Activitate extracuriculară

Obiectul:Geografia
Clasele:VI-VII-a şi a VIII-a
Profesor: Parasca Stela
Durata: 45min.
Tema: ,,Cartea de vizită a obiectului Geografia”
Tipul lecţiei:Activitate extracuriculară.
Capacitatea de învăţare: medie.
Metodologia de predare: observaţie, comparare, conversaţie, informaţie.
Forma de activitate: frontal
Amenajarea sălii:
*Expoziţia de cărţi şi reviste ,Natura şi noi
*Gazete de perete
*Lozincile:,,A iubi natura e puţin,a o ocroti e o necessitate”, ,,Deschideţi ochii
oameni buni”
Obiective generale: completarea sistemului de cunoştinţe despre obiectul
Geografia, consolidarea cunoştinţelor despre activitatea factorului antropogen
asupra naturii.
Obiective operaţionale:
O1. Să demonstreze dragoste faţă de natură;
O2. Să dezvolte creativitate şi ingionezitate;
O3. Să dezvolte deprinderi de lucru în echipe;

Probele concursului:
1.Salutul-,,Cartea de vizită a obiectului Geografia”
2.Tema pentru acasă:-Legendă
-Scenetă
-Cîntec
3.Creaţie proprie:,,Să ocrotim natura”

1
 Desfăşurarea concursului
Clasa a VI-VII
1.Salutul -,,Cartea de vizită a obiectului Geografia”
Vă dăm un salut mare
Atît de mare ca un soare,
Mare,dulce,călduros,
Colorat şi luminos.
Suntem clasa a şaptea noi
Mai mari decît unii din voi
Şi acum vă povestim
Despre obiectul cel iubim
Un frumos obiect din lume
Despre a mea ţară-mi spune,
Despre globul pămîntesc
Despre lumea ce-o iubesc.

Ia ghiciţi cum se numeşte

Căci oricare o iubeşte
Şi ne-a zis enciclopedia
I-a mea soră,Geografia.
Da,aşa i-au zis cochete
Cele şase continente,
Şi apoi cu-n glas mai pur
Oceanele din-prejur
Ea e mama,ea e dorul
A răspuns ecuatorul,
Ea e soarele de sus
Tropicele au răspuns

Europa,Asia am învăţat
Tot,tot,tot am studiat,
Relieful,apele,ţările
Zonele natural,chiar şi ţărmurile.
Anul acesta am învăţat
Despre ce-i mai greu şi-nteresant
Despre America de Sud şi de Nord
Şi despre Africa puţin,da nu tot.
Dar Geografia apoi
S-a şezat la sfat cu noi
Şi c-o voce bătrînească
Începe să ne povestească.

Începutu-i de poveste
Tot ce-a fost şi azi mai este,
Dar puţin îngădui
La America de Nord se-opri.
Însă un mare călător
Numit Columb Cristofor
America descoperi
Şi muri fără a şti.
2
 Aici o importanţă mare
Regiunea Marilor Lacuri are
Şi cred că mulţi din voi visaţi
În lacul Huron să vă scăldaţi.
Cascada Niagara-i din lume cea mai mare
Şi ca s-o vadă odată-n viaţă
Visează fiecare.

Cel mai mare lanţ montan de pe pămînt

Să ştiţi că Cordilierii sînt,
Tot aici sunt situaţi
De Pacific ei scăldaţi.
America-i tare bogată
C-o insulă imens de plată,
Groenlanda este ea
Mama ei e America.
Ea mai este lăudată
Cu-a ei zonă temperată
Oceanică,continentală
America-i ţară regală.
America de Sud să ştiţi
Simpatică-i şi s-o iubiţi
Despre ea de-aţi învăţa
Brazilia veţi explora.

