătoşi.
B. DinŃi cu rezecŃie apicală.
C. DinŃi cu rădăcini scurte, numai dacă prezintă o implantare deficitară.
D. DinŃii izolaŃi, numai dacă prezintă mobilitate.
E. La mandibulă, când în edentaŃia terminală pintenul ocluzal se plasează, din diferite motive în
foseta mezială.
(7 ,pag. 101). B
301
1537.* Solidarizarea dinŃilor stâlpi se indică în următoarele cazuri, cu excepŃia:
A. dinti stâlpi izolaŃi cu mobilitate
B. dinti stalpi izolaŃi fără mobilitate
C. când raportul coroană-rădăcină este în favoarea coroanei
D. când raportul coroană- rădăcină este Ńn favoarea rădăcinii
E. rădăcini scurte, chiar dacă dinŃii au implantare bună.
(7 ,pag. 101) C
1539.* Atitudinea faŃă de breşele suplimentare care complică diferite clase de edentaŃii este
următoarea:
A. confecŃionarea unei proteze acrilice cu mai multe şei;
B. extracŃia dinŃilor restanŃi şi realizarea unei proteze acrilice totale;
C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe şei;
D. închiderea breşelor suplimentare cu punŃi şi apoi realizarea unei proteze scheletate;
E. în aceasta situaŃie clinică nu se poate realiza o proteza scheletată.
(7 ,pag. 105) D
1540.* în cazul unei edentaŃii de cl. a II-a complicată cu o breşa laterală atitudinea
terapeutică va fi următoarea:
A. închiderea breşei laterale cu o punte şi apoi realizarea unei proteze scheletate;
B. se contraindică realizarea de o proteza scheletată cu două şei;
C. dacă lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indică realizare unei punŃi care să închidă breşa
laterală şi a unei punŃi cu o extensie distală de pe premolarii limitanti edentatiei terminale;
D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei;
E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala şi trannsformarea edentatiei de cl. a II-a în
edentatie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata.
(7 ,pag. 107) . D
302
D. 6 mm;
E. 7 mm.
(7 ,pag. 113) C
1546. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele
tipuri de microproteze:
A. coroane turnate
B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice
303
C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice
D. dispozitive radiculare
E. coroane de substitutie
(7 ,pag. 93) A,C,D,E
1550. Interventiile chirurgicale asupra osului în edentatia partiala care fac parte din
tratamentul proprotetic sunt necesare pentru:
A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent;
B. neregularitati osoase, dureroase la palpare;
C. creste retentive în diferite regiuni, mai ales frontal;
D. condil mandibular articular atrofiat;
E. torus mandibular şi maxilar de dimensiuni exagerat de mari.
(7 ,pag. 90) B,C,E
304
1551 . O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali în scopul realizarii unei proteze
scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali;
B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset;
C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii;
D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodonŃiu marginal;
E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal.
(7 ,pag. 99) A,C,D
305
D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida
E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere.
(7 ,pag. 105) A,C,D,E
306
C. crosetele circulare
D. tonicitatea musculara
E. lustrul perfect al protezei.
(7 ,pag. 120). A,B,D,E
307
C. lipsa de retentivitati naturale.
D. toate de mai sus.
E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere.
(7 ,pag. 91) B,C,E
*1568. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa:
A. acopera în intregime campul protetic
B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta
C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei
D. marginile sa deranjeze cat mai puŃin miscarile funcŃionale
E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta.
(7 ,pag. 354 . B
308
B. Finala
C. De studiu
D. Functionala
E. Anatomica
(7 ,pag. 343-344) . E
1572 în edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de
amprenta:
A. amprenta documentara
B. amprenta preliminara
C. amprenta functionala sau definitiva
D. amprenta functionala – preliminara
E. amprenta finala
(7 ,pag. 347) A,B,C,E
1574 Adaptarea lingurii individuale în cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru
amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape:
A. lingura trebuie sa ajunga în zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei;
B. lingura va ajunge în zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei;
C. în regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular;
D. în regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular;
309
E. în zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri
la 1mm de
aceasta.
(7 ,pag. 364) B,C
1577 Scopul amprentarii functionale în edentatiile terminale clasa l şi clasa a ll-a Kennedy
se refera la:
A. reproducerea anatomica a dintilor restanti şi a tesuturilor inconjuratoare;
B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei;
C. reproducerea crestelor edentate;
D. inregistrarea suprafeŃei mucoasei acoperitoare;
E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic.
(7 ,pag. 347) A,C,D
310
1579. în edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta
functionala:
A. reproduce anatomic perfect dintii restanti
B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate
C. reda forma şi latimea fundului de sac
D. permite realizarea unui"model corijat"corect
E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat şi un elastomer de consistenta medie
(7 ,pag. 351-352) A,C,E
1580. în edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate,
amprenta functionala compresiva:
A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor
B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor
C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor
D. asigura solicitarea crestei numai în regiunea distala
E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi
(7 ,pag. 346) B,C,E
1581 . în edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata,
lingura individuala se opreste la 1 mm de:
A. linia de reflexie a mucoasei în zona vestibulara laterala
B. linia de reflexie a mucoasei în zona vestibulara labiala
C. insertia ligamentului pterigo-mandibular
D. linia milohioidiana în zona linguala laterala
E. marginea gingivala linguala a frontalilor
(7 ,pag. 364) A,C,D
1582. Adaptarea lingurii individuale mandibulare în cazul unei edentatii frontale se face
astfel incat:
A. în zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii
B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare
C. în zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene
D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei
E. marginile lingurii sa fie rotunjite.
(7 ,pag. 365). A,B,D,E
311
C. marginea lingurii va ajunge în zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a
mucoasei
D. marginea lingurii va ajunge în zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei
E. marginile lingurii vor fi rotunjite.
(7 ,pag. 362) . B,D,E
1584. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale
pentru realizarea protezei"echilibrate"
A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica
B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza
C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents
D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenŃa medie
E. utilizarea tehnicii modelului corijat.
(7 ,pag. 348). A,C,E
312
D. în timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre
medic;
E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat.
(7 ,pag. 365 . A,C
1588. în cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca
astfel:
A. în regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular;
B. în zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana;
C. în zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana;
D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul
bucal;
E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.
(7 ,pag. 364) C,D
313
*1592. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a:
A. cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui
B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp în momentul în care asupra protezei nu actioneaza
nici o forta
C. opri bascularea protezei scheletate
D. neutraliza efectul porŃiunii flexibile a braŃului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la
inserŃia şi dezinserŃia protezei
E. nici una din cele de mai sus
(7 ,pag. 177) D
* 1593. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte:
A. nu se utilizeaza în edentatii de clasa a-I-a Kennedy
B. asigura mentinerea directa a protezei
C. se aplica în zona subecuatoriala
D. solidarizeaza dinŃii restanŃi
E. nu rigidizeaza bara linguala
(7 ,pag. 146) D
314
(7 ,pag. 207) E
315
(7 ,pag. 156) A,B
316
(7 ,pag. 211) A,B,C,E
*1609 . Situatiile clinice în edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt:
A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie
B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie
C. ambele maxilare edentate total
D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parŃial
E. edentatie frontala atat la maxilar cat şi la mandibula
(7 ,pag. 521) D
317
B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide;
C. contractiilor musculare nefunctionale;
D. miscarilor mandibulare disfuncŃionale;
E. unei D. V. O. coborate.
(7 ,pag. 516) A
*1612 În edentatia partiala înregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci când:
A. DVO este corecta
B. Exista ocluzie de obisnuinta
C. IM coincide obligatoriu cu RC
D. DVO este corecta şi relatia de ocluzie stabila
E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata
(7 ,pag. 515) D
318
1616. în edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la
determinarea
relatiilor intermaxilare:
A. se folosesc sabloane deocluzie
B. se determina D.V.O. ca la edentatul total
C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei
D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei
E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat şi cea bimanuala
(7 ,pag. 521) A,B,C,E
319
B. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale
C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale
D. bascularea prin infundarea seii frontale
E. desprinderea completa a protezei de pe camp
(7 ,pag. 124) A
1625. În pulpita acută seroasă parŃială din punct de vedere morfopatologic se constată
următoarele:
A. marginaŃie leucocitară intensă
B. vasodilataŃie în teritoriul pulpar, pereŃi vasculari îngroşaŃi, fără spaŃii între celule endoteliale
C. permeabilitate scăzută a pereŃilor vasculari
D. hiperfuncŃie odontoblastică la periferia procesului inflamator
E. degenerescenŃă a fibroblaştilor din focarul inflamator
A,D,E (5, pag.72)
1627. În pulpita acută seroasă parŃială examenul clinic obiectiv pune în evidenŃă:
A. existenŃa unui proces carios profund cu bogate depozite de dentină alterată
B. deschiderea camerei pulpare după îndepărtarea dentinei alterate
C. percuŃia în ax este dureroasă
D. răspunsuri slab pozitive la testele de vitalitate termice şi electrice
E. percuŃia transversală nedureroasă
320
A,B,E (5, pag. 73)
321
D. pulpita cronică deschisă ulceroasă
E. parodontita apicală acută seroasă
B, E (5, pag.76)
1635.Din punct de vedere morfopatologic puroiul din pulpita purulentă este format din:
A. granulocite vii şi moarte
B. depozite de fibrină
C. limfocite
D. celule sanguine
E.germeni microbieni
A,C,E (5, pag.78)
322
1639.Tabloul clinic subiectiv în pulpita purulentă parŃială este dominat de:
A. durere violentă, la început localizată, apoi iradiată
B. durerea poate dura câteva ore
C. exacerbarea durerii la rece
D. reducerea intensităŃii durerii la rece
E. exacerbarea durerii la cald
A,B,D,E (5, pag. 79)
323
B,C,D (5, pag.79)
324
C. pulpitei purulente parŃiale
D. hiperemiei preinflamatorii pulpare
E. pulpitei seroase totale
C,D,E (5, pag.80)
325
C,D (5, pag.85)
326
C. gangrenă pulpară
D. pulpită cronică ulceroasă
E. parodontită apicală acută
A,B,C (5, pag. 87)
327
1667. Din punct de vedere morfopatologic în pulpita cronică închisă hiperplazică se
observă:
A. transformare granulomatoasă în pulpa apicală
B. transformarea pulpei într-un Ńesut epitelial
C. multiplicare activă a Ńesutului conjunctiv cu formare de Ńesut de granulaŃie
D. apariŃia zonelor de demineralizare dentinară
E. micşorarea camerei pulpare şi a canalului radicular
A,C,D (5, pag.91,92)
*1672 Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat
prin:
328
A. plasarea pintenilor ocluzali în fosetele distale ale dintilor stalpi
B. solidarizarea dintilor stalpi
C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide
D. neutralizarea sistemelor speciale articulate
E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte
(7 ,pag. 136) B
329
A. fortele date de alimentele lipicioase
B. musculatura coboratoare
C. musculaura ridicatoare
D. supraextensia seilor
E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti
(7 ,pag. 114) A,B,D,E
1680. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali,
solicitarea suportului muco-osos depinde de:
A. extinderea bazei protezei
B. rezilienta mucoasei
C. rezistenta parodontiului
D. extinderea şi precizia adaptarii seilor
E. intensitatea şi directia fortelor
(7 ,pag. 111) . A,B,D,E
1681. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in:
A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal
B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal
C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal
D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal
E. contacte premature protruzive în R.C.
(7 ,pag. 119). B,D,E
330
1682. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand:
A. nu se transmit în axul dintilor restanti;
B. au intensitate mare;
C. actioneaza continuu;
D. acŃioneaza intermitent;
E. exista o hiperactivitate musculara.
(7 ,pag. 116) A,B,C,E
1684. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi
limitata de:
A. amprenta functionala necompresiva la mandibula
B. sei terminale extinse la maximum
C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale
D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaŃiei
E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia în timp a crestelor
(7 ,pag. 136) B,E
331
*1687. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba în masticatie protezele uniterminale:
A. contacte interdentare pe partea activa cat şi pe partea de balans
B. contacte interdentare pe partea pasiva
C. contacte interdentare numai pe partea activa
D. contacte interdentare numai pe partea de balans
E. fara contacte interdentare
(7 ,pag. 542) C
*1688. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de
reexaminare:
A. 72 ore
B. 3-4 zile
C. o saptamana
D. 24 ore
E. 6 ore
(7 ,pag. 546) . D
332
E. nici un raspuns nu este corect
(7 ,pag. 542). C
1693 Dupa aplicarea protezei scheletate în cavitatea bucala pacientul trebuie instruit:
A. sa spele proteza cu apa fiarta
B. sa foloseasca prafuri abrazive
C. poate folosi un amestec de apa şi otet o data pe saptamina
D. sa spele proteza numai seara
E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool
(7 ,pag. 575) C,E
333
D. necesita localizarea zonei dureroase şi inlaturarea cauzei
E. se poate datora unei mucoase subtiri şi atrofice
(7 ,pag. 577) B,D,E
1701. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze:
A. Conectori principali rigizi
B. Margini ascutite ale seilor
334
C. Contacte premature şi interferente ocluzale
D. Mucoasa subtire şi atrofica
E. Contur neregulat al crestelor
(7 ,pag. 547-548) . B,C,D,E
335
B. asupra unui dinte cu paradontiu sanatos
C. doar asupra unui dinte cu radacini curbe
D. asupra unui dinte cu paradonŃiu slabit în prealabil
E. doar asupra unui dinte rotit în ax
(8 ,pag. 151) D
*1707 Contactele premature în R.C. pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia
prin:
A. Abraziunea exagerata a dintilor laterali
B. Afectarea parodontala a dintilor laterali
C. Hipoactivitate musculara
D. Afectare parodontala a dintilor anteriori
E. Inactivitate musculara
(8 ,pag. 158) . D
*1709 Care din următoarele afirmaŃii privind teoria gnatologică sunt corecte :
A. IM nu coincide cu RC
B. stopurile ocluzale din grupurile I şi III sunt de tip tripodic
C. deglutiŃia nu se efectuează în RC
D. în protruzie prezenŃa contactelor la nivelul dinŃilor posteriori
E. mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină
(8 ,pag. 146) . B
336
1711 . Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indeplineasca o serie
de criterii:
A. Coincidenta intre RC şi IM
B. Stopuri ocluzale multiple şi stabile în RC
C. Absenta interferentelor pe partea lucratoare în miscarea de lateralitate
D. Contacte ocluzale în suprafata intre dinti
E. Dezocluzia dintilor cuspidati în miscarea de propulsie
(8 ,pag. 148) . B,C,E
337
(8 ,pag. 151) . A,D,E
1718 . Factorii care tulbură armonia dintre ghidajul anterior şi mişcările funcŃionale ale
mandibulei sunt (8 ,după Ramfjord şi Ash) :
A. Pulpitele acute
B. DistrucŃiile coronare
C. EdentaŃia
D. Parodontopatia
E. Echilibrarea ocluzală necorespunzătoare
(8 ,pag. 159) . B,C,D,E
338
B. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un incisiv maxilar de
aceeaşi parte
C. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de
partea opusă
D. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un incisiv maxilar de
partea opusă
E. Când există interferenŃe bilaterale sunt afectaŃi incisivi din ambele părŃi
(8 ,pag. 162-163) . B,C
339
E. De regulă se însoŃeşte de rezorbŃia procesului alveolar
(8 ,pag. 184) . D
340
D. se manifesta prin durere, spasme, redoare si/sau oboseala musculara
E. are punct de plecare articular.
(8 ,pag. 181-182) . A,D
341
D. Pungile parodontale;
E. Fremitus.
(8 ,pag. 187-188) . A,B,C,E
342
D. E situat lingual în dreptul premolarilor
E. Nu creaza dificultati în protezare
(6 ,pag. 27) . D
343
D. este vizibil de la inspecŃie sau la palpare
E. se asociază cu o boltă adâncă
(6 ,pag. 20) . D
344
D. Crestele alveolare.
E. Lueta.
(6 ,pag. 19) . A,C
1752 . Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale
maxilar:
A. prezinta o mucoasa groasa şi aderenta
B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata
C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent
D. aderenŃa mucoasei la periost este slaba
E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale
(6 ,pag. 25) . C,D,E
345
C. necesită tehnici speciale de amprentare
D. se întâlnesc frecvent la pacienŃii edentaŃi care nu poartă proteze
E. se asociază cu o boltă palatină plată
(6 ,pag. 25) . A,C
*1759 . în zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi:
A. corectat chirurgical
346
B. ocolit doar de lingura individuala
C. ocolit doar de proteza finita
D. acoperit de macheta din ceara
E. utilizat pentru mentinerea protezei
(6 ,pag. 46) . A
347
B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica
C. Creste edentate retentive
D. Limba cu insertie anterioara
E. Tuberculul piriform cu directie orizontala
(6 ,pag. 46-48) . A,B,C
1766 . Palparea în cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune în
evidenta:
A. Dureri la nivelul ATM
B. Starea grupurilor ganglionare
C. Amplitudinea deschiderii mandibulei
D. Deformari osoase
E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe
(6 ,pag. 45) . A,B,D,E
348
A. o creastă foarte retentivă frontal vestibular
B. bolta palatină în formă de "U”
C. mucoasa de coloraŃie normală, groasă, aderentă
D. o creastă moderat retentivă
E. tuberozităŃile procidente
(6 ,pag. 47) . B,C
349
*1774 . Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare:
A. materiale cu vâscozitate lent progresivă
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(6 ,pag. 122) . A
*1777. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
C. se confecŃionează numai acrilat
D. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de baza
(6 ,pag. 104) . D
350
(6 ,pag. 64) . B
*1783. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner
351
D. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de bază
(6 ,pag. 104) . C
352
B. Este o amprenta mucodinamică
C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Mişcările de modelare sunt efectuate de medic
(6 ,pag. 113-114) . A,B,C
353
*1793. Amprenta preliminară cu protezele vechi, utilizează ca material de amprentare:
A. materiale cu vâscozitate lent progresivă
B. siliconii
C. alginatul
D. gipsul
E. mase termoplastice
(6 ,pag. 122) . A
*1796. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
C. se confecŃionează numai acrilat
D. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
E. se confecŃionează numai din placă de baza
(6 ,pag. 104) . D
354
*1798. La alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în
considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu:
A. alginat;
B. ghips;
C. stents;
D. hidrocoloizi reversibili;
E. orice tip de material de amprentare.
(6 ,pag. 67) . C
*1802. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte:
A. se confecŃionează pe modelul funcŃional
B. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală
C. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner
D. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone
355
E. se confecŃionează numai din placă de bază
(6 ,pag. 104) . C
356
C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile
D. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice
E. Mişcările de modelare sunt efectuate de medic
(6 ,pag. 113-114) . A,B,C
357
* 1812. La controlul estetic al machetei protezei totale când pacientul este examinat cu gura
închisă se au în vedere urmatoarele aspecte:
A. Buza superioară trebuie să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei
B. Buzele trebuie să fie răsfrânte;
C. Buzele trebuie să fie proeminente
D. Buzele nu se ating;
E. ŞanŃurile naso-labiale şi para labiale trebuie să prezinte adâncituri mai accentuate decât
înainte;
(6 ,pag. 211) . A
* 1814. Frush şi Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie, recomandă
următoarele:
A. Anomaliile în poziŃionarea dinŃilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade;
B. Diastemele şi tremele realizează de cele mai multe ori un aspect plăcut;
C. PoziŃia, forma şi culoarea incisivului central domină fizionomic ceilalŃi dinŃi frontali, lateralul
accentuează sau maschează expresia centralului;
D. RotaŃia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cât mai mult din faŃa mezială
este recomandată în special pentru bărbaŃi;
