Teza Nagy

STUDIUL SOLUŢIILOR CONSTRUCTIVE
ŞI PERFORMANŢELOR STRUCTURALE
ALE HALELOR UŞOARE CU STRUCTURA
REALIZATĂ DIN PROFILE DE OŢEL
FORMATE LA RECE
Teză destinată obţinerii

titlului ştiinţific de doctor inginer
la
Universitatea “Politehnica” din Timişoara
în domeniul INGINERIE CIVILĂ
de către
Ing. Zsolt NAGY
Conducător ştiinţific: prof.dr.ing. Dan Dubină

Referenţi ştiinţifici: prof.dr. ing. Raffaele Landolfo
prof.dr.ing. Şerban Dima
prof.dr.ing. Victor Gioncu
Ziua susţinerii tezei: 09.12.2006

Seriile Teze de doctorat ale UPT sunt:
1. Automatică 7. Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii
2. Chimie 8. Inginerie Industrială
3. Energetică 9. Inginerie Mecanică
4. Ingineria Chimică 10. Ştiinţa Calculatoarelor
5. Inginerie Civilă 11. Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
6. Inginerie Electrică
Universitatea „Politehnica” din Timişoara a iniţiat seriile de mai sus în scopul diseminării
expertizei, cunoştinţelor şi rezultatelor cercetărilor întreprinse în cadrul şcolii doctorale a
universităţii. Seriile conţin, potrivit H.B.Ex.S Nr. 14 / 14.07.2006, tezele de doctorat
susţinute în universitate începând cu 1 octombrie 2006.
Copyright © Editura Politehnica – Timişoara, 2006
Această publicaţie este supusă prevederilor legii dreptului de autor. Multiplicarea acestei
publicaţii, în mod integral sau în parte, traducerea, tipărirea, reutilizarea ilustraţiilor,
expunerea, radiodifuzarea, reproducerea pe microfilme sau în orice altă formă este permisă
numai cu respectarea prevederilor Legii române a dreptului de autor în vigoare şi
permisiunea pentru utilizare obţinută în scris din partea Universităţii „Politehnica” din
Timişoara. Toate încălcările acestor drepturi vor fi penalizate potrivit Legii române a
drepturilor de autor.
România, 300159 Timişoara, Bd. Republicii 9,

tel. 0256 403823, fax. 0256 403221
e-mail: editura@edipol.upt.ro
Prefaţă
Această lucrare a fost realizată în cadrul Centrului de Cercetare pentru Mecanica
Materialelor şi Siguranţa Structurilor (CEMSIG) din cadrul Facultăţii de Construcţii
şi Arhitectură a Universităţii "Politehnica" din Timişoara. Încercările experimentale
şi întreaga activitate de cercetare efectuată pe parcursul elaborării tezei au fost
realizate într-o mare măsură din fonduri private şi într-o mică măsură în cadrul
unor programe de cercetare naţionale şi europene. Autorul mulţumeşte pe această
cale organizaţiei Lindab pentru finanţarea încercărilor şi Comisiei Europene şi
Guvernului României (MEN, CNCSIS, MCT) pentru sprijinul acordat.
Mulţumesc pentru introducerea în „minunata lume a profilelor cu pereţi
subţiri formate la rece” şi pentru sprijinul acordat de către conducătorul ştiinţific, d-
lui prof.dr.ing. Dan Dubină, pe parcursul celor şapte ani de elaborare a tezei.
Deschiderea internaţională pe care mi-a oferit-o, prin participarea directă la
proiecte de cercetare internaţionale şi cunoaşterea unor personalităţi marcante din
ţară şi străinătate, şi-a lăsat cu siguranţă amprenta asupra acestei lucrări.
Sunt onorat de acceptul d-lor prof.dr.ing. Raffaele Landolfo, prof.dr.ing.
Victor Gioncu şi prof.dr.ing. Şerban Dima de a face parte din comisia de doctorat şi
le mulţumesc pentru revizuirea atentă a lucrării şi pentru comentariile şi sugestiile
utile care le-au adus. Mulţumesc d-lui prof.dr.ing. Radu Băncilă pentru prezidarea
comisiei de doctorat.
Îi voi fi veşnic recunoscător (şi dator) d-lui dr.ing. Aurel Stratan pentru
suportul acordat şi vorbele bune în cele mai disperate momente, pentru
comentariile utile şi ideile salvatoare. Deasemenea mîna de ajutor din partea dr.
Viorel Ungureanu este de nepreţuit.
Încercările derulate în laborator erau imposibile de realizat fără o muncă de
echipă: dr. Adrian Ciutina, dr. Ludovic Fülöp, dr. Iosif Szabó, dr. Florea Dinu, dr.
Raul Zaharia, Mircea Cristuţiu, Nicu Muntean şi Adi Dogaru au fost cele mai
valoroase resurse de care puteam dispune.
Încercările la scară reală – care s-au desfăşurat în afara laboratorului sub
cerul liber - mi-au oferit cele mai frumoase clipe de muncă în echipă: devotamentul
unor oameni ca Laurenţiu Sonia, George Ionescu, Mihaiela Niculae, Adrian Anciu,
Ştefăniţă Ştefănid, au fost de nepreţuit, efortul şi priceperea lui dr.ing. Aurel
Stratan, dr. ing. Adrian Ciutina, ing. Nicu Muntean au fost de neînlocuit. Modul
cum s-au derulat testele au dat dovadă de cel mai înalt profesionalism al echipei de
realizatori.
Prietenia şi ajutorul reciproc al colegilor prof.dr.ing. Daniel Grecea,
conf.dr.ing. Mircea Georgescu, prof. dr. ing. Liviu Gâdeanu, prof. dr. ing. Reidar
Bjorhovde şi prof. dr. ing. Reinhold Schuster m-au stimulat continuu.
Încercările experimentale nu ar fi fost posibile fără sprijinul organizaţiei
Lindab. Le mulţumesc pentru sprijinul financiar şi suportul acordat.
Şi nu în ultimul rând, mulţumesc soţiei mele Éva, care m-a îndurat, mi-a
fost alături toţi aceşti ani şi care m-a încurajat şi ajutat continuu.
Zsolt Nagy
Timişoara, 2006
Nagy, Zsolt
STUDIUL SOLUŢIILOR CONSTRUCTIVE ŞI
PERFORMANŢELOR STRUCTURALE ALE HALELOR UŞOARE
CU STRUCTURA REALIZATĂ DIN PROFILE DE OŢEL
FORMATE LA RECE
Teze de doctorat ale UPT, Seria 5, Nr. 3, Editura Politehnica,
2006, 188 pagini, 124 figuri, 20 tabele.
ISSN:1842-581X
ISBN (10):973-625-389-9, ISBN (13):978-973-625-389-8
Cuvinte cheie:
Cadre portal, profile cu pereţi subţiri formate la rece, noduri
semi-rigide, rigiditate nod, teste monotone, ciclice
Rezumat:
Lucrarea analizează influenţa semi-rigidităţii nodurilor asupra
răspunsului mecanic al structurilor realizate din profile cu pereţi
subţiri formate la rece, alcătuite din secţiuni C spate-n spate.
Analiza pleacă de la încercări exerimentale pe noduri şi continuă
cu încercările experimentale pe cadre la scară reală.
Importanţa configurării nodurilor asupra comportării structurilor
realizate din profile cu pereţi subţiri formate la rece a impus o
analiză a caracteristicilor mecanice în termeni de rezistenţă,
rigiditate şi ductilitate. S-a evidenţiat importanţa considerării
semi-rigidităţii nodurilor în analiza structurilor şi rezistenţele
post-elastice scăzute ale acestor tipuri de structuri. S-a arătat că
modelul clasic de calculul îmbinărilor care acceptă ipoteza
centrului de rotire în centrul de greutate al grupului de şuruburi şi
distribuţia liniară a solicitării pe şuruburi în raport cu distanţa de
la centrul de greutate al fiecărui şurub – nu este întotdeauna
adevărată. În lucrare sînt propuse metode analitice pentru
determinarea caracteristicilor mecanice şi proceduri de proiectare
ale acestor tipuri de structuri.
În lucrare este propusă o metodologie de calcul al cadrelor
metalice realizate din profile cu pereţi subţiri formate la rece.
Cuprins
Rezumat xv
Prefaµ xvii
1 Introducere 1
1.1 Obiectivele tezei de doctorat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Planul tezei de doctorat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2 Cercet ri similare în domeniu: sinteza rezultatelor ³i evaluare 4
2.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.2 Aspecte caracteristice ale comport rii, calculului ³i proiect rii structurilor
din prole de oµel cu pereµi subµiri formate la rece . . . . . . . . . . . . . 5
2.2.1 Materialul de baz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.2.2 Efectul tehnologiei de fabricare asupra caracteristicilor mecanice . 6
2.2.3 Probleme specice de rezistenµ ³i stabilitate . . . . . . . . . . . . 9
2.2.4 Inuenµa zvelteµii pereµilor: conceptul de l µime ecace . . . . . . 13
2.2.5 Rigiditatea la torsiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.2.6 Strivirea local a inimii (fenomenul web crippling) . . . . . . . . 17
2.2.7 Fenomenul shear lag . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2.8 Ductilitatea ³i comportarea în domeniul plastic . . . . . . . . . . . 18
2.2.9 Inuenµa imperfecµiunilor asupra comport rii la stabilitate . . . . 18
2.2.10Tehnologia de îmbinare ale prolelor formate la rece . . . . . . . . 19
2.3 Aspecte caracteristice ale comport rii structurilor realizate din prole cu
pereµi subµiri formate la rece acoperite de normele de proiectare . . . . 20
2.3.1 Cold-formed steel structures Revision of AS/NZS 4600:1996
(Australia, Noua Zeeland 2003) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2.3.1.1 Flambajul global: încovoiere, torsiune, încovoiere-torsiune
Nne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.3.1.2 Flambajul local (voalare), Nnl . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.3.1.3 Flambajul prin distorsiune, Nnd . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.3.1.4 Flambajul global prin încovoiere lateral cu r sucire, Mne 26
2.3.1.5 Flambajul local (voalare), Mnl . . . . . . . . . . . . . . . . 26
2.3.1.6 Flambajul prin distorsiune, Mnd . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.3.2 North American specication for the design of cold-formed steel
structural members (2001) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.3.2.1 Formula de interacµiune dintre ambajul local ³i cel global
conform normei americane AISI-2001 . . . . . . . . . . . 27
2.3.2.2 Flambajul interactiv dintre ambajul local ³i ambajul prin
încovoiere lateral cu r sucire în cazul grinzilor încovoiate
conform normei AISI-2001 . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
v
vi CUPRINS
2.3.3 Eurocode 3, partea 1.3 (2004) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

2.4 Soluµii constructive ³i probleme specice ale structurilor realizate din ca-
dre din prole cu pereµi subµiri formate la rece . . . . . . . . . . . . . . . 31
2.4.1 Avantajele utiliz rii prolelor formate la rece in construcµii . . . . 31
2.4.2 Cadre pentru structura de rezistenµ . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.5 Studii ³i cercet ri actuale din domeniu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
2.5.1 Baigent and Hancock (1982) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
2.5.2 Chung (1998, 1999) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
2.5.3 Kirk (Swagebeam) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.5.4 Lim and Nethercot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.5.5 J.B.P Lim Joint Effects in cold-formed steel portal frames (phd.
Thesis) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.5.6 H.C. Ho, K.F. Chung Analythical prediction on deformation charac-
teristics of lapped connections between cold formed steel Z sections 43
2.5.7 W.K. Yu, K.F. Chung, M. F. Wong Analysis of bolted moment con-
nections in cold formed steel beam column sub-frames . . . . . 44
2.5.8 M. Dundu, A. R. Kemp Strength requirements of single cold-for-
med channels connected back-to-back . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2.5.9 R. Zaharia, D. Dubin Comportarea fermelor cu îmbin ri semi-ri-
gide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
2.5.10J. Carr, A. Mansour, J. Mills Self drilling screwed knee-joints for
cold formed steel portal frames in cyclonic region . . . . . . . . . 47
2.6 Concluziile deprinse din cercet rile similare din domeniu . . . . . . . . . 47
3 Program experimental pentru studiul comport rii nodurilor de cadre 49
3.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
3.2 Programul experimental . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.2.1 Scopul programului ³i aranjametul standului de încercare . . . . . 52
3.2.2 Proiectarea specimenelor încercate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.2.3 Calculul îmbin rilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.2.3.1 Îmbinare de coam : 8 ³uruburi M20 gr. 6.6 . . . . . . . . 55
3.2.3.2 Îmbinare strea³in : 8 ³uruburi M20 gr. 6.6 . . . . . . . . 55
3.2.4 Diagrame de eforturi pe specimene . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.2.5 Caracteristicile prolelor cu pereµi subµiri . . . . . . . . . . . . . . 59
3.2.6 Preg tirea ³i derularea încerc rilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.2.6.1 Procedura de înc rcare în regim ciclic . . . . . . . . . . . 59
3.2.7 Rezultatele încerc rilor experimentale . . . . . . . . . . . . . . . . 62
3.2.7.1 Testele monotone . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
3.2.7.2 Testele ciclice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
3.3 Concluziile încerc rilor experimentale pe noduri . . . . . . . . . . . . . . 68
4 Metoda componentelor 69
4.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
4.2 Aplicarea metodei componentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
4.3 Concluziile analizei prin metoda componentelor . . . . . . . . . . . . . . 75
5 Program experimental pentru studiul comport rii cadrelor 76
5.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
5.2 Preg tirea testului pe cadre la scar real . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
5.3 Instrumentarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
5.4 Sumarul încerc rilor experimentale pe cadre . . . . . . . . . . . . . . . . 79
5.4.1 Test 1 înc rcare doar cu forµ lateral . . . . . . . . . . . . . . . 79
CUPRINS vii
5.4.2 Test 2 înc rcare gravitaµional ³i cu forµ lateral . . . . . . . . 79

5.5 Evaluarea rezultatelor ³i comparaµii cu modele numerice . . . . . . . . . 80
5.6 Concluziile încerc rilor pe cadre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
6 Metodologie de calcul ³i proiectare a cadrelor realizate din prole cu
pereµi subµiri 86
6.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
6.2 Abordarea proiect rii pe cale tradiµional . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
6.3 Abordarea proiect rii pe cale inovativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
6.4 Comentariile rezultatelor obµinute în urma proceselor de proiectare pe
cale tradiµional vs cale inovativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
6.5 Concluzii privind analiza metodelor de proiectare pe cale tradiµional vs
cale inovativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
7 Contribuµii originale aduse în tez 91
7.1 Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
7.2 Contribuµii personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
7.3 Valoricarea rezultatelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
7.4 Analiza realiz rii obiectivelor propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Anexe 95
A Clasicarea nodurilor conform EN 1993-1-8 (2003) 97
A.1 Clasicarea nodurilor dup rigiditate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
A.2 Clasicarea nodurilor dup rezistenµ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
A.3 Clasicarea nodurilor dup ductilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
B Calculul caracteristicilor mecanice prin metoda componentelor 102
B.1 Calculul caracteristicilor mecanice ale îmin rii de coame de tip RIS-FB . 102
B.2 Secµiunea prolelor C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
B.3 T lpi ale elementelor în compresiune / întindere . . . . . . . . . . . . . . 104
B.3.1 T lpile prolului cu pereµi subµiri C solicitat la compresiune / întin-
dere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
B.3.2 T lpile piesei de îmbinare solicitat la compresiune / întindere . . . 104
B.4 Rîndul 1 ³i 4 de ³uruburi (³uruburi pe t lpi) . . . . . . . . . . . . . . . . 105
B.4.1 uruburi solicitate la forfecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
B.4.2 Peretele g urii din prolul C supus la compresiune . . . . . . . . 105
B.4.3 Peretele g urii din prolul de îmbinare supus la compresiune . . 106
B.5 Rîndul 2 ³i 3 de ³uruburi (³uruburi pe inim ) . . . . . . . . . . . . . . . . 106
B.5.1 uruburi solicitate la forfecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
B.5.2 Peretele g urii din prolul C supus la compresiune . . . . . . . . 107
B.5.3 Peretele g urii din prolul de îmbinare supus la compresiune . . 107
B.6 Momentul capabil specimen RIS FB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
B.6.1 Rîndul 1 de ³uruburi (talp ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
B.6.2 Rîndul 2 de ³uruburi (inim ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
B.6.4 Momentul capabil al îmbin rii specimen RIS-FB . . . . . . . . . . . 109
B.7 Rigiditate specimen RIS-FB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
viii CUPRINS
B.7.4 Rigiditatea echivalent a rîndurilor de ³uruburi 1-3 . . . . . . . . . 110

B.7.5 Rigiditatea exural a nodului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
B.7.6 Diagrama M-Φ RIS FB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
B.8 Calculul caracteristicilor mecanice ale îmbin rii de strea³in de tip KIP-FB 112
B.8.4 Momentul capabil al îmbin rii specimen KIP-FB . . . . . . . . . . . 113
B.9 Rigiditate specimen KIP FB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
B.9.4 Rigiditatea echivalent a rîndurilor de ³uruburi 1-3 . . . . . . . . . 114
B.9.5 Rigiditatea exural a nodului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
B.9.6 M-Φ diagram KIP FB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
C Proiectarea cadrului din prole formate la rece 116
C.1 Proiectarea pe cale tradiµional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
C.2 Proiectarea pe cale inovativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
D Vericarea elementelor cadrului din prole formate la rece 124
D.1 Calculul de vericare a riglei, în secµiunea cea mai solicitat , pentru cadrul
cu îmbin ri continue . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
D.2 Calculul de vericare a stâlpului, în secµiunea cea mai solicitat , pentru
cadrul cu îmbin ri continue . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
D.3 Calculul de vericare a riglei, în secµiunea cea mai solicitat , pentru cadrul
cu îmbin ri semirigide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
D.4 Calculul de vericare a stâlpului, în secµiunea cea mai solicitat , pentru
cadrul cu îmbin ri semirigide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
E Ovalizarea g urilor m surat în urma testelor pe noduri de coam 137
F Mecanismul de cedare al cadrului sub efectul înc rc rilor orizontale 141
G Mecanismul de cedare al cadrului sub efectul înc rc rilor verticale ³i
orizontale 144
H Imperfecµiunile geometrice m surate ale cadrului (test nr. 2) 147
I Modelarea rigidit µilor experimentale ale nodurilor de coam ³i strea-
³in pentru calculul numeric 149
Bibliograe 151
Summary 160
Contributions of the Author 161
Contents 165
List of Figures 168
List of Tables 170
List de guri
2.1 Curbe pentru oµeluri cu palier de curgere ³i cu curgere gradual . . . . 6

2.2 Inuenµa procesului de formare la rece asupra caracteristicilor mecanice
ale oµelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.3 Evidenµierea tensiunilor reziduale de tip exional . . . . . . . . . . . . . 8
2.4 Moduri de ambaj pentru un prol C format la rece comprimat . . . . . 10
2.5 Rezistenµa funcµie de lungimea de semiund pentru un prol C compri-
mat (Hancock 1998) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.6 Comportarea unui prol comprimat cu secµiune obi³nuit ³i secµiune cu
perete subµire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.7 Cedarea unui prol C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.8 Efectul voal rii asupra capacit µii de rezistenµ . . . . . . . . . . . . . . 12
2.9 Voalarea pereµilor comprimaµi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.10 Starea de tensiune într-un perete plan care voaleaz . . . . . . . . . . 14
2.11 Secµiunea ecace a unui perete voalat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.12 Deformaµii de r sucire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2.13 Distribuµia tensiunilor normale pe t lpile grinzilor încovoiate . . . . . . 17
2.14 Cele patru moduri de cedare de baz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.15 Moduri de cedare suplimentare caracteristice pentru elemente subµiri . 20
2.16 Structura principalelor norme analizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.17 Considerarea l µimii dup dup EC3 ³i AS-NZ / AISI . . . . . . . . . . . 22
2.18 Moduri critice de ambaj ³i lungimile de semiund corespunz toare pen-
tru un prol cu secµiune C solicitat la compresiune (Schafer, 2001) . . . 23
2.19 Modelul Lau ³i Hancock pentru ambajul prin distorsiune . . . . . . . . 24
2.20 Vedere 3D a structurii realizate din prole Lindab . . . . . . . . . . . . 33
2.21 Detalii ale cadrului realizat din prole Lindab . . . . . . . . . . . . . . . 34
2.22 Modelarea cadrului pentru calculul structurii . . . . . . . . . . . . . . . 34
2.23 Structura termocentralei Arbema Arad . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
2.24 Piese nod tip Kontirom . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
2.25 Structura tip Kontirom în execuµie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2.26 Structura tip Frisomat ³i Galcorom . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2.27 Nod tipic în cazul structurilor tip Galcorom . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2.28 Structuri cu grinzi cu z brele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.29 Sistem structural Construcµii U³oare Lindab ³i detalii caracteristice . 37
2.30 Structuri tip Astra Frisomat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
2.31 Detalii cadru studiat de Baigent ³i Hancock . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2.32 Poziµia înc rc rilor ³i împiedicarea pierderii stabilit µii laterale . . . . . 39
2.33 Tipuri de noduri încercate de Chung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
2.34 Cadru cu noduri amprentate (Swagebeam) . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.35 Nodul de coam încercat de Lim ³i Nethercot . . . . . . . . . . . . . . . 42
ix
x LIST DE FIGURI
2.36 Detalii ale guseelor îmbin rii de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

2.37 Îmbinarea testat de Ho . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.38 Îmbinarea testat de Dundu ³i Kemp: montaj test ³i puncte de xare
laterale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2.39 Îmbinarea testat de Dundu ³i Kemp: îmbinare rigl stîlp . . . . . . . . 46
2.40 Tipul de îmbinare cu dou ³uruburi studiat de Zaharia ³i Dubin . . . 47
3.1 Clasic ri ale nodurilor în funcµie de rigiditate . . . . . . . . . . . . . . 50
3.2 Modelarea nodurilor pentru analiz structural . . . . . . . . . . . . . . 50
3.3 Stand de încercare noduri de coam ³i noduri de stea³in . . . . . . . . 51
3.4 Cadrul portal de referinµ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.5 Predimensionare cadru cu 10 kN/ml înc rcare . . . . . . . . . . . . . . 53
3.6 Diagramele M, T, N rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
3.7 Secµiunea elementelor rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.8 Secµiunea caracteristic a specimenelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.9 Diagrame M, N, T specimene de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.10 Diagrame M, N, T specimene de colµ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
3.11 Specimene de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
3.12 Specimene de strea³in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3.13 Fî³ii pentru încercarea de tensometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.14 Instrumentare stand de încercare nod coame ³i strea³in . . . . . . . . 60
3.15 Procedura de aplicare a înc rc rii ciclice în conformitate cu prevederile
ECCS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
3.16 Determinarea limitei de curgere în conformitate cu prevederile ECCS . 61
3.17 Modul de cedare a specimenelor RIP-M ³i RIS-FB-M . . . . . . . . . . . 63
3.18 Modul de cedare a specimenelor KIS-M ³i KIS-FB-M . . . . . . . . . . . 63
3.19 Rezultate comparative pentru nod de coam ³i nod de strea³in . . . . 64
3.20 Rezultate comparative pentru nod de coam ³i nod de strea³in . . . . 66
3.21 Iniµierea surilor în t lpi datorate voal rilor succesive . . . . . . . . . . 67
3.22 Rezultate comparative din încerc ri ciclice pe nod a) coam b) strea³in 67
4.1 Specimene studiate în metoda componentelor . . . . . . . . . . . . . . 69
4.2 Concentr ri de tensiuni în cazul specimenelor cu ³uruburi . . . . . . . . 70
4.3 Grupurile de ³uruburi considerate în analiz . . . . . . . . . . . . . . . . 70
4.4 Centrul de rotire din analiza MEF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
4.5 Evidenµierea rolului peretelui g urii în exibilitatea total . . . . . . . . 71
4.6 Etapele principale la asamblarea componentelor . . . . . . . . . . . . . 73
4.7 Curbe moment rotire analitice ³i experimentale . . . . . . . . . . . . 75
5.1 Schema testului la scar real . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
5.2 Preg tirea testului la scar real . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
5.3 Instrumentare cadru în cazul testului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
5.4 Nod de cadru ³i presa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
5.5 Diagrama forµ deplasare în cadrul celor dou teste . . . . . . . . . . 80
5.6 Modele structurale analizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
5.7 Curbe moment rotire experimental ³i din modelul M3 . . . . . . . . . 81
5.8 Cadru C1 dup test ³i modul de cedare în zona îmbin rii din stînga . . 82
5.9 Cadru C1 rezultate experimentale vs numerice . . . . . . . . . . . . . . 82
5.10 Cadru C2 dup test ³i prima voalare în zona îmbin rii din dreapta . . . 84
5.11 Cadru C2 rezultate experimentale vs numerice . . . . . . . . . . . . . . 84
LIST DE FIGURI xi
6.1 Abordarea proiect rii pe cale tradiµional . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