Unde se organizează o dată-n an

Frumosul carnaval Brazilian,
Cafea bună de vreţi să savuraţi
În Brazilia zburaţi.
Rîul Amazon
Cel mai bogat rîu în apă
Se află şi face
Priveliştea mult mai bogată.
E-o frumoasă aici strîmtoare
Ce poartă numele unui om mare
Magellan e al său nume
Ce a înconjurat întreaga lume.
La fel ca ea nu e nici una
America de Sud e una
De Africa ce să vorbim
Foarte puţin de ea noi ştim
Ea este întretăiată de ecuator
Aproape la jumătate
Are vulcani active
Podişuri şi cîmpii.

3
 Victoria e cascada acestui continent
Dar ca s-o vezi pe ea
Tu fii foarte atent!
Aici e Nilul
Cel mai mare rîu după lungime,
La asta sunt sigură că nu-l întrece nimeni.
Astai o mică parte
Din cîte încă ştim
Dar poate altă dată
O să vă povestim.
Geografia o iubim
Doamnei profesoare-i mulţumim
Că ne-nvaţă ce-i frumos
Pe Pămînt miraculos!...

Clasa a VIII-a
1.Salutul-,,Cartea de vizită a obiectului Geografia”
Pe un picior de plai
Pe o gură de rai
In Drochia în sat
8 ani am învăţat
O clasă mică formăm
Şi Geografia studiem
De la întîi septembrie am început
Cu poziţia geografică ne-am cunoscut
Moldova cu o tînără crăiasa o comparăm
Şi la hartă putem s-o arătăm
Hai să-ti arăt Moldova
Cît de frumoasă este
Cu doine seculare
Cu o horă din poveste
Hai să-ti arăt Moldova
Cu sate mari şi mici
Ca să nu uiţi vreodată că te-ai născut aici
Dacă vrem să ne odihnim
Peşteri, grote noi găsim
De turişti sunt vizitate
Şi peste hotare lăudate
Lacuri mlaştini tot avem
Şi cu ele ne mîndrim
Despre ele am învăţat
Multe lucruri am aflat
Şi o concluzie am făcut
Că nu o să le murdărim mai mult
Mi-e satul ca un cuib de ciocirlie
Undeva într-o apă
Undeva în cîmpie
Undeva într-o doină
Undeva într-un vis
4
 Undeva printre holde
Satul meu s-a întins
Undeva în Moldova
Sat străvechi de plugari
Rădăcina pămîntului
Pomi din pomi seculari