E. Coborarea celor doi incisivi centrali conferă un aspect de agresivitate.
(6 ,pag. 212-213) . C
*1815 . Care dintre următoarele afirmaŃii privind controlul machetelor protezelor totale
sunt corecte:
A. înalŃimea frontalilor superiori trebuie să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
B. dinŃii laterali maxilari să fie montaŃi pe tuberozităŃi
C. dinŃii laterali să nu fie montati pe mijlocul crestei
D. linia mediana interincisivă nu corespunde cu cea trasată pe model
E. cei şase dinŃi frontali maxilari nu trebuie să ocupe spaŃiul dintre cele două linii ale caninilor.
(6 ,pag. 207) . A
*1816 . La controlul bazelor din ceară ale machetelor protezelor totale se urmăreşte:
A. corespondenŃa dintre linia mediană şi linia interincisivă
358
B. ocuparea de către frontalii superiori a spaŃiului dintre liniile caninilor
C. modelarea convexă a papilelor interdentare
D. realizarea unitaŃilor masticatorii de căte trei dinŃi
E. respectarea regulii lui POUND la montarea dinŃilor laterali
(6 ,pag. 207). C
1819 . La controlul bazelor din ceară a machetelor se are în vedere dacă în mod normal:
A. marginile machetei se opresc la o distanŃă de 1 mm faŃă de fundurile de sac ale modelelor
funcŃionale
B. marginile distale ale machetei inferioare acoperă 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
C. papilele interdentare sunt modelate concav
D. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav
E. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex
(6 ,pag. 208-209) . B,D,E
1820 . Bazele din ceară ale machetelor protezelor totale trebuie să indeplinească
urmatoarelem aspecte:
A. Să intre până în fundurile de sac ale modelelor funcŃionale;
B. Să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform;
C. Să cuprindă şanŃurile pterigomaxilare şi restul zonei de închidere palatinală posterioară;
D. Versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate uşor concav;
E. Ceara este bine să aibă o culoare cât mai apropiată de cea a gingiei.
(6 ,pag. 207-209) . A,B,C,E
359
1821 următoarele aspecte:
A. Linia mediană interincisivă superioară trebuie să se suprapună pe planul medio-sagital al
feŃei;
B. LaŃimea celor şase incisivi centrali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale;
C. Curbura vestibulară să fie simetrică;
D. Curbura incizală să se încadreze în armonia feŃei şi să fie aproximativ paralelă cu marginea
liberă a buzei inferioare;
E. FaŃa ocluzală a dinŃilor laterali superiori trebuie să fie vizibilă.
(6 ,pag. 211-212) . A,B,C,D
*1825. Care este cea mai simplă metodă de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
A. spălarea protezei cu pastă de dinŃi
B. spălarea protezei cu apă şi săpun
360
C. folosirea acizilor diluaŃi
D. folosirea enzimelor
E. folosirea hipocloriŃilor alcalini.
(6 ,pag. 233) . B
*1827. După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală pacientul va primi următoarele
recomandări;
A. folosirea arcadelor artificiale în aceeaşi manieră ca şi dinŃii naturali;
B. protezele se Ńin în cavitatea bucală doar în timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periuŃei şi a pastei de dinŃi;
D. consumarea alimentelor şi a băuturilor calde pentru reapariŃia simŃului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenŃî crescută în primele zile
(6 ,pag. 232) . D
*1829 . La aplicarea protezelor totale noi în cavitatea bucală, prima manoperă care se face
este:
A. controlul menŃinerii
B. controlul stabilităŃii
C. aprecierea exactă a porŃiunilor ce declanşează dureri
D. controlul esteticii frontale a protezei maxilare
E. controlul fonaŃiei
(6 ,pag. 226) . C
361
1830 . Alterarea gustului la pacientul purtător de proteze totale:
A. se poate datora dispariŃiei papilelor gustative
B. se poate datora modificărilor papilelor gustative
C. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei
D. dispare într-o zi sau cel mult două
E. determină consumarea cu dificultate a alimentelor
(6 ,pag. 232) . A,B,C,E
362
1835 . Retuşurile din baza protezei totale pot fi făcute cu:
A. freze extradure
B. pietre montate
C. netezite cu polipant
D. freze de oŃel
E. hârtie abrazivă
(6 ,pag. 230) . B,C
363
*1840 . Căptuşirea directă presupune:
A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresivă;
B. acoperirea bazei şi marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fără a se turna în prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(6 ,pag. 243) . B
*1841 . Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este
indicată când:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnată, deteriorată;
C. ocluzia este dezechilibrată;
D. dinŃii laterali sunt montaŃi în afara crestei;
E. dimensiunea verticală este supraevaluată
(6 ,pag. 241) . A
364
(6 ,pag. 242) . B,C,E
365
(6 ,pag. 240-241) . A,B,C
1850 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptuşirii directe a protezelor totale:
A. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală
B. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa lustruită
C. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor
D. neacoperirea feŃei externe a protezei
E. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale.
(6 ,pag. 243 ) . A,C,E
1851 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptuşirii indirecte a protezelor
totale:
A. îndepartarea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală
B. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor
C. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale
D. aplicarea în proteză a materialului de amprentă
E. modelarea funcŃională cu gura închisă.
(6 ,pag. 244) . A,D,E
366
D. pe toate feŃele bontului dentar
E. pe suprafaŃa ocluzală şi pe zona coletului dentar
(1 ,pag. 223) . E
367
C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral;
D. leziuni ale molarilor de minte netrataŃi endodontic;
E. în orice leziuni coronare.
(1 ,pag. 193) . A
368
C. Când antagoniştii sunt restauraŃi cu ceramică
D. Numai în cavităŃi cu formă retentivă
E. Când există exigente estetice deosebite
(1 ,pag. 201) . C,E
369
B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de Ńesuturi dure dentare;
C. Unghiul intern de 90º nu concentrează stresul în Ńesuturile dentare;
D. Pericolul de a supracontură suprafeŃele cervicale este mare;
E. Nu oferă tehnicianului suficient spaŃiu pentru componenta estetică.
(1 ,pag. 571) . B
*1872 . RetenŃia unei proteze parŃiale fixe se bazează mai mult pe:
A. tipul fixării
B. grosimea stratului de ciment
C. geometria bontului
D. materialul din care se confecŃionează restaurarea
E. numărul posibilelor axe de inserŃie.
(1 ,pag. 549). C
1873 . Avantajele preparării limitei cervicale a bonturilor dentare sub formă de prag cu
bizou sunt:
A. Nu lezează parodonŃiul marginal în cursul preparării
B. Uşurinta în realizare
C. Limita preparării este netă, clară
D. Oferă tehnicianului spaŃiu suficient pentru modelarea machetei
E. Bizotarea elimină smalŃul nesusŃinut de la marginea cervicală a bontului
(1 ,pag. 572) . C,D,E
370
1874. Avantajele preparării coletale a bonturilor dentare fără prag (1 , tangenŃial ) sunt:
A. Limita precisă de preparaŃie
B. Sacrificiu mai redus de Ńesuturi dure dentare
C. Margini ale restaurării suficient de groase
D. Evită supraconturarea protezelor fixe aferente
E. Preparare clinică simplă
(1 ,pag. 575) . B,E
371
*1879 . Dacă dinŃii frontali cu malpoziŃii discrete sunt utilizaŃi că stâlpi, se recomandă:
A. Acoperirea lor cu coroane de înveliş;
B. Utilizarea coroanelor parŃiale, pinledge-uri, pinlay-uri;
C. Redresare ortodontică;
D. AmputaŃie coronară şi realizare unui DCR angulat;
E. ExtracŃia şi inserarea unui implant imediat.
(1 ,pag. 477) . B
*1880 . Restaurările protetice fixe din zona laterală maxilară trebuie să corespundă
următoarelor
A. menŃinere stopurilor ocluzale şi DVO
B. menŃinerea poziŃiei initiale a dinŃilor stâlpi
C. refacerea fonaŃiei
D. consolidarea substratului intraalveolar al dinŃilor stâlpi
E. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate.
(1 ,pag. 455) . A
372
E. edentaŃii termino-laterale
(1 ,pag. 488) . C
*1885 . Devitalizarea în scop protetic a viitorilor dinŃi stâlpi poate fi impusă de:
A. motive de paralelism
B. migrări dentare
C. particularităŃile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare
D. existenŃa unor radiotransparenŃe periapicale
E. existenŃa unor simptome de imflamaŃie pulpară
(1 ,pag. 439) . C
* 1886. Care din următoarele carecteristice sunt proprii restaurărilor protetice fixe?