6.2 Abordarea proiect rii pe cale inovativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.1 Diagrama cauz -efect privind comportarea particular a barelor cu pereµi
subµiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
A.1 Exemple de nod ³i îmbinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
A.2 Clasic ri ale nodurilor dup rigiditate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
A.3 Clasicare noduri analizate dup rigiditate . . . . . . . . . . . . . . . . 99
A.4 Clasic ri ale nodurilor dup rezistenµ . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
A.5 Clasicare noduri analizate dup rezistenµ . . . . . . . . . . . . . . . . 100
A.6 Ductilitatea sau capacitatea de rotire ale nodurilor . . . . . . . . . . . . 101
B.1 Specimenul de coam RIS-FB ³i cel de strea³in KIP-FB studiat . . . . 102
B.2 Grupul exterior de ³uruburi considerat în analiz . . . . . . . . . . . . . 103
B.3 Secµiunea transversal a prolului C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
B.4 Ansamblul de componente nod coam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
B.5 Diagrame moment rotire analitic vs experimental RIS-FB . . . . . . . 111
B.6 Ansamblul de componente nod strea³in . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
B.7 Diagrame de moment rotire analitic vs experimental KIP-FB . . . . . 115
C.1 Forma cadrului ³i modelarea structurii pentru analiz . . . . . . . . . . 117
C.2 Diagrama de momente încovoietoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
C.3 Diagrama de forµe t ietoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
C.4 Diagrama de forµe axiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
C.5 Modelarea structurii pentru analiz cu noduri semi-rigide . . . . . . . . 120
C.6 Diagrama de momente încovoietoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
C.7 Diagrama de forµe t ietoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
C.8 Diagrama de forµe axiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
E.1 Specimen RIP-M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
E.2 Specimen RIS-M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
E.3 Specimen RSG-M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
E.4 Specimen RIS-FB-M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
E.5 Specimen RIS-FB-C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
E.6 Specimen RIS-FB-C2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
E.7 Specimen RIP-C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
E.8 Specimen RSG-C1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
F.1 Cadrul în testul nr. 1 preg tirea testului . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
F.2 Cadrul în testul nr. 1 dup încercare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
F.3 Mecanism de cedare test 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
F.4 Fenomenul de pierdere a stabilit µii locale . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
G.1 Cadrul în testul nr. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
G.2 Mecanism de cedare test 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
G.3 Fenomenul de pierderea stabilit µii locale . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
H.1 Erori iniµiale determinate prin m sur tori topo . . . . . . . . . . . . . . 147
H.2 Localizare puncte m surate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
xii LIST DE FIGURI
I.1 Modelare nod de strea³in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

I.2 Modelare nod de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
M.1 Diagram: the specic behavior of cold formed steel members . . . . . 161
List de tabele
2.1 Cre³terea limitei de curgere ³i a limitei de rupere funcµie de procedeul de

fabricaµie a prolelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.2 Tipul ³i intensitatea tensiunilor reziduale în prolele din oµel . . . . . . . 9
2.3 Rezultatele încerc rilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.1 Lista specimenelor Teste pe noduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3.2 Rezultatele încerc rilor la tracµiune pe materialele folosite la încerc ri . 59
3.3 Rezultate obµinute în regim de înc rcare monoton . . . . . . . . . . . . . 64
3.4 Caracteristici mecanice obµinute în regim de înc rcare monoton . . . . 65
3.5 Date înregistrate în regim de înc rcare ciclic . . . . . . . . . . . . . . . . 67
3.6 Caracteristici mecanice obµinute în regim de înc rcare ciclic . . . . . . . 68
4.1 Rezistenµe ale componentelor nodului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
4.2 Rigidit µile componentelor nodului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
4.3 Caracteristici mecanice experimentale ³i analitice . . . . . . . . . . . . . 74
6.1 Tabel comparativ la nivelul momentelor încovoietoare urmînd cele dou
metode . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
A.1 Rigiditate noduri determinate analitic ³i experimental . . . . . . . . . . . 98
B.1 Geometria secµiunii C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
B.2 Matricea de rezistenµ a nodului de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
B.3 Matricea de rigiditate a nodului de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
B.4 Matricea de rezistenµ a nodului de strea³in . . . . . . . . . . . . . . . 112
B.5 Matricea de rigiditate a nodului de strea³in . . . . . . . . . . . . . . . . 112
H.1 Rezultate m sur tori topo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
xiii
Rezumat
Lucrarea analizeaz inuenµa semi-rigidit µii nodurilor asupra r spunsului mecanic al
structurilor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece, alc tuite din secµiuni
C spate-n spate. Analiza pleac de la încerc ri exerimentale pe noduri ³i continu
cu încerc rile experimentale pe cadre la scar real cadre din care s-au extras ³i
nodurile de coam ³i strea³in încercate.
Importanµa congur rii nodurilor asupra comport rii structurilor realizate din
prole cu pereµi subµiri formate la rece a impus o analiz a caracteristicilor mecanice
în termeni de rezistenµ , rigiditate ³i ductilitate. S-a evidenµiat importanµa consider rii
semi-rigidit µii nodurilor în analiza structurilor. S-a ar tat c modelul clasic de calculul
îmbin rilor care accept ipoteza centrului de rotire în centrul de greutate al grupului
de ³uruburi ³i distribuµia liniar a solicit rii pe ³uruburi în raport cu distanµa de la
centrul de greutate al ec rui ³urub nu este întotdeauna adev rat .
În lucrare au fost analizate prevederile a trei norme de proiectare din Europa,
America de Nord ³i Noua Zeeland / Australia în leg tur cu criteriile de proiectare
pentru structurile metalice realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece. Au fost
sintetizate tendinµele actuale din domeniul cercet rii structurilor realizate din prole
cu pereµi subµiri formate la rece ³i în particular al îmbin rilor acestora.
R spunsul mecanic al cadrelor realizate din prole cu pereµi subµiri formate
la rece cu noduri semi-rigide a fost evaluat prin prisma încerc rilor experimentale
efectuate la nivel de subansamblu (încerc ri pe noduri) ³i la nivel global (încerc ri
pe cadre la scar real ). Analiza a scos la iveal importanµa congur rii îmbin rilor
³i rezistenµele post-elastice sc zute ale acestor tipuri de structuri. În lucrare sînt pro-
puse metode analitice pentru determinarea caracteristicilor mecanice ³i proceduri de
proiectare ale acestor tipuri de structuri.
Studiul structurilor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece a avut
ca scop evidenµierea inuenµei semi-rigidit µii nodurilor asupra comport rii globale
ale structurilor. Au fost analizate diferite conguraµii de îmbin ri (cu ³uruburi doar pe
inim , cu ³uruburi ³i pe inim ³i pe t lpi) din care doar unele s-au dovedit a eciente.
Performanµa superioar a conguraµiilor de noduri cu ³uruburi ³i pe t lpi ³i pe inim
este dat de faptul c acest tip de nod s-a dovedit a total rezistent. Performanµa
³i ecienµa structurilor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece de tip C
s-a dovedit a satisf c toare în domeniul elastic. Optimizarea structurilor din acest
punct de vedere poate realizat prin evitarea producerilor de voal ri premature
în structur , aspect evidenµiat în lucrare. Practic, acest obiectiv poate atins prin
realizarea unor îmbin ri total rezistente în întreaga structur , ced rile producîndu-se
la solicit ri apropiate cu capacitatea portant a elementului format la rece.
În lucrare este propus o metodologie de calcul al cadrelor metalice realizate
din prole cu pereµi subµiri formate la rece de tip C realizate prin îmbin ri cu dispu-
nerea ³uruburilor atît pe inim cît ³i pe talpa prolelor C. Aceast soluµie faciliteaz
obµinerea unor îmbin ri total rezistente, fapt ce permite o exploatare mai judicioas a
secµiunilor de prole utilizate. Încerc rile experimentale efectuate au conrmat feza-
bilitatea tehnologic a soluµiei ³i au conrmat modul de comportare estimat.
xv
Prefaµ
Aceast lucrare a fost realizat în cadrul Centrului de Cercetare pentru Mecanica
Materialelor ³i Siguranµa Structurilor (CEMSIG) din cadrul Facult µii de Construcµii ³i
Arhitectur a Universit µii "Politehnica" din Timi³oara. Încerc rile experimentale ³i în-
treaga activitate de cercetare efectuat pe parcursul elabor rii tezei au fost realizate
într-o mare m sur din fonduri private ³i într-o mic m sur în cadrul unor programe
de cercetare naµionale ³i europene. Autorul mulµume³te pe aceast cale organiza-
µiei Lindab pentru nanµarea încerc rilor ³i Comisiei Europene ³i Guvernului României
(MEN, CNCSIS, MCT) pentru sprijinul acordat.
Mulµumesc pentru introducerea în minunata lume a prolelor cu pereµi subµiri
formate la rece ³i pentru sprijinul acordat de c tre conduc torul ³tiinµic, d-lui prof.
dr. ing. Dan Dubin , pe parcursul celor ³apte ani de elaborare a tezei. Deschiderea
internaµional pe care mi-a oferit-o, prin participarea direct la proiecte de cercetare
internaµionale ³i cunoa³terea unor personalit µi marcante din µar ³i str in tate, ³i-a
l sat cu siguranµ amprenta asupra acestei lucr ri.
Sunt onorat de acceptul d-lor prof. dr. ing. Raffaele Landolfo, prof. dr. ing.
Victor Gioncu ³i prof. dr. ing. erban Dima de a face parte din comisia de doctorat
³i le mulµumesc pentru revizuirea atent a lucr rii ³i pentru comentariile ³i sugestiile
utile pe care le-au adus. Mulµumesc d-lui prof.dr.ing. Radu B ncil pentru prezidarea
comisiei de doctorat.
Îi voi ve³nic recunosc tor (³i dator) d-lui dr. ing. Aurel Stratan pentru supor-
tul acordat ³i vorbele bune în cele mai disperate momente, pentru comentariile utile
³i ideile salvatoare. Deasemenea mîna de ajutor din partea dr. Viorel Ungureanu este
de nepreµuit.
Încerc rile derulate în laborator erau imposibile de realizat f r o munc de
echip : dr. Adrian Ciutina, dr. Ludovic Fülöp, dr. Iosif Szabó, dr. Florea Dinu, dr. Raul
Zaharia, Mircea Cristuµiu, Nicu Muntean ³i Adi Dogaru au fost cele mai valoroase
resurse de care puteam dispune.
Încerc rile la scar real care s-au desf ³urat în afara laboratorului sub cerul
liber mi-au oferit cele mai frumoase clipe de munc în echip : devotamentul unor
oameni ca Laurenµiu Sonia, George Ionescu, Mihaiela Niculae, Adrian Anciu, tef niµ
tef nid, au fost de nepreµuit, efortul ³i priceperea lui dr.ing. Aurel Stratan, dr. ing.
Adrian Ciutina, ing. Nicu Muntean au fost de neînlocuit. Modul cum s-au derulat testele
au dat dovad de cel mai înalt profesionalism al echipei de realizatori.
Prietenia ³i ajutorul reciproc al colegilor prof. dr. ing. Daniel Grecea, conf. dr.
ing. Mircea Georgescu, prof. dr. ing. Liviu Gâdeanu, prof. dr. ing. Reidar Bjorhovde ³i
prof. dr. ing. Reinhold Schuster m-au stimulat continuu.
Încerc rile experimentale nu ar fost posibile f r sprijinul organizaµiei
Lindab. Mulµumesc pentru sprijinul nanciar ³i suportul acordat.
i nu în ultimul rând, mulµumesc soµiei mele Éva, care m-a îndurat, mi-a fost
al turi toµi ace³ti ani ³i care m-a încurajat ³i ajutat continuu.
Zsolt Nagy
Timi³oara, 2006
xvii
Capitolul 1
Introducere
Prolele metalice formate la rece se întâlnesc în mai toate aspectele vieµii moderne.
Utiliz rile acestora sunt multe ³i variate, existînd în zilele noastre o gam larg de
produse, cu o mare diversitate de forme ³i m rimi.
Apariµia în construcµii a prolelor formate la rece dateaz de pe la mijlocul
secolului XX în SUA ³i Marea Britanie. Pân nu demult, prolele formate la rece au
fost folosite preponderent ca elementele secundare ale structurilor de rezistenµ ale
cl dirilor, în alc tuirea învelitorilor, ca pane pentru acoperi³ sau rigle pentru pereµi. Tot
mai mult, în ultimii ani, aceste prole sunt utilizate ³i pentru alc tuirea structurii de
rezistenµ propriu-zise a cl dirilor.
Utilizarea pe scar larg a acestor prole a început îns doar din a doua jum -
tate a secolului trecut, de aceea ³tiinµa ce se ocup cu studiul comport rii prolelor
formate la rece se poate considera una foarte tîn r , domeniul foarte vast oferind
cercet torilor ³i proiectanµilor foarte multe provoc ri în munca de zi cu zi.
Lucrarea de faµ î³i aduce contribuµia la cercet rile continue care încearc s
îmbun t µeasc performanµa structurilor metalice realizate din prole cu pereµi subµiri
formate la rece, aliniindu-se la tendinµele mondiale în domeniu. Cercet rile întreprinse
în cadrul tezei de doctorat au fost integrate într-o serie de programe naµionale, printre
care proiectul MEC-CNCSIS, Grant 3853 A11/164 Studiul experimental al cadrelor
pentru construcµii civile ³i industriale în zone seismice. Lucrarea este foarte de ac-
tualitate ³i pe plan internaµional, în contextul cre³terii interesului pentru structurile
metalice realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece.
Capacitatea portant ³i mecanismul de cedare a unei structuri realizate din
prole cu pereµi subµiri formate la rece depinde într-o mare m sur de modul de rea-
lizare a îmbin rilor în structur . Cu toate c exist metode avansate de calcul ale
structurilor, modelarea îmbin rilor pentru analiz se face foarte simplist considerînd
nodurile simple sau continue, fapt ce nu totdeauna concord cu comportarea real
ale structurilor analizate. Evaluarea r spunsului structurii se efectueaz prin analize în
domeniul elastic. Datorit acestor simplic ri f cute în modelare alura momentelor
încovoietoare rezultate va diferit de situaµia real , la fel ³i deformaµiile în structur
fapt pentru care în majoritatea situaµiilor inginerii risc s obµin rezultate descope-
ritoare.
1.1 Obiectivele tezei de doctorat

În vederea cre³terii nivelului de siguranµ ale structurilor proiectate devine nece-
sar prezicerea caracteristicilor mecanice ale îmbin rilor ³i înµelegerea modului în care
acestea afecteaz r spunsul elastic ³i inelastic ale acestora.
În calitate de proiectanµi de structuri, putem controla ³i îmbun t µi perfor-
manµa construcµiilor prin modul în care concepem, conform m ³i realiz m îmbin rile
în structuri.
1
2 INTRODUCERE 1
În acest context prin elaborarea prezentei lucr ri autorul î³i propune urm toa-
rele obiective:
Obiectivul principal al cercet rii îl constituie studiul îmbin rilor structurilor rea-
lizate din prole din oµel cu pereµi subµiri formate la rece. Lucrarea urm re³te
³i la nivel de subansamble (noduri) ³i la nivel global (scar real ) r spunsul
mecanic al structurii ce se va verica prin încerc ri de laborator.
Realizarea unui program experimental propriu pe noduri ³i pe un cadru la
scar real pentru obµinerea în laborator a mecanismelor de cedare ³i conr-
marea mecanismelor de cedare obµinute pe cale analitic .
Înµelegerea modului în care aceste mecanisme de cedare se formeaz ³i iden-
ticarea parametrilor care le inuenµeaz .
Determinarea pe cale analitic a caracteristicilor mecanice ale nodurilor ³i com-
pararea cu rezultatele experimentale proprii ³i din literatura de specialitate.
Propunerea unei proceduri de proiectare ale tipologiilor de noduri ³i de struc-
turi analizate.
1.2 Planul tezei de doctorat

Lucrarea este structurat pe ³apte capitole, dup cum urmeaz :
Capitolul 2 investigheaz comportamentul particular al prolelor cu pereµi
subµiri formate la rece. Sînt analizate dou categorii de efecte (Rondal & Dubin , 1993)
care evidenµiaz comportamentul particular al prolelor cu pereµi subµiri formate la
rece în comparaµie cu prolele laminate la cald.
Prima categorie de efecte apare datorit existenµei imperfecµiunilor geome-
trice ³i mecanice (efectul ecruisajului ³i prezenµa tensiunilor reziduale). A doua ca-
tegorie de efecte apare datorit interacµiunii dintre instabilitatea local a pereµilor
secµiunii transversale ³i instabilitatea general a barei. Capitolul 2 detaliaz aceste
aspecte ³i analizeaz modul cum prevederile unor norme de proiectare ale structuri-
lor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece acoper cu prescripµii aceste
aspecte precum ³i cercet rile ³i rezultatele similare obµinute cu trecerea în revist a
tendinµelor actuale din domeniu. Sînt prezentate deasemenea ³i unele soluµii întîlnite
în practica inginereasc precum ³i problemele pe care le pun acestea în proiectare ³i
execuµie.
Capitolul 3 prezint rezultatele experimentale obµinute în urma studiului com-
port rii nodurilor de coam îmbinare grind / grind ³i nodurilor de strea³in
îmbinare grind /stîlp utilizate în general la congurarea cadrelor realizate din prole
cu pereµi subµiri formate la rece. Sunt descrise încerc rile experimentale pe noduri,
care au avut ca ³i principali parametri studiul tipului de îmbinare (cu pies I simplu,
cu guseu ³uruburi dispuse numai pe inim sau inim ³i t lpi) ³i modul de aplicare al
înc rc rii (monoton ³i ciclic).
Capitolul 4 prezint aplicarea metodei componentelor pe baza concluziilor
rezultatului experimental descris în cap.3. În urma studiului se prezint metodologia
de determinare ale principalelor caracteristici mecanice ale unei structuri realizate din
prole cu pereµi subµiri (rigiditate, rezistenµ ³i ductilitate).
Capitolul 5 prezint validarea rezultatelor analitice obµinute pe baza metodei
componentelor din cap.4. Din studiile întreprinse a rezultat c nodurile sînt semi-ri-
gide, fapt ce impune ca în procesul de proiectare s e considerate caracteristicile
mecanice reale ale nodurilor. Sunt descrise încerc rile experimentale efectuate pe
dou cadre încercate la scar real , care au avut ca scop validarea aplicabilit µii me-
todei propuse de autor.
1.2 PLANUL TEZEI DE DOCTORAT 3
Capitolul 6 prezint procesul de proiectare cu ³i f r considerarea caracteris-

ticilor mecanice reale ale nodurilor. Sunt descrise diferenµele esenµiale obµinute prin
aplicarea celor dou proceduri la proiectarea cadrului de referinµ testat în cadrul
cap.5.
Capitolul 7 recapituleaz rezultatele cercet rilor întreprinse în cadrul tezei ³i
evidenµiaz principalele contribuµii ale autorului la cunoa³terea în domeniu.
În anexe sunt grupate rezultatele detaliate ale analizelor efectuate ³i ale în-
cerc rilor experimentale efectuate în cadrul tezei.
Capitolul 2
Cercet ri similare în domeniu: sinteza
rezultatelor ³i evaluare
2.1 Introducere
Utilizarea prolelor cu pereµi subµiri formate la rece ³i dezvoltarea continu a oµelu-
rilor cu rezistenµe ridicate implic rezolvarea unor probleme de proiectare deosebite,
care nu sunt întâlnite în proiectarea structurilor realizate din prole de oµel obi³nuite,
obµinute prin laminare la cald sau prin sudarea tablelor.
Formarea la rece, prin efectul de ecruisare, afecteaz propriet µile zico-meca-
nice ale materialului de baz (tabla de oµel din care se obµin prolele), prin cre³terea
valorilor limitei de curgere ³i, în oarecare m sur , a rezistenµei ultime la colµurile
prolelor; ca efect simultan are loc o reducere a ductilit µii materialului. Totodat ,
formarea la rece, prin laminare, îndoire sau presare, induce tensiuni reziduale de în-
covoiere, care sunt mai mari la colµuri, dar de semn contrar cu variaµia limitei de
curgere.
Formele secµiunilor transversale în cazul prolelor formate la rece sunt de o
mare varietate ³i, de obicei, mai complexe decât ale celor laminate la cald sau sudate.
Secµiunile formate la rece au de regul forme monosimetrice, chiar nesimetrice, având
în mod normal rigidiz ri suplimentare de cap t pe t lpi ³i chiar rigidiz ri intermediare
pe inimi sau pe t lpile cu l µime mare. Secµiunile prolelor, datorit zvelteµii pereµilor
componenµi, sunt de clas 4 sau, cel mult, de clas 3. Prin urmare, calculul struc-
turilor realizate din aceste prole se va face întotdeauna în domeniul elastic; atunci
când în componenµa secµiunilor intr pereµi de clasa 4, trebuie s se ia în conside-
rare fenomenul de voalare ³i s se opereze cu caracteristici geometrice ecace ale
secµiunii transversale. Formele de instabilitate locale, voalarea, sau cele secµionale,
distorsiunea, se pot cupla cu instabilit µile globale, de bar , prin încovoiere sau înco-
voiere-r sucire, dând na³tere la ambajul interactiv caracterizat printr-o sensibilitate
ridicat la imperfecµiuni ³i, în consecinµ , prin reducerea uneori drastic a capaci-
t µii portante a elementelor structurale solicitate la compresiune ³i/sau încovoiere.
Ca urmare, dimensionarea structurilor realizate din prole cu pereµi subµiri
este dominat de criteriile de vericare a stabilit µii pereµilor secµiunilor ³i barelor
realizate din asemenea prole.
Pentru realizarea structurilor din prole din oµel cu pereµi subµiri se folosesc,
în general, tehnologii de îmbinare specice, calculul ³i vericarea acestora ind în
bun m sur diferit de cel al îmbin rilor utilizate la construcµiile metalice clasice. De
altfel, alegerea tehnologiei de îmbinare adecvate, calculul ³i proiectarea îmbin rilor
sunt operaµiuni esenµiale pentru obµinerea unei structuri sigure ³i eciente din punct
de vedere tehnic ³i economic.
Concepµia de ansamblu a structurilor din prole de oµel cu pereµi subµiri for-
mate la rece, alc tuirea elementelor structurale, cu secµiuni simple sau compuse,
metodologia ³i detaliile de îmbinare, proiectarea acestora, sunt diferite faµ de struc-
turile metalice clasice. În consecinµ , pentru aceste structuri s-au elaborat norme
4
2.2 ASPECTE CARACTERISTICE ALE STRUCTURILOR DIN PROFILE DE OEL 5
de calcul ³i proiectare specice. În România este în vigoare STAS 10108/2-1983

