Alimentatia

nou-nascutului si sugarului

Prof. Dr. Maria STAMATIN

Doamne,
da-mi dragoste,
sanatate, caldura
si hrana,
un doctor,
o asistenta si
o familie care sa
mi le ofere pe toate!
 Dezvoltarea
gastro-intestinala (1)
 Tractul digestiv trebuie sa se adapteze
in perioada postnatala imediata pentru
a satisface nevoile nutritive si
metabolice ale vietii extrauterine
 In viata intrauterina prin intestinul
fatului exista un pasaj de lichid amniotic
de aprox. 300ml/zi care contine:
 Ig, enzime,
 Factori de crestere, hormoni
 Dezvoltarea
gastro-intestinala (2)
 Tractul gastro-intestinal este complet
dezvoltat la 20 sapt. de gestatie
 Multe functii se dezvolta mult mai
tarziu, dupa 34 saptamani
 La nou-nascutul la termen tractul
digestiv continua sa se dezvolte, astfel
functia pancreatica se dezvolta in
copilaria tarzie.
 Dezvoltarea
gastro-intestinala (3)
 Unele functii gastro-intestinale pot fi
initiate imediat dupa nastere:
 Permeabilitatea gastro-intestinala
 Alte functii sunt programate sa apara la
anumite varste postconceptionale:
 Coordonarea supt-deglutitie la 33-36 sapt.
 Flora intestinala (1)

 Flora intestinala a nou-nascutului se

caracterizeaza prin predominenta
bifidobacteriilor si lactobacililor si se
asociaza cu un risc scazut de infectii
gastrointestinale.
 Flora intestinala (2)
 Bacteriile de colonizare participa la toate
fazele de exprimare ale barierei intestinale
 Mecanismul de multiplicare al bacteriilor
patogene presupune intrarea in enterocit si
multiplicarea prin adezivitate – crosstalk
 Bifidobacteriile interfera cu crosstalk-ul prin
cresterea secretiei de IgA si stimularea
sistemului imun celular si umoral fara reactii
inflamatorii insotitoare
 Flora intestinala (3)
 Dezvoltarea florei intestinale este influentata
de cantitatea si tipul de substrat de crestere
al bacteriilor – bifidobacteriile folosesc ca
substrat lactoza si produc acid lactic si acetic:
– Laptele de mama are capacitate scazuta de
tamponare prin continut proteic si mineral scazut
– scaune acide – bacterii proteolitice inhibate
– Formulele au capacitate mare de tamponare prin
continut proteic (cazeina) si mineral crescut –
scade acumularea de acizi – mediu cu pH crescut
favorabil dezvoltarii enterobacteriilor
 Alimentatia nou-nascutului
la termen sanatos
 Nutritia este cel mai important lucru pe
care il putem face pentru nou-nascut,
mai ales pentru cel bolnav.
 Alimentatia cu lapte de mama a unui
nou-nascut bolnav contribuie la
vindecarea acestuia.
 Laptele de mama indeplineste
“standardul de aur” :
 Aliment ideal pentru nou-nascut si sugar
 Lapte de inceput pentru toate categoriile de nn
 Se recomanda alimentatie exclusiv naturala pana
la varsta de 6 luni
 Necesar caloric

 90-120-142 Kcal/kg/zi
 Necesar bazal – 50-75 Kcal/kg/zi
 Necesar pentru procesele de digestie si
absorbtie – 5-8% din ratia calorica
 Malabsorbtie: 10% din ratia calorica
 Pentru crestere – 24-45% din ratia calorica
 Nevoi nutritive
 Necesar hidric: 140-200 ml/kg/zi
 Necesar proteic: 2-2,5 g/kgc/zi, iar
dupa 6 luni – 1,5g/kg/zi
 Necesar glucidic: 35-50% din totalul de
calorii
 Necesar lipidic: 30-40% din totalul de
calorii
 Laptele de mama
 Nou-nascutul la termen are un reflex
bun de supt, un torace bine dezvoltat,
ceea ce ii permite alimentatia la san,
precoce, din sala de nastere
 Cel mai bun pentru nou-nascut este
laptele mamei sale
 Laptele de mama contine toate
substantele nutritive de care are nevoie
nou-nascutul
Compozitia laptelui de mama
kcal 67%
proteine 1,2 g%
albumina / cazeina 60/40
lipide 3,8g
hidrocarbonate 7,37g%
lactoza 100%
Na 16 mg%
Ca 33 mg%
P 15 mg%
Fe 0,03 – 0,8 UI/l
osmolaritate 286mosm/l
 L. de vaca L. de mama
Zer / cazeina 18 / 82 60 /40
Cisteina, taurina
metioniona
AA aromatici
lactoza 4,9 g% 6,8g%
Na, K, Mg, citrat
Ca/P neadecvat 2/1
Fe
pH 6,8 7,1
osmolaritate 350mosm/l 286mosm/l
 Continutul in proteine
 Laptele de vaca contine de 3 ori mai multe
proteine decat laptele de mama (3,3 fata
de 1,2 g/100ml), dar laptele de mama este
mai albuminos, usor de digerat pe cand
laptele de vaca, fiind mai cazeinos, este
mai greu de digerat.
 Laptele de vaca nu contine proteine cu rol
antiinfectios.
 Componenta celulara a
laptelui de mama