A. sprijin muco-osos
B. sprijin mixt (1 ,dento-parodontal şi muco-osos)
C. sprijin dentar
D. sprijin mixt (1 ,dento-parodontal şi implantar)
E. sprijin intramucos
(1 ,pag. 414) . D
373
E. se pot igieniza mai uşor decât protezele mobilizabile
(1 ,pag. 489) . A,B,C,D
1889 . În cazul absenŃei a patru incisivi mandibulari se poate alege următoarea soluŃie
terapeutică definitivă:
A. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini
B. proteza Kemmeny
C. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini şi cei doi premolari unu
D. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini, şi pe toŃi premolarii
E. patru implante
(1 ,pag. 474) . A,C,E
374
B. obligatoriu se realizează dintr-o bucată,astfel aliajul de lipitură va respecta spaŃiul papilei
interdentare
C. ambrazurile cervicale trebuie să permita o igienizare corectă
D. intermediarii vor realiza un contact cât mai redus cu creastă
E. suprafaŃa ocluzală nu se va realiza din ceramică,aceasta mărind presiunile ocluzale transmise
dinŃilor stâlpi.
(1 ,pag. 489) . A,C,D
375
B. Depinde de instruirea operatorului
C. Depinde de poziŃia capului şi fotoliului dentar
D. Da rezultatele cele mai sigure şi repetabile
E. Necesită asistenŃa pentru realizare
(1 ,pag. 148) . A
1899. Dintre factorii care modifică în cursul vieŃii relaŃiile de ocluzie se numără:
A. EdentaŃia terminală bilaterală intinsă
B. Procese patologice acute dento-parodontale
C. Uzura accentuată a arcadelor dentare
D. Uzura redusă a arcadelor dentare
E. Tratamente protetice incorecte
(1 ,pag. 144) . A,C,E
1901 . Pentru memorarea RIM în cursul unui tratament protetic în care vor fi desfiinŃate
temporar stopurile ocluzale stabile se procedează la:
A. Folosirea unor şabloane de ocluzie confecŃionate după prepararea dinŃilor
B. Restuarări provizorii
C. Efectuarea deodată a elementelor de agregare
D. Prepararea seriată a dinŃilor şi conservarea stopurilor ocluzale de pe aceştia cu chei din silicon
E. Restaurări definitive
376
(1 ,pag. 145) . B,D
1905 . Cauzele în care coroana sau elementele de agregare nu se adaptează corect pe bont
se pot datora:
A. realizării de către tehnician a unei turnături prea etanşe
B. tehnicianul nu a folosit lacuri de distanŃare pe exteriorul machetei
C. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurării
D. folosirea modeluluii cu bont mobil
E. folosirea modelelor cu pinuri Dowel
(1 ,pag. 982) . A
377
C. coroane integral ceramice
D. incrustaŃii ceramice
E. incrustaŃii din RDC datorită stratului de silan (1 ,-O-Si-) aplicat pe exterior
(1 ,pag. 995) . A
* 1908. În cazul în care o coroană de inveliş este prea scurtă ea poate fi:
A. completată vestibular cu material fizionomic;
B. trebuie refăcută
C. trebuie refăcută şi indicat tehnicianului să graveze mai mult modelul de lucru
D. se poate fixa în cazul în care dinŃii stâlpi sunt devitali
E. se poate fixa în cazul în care dinŃii stâlpi sunt implante deoarece aceştia nu pot fi afectaŃi de
carie.
(1 ,pag. 983) . B
378
B. aderenŃa la suprafeŃe
C. rata scăzută la carie secundară
D. toleranŃa pulpară bună
E. aderenŃa la ceramică dentară
(1 ,pag. 995) . A,C,D
379
1916. Neadaptarea cervicală a coroanei pe bont se poate datora
A. Resturilor de ciment provizoriu
B. Plusurilor pe suprafaŃa internă a componentei metalice
C. Minusuri pe suprafaŃa bontului dentar
D. ExistenŃei unei arii proximale de contact prea strânse
E. ExistenŃa unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasă sufficient coroana pe bontul dentar
(1 ,pag. 983) . A,B,D
380
B. Analiza dietei
C. Analiza salivei
D. EvidenŃierea plăcii mucobacteriene
E. Întocmirea bilanŃului fluorului
(4 pag. 143) A,B,C
381
1926. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de primerii autogravanti sunt adevarate
A. au aceeaşi putere de penetraŃie în smalŃ ca şi agenŃii convenŃionali
B. nu au aceeaşi putere de penetrare în smalŃ ca şi agenŃii convenŃionali
C. utilizarea lor realizează o economie de timp
D. folosesc ca şi agent de condiŃionare sol.37% de acid fosforic
E. pătrund în plaga dentinară pe o adâncime de 1µm în 30"
(4 pag. 328)B,C,E
382
B. Temperatura
C. Vâscozitate
D. Timpul de acŃiune
E. Afinitatea pentru substrat
( 4 pag. 330)A,B,C,E
1934. Compomerii
A. se obŃin prin adausul de grupări acide carboxilice la lanŃul principal al monomerului răşinilor
convenŃionale
B. au constituit prilejul folosirii pentru prima dată a linerilor autoagravanŃi
C. sunt răşini compozite modificate prin adaosul de poliacizi
D. primerii autogravanŃi ai compomerilor au o activitate acidă slabă
E.eficienŃa primerilor autogravanŃi ai compomerilor poate fi crescută printr o gravare acidă
convenŃională prealabilă aplicării primerului
(4 pag. 346) A,C,D,E
1937.Primeri autogravanŃi
A. permit păstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plăgii dentinare
B. graŃie acidităŃii reduse, demineralizează parŃial doar parŃial DDR şi dentina subiacentă
383
C. lungesc timpul de lucru prin faptul că trebuie lăsaŃi să acŃioneze un minut
D. elimină consecinŃele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produşi reziduali de
demineralizare
E. cresc riscul colabării fibrelor de colagen prin umectarea prea intensă
(4 pag. 345) A,B,D
384
(3 pag. 173) Raspuns.B,E
385
C. colecistita
D. flebita
E. septicemia
(3 pag. 175) Raspuns.C,E
1949. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. abcesul parodontal marginal
B. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
C. pericoronarita acuta
D. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
E. hiperestezia dentinara
(3 pag. 172-173) Raspuns.A,E
1950. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:
A. prezenta aparatelor protetice
B. prezenta obturatiilor fizionomice
C. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse
D. prezenŃa recesiunilor gingivale
E. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale
(3 pag. 174) Raspuns.C,E
386
C. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase
D. eroziunilor chimice acide
E. regurgitatiile acide
(3 pag. 174) Raspuns.A,B,D
387
1960. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate
medie
B. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse
C. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosie
D. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
E. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea
transversala
( 3 pag. 173) Raspuns.A,C,D
388
B. necrozele pulpare
C. parodontitele apicale pe cale retrograda
D. lacunele cuneiforme
E. leziunile aftoaase.
( 3 pag 172) Raspuns.A,B,C,D
389
1971. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:
A. gradul de inflamatie al gingiei marginale
B. gradul de resorbtie osoasa
C. mobilitatea patologica
D. mobilitatea fiziologica
E. igiena orala
(3 pag. 171) Raspuns.B,C
390
D. sinusita maxilara
E. abcesul cerebral
(3 pag. 173) Raspuns.A,D,E
391
A. 3-5 minute
B. 5-10 minute
C. 5-7 minute
D. 1-3 minute
E. 5-8 minute
(3 pag. 180) Raspuns.A
*1983. Clorhexidina:
A. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene
B. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice
C. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore
D. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi
E. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica
(3 pag. 192) Raspuns.A
392
*1988. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care
denatureaza proteinele microbiene:
A. acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic
B. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5
C. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec.
D. produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice
E. permanganatul de potasiu.
(3 pag. 227) Raspuns.D
393
B. infectii cu germeni anaerobi
C. parodontite marginale refractare
D. parodontita juvenila
E. gingivita cronica
(3 pag. 236) Raspuns.A,B,C
1994. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice
cuprind
A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator
B. tratamentul chirurgical
C. tratamentul de reechilibrare ocluzala
D. tratamentul complicatiilor
E. tratamentul afectiunilor generale
(3 pag. 177) Raspuns.A,B,C,D
394
1999. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in
A. gingivite acute
B. pungi parodontale cu exudat purulent
C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
D. tartru supragingival
E. stomatite acute
(3 pag. 229) Raspuns.A,B,C,E
395
E. chiuretajul radicular
(3 pag. 205) Raspuns.A,B,C,E
2009. Detartrajul:
A. este o manopera sangeranda;
B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
D. este supra- si subgingival;
E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
(3 pag. 195) Raspuns.A,B,D,E
396
2010. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:
A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;
B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;
C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;
D. eliberarea lichidului din santul gingival,
E. cresterea tonusului functional.
(3 pag. 179) Raspuns.A,C,E
397
C. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si
dentare
D. alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian
E. distrugerea echipamentului enzimatic bacterian
(3 pag. 192) Raspuns.B,C,D
398
C. are spectru asupra bacililor
D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi în special
E. prezintă oto şi nefro toxiitate
(3 pag. 236) Raspuns.B,D,E
399
2026. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:
A. pacienti cu reflex de voma exagerata
B. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate
C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase
D. copii mici
E. la hemofilici
(3 pag. 214) Raspuns.A,C,D
2027. Clorhexidina se indica in:
A. abcese parodontale marginale
B. hiperestezie dentinara
C. gingivite acute
D. gingivite cronice si parodontite marginale cronice
E. prevenirea depunerii placii microbiene
(3 pag. 193) Raspuns.A,C,D,E
400
E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(3 pag. 290) Raspuns.C
401
C. starea generala de sanatate a pacientului
D. starea organului pulpar
E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului
(3 pag. 289) Raspuns.D
*2037. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile:
A. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2
saptamini)
B. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori
C. va avea o latime de 8-10 mm
D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular
E. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala
(3 pag. 306) Raspuns.E
402
E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.