Construcµii civile, industriale ³i agricole. Calculul elementelor din prole cu pereµi
subµiri formate la rece, completat cu NP012/1997 Normativ pentru calculul ele-
mentelor din prole de oµel formate la rece, publicat în Buletinul Construcµiilor nr.
15/1998. NP012/1997 constituie, în esenµ , adaptarea în sistemul de norme tehnice
române³ti pentru construcµii metalice, a normei europene EUROCODE 3 Partea 1.3
(ENV 1993-1.3/2003).
Capitolul de faµ analizeaz aspectele caracteristice ale comport rii structuri-
lor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece, prezint domeniile de utilizare
³i aplicabilitatea actual în contextul tendinµelor din domeniul construcµiilor ³i în par-
ticular al construcµiilor metalice ³i investigheaz cercet rile similare din domeniu. În
acest context se face o analiz critic a normativelor existente în momentul de faµ în
raport cu acoperirea problemelor specice de proiectare ale structurilor realizate din
prole cu pereµi subµiri formate la rece.
2.2 Aspecte caracteristice ale comport rii, calculului ³i

proiect rii structurilor din prole de oµel cu pereµi
subµiri formate la rece
În general, prolele formate la rece se bucur de urm toarele avantaje în industria
construcµiilor (Yu, 2000):
Prin formare la rece, pot realizate în mod economic secµiuni mai puµin
uzuale, pentru aplicaµii specice;
Folosirea prolelor formate la rece este mai economic pentru înc rc ri ³i
deschideri relativ reduse;
Secµiunile formate la rece pot realizate astfel încât s poat transportate
în mod compact ³i economic (cazul prolelor Z, cu t lpi inegale, care pot
suprapuse pentru transport ³i ambalare);
Din punct de vedere structural, panourile din tabl cutat realizate pentru
învelitoare sau pentru plan³eele u³oare au evident rolul de a susµine sarcinile
verticale, dar pot acµiona ³i ca diafragme care pot prelua forµele orizontale.
Comparativ cu alte materiale de construcµie cum ar lemnul sau betonul, pentru
elementele din oµel formate la rece pot evidenµiate urm toarele avantaje:
Greutate redus ;
Rezistenµ ³i rigiditate ridicate;
Fabricaµie u³oar ;
Montaj rapid ³i u³or;
Elimin ri substanµiale ale întârzierilor la execuµie datorit vremii nefavorabile;
Acurateµe sporit a detaliilor;
Calitate uniform ;
Economie din punct de vedere al transportului ³i manipul rii;
Incombustibile;
Nu putrezesc ³i sunt insensibile la acµiunea insectelor;
Sunt complet reciclabile.
În cele ce ureaz se investigheaz principalele aspecte caracteristice ale comport rii,
calculului ³i proiect rii structurilor din prole de oµel cu pereµi subµiri formate la rece.
6 CERCETRI SIMILARE ÎN DOMENIU: SINTEZA REZULTATELOR I EVALUARE 2
2.2.1 Materialul de baz
Materialul de baz din care aceste prole sînt fabricate pot afecta capacitatea portant
sub efectul înc rc rilor. În g. 2.1 este prezentat curba caracteristic comparativ a
dou tipuri diferite de oµel. Datorit modic rii modulului de elasticitate în cazul unor
secµiuni cu zvelteµi ale pereµilor moderate, prolele formate la rece care se execut
din oµeluri cu palier de curgere, vor avea tensiunea critic de pierderea stabilit µii mai
mare.
Figura 2.1: Curbe pentru oµeluri a) cu palier de curgere, b) curgere gradual
2.2.2 Efectul tehnologiei de fabricare asupra caracteristicilor mecanice
Procedeul de fabricaµie inuenµeaz anumite caracteristici mecanice ³i geometrice ale

prolelor formate la rece, avînd în consecinµ un rol important în comportamentul
acestora. În primul rînd, procedeul de fabricaµie conduce la modicarea curbei de
comportament a oµelului. Laminarea la rece conduce la o cre³tere a limitei de curgere
³i uneori a limitei de rupere, fenomen mai accentuat în colµurile prolelor ³i apreciabil
în inimi ³i t lpi. Tehnologia de presare la rece las aceste caracteristici aproape ne-
schimbate în inimi ³i t lpi. Evident, aceste efecte nu apar în cazul secµiunilor laminate
la cald, a³a cum se arat în Tabelul 2.1 (Rondal, 1998).
Cre³terea limitei de curgere se datoreaz ecruisajului ³i depinde de tipul de
oµel utilizat. Cre³terea limitei de rupere se datoreaz fenomenului de îmb trînire, care
aduce ³i o mic³orare suplimentar a ductilit µii ³i depinde de caracteristicile metalur-
gice ale oµelului. Figura 2.2 prezint curba de comportament a oµelului considerînd
aceste fenomene.
Tabela 2.1: Cre³terea limitei de curgere ³i a limitei de rupere funcµie de procedeul de

fabricaµie a prolelor
Procedeul de fabricaµie Laminare la Formare la rece
cald Laminare Presare
Limita de curgere Colµuri ridicat ridicat
Inimi moderat
Limita de rupere Colµuri ridicat ridicat
Inimi moderat
Figura 2.2: Inuenµa procesului de formare la rece asupra caracteristicilor mecanice

ale oµelului
Valoarea medie a limitei de curgere pe ansamblul prolului cre³te cu num rul

de îndoituri. Limita de curgere medie se determin cu ajutorul relaµiei (2.1) din nor-
mativul românesc pentru calculul elementelor din oµel formate la rece (NPO, 1997):
fya = fyb + CN t2 (fu − fyb )/Ag < 0.5(fyb + fu ) (2.1)
în care:
fyb , fu limita elastic ³i de rupere a materialului de baz ;
t grosimea tablei;
Ag aria brut a secµiunii;
C coecient depinzând de modul de formare la rece (7 laminare ³i 5 alte
metode);
N num rul îndoiturilor cu o raz interioar mai mic decât 5t ³i cuprinse între
0135
Trebuie avut în vedere îns c aceast cre³tere a limitei de curgere nu poate
luat în considerare decît pentru elementele cu întreaga secµiune efectiv (care nu
voaleaz ). Deasemenea, aceast cre³tere nu se calculeaz pentru elementele sudate

în zonele formate la rece sau elementele care sunt supuse tratamentelor termice.
În ceea ce prive³te num rul îndoiturilor luate în considerare, trebuie f cut distincµie
între solicit rile de întindere ³i compresiune pe de o parte, ³i solicitarea de încovoiere.
La întindere ³i compresiune toate colµurile joac un rol, în schimb la încovoiere doar
cele învecinate t lpilor prolului.
Prolele laminate la cald sunt afectate de tensiuni reziduale de tip membranar,
depinzînd de forma secµiunii transversale ³i care au o inuenµ semnicativ asupra
comportamentului de stabilitate. De aceea, tensiunile reziduale au constituit factorul
cel mai important pentru încadrarea prolelor laminate la cald în diferite curbe de
ambaj în normele de proiectare europene (ENV 1993-1-1, 1992).
În cazul prolelor formate la rece, tensiunile reziduale sunt in principal de tip
exional, a³a cum demonstreaz Figura 2.3, iar inuenµa acestora asupra comporta-
mentului la stabilitate este mai puµin important decât cele de tip membranar, a³a
cum se arat în Tabelul 2.2 (Rondal, 1988). Pe de alt parte, procedeul de formare
la rece inuenµeaz m rimea tensiunilor reziduale; laminarea la rece produce tensiuni
reziduale de tip exional mai mari decît presarea la rece.
Curbele de ambaj europene au fost calibrate utilizând rezultate experimen-
tale pentru prole formate la cald (laminate sau sudate), obµinute în urma unei largi
campanii de încerc ri în Europa anilor 1960 (Sintesco, 1970). Aceste curbe se ba-
zeaz pe binecunoscuta formul Ayrton-Perry în care factorul de imperfecµiune α a
fost calibrat corespunz tor (Rondal si Maquoi, 1979).
Datorit faptului c propriet µile mecanice ale secµiunilor formate la rece sunt
diferite de cele ale celor formate la cald, trebuiesc luate în considerare alte curbe de
ambaj (Dubina, 1995). Dar, chiar dac ast zi sunt la îndemîn metode numerice ³i
experimentale prin care factorul α s e calibrat în mod corespunz tor (Dubina, 2001),
pentru simplitatea procesului de proiectare sunt utilizate acelea³i curbe de ambaj ca
³i pentru prolele formate la cald (ENV, 1993; NPO, 1997).
Figura 2.3: Evidenµierea tensiunilor reziduale de tip exional

Tabela 2.2: Tipul ³i intensitatea tensiunilor reziduale în prolele din oµel

Metoda de Formare la rece
Laminare la cald
fabricaµie Laminare Presare
Tensiuni reziduale Mare Sc zut Sc zut
membrane (σrm )
Tensiuni reziduale Sc zut Mare Sc zut
exionale (σrf )
2.2.3 Probleme specice de rezistenµ ³i stabilitate
Elementele metalice pot supuse la unul dintre modurile generice de ambaj: local,
distorsional, sau global. Flambajul local sau voalarea pereµilor secµiunii transversale
este întîlnit cu prec dere la prolele din oµel formate la rece care, de regul , au pereµii
subµiri.
Termenul de ambaj global desemneaz ambajul prin încovoiere (Euler)
precum ³i ambajul prin încovoiere-r sucire sau ambajul lateral al grinzilor.
Flambajul distorsional, a³a cum sugereaz ³i denumirea, este modul de pier-
dere a stabilit µii care apare ca o consecinµ a distorsiunii secµiunii transversale. În
cazul prolelor formate la rece, este caracterizat prin deplasarea relativ a pereµilor
prolului. M rimea lungimii de und a ambajului distorsional este în general între cea
a ambajului local ³i cel general. Ca o consecinµ a cre³terii complexit µii formelor sec-
µiunilor transversale ale prolelor formate la rece, calculul caracteristicilor ecace ale
secµiunii transversale în urma ambajului local devine tot mai complicat, iar ambajul
distorsional cre³te în importanµ .
Flambajul local ³i cel distorsional pot considerate ca ind moduri de ambaj
secµionale ³i pot interacµiona atît între ele cît ³i cu celelalte moduri globale. (Dubin ,
1996).
Figura 2.4 arat câteva moduri de ambaj simple ³i în interacµiune (cuplate)
pentru o secµiune C comprimat . Rezultatele au fost obµinute utilizînd o analiz de
stabilitate cu element nit. Pentru o secµiune dat , diferitele moduri de pierdere a
stabilit µii depind de lungimea de ambaj, a³a cum se arat în Figura 2.5 (Hancock,
1998).
Gracul ar tat în Figura 2.5 a fost obµinut în urma unei analize utilizînd me-
toda fî³iilor nite ³i descrie modicarea forµei critice de ambaj funcµie de lungimea
de semiund . Primul minim (Punctul A) apare pe curb la o lungime de semiund de
65mm ³i reprezint voalarea local . Voalarea local const în deformarea inimii ele-
mentului, f r deplasarea liniei de joncµiune între talpa ³i rigidizarea de cap t. Un al
doilea minim apare în punctul B la o lungime de semiund de 280mm. Acesta este un
mod de ambaj distorsional, cu deplasarea liniei de joncµiune între talpa ³i rigidizarea
de cap t, dar f r o deplasare de ansamblu a secµiunii transversale.
În anumite articole de specialitate, acest tip de ambaj mai este numit ³i mod
local-distorsional. Tensiunea corespunz toare ambajului distorsional este u³or mai
mare decât tensiunea corespunz toare ambajului local în punctul A, deci atunci când
un prol cu lungime mare stabilizat pentru ambajul general este supus la compre-
siune, este de a³teptat s -³i piard stabilitatea printr-un ambaj local, mai repede
decât printr-un ambaj distorsional.
Elementul î³i pierde stabilitatea general prin încovoiere sau încovoiere-r -
sucire la lungimi de und mari (punctele C, D ³i E). În particular, pentru secµiunea
considerat în Figura 2.5, pierderea stabilit µii prin încovoiere-r sucire apare pîn la
Figura 2.4: Moduri de ambaj pentru un prol C format la rece comprimat. Moduri
simple: (a) local (L); (b) distorsional (D); (c) încovoiere (F); (d) torsional (T); (e)
incovoiere-r sucire (FT). Moduri cuplate (în interacµiune): (f) L + D; (g) F + L; (h) F
+ D; (i) FT + L; (j) FT + D; (k) F + FT.
lungimi de semiund de aproximativ 1800mm. La lungimi de semiund mai mari,

apare ambajul prin încovoiere. Linia punctat din Figura 13, ad ugat gurii originale
a lui Hancock (1998), arat în mod calitativ zona în care apare cuplarea modurilor.
Efectul interacµiunii între modurile de ambaj secµional ³i global consist în
cre³terea sensibilit µii elementului la imperfecµiuni, conducând la eroziunea tensiuni-
lor teoretice de ambaj (zonele ha³urate in Figura 2.5). De fapt, datorit prezenµei
inerente a imperfecµiunilor, interacµiunea modurilor de pierdere a stabilit µii apare în-
totdeauna în cazul prolelor formate la rece cu pereµi subµiri.
Figura 2.6 arat diferenµa de comportament între un element din oµel cu sec-
µiune obi³nuit ³i un element de aceea³i lungime cu pereµi subµiri. Atât cazul barei
ideale cît ³i cazul barei cu imperfecµiuni sunt prezentate.
Pentru primul element se poate observa c ruina începe cu îndep rtarea de
la curba elastic în punctul B, cînd prima br atinge limita de curgere ³i atinge
capacitatea portant ultim , Nu , în punctul C, dup care tinde asimptotic spre curba
teoretic de comportament rigid-plastic. Teoria elastic este capabil s determine
deplas rile ³i tensiunile pîn în punctul în care se atinge limita de curgere. Poziµia
curbei rigid-plastice determin limita absolut a capacit µii portante.
În cazul în care elementul este constituit dintr-un prol metalic cu pereµi
subµiri, modurile de ambaj secµionale apar înaintea iniµierii plastic rii. Flambajul
Figura 2.5: Rezistenµa funcµie de lungimea de semiund pentru un prol C comprimat

(Hancock 1998)
Figura 2.6: Comportarea unui prol comprimat cu secµiune obi³nuit (a) ³i secµiune
cu perete subµire (b)
Figura 2.7: Cedarea unui prol C
Figura 2.8: Efectul voal rii asupra capacit µii de rezistenµ

secµional este caracterizat de o comportare post-critic stabil ³i nu se produce ce-

darea elementului, îns acesta î³i pierde în mod semnicativ rigiditatea. Plasticarea
începe la colµurile secµiunii transversale, cu puµin înainte de cedarea elementului, când
ambajul secµional se transform într-un mecanism plastic local cvasi-simultan cu apa-
riµia ambajului general (Dubin , 2000). Figura 2.7, obµinut cu ajutorul unei analize
avansate cu element nit, arat clar mecanismul de cedare al unui element comprimat
(Dubin ³i Ungureanu, 2000).
De fapt, atunci cînd ambajul secµional apare înaintea ambajului general,
în practica proiect rii se opereaz cu caracteristici geometrice reduse ale secµiunii
transversale.
În Figura 2.8 se arat comparaµia între curbele de ambaj pentru un prol C în
compresiune, calculate în conformitate cu norma european (ENV,1993), considerând
caracteristicile brute ale secµiunii transversale (f r considerarea ambajului local) ³i
caracteristicile reduse ale secµiunii (caz în care se produce interacµiunea între modul
secµional ³i cel global).
2.2.4 Inuenµa zvelteµii pereµilor: conceptul de l µime ecace
Secµiunile formate la rece prezint probleme locale de stabilitate datorit zvelteµii

mari ale pereµilor secµiunii. Fenomenul de instabilitate local a pereµilor apare în ge-
neral înaintea atingerii limitei de curgere al materialului. În momentul plastic rii prin
compresiune a unui perete bara este într-un proces accentuat de pierdere a rigidit µii.
Sc derea rigidit µii poate modelat prin considerarea secµiunii reduse a pro-
lului în locul secµiunii pline. Aceast secµiune redus se nume³te secµiune ecace ³i
se obµine prin considerarea l µimilor ecace ale pereµilor componenµi.
Pentru denirea l µimii ecace de perete, se poate utiliza exemplul unui ele-
ment comprimat. De exemplu, inima prolului se comport ca o plac rectangular
lung , perfect plan iniµial, articulat dup cele dou laturi longitudinale ³i supus în
sens longitudinal unei solicit ri de compresiune uniform (Fig. 2.9)
Când aceast compresiune uniform dep ³e³te efortul unitar critic de voalare
σcr al pl cii, apar unde de voalare care se amplic pe m sur ce cre³te tensiunea.
Fibrele longitudinale situate în zona undelor, datorit curburii lor, prezint o rezistenµ
mai mic la compresiune, care se va desc rca asupra zonelor mai rigide, c tre rea-
zeme. Rezult o diagram de efort unitar care prezint o adâncitur la mijlocul lungimii
ei, respectiv valori majorate c tre reazeme. În nal, aceste valori majorate pot atinge
limita elastic a materialului fy .
Pornind de la aspectul diagramelor din g. 2.10, a ap rut ideea înlocuirii pl cii
în stare voalat prin dou fâ³ii longitudinale, având ecare l µimea bef /2 ³i repre-
zentând zona ecace (activ ) a secµiunii. Astfel, rezult efortul unitar majorat σmax
considerat uniform pe întreaga l µime ecace, a³a cum se vede din g. 2.11.
Se admite c rezistenµa ultim a pl cii se atinge atunci când σmax devine
egal cu fy . Pentru a determina l µimea ecace bef a pl cii în stare limit ultim , se
utilizeaz ipoteza lui Von Karman (autorul conceptului de l µime ecace) conform
c reia tensiunea σmax corespunzând domeniului post critic, este egal cu tensiunea
critic elastic corespunzând l µimii ecace, deci σmax = (σcr )ef .
tiind c în general tensiunea critic de voalare a pl cii se scrie:
2
π2 E

t
σcr = kσ (2.2)
12(1 − υ 2 ) bp
Figura 2.9: Voalarea pereµilor comprimaµi
Figura 2.10: Starea de tensiune într-un perete plan care voaleaz
rezult : 2 2
π2 E

t bp
σmax = (σcr )ef = kσ = σcr (2.3)
12(1 − υ 2 ) bef bef
unde:
kσ coecient de voalare;
E modul de elasticitate;
ν coecientul lui Poisson.
La starea limit ultim avem:
2
bp
σmax = (σcr )ef · = fy (2.4)
bef
sau: r
bef σcr
=ρ= (2.5)
bp fy
Deci, conform ultimei relaµii, l µimea ecace (bef ) se obµine înmulµind l µimea
plan total a pl cii (bp ) cu un coecient de reducere ρ 6 1 (deci bef = ρ · bp )
Figura 2.11: Secµiunea ecace a unui perete voalat
unde: r
σcr 1
ρ= = (2.6)
fy λp
q
iar λp = este zvelteµea redus de plac .
fy
σcr
A³a cum se ³tie, coecientul de voalare kσ ia valori diferite funcµie de modul
cum este rezemat placa ³i de tipul solicit rii în planul pl cii (compresiune, încovoiere,
forfecare). Astfel, putem deosebi pereµi rigidizaµi (pl ci rezemate pe cele dou laturi
longitudinale) ³i pereµi nerigidizaµi (pl ci rezemate pe o singur latur longitudinal ).
Pe baza l µimilor ecace determinate, se pot obµine caracteristicile ecace ale secµiunii.
2.2.5 Rigiditatea la torsiune
Secµiunile formate la rece sînt de regul cu pereµi subµiri ³i în consecinµ au o rigiditate

torsional redus . Multe secµiuni produse la rece sunt monosimetrice, având centrul
de t iere excentric faµ de centrul de greutate, a³a cum se arat în Figura 2.12.a.
Pentru a produce încovoiere f r r sucire înc rcarea trebuie aplicat în axa centrului
de t iere a secµiunii. Orice excentricitate a înc rc rii faµ de aceast ax va produce în
general deformaµii de r sucire considerabile într-o grind cu pereµi subµiri, a³a cum se
arat în Figura 2.12.a. În consecinµ , grinzile încovoiate necesit leg turi suplimentare
amplasate la diferite intervale, sau în mod continuu, pentru împiedicarea deformaµiilor
de r sucire. De cele mai multe ori, aceste leg turi se impun în cazul grinzilor de tip C
sau Z care î³i pot pierde stabilitatea lateral datorit leg turilor insuciente.
Pentru elemente solicitate la compresiune, excentricitatea înc rc rii faµ de
centrul de t iere poate provoca ambajul prin încovoiere r sucire, la o forµ infe-
rioar celei corespunz toare pierderii stabilit µii prin încovoiere, a³a cum se arat în
Figura 2.12.b.
Figura 2.12: Deformaµii de r sucire

2.2.6 Strivirea local a inimii (fenomenul web crippling)
Fenomenul de strivire a inimii prolelor se produce în dreptul înc rc rilor concentrate

sau al reazemelor ³i poate o problem important pentru prolele ³i tablele formate
la rece, avînd în vedere urm toarele:
În proiectarea elementelor formate la rece nu se prev d în mod uzual rigidiz ri
suplimentare pe elemente în dreptul concentr rilor de forµe. Un exemplu în
acest sens sunt tablele cutate pentru acoperi³ sau pentru plan³ee, care se
realizeaz continue peste reazeme.
Zvelteµea pereµilor secµiunilor transversale ³i implicit a inimilor acestora este
în mod obi³nuit mult mai mare decât în cazul prolelor formate la cald;
În multe cazuri inimile se realizeaz înclinate;
Pe secµiunea transversal , elementul intermediar între talpa, în care se aplic
înc rcarea ³i inima prolului format la rece este o îndoitur cu o anumit raz .
Astfel, înc rcarea este aplicat excentric faµ de inim .
Strivirea inimii este cu adev rat o problem dicil de st pânit în comportarea
prolelor formate la rece ³i de aceea, normele de calcul conµin prevederi speciale
pentru proiectare, în scopul control rii acestui fenomen.
2.2.7 Fenomenul shear lag
În cazul grinzilor încovoiate cu t lpi late, deformaµiile ³i eforturile unitare normale în

t lpi nu sunt distribuite uniform, a³a cum prevede teoria lui Navier. Distribuµia efor-
turilor unitare normale pe talp prezint un maxim în dreptul inimii, iar extremit µile
t lpii sunt mai puµin solicitate. Rezult aluri ale diagramelor pe t lpi de tipul celor
prezentate în g. 2.13 ca urmare a nerespect rii ipotezei secµiunilor plane.
Datorit l µimii t lpilor ³i a acµiunii eforturilor unitare de t iere, brele longitu-
dinale al turate ale aceleia³i t lpi nu se deformeaz la fel. Deformaµia brelor este cu
atât mai mic (întârzie) cu cît brele sunt mai dep rtate de îmbinarea inim -talp .
Fenomenul se nume³te întârziere datorit forfec rii (shear lag în limba englez ).
Ca o consecinµ a acestui fenomen, eforturile unitare normale σ care apar în brele
longitudinale ale secµiunii situate la aceea³i distanµ de axa neutr , nu sunt egale.
Figura 2.13: Distribuµia tensiunilor normale pe t lpile grinzilor încovoiate