 Colostrul – 105 leucocite/ml, scad

dramatic in 3 – 4 zile dupa nastere

 Laptele matur – 400 leucocite/ml, din

care 90% sunt macrofage
 Componenta imunologica
din laptele de mama
 IgA secretorii
 Factori specifici antistafilococici
 Factori care favorizeaza cresterea
bacilului bifidus
 Proteine nespecifice cu rol antiinfectios
 Lizozim
 C3, C4, limfocite
 Componenta umorala a
laptelui de mama (1)
 IgA, IgM, IgG in cantitate crescuta in
primele 4-6 zile
 IgA ramane predominanta si in laptele
matur si asigura protectie locala gastro-
intestinala impotriva virusurilor si
bacteriilor cum ar fi virusul poliomielitic,
E. coli, etc.
 Componenta umorala a
laptelui de mama (2)
 Lizozimul creste odata cu lactatia si este
de 300 X mai mult in laptele de mama
decat in laptele de vaca;
 B. Bifidus este bacteria predominanta in
laptele de mama, raspunzator de
producerea de acid acetic si acid lactic
care favorizeaza dezvoltarea
lactobacilului in defavoarea bacteriilor
Gram (-);
 Componenta umorala a
laptelui de mama (3)
 Bacilul Bifidus:
 In prezenta lactozei, ajuta la dezvoltarea
germenilor saprofiti din intestin;
 Impiedica cresterea germenilor patogeni;
 Stimuleaza IgA secretorie; IgA acopera
mucoasa intestinala a sugarului si o face
impermeabila pentru bacterii, toxine
bacteriene, macromolecule cu rol in
declansarea alergiilor;
 Scade riscul alergiilor;
 Componenta umorala a
laptelui de mama (4)
 Cand mama contacteaza o infectie digestiva,
copilul este protejat prin axul entero-mamar:
infectia mamei  plasmocitele din peretele
intestinal devin active  produc IgA de
suprafata, de tip secretor  pasaj in lapte 
protectia copilului.
 Similar functioneaza si axul bronho-mamar
(sugarii hraniti artificial au un risc de 3-4 ori
mai mare de deces prin pneumonie!)
 Componenta umorala a
laptelui de mama (5)
 Lactoferina este prezenta in cantitate mare in
laptele de mama
 Complementul seric: in colostru au fost
identificati mai multi factori ai complementului
care ajuta la liza bacteriilor dar care scad
odata cu maturarea laptelui
 DE RETINUT!!!
 Imunizarea nu este completa fara alaptare.
 Alaptarea reprezinta “prima vaccinare”.
 Laptele de mama este preluat direct de la san. nu este
infectat prin manipulare, iar contactul piele-piele
colonizeaza copilul cu microbii saprofiti ai mamei;
 Alaptarea accelereaza recuperarea dupa o boala.
 Diareea este prevenita in mare masura de alaptare si, de
asemenea, poate fi tratata prin alaptare; laptele de mama
contribuie la distrugerea germenilor care produc diareea
plus ca asigura cea mai buna rehidratare orala!
 Protectia fata de infectii este maxima in cazul alaptarii
exclusive.
 Nu au fost demonstrate alergii la laptele de mama!!!
 Ori de cate ori alaptarea scade, morbiditatea si
mortalitatea cresc.
 Vitaminele in laptele de
mama
 Vit. A si C - in cantitati suficiente pana
in al doilea an de viata
 Vit. B - in cantitate mica
 Vit. D - in cantitati insuficiente si in
laptele de mama si in cel de vaca dar
cea din laptele de mama este bine
absorbita. Este necesara suplimentarea
zilnica cu 400 UI de vit. D indiferent de
felul alimentatiei
 Lipidele in laptele de mama