(3 pag. 296) Raspuns.A
*2042. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de:
A. 2 saptamani
B. 4 saptamani
C. 5 saptamani
D. 1,5-2 luni
E. 8-9 luni
(3 pag. 296) Raspuns.D
404
2053. paratul sina de imobilizare Mamlock - avantaje
A. rezistenta
B. rigiditate
C. risc redus de descimentare
D. permite pastrarea vitalitatii dentare
E. aspect fizionomic
(3 pag. 312) Raspuns.A,B,C,E
2054. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor
parodontopati este
A. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor
B. scos din ocluzie
C. mai ingust in sens vestibulo-oral
D. in contact strans cu creasta edentata
E. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de
igienizare
(3 pag. 281) Raspuns.A,C,E
405
D. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data
recenta,cu mobilitate redusa
E. poate fi urmata de o imobilizare de durata
(3 pag. 292-293) Raspuns.B,C,D,E
406
2064. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal:
A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat
B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator
intercuspidarii maxime
C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei
centrice
D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda"
E. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata
(3 pag. 281) Raspuns.B,E
408
B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor
C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral
D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de
igienizare
E. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin
decoletare in zona gingivala
(3 pag. 281) Raspuns.A,B,D,E
2075. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor
parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra
tesuturilor din cavitatea bucala sunt:
A. numarul dintilor restanti
B. pozitia si directia lor de implantare
C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte
D. calitatea implantatiei
E. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale
(3 pag. 291) Raspuns.A,B,C,D
409
2079. Extinderea maxima a imobilizarii:
A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor
parodontotici;
B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti;
C. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala
pentru a nu determina mobilizarea lor;
D. orespunde principiului de angrenare multidirectionala;
E. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion.
(3 pag. 284) Raspuns.A,B,D
411
2090. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se
practica:
A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale
B. restaurari protetice
C. tratamentul proceselor carioase
D. tratamente ortodontice
E. imobilizari
(3 pag. 279) Raspuns.A,B,D,E
2095. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de:
A. cleste crampon
B. 2 pense hemostatice
C. foarfeca de sarma
412
D. 2 pense anatomice
E. lampita cu spirt
(3 pag. 299) Raspuns.B,C,E
413
2101. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa:
A. permita o buna intretinere
B. nu genereze trauma ocluzala
C. restabileasca functiile
D. se faca cat mai departe de axul de rotatie
E. respecte organul pulpar
(3 pag. 287) Raspuns.A,B,C
414
(3 pag. 290) Raspuns.A,C,E
415
E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente
(3 pag. 282) Raspuns.A,C,D,E
*2116Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor este reprezentat de santurile:
A.adanci si inguste ;
B.adanci si largi ;
C.evazate ;
D.in forma de cupa ;
E.in forma de clopot .
Răspuns A (9 ,pag 7)
*2120. Cele mai apropiate de cerintele ideale ale materialelor de sigilare sunt:
A.materiale de sigilare granulare fotopolimerizabile la lumina vizibila ;
B.materile de ampentare ;
C.materiale de ambalare ;
D.pasta de dinti cu continut de fluor ;
E.pasta T.M. .
Răspuns A (9 ,pag 16)
2121 .*La baza celor mai multe materiale de sigilare sta dimetacrilatul sau:
A.hidroxidul de calciu ;
B.rasina poliuretanica ;
C.rasina bis-GMA ;
D.ciment fostat de zinc ;
E.rasina acrilica .
Răspuns C (9 ,pag 17)
*2122 .Unul din avantajele folosirii laserului pentru initierea reactiei de priza a sigilantilor
este:
A.reducerea timpului de prize ;
B.cresterea rezistentei la carie ;
C.reducerea efectului microbian ;
D.marirea timpului de lucru ;
E.pret redus .
Răspuns A (9,pag 19)
417
Răspuns D (9 ,pag 21)
*2127 .Se obtin rezultate mai bune prin sigilarea cu glass ionomer pe:
a.incisivi ;
b.canini ;
c.molari partial erupti ;
d.molari inclusi ;
e.premolari .
Răspuns C (9 ,pag .31)
418
*2129. Techinica sigilarii presupune 3 faze importante:curatirea suprafetei
dentare,pregatirea sigilantului si:
A.spalare si uscare ;
B.controale periodice ;
C.controlul sigilarii ;
D.aplicarea sigilantului ;
E.izolare .
Răspuns D (9,pag. 33)
*2130. In mod classic se recomanda ca demineralizarea pentru dintii permanenti sa fie de:
A.120 secunde ;
B.65 secunde ;
C.30 secunde ;
D.40 secunde ;
E.60 secunde.
Răspuns E (9,pag. 35)
*2131. In mod clasic se recomanda ca demineralizarea pentru dintii temporari sa fie de:
a.60 secunde ;
b.12 secunde ;
c.32 secunde ;
d.120 secunde ;
e.100 secunde .
Răspuns D (9 ,pag. 35)
419
E.pensa .
Răspuns C (9 ,pag. 41)
420
b.sonda nu “agata” ;
c.dintele prezinta procese carioase ;
d.santurile ocluzale sunt largi ;
e.cand fosetele nu sunt modificate la culoare .
Răspuns A (9 ,pag. 56)
421
*2146. Nu reprezinta timp operator al technicii de obturatie preventive cu glass inonomer:
A.periajul professional al antagonistlui dintelui de sigilat ;
B.spalare cu apa ;
C.izolare ;
D.pregatirea conservatoare a cavitatii ;
E.controlul sigilarii .
A (9 ,pag. 67)
2148.Cele mai frecvente santuri ocluzale din punct de vedere morfologic sunt:
A.santuri in forma de “V” ;
B.santuri in forma de :”W” ;
C,santuri in forma de “I” ;
D.santuri in forma de”y” ;
E.santuri in forma de “M” .
AC (9 ,pag. 7)
422
D.de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori ;
E.de pe fetele proximale ale caninilor .
ACD(9 ,pag. 14)
423
B.scaderea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata ;
C.cresterea rezistentei la intindere si a rezistentei de legare ;
D.controlul asupra energei de radiatie specific ;
E.cost minim .
ABCD (9 ,pag. 19)
424
2163.Calitatiile importante ale glass ionomerilor sunt:
A.adeziune chimica la structurile dure dentare ;
B.timp de lucru lung ;
C.timp de prize lung ;
D.capacitatea de a elibera fluor ;
E.apicare greoaie .
AD (9 , pag. 28)
425
BD (9 ,pag. 33)
426
d.demineralizare ;
e.aplicarea materialului de sigilat .
BCD (9 ,pag. 43)
427
2180.Grupul persoanelor cugrad inalt de risc la care se indica efectuarea de sigilari
cuprinde:
A.pacinti carioactivi cu un nivel crescut de streptococ mutans ;
B.pacinti cu carioactivitate redusa ;
C.pacinti handicapati psihic si fizic ;
D.pacinti ce consuma zilnic mari cantitati de dulciuri ;
E.pacinti clinic fizic ,psihic sanatosi .
ACD (9 ,pag. 56)
428
D.nu se face demineralizare ;
E.demineralizarea smaltului .
BCE (9 ,pag. 65)
*2189.Care din principiile formulate de fraŃii GREEN, care stau la baza tehnicilor de
amprentare la edentatul total, nu se poate realiza?
a. prin amprentare trebuie să se obŃină o suprafaŃă protetică întinsă la maximum;
b. prin amprentare se determină înălŃimea şi forma marginilor protezelor totale;
c. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării marginilor
protezelor totale;
d. prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periprotetici;
e. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra zonei
labiale în scopuri estetice.
Raspuns:e
pag 61
429
b. când există rezorbŃii şi atrofii marcate;
c. când avem un câmp protetic cu mucoasă subŃire, puŃin deformabilă;
d. când utilizăm siliconi de condensare de consistenŃă medie;
e. când amprentăm suprafaŃa maximă accesibilă a câmpului protetic cu siliconi de adiŃie.
Raspuns:c
pag 106
430
Raspuns:b
pag 127
2199.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela
frecvent următoarele defecte:
a. neaderenŃa marginilor amprentei de lingura universală;
431
b. reprezentarea parŃială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginal;
c. neacoperirea tuturor zonelor, margini subŃiri şi balante, nesusŃinute de lingura standard;
d. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuŃia asimetrică de material de amprentare;
e. materialul de amprentă fisurat.
Raspuns:c,d
pag 99
2203. Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă în:
a. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi Fish;
b. tracŃiuni ale limbii;
c. tracŃiuni ale buzelor;
d. tracŃiuni şi rotaŃii ale nodului comisural;
e. presiuni cu degetul subnazal.
Raspuns:a,d
pag 108
432
2204.Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor
totale ?
a. prin relevarea detaliilor retentivităŃilor anatomice din zona de sprijin a câmpului protetic;
b. prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcŃională neutră a câmpului protetic;
c. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul protetic;
d. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeŃei de sprijin;
e. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă.
Raspuns:a,c
pag 62
433
d. prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în poziŃia de repaus
a limbii;
e. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medic.
Raspuns:c,d
pag 125
2210.După HUTU, amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite
obiective. Care sunt acestea?
a. timpul I de realizare a închiderii marginale;
b. timpul III de obŃinere a tonicităŃii musculare favorabile;
c. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaŃie;
d. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziunii;
e . timpul II de realizare a funcŃionalizării marginale.
Raspuns:b,d
pag 128
2211.Problemele de menŃinere ale protezei totale, care se pot rezolva odată cu amprentarea
ar fi legate de:
a. reliefarea retentivităŃilor anatomice din spaŃiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ah;
b. exactitatea amprentei şi întinderea suprafeŃei plane orizontale cu care vine în contact proteza;
c. întinderea, grosimea marginilor amprentei, cu respectarea funcŃionalităŃii părŃilor moi
periprotetice;
d. tonicitatea musculară;
e. forŃa elastică, capilaritate, adeziune la interfaŃa proteză.câmp protetic.