Clasele VI-VII-a
2.Tema pentru acasă
Legenda Europei
Într-un palat din Tyr într-o vreme trăia fecioara Europa fica regelui Ageno.Într-o noapte a visat
un vis ciudat i s-a părut că 2 continente,Asia şi Europa se certau în chip de femei.O femeie i s-a
părut cunoscută chiar din ţara ei numită Fenicia iar cealaltă era străină.Femeia străină o apucă în
braţe ca pe o pradă şi spunînd că o va duce la Jupiter că aşa îi este hărăzit.
Următoarea zi lumina strălucitoare a soarelui îi şterse orice urmă de visat.Împreună cu
prietenele sale se dusese pe ţărmul mării ca să culeagă flori şi să asculte murmurul dulce al
valurilor.Europa purta o haină brodată cu aur reprezentînd scene din viaţa zmeilor.Haina fusese
dăruită chiar de Neptun şi ajunsese moştenire lui Agenor.
Gătită cu această haină de mireasă se juca cu prietenele sale culegînd flori.Una culegea
coprine alta culegea zambile altele flori de şofran.După ce se săturaseră să culeagă flori se aşează
iar în mijloc se află Europa.Jupiter cuprins de săgeţile iubirii organiza o nouă siretenie.Se
schimbă în chip de taur,era un taur superb. Înainte de a se schimba îl chema pe Mercur căruia îi
spusese să se ducă în Fenicia şi să ducă spre ţărmul mării cirezile de vite.Mersur fără să şti că se
afla Jupiter schimbat în Taur ajunsese cu cirezile pînă unde se jucau fetele.Mîndrul animal era
admirat de către fete şi ele doreau să-l mîngîie.Taurul observînd că ea este admirat de către fete
se apropie tot mai mult de Europa care se sperie.Văzînd că taurul este blind se apropie şi îi pune
mănunchiul de flori la bot plin de spumă.Taurul se aşeză la picioarele fetei,şi ea veselă se sui pe
spinarea lui.El văzîndu-se cu prada în spate pleacă domol nefiind observat de celelalte fete.Cînd
a ajuns la sfîrşitul cîmpiei pe ţărmul nisipos îşi grăbi pasul pînă ca fata să se deştepte el înota prin
apă,plutea ca o corabie.A mers noaptea întreagă şi ziua întreagă,taurul o aşezase sub un copac şi
se făcuse nevăzut.A doua zi fata trezindu-se se simţi vinovată pentru cele întîmplate,după ce se
frămînta ea mult timp şi se gîndea să se sinucidă o văzuse pe zeiţa Venus cu fiul ei Amor într-o
lumină supranaturală care spunea că cel care a furat-o este Jupiter cel nebiruit din ceruri.Şi i-a
spus că pe acest loc unde stă se va numi Europa.
Sceneta:
Un copil:Deci daţi să vă povestim
Despre Europa şi Asia ce ştim
Eurasia le spunem
Căci sunt două surori minune.
Europa:Sunt situată în partea de Vest a Eurasiei.Ţărmurile mele sunt puternic
crestate,reprezentate de peninsula,insule,golfuri,mări mărginaşe.Eu ma-m format sub acţiunea
proceselor endogene şi exogene şi datorită acestor procese pe teritoriul meu au apărut trei trepte
de relief:munţi,podişuri şi cîmpii.Sunt cel mai frumos continent.
Asia:Da,şi cine ţi-a spus că eşti tu cea mai frumoasă?
Eu sunt mult mai mare decît tine,sunt situată aproape în întregime în emisfera nordică şi
scăldată de apele multor mări şi a trei oceane:Pacific,Indian şi Arctic.Sunt bogată în multe
substanţe minerale utile.Pe teritoriul meu se află cel mai înalt vîrf montan Everest şi cea mai
adîncă depresiune de uscat Marea Moartă.
Deci pot spune cu certitudine că eu,sunt mai bună decît tine!

5
Copilul: Nu vă certaţi,sunteţi bune amîndouă.Dar acum există altă problemă.În
trecut,solurile,vegetaţia şi lumea animală a Eurasiei s-au modificat radical datorită activităţii
umane.Stepele au fost arate şi transformate în terenuri agricole.Pădurile au fost defrişate.Prin
aceste activităţi omul a contribuit la restrîngerea şi,ca urmare,la dispoziţia multor specii de plante
şi animale.
Aşa dar,puteţi să vă gîndiţi cum soluţionaţi această problemă.Problema protejării în Europa şi
Asia a devenit actual,de aceea se iau diferite măsuri.
Europa:-Ştii surioară,cred că nu trebuie să ne mai certăm.Eu sunt bogată şi frumoasă,tu la fel
dacă va putea să ne valorifice,omul va obţine multe.
Copilul:Concluzia este, să ştiţi
Între voi să vă iubiţi
Eurasia e mare
Omul limite nu are.
Noi de toate învăţăm
Cum cuminţi în bănci să stăm
Eurasia frumoasă
Rămîi gazdă sănătoasă.