 AG esentiali dezvoltarii copilului, pe care

laptele de vaca nu ii contine;
 Desi nou-nascutul detine o activitate
lipazica deficitara si cantitati mici de
saruri biliare, absorbtia si digestia
lipidelor din laptele de mama se face in
proportie de 90%, pe cand din laptele
de vaca se absorb numai 60-65%.
 Fe, Ca
 Atat laptele de vaca cat si cel de mama
contin cantitati mici de Fe (0,03 – 0,08
mg%) dar cel din laptele de mama se
absoarbe in proportie de 50% pe cand
cel din laptele de vaca se absoarbe in
proportie de 10%
 Ca2+ se gaseste in cantitate mai mare in
laptele de vaca dar absorbtia din laptele
de mama este mai mare datorita
raportului favorabil Ca/PO4 de 2/1
 Variabilitatea laptelui de mama

 Cu varsta de gestatie;
 Cu momentele zilei;
 De-a lungul unui pranz;
 Cu varsta postnatala: – in primele 2-3
zile se numeste colostru, cu calitati
speciale, ulterior lapte de tranzitie si
dupa 2 saptamani se transforma in lapte
matur.
 COLOSTRUL
 Este secretat de glanda mamara din luna a -7-a, pana in
primele 30 de ore de viata;
 Este bogat in Ac (mai ales IgA de suprafata care previn
eventualele alergii si intolerante la sugar) precum si in
alte proteine cu rol antiinfectios.
 Protejeaza n.n. de infectii bacteriene imediat dupa
nastere si scade riscul de EUN (bogat in leucocite).
COLOSTRUL REPREZINTA PRACTIC PRIMA
VACCINARE!!!
 Laxativ usor, ajuta eliminarea meconiului si reduce
intensitatea icterului neonatal.
 Bogat in factori de crestere, ajuta in cresterea in
lungime si maturarea peretelui intestinal.
 Bogat in vit. A – contine de 2 ori mai multa vit. A decat
laptele matur – previne bolile oculare.
 Prin continutul in proteine
antiinfectioase, laptele de mama este
nu numai un aliment, ci un adevarat
lichid viu care protejeaza copilul
impotriva actiunii microorganismelor !
 Avantajele alimentatiei
naturale
 Pentru copil
 Contine substantele nutritive de care are nevoie copilul, in

cantitati si proportii adecvate pentru o crestere armonioasa;

 Usor de digerat si utilizat eficient de catre organismul copilului;

 Ajuta la dezvoltarea creierului (copiii alimentati la san au un

intelect superior), ochilor si intestinului copilului;

 Alaptarea (suptul la san) scade riscul de otita medie;

 Protejeaza sugarul (predispus genetic) de alergie respiratorie si

la proteinele alimentare;
 Protejeaza impotriva infectiilor respiratorii si digestive;

 Scade riscul de anemie si rahitismul la sugar iar la copilul mare

scade riscul de obezitate, diabet juvenil de tip 1, unele tipuri de

cancere (limfom, boala Hodgkin);
 Scade riscul de moarte subita a sugarului;
Avantajele alimentatiei naturale
Pentru mama:
 contracta uterul si scurteaza durata sangerarii dupa
nastere, reducand astfel incidenta anemiei postpartum
(de unde rezulta importanta alaptarii precoce);
 reduce riscul de cancer genital;
 scade fertilitatea si permite spatierea nasterilor
Socio-emotionale:
 Stabilirea unei relatii stranse mama – copil

(atasament);
 Scade riscul de abuz, abandon, neglijare;

 Mama care alapteaza se simpte mai satisfacuta

emotional.
 Termeni care definesc alaptarea
 Alaptare = hranirea sugarului la san.
 Alaptare exclusiva = hranirea sugarului numai la san,
fara nici un alt aliment lichid sau solid, fara ceai, apa;
exceptie fac vitaminele sau medicamentele care NU VOR
FI PUSE IN BIBERON
 Alaptare preponderenta=hranirea sugarului la san sau
lapte colectat; se ofera si apa/ceai/suc de fructe;
 Alaptare partiala = hranirea sugarului la san dar si cu alt
tip de lapte, fara alimente solide.
 Intarcare = incetarea alpatarii;
 Ablactare = inlocuirea treptata a laptelui matern cu alte
alimente necesare sugarului;
 Alimentatie diversificata = introducerea alimentelor
diferite de lapte, in alimentatia sugarului, initial fluide apoi
semisolide-solide.
 Recomandari OMS
 Initierea precoce in sala de nasteri
 Alimentatie exclusiv naturala pana la 6 luni
 Alimentatie la cerere: “cand si cat vrea”
 Diversificare dupa 4-6 luni
 Alimentatia la san poate fi mentinuta pana la 2
ani, laptele de mama continuand sa fie o sursa
importanta de energie si nutrienti.