Pentru necesit µile calculului, se dene³te o l µime ecace a t lpii pentru

efort unitar, mai mic decât l µimea geometric a acesteia ³i pe care efortul unitar
maxim σmax se consider uniform distribuit.
Deformaµiile neuniforme produse de eforturile unitare de t iere în t lpi au ca
efect ³i m rirea deplas rilor grinzii (a s geµilor), faµ de valorile determinate conform
teoriei elementare a încovoierii drepte. Utilizând un raµionament similar cazului efor-
turilor unitare, se poate deni o l µime ecace de talp pentru deformaµii, diferit
în principiu de l µimea ecace a t lpii pentru efort unitar. în practic îns , ea se ia
egala cu aceasta.
Noµiunea de l µime ecace asociat fenomenului de întârziere datorit forfe-
c rii, ind denit pe baza unei teorii de ordinul I, nu este legat de un semn anume
al eforturilor unitare normale. Fenomenul se produce la fel atât în t lpile întinse, cît ³i
în cele comprimate.
Se va evita confundarea l µimii ecace asociat fenomenului de întârziere
datorit forfec rii, cu l µimea ecace asociat fenomenului de voalare a pereµilor
subµiri ³i care este utilizat numai în cazul pereµilor parµial sau integral comprimaµi.
Se va µine cont de interacµiunea dintre întârzierea datorit forfec rii ³i voalare
în cazul t lpilor comprimate.
Fenomenul de întîrziere datorit forfec rii, denit aici în cazul particular al
unei grinzi încovoiate, se manifest în general la panourile plane rigidizate supuse la
compresiune sau la întindere.
2.2.8 Ductilitatea ³i comportarea în domeniul plastic
Datorit ambajului secµional, dar ³i datorit ecruis rii în urma procesului de fabrica-

µie, prolele formate la rece posed o ductilitate redus . În general, nu este acceptat
un calcul plastic pentru acest tip de elemente. A³a cum se va ar ta în capitolele urm -
toare, dup iniµierea plastic rii, acest tip de prole prezint o rezerv de capacitate
portant foarte sc zut . Cu toate acestea, pentru elementele încovoiate, normele de
proiectare sunt de acord cu utilizarea rezervelor de capacitate portant în domeniul
plastic, pentru porµiunile întinse din secµiunile transversale.
Prolele formate la rece pot utilizate în structurile supuse la acµiuni seis-
mice importante, deoarece exist benecii structurale importante datorate greut µilor
reduse, dar un calcul în domeniul plastic nu este permis în aceast situaµie. În proiecta-
rea antiseismic , dac sunt utilizate elemente formate la rece, se utilizeaz un factor
de reducere ψ = 1, a³a cum se prevede în normativul de proiectare antiseismic P
100-92 (P100, 1992). În noua versiune a normei europene, EUROCODE 8 (EN, 1998)
se prevede pentru structurile metalice cu capacitate de disipare redus un factor de
comportare q = 1.5 (q = 1/ψ, ψ = 0.667).
2.2.9 Inuenµa imperfecµiunilor asupra comport rii la stabilitate
În cazul prolelor cu pereµi subµiri formate la rece exist dou tipuri de imperfecµiuni
care au o inuenµ decisiv asupra stabilit µii:
imperfecµiuni geomertice
tensiuni reziduale suprapuse pe tensiunile de serviciu
Cre³terea limitei de elasticitate în regiunile afectate de tensiunile reziduale
(vezi cap. 2.2.2) în general permite neglijarea imperfecµiunilor datorate tensiunilor
reziduale. Cele cu impact semnicativ în comportamentul prolelor formate la rece
sînt imperfecµiunile geometrice.
Norma european clasic secµiunile în funcµie de un coecient care încorpo-

reaz efectul tuturor imperfecµiunilor ³i care intervine în expresia coecientului de
ambaj. Astfel pentru ecare curb de ambaj corespunde o imperfecµiune geome-
tric global echivalent f0 /l . Deoarece se utilizeaz acelea³i curbe de ambaj atît în
cazul prolelor laminate la cald cît ³i în cazul prolelor formate la rece, imperfecµiunile
geometrice în cazul prolelor formate la rece ind mai reduse clasicarea secµiunilor
formate la rece conduce la rezultate conservative, fapt conrmat ³i de experimente.
2.2.10 Tehnologia de îmbinare ale prolelor formate la rece
Datorit grosimilor reduse ale pereµilor prolelor formate la rece, metodele conven-
µionale de îmbinare ca sudarea sau îmbinarea cu ³uruburi sunt desigur posibile, dar
acestea sunt în general mai puµin utilizate, accentul punându-se pe tehnici speciale,
mai potrivite materialelor cu grosime redus . Printre îmbin rile clasice, specice pro-
lelor cu pereµi subµiri formate la rece se pot evidenµia îmbin rile cu nituri oarbe sau
cele cu ³uruburi autoforante ³i/sau autoletante. Bolµurile aplicate prin împu³care sunt
deasemenea utilizate în mod curent pentru prinderea unei table subµiri de un suport.
Mai recent, exist o serie de mijloace de îmbinare specice prolelor cu pereµi
subµiri, cum ar îmbin rile cu adezivi sau prin presare ³i/sau ³tanµare.
Îmbin rile cu adezivi folosesc r ³ini epoxidice sau adezivi acrilici. Avantajul
îmbin rilor cu adezivi este o bun repartizare a eforturilor în zona îmbin rii, îns
necesit o tratare prealabil a suprafeµelor îmbinate ³i timp de înt rire a adezivului.
Prezint o rezistenµ bun la solicit ri de forfecare îns sunt slabe pentru solicit ri de
întindere.
Îmbin rile prin presare (press-joining) sau ³tanµare, de tip Rosette (Makelai-
nen ³i Kesti, 1999), reprezint o metod nou de îmbinare a prolelor cu pereµi subµiri.
Pentru realizarea îmbin rii, se execut pe unul dintre elemente o gaur circular , iar
pe cel lalt o gaur circular cu guler. În aceasta este introdus un dispozitiv special,
dup care se împinge înapoi cu forµa hidraulic , realizînd îndoirea gulerului.
Pot exista ³i îmbin ri speciale, specice anumitor tipuri de structuri, cum ar
structurile de depozitare, la care grinzile de susµinere a platformelor de depozitare au
la capete dispozitive speciale de xare. La aceste tipuri de structuri, în general, stîlpii
sunt alc tuiµi din prole cu g uri, pentru a permite xarea grinzilor la diverse nivele.
La proiectarea îmbin rilor trebuie s µinem cont de modurile de cedare carac-
teristice ale îmbin rilor (LaBoube, 2001). Exist patru tipuri de ced ri caracteristice de
baz . În situaµia unei distanµe insuciente e1 pe direcµia aplic rii forµei considerat de
la elementul de îmbinare la marginea pieselor îmbinate, putem avea o cedare prin for-
fecare longitudinal (g. 2.14.a) În cazul în care sînt respectate condiµiile distanµelor
minime (se previne cedarea prin forfecare longitudinal ), exist posibilitatea ced rii
din efectul presiunii pe peretele g urii a pieselor îmbinate (g. 2.14.b).
Chiar dac nu este un mod de cedare frecvent, vericarea ced rii secµiunii
nete trebuie vericat (g. 2.14.c).
O alt modalitate de cedare uzual evitat este cedarea prin forfecarea elemen-
telor de îmbinare (g. 2.14.d).
Suplimentare acestor moduri de cedare, în cazul îmbin rilor prolelor cu pereµi
subµiri poate apare cedarea prin cl tinarea ³uruburilor (bolt tilting g. 2.15.a)
combinat cu fenomene de voal ri ³i distorsiuni locale (Dubin , 2004).
În cazul îmbin rilor supuse la întindere trebuie avut în vedere ³i modurile de
cedare prin smulgere (g. 2.15.b), prin st pungere (g. 2.15.c) ³i prin distorsiunea
prolului (g. 2.15.d). Capacitatea îmbin rilor este denit prin formule caracteristice.
Figura 2.14: Cele patru moduri de cedare de baz
Figura 2.15: Moduri de cedare suplimentare caracteristice pentru elemente subµiri
2.3 Aspecte caracteristice ale comport rii structurilor

realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece
acoperite de normele de proiectare
În domeniul normelor de proiectare privind prolele cu pereµi subµiri formate la rece
SUA are un rol de pionier în domeniu, prima ediµie cu titlul Specication for the
Design of Light Gauge Steel Structural Members elaborat de American Iron and Steel
Institute (AISI) a fost publicat în 1946. Acesta a fost revizuit în anii urm tori pe
m sur ce cercet rile din domeniu avansau. O serie de modic ri ³i ad ugiri au fost
operate ³i dup anul 2000. Versiunea cea mai recent este ediµia din 2003.
În celelalte µ ri cercet rile s-au intensicat în anii 80. O serie de µ ri dispun
de norme proprii de proiectare ca Australia, Austria, Canada, fosta Cehoslovacia, Fin-
landa, Franµa, India, Japonia, Olanda, China, Africa de Sud, Suedia, Marea Britanie,
fosta Germania de vest, fosta URSS.
În Europa înc de la începutul anilor 90 s-a început un proces de unicare
a normelor, rezultatul acestui proces ind normele de proiectare Eurocode. Trebuie
menµionat ³i activitatea Convenµiei Europene de Construcµii Metalice (ECCS), care
prin activitatea comisiilor tehnice (TC) a publicat o serie de documente.
În România prima norm a fost publicat în 1983 (STAS 10108/2-83).
2.3 ASPECTE CARACTERISTICE ALE COMPORTRII STRUCTURILOR. . . 21
Principalele norme la ora actual în lume sunt: în Europa Eurocode 3 Partea

1.3: Supplementary Rules for Cold-Formed Thin-Gauge Members and Sheeting (ver-
siunea 2004), în SUA normele AISI-1996: Specication for the Design of Cold-Formed
Steel Structural Members with Commentary ³i AISI-2001: North American Speci-
cation for the Design of Cold-Formed Steel Structural Members with Commentary
(versiunea 2001), iar în Australia ³i Noua Zeeland a fost publicat AS/NZS-2003:
Cold-formed Steel Structures (versiunea 2003). În continuare se prezint o scurt
trecere în revist ale acestor norme, analiza focalizîndu-se pe modul cum aspectele
particulare de comportament ale prolelor cu pereµi subµiri formate la rece menµionate
anterior sînt acoperite de proceduri de proiectare ³i evidenµiind principalele diferenµe
dintre ele (Fig. 2.16).
Figura 2.16: Structura principalelor norme analizate


(Australia, Noua Zeeland 2003)
Versiunea din 2003 acoper domeniul oµelurilor cu limita de curgere pîn la fy =

550N/mm2 , cu grosime peste 0,9 mm. Regulile formulate opereaz doar cu metoda
st rilor limit (Limit State Design- LSD). Calculul elementelor are la baz principiul
l µimii ecace, bazat pe formula lui Winter (idem ³i în norma Nord American ).
Exist o deosebire între norma Australian / Nord-American ³i Eurocode în
ceea ce prive³te calculul la ambajul local: denirea l µimii pereµilor plani, bp , ai sec-
µiunii transversale se face dup cum se prezint în Figura 2.17.
a. b.
Figura 2.17: Considerarea l µimii dup a.) dup EC3 b.) AS-NZ / AISI
Pentru norma european colµul este asimilat ³i întreaga secµiune transversal
este compus din elemente plane. Pentru normele AISI-1996 ³i AS/NZ4600 întot-
deauna secµiunea este compus din porµiuni plane ³i colµuri. Suplimentar, în norma
american eforturile sub acµiunea c rora se calculeaz l µimea ecace se determin
funcµie de zvelteµea relativ a elementului (dac este dominant ambajul local sau
ambajul global).
L µimea ecace, bef , se obµine astfel:
dac λp 6 0.673
(
1
bef = ρ · b, unde ρ = (2.7)
(1−0.22/λp )
λp
dac λp > 0.673
r r 2
π2 E

fy bp fy t
³i λp = = 1.052 , iar σcr = kσ (2.8)
σcr t E · kσ 12(1 − υ 2 ) bp
Norma german DIN 18800, prevede pentru pl ci rezemate pe 3 laturi formule
de calul a l µimii ecace în domeniul plastic. Aceste formule depind de distribuµia
eforturilor ³i sunt prezentate în tabele de calcul similare cu cele de la l µimea ecace
în domeniul elastic.
Principala critic adus acestei metode este c folose³te distribuµia eforturilor
din domeniul elastic. Astfel, Brune (1998, 1999), a sugerat o metod alternativ pen-
tru calculul l µimii ecace în domeniul plastic. Aceast metod adapteaz formula lui
Winter pentru domeniul plastic.
O alt diferenµ de menµionat este modul cum se acoper prin calcul fenome-
nul ambajului prin distorsiune.
Fenomenul în sine este relativ simplu: pe m sur ce zvelteµea de perete b/t
cre³te, efortul critic de voalare scade. Flambajul prin distorsiune al unui element com-
primat cu secµiune C este inuenµat de rigiditatea la rotire a leg turii inim /talp .
Astfel, inimile foarte înalte sunt foarte exibile ³i confer o rigiditate sc zut leg turii
inim /talp . Aceasta conduce la o distorsiune timpurie pentru inimile foarte zvelte.
Dac talpa este îngust , voalarea inimii se produce la lungimi de semiund apropiate
de cele ale ambajului distorsional al t lpii. Dac talpa este excesiv de lat , atunci
rebordul t lpii are o importanµ deosebit . Rebordurilor puternice sunt benece împo-
triva distorsiunii t lpii, dar ele însele sunt sensibile la ambajul local.
Lungimea de semiund a ambajului prin distorsiune este intermediar între
ambajul local ³i cel global, dup cum se arat în Fig. 2.18.
În prezent exist dou metode analitice pentru determinarea eforturilor critice
de distorsiune pentru secµiuni de tip C sau derivate din acestea, ³i anume: metoda
Lau & Hancock (1987) ³i metoda Schafer & Pekoz (1999). Metodele numerice bazate
pe metoda elementului nit sau metoda fâ³iilor nite sunt, de asemenea, metode
eciente pentru determinarea eforturilor critice atât de distorsiune cât ³i de voalare.
Programele de calcul bazate pe metoda fâ³iilor nite s-au dovedit a foarte utile din
punct de vedere a timpului necesar analizei. În ultimii ani, la Universitatea John Ho-
pkins, USA, Schafer (2001,2002) a dezvoltat programul de calcul CUFSM : Elastic 2.5
Buckling Analysis of Thin-Walled Members Using the Classical Finite Strip Method, ba-
zat pe metoda fâ³iilor nite pentru identicarea modurilor de ambaj în cazul barelor
cu pereµi subµiri. O alt metod numeric de analiz a modurilor individuale de ambaj
³i a celor cuplate este metoda bazat pe teoria grinzii generalizate (Generalized Beam
Theory GBT), descris de Schardt (1989), de la Universitatea din Darmstadt ³i con-
tinuat de Davies ³i colaboratorii s i (1994 a,b), de la Universitatea din Manchester.
Figura 2.18: Moduri critice de ambaj ³i lungimile de semiund corespunz toare pen-

tru un prol cu secµiune C solicitat la compresiune (Schafer, 2001)
În continuare se prezint aceste metode analitice pentru determinarea efortu-

rilor critice de distorsiune. O parte din aceste metode sunt deja incluse în normele de
calcul.
Determinarea efortului critic de ambaj prin distorsiune se bazeaz pe amba-
jul prin încovoiere-r sucire a t lpilor, dup cum se prezint în Fig. 2.19. Metoda a fost
propus de Lau & Hancock (1986) ³i a fost inclus în norma australian AS/NZS4600.
Aceast metod este valabil pentru elemente solicitate la compresiune ³i încovoiere
pur .
Rigiditatea la r sucire kφ este dat de rigiditatea la încovoiere a inimii pro-
lului, iar rigiditatea de translaµie kx provine din rezistenµa la deplasare lateral a
secµiunii. Modelul consider c rigiditatea de translaµie kx este foarte mic ³i aceasta
se ignor în continuare în analiz .
Figura 2.19: Modelul Lau ³i Hancock pentru ambajul prin distorsiune
Rigiditatea la r sucire poate exprimat astfel:

" 2 #
0
E · t3
2
1.1 · fod bw · λ
kφ = · 1− · (2.9)
5.46 · (bw + 0.06λ) E · t2 b2w + λ2
unde fod
0
este efortul de compresiune din inim în cazul ambajului prin distorsiune,
calculat considerând kφ egal cu zero, bw este l µimea inimii, t grosimea elementelor
componente ale secµiunii, E este modulul de elasticitate, iar λ este lungimea de se-
miund în cazul ambajului prin distorsiune ³i este exprimat pentru o secµiune de tip
C astfel:
Pentru elemente solicitate la compresiune
!0,25
Ixf · b2f · bw
λ = 4.80 · (2.10)
t3
Pentru elemente solicitate la încovoiere

!0,25
Ixf · b2f · bw
λ = 4.80 · (2.11)
2 · t3
unde bf este l µimea t lpii.

Efortul critic de distorsiune poate scris sub forma:
E
(2.12)
h p i
fod = · (α1 + α2 ) − (α1 + α2 )2 − 4α3
2·A
unde A este aria ansamblului talp -rigidizare, iar coecienµii a1 , a2 ³i a3 sunt coecienµi

care depind de kφ , λ ³i de geometria ³i dimensiunile t lpii ³i rebordului. Procesul de
calcul este iterativ datorit faptului c în relaµia de calcul a lui kφ este temenul fod
0
, dar
cu toate acestea o singur iteraµie este necesar . Se poate observa c , acest model
este sensibil la valoarea rigidit µii la rotire kφ .
Davies ³i Jiang (1996) au propus o îmbun t µire a metodei, considerând valoa-
rea rigidit µii la rotire kφ negativ , adic inima voaleaz înainte de distorsiunea t lpii.
În acest caz, efortul critic se poate obµine cu kφ = 0, de unde rezult efortul critic de
ambaj al inimii:
2
π2 · D b2w + λ2

σw = · (2.13)
t · b4w λ
În acest caz, efortul critic de ambaj poate calculat aproximativ ca valoarea

medie a eforturilor critice de pe inim ³i de pe talp :
2 · fod · Af + σw · t · bw
σcr = (2.14)
A
unde este Af este aria ansamblului talp -rigidizare, iar A este aria întregii
secµiuni.
O alt diferenµ esenµial este c norma Australian ³i cea Nord-American
are inclus o metod simplicat Direct Strenght Method, care permite calculul sim-
plicat f r considerarea caracteristicilor secµiunii ecace.
Direct Strenght Method a fost propus de Schafer (2001,2002) de la Univer-
sitatea John Hopkins din SUA ³i este o nou metod de proiectare a barelor cu pereµi
subµiri. Avantajul major al acestei metode este c metoda evit calculul l µimii ecace
pentru ecare perete component al secµiunii transversale ³i implicit a caracteristicilor
ecace ale secµiunii, ³i utilizeaz soluµiile unui calcul de ambaj în domeniul elastic
pentru orice lungime de element. Aceast metod se bazeaz pe aceea³i formulare
empiric ca ³i în cazul metodei l µimii ecace, dar în acest caz rezistenµa ultim este
o funcµie de efortul critic de ambaj ³i limita de curgere a materialului.
De exemplu, în proiectarea unui element solicitat la compresiune, valoarea
nominal a rezistenµei ultime este Pn = Aef f · fy , unde aria ecace este obµinut
prin calculul l µimii
P ecace a ec rui element component al secµiunii transversale, ³i
anume Aef f = (bef f t), iar bef f = f (fcr , fy ), unde fcr este efortul critic de voalare
pentru ecare element component al secµiunii transversale. Metoda de determinare
a valorii nominale a rezistenµei ultime cu ajutorul metodei rezistenµei efective (DSM)
este similar cu cea a l µimii ecace bef f , deoarece Pn = f (Pcr , Py ), unde Pcr este
forµa critic de ambaj a elementului, ³i este determinat e cu programe de calcul
bazate pe metoda fâ³iilor nite, e cu alte metode simplicate. Pentru determinarea
forµelor critice de ambaj, Schafer a elaborat programul de calcul CUFSM , care este
2.5
un program bazat pe metoda fâ³iilor nite, u³or de folosit ³i este disponibil gratuit la
pagina de web http://www.ce.jhu.edu/bschafer. Utilizând acest program este simplu
de determinat modurile critice de ambaj pentru un anumit element. Astfel se poate
determina forµa critic de voalare, distorsiune, ambaj global, dup cum se prezint
³i în Fig. 2.18.
În continuare se prezint formulele de proiectare pentru elemente solicitate la
compresiune cu ajutorul metodei rezistenµei efective DSM.
2.3.1.1 Flambajul global: încovoiere, torsiune, încovoiere-torsiune Nne
pentru λ 6 1.5
 2

 0.658λ · A · fy
Nne = h 0.877 i (2.15)

λ
2 · A · fy pentru λ > 1.5
unde p
λ = A · fy /Ncr
Ncr = valoarea minim a efortului critic dintre ambajul global prin încovoiere, tor-
siune sau încovoiere-torsiune.
2.3.1.2 Flambajul local (voalare), Nnl
pentru λl 6 0.776

Nne
(2.16)

Nnl = 0.4 0.4
pentru λl > 0.776

 1 − 0.15 N crl
Nne
Ncrl
Nne
Nne
unde p
λl = Nne /Ncrl
Ncrl efortul critic de voalare.
2.3.1.3 Flambajul prin distorsiune, Nnd
pentru λd 6 0.561

· fy
A
Nnd = 0.6 0.6 (2.17)
pentru λd > 0.561

 1 − 0.25 N crd
A·fy
Ncrd
A·fy
A · fy
unde p
λd = Ny /Ncrd
Ncrd efortul critic de distorsiune.
Pentru proiectare
Nn = φ · min(Nne , Nnl , Nnd ); φ = 0.85 · (LRF D) (2.18)
Elemente solicitate la încovoiere
2.3.1.4 Flambajul global prin încovoiere lateral cu r sucire, Mne
pentru Mcre < 0.56My