Cîntec ,,Europa”
Agenor,tu mare rege
Al ţinutului din Tyr
Ai pierdut pe a ta fiică,
Zeus ţi-a duso-n exil.
A născut copii în Creta
Bravi,frumoşi chiar mai moderni
Aşa ne spune legenda
Europa şi europeni.
Mai la vale este Roma
Cu Italia prinsă-n cizmă
Se întinde mult spre mare
Europa este o prispă.
Săndăluţele romane
Au venit,călcînd Carpaţii,
Se întind europenii
Dar acolo sunt şi Dacii.
Espadrilele se schimbă
Şi opincile se rup
Suntem fraţi în Europa
Pînă dincolo de Prut.
Ţine-ţi cont, mai marii zilei
Ţine-ţi cont de unde-avem
Numele ce de milenii
Ne-a ţinut europeni.
(Petru Jipa)
Cl.VIII-a
2.Tema pentru acasă
Legenda Moldovei
Denumirea de Moldova, vine de la râul cu acelaşi nume, pe valea căruia a fost întemeiat noul
voievodat. Există mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova. În “Descrierea
6
Moldovei” se spune că numele râului ar veni de la Molda căţeluşa voievodului Dragoş. Există
teoria care spune că numele este de origine dacică. Şi există mai multe variante. Se poate ca o
parte a Daciei să se fi numit 'Molisdavia', adică Davia moale; sau de la 'Mollior Davia', adică
partea cea mai plăcută din vechea Dacie. Este posibil ca numele să fi provenit de la o cetate
dacică Moldava. Iar potrivit lingvistului şi cercetătorului Ion Pachia Tatomirescu numele
derivă de la cuvintele: 'moldă'=„albie/vale fortificată“ plus '-dava'=„cetate sacră. Mai există
unele teorii în care se presupune originea numelui Moldova. Istoricii Giurescu & Giurescu, dar şi
Iorgu Iordan susţin că numele de Moldova ar veni de la molid. Potrivit “Enciclopediei
Cugetarea” numele se poate să fi rămas de la bastarni sau goţi. Astfel că Bogdan Petriceicu
Hasdeu dar şi A. D. Xenopol susţin că denumirea ar provine din termenul de origine gotică
“Mulda” care înseamnă „praf”. O altă teorie a lui Emil Vîrtosu considera că numele ar veni de la
germanul 'Molde', 'Mulde' tradus „albie, groapă, adîncitură” şi de la cumanul 'uwe' = „vale,
scobitură”