!!! Dupa 6 luni toti copiii trebuie sa

primeasca o alimentatie complementara!
 Laptele de mama in al
doilea an de viata
 Dupa 6 luni de viata sugarul trebuie sa
primeasca hrana suplimentara; aceste
alimente pot fi administrate cu canita sau
lingurita,hranirea cu biberonul poate fi evitata;
 Laptele de mama ramane o sursa importanta
de calorii si substante nutritive
 In al-II-lea an de viata asigura 1/3 din
necesarul caloric si proteic, 45% din nevoile
zilnice de vit. A si aproape tot necesarul de
vit. C
 Contraindicatiile
alimentatiei naturale
 Temporare:
– Psihoza de lactatie
– Infectiile grave ale mamei
 Definitive:
– Antineoplazice
– Antitiroidiene
– TBC activa
– Infectia HIV
 Trecerea medicamentelor
in laptele de mama (1)
 Factorii care influenteaza trecerea medicamentelor
in laptele matern:
 Liposolubilitatea. Medicamentele cu liposolubilitate
crescuta (medicamentele active pe SNC) trec in
lapte in concentratii mai mari.
 pH-ul medicamentului. Medicamentele alcaline
(alcaloizi, amine etc.) ating nivele mai mari in lapte
decat cele slab acide.
 Capacitatea de legare de proteinele din plasma. Cu
cat aceasta capacitate este mai mica, cu atat trece
mai multa substanta libera in laptele de mama.
 Doza. Trec in laptele matern medicamentele
folosite in doze mari, repetate, timp indelungat.
 Trecerea medicamentelor
in laptele de mama (2)
 Greutatea moleculara - cu cat este mai mare, cu
atat exista mai putine sanse de patrundere a
acestuia in lapte. Medicamentele cu GM < 300 kDa
trec relativ usor in laptele de mama (etanolul are
GM=120 kDa). Este improbabil ca medicamentele
cu GM > 600 kDa (heparina – 30 000, insulina –
6000) sa treaca in lapte.
 Biodisponibilitate orala si absorbtia la nivelul
tractului gastro-intestinal. (medicamente cu
biodisponibilitate orala slaba - antibioticele
aminoglicozidice si cefalosporinele de gen. III).
 Timpul de injumatatire. Cu cat este mai scurt, cu
atat mai mici sunt sansele ca medicamentul sa
patrunda in lapte.
 Trecerea medicamentelor
in laptele de mama (3)
 Difuziunea pasiva - trecerea substantei
dintr-o zona cu concentratie mare (plasma)
intr-o zona cu concentratie mica. Difuziunea
este principalul mecanism de excretie in
primele 4-10 zile postnatal, deoarece in
aceasta perioada, spatiile interalveolare de la
nivelul sanului sunt mai largi, permitand
trecerea unei cantitati mai mari de substanta.
Dupa prima saptamana de alaptare, celulele
alveolare cresc in dimensiuni pe seama
spatiilor interalveolare, iar cantitatea de
substanta intrata scade.
 Trecerea medicamentelor
in laptele de mama (4)
 Transportul activ - trecerea
medicamentului dintr-o zona cu concentratie
mica intr-una cu concentratie mare. Acest
mecanism concentreaza substantele in laptele
de mama.
 Procesul de trecere a medicamentului este
complex, cantitatea eliminata prin lapte si
ingerata de sugar este doar 0,05-2% din
concentratia plasmatica a substantei
medicamentoase realizata la mama.
 Trecerea medicamentelor
in laptele de mama (5)
 Un factor important al nivelului de penetrare a unei
substante in lapte este raportul intre concentratia
medicamentului in lapte si concentratia in plasma
mamei, raport care variaza in timp. Un raport > 1 →
respectivul medicament se concentreaza in laptele de
mama. Aprox. 60% din medicamentele pentru care
exista date clinice au un raport lapte/plasma < 1.
Alte 25% au un raport = 1-2 si aproximativ 15%
dintre medicamente au un raport lapte/plasma > 2.
 Rata de clearance a medicamentului la copil este mai
importanta decat raportul lapte/plasma. In primele
zile dupa nastere, nou-nascutii la termen au o rata a
filtrarii glomerulare de aproximativ 1/3 din valoarea
adultului, iar prematurii au o RFG si mai scazuta.
Sugarii ating RFG a adultului dupa aprox. 6 luni.
 Trecerea medicamentelor
in laptele de mama (6)
 Factorul determinant al nivelului de expunere este
indicele de expunere care arata cantitatea ingerata
de nou-nascut din medicamentul prezent in laptele
mamei sale si este exprimat in procent din doza
terapeutica pentru copil.
 IE - direct proportional cu raportul lapte/plasma si
invers proportional cu ritmul de clearance al
medicamentului de catre organismul sugarului.
 In cazul in care cantitatea de substanta primita de
nou-nascut prin intermediul laptelui matern este mai
mica de 10% din doza terapeutica sau (IE este mai
mic de 10%), atunci gradul de expunere a
respectivului medicament in laptele de mama este
lipsit de importanta din punct de vedere clinic.
 Medicamente strict