Mne =Mcre


pentru 2.78My > Mcre > 0.56My (2.19)

10My
Mne = 10
9
My 1 − 36Mcre
pentru Mcre > 2.78My



M
y
unde
My = W · fy , W este modulul de rezistenµ , iar fy este limita de curgere;
Mcre momentul critic pentru ambajul prin încovoiere lateral ³i r sucire.
2.3.1.5 Flambajul local (voalare), Mnl
pentru λl 6 0.776

Mne
(2.20)

Mnl = 0.4 0.4
pentru λl > 0.776

 1 − 0.15 M crl
Mne
Mcrl
Mne
Mne
unde p
λl = Mne /Mcrl
Mcrl momentul critic de voalare.
2.3.1.6 Flambajul prin distorsiune, Mnd
pentru λd 6 0.673

My
(2.21)

Mnd = 0.5 0.5
pentru λd > 0.673

 1 − 0.22 MMcrd Mcrd
My
My
y
unde p
λd = My /Mcrd
Ncrd momentul critic de distorsiune.
Pentru proiectare
Mn = φ · min(Mne , Mnl , Mnd ); φ = 0.90 (LRFD) (2.22)

Se face precizarea c normele americane ³i cele australiene sunt cu câteva
excepµii aproape identice.
structural members (2001)
Versiunea din 2001 acoper domeniul oµelurilor cu limita de curgere pîn la fy =

550N/mm2 , cu grosime maxim de 25 mm. Regulile formulate opereaz atît cu metoda
st rilor limit (Limit State Design- LSD) utilizînd coecienµi de siguranµ ³i pentru
rezistenµele materialelor ³i pentru înc rc ri (Canada) cît ³i cu metoda rezistenµelor
admisibile (Allowablle Stress Design ASD) respectiv a înc rc rilor ³i a rezistenµelor
limit (Load and Resistance Factor Design LRFD) USA ³i Mexic. Pentru bare cu
pereµi subµiri se utilizeaz la fel conceptul de l µime ecace în vederea evalu rii
capacit µii postelastice a secµiunilor, cu deniµia l µimii pereµilor plani identic cu cel din
standardul Australian.
Exist diferenµe între normele Europene ³i cel American la nivelul veric rii la
ambaj local ³i global al secµiunilor.
2.3.2.1 Formula de interacµiune dintre ambajul local ³i cel global conform normei
americane AISI-2001
Vericarea la stabilitate a barelor cu pereµi subµiri comprimate. Efortul capabil de

compresiune, Nn , se poate calcula cu relaµia:
Nn = Aef · Fn (2.23)
pentru λ 6 1.5
 2

 0.658λ Fy
Fn = h 0.877 i (2.24)

λ
2 Fy pentru λ > 1.5
unde r
Fy
λ= (2.25)
Fe
Aef aria ecace calculat la o valoare a tensiunii unitare Fn
Fe valoarea minim a efortului critic dintre ambajul global prin încovoiere, r sucire
sau încovoiere-r sucire. Determinarea eforturilor critice pentru încovoiere, r sucire ³i
încovoiere-r sucire, se face similar cu cele propuse de norma EUROCODE 3 Partea
1.3.
Pentru proiectare coecientul de siguranµ este φc = 0.85(LRF D).
2.3.2.2 Flambajul interactiv dintre ambajul local ³i ambajul prin încovoiere

lateral cu r sucire în cazul grinzilor încovoiate conform normei AISI-2001
Momentul capabil, Mn , se calculeaz cu relaµia:

Mn = Wef · Fc (2.26)
unde
Wef modulul de rezistenµ ecace;
Fc se determin astfel:
pentru Fe > 2.78Fy


Fy


pentru 2.78Fy > Fe > 0.56Fy (2.27)

10 10Fy
Fc = Fy 1−
9 36Fe
pentru Fe 6 0.56Fy

F
e
unde
Fy limita de curgere;
Fe efortul unitar corespunz tor momentului critic pentru ambajul lateral cu r su-
cire.
Pentru proiectare coecientul de siguranµ este φb = 0.90(LRF D).
Exist o anex separat publicat în decembrie 2002 de American Iron and
Steel Institute (AISI) o anex special dedicat metodei simplicate Direct Strenght
Method, care permite calculul simplicat f r considerarea caracteristicilor secµiunii
ecace (detaliat în cadrul capitolului 2.3.1).
Proiectarea îmbin rilor structurilor din oµel se face dup reguli constructive ³i
capitole speciale dedicate doar calculului îmbin rilor. Nu exist specicaµii pentru cal-
culul caracteristicilor mecanice ale nodurilor structurilor realizate din prole cu pereµi
subµiri.
2.3.3 Eurocode 3, partea 1.3 (2004)
Normele Europene Eurocode 3 pentru proiectarea structurilor din oµel, conµin un

capitol specic 1.3 reguli specice prolelor cu pereµi subµiri. Regulile formulate se
bazeaz pe metoda st rilor limit utilizînd coecienµi de siguranµ ³i pentru rezisten-
µele materialelor ³i pentru înc rc ri.
Versiunea din 2004 acoper domeniul oµelurilor cu limita de curgere pîn la
fy = 700N/mm2 , cu grosime cuprins în intervalul de 0,45 15 mm. Pentru bare cu
pereµi subµiri se utilizeaz conceptul de l µime ecace în vederea evalu rii capaci-
t µii postelastice a secµiunilor, considerarea l µimii pereµilor plani se face diferit faµ
de normele Americane / Neo Zeelandeze (g. 2.17). Formula de interacµiune dintre
ambajul local ³i cel global conform normei Eurocode 3 se face diferit faµ de normele
Americane. În cele ce urmeaz se prezint metoda utilizat de normele Europene.
Formula de interacµiune dintre ambajul local ³i cel global conform normei
Eurocode 3 Part 1.3
Vericarea la stabilitate a barelor cu pereµi subµiri solicitate la compresiune,
conform normei EUROCODE 3-Partea 1.3 se face cu relaµia:
NSd 6 Nb,Rd (2.28)
unde: Nb,Rd = χAef f fy /γM 1 = χNc,Rd (2.29)

Dac se consider coecientul de siguranµ , γM 1 = 1, 0 (în EUROCODE 3

Partea 1.3 este egal cu 1.1), atunci putem scrie:
− NSd
N= = χQ (2.30)
fy A
unde:
1
χ= p 61 (2.31)
φ+ φ2 − λ2
−
φ = 0.5[1 + α(λ −0.2) + λ ]
2
(2.32)
iar: 1/2
Aef f fy λ
λ= = (βA )1/2 (2.33)
Ncr λ1
Aef f
βA = Q = (2.34)
A
unde α este coecientul de imperfecµiune.
Forµa critic de ambaj, Ncr , se determin astfel:
Pentru ambajului prin încovoiere, Ncr , este forµa critic de ambaj prin
încovoiere stabilit pentru secµiunea brut , iar
s
E
λ1 = π (2.35)
fy
Pentru ambajul prin încovoiere-r sucire, în cazul barelor cu secµiune

monosimetric sau nesimetric , în primul pas trebuie determinat înc rcarea critic
de torsiune,
π 2 EIω

1
Ncr,T = GIt + (2.36)
i0 LeT
³i dup aceea înc rcarea critic pentru ambajul prin încovoiere-r sucire,
1 h
(2.37)
p i
Ncr,F T = (Ncr,y + Ncr,T ) − (Ncr,y + Ncr,T )2 − 4βNcr,y Ncr,T
2β
unde:
πEIy
Ncr,y = (2.38)
L2ey
i20 = i2y + i2z + y02 (2.39)

2
y0
β =1− (2.40)
i0
y0 distanµa de la centrul de r sucire la centrul de greutate;
IT momentul de inerµie la r sucire al secµiunii transversale brute;
Iω momentul de inerµie sectorial al secµiunii transversale brute;
LeT lungimea de ambaj în cazul ambajului prin r sucire;
LeY lungimea de ambaj în cazul ambajului prin încovoiere dup axa y − y;
iy , iz razele de giraµie în raport cu axele y − y sau z − z ale secµiunii transversale
brute.
Not : Se consider c axa y − y este axa maxim de inerµie (Iy > Iz ) ³i ax de
simetrie pentru secµiunile monosimetrice.
Flambajul interactiv dintre ambajul local ³i ambajul prin încovoiere lateral
cu r sucire în cazul grinzilor încovoiate conform normei Eurocode 3 Partea 1.3
În absenµa forµei axiale, vericarea la stabilitate a grinzilor realizate din bare
cu pereµi subµiri, se face cu urm toarea relaµie:
Mb,Rd = χLT · Wef f,y · fy /γM 1 (2.41)
unde
1
χLT = 2 61 (2.42)
ϕLT + [ϕ2LT − λLT ]1/2
φLT = 0.5[1 + αLT (λLT − 0.2) + λLT ]

2
(2.43)
(2.44)
1
λLT = [Wef f,y · fy /Mcr ] 2
³i în care:
Wef f,y modulul de rezistenµ al secµiunii transversale ecace în raport cu axa ma-
xim de inerµie, atunci când momentul încovoietor acµionez dup aceast ax ;
Mcr momentul critic de pierdere a stabilit µii prin încovoiere lateral cu r sucire;
αLT = 0.21 coecientul imperfecµiunii corespunz tor curbei a de ambaj)
Dac coecientul de siguranµ , γM 1 , se neglijeaz atunci ecuaµia (2.41) poate
scris :
Mb,Rd Wef f,y
M= = χLT · = χLT QLT (2.45)
Wpl,y fy Wpl,y
unde
Wpl,y modulul de rezistenµ plastic al secµiunii transversale brute;
QLT factorul de reducere al modulului de rezistenµ în ambajul interactiv local-în-
covoiere lateral cu r sucire;
Astfel, zvelteµea redus din ecuaµia (2.44) poate scris în funcµie de QLT ³i
Mpl astfel:
1r
Wef f,y Wpl,y fY 2 Mpl
(2.46)
p
λLT = · = QLT
Wpl,y Mcr Mcr
În aceast faz în relaµia (2.43) de calcul a coecientului φLT , s-a folosit ace-
la³i coecient al imperfecµiunii generalizate ca ³i pentru elementele comprimate
ηLT = αLT (λLT − 0.2) (2.47)
³i în acest caz apare un salt semnicativ în calculul curbei χLT în dreptul zvelteµii
reduse λLT = 0.4, respectiv de la 1.0 la 0.953 (5%). Acest salt este nejusticat atât
din punct de vedere zic cât ³i matematic.
Se va observ c pentru grinzi scurte (la care λLT 6 0.4) obµinem χLT = 1,
modul de instabilitate dominant este modul local, iar ecuaµia (2.45) devine:
M LT = QLT (2.48)
în timp ce pentru grinzi de lungimi medii ³i mari (la care λLT > 0.4), modul de instabi-
litate dominant este modul global descris prin ecuaµia (2.45).
În normele Europene nu se prev d metode explicite pentru calculul ambajul
prin distorsiune. Cu toate acestea, o procedur de calcul poate menµionat prin
2.4 SOLUII CONSTRUCTIVE I PROBLEME SPECIFICE ALE STRUCTURILOR. . . 31
interpretarea metodei de calcul a elementelor plane prev zute cu reborduri marginale

solicitate la compresiune (paragraful 3.9.3 din Eurocode 3 Partea 1.3).
Suplimentar faµ de normele Australiene ³i Nord-Americane în Eurocode exist
relaµii pentru cuanticarea conlucr rii elementelor cu învelitoarea a³a numitului efect
de ³aib (stress skin action).
Proiectarea îmbin rilor structurilor din oµel se face dup capitolul 1.8, princi-
piul bazîndu-se pe capacitatea elementelor componente ale unei îmbin ri îns f r a
exista un capitol special pentru proiectarea îmbin rilor prolelor cu pereµi subµiri. Da-
torit acestui fapt, regulile din acest capitol pot utilizate în activitatea de proiectare
pentru elemente cu pereµi subµiri cu unele limit ri.
În România normativul NP0 12-1997 Normativ pentru calculul elementelor
din oµel formate la rece se bazeaz în totalitate pe prescripµiile din Eurocode partea
1.3.
2.4 Soluµii constructive ³i probleme specice ale

structurilor realizate din cadre din prole cu pereµi
subµiri formate la rece
În acest paragraf sunt ar tate cîteva soluµii constructive structurale din oµel formate
la rece în construcµii, aplicaµii din piaµa construcµiilor din România. Sînt evidenµiate ³i
cîteva din avantajele utiliz rii ale acestora.
2.4.1 Avantajele utiliz rii prolelor formate la rece in construcµii
Într-o serie de publicaµii intitulat Light Steel, Steel Construction Institute (SCI) a
publicat un ghid de proiectare a construcµiilor utilizînd prolele formate la rece (Grub,
1997). În acest ghid este dat urm toarea list de avantaje ale utiliz rii prolelor
formate la rece în construcµii.
Avantaje în timpul execuµiei:
Asamblare u³oar intr-o larg gam de forme structurale ³i arhitecturale;
Exist o serie de metode de instalare ³i îmbinare bine pus la punct;
Exist o gam larg de elemente prefabricate, elementele ind livrate la lun-
gimea necesar ³i cu toate g urile pentru ³uruburi realizate din fabric ;
Asamblare relativ u³oar ³i rapid pe ³antier; elemente individuale sau chiar
subansamble din structur pot manipulate ³i montate manual, f r utilaje
de ridicare suplimentar ; manopera este redus ³i nu necesit o calicare
deosebit .
Eventualele modic ri ale structurii se pot realiza pe ³antier mult mai u³or
decât în cazul prolelor laminate la cald, aceasta evident cu aprobarea proiec-
tantului;
Utilizarea ecient a materialului conduce la construcµii competitive;
Protecµia la foc se realizeaz cu u³urinµ ; sistemele de gips-carton pentru
protejarea elementelor structurii de rezistenµ pot realiza o rezistenµ la foc
de pîn la 120 minute;
Veric rile pe ³antier sunt reduse la minim.
Avantaje in timpul exploat rii
Structuri mai u³oare ³i eciente pot realizate într-o mare varietate de forme;
Se pot realiza deschideri mai mari decât în cazul utiliz rii elementelor din
lemn;
Sistemul structural permite în general realizarea de spaµii tehnice pentru ca-

bluri electrice ³i conducte sanitare;
Orice instalaµii suplimentare se pot ata³a simplu pe sistemul structural;
Nu se consider în calculul sarcinii termice;
Materialele de protecµie la foc pot înlocuite cu u³urinµ în urma unui eventual
incendiu;
Realizeaz o bun protecµie termic ³i evit formarea condensului, în cazul
respect rii detaliilor de realizare;
Protejez mediul înconjur tor pe toat durata de viaµ , sunt reciclabile ³i de-
molarea se face cu pierderi minime (Burstand, 2000).
Trebuie subliniat faptul c utilizarea prolelor formate la rece conduce la reali-
zarea de construcµii u³oare; greutatea sc zuta este un avantaj deosebit de important
în cazul terenurilor de fundare slabe, sau a lucr rilor de etajare sau mansardare, caz
pentru care înc rcarea suplimentar asupra fundaµiilor existente trebuie minimizat .
Pe de alt parte, prolele formate la rece se pot combina f r probleme cu
prolele laminate la cald, în zone în care sunt impuse deschideri sau înc rc ri mari.
Deasemenea, pentru cl dirile multietajate, realizate din prole laminate la cald, apar
benecii structurale importante dac se µine cont de rezistenµa la acµiuni orizontale a
panourilor de învelitoare din prole formate la rece ³i tabla cutat (Mazzolani ³i Piluso,
1996).
2.4.2 Cadre pentru structura de rezistenµ
Tot mai mult, în ultimii ani, prolele formate la rece sînt utilizate ³i pentru structura
de rezistenµ propriu-zis a cl dirilor, realizîndu-se cadre cu stîlpi ³i rigle alc tuite din
secµiuni compuse, a³a cum se arat în Figura 2.20. Sistemul este realizat din prole
C formate la rece dispuse spate-n spate. Soluµia este practicat din prole C Lindab,
avînd gama de în lµimi 100-350 mm ³i grosimea maxim de 3 mm. În condiµiile de
înc rc ri din România cu astfel de soluµii pot acoperite deschideri pîn la 12 m cu
travei de pîn la 6 m.
Agest gen de structuri au fost implementate în proiecte pe baza studiilor ³i
soluµiilor elaborate de colectivul din cadrul Departamentului de Construcµii Metalice ³i
Mecanica Construcµiilor de la Universitatea Politehnica din Timi³oara.
Detaliile cadrului sînt prezentate în g. 2.21 Soluµia din punct de vedere struc-
tural poate modelat printr-o schem static prezentat în g. 2.22.
Modelul conµine în majoritatea lui articulaµii, doar nodul de coam pune semne
de întrebare în modelare, ea ind susceptibil a semi-rigid . În general aceste struc-
turi se dimensioneaz din gruparea fundamental (înc rcare proprie ³i înc rcarea din
z pad ), înc rcarea din gruparea special (cu seism) afectînd doar veric rile depla-
s rilor orizontale ale structurii.
În cazul unei astfel de structuri problema principal este cea de proiectarea ³i
realizarea îmbin rilor. Fig. 2.23 prezint detaliile unei astfel de structuri.
Structuri asem n toare sînt realizate din prole Kontirom. Soluµia lor utili-
zeaz prole KB de tip Kontirom cu rigidiz ri pe în lµimea inimii, avînd gama de
în lµimi pîn la 600 mm ³i grosimea maxim de 5 mm. Gama de deschideri poate
ajunge la 24 m.
Nodurile sînt realizate prin intermediul unor piese sudate de cca 10 mm gro-
sime (g. 2.24). Conform discuµiilor cu furnizorii de soluµie, în procesul de proiectare
nodurile sînt considerate continue, f r a µine cont de semi-rigiditatea acestora.
Conguraµiile actuale au fost denitivate pe baz de încerc ri, în faza iniµial
piesele de îmbinare aveau dispuse ³uruburi doar pe inim . Experienµa încerc rilor
Figura 2.20: Vedere 3D a structurii realizate din prole Lindab
proprii de laborator, care au ar tat o comportare net mai slab a conguraµiei cu

³uruburi numai pe inim (raport de încercare K077145/2005 întocmit de Facultatea
de Construcµii din Ia³i în colaborare cu INCERC Ia³i) le-a determinat dispunerea de
³uruburi ³i pe t lpile prolului.
Cercet rile lor au continuat cu înt rirea zonei de cap t al prolului de îmbi-
nare, acesta ind cea afectat de fenomenele locale de pierderea stabilit µii datorat
concentr rilor de tensiuni provocate de ³uruburile de prindere de la extremit µi de pe
t lpi. Seria de încerc ri a inclus ³i un test al unei structuri la scar real de 10 m des-
chidere pe masa vibrant supus la înc rc ri dinamice generate din spectre seismice
înregistrate.
Dintre furnizorii de soluµii structurale pe cadre din prole formate la rece pot
menµionate ³i rmele Frisomat ³i Galcorom.
Soluµia Frisomat utilizeaz pentru confecµionarea cadrelor secµiuni Σ ³i pante
mai pronunµate la acoperi³uri (g. 2.26.a). Îmbin rile din noduri se realizeaz prin
intermediul unei carcase. Acest sistem poate acoperi deschideri de pîn la 22 m.
Soluµia Galcorom utilizeaz pentru confecµionarea cadrelor secµiuni variabile
produse prin îndoire (g. 2.26.b). Îmbin rile din noduri se realizeaz prin suprapune-
rea prolelor de secµiune Z variabil ³i xarea lor prin intermediul ³uruburilor dispuse
numai pe inim (g. 2.27). În acest sistem se pot acoperi deschideri de pîn la 15 m.
Performanµe structurale superioare pot obµinute prin utilizarea prolelor cu
pereµi subµiri formate la rece pentru confecµionarea grinzilor cu z brele.
Aplicarea prolelor cu pereµi subµiri în grinzi cu z brele permite realizarea
unor structuri moderne, foarte estetice, ind posibil combinarea soluµiilor de oµel cu
alte tipuri de materiale.
Structuri în cadre din prole cu pereµi subµiri formate la rece sînt furnizate în
mod curent de Lindab (g. 2.28.a) ³i Frisomat (structuri de tip Astra g. 2.28.b).
Figura 2.21: Detalii ale cadrului realizat din prole Lindab
Figura 2.22: Modelarea cadrului pentru calculul structurii
Trebuie menµionat la capitolul structurilor cu grinzi cu z brele linia de produse

Construcµii U³oare promovat de Lindab cu deschideri pîn la 12 m ³i sistemul tip de
structuri Astra promovat de Frisomat cu deschideri pîn la 24 m.
a. Vedere în ansamblu
b. Detaliu nod de strea³in

c. Detaliu nod de coam
Figura 2.23: Structura termocentralei Arbema Arad
a. b. c. secµiunea prolului KB 600

Figura 2.24: Piese nod tip Kontirom
Figura 2.25: Structura tip Kontirom în execuµie
a. b.
Figura 2.26: Structura tip Frisomat ³i Galcorom
Figura 2.27: Nod tipic în cazul structurilor tip Galcorom

a. b.
Figura 2.28: Structuri cu grinzi cu z brele tip Lindab, Frisomat
Figura 2.29: Sistem structural Construcµii U³oare Lindab ³i detalii caracteristice

Figura 2.30: Structuri tip Astra Frisomat
2.5 Studii ³i cercet ri actuale din domeniu

O serie de lucr ri de cercetare au avut ca subiect comportarea nodurilor structurilor
realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece. Aceast secµiune face o scurt
trecere în revist a principalelor lucr ri.
2.5.1 Baigent and Hancock (1982)
Comportarea cadrelor portal a fost studiat de c tre Baigent ³i Hancock într-o serie
de încerc ri la scar real . Cadrele alc tuite din prole formate la rece de secµiune C
au fost supuse la tipuri diferite de înc rc ri ³i moduri diferite de asigurarea stabilit µii
laterale. Figura 2.31 arat detaliile utilizate la conceperea nodului de strea³in .
Grosimea prolului C ³i al elementului de îmbinare de la strea³in a fost de 1.9
mm respectiv 12 mm. Capacitatea la moment încovoietor al elementului de îmbinare
este mult mai mare decît cel al prolului (45 kNm faµ de 9.19 kNm).
Detaliile cadrului cu punctele de asigurarea stabilit µii laterale ³i a punctelor
de aplicare a înc rc rilor sînt prezentate în gura 2.32. Dou cadre identice au fost
încercate, variind modul de asigurarea stabilit µii laterale.
2.5 STUDII I CERCETRI ACTUALE DIN DOMENIU 39
Figura 2.31: Detalii cadru studiat de Baigent ³i Hancock
Figura 2.32: Poziµia înc rc rilor ³i împiedicarea pierderii stabilit µii laterale