Raspuns:b,c,d
pag 63
434
e. proiectarea lingurii individuale şi indicaŃii pentru laborator.
Raspuns:b,d,e
pag 64
435
c. verifică închiderea marginală totală;
d. lingura se desprinde cu uțurință;
e. constă în presiuni pe mâner în sens vestibulo-oral ți tracțiune verticală.
Raspuns:c,e
pag 128
2219.Care din următoarele afirmații privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a. au marginea linguală mai scurtă spre distal;
b. au marginea linguală mai lungă spre distal;
c. au marginea linguală mai lungă spre mezial;
d. au marginea linguală mai scurtă spre mezial;
e. alegerea lor se face cu ajutorul unui compas.
Raspuns:a,c,e
pag 66
436
Raspuns :a,b,c,d
pag 110
2224. După Schreinemakers, care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic
maxilar edentat total?
a. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatine;
b. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminare;
c. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminare;
d. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe convexe
spre distal, ce marchează şanŃurile pterigopalatine;
e. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare.
Raspuns:c,d
pag 68
2225.După metoda lui Schreinemakers, care sunt reperele de demarcaŃie ale zonei linguale
centrale la edentatul total?
a. linia mediană;
b. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală;
c. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în fundul de sac
lingual;
d. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare, pe parcursul
a 1,5 cm stânga şi 1,5 cm dreapta;
e. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei mediene pe
parcursul total a 3 cm.
437
Raspuns:a,b,e
pag 68
438
e. oboseala pterigoidienilor externi.
Răspuns: b
pag 144-145.
439
a. trezirea vechiului reflex molar al pacientului;
b. plasarea a câte un molar bilateral în valul de ocluzie;
c. efectuarea deglutiŃiei;
d. atingerea luetei cu oglinda;
e. plasarea caninilor în valul de ocluzie.
Răspuns: b
pag.145.
440
2240. Determinarea poziŃiei de repaus a mandibulei prin metode funcŃionale se face prin:
a. pronunŃarea repetată a fonemei M;
b. pronunŃarea repetată a fonemei S;
c. deglutiŃie;
d. înregistrarea minimului de activitate la nivelul muşchilor masticatori;
e. utilizarea numărului de aur.
Răspuns: a, c
pag.140
2244. Care dintre următoarele semne clinice este consecinŃa subevaluării DVO:
a. vizibilitatea exagerată a dinŃilor;
b. zgomot de castagnete;
c. facies crispat;
d. aspect îmbrătânit;
e. oboseală musculară permanentă.
Răspuns: d
pag. 143
441
2245. Conducerea mandibulei în relaŃie centrică poate fi favorizată de următoarele
metode:
a. homotropia linguo-mandibulară;
b. oboseala maseterilor;
c. reflexul molar;
d. reflexul canin;
e. memoria tisular.
Răspuns: a, c, e
pag.144-145
442
2250. ÎmbunătăŃirea menŃinerii şablonului se poate face prin:
a. căptuşire în cavitatea orală cu pastă ZOE;
b. căptuşirea pe model cu pastă ZOE;
c. căptuşire în cavitatea orală cu paste siliconate;
d. căptuşire pe model cu paste siliconate;
e. căptuşire în cavitatea orală cu alginat.
Răspuns:b, d
pag. 134.
443
2255.Derapajul anterior sau antero-lateral al şablonului inferior se poate datora:
a. unui contact tardiv între cele două borduri antagoniste;
b. unui contact iniŃial între cele două borduri în regiunea distală;
c. unui contact între bordura inferioară şi baza superioară;
d. unui contact între bordura superioară şi baza inferioară;
e. montării valului superior excentric.
Răspuns: b
pag.146
*2258. Care dintre următoarele verificări NU face parte din controlul extraoral al
arcadelor artificaile ale machetelor protezelor totale:
a. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică;
b. papilele interdentare să fie modelate convex;
c. dinŃii laterali să respecte regula POUND;
d. înălŃimea dinŃilor frontali să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului;
e. dinŃii să realizeze unităŃi masticatorii.
Răspuns: b
pag. 207
444
pag. 206.
445
b. pronunŃarea de cuvinte care conŃin fomema M;
c. picurarea de ceară moale pe faŃa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de
deglutiŃii;
d. picurarea de ceară moale pe faŃa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de
deglutiŃii;
e. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior.
Răspuns: d
pag. 214
*2267.Care dintre următoarele zone ale câmpului protetic edentat total necesită
despovărare:
a. două treiemi anterioare ale tuberculului piriform;
b. torusul palatin;
c. tuberozităŃile maxilare;
d. crestele edentate regulate;
e. zona linguală centrală.
Răspuns: b
pag. 220
446
e. înălŃimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului.
Răspuns: a,b, e
pag. 207
2271. Controlul estetic din faŃă, cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte:
a. linia interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei;
b. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea;
c. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil;
d. RC să coincidă cu IM;
e. lăŃimea celor 6 frontali să se încadreze între cele 2 comisuri.
Răspuns: b, c
pag. 211
447
c. linia interincisivă superioară să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei;
d. planul ocluzal să nu atârne;
e. şanŃurile nazo-labiale şi paralabiale să fie şterse în totalitate.
Răspuns:a, c, d
pag.211 – 212
2276.La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaŃii:
a. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaŃiu prea
mare;
b. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaŃiu prea
mic;
c. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaŃiu
prea mic;
d. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi spaŃiul retroincisiv este un spaŃiu
prea mare;
e. fonema K este alterată – proteza este prea extinsă în regiunea posterioară
Răspuns: a, c, e
pag. 217 – 218
2277.La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaŃii:
a. fonema V seamănă cu F – dinŃii superiori sunt prea scurŃi;
b. fonema F seamănă cu V - dinŃii superiori sunt prea scurŃi;
c. fonema V seamănă cu F – dinŃii superiori sunt prea lungi;
d. fonema F seamănă cu V – dinŃii superiori sunt prea lungi;
e. fonema F seamănă cu V – dinŃii superiori sunt prea laŃi.
Răspuns: a, d
448
pag. 218
2279. Care dintre următoarele situaŃii constatate la proba machetelor protezelor totale
necesită remontarea dinŃilor artificiali:
a. montarea dinŃilor laterali în afara crestelor;
b. montarea dinŃilor laterali pe mijlocul crestelor;
c. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzătoare;
d. alegerea unei garnituri de dinŃi necorespunzătoare din punct de vedere al culorii dinŃilor;
e. concordanŃa dintre RC şi IM.
Răspuns: a, c, d
pag. 218
2280. În faza de verificarea a machetelor din ceară a protezelor totale se transmit pe model
către laborator, următoarele informaŃii:
a. forma şi profunzimea zonei de închidere vestibulară anterioară;
b. forma şi profunzimea zone de închidere palatinală posterioară;
c. zonele de despovărare;
d. zonele retentive care pot crea probleme la inserŃia protezei;
e. linia surâsului.
Răspuns: b, c, d
pag. 219
449
d. dinŃii laterali să respecte regula lui POUND;
e. papilele interdentare să fie modelate concav.
Răspuns: a, d
pag. 207
2286. Care dintre următoarele afirmaŃii privind montarea dinŃilor protezelor totale
maxilare sunt adevărate:
a. linia coletului trebuie plasată la acelaşi nivel;
b. linia coletului nu rebuie plasată la acelaşi nivel;
c. coletul centralului superior este mai sus decât al lateralului;
d. coletul centralului superior este mai sus decât al caninului;
e. coletul caninul superior este mai sus decât al centralului.
Răspuns: b, c, e
pag. 213
450
b. concordanŃa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feŃei;
c. montarea dinŃilor laterali pe mijlocul crestei;
d. montarea frontalilor superiori în linie dreaptă;
e. montarea dinŃilor laterali în afara crestei.
Răspuns: b, c
pag. 218.
*2290. ExistenŃa unui contact prematur în I. M care deviază proteza oblic spre limbă se va
şlefui după tehnica:
a. LUBL;
b. MUDL;
c. BULL;
d. toate tehnicile sunt corecte;
e. nici una nu este corectă.
pag. 227
Răspuns: A
*2291.ExistenŃa unui contact prematur în I.M care deviază mandibula înafară spre obraz
se va şlefui după tehnica:
a. LUBL;
b. MUDL;
c. BULL;
d. toate tehnicile sunt corecte;
e. nici una nu este corectă.
pag. 227
Răspuns: C
451
*2293.Igienizarea protezelor de către pacient se realizează prin:
a. spălare cu apă şi săpun;
b. spălare cu alcool şi clătire cu apă;
c. spălare cu pasta de dinŃi şi clătire cu apă;
d. dezinfectarea protezelor cu soluŃie de cloramina;
e. nu este necesară igienizarea.
pag. 232
Răspuns: A
*2297. Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe proteze:
a. spalarea protezei cu pasta de dinti
b. spalarea protezei cu apa si sapun
c. folosirea acizilor diluati
d. folosirea enzimelor
e. folosirea hipocloritilor alcalini.
pag. 233
Răspuns: B
452
2298. Alterarea gustului la pacientul purtător de proteze totale:
a. se poate datora dispariŃiei papilelor gustative;
b. se poate datora modificărilor papilelor gustative;
c. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei;
d. dispare într-o zi sau cel mult două;
e. determină consumarea cu dificultate a alimentelor.
pag. 232
Răspuns: ABCD
2300. Dacă există un contact prematur ce deviază mandibula spre obraz la pacientul
purtător de proteze totale şlefuirea se face după tehnica:
a. LUBL;
b. BULL;
c. MUDL;
d. DUML;
e. vestibular superior, lingual inferior.