contraindicate in alaptare
 Medicamente care scad productia de lapte
(bromocriptina, diuretice tiazidice)
 Agenti chemoterapici (citostatice,
antimitotice)
 Antireumatice (fenilbutazona, saruri de aur)
 Compusi radioactivi
 Hormoni tiroidieni de sinteza
 Derivati de ergotamina
 Litiu
 Droguri de abuz.
 Efecte adverse ale
drogurilor sociale:
 Nicotina scade productia de lapte, ii schimba gustul
si este asociata cu un risc crescut de infectii
respiratorii la nou-nascut si sugar. Alte efecte: colici,
iritabilitate, episoade de apnee.
 Alcoolul ingerat in cantitati mari scade productia de
lapte, intarzie instalarea lactatiei si poate produce la
copil pe termen scurt letargie, iritabilitate si pe
termen lung dezvoltare precara a abilitatilor motorii.
 Cafeina este transferata rapid in laptele de mama si
in doze mari, produce la sugari tremuraturi si
agitatie. Este de asemenea asociata cu un risc
crescut de sindrom de moarte subita a sugarului.
 Analgezice: paracetamolul, ibuprofenul,
naproxenul si codeina sunt considerate lipsite
de efecte secundare, datorita transferului
scazut in laptele de mama. Aspirina este
contraindicata nu din cauza cantitatii
acumulate in laptele de mama, ci din cauza
riscului teoretic de sindrom Reye. Morfina
este considerata sigura datorita cantitatii
scazute prezente in laptele de mama si din
cauza metabolizarii rapide.
 Antibiotice: beta-lactaminele, cefalosporinele,
macrolidele si unele aminoglicozide sunt considerate
compatibile pe termen scurt cu alaptarea, desi exista
riscuri teoretice privind alterarea florei bacteriene
intestinale. Transferul tetraciclinei este scazut, dar
exista riscul teoretic de inhibare a cresterii osoase.
Fluorochinolonele trebuie evitate. Cloramfenicolul
este contraindicat.
 Exista metode alternative de minimizare a expunerii
sugarului: folosirea alternativa a formulelor de lapte
sau chiar intreruperea alaptarii pe perioada
tratamentului.
 Antiepileptice: carbamazepina, fenitoinul si
valproatul apar in cantitati mici in laptele de mama,
fara influenta clinica semnificativa.
 Copilul trebuie monitorizat pentru aparitia letargiei
sau a dificultatilor de alimentare. Dozele folosite
trebuie sa fie cele mai scazute pentru efectul
terapeutic dorit.
 Antipsihotice: Haloperidolul a fost asociat cu efecte
adverse la sugarul alaptat, cum ar fi retentia urinara
sau reactii distonice.
 Olanzepina si risperidona sunt preferate in cazul
mamelor care alapteaza, iar clozapina este
contraindicata, din cauza acumularii in laptele de
mama.
 Antidepresive: Fluoxetina are timp de injumatatire
lung si au fost descoperite concentratii crescute ale
acesteia in plasma nou-nascutilor alaptati de mamele
tratate cu fluoxetina, care prezinta letargie,
hipotonie, febra. Setralina si paroxetina trec in
cantitate scazuta in laptele de mama, fiind preferate
la femeile care alapteaza. Administrarea
antidepresivelor triciclice a putut fi urmarita pe
termen lung si nu se demonstreaza existenta
efectelor adverse la copiii de varsta prescolara.
 Anxiolitice si hipnotice: benzodiazepinele cu
durata lunga de actiune (diazepam) produc
hipotonie, letargie si scaderea suptului, din cauza
acumularii la sugar. Temazepamul si midazolamul au
un timp de injumatatire mai scurt si sunt preferate.
 Medicamente antihipertensive si cardio-
vasculare: Cele mai multe dintre acestea, cum sunt
blocantele canalelor de calciu, diureticele si IECA nu
prezinta riscuri majore. Amiodarona si beta-blocantii
selectivi sunt prezenti in cantitate mare in lapte si pot
provoca hipotiroidism sau bradicardie si hipotensiune.
Antiaritmicele realizeaza concentratii crescute in
lapte, ceea ce le contraindica in timpul alaptarii.
 Corticosteroizii nu sunt contraindicati la mama
nou-nascutului la termen, dar trebuie administrati cu
precautie in cazul mamelor cu nou-nascuti prematuri,
care pun probleme de metabolizare sau excretie.
 Preparatele topice (sprayuri nazale, inhalatoare,
creme) pun mai putine probleme de acumulare la
sugar fata de alimentele administrate sistemic
 Medicamentele in laptele
de mama
 Urmatoarele probleme trebuie luate in
consideratie inainte de administrarea
medicamentelor la femeia care alapteaza:
 Este medicatia intr-adevar necesara?
 Trebuie ales medicamentul cel mai lipsit de
efecte adverse
 Daca exista posibilitatea acumularii
medicamentului la nou-nascut, se poate
masura concentratia plasmatica a
medicamentului la acesta.
 Mama poate lua medicamentul prescris
imediat dupa alaptare.
 Alimentatia
nou-nascutului prematur