Primul nu a avut împiedicat pierderea stabilit µii laterale prin torsiune, al

doilea în schimb avea împiedicat ³i pentru stîlp ³i pentru grind în punctele indicate.
Ambele au cedat prin pierderea stabilit µii locale a prolelor formate la rece. Îns
capacitatea portant înregistrat a fost cu 14% mai mare în cazul 2 (15 kN faµ de
17 kN). Concluzia a fost, c elementele adiµionale care împiedic pierderea stabilit µii
generale prin torsiune au un aport la cre³terea capacit µii portante a cadrului.
2.5.2 Chung (1998, 1999)
Chung ³i Lau (1999) respectiv Chung ³i Shui (1998) au întreprins teste de capacitate la
moment încovoietor pe 3 tipuri de noduri de strea³in , avînd diferite tipuri de elemente
de îmbinare ale prolelor formate la rece (g. 2.33).
Elementele de îmbinare utilizate au fost de form triunghiular (a), dreptun-
ghiular (b) respectiv un guseu cu secµiune variabil (c) de alura unei vute. În cazurile
a ³i b capacit µile portante la moment încovoietor înregistrate au fost relativ mici com-
parativ cu capacitatea portant a prolelor C îmbinate (22% respectiv 42%). Nu au
fost luate m suri pentru împiedicarea pierderii stabilit µii laterale a nodului. Cedarea
s-a produs în urma pierderii stabilit µii prin torsiune a guseului de îmbinare utilizat.
Figura 2.33: Tipuri de noduri încercate de Chung
În cazul c îns capacitatea portant înregistrat a fost de 83% faµ de capa-

citatea portant a prolelor C îmbinate. Cedarea în acest caz s-a produs prin cedarea
la încovoiere a prolelor în zona comprimat . S-a constatat ³i o deplasare lateral a
nodului de strea³in , fapt ce ar putea explica de ce nu s-a atins capacitatea portant
integral la moment încovoietor al prolelor.
Chung (et all) a continuat studiul acestui tip de îmbinare prin asigurarea su-
plimentar a pierderii stabilit µii laterale a nodului f r investigarea variaµiei lungimii
libere între 2 puncte de asigurarea stabilit µii laterale.
2.5.3 Kirk (Swagebeam)
Kirk ³i Bryan de la universitatea din Salford au întreprins încerc ri pentru îmbinarea de

strea³in ale cadrelor portal realizate din prole C cu rigidiz ri pe inim ³i amprent
pe piesa de îmbinare (g. 2.34). De-a lungul încerc rilor s-a împiedicat pierderea
stabilit µii laterale prin încovoiere r sucire a elementelor de grind ³i stîlp. Lungimea
liber între punctele de xare a fost mai mare decît în situaµiile reale.
Colapsul specimenului s-a produs prin cedarea la încovoiere în zona com-
primat ³i nu prin pierderea stabilit µii laterale. Astfel s-a f cut posibil atingerea
capacit µii portante a elementelor îmbinate în nod.
Figura 2.34: Cadru cu noduri amprentate (Swagebeam)
2.5.4 Lim and Nethercot
Au o vast activitate în acest domeniu. Într-una din lucr rile lor prezint rezultatele ob-
µinute în urma încerc rilor experimentale pe îmbin ri de coam ale prolelor formate
la rece de tip C supuse la încovoiere pur .
Ei au studiat 4 tipuri de noduri de coam . La specimenele studiate s-a va-
riat lungimea grupului de ³uruburi, l µimea ind limitat de în lµimea prolului C. Prin
modul de concepere a încerc rii s-a evitat pierderea stabilit µii laterale a nodului, ur-
m rindu-se în mod special efectul modului de dispunere a ³uruburilor de îmbinare
asupra capacit µii portante înregistrate.
În urma încerc rilor ei au demonstrat, c lungimea grupului de ³uruburi cu cît
este mai mic , cu atît mai mult inima prolelor C sînt susceptibile la pierderea stabili-
t µii datorat compresiunii din presiunea pe pereµii g urii. Cu cît grupul de ³urub este
mai lung, cu atît redistribuµia eforturilor la t lpi este mai mare. Rezultatele obµinute în
urma încerc rilor sînt redate în tabelul 2.3. Modul de dispunere a grupului de ³uruburi
în cele 4 teste sînt redate în gura 2.35 ³i 2.36.
Putem observa, c prin cre³terea raportului aB /D capacitatea nodului cre³te,
ajungînd ca în situaµia D s ajung la 90% din capacitatea prolelor îmbinate.
Tabela 2.3: Rezultatele încerc rilor

Test aB (mm) aB /D MExp
u (kNm) MExp BS
u Norm / Mu (kNm)
A 315 0.94 75.0 0.77
B 390 1.16 77.5 0.81
C 465 1.38 82.5 0.85
D 615 1.83 87.5 0.90
Figura 2.35: Nodul de coam încercat de Lim ³i Nethercot
Figura 2.36: Detalii ale guseelor îmbin rii de coam

2.5.5 J.B.P Lim Joint Effects in cold-formed steel portal frames (phd.
Thesis)
Lim în lucrarea sa de doctorat analizeaz efectul semi-rigidit µii nodurilor asupra com-

port rii cadrelor realizate din secµiuni C spate-n spate de diferite conguraµii. În urma
încerc rilor experimentale realizate pe cadre la scar real ³i a analizelor numerice
a demonstrat, c una din principalele surse ale exibilit µii nodurilor sînt alungirile
g urilor ³uruburilor de îmbinare.
Comparaµiile lui între modelele de analiz cu noduri continue ³i noduri semi-ri-
gide a evidenµiat faptul c în SLU cadrul cu noduri semi-rigide poate avea capacitatea
portant mai mare datorit propriet µii ei de redistribuire a momentului încovoietor
între nodul de coam ³i cel de strea³in . În SLEN îns cadrul cu noduri continue este
mai ecient, cadrul cu noduri rigide prezentînd probleme de satisfacerea criteriilor de
limitarea deformaµiilor.
Ca urmare a semi-rigidit µii nodului de coam ³i strea³in dimensiunile grupu-
lui de ³uruburi utilizate la îmbinare precum ³i dimensiunile guseului sînt determinate
de deformaµiile cadrului (dimensionare dictat de deformaµii în SLEN). Lucrarea ofer
³i modalitatea de evaluare a rigidit µii la rotire a tipologiilor de noduri studiate în
vederea utiliz rii lor la modelarea structurilor.
2.5.6 H.C. Ho, K.F. Chung Analythical prediction on deformation
characteristics of lapped connections between cold formed steel Z
sections
Figura 2.37: Îmbinarea testat de Ho

Lucrarea de cercetare î³i propune s ofere înµelegerea mai profund a com-

port rii îmbin rilor prolelor Z prin suprapunere ³i de a dezvolta un set de reguli de
proiectare pentru grinzile continue cu mai multe deschideri realizate din aceste pro-
le. Autorii au efectuat mai multe încerc ri pe secµiuni de 150 ³i 250 mm în lµime,
1,6 ³i 2,5 mm grosime, 2400, 3600, 4000, 6000 mm deschidere variind lunginea
de suprapunere (calitate oµel fy = 450N/mm2 ). Lungimile de suprapunere au variat de
la 180 mm (1,2h) pîn la 1500 mm (6 h h ind în lµimea prolului). uruburile de
îmbinare gr. 8.8 M12 (prole Z150) ³i M16 (prole Z250) folosite s-au potrivit foarte
exact în g uri.
Autorii studiului au observat c prin cre³terea lungimii suprapunerii (g. 2.37),
cre³te corespunz tor ³i capacitatea la moment încovoietor al îmbin rii (concluzie con-
rmat ³i de cercet rile lui Lim).
Ca rezultat al lucr rii, autorii au propus o metod empiric de evaluare a capa-
cit µii de deformare ale prolelor formate la rece de tip Z îmbinate prin suprapunere,
prezentînd curbe M − Φ prin metode analitice foarte apropiate de cele reale, obµinute
prin încerc ri.
Îns modul cum au rezolvat împiedicarea pierderii stabilit µii în realitate se
poate întîlni foarte rar.
2.5.7 W.K. Yu, K.F. Chung, M. F. Wong Analysis of bolted moment
connections in cold formed steel beam column sub-frames
Lucrarea de cercetare prezint rezultatele obµinute printr-o serie de încerc ri pe îm-

bin ri de tip rigl -stîlp realizate din prole formate la rece de tip C spate-n spate
(C150/2,0 oµel fy = 450N/mm2 ).
Autorii propun o metodologie de predicµie a evalu rii comport rii acestor tipuri
de structuri sub efectul înc rc rilor laterale ³i o formul semi-empiric de evaluarea
exibilit µii a îmbin rilor de acest tip.
Îns formul empiric determinat de autori este valabil doar pentru congu-
raµii stucturale asem n toare ³i doar o parte din încerc rile derulate au fost catalogate
eciente din punct de vedere structural (capacitate nod mai puµin decît 85% a capaci-
t µii prolelor îmbinate).
Într-o alt lucrare (M. F. Wong, K.F. Chung Structural behaviour of bolted
moment connections in cold formed steel beam column sub-frames) continuarea
cercet rilor iniµiale scot la iveal 4 moduri de cedare (cedare din presiune pe gaur ,
cedare prin încovoiere cu torsiune, cedare prin încovoiere a piesei de îmbinare, cedare
prin încovoiere a prolului format la rece), cedarea avînd loc de la valori sub 50% pîn
la valori de peste 85% din capacitatea prolelor ce se îmbin , în funcµie de distanµa
dintre ³uruburi ³i grosimea pieselor de îmbinare utilizate. În urma studiului, autorii au
ajuns la concluzia c :
În cazul ced rilor din presiune pe gaur ecienµa îmbin rii este sub 50%
În cazul ced rilor prin încovoiere cu torsiune ecienµa îmbin rii este cca 60%
În cazul ced rilor prin încovoiere a piesei de îmbinare ecienµa îmbin rii este
cca 70%-80%
În cazul ced rilor prin încovoiere a prolului format la rece ecienµa îmbin rii
este cca 75%-95%
2.5.8 M. Dundu, A. R. Kemp Strength requirements of single cold-formed

channels connected back-to-back
În lucrare autorii studiaz modul de cedare ³i capacitatea portant a zonei de îmbinare

grind -stîlp, realizat din prole C simple, îmbinate excentric prin intermediul a 4 ³i 8
³uruburi. Aranjamentul încerc rii sînt cele prezentate în gurile 2.38 ³i 2.39. În cele
4 încerc ri au fost variabile num rul de ³uruburi de îmbinare, modul de rigidizare
lateral a elementelor, l µimea t lpii prolelor ³i calitatea oµelului prolelor utilizate.
În urma studiului autorii propun un factor de corecµie 0,8 pentru ecuaµia de
interacµiune moment încovoietor, fort axial ³i forµ t ietoare utilizat de normele Su-
d-Africane (SABS 0162-2-1993 bazat pe normele Canadiene CAN-S16.1-M89), ceea
ce µine cont de concentr ri de tensiune, deformaµii din forµ t ietoare ³i de alungirea
g urii ³urubului).
a.
b.
Figura 2.38: Îmbinarea testat de Dundu ³i Kemp: a. Montaj test, b. Puncte de xare
laterale
Figura 2.39: Îmbinarea testat de Dundu ³i Kemp: îmbinare rigl stîlp
2.5.9 R. Zaharia, D. Dubin Comportarea fermelor cu îmbin ri semi-rigide
Printr-un amplu program de cercetare întreprins, autorii studiaz comportarea noduri-

lor fermelor realizate din prole C formate la rece. Rezultatele cercet rilor evidenµiaz
comportamentul de tip semi-rigid cu rezistenµ parµial ale acestor tipuri de noduri, în
conformitate cu criteriul de clasicare ale îmbin rilor structurilor formulat de codul de
proiectare EC3 1.8.
S-a evidenµiat faptul c principala component a deformabilit µii nodului este
deformarea local a peretelui g urilor ³uruburilor. Pe baza rezultatelor obµinute autorii
au determinat modele de calcul pentru rigiditatea la rotire a îmbin rilor fermelor cu
cîte dou , trei sau patru ³uruburi pe ecare talp a diagonalei (g. 2.40)
Autorii au calibrat formule de calcul al rigidit µii la rotire pentru conguraµiile
de noduri studiate (rel. 2.49), care permit evaluarea rapid a rigidit µii la rotire pen-
tru conguraµii similare de noduri. Utilizarea relaµiilor de calcul în cazul nodurilor de
coam ³i strea³in nu a fost posibil datorit diferenµei de congurare ale nodurilor ³i
dep ³irea limitelor de aplicabilitate asumate în ipotezele iniµiale (dep ³irea intervalului
de validitate ale formulelor pentru grosimi între 2-4 mm).
√
6.8a2 d
Kj = 5 (kN mm/rad) (2.49)
t1
+ t52 − 1
Kj rigiditate nod 2 dou ³uruburi

a distanµa dintre ³uruburi
d diametru ³uruburi
t1 , t2 grosimile prolelor îmbinate
2.6 CONCLUZIILE DEPRINSE DIN CERCETRILE SIMILARE DIN DOMENIU 47
Figura 2.40: Tipul de îmbinare cu dou ³uruburi studiat de Zaharia ³i Dubin
2.5.10 J. Carr, A. Mansour, J. Mills Self drilling screwed knee-joints for

cold formed steel portal frames in cyclonic region
Autorii articolului au studiat posibilitatea realiz rii prin îmbin ri cît mai simple cre³-
terea capacit µii la moment încovoietor ale urm toarelor conguraµii de noduri de
strea³in :
C-uri suprapuse ³i îmbinate prin intermediul ³uruburilor autoforante pe inim
Grind C cu an³ de cap t sudat ³i prins la nivelul t lpii stîlpului C
Prole C îmbinate prin intermediul unor gusee prinse de inima ³i talpa prolu-
lui
S-a urm rit prin teste comportarea acestor îmbin ri. Lucrarea nu ofer metodologii de
calcul analitic pentru îmbin rile studiate. Concluzioneaz doar suitabilitatea unuia sau
altuia de a folosit.
În urma experimentelor se recomand evitarea tipului de nod cu an³ de
cap t sudat, din motive economice este recomandat conguraµia cu ³uruburi autofo-
rante, îns la aplicarea lor se recomand utilizarea unei metodologii simple de testare
dezvoltat de autori în vederea evit rii metodologiilor de proiectare neadecvate prin
asimilarea nodurilor cu noduri laminate.
2.6 Concluziile deprinse din cercet rile similare din

domeniu
S-au trecut în revist o serie de norme de proiectare pentru structuri realizate din
prole cu pereµi subµiri formate la rece ³i s-au studiat o serie de lucr ri de cercetare,
care au avut ca subiect comportarea nodurilor structurilor realizate din prole cu pereµi
subµiri formate la rece.
În urma studierii normelor de referinµ din domeniu s-a ajuns la concluzia c :
Exist diferenµe în ceea ce prive³te modalitatea de evaluare a capacit µii por-

tante ale elementelor (considerarea l µimii elementelor plane a secµiunii)
Chiar ³i normele cele mai evoluate înc studiaz ³i implementeaz în mod
curent metodologii pentru acoperirea fenomenelor de pierderea stabilit µii ale
elementelor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece
De³i se fac referiri teoretice la semi-rigiditatea nodurilor, în practica curent
nu se utilizeaz conceptul
În momentul de faµ doar norma European ofer o metodologie general de
evaluare a rigidit µii nodurilor. Pentru structuri realizate din prole cu pereµi
subµiri nu exist metodologie dedicat de evaluarea caracteristicilor mecanice.
Soluµiile existente în momentul de faµ se refer la conguraµii particulare
de noduri, metodologia de evaluare a caracteristicilor mecanice ind aplicabil
cu limit ri doar la conguraµiile studiate. Doar anumite tipuri de conguraµii
de noduri au fost studiate ³i rezultatele obµinute sînt valabile în limita unor
ipoteze restrînse.
Cercet rile similare din domeniu scot la iveal interesul pentru subiect, exist
unele rezultate preliminare, îns cercet rile continu pentru a fundamenta
rezultatele obµinute.
În concluzie orice metodologie de evaluare a caracteristicilor mecanice ale nodurilor
stucturilor realizate din prole cu pereµi subµiri poate reprezenta un real suport atît
cercet torilor cît ³i proiectanµilor din domeniu.
Capitolul 3
Program experimental pentru studiul
comport rii nodurilor de cadre
3.1 Introducere
Autorul ³i-a ales ca ³i punct de plecare cadrul transversal subiectul model rii ³i
a analizei în procesul de proiectare. Întregul program experimental ce st la baza
prezentei lucr ri porne³te de la analiza de ansamblu: investigheaz cadrul real al
unei structuri. Investigaµia continu cu evaluarea subansamblelor componente ca
rezultat obµinîndu-se r spunsul mecanic al îmbin rilor din structur ³i se reîntoarce la
ansamblu prin implementarea ³i validarea modelului dezvoltat pe subansamble.
În vederea obµinerii unui r spuns mecanic adecvat inginerii proiectanµi de
structuri au nevoie de un model structural adecvat pentru calcule analitice. Construirea
modelului adecvat în ansamblu necesit evaluarea r spunsului mecanic al subansam-
blelor componente: îmbin rile ce formeaz ansamblul structural.
Acest capitol prezint rezultatele experimentale obµinute în urma studiului
comport rii nodurilor de coam îmbinare grind / grind ³i nodurilor de strea³in
îmbinare grind /stîlp utilizate în general la congurarea cadrelor realizate din
prole cu pereµi subµiri formate la rece.
La realizarea halelor industriale cu structur pe cadre metalice portal sînt uti-
lizate pe o scar din ce în ce mai larg prole cu pereµi subµiri formate la rece. Având
în componenµ elemente cu secµiuni zvelte de clasa 4, problemele de stabilitate ³i de
realizarea îmbin rilor domin procesul de proiectare.
Analizînd proiectele elaborate în mod uzual, putem constata c în analiza glo-
bal a structurilor proiectanµii opereaz în cele mai multe cazuri cu structuri cu noduri
încastrate sau articulate. În realitate astfel de noduri sînt inexistente, acestea ind
în majoritatea cazurilor semi-rigide.
Figura 3.1 prezint clasicarea nodurilor în funcµie de rigiditate. Utilizînd
aceast clasicare, modul în care aceste noduri sînt modelate în analiza structural
este prezentat în gura 3.2.
O astfel de abordare considerarea nodurilor cu comportare semirigid
reprezint o cale inovativ de proiectare. Aplicînd acest concept se pot obµine schim-
b ri esenµiale în distribuµia eforturilor în structur , ajungînd ca în unele situaµii
urmînd calea de abordare tradiµional în proiectare - elementele s e subdimensio-
nate.
Proiectarea de rezistenµ ³i stabilitate ale cadrelor avînd în componenµ sec-
µiuni compuse din prole formate la rece clasa 4, presupune o bun cunoa³tere a
modului de comportare ale îmbin rilor rigl -stîlp ³i rigl -rigl .
Studii anterioare întreprinse de Lim ³i Nethecot (2004) Chung ³i Lau (1999)
³i Dubin ³i Zaharia (1998) au ar tat c îmbin rile bulonate ale structurilor realizate
din prole cu pereµi subµiri formate la rece au o comportare semi-rigid ³i sînt în
general parµial rezistente (Lim ³i Nethercot 2003, Wong and Chung 2002). Un aport
important la exibilitatea global a nodului pe lîng efectul presiunii pe peretele
49
50 PROGRAM PENTRU STUDIUL COMPORTRII NODURILOR DE CADRE 3
Figura 3.1: Clasic ri ale nodurilor în funcµie de rigiditate
Figura 3.2: Modelarea nodurilor pentru analiz structural
g urii ³uruburilor (alungirea g urilor) are ³i fenomenul de pierdere a stabilit µii

locale a peretelui prolului ³i distorsiunea secµiunii prolului. În cazul unei îmbin ri
congurate incorect, acesta poate s -³i piard prematur stabilitatea, cauzînd cedarea
nodului la o solictare mult sub capacitatea estimat . Prezenµa ³uruburilor numai pe
inim creeaz concentr ri de tensiuni, cedarea prematur ind cauzat din efectul
combinat al presiunii pe pereµilor g urii ³i efectul de shear lag (Dundu and Kemp
2006).
Studiile anterioare au la baz doar încerc ri monotone. Cercetarea de faµ are
la baz încerc ri ale acelora³i tipologii de îmbin ri atît în regim de înc rc ri ciclice
cît ³i monotone, urm rind atît efectul regimului de înc rcare cît ³i paramerii de r s-
puns structurali (în speµ rigiditate, rezistenµ ³i ductilitate). Capitolul de faµ prezint
rezultatele obµinute în urma prelucr rii datelor experimentale.
3.1 INTRODUCERE 51
Figura 3.3: Stand de încercare noduri de coam ³i noduri de stea³in

3.2 Programul experimental

3.2.1 Scopul programului ³i aranjametul standului de încercare
În vederea determin rii rezistenµei, rigidit µii ³i ductilit µii îmbin rilor de tip rigl -rigl

³i rigl -stîlp realizate din secµiuni compuse din prole formate la rece clasa 4, s-a efec-
tuat un program experimental pe specimene având conguraµii diferite ale secµiunilor
³i ale pieselor de îmbinare. Standul experimental pentru încercarea specimenelor este
prezentat în Figura 3.3.a ³i Figura 3.3.b.
3.2.2 Proiectarea specimenelor încercate
Pentru a putea deni conguraµii realiste pentru specimene, a fost dimensionat un

cadru portal (Figura 3.4), având deschiderea L=12 m, travee T=5 m, în lµimea H=4m
si unghiul acoperi³ului α=10. Pentru dimensionare au fost considerate ipotezele de
înc rc ri specice normelor Române³ti:
înc rcarea proprie a închiderilor 0.35kN/m2 (γU LS = 1.1);
înc rcare tehnologica 0.15kN/m2 (γU LS = 1.1);
înc rcare din z pada 0.72kN/m2 (γU LS = 2.0).
Figura 3.4: Cadrul portal de referinµ

Aceste înc rc ri totalizeaz 10kN/m înc rcare uniform distribuit pe cadru. Di-
mensionarea structurii s-a realizat in conformitate cu prescripµiile din EN 1993-1-3
(2001). Dimensiunile specimenelor de coam respectiv strea³in precum ³i aran-
jamentul standului de încerc ri s-a f cut în a³a fel încît s se obµin momentele
încovoietoare rezultate din analiza cadrului portal.
În urma proiect rii elementelor cadrului au rezultat secµiuni compuse de tip
C350/3,0 (dispuse spate în spate g. 3.7). Materialul utilizat pentru prolele formate
la rece a fost FeE350 G+Z (conform SR EN 10142+A1:2000, SR EN 10147:1993) cu
fy = 350N/mm2 ³i protecµie anticoroziv prin zincare la cald Z275 (g/m2 ).
3.2 PROGRAMUL EXPERIMENTAL 53
Figura 3.5: Predimensionare cadru cu 10 kN/ml înc rcare
Figura 3.6: Diagramele M, T, N rezultate

Figura 3.7: Secµiunea elementelor rezultate
3.2.3 Calculul îmbin rilor
Îmbin rile rigl -stâlp (la strea³in ) ³i rigl -rigl (la coam ) se vor rezolva în trei va-
riante:
La coam (ridge):
RSG (Ridge connection with Spaced Gusset)
RIS (Ridge connection with I Simple prole)
RIP (Ridge connection with I prole and end Plate)
La strea³in (knee):
KSG (Knee connection with Spaced Gusset)
KIS (Knee connection with I Simple prole)
KIP (Knee connection with I prole and end Plate)
Figura 3.8: Secµiunea caracteristic a specimenelor