pag. 227
Răspuns: BE
453
2303.După aplicarea protezelor totale leziunile apar în special:
a. în zona Ah
b. în zona linguală centrală
c. la nivelul bridelor vestibulare laterale
d. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilientă
e. la nivelul crestelor edentate neretentive
pag. 230
Răspuns: ABCD
2306.La pacientul vârstnic edentat total apar modificări ale tractului digestiv:
a. creşterea elasticităŃii şesuturilor;
b. creşterea numărului papilelor gustative;
c. scăderea secreŃiilor glandulare;
d. creşterea producŃiei de HCl din sucul gastric;
e. scăderea activităŃii enzimatice.
pag. 231
Răspuns:CE
454
2308. PacienŃilor protezaŃi total li se recomandă:
a. mesele să fie copioase şi rare;
b. masticaŃia să fie superficială;
c. mesele să fie reduse ca volum şi dese;
d. masticaŃia să fie perfectă;
e. consistenŃa alimentelor să fie întotdeauna redusă.
pag. 231
Răspuns: CD
2311. Refacerea funcŃiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor totale constă
în:
a. accentuarea şanŃurilor peribucale;
b. restabilirea dimensiunii verticale;
c. vizibilitatea plăcută a dinŃilor;
d. roşu de buze diminuat;
e. prezenŃa ragadelor comisurale.
pag. 233
Răspuns: BC
455
2313. Adaptarea psihică a pacienŃilor la proteza totală este condiŃionată de:
a. tipul de sistem nervos al pacientului;
b. reacŃiile motorii de răspuns care se modifică odată cu vârsta;
c. starea emoŃională a pacientului;
d. adaptarea biologică nu implică acceptarea psihică a protezelor;
e. încrederea în medicul dentist.
pag. 228,229
Răspuns:ABCE
2314. Cauzele neadaptării psihice a pacienŃilor la tratamentul prin proteză totală Ńine de:
a. slaba comunicare dintre medic şi pacient;
b. vârsta înaintată a pacientului;
c. influenŃa negativă a anturajului;
d. experienŃe stomatologice negative ale pacientului;
e. tulburările funcŃionale complexe pe care le-a generat starea de edentaŃie totală.
pag. 228,229
Răspuns: AD
456
2318. SubstanŃe anestezice locale utilizate în mod curent în medicina dentară:
A. Lidocaina;
B. Piperocaina;
C. Mepivacaina;
D. Clorprocaina;
E. Articaina.
Răsp. A,C,E.(pag.8)
*2325. În anestezia la gaura infraorbitară acul străbate părŃile moi şi ia contact cu osul
dându-i-se o direcŃie în trei axe:
A. În sus şi în afară;
B. În sus, în afară şi înainte;
C. În sus, în afară şi înăuntru;
D. Înapoi, în afară şi înăuntru;
E. În sus, înapoi şi înafară.
Răsp. E (pag 28)
2326. Dacă substanŃa anestezică este injectată în grăsimea orbitară poate apare:
A. Diplopie tranzitorie;
B. Lipsa temporară a vederii;
C. Paralizia pleoapei inferioare;
D. Paralizia de facial;
E. Anestezia ramurei inferioare a nervului oculomotor comun.
Răsp. A,B,E. (pag 28)
2327. În anestezia la spina Spix pe partea dreaptă, cu indexul mâinii stângi se reperează:
A. Marginea anterioară a ramului mandibular;
B. Creasta temporală a mandibulei;
C. Creasta zigomato-alveolară;
D. PărŃile moi labio-jugale Ńinute în tensiune;
E. Planul ocluzal al molarilor inferiori.
Răsp.A,B. (pag 29)
458
2329. ComplicaŃiile locale ale anesteziei loco-regionale:
A. Necroza mucoasei;
B. Trismusul persistent;
C. Parestezii preexistente;
D. Alveolită post extractională;
E. Injectite postanestezice.
Răsp. A,B,D,E. (pag 39)
2333. Pentru extracŃia molarului de minte superior cu o singură rădăcină se pot folosi doar
elevatoarele:
A. elevatorul drept;
B. elevatorul curb cu partea activă orientată spre distal;
C. elevatorul curb cu partea activă orientată spre mezial;
D. elevatorul-picior de ciută;
E. elevatorul Lecluse.
Răsp. A,B. (pag 77)
459
D. axul dintelui;
E. meziovestibular.
Răsp. B. (pag 79)
*2335. Osul alveolar la nivelul molarului de minte mandibular erupt este mai subŃire:
A. vestibular;
B. lingual;
C. retromolar;
D. mezial;
E. distal.
Răsp. B. (pag 79)
460
2340. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din următoarele tipuri de lambouri:
A. lamboul ―plic;
B. lamboul triunghiular;
C. lamboul dreptunghiular;
D. lamboul trapezoidal;
E. lamboul rectangular.
Răsp. A,B,D. (pag 86)
*2341. Alveolotomia cu rezecŃie marginală limitată a tabliei osoase vestibulare este indicată
în:
A. rădăcini situate profund intraalveolar;
B. rădăcini divergente;
C. rădăcini convergente;
D. rădăcini situate în imediata apropiere a marginii alveolare;
E. rădăcini situate în vecinătatea sinusului maxilar.
Răsp. D. (pag 87)
2342. Alveolotomia cu rezecŃie marginală parŃială / totală a tabliei osoase vestibulare este
indicata în:
A. resturi radiculare mici situate profund;
B. resturi radiculare convergente;
C. resturi radiculare divergente;
D. rădăcini cu hipercementoză;
E. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea rădăcinii.
Răsp. A,D,E. (pag 87)
2347. Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent în cazul extracŃiilor din zone
cu corticala subŃire:
A. corticala vestibulară la nivelul grupului frontal inferior;
B. corticala vestibulară la nivelul molarului de minte inferior;
C. corticala linguală la nivelul premolarilor inferiori;
D. podeaua sinusului maxilar (când are raport strâns cu rădăcinile dinŃilor sinusali);
E. corticala vestibulară la nivelul incisivului lateral superior.
Răsp. A,D. (pag 94)
462
2351. Dechaume clasifică incluzia după dinŃii interesaŃi:
A. incluzia dinŃilor temporari;
B. incluzia dinŃilor permanenŃi;
C. incluzia caninilor superiori;
D. incluzia molarilor de minte inferiori;
E. incluzia dinŃilor supranumerari.
Răsp. A,B,E. (pag 116)
2353. Examenul radiologic cu film ocluzal este indispensabil în incluziile situate la nivelul:
A. zonei frontale superioare;
B. zonei premolare;
C. zonei molare;
D. ramului ascendent al mandibulei;
E. bazei apofizei condiliene.
Răsp. A,B,C. (pag 119)
463
D. dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor-cu cât aceasta este mai mică la nivel cervical, cu atât
este mai uşoară extracŃia;
E. spaŃiul periodontal-când spaŃiul este mai larg, extracŃia se poate efectua mai usor.
Răsp. A,B,D. (pag 136)
464
2362. În pericoronarita supurată procesul septic se poate propaga la os pe cale:
A. periostală;
B. ligamentară;
C. pulpară;
D. medulară;
E. direct prin sacul pricoronar.
Răsp. A,B,E. (pag 143)
2363. Tulburările senzitive apărute în cursul erupŃiei dificile a molarului de minte inferior
sunt:
A. nevralgii dentare;
B. sinalgii dento-cutanate;
C. sindroame algodisfunctionale ATM;
D. otalgie;
E. trismus.
Răsp. A,B,D. (pag 125 145)
2364. ComplicaŃiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi:
A. ameloblastom;
B. chist folicular;
C. chist nazopalatin;
D. chist dermoid.
E. odontom.
Răsp. A,B,E. (pag 145)
465
E. în fosa nazală NU.
Răsp. A,B,D. (pag 153)
466
B. la sugari;
C. la sexul masculin;
D. la adultul tânăr;
E. la nivelul apofizei coronoide.
Răsp. C,D. (pag 127 315)
467
2379. Fracturile condilului mandibular sunt:
A. subcondiliană joasă;
B. ale colului condilului;
C. intracapsulare;
D. ale coronoidei;
E. oblice ale ramului vertical.
Răsp. A,B,C. (pag 128 321)
468
Răsp. A,C,D. (pag 369)
469
D. deplasarea în fosa nazală;
E. deplasare în coronoidă.
Răsp. B,D. (pag 130 390)
470
B. Compartimentul intern;
C. Compartimenul superior;
D. Compartiment sinusal;
E. Compartiment maxilar.
Răsp. A,B. (pag 131 251)
471
2402. ComplicaŃiile grave ale infecŃiilor OMF sunt:
A. Mediastinită;
B. Tromboza sinusului cavernos;
C. Abcesul cerebral;
D. Meningita;
E. Limfadenita.
Răsp. A,B,C,D. (pag 275)
2406. AfecŃiuni de origine dentară ale sinusului maxilar (pag 291 - 309)
DinŃii cu rapoarte sinusale sunt:
A. molarul 1;
B. molarul 2;
C. incisivul lateral;
D. premolarul 2;
E. molarul 3.
Răsp. A,B,D,E. (pag 133-194)
472
E. scăderea motilităŃii ciliare, simultan cu creşterea secreŃiei de mucus.
Răsp. A,B,E. (pag 295)
2408. AfecŃiunile dentoparodontale ale dinŃilor sinusali ce pot determina sinuzite maxilare
sunt:
A. chisturi radiculare suprainfectate;
B. chisturi nazoalveolare suprainfectate;
C. chisturi foliculare suprainfectate;
D. pulpita totală purulentă;
E. parodontită apicală acută sau cronică a dinŃilor sinusali.
Răsp. A,E. (pag 95)
2410.Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilară de cauză
dentară sunt:
A. streptococii;
B. candida albicans;
C. pneumococii;
D. enterococii;
E. stafilococii.
Răsp. A,C,E. (pag 296)
2411. În sinuzita maxilară acută, procesul inflamator trece prin 3 faze succesive:
A. congestivă;
B. ulcerativă;
C. catarală;
D. cronică;
E. supurată.
Răsp. A,C,E. (pag 296)
2412. Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt:
A. durerea unilaterală localizată la nivelul etajului mijlociu al feŃei cu iradieri;
B. febră 37-38 gradeºC;
C. rinoree purulentă anterioară sau posterioară;
D. cacosmie subiectivă;
E. obstrucŃie nazală.
Răsp. A,C,E. (pag 134 296)
473
*2413.Pentru a putea cataloga drept cronică, durata unei suferinŃe sinusale trebuie să fie
mai mare de:
A. 2 săptamâni;
B. O lună;
C. O lună şi jumătate;
D. 2 luni;
E. Mai mare de 3 luni.
Răsp. E. (pag 297)
474
B. sinuzita maxilară alergică;
C. sinuzita acută rinogenă;
D. chistul mucos intrasinusal;
E. chisturile maxilarelor.
Răsp. A,B,D,E. (pag 299)
2419. Dacă deschiderea sinusală este medie de 2-6 mm se impun următoarele măsuri:
A. sutura marginomarginală a gingivomucoasei alveolare;
B. administrare de antibiotice;
C. cură radicală a sinusului maxilar;
D. aplicarea unei meşe iodoformate supraalveolare timp de 5-7 zile;
E. prescrierea unui decongestiv nazal.
Răsp. A,B,D,E. (pag 304)
475
Răsp. B,C,D. (pag 464)
476
D. pseudochist;
E. defect osos.
Răsp. A,C. (pag 465)
477
B. chistul osos anevrismal;
C. keratochist odontogen primordial;
D. leziuni osteogene maxilare;
E. chist parodontal.
Răsp. A,B,C. (pag 470)
478
2441. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (pag 173, 195)
RezecŃia apicală are urmatoarele obiective:
A. îndepărtarea apexului şi a Ńesuturilor patologice periapicale;
B. conservarea dinŃilor pe arcada după eşecul unui tratament endodontic;
C. conservarea dinŃilor pe arcada în cazul parodontitelor marginale cronice avansate;
D. controlul asupra etanşeizării obturaŃiei corecte de canal;
E. stoparea difuzării agenŃilor microbieni din spaŃiul endodontic prin obturaŃia corectă de canal.
Răsp. A,B,D,E. (pag 174)
479
E. repoziŃionarea lamboului este dificilă.
Răsp. A,C,D. (pag 179)
480
Răsp. A,C. (pag 189)
*2455. Regenerarea osoasă după rezecŃia apicală are loc progresiv într-o perioadă de:
A. o lună;
B. două luni;
C. 3-12 luni;
D. 3 săptămâni;
E. Peste 12 luni.
Răsp. C. (pag 193)
481
C. osteotomia;
D. rezecŃia apexului;
E. toaleta plăgii şi sutura.
Răsp. A,B,C,E. (pag 194)
2460. Frenectomia:
A. Se practică pentru frenul labial hipertrofic;
B. Se practică pentru frenul lingual;
C. Vindecarea la nivelul osului alveolar se obŃine per primam;
D. În frenul hipertrofic ce produce diastema se excizează papilla interincisivă;
E. Există posibilitatea formării hematomului.
Răsp. A,E. (pag 198)
482
2463. ExtracŃia alveoloplastică:
A. Se realizează concomitant cu extracŃia dentară;
B. Determină adâncirea şanŃurilor periosoase;
C. Favorizează stabilitatea protezelor mobile;
D. Permite conservarea osului alveolar;
E. Regularizarea reliefului osos nu poate fi realizată cu instrumentar rotativ.
Răsp. A,C,D. (pag 211)
483
Răsp. A,B. (pag 218)
2468. În tuberoplastie:
A. Se îmbunătăŃeşte închiderea marginală a protezei totale;
B. DesfiinŃează şanŃul retrotuberozitar;
C. Se realizează numai sub anestezie locală;
D. Există riscul hemoragiilor masive ale plexului venos pterigoidian;
E. Se poate anticipa adâncimea şanŃului realizat postoperator.
Răsp. A,D. (pag 217)
2471. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate despre hiperplazia inflamatorie (de proteză):
A. este o hiperplazie de iritaŃie;
B. este localizată de obicei în fundul de sac vestibular;
C. examenul histopatologic în cazul leziunilor cu evolutie îndelungată nu este obligatoriu;
D. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos şi chirurgical;
E. postoperator nu se aplică obligatoriu proteza veche rebazată.
Răsp. A,B. (pag 203)
484
D. nu reduce distanŃa dintre tuberozitate şi apofiza coronoidă;
E. este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii.
Răsp. A,B,E. (pag 204)
485
2479. Nevralgia de trigemen este de cauză:
A. Neurogenă;
B. Somatică;
C. Psihogenă;
D. Occipitală;
E. Prin compresia nervului trigemen.
Răsp. A,E. (pag 916)
2480. Cauzele frecvente ale declanşării nevralgiei esenŃiale (idiopatică) de trigemen sunt:
A. neurinom de acustic;
B. scleroză multiplă;
C. compresiunea vasculară a nervului trigemen;
D. procese tumorale intracraniene;
E. anomalii vasculare.
Răsp. B,C,D,E. (pag 916)
486
E. iradierea durerii.
Răsp. A,B,C. (pag 917)
487
B. Examenul mişcării de lateralitate;
C. InspecŃia crestelor alveolare;
D. Aspectul planului de ocluzie;
E. Dimensiunea verticala a etajului inferior in poziŃia de IM.
Răsp.A,B,D,E pag.53
2491. La un molar inferior care se înclină mezial, lamina dura apare mai groasă:
A. La colet mezial;
B. Apical mezial;
C. La colet distal;
D. Apical distal;
E. În zonele unde se produce tracŃiunea fibrelor parodontale.
Răsp.B,C,E pag.56
488
D. Zonele retentive dentare necesară aplicării croşetelor;
E. MasticaŃie.
Răsp.A,B,C,D pag.75
2497. Zonele de interferenŃă ale dinŃilor stâlpi cu braŃele croşetului, sunt reprezentate
de:
A. Marginea disto-vestibulară a premolarilor inferiori;
B. Marginea mezio-vestibulară a molarilor superiori;
C. FeŃele distale ale caninilor superiori înclinaŃi către posterior;
D. Marginea meziolinguala a molarilor inferiori;
E. FeŃele proximale ale dinŃilor frontali înclinaŃi către edentaŃia frontală.
Răsp.B,D pag.79
489
E. Pierderi reduse de substanŃă dentară.
Răsp.B,C,D pag.98
2501. În cazul edentaŃiei parŃiale tratată adjunct solidarizarea dinŃilor stâlpi de dinŃii
vecini este indicata în următoarele situaŃii:
A. Rădăcini scurte;
B. DinŃi cu mobilitate redusă grd. III;
C. DinŃi izolaŃi fără mobilitate;
D. Când osul alveolar prezintă pe radiografie spaŃii trabeculare mici;
E. Când raportul coroană rădăcină este modificat în favoarea coroanei.
Răsp.A,C,E pag. 99
490
Răsp.B,D,E pag 113
491
2511. În edentaŃiile cls.a-I-a ți cls.a-II-a Kennedy mandibulare, amprenta funcŃională
necompresivă se foloseşte dacă protezele au sprijin:
A. Mixt rigid,
B. Mixt elastic;
C. Mixt articulat;
D. Toate afirmaŃiile sunt corecte;
E. Doar afirmaŃiile A si B sunt corecte.
Răsp.A, C, pag.345
492
Răsp.A,D pag.356
*2517. În cazul inserŃiei înalte a planşeului bucal asociat cu dinŃi restanŃi frontali înalŃi
şi verticali este indicat următorul conector principal:
A. Bara linguală;
B. Placa dento-mucozală mandibulară;
C. PlăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă;
D. Conectorul principal dentar;
E. Toate afirmaŃiile sunt greşite;
Răsp.D pag.150
493
Răsp.A,B,C pag. 162
494
B. Prezintă conductibilitate termică mare;
C. Nu pot fi căptuşite în cazul atrofiei crestelor;
D. Sunt folosite în edentaŃiile laterale;
E. Prezintă pe faŃa externă retenŃii pentru acrilat.
Răsp.C,D,E pag.274
495
B. PoziŃionarea cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziŃiei de IM;
C. Determinarea funcŃională a RIM;
D. Cu ajutorul şabloanelor de ocluzie;
E. AfirmaŃiile B ți C sunt greşite.
Răsp.A,B,D pag 522
497
E. AfirmaŃiile A ți C sunt corecte.
Răsp.A,C,E pag. 549
*2545. În cazul protezelor parŃiale mobilizabile senzaŃia de greaŃă poate apare datorită:
A. Unui conector principal situat în zona anterioară a palatului;
B. Unor şei mandibulare groase linguo-distal;
C. Montării dinŃilor frontali prea oral;
D. Unei DVO prea mari;
E. Unor dinŃi artificiali prea laŃi.
Răsp.B pag.552
498
Răsp.A,C,D pag. 562
2549. Golurile apărute la nivelul marginilor protezei scheletate căptuşite se pot remedia
prin:
A. Folosirea unei cantităŃi adecvate de acrilat;
B. Evitarea aerului comprimat daca conŃine apa sau ulei;
C. Utilizarea unei prese de căptuşire speciale;
D. Umezirea suprafeŃelor de acrilat cu monomer;
E. Presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale şeilor.
Răsp.A, E, pag564
499