 Desi alimentatia parenterala este

aproape o rutina la aceasta categorie de
nou-nascuti, se recomanda introducerea
precoce a alimentatiei enterale de
indata ce tractul intestinal este
functional
 Avantajele
alimentatiei enterale

 Stimularea cresterii fiziologice si

pastrarea integritatii mucoasei
intestinale;
 Scaderea complicatiilor datorate
alimentatiei parenterale;
 Cost scazut, etc.
 Conditii de initiere a
alimentatiei enterale

 Absenta distensiei abdominale;

 Pasajul anterior al meconiului;

 Prezenta zgomotelor de activitate

intestinala.
 Necesar caloric
la prematur
Consumul de energie AAP Medie Interval

Rata MB 50 52.5 45-60

Activitate motorie 15 7.5 5-10
Stresul la frig 10 7.5 5-10
Consumul pt. digestie 8 17.5 10-25
Energie stocata 25 25 20-30
Energie excretata 12 20 10-30
Total 120 130 95-165
 Necesar de proteine
la prematur

 3 – 3,5g / Kgc. / zi

 Sursa o constituie laptele matern care

este cel mai bogat in proteine in mod
particular bogate in aminoacizi cu
continut mare de cisteina si taurina (rol
esential in dezvoltarea neurologica si a
retinei)
 Necesar de lipide
la prematur

 30-45% din necesarul caloric - 3,3-6 g

la 100 Kcal. cu specificarea ca acidul
linoleic sa reprezinte 3% din necesarul
caloric.
 Laptele de mama contine cantitati
suficiente de acid linoleic care este
precursor de DHA si acizi grasi cu lant
lung necesari dezvoltarii SNC
 Necesar de carbohidrati
la prematur
 40-60% din necesarul caloric pentru a
impiedica acumularea de corpi cetonici
si hipoglicemia.