Piesa de îmbinare tip I se va realiza din table cu grosimea de 8 mm. Pentru oµel
S235, rezult o secµiune de clas 3 cu un moment capabil de 167,4 kNm (>momentul
capabil al prolelor C350/3,0).
3.2.3.1 Îmbinare de coam : 8 ³uruburi M20 gr. 6.6
2M d1 2M d2
F1 = , F2 = ,
n d21 + d22 n d21 + d22
în care:
M momentul redus în centrul de greutate
n num ril de ³uruburi din îmbinare
d1 , d2 - distanµa de la centrul de greutate la ³urubul n
2.5fu dt 2.5x420x20x3
Fb,Rd = = = 57.2kN (capacitatea la presiune pe gaur )
γM 2 1.1
Rezult : din eforturile M, N, T : FSd = 52.3kN, FSd = 52.3kN < Fb,Rd = 57.2kN
3.2.3.2 Îmbinare strea³in : 8 ³uruburi M20 gr. 6.6
Urmînd aceea³i procedur ca ³i în cazul coamelor, rezult din diagramele M, N, T ⇒

FSd = 56, 5kN, FSd = 56.5kN < Fb,Rd = 57.2kN (presiune pe gaur )
3.2.4 Diagrame de eforturi pe specimene
Diagramele de moment (M), forµ axial (N) ³i forµ t ietoare (T) pentru modelele
experimentale (coam ³i strea³in ) rezultate sînt prezentate în gurile 3.9 ³i 3.10.
Figura 3.9: Diagrame M, N, T specimene de coam
În nal au fost propuse un num r de 3 tipuri de specimene avînd piese de

îmbinare sudate (S235 fy = 235N/mm2 ) atît pentru nodul de coam cît ³i pentru cele
de strea³in (vezi Fig. 3.11 ³i 3.12). Lista tuturor specimenelor vezi în tabelul 3.1.
Proiectarea ³uruburilor prin intermediul c rora se realizeaz îmbinarea suban-
samblelor solicitate la forfecare s-a f cut cu asumarea urm toarelor ipoteze:
centrul de rotire coincide cu centrul de greutate al îmbin rii
distribuµia eforturilor este liniara, efortul în ecare ³urub este proporµional cu
distanµa de la ³urub faµ de centrul de rotire
Momentul încovoietor la care s-a dimensionat îmbinarea s-a considerat cel din drep-
tul centrului de greutate al îmbin rii nu ³i cel de la linia teoretic de intersecµie ale
elementelor din structur .
Un grup de specimene (KSG strea³in ³i RSG coam ) a c p tat ca piese
de îmbinare gusee chesonate distanµate, în acest caz îmbinarea s-a realizat doar pe
inima prolului C350.
Celelalte specimene au c p tat ca piese de îmbinare secµiuni de tip I sudate
simple (KIS - strea³in ³i RIS coam ) respectiv cu pl cuµ de rigidizare dup
bisectoare (KIP strea³in ³i RIP coam ). În aceste cazuri au existat specimene cu
³uruburi dispuse atît pe inim cît ³i pe talpa prolului C350. Specimenele cu ³uruburi
inclusiv pe t lpi au fost marcate cu literele FB (vezi tabelul 3.1).
Figura 3.10: Diagrame M, N, T specimene de colµ
Figura 3.11: Specimene de coam

Figura 3.12: Specimene de strea³in
Tabela 3.1: Lista specimenelor Teste pe noduri

Tip element Cod Tip înc rcare
RIS (Ridge connection with I RIS-FB-M Monotonic

Simple prole) RIS-FB-C1* Cyclic: modied ECCS
RIS-FB-C2* Cyclic: low cycle fatigue
RSG (Ridge connection with RSG-M Monotonic
Spaced Gusset) RSG-C1 Cyclic: ECCS procedure
RSG-C2 Cyclic: Modied ECCS
RIP (Ridge connection with I RIP-M Monotonic
prole and end Plate) RIP-M Monotonic
RIP-C1 Cyclic - ECCS proc.
KSG (Knee connection with KSG-M Monotonic
Spaced Gusset) KSG-C1 Cyclic - Modied ECCS
KSG-C2 Cyclic - Low cycle fatigue
KIS (Knee connection with I KIS-M Monotonic
Simple prole) KIS-FB-M* Monotonic
KIS-FB-C* Cyclic - Modied ECCS
KIP (Knee connection with I KIP-M Monotonic
prole and end Plate) KIP-FB-M* Monotonic
KIP-FB-C* Cyclic - Modied ECCS
* Specimenele cu FB (RIS, RIP, KIS, KIP) sînt cu ³uruburi suplimentare pe t lpi
3.2.5 Caracteristicile prolelor cu pereµi subµiri
Pentru determinarea caracteristicilor oµelului folosit la fabricarea specimenelor, au

fost efectuate încerc ri de tracµiune pe epruvete extrase din specimenele monotone
mai puµin distruse. Încerc rile pe epruvete proporµionate au fost efectuate conform
SR EN1002-1, 1990, aplicând o viteza de înc rcare cvazistatic , echivalent cu 20
N/mm2 sec.
Figura 3.13: Fî³ii pentru încercarea de tensometrie
Rezultatele încerc rilor de tensometrie sînt prezentate in Tabelul 3.2.
Tabela 3.2: Rezultatele încerc rilor la tracµiune pe materialele folosite la încerc ri

H0 B0 Rp02 Rm A
[mm] [mm] [N/mm]2 [N/mm]2 [%]
2.92 20.33 451.91 519.89 20.86
3.2.6 Preg tirea ³i derularea încerc rilor
Tipologiile de specimene proiectate au fost supuse la încerc ri monotone ³i ciclice,

toate tipurile de specimene au fost încercate în regim monoton. Figura 3.14 arat
instrumentarea ³i modul de înc rcare ale specimenelor.
Pentru specimenele încercate în regim monoton în control de deplas ri viteza
de înc rcare a fost de cca. 3,33 mm/min. Deplasarea corespunz toare limitei de cur-
gere vy s-a f cut urm rind procedura complet recomandat de Convenµia European
pentru Construcµii Metalice (ECCS, 1985).
Pentru specimenele înc rcate în regim ciclic s-au adoptat mai multe variante:
Procedura standard ECCS (1985)
Procedura modicat propus de echipa de proiect, bazat pe procedura stan-
dard ECCS
Procedura ciclic pentru încerc ri la oboseal
3.2.6.1 Procedura de înc rcare în regim ciclic
În timpul testelor ciclice urmînd procedura standard ECCS s-a observat c procedura
ECCS standard (Figura 3.15.a) se dovede³te a nepotrivit datorit ductilit µii sc -
zute a specimenelor. În regim de înc rcare cu control de deplas ri cre³terea deplas rii
Figura 3.14: A. Instrumentare stand de încercare nod coame; B. Instrumentare stand

de încercare nod strea³in
de la 1vy direct la 2vy este prea mare, pasul al doilea ind dup limita de cedare,
f cînd astfel imposibil obµinerea comport rii histeretice a specimenelor ³i evaluarea
caracteristicilor la înc rc ri ciclice. Pe baza aceastei experienµe, echipa de proiect a de-
cis adoptarea unei proceduri de înc rcare ECCS modicat (Figura 3.15.b). In cadrul
acestei proceduri, s-a folosit un increment de 0.2vy (în loc de 2vy ), dup atingerea limi-
tei de curgere. Aceast ajustare a procedurii standard a permis obµinerea comport rii
histeretice a specimenelor ³i evaluarea caracteristicilor la înc rc ri ciclice.
Figura 3.15: Procedura de aplicare a înc rc rii ciclice în conformitate cu prevederile

ECCS: a) standard b) modicat
Figura 3.16: Determinarea limitei de curgere în conformitate cu prevederile ECCS
În timpul testelor au fost monitorizaµi o serie de parametri prin intermediul

captorilor de deplasare notate cu D ³i a înclinometrelor notate cu I (vezi g. 3.14 A
³i B)
R spunsul specimenelor a fost monitorizat prin intermediul unor captori de
deplasare. Preluarea datelor ³i stocarea lor în format electronic s-a efectuat prin inter-
mediul unei staµii de achiziµie tip HP3852A. Forµa aplicat s-a m surat prin intermediul
celulei de forµ a actuatorului, ceilalµi parametri au fost monitorizaµi prin intermediul
unor captori potenµiometrici (tip TRS si LWH) ³i inductivi (LVDT). Aranjamentul expe-
rimental ³i schema de dispunere a captorilor sînt prezentate în Figura 3.14 A ³i B.
Captorii au fost xaµi e pe elemente diferite ale ansamblului structural, pentru m su-
rarea deplas rilor relative între componente, e pe o structur secundar f r contact
cu standul de încercare, pentru m surarea deplas rilor absolute.
Captorii de deplasare D au fost montaµi pentru a m sura deplas rile absolute
ale specimenului în punctele indicate pe Figura 3.14 A ³i B. Captorii notaµi cu Drel,i
au fost utilizaµi pentru a m sura deplas rile relative între piesa de îmbinare ³i prolul
format la rece.
Toate gracele ³i valorile numerice din prelucrarea datelor experimentale se
raporteaz la forµa Fact m surat în celula de forµ a actuatorului.
Captorii notaµi cu DGL au fost amplasaµi la ambele feµe ale specimenelor ³i
furnizau indicii despre eventualele r suciri ale specimenului în timpul derul rii testului.
Deplasarea înregistrat s-a calculat prin media aritmetic a valorilor citite la aceste
captoare de deplasare.
Deplasarea total a nodului la partea superioar , unde acµioneaz forµa, s-a
determinat pe baza relaµiei:
DGLf t + DGLsp
DGL =
2
Pe panourile de inim (prole C formate la rece ³i piese de îmbinare) au fost
dispu³i înclinometrii, notaµi cu Ii (i = 1 . . . 4), pentru a m sura rotirile relative între
punctele indicate pe Figura 3.14 A ³i B.
Deplasarea corespunz toare limitei de curgere necesar aplic rii înc rc rii ci-
clice a fost determinat pentru ecare specimen în parte conform gracului din Figura
3.16.
3.2.7 Rezultatele încerc rilor experimentale
3.2.7.1 Testele monotone
Testele derulate în regim monoton au identicat modurile de cedare ale diferitelor

tipologii de noduri. Toate specimenele au avut o cedare datorat voal rii locale al
prolului subµire format la rece de tip C. În orice caz putem face o distincµie între
modul de cedare ale specimenelor cu ³i f r ³uruburi pe talp (g. 3.17 ³i g 3.18).
În cazul specimenelor cu ³uruburi dispuse numai pe inim în faza iniµial se
poate observa o deformaµie iniµial minor datorat alungirii g urilor ³uruburilor, ce-
darea ind cauzat de concentr rile de tensiuni în vecin tatea ³irului marginal de
³uruburi. Concentr rile locale de tensiuni în zona comprimat a inimii prolelor C în
ultimul stadiu conduc la voalarea inimii, urmat pe nea³teptate de voalarea t lpii com-
primate a prolului C voalare pus pe seama inducerii eforturilor de compresiune
din inim pe talp . Acest fenomen se poate observa atît în cazul specimenelor SG cît
³i în cazul celor de tip IS ³i IP.
În cazul specimenelor cu ³uruburi dispuse ³i pe t lpi cedarea este cauzat
de concentr rile de tensiuni în vecin tatea ³irului marginal de ³uruburi de pe t lpi.
Concentr rile locale de tensiuni în zona comprimat a t lpii prolelor C în ultimul
stadiu conduc la voalarea t lpii, urmat doar mai tîrziu de voalarea inimii prolului C în
zona comprimat . În acest caz nu se mai observ alungirea g urilor din faza iniµial .
Pe baza notaµiilor utilizate în Figura 3.14 au fost determinate valorile depla-
s rilor ³i a forµei corespunz toare limitei de curgere vy respectiv Py pentru toate
specimenele încercate în regim de înc rcare monoton. Aceste valori sînt centralizate în
tabelul 3.3 împreun cu valoarea maxim a forµei Pmax ³i deplasarea corespunz toare
vmax .
a. b.
Figura 3.17: Modul de cedare a specimenelor RIP-M ³i RIS-FB-M
a. b.
Figura 3.18: Modul de cedare a specimenelor KIS-M ³i KIS-FB-M
Tabela 3.3: Rezultate obµinute în regim de înc rcare monoton

Element
Pexp
e ve Pmax vmax vu Pth
Rd Pth
Rd,b Pexp
e / Pexp
e /
(kN) (mm) (kN) (mm) (mm) (kN) (kN) th
PRd th
PRd,b
RIP-FB-M 190.4 34.1 193.1 39.1 40.0 164 162 1.16 1.18
RIP-M 130.2 31.2 133.0 35.9 36.6 164 121 0.79 1.08
RIS-M 127.3 26.7 130.5 31.5 32.0 164 121 0.78 1.05
RSG-M 134.0 37.5 137.9 42.0 42.1 164 121 0.82 1.11
KIS-M 56.4 62.6 58.1 74.2 83.5 70.0 65.4 0.81 0.86
KIS-FB-M 75.6 65.8 76.2 71.5 72.4 70.0 59.9 1.08 1.26
KIP-M 70.6 54.0 71.5 59.0 59.9 74.4 66.7 0.95 1.06
KIP-FB-M 91.8 61.1 92.6 65.7 66.7 74.4 73.6 1.23 1.25
KSG-M 55.3 52.5 56.6 60.4 60.4 70.0 65.4 0.79 0.85
a. b.
Figura 3.19: Rezultate comparative pentru nod de coam ³i nod de strea³in
A³a cum se poate observa din diagramele comparative prezentate în g. 3.19
capacitatea portant ale specimenelor cu ³uruburi ³i pe t lpi a fost mai mare compa-
rativ cu cele cu ³uruburi numai pe inim . Capacitatea nodului numai în aceste cazuri
a atins capacitatea portant a prolelor C îmbinate în nod.
Se mai poate observa c toate specimenele au o ductilitate limitat . În ta-
belul 3.3 PRdth
reprezint capacitatea de rezistenµ calculat a prolului C format la
rece, respectiv PRd,b
th
reprezint capacitatea de rezistenµ al îmbin rii. Toate valo-
rile au fost calculate utilizînd caracteristicile m surate ale prolului C format la rece
(fy = 452N/mm2 , fu = 520N/mm2 ).
În urma prelucr rii datelor obµinute pe cale experimental , au fost deter-
minate relaµiile de moment rotire pentru ecare specimen încercat în regim de
înc rcare monoton.
Curbele caracteristice comparative de moment-rotire au fost determinate atît
pentru îmbinarea riglei din stînga cît ³i din dreapta coamei (în cazul nodului de strea-
³in îmbinare grind -stîlp). Valoarea momentului încovoietor a fost determinat la
faµa elementului de îmbinare. Rotirea asociat relativ θc între elementul rigid ³i pro-
lul C format la rece include atît rotirea datorat exibilit µii îmbin rii (din presiune pe
pereµii g urilor ³uruburilor) cît ³i rotirile produse dup voalarea peretelui prolului C.
Se poate observa c nu sînt diferenµe semnicative între specimene în ter-
meni de rigiditate. Acesta se poate explica prin capacitatea mare a ³uruburilor de
îmbinare în comparaµie cu celelalte componente ale nodului. Pe de alt parte trebuie
menµionat cre³terea semnicativ a capacit µii portante a nodului la specimenele cu
³uruburi dispuse pe talpa prolului C, îns execuµia acestor tipuri de noduri devine
mai complicat .
Tabela 3.4: Caracteristici mecanice obµinute în regim de înc rcare monoton

∗ ∗
KiniC θC,y θC,u MCmax
Specimen kNm/rad rad rad µ
kNm
RSG-M 4891.3 0.021 0.034 1.6 77.1
RIS-FB-M 6011.1 0.017 0.025 1.4 108.0
RIP-M 5806.8 0.018 0.028 1.6 74.3
RIP-M2 6541.2 0.012 0.013 1.1 72.9
KSG-M 6031.6 0.009 0.023 2.5 53.3
KIS-M 4115.0 0.020 0.033 1.6 78.4
KIS-FB-M 6432.3 0.016 0.029 1.8 102.9
KIP-M 7863.9 0.010 0.019 2.0 90.0
KIP-FB-M 6956.5 0.015 0.025 1.6 116.7
În tabelul 3.4 sînt centralizate valorile rotirilor corespunz toare limitei de cur-

gere ³i cel ultim (θc,y
∗ ∗
, θc,u ), rigiditatea iniµial a nodului (KiniC ) respectiv momentul
încovoietor maxim (MC,max ) al îmbin rii care a cedat. Diagrama comparativ pentru
toate specimenele încercate în regim monoton este prezentat în g. 3.20.
Rigiditatea iniµial din tabelul 3.4 corespunde curbei de interpolare liniar la
diagrama de moment-rotire între 0,25 ³i 0,9 din valoarea maxim a momentului înco-
voietor. Rotirea θc,y
∗
reprezint valoarea de pe curba rigidit µii iniµiale corespunz toare
momentului maxim, θc,u ∗
este valoarea de pe curba moment-rotire, dup înregistrarea
unei sc deri de 10% faµ de momentul maxim.
Din cele prezentate putem conclude c specimenele cu ³uruburile de prindere
dispuse numai pe inim , care voaleaz prematur datorat concentr rilor de tensiuni în
zona liniei de ³uruburi de la extremitate vor reprezenta punctul cel mai sensibil al
Figura 3.20: Rezultate comparative pentru nod de coam (a) ³i nod de strea³in (b)
cadrului analizat. În consecinµ aceast tipologie de îmbinare nu este recomandat a

utilizat în practic .
Ductilitatea denit prin coecientul µ = θθuc este 1,8 pentru specimenele de
strea³in KIP-FB-M ³i scade la valoarea de 1,4 pentru specimenele de coam RIS-F-
B-M.
3.2.7.2 Testele ciclice
Testele derulate în regim ciclic au identicat moduri similare de cedare ale diferitelor
tipologii de noduri ca ³i în cazul testelor monotone. Voalarea prematur datorat con-
centr rilor de tensiuni ³i în acest caz este cauza ced rilor, efectul ind îns amplicat
de caracterul alternativ al înc rc rii. Pe lîng voalarea local a prolului subµire dup
2-3 cicluri de înc rcare se iniµiaz ³i o sur la colµul prolului C, foarte aproape de
punctul în care prima und de voalare a ap rut (g. 3.21). Fisura a înaintat gradual
în adîncimea t lpii ³i a inimii, cauzînd o important sc dere a capacit µii portante în
ecare ciclu consecutiv.
O observaµie important referitoare la procedura de înc rcare ciclic ale spe-
cimenelor cu ductilitate limitat este fenomenul descris în cap. 3.2.6.
Curbele histeretice obµinute (g. 3.22) prezint o comportare stabil ale spe-
cimenelor pîn la atingerea limitei de curgere (vy ) cu o sc dere brusc a capacit µii
portante dup dep ³irea acestei limite. Ductilitatea sc zut ale specimenelor trebuie
evidenµiat din nou, mai mult apare efectul de lunecare în ³uruburile îmbin rii ³i scade
rigiditatea îmbin rii în ciclurile consecutive.
Pe baza înf ³ur torii curbelor ciclice înregistrate (g. 3.22), au fost deter-
minate caracteristicile specice în termeni de rezistenµ , rigiditate ³i ductilitate ale
specimenelor încercate în regim ciclic, care sînt redate în tabelele 3.5 ³i 3.6.
i în acest caz (ca ³i în cazul încerc rilor monotone) specimenele cu ³uruburi
dispuse numai pe inim s-au dovedit a mai puµin rezistente.
Conform clasic rii oferite de EN 1993-1-8 (2003) toate nodurile analizate
sînt semi-rigide. Pentru detalii vezi Anexa A.
Figura 3.21: Iniµierea surilor în t lpi datorate voal rilor succesive
Tabela 3.5: Date înregistrate în regim de înc rcare ciclic

Peexp ve Pmax vmax vu th
PRd th
PRd,b Peexp / Peexp /
Element
(kN) (mm) (kN) (mm) (mm) (kN) (kN) th
PRd th
PRd,b
RIP-FB-M 190.4 34.1 193.1 39.1 40.0 164 162 1.16 1.18
RIP-M 130.2 31.2 133.0 35.9 36.6 164 121 0.79 1.08
RIS-M 127.3 26.7 130.5 31.5 32.0 164 121 0.78 1.05
RSG-M 134.0 37.5 137.9 42.0 42.1 164 121 0.82 1.11
KIS-M 56.4 62.6 58.1 74.2 83.5 70.0 65.4 0.81 0.86
KIS-FB-M 75.6 65.8 76.2 71.5 72.4 70.0 59.9 1.08 1.26
KIP-M 70.6 54.0 71.5 59.0 59.9 74.4 66.7 0.95 1.06
KIP-FB-M 91.8 61.1 92.6 65.7 66.7 74.4 73.6 1.23 1.25
KSG-M 55.3 52.5 56.6 60.4 60.4 70.0 65.4 0.79 0.85
Figura 3.22: Rezultate comparative din încerc ri ciclice pe nod a) coam b) strea³in
Tabela 3.6: Caracteristici mecanice obµinute în regim de înc rcare ciclic

∗ ∗
KiniC θC,y θC,u MCmax
Specimen kNm/rad rad rad µ
kNm
RSG-C1 5060.0 0.017 0.028 1.7 78.8
-5400.3 -0.019 * * -76.8
RSG-C2 4502.9 0.018 0.028 1.6 76.0
-2792.5 -0.029 -0.036 1.2 -78.1
RIS-FB-C1 * * * * 106.9
* * * * -108.6
RIS-FB-C2 * * * * 100.2
* * * * -111.5
RIP-C1 6642.1 0.014 * * 73.8
-6585.1 -0.013 * * -74.7
KSG-C1 5395.5 0.013 0.022 1.7 82.5
-6672.4 -0.015 -0.028 1.9 -90.9
KSG-C2 5067.6 0.014 0.022 1.5 84.5
-4684.1 -0.014 -0.017 1.2 -76.8
6914.7
KIS-FB-C -9201.5 0.014 0.021 1.5 102.3
-0.012 -0.023 2.0 -114.4
KIP-FB-C 10051.8 0.012 0.026 2.1 102.2
-8193.5 -0.011 -0.021 1.9 -105.1
* rezultate nedisponibile
3.3 Concluziile încerc rilor experimentale pe noduri

În urma interpret rii rezultatelor experimentale descrise anterior pot trase urm toa-
rele concluzii preliminare:
Îmbinarea avînd ³uruburi dispuse numai pe inim creeaz concentr ri de ten-
siuni în inima prolului C, favorizînd pierderea prematur a stabilit µii locale
a inimii avînd ca rezultat sc derea capacit µii portante a nodului. Aceste
tipuri de îmbin ri sînt totdeauna parµial rezistente. Dac obiectivul este ob-
µinerea unui nod total rezistent, atunci necesit dispunere de ³uruburi ³i pe
talpa prolului.
Datorit rezistenµelor post-elastice sc zute aproape nu exist nici o diferenµ
între ductilitatea rezultat a nodurilor în cazul încerc rilor monotone ³i în cazul
celor ciclice. Ductilitatea ind limitat , în cazul proiect rii la înc rc ri seismice
este recomandat luarea în considerare doar limita elastic (Pe ) a structurii,
corectat cu coecienµi de siguranµ . Avînd în vedere comportarea stabil atît la
înc rc ri ciclice cît ³i monotone în domeniul elastic, cu o rezerv de capacitate
de min. 25% cadrele realizate din prole cu pereµi subµiri cu aceast congu-
raµie pot încadraµi în categoria L (low ductility) conform normei europene EN
1993-1-8, 2003.
În orice caz rezultatele ³i concluziile trebuiesc limitate la tipologiile de noduri
studiate. Secµiuni cu zvelteµi mai mari ³i cu îmbin ri avînd grupurile de ³u-
ruburi mai compact grupate pot genera rezultate diferite. În consecinµ este
necesar continuarea cercet rilor.
Capitolul 4
Metoda componentelor
4.1 Introducere
Metoda componentelor este o procedur general de determinare a rezistenµei ³i ri-
gidit µii nodurilor structurilor metalice, procedur implementat în normativul pentru
calculul îmbin rilor EN1993-1-8, 2003. Aceast procedur a fost elaborat pentru apli-
caµii structurale în care se utilizeaz cu prec dere secµiuni laminate groase.
În acest capitol este prezentat un studiu avînd la baz procedura general , dar
aplicat în cazul tipologiilor de noduri care au în componenµ prole cu pereµi subµiri.
4.2 Aplicarea metodei componentelor

Aplicarea metodei componentelor necesit urm torii pa³i:
Identicarea componentelor active din nod
Evaluarea rezistenµei ³i a rigidit µii ec rei componente individuale
Asamblarea componentelor în vederea evalu rii rezistenµei ³i a rigidit µii între-
gului nod
Pe baza concluziilor programului experimental pe nodurile de cadre, prezentul studiu
face referire doar la tipurile de specimene, care au ³uruburi dispuse ³i pe t lpi ³i pe
inim (tipul RIS-FB, KIS-FB ³i KIP-FB g. 4.1)
Figura 4.1: Specimene studiate în metoda componentelor: a) coam b) strea³in
69
70 METODA COMPONENTELOR 4
Studii calitative prin simul ri în metoda elementelor nite (MEF) au ar tat c

în cazul specimenelor cu ³uruburi dispuse numai pe inim se creeaz concentr ri
de tensiuni pe inim (vezi g. 4.2), fapt ce conduce la voalarea prematur a inimii
prolului C. Simul rile în MEF au ar tat c nici distribuµia forµelor în ³uruburi nu este
liniar . Datorit exibilit µii elementelor îmbinate în combinaµie cu fenomenul de pier-
dere local a stabilit µii acestea nu se comport ca ³i corpuri rigide, ca urmare centrul
de rotire nu va coincide cu centrul de greutate al ³uruburilor de pe inim . Astfel cen-
trul de rotire se deplaseaz c tre ³irul exterior de ³uruburi (g. 4.3), rezultînd forµe
cu ordinul de m rime mult mai mare în ³irul exterior de ³uruburi comparativ cu cele
din ³irul interior (g. 4.4).
a. b.
Figura 4.2: Concentr ri de tensiuni în cazul specimenelor cu ³uruburi: a) pe inim b)
pe t lpi
Figura 4.3: Grupurile de ³uruburi considerate în analiz

Investigarea peretelui g urilor în urma testelor (Anexa E) a scos în evidenµ
ovaliz rile g urilor ³i efectele locale pe piesele de îmbinare (g. 4.5.a ³i b) în zonele
cele mai solicitate.
Pe baza acestor experienµe, în analiz s-a considerat doar grupul exterior de
³uruburi (g. 4.3). La identicarea caracteristicilor principale ale îmbin rii în metoda
componentelor se face referire doar la aceste ³uruburi. Prin asumarea acestei ipoteze
modelul de comportare considerat difer esenµial de cercet rile menµionate în lista
de referinµ , cercet ri care în toate cazurile consider centrul de rotire în centrul de
greutate al grupului de ³uruburi.
Centrul de compresiune a fost considerat la faµa exterioar a t lpii prolului
C format la rece (g. 4.3). Sînt în total 4 rînduri de ³uruburi, din care 3 se a
4.2 APLICAREA METODEI COMPONENTELOR 71
Figura 4.4: Centrul de rotire din analiza MEF
a. b.
Figura 4.5: Evidenµierea rolului peretelui g urii în exibilitatea total . a) Prol C; b)
Prol de îmbinare
în zona întins . Pentru determinarea rezistenµei ³i rigidit µii nodului urm toarele

componente au fost identicate ³i utilizate în analiz :
Talpa ³i inima prolului C supus la compresiune. Doar rezistenµa acestei com-
ponente se ia în considerare, rigiditatea considerîndu-se innit (similar cu Lim
and Nethercot 2004)
Tija ³urubului supus la forfecare
Peretele g urii din prolul C supus la compresiune
peretele g urii din prolul de îmbinare supus la compresiune
Rezistenµa ³i rigiditatea acestor componente sînt precizate în normativul
EN1993-1-8 (2003), doar ajust ri minore au fost operate pentru cazul particular din
prezenta analiz . Pentru a facilita comparaµia cu rezultatele experimentale, au fost
utilizate în calcul caracteristicile geometrice ³i mecanice m surate ale prolelor cu pe-
reµi subµiri (limita de curgere fy = 452N/mm2 ³i limita de rupere fu = 520N/mm2 ). În
lipsa unor valori experimentale în cazul prolelor de îmbinare ³i a ³uruburilor, în toate
cazurile au fost utilizate în calcul valorile nominale.
Calculul detaliat utilizînd metoda componentelor este prezentat în Anexa B.
În urma analizei a rezultat c doar 3 componente contribuie la rigiditatea no-
dului: tija ³uruburilor supuse la forfecare (notate cu kv,f pentru ³uruburile de pe t lpi ³i
kv,w pentru ³uruburile de pe inim ), peretele g urii din prolul C supus la compresiune
(notat cu kb,cf f pentru g urile din t lpi ³i kb,cf w pentru g urile de pe inima prolului
C), peretele g urii din prolul de îmbinare supus la compresiune (notat cu kb,bf pentru
g urile din t lpi ³i kb,bw pentru g urile de pe inima prolului de îmbinare). În gura 4.6
este prezentat schema componentelor, care contribuie la stabilirea rigidit µii nodului
în ansamblu.
Formulele pentru determinarea coecienµilor de rigiditate sînt disponibile în
normativul EN1993-1-8 (2003). Pentru ecare rînd r de ³uruburi, s-a deteminat un
coecient echivalent kef f , prin combinaµia coecienµilor individuali de rigiditate dup
urm toarea formul (EN1993-1-8, 2003, vezi gura 4.6):
1
kef f,r = P 1 (4.1)
ki,r
i
Coecienµii echivalenµi ai rîndului de ³uruburi aaµi în zona întins sînt înlocuiµi cu

un arc echivalent keq (EN1993-1-8, 2003), vezi g. 4.6.c:
P
kef f,r hr
keq =
r
(4.2)
zeq
unde hr este distanµa dintre rîndul de ³uruburi r ³i centrul de compresiune; zeq este
determinat utilizînd relaµia 4.3.
P
kef f,r h2r
r
zeq = P (4.3)
kef f,r hr
r
În nal rigiditatea iniµial se determin cu ajutorul relaµiei 4.4 (vezi g. 4.6.d):
2
E zeq
Sj,ini =
1/k
(4.4)
Pi
i
4.2 APLICAREA METODEI COMPONENTELOR 73
Figura 4.6: Etapele principale la asamblarea componentelor
Capacitatea portant la moment încovoietor a nodului a fost determinat prin-

tr-o procedur în 2 etape. În prima etap au fost incluse doar componentele care
determin capacitatea portant a îmbin rii cu ³uruburi MbC,Rd . În etapa a doua ca-
pacitatea portant anterior obµinut MbC,Rd s-a comparat cu capacitatea la moment
încovoietor a prolelor cu pereµi subµiri Mbeam,Rd , luînd în considerare minimul celor
dou .
(4.5)

b
MC,Rd = min MC,Rd ; Mbeam,Rd
Capacitatea portant a nodului la moment încovoietor se determin cu relaµia

4.6 (EN1993-1-8, 2003):
(4.6)
b
X
MC,Rd = Ftr,Rd hr
r
în care Ftr,Rd este rezistenµa la întindere a rîndului r de ³uruburi (corespunz tor

valorii minime a rezistenµei componentelor rîndului r de ³uruburi); hr ind distanµa
rîndului r de ³uruburi pîn la centrul de compresiune.
Capacitatea portant la moment încovoietor a prolelor cu pereµi subµiri for-
mate la rece Mbeam,Rd a fost determinat utilizînd caracteristicile ecace secµionale
ale prolelor cu pereµi subµiri. La determinarea caracteristicilor ecace secµionale s-au
utilizat secµiunile geometrice m surate ³i caracteristicile mecanice obµinute în urma
încerc rilor.
În cazul îmbin rii prolului C s-a considerat corespunz tor distribuµia liniar a
forµelor în ³uruburi. Astfel rezistenµa la întindere ale rîndurilor intermediare de ³uruburi
s-a limitat la rezistenµa rîndului de ³urub de la extremitate, conform relaµiei:
hr
Ftr,Rd 6 Ft1,Rd (4.7)
h1
În care Ft1,Rd este rezistenµa la întindere al rîndului 1 de ³uruburi (cel mai îndep rtat
de la centrul de compresiune).
Referindu-ne la capacitatea portant la moment încovoietor ale prolelor C
formate la rece, în nal ne va foarte u³or s clasic m nodul ca ³i total rezistent
sau parµial rezistent.
Tabelele 4.1 ³i 4.2 prezint rezistenµa ³i rigiditatea ec rui rînd de ³urub, evi-
denµiind ³i componentele individuale. Pe t lpi componenta cea mai slab este peretele
g urii în prolul C sub efectul compresiunii, iar pe inim este peretele g urii în prolul
de îmbinare sub efectul compresiunii (vezi tab. 4.1). Diferenµa între cele dou situaµii
este num rul planurilor de forfecare ³i num rul de ³uruburi pe un rînd: pe t lpi avem
un singur plan de forfecare ³i 4 ³uruburi pe un rînd, pe inim în schimb avem 2 planuri
de forfecare ³i 2 ³uruburi pe un rînd. Contribuµia cea mai însemnat la exibilitatea
nodului se datoreaz peretelui g urii în prolul C sub efectul compresiunii pe t lpi ³i
peretelui g urii în prolul de îmbinare sub efectul compresiunii pe inim (vezi tab. 4.2).
Tabela 4.1: Rezistenµe ale componentelor nodului

Componenta
uruburi Presiune pe Presiune pe Rezistenµa
ir supuse la peretele g urii peretele g urii ³irului de ³urub
³urub forfecare, în prolul C în prolul de Ftr,Rd
format la rece, îmbinare,
kN kN kN kN
1 361.4 290.6 527.0 290.6
2 361.4 290.6 288.0 288.0
3 361.4 290.6 288.0 288.0
4 361.4 290.6 527.0 290.6
Tabela 4.2: Rigidit µile componentelor nodului

Componenta
uruburi Presiune pe Presiune pe Rigiditatea
ir supuse la peretele g urii peretele g urii ³irului de ³urub
³urub forfecare, în prolul C în prolul de kef f,r
format la rece, îmbinare,
mm mm mm mm
1 2.286 0.7785 1.3886 0.4095
2 2.286 0.7785 0.7714 0.3313
3 2.286 0.7785 0.7714 0.3313
4 2.286 0.7785 1.3886 0.4095
Deoarece pe toate tipurile de specimene (RIS-FB-M, KIS-FB-M KIP-FB-M)

conguraµia grupului exterior de ³uruburi a fost identic , pe cale analitic a fost de-
terminat un singur set de caracteristici. Comparaµia între caracteristicile mecanice
determinate pe cale analitic ³i experimental este prezentat în tab. 4.3 ³i gura 4.7.
Tabela 4.3: Caracteristici mecanice experimentale ³i analitice

Rigiditate iniµial , Moment capabil
Specimen KiniC [kNm/rad] MC , [kNm]
experimental analitic experimental analitic
RIS-FB-M 6011 5224 108.0 117.8
KIS-FB-M 6432 5224 102.9 117.8
KIP-FB-M 6957 5224 116.7 117.8
Analizînd rezultatele analitice ³i experimentale comparative din g. 4.7 putem

observa o bun corespondenµ între modelul analitic ³i rezultatele obµinute pe cale
experimental . Rigiditatea mai mare în cazul rezultatelor experimentale se poate pune
pe seama neglij rii grupului de ³uruburi interior în modelul analitc.
Utilizînd limita propus de ENV 1993-1-8 pentru clasicare nodurilor dup
rigiditate ca ³i rigide (K > 25EIb /Lb ) se poate observa c rigiditatea global a nodului
este mult mai mic decît limita propus de 25256 kNm/rad (considerînd deschiderea
grinzii Lb egal cu cea a cadrului de referinµ ³i momentul de inerµie brut ale prolelor
Ib ). În consecinµ aceste noduri sînt semi-rigide ³i ca atare caracteristicile mecanice
trebuie luate în considerare la analiza global a cadrului.
4.3 CONCLUZIILE ANALIZEI PRIN METODA COMPONENTELOR 75
Figura 4.7: Curbe moment rotire analitice ³i experimentale
Capacitatea îmbin rii la moment încovoietor, determinat prin metoda com-

ponentelor este de 193,9 kNm. Acesta este mai mare ca ³i capacitatea la moment
încovoietor ale prolelor cu pereµi subµiri de tip C, care s-a calculat la valoarea de
117,80 kNm. În consecinµ aceste tipuri de noduri sînt total rezistente, demonstrate
³i de încerc rile experimentale, în cadrul c rora cedarea s-a produs prin voalarea
local a prolelor C în zona îmbin rii.
4.3 Concluziile analizei prin metoda componentelor

Analizele întreprinse evidenµiaz c modelul clasic de calculul îmbin rilor care accept
ipoteza centrului de rotire în centrul de greutate al grupului de ³uruburi ³i distribuµia
liniar a solicit rii pe ³uruburi în raport cu distanµa de la centrul de greutate al ec rui
³urub în acest caz s-a dovedit a nu adev rat . Datorit exibilit µii îmbin rilor
distribuµia forµelor este inegal , rezultînd o forµ mult mai mare în ³irul exterior de
³uruburi faµ de ³irul din interior.
Aplicarea metodei componentelor disponibil în EN 1993-1-8 pentru determi-
narea caracteristicilor mecanice în cazul îmbin rilor prolelor cu pereµi subµiri este
posibil cu un num r minim de ajust ri. Pentru cazul particular de faµ analizat (³uru-
buri dispuse atît pe t lpi cît ³i pe inim ) demonstreaz c determinarea caracteristicilor
mecanice ale nodurilor studiate poate determinat cu acurateµe rezonabil , dac se
consider doar grupul exterior de ³uruburi din îmbinare.
Componentele ce contribuie la rigiditatea ³i rezistenµa nodului sînt: t lpile
comprimate ³i întinse ale prolului C, tija ³uruburilor supuse la forfecare, peretele
g urii din prolul C supus la compresiune ³i peretele g urii din prolul de îmbinare
supus la compresiune ³i t lpile comprimate ³i întinse ale prolului de îmbinare. Con-
tribuµia cea mai însemnat la exibilitatea nodului se datoreaz peretelui g urii în
prolul C sub efectul compresiunii pe t lpi ³i peretelui g urii în prolul de îmbinare
sub efectul compresiunii pe inim . S-a considerat adecvat distribuµia liniar a forµelor
în ³uruburi în cazul îmbin rii prolului C.
Specimenele avînd ³uruburi dispuse atît pe t lpi cît ³i pe inim s-au dovedit a
total rezistente, dar semi-rigide. În consecinµ caracteristicile mecanice ale nodului
semi-rigid trebuie luate în considerare la analiza global a cadrului.
Capitolul 5
Program experimental pentru studiul
comport rii cadrelor
5.1 Introducere
În capitolele anterioare au fost analizate 3 tipologii de noduri, realizate din prole cu
pereµi subµiri formate la rece de tip C. În urma prelucr rii datelor obµinute pe cale
experimental a fost posibil evaluarea rezistenµei, rigidit µii ³i ductilit µii ale acestor
tipuri de noduri. Din studiile întreprinse a rezultat c nodurile sînt semi-rigide, fapt ce
impune ca în procesul de proiectare s e considerate caracteristicile mecanie reale
ale nodurilor.
Pe baza datelor rezultate din experimente, s-a calibrat o metod de evaluare
analitic a caracteristicilor mecanice ale nodurilor studiate, utilizînd metoda componen-
telor propus de EN 1993-1-8 (2003). În vederea veric rii procedurii de proiectare
a cadrului de referinµ s-au continuat analizele începute pe specimene de noduri cu
dou teste pe cadre la scar real .
5.2 Preg tirea testului pe cadre la scar real

Dimensiunile geometrice ale cadrelor testate au fost alese identice cu cele ale cadrelor
de referinµ utilizat la proiectarea specimenelor de noduri. În conguraµia cadrului
au fost utilizate noduri identice celor testate anterior. Avînd experienµa performanµelor
sc zute ale nodurilor cu ³uruburi dispuse numai pe inim , s-a optat pentru congu-
raµiile RIS-FB ³i KIS-FB (³uruburi dispuse atît pe t lpi cît ³i pe inima prolului C) ale
Figura 5.1: Schema testului la scar real
76
5.3 INSTRUMENTAREA 77
înn dirii coamei respectiv de colµ de strea³in . Baza stîlpului cadrului a fost articulat
ca ³i în modelul de referinµ iniµial. Obiectivul testelor a fost evaluarea comport rii
cadrului portal cu noduri semi-rigide sub efectul înc rc rilor laterale, accentul ind pe
înc rcarea seismic .
Conguraµia specimenului supus la încercare a constat din dou cadre în pozi-
µie vertical dispuse la distanµa interax de 1,50 m. Au fost dispuse contravîntuiri în X
sub forma unor tiranµi, pentru a asigura stabilitatea cadrului în plan perpendicular pe
planul acestuia. Au fost dispuse pane de acoperi³ pe rigla cadrului, mai puµin rigle de
pereµi pe stîlpi. Schema încerc rii cadrului este prezentat în g. 5.1. Dispozitivul de
susµinere a presei pentru aplicarea forµei orizontale se poate vedea în g. 5.2.a.
În cazul primului test (C1) a fost aplicat doar forµa orizontal . În cazul celui
de-al doilea test (C2) s-a aplicat o forµ gravitaµional echivalent cazului de înc rcare
seismic (înc rcare permanent ³i fracµiune de 0,3 din înc rcarea de z pad ), urmat
de aplicarea înc rc rii orizontale pîn la cedare. Înc rcarea gravitaµional pe un cadru
a fost de 31,2 kN, înc rcare aplicat prin dispunerea a 30 de straturi de table cutate
pe panele de acoperi³.
a. b.
Figura 5.2: Preg tirea testului la scar real
În vederea m sur rii forµei aplicate în presa manual hidraulic s-a utilizat o

celul de captare a forµei.
5.3 Instrumentarea
Cadrele au fost instrumentate cu captoare de deplasare pentru m surarea deformaµii-
lor în planul cadrului ³i perpendiculare pe planul cadrului, respectiv cu înclinometre în
vederea m sur rii rotaµiilor în îmbin ri.
În g. 5.3 a, b, sînt prezentate poziµiile instrumentelor de m sur utilizate în
cadrul testului nr. 1. ³i 2.
În cadrul testului nr. 1 (doar înc rcare orizontal ) au fost dispuse captoare
de deplasare DNSiFj DNSiSj pe cele dou noduri de strea³in cu rol de monitorizarea
deplas ri nodului monitorizate deplas rile laterale orizontale la strea³in în planul
cadrului (DLSiFj, DLSiSj), deplas rile verticale ale coamelor celor dou cadre (DVCF,
DVCS) respectiv deplas rile perpendiculare pe planul cadrului la coam (DAC1) ³i la
78 PROGRAM EXPERIMENTAL PENTRU STUDIUL COMPORTRII CADRELOR 5
stre³ini (DAS1, DAS2). Au fost deasemenea monotorizate deplas rile pe orizontal ³i

pe vertical ale reazemelor (DLRi, DVRi).
În cadrul testului nr. 2 (înc rcare gravitaµional cu înc rcare orizontal ) au fost
dispuse captoare de deplasare DNSiFj DNSiSj pe nodurile de coam ³i cel de strea³in
(colµ opus aplic rii forµei orizontale), cu rol de monitorizare a rotirilor din îmbin ri
³i înclinometre pe nodul de strea³in (strea³ina din dreptul aplic rii forµei). În mod
similar cu testul nr. 1 au fost monitorizate deplas rile laterale ale colµului în planul
cadrului (DLSiFj, DLSiSj) ³i a coamei (DVCF, DVCS), deplas rile perpendiculare pe
planul cadrului la coam (DAC1) ³i la stre³ini (DAS1, DAS2) ³i deplas rile pe orizontal
³i pe vertical ale reazemelor (DLRi, DVRi).
Figura 5.3: Instrumentare cadru în cazul testului a) nr. 1 b) nr. 2
Preluarea datelor ³i stocarea lor în format electronic s-a efectuat prin interme-
diul unei staµii de achiziµie tip HP3852A. Forµa aplicat s-a m surat prin intermediul
celulei de forµ a actuatorului, acµionarea presei s-a f cut pe cale manual . Toate gra-
cele ³i valorile numerice din prelucrarea datelor experimentale se raporteaz la forµa
Fact m surat în celula de forµ a actuatorului.
5.4 SUMARUL ÎNCERCRILOR EXPERIMENTALE PE CADRE 79
Deplasarea orizontal înregistrat la nivelul colµului cadrului s-a calculat prin

corectarea deplas rilor m surate prin intermediul captoarelor DLSiF ³i DLSiS cu depla-
s rile corespunz toare de la baza articulat înregistrate prin intermediul captoarelor
DLRi.
Figura 5.4: Nod de cadru ³i presa
5.4 Sumarul încerc rilor experimentale pe cadre

5.4.1 Test 1 înc rcare doar cu forµ lateral
Cadrul încercat a prezentat o comportare stabil , prima voalare local s-a produs la o
înc rcare de 110 kN în zona p rµii superioare a nodului de strea³in pe rigl (cadrul
din spate). La o valoare a forµei de 140 kN ³i deplasare orizontal la strea³in de 235
mm voaleaz ³i zona p rµii superioare a nodului de strea³in pe rigla din faµ . Ambele
voal ri s-au produs pe nodul apropiat presei.
Cedarea cadrului s-a produs la foarte scurt timp dup acesta: la o forµ de
144,5 kN rigla faµ dreapta la cca 1,5 m de strea³in (între cele dou console de
pan ) î³i pierde stabilitatea prin distorsiune, talpa inferioar a prolului C voaleaz ,
producîndu-se deformarea global a grinzii (g. 5.5.a). Detaliile testului 1 sînt redate
în Anexa F.
5.4.2 Test 2 înc rcare gravitaµional ³i cu forµ lateral
Testul a început prin dispunerea înc rc rii echivalente din z pad (30 de straturi de
table cutate peste panele de acoperi³), totalizînd o înc rcare distribuit de 62,4 kN
pentru cele dou cadre. Cadrele au avut o comportare stabil în faza de lestare,
deplasarea pe vertical la coam ind