Denumirea ţării în documente s-a făcut în funcţie de cum îşi spuneau locuitorii înşişi, şi după
modul în care era percepută de stăini. Astfel în actele cancelariei domneşti ţara era denumită
Moldova, după râul cu acelaşi nume, iar uneori apare şi numele de Moldovlahia, adică Vlahia
Moldovenească. Grecii o denumeau Rusovlahia, adică Vlahia de lângă Rusia, sau Maurovlahia
adică Vlahia neagră (de la pădurile de nepătruns), în timp ce pentru Muntenia, foloseau
denumirea Ungrovlahia, adică Vlahia dinspre Ungaria. Turcii foloseau denumirile: Bogdanili,
adică ţara lui Bogdan sau Cara-Bogdan însemnând Bogdania neagră (cu aceeaşi referire la
pădurile de nepătruns)
Scenetă
Acţiunea se desfăşoară la o judecată a naturii.Fiecare element al naturii: Apele (Rîuri şi
Lacuri) ,Pădurile,Stepele şi Fauna îşi protejează superioritatea faţă de celelalte
component.Judecătorul superior fiind elevul clasei a VIII-a.
Apele-Exist pe Pămînt milioane de ani.Eu am permis apariţia şi dezvoltarea primelor vietăţi.Pe
teritoriul Republicii Moldova mă aflu în rîuri Nistru,Prut,Bîc şi altele şi lacuri.Datorită mie pot
supravieţui vegetaţia şi fauna şi desigur omul.
Eu sunt cel mai important component de pe teritoriul Republicii Moldova.
Pădurile-Ba nu,Pădurea este cea mai important.Datorită copacilor înalţi,arbuştilor deşi şi ierbei
răcoroase,noi pădurile protejăm şi asigurăm cu adăpost şi hrană toate vietăţile.Anume noi
Pădurile suntem cel mai important component de pe teritoriul Republicii Moldova.Omul are
nevoie de lumea vegetală pentru a supraveţui.
Stepele-Eu sunt stepa şi ocup parţial partea de Nord şi de Sud a Republicii Moldova.Speciile
mele de plante permit supraveţuirea multor specii de animale.Prin mijlocul luncilor mele curg
majoritatea rîurilor.Omul pe ale mele teritorii poate să-şi construiască şi localităţi,are lunci şi
cîmpii întinse pentru vînat şi eu,Stepa,sunt sigură că sunt cel mai important component.
Fauna-Eu vă rog să vă opriţi şi de faună să auziţi.În componenţa mea intră toate speciile
deanimale de pe acest teritoriu.De la cele mai mici nevertebrate pînă la mamiferele
superioare.Fără mine oamenii nici nu ar exista şi teritoriul Republicii Moldova de pe hartă ar
dispărea.
Omul (Elevul clasei a VIII-a)
Opriţi-vă cu toţii.Cu toate că sunt elev în clasa a VIII-a dar eu vă studies pe toate.Şi după părerea
mea fiecare component al naturii are egală superioritate.Nu este careva mai jos şi careva mai
sus.Apele ne alimentează cu apă.Pădurile cu lemn şi adăpost.Stepele cu vegetaţie de stepă.Fauna
cu surse de hrană.
Deci pentru supravieţuirea şi prosperarea Republicii Moldova haideţi toate componentele să ne
luăm de mînă şi să cîntăm cîntecul unirii căci doar împreună putem ajuta Republica Moldova să
devină o ţară dezvoltată şi bogată în resurse naturale proprii.
7
 Cîntecul ,,Moldova”
Aseară am visat
Că doina m-a furat
Şi m-a adus într-o poveste
Palate de azur
Lumină multă in jur
Dar un alt plai mai drag îmi este
Un plai unde am crescut anume
M-am rugat atunci la mare
La copaci, la flori, la soare
Să mă ducă în ţărişoara mea
refren
Dumă dumă în ţara doinelor
Dumă dumă în ţara florilor
Dumă dumă îmi zice inima
Dumă dumă în Moldova mea
2. Oriunde n-aş pleca
Mă cheamă inima
Pe acele cărărui de ţară
Acolo am cîntat
Acolo am visat
Şi am zis iubesc, întîia oara
Prin codri ce vorbesc în şoaptă
Copilăria mă aşteaptă
Dumă dorule în grabă
Unde am fost copil prin iarbă
Unde frunza doina mi-a cîntat

3.Creaţie proprie-,,Să ocrotim natura”

A elevei din clasa a VIII-a
1.În lumea asta unii nu cunosc
Să ştie ce distrug şi ce omoară
Şi inima naturii îi rănesc
Absorb din jalnicul şi sfîntul ei izvor.
2.Distrug livezi întinse şi cîmpii
Omoară păsări şi animale
Rănesc corpul şi inima naturii
Şi nu se-ndreaptă din această cale.
3.De-ar şti cît rău îşi fac ei numai lor
De-ar şti cîtă pagubă e înainte
Distrug frumosul şi sănătatea copiilor
Şi nu-şi văd mîinile rănite.
4.Priviţi natura şi frumuseţea ei
Priviţi în ochii ei scîntietori
Cum colo-n fund stau nişte zei
8
 Şi repară frumuseţea ei deatîtea ori.
5.Priviţi cum pomu-şi leagănă crenguţa
Cum leagănă atît de lin încetişor
Şi nu se lasă ruptă frunzuliţa
Cid doar crenguţele se lasă la pămînt uşor.
6.Şi iarba stă liniştită la pămînt
Şi floricele tupilite stau în ea
În roua dimineţii sunt scăldate
Şi de răsăritul soarelui sunt dezmierdate.
7.Pe ici pe colo căprioare vezi
Ce se îndreaptă spre izvoare
Cînd colo lupii umblă după iezi
Şi veveriţe după pomuşoare.
8.Fîlfîie prin cer zboruri de aripi
Se-ntrec în zbor păsări cîntătoare
Stau se gîndesc cîteva clipi
Şi apoi iarăşi se-ndreaptă spre Soare.
9.Aşa natura a fost frumoasă,liniştită
Şi liniştea de nimeni nu era stricată
Dar să ne închipuim că ea nu e iubită
Şi de nimeni nu e stimată.
10.Copacii sînt tăiaţi şi Frunze nu-nverzesc
Iarba e călcată şi florile nu înfloresc
Păsări şi căprioare nu se zăresc
Căci vînătorii le pîndesc.
11.Lăsaţi natura să crească,să înmugurească
Lăsaţi-o daţii libertate
Şi atunci în jur o să-nflorească
Şi nu vom fi în străinătate