 Acest necesar este prezent in laptele de

mama, principalul carbohidrat fiind
lactoza pe care nou-nascutul prematur il
tolereaza foarte bine, desi activitatea
lactazei este la 30%.
 Necesarul de vitamine
la prematur
Vitamine Necesar 0-6 luni  Vit. C – implicata in
Vitamina C(mg) 30 absorbtia intestinala
Riboflavina(µg) 400 a Fe
B6 (µg) 300
Niacina(mg) 5
 Vit. K – implicata in
Biotina(µg) 10
prevenirea bolii
B12 (µg) 0,3
Folati (µg) 25 hemoragice a nn
A (UI) 1250
D (UI) 800-1000  Vit. A si E implicate
E (UI) 30 in prevenirea BDP
K (mg) 0,5 si ROP
 Necesarul de minerale
la prematur
mineral Necesar zilnic  Necesitatile de minerale
pentru prematuri au fost
Na 3-5mEq/Kg estimate in corelatie cu
consumul intrauterin
K 2-3mEq/Kg
 Pentru a atinge necesarul
Ca 200mg/Kg zilnic de minerale,
prematurii necesita
Mg 5-10mg/KG suplimentarea laptelui
matern cu aceste
P 100-140mg/Kg
minerale
 Metode de alimentatie a
prematurului
Metoda de alimentatie Indicatii

Alimentatie la san Reflexe de supt si deglutitie maturate si

coordonate

Gavaj gastric intermitent Reflex de supt si deglutitie inadecvate;

SDR cu FR > 60 R./min.

Gavaj gastric continuu Prematuritate, VLBW si ELBW

Ventilatie mecanica
Intoleranta la gavaj gastric intermitent
Alimentatie transpilorica Intoleranta la alimentatie gastrica
Reflux gastro - esofagian
Intarziere in golirea stomacului
 Monitorizarea
tolerantei digestive

Monitorizarea semnelor de intoleranta

este obligatorie, unele semne putand fi
complicatii minore ce raspund la
adaptarea ingrijirilor iar altele pot fi
majore si necesita tratament medical.
 Semne de
intoleranta digestiva
1. Reziduul gastric
2. Varsaturile
3. Distensia abdominala
4. Diareea
5. Apnee, bradicardie
6. Crestere in greutate nesatisfacatoare
 Semne de gravitate

1. Reziduu gastric bilios

2. Sange in scaun sau aspiratul gastric
3. Abdomen destins, dur
4. Edem al peretelui abdominal
 Laptele de mama
pentru prematur
 Laptele de mama aduce un aport suficient de:
 Energie
 Proteine, lipide, carbohidrati
 Microelemente si apa
 Unele studii afirma ca laptele de mama ce a nascut
prematur nu indeplineste nevoile nutritive ale
acestor nou-nascuti si necesita suplimentare cu:
 Proteine
 Ca, P, Cu, Zn, Fe
 Unele vitamine
 Se impune fortifierea laptelui de mama
 Fortifianti de
lapte matern

 Pentru alimentatia nou-nascutului

prematur sub 1500g cel mai indicat este
laptele matern cu fortifianti de tip FM ce
se introduce in alimentatie cand nou-
nascutul primeste 120ml/kgc.
 Substituenti de
lapte de mama (1)
Atunci cand laptele de mama nu este disponibil
alimentatia nou-nascutului se face cu formule
de lapte adaptate acestuia.
 In absenta laptelui matern cele mai bune
formule sunt cele care asigura o cantitate
optima de proteine (1,2-2,9g/100 kcal), o
cantitate scazuta de lactoza, MCT si o cantitate
mai mare de vitamine, minerale,
oligoelemente.
 Substituenti de
lapte de mama (2)
 Toate formulele de lapte pentru prematur au o
cantitate mai mare de calorii (80 kcal/100 ml).
 Proteinele provin din zer/cazeina intr-un raport de
60/40, sub forma de aminoacizi de tip taurina, colina
→ maturare sinaptica si arginina → maturare
intestinala.
 O parte din lipide sunt constituite de LC-PUFA →
dezvoltarea creierului si vederii, efect antiinflamator.
 Carbohidratul principal este lactoza (se evita fructoza
si zaharoza)
 Ca si P sunt crescute cu un raport de Ca/P de 2/1.
 Vitamine si minerale in concentratie mai mare.
 Substituenti de
lapte matern (3)
Exces de proteine in primele luni de viata
↓
secretie crescuta de insulina
↓
multiplicare celulara crescuta si accelerata
↓
masa musculara crescuta si tesut adipos in exces
↓
adipozitate refractara precoce
↓
risc de obezitate
 Substituenti de
lapte matern (4)
 Exista formule de lapte special
concepute pentru anumite probleme
specifice ale sugarului:
 Intoleranta la lactoza → formule
delactozate
 Malabsorbtie → formule elementale
 Alergie la PLV → formule
partial/extensiv hidrolizate,
PERICOLELE ALIMENTATIEI CU
SUBSTITUENTI DE LAPTE MATERN
 Risc crescut de diaree, infectii respiratorii si alte infectii;
 Risc crescut de diaree persistenta;
 Risc crescut de malnutritie;
 Risc crescut de carenta de vitamina A;
 Risc crescut de moarte si infectii prin malnutritie;
 Risc crescut de alergii (astm, eczeme) si intoleranta
(eruptii, diaree);
 Pe termen lung risc crescut de boli cronice (diabet,
obezitate, cancere infantile);
 Risc crescut de constipatie;
 Risc crescut de dezvoltare intelectuala mai redusa, mai
ales la copii cu greutate mica la nastere.
 Probioticele
 Bifidobacterii, lactobacili
 Alimente functionale vii cvasiesentiale
 Induc aparitia scaunelor cu caracteristici
bifidogene
 Cresc rezistenta la infectii
 Imbunatatesc digestia
 Stimuleaza imunitatea GI si scad incidenta diareei
cu pana la 80%.
 Prebioticele
 Galacto-oligozaharide (GOS), fructo-oligozaharide
(FOS) – raport optim 90/10.
 Ingrediente nutritionale nondigerabile;
 Stimuleaza cresterea unui anumit tip de flora;
 Prototipul din laptele de mama este reprezentat de
oligozaharidele care faciliteaza cresterea
bifidobacterilor si lactobacililor
 Efect antiinflamator in EUN;
 Efect bifidogen – nu sunt substrat pentru
dezvoltarea bifidobacteriilor, dar interactioneaza cu
alte bacterii schimband pH-ul luminal;
 Sinbioticele

 Mixtura intre prebiotice si probiotice

 Diversificarea alimentatiei

 Dupa 4-6 luni, cand este sugarul

pregatit:
 Vrea sa manance mai des
 Se trezeste noaptea pentru a manca
 Nu se mai satura cu mesele de lapte
 Nu se incepe diversificarea inainte de
17 saptamani sau dupa 27 saptamani!
 Dezavantajele
diversificarii precoce
 Scaderea fortei de supt si esuarea
alaptarii
 Risc crescut de diaree
 Risc crescut de reactii alergice si
intolerante alimentare
 Exces prematur de proteine →
supraalimentare → obezitate
 Dificultati psiho-afective: frustrare,
imaturitate in dezvoltare
 Dezavantajele
diversificarii tardive

 Subnutritie, stagnare in crestere

 Deficite nutritive
 Dezvoltare sociala intarziata
 Esecul stabilirii unor obiceiuri alimentare
sanatoase
 Principiile diversificarii
 Sugarul trebuie sa fie sanatos, relaxat;
 Cand se introduce un aliment nou, acesta se va da la
inceputul mesei si va fi urmat de alaptat, care va fi
redus treptat pe masura ce se creste cantitatea de
aliment solid;
 Se introduce un singur aliment nou la un singur pranz
in cantitate progresiv crescatoare pana la inlocuirea
completa a unui pranz de lapte cu alimentul nou;
 Se asteapta 1-2 saptamani pana la introducerea
urmatorului aliment;
 La primele semne de intoleranta digestiva se suprima
alimentul nou, se trateaza copilul apoi se reia
administrarea acestuia cu prudenta;
 Alimentul se propune, nu se impune!
 Administrarea alimentelor noi se face cu lingurita
 Etapele diversificarii (1)
 Legume (supa, piure) / cereale fara
gluten (orez, porumb, mei, tapioca)
 Fructe crude, coapte sau fierte / suc de
citrice si legume
 Carne (fiarta): gaina, curcan, vita (10-
15 g)
 Dupa 7 luni: Galbenus (1/2 x
2/saptamana) / branza de vaci / iaurt
 Dupa 8 luni: Cereale cu gluten (grau,
secara, ovaz, orz)
 Etapele diversificarii (2)
 In orice etapa a diversificarii este
imperativ ca alimentatia sugarului sa
contina zilnic aprox. 500 ml lapte de
mama sau formula de continuare.
 Laptele de vaca nu este recomandat
pana la varsta de 3 ani, din cauza
continutului proteic, lipidic si sodat
crescut si a deficitului de vitamine si
minerale esentiale.
 Alimente interzise pana la 1 an

 Fructe de tip bace: zmeura, mure,

capsuni, fragi, kiwi
 Peste, fructe de mare
 Alune, nuci, unt de arahide
 Albus de ou → alergii
 Sare, zahar, condimente
 Miere de albine → botulism
VA MULTUMIM!