12.Deci natura să ocrotim

Şi să o iubim în veci
Inima să nu-i rănim
Să nu-i aducem semen reci.
Ocrotiţi pămîntul (Creaţie proprie)
Elevă din clasa a VII-a
Voi dragi copiii din toată lumea
Să nu uitaţi ca s-ocrotiţi
Pămîntul scumpul,dragul nostru
Pe care voi chiar locuiţi.
Nu aruncaţi voi în oceane
Cutii, sticle şi hîrtii
Căci apa mult se poluiază,
Mor animal,mii şi mii.
Rugaţi voi pe părinţii voştri
9
 Din fabrici şi din uzine
Resturile-n apă să nu curgă
Căci tot spre voi pe urmă vine.
Curg chimicale-n mări,oceane
Iar voi acolo vă scăldaţi,
Boli zeci şi sute de-acolo
Uşor prin piele le luaţi.
La oameni bani cînd nu-ajungeau
Ce-i natural ei doar mîncau
Nu aşa mult ei alergau
S-ajungă mari ei bisnesmani.
În armonie toţi trăiau
De viaţă-n plin se bucurau
Atîtea boli nu existau
Şi aşa des ei nu mureau
În ape limpezi se scăldau
Unde peştii înotau.
Acuma ce s-a întîmplat?
Totul foarte s-a schimbat
Fiecare cum poate mai bine
Distruge pămîntul tot şi pe sine.
Des ce-i viu,ce-i frumos
Pe pămînt miraculos.
Respirăm aer poluat
Mîncarea-i totul chimicat
Organele nu pot rezista
Şi se răreşte mult lumea.
Dacă nu ne hotărîm
Pămîntul ca să-l ocrotim
În Cartea Roşie va scri
Că omenirea va muri.
Pămîntul va fi un corp negru,poluat
De nimeni şi nimic populat
Va rătăci în Univers
Ca un simplu corp ceresc.
Chiar nu vi-e milă să-l omorîţi
Nu pot să cred!
Dar e casa voastră,
E dragostea,măicuţa-n glastră.
Eu vă rog mult nu aruncaţi
Gunoi în ape, străzi şi daţi,
La reciclare că-i mai bine
Pentru mine şi pentru tine.
S-au ceva din el confecţionaţi
Exemplu la alţii daţi

10
Ori luaţi exemplu de la mine
Credeţi-mă,aşa e mai bine
Deşeurile pe care le string
Le transform în obiecte de artă
Şi salvez acest Pămînt.
Am confecţionat şi un copac
Din deşeurile ce le-am strîns din sat
Pentru a vă îndemna
Ca să ocrotiţi natura!
Pe toţi i-am bucurat
Că tot gunoiul am adunat
Vreau toată lumea să îndemn
Că decît gunoiul să-l aruncaţi
Satul să vi-l poluaţi,
Obiecte de artă creaţi,
La cei dragi le dăruiţi
Şi veţi fi foarte mulţumiţi
Aşa-i mai bine pentru noi şi pentru voi,
Pămîntul nu-i coş de gunoi!!!
La sfîrşitul concursului au fost înmînate diplome claselor care au prezentat acest
concurs ,,Cartea de vizită a obiectului Geografia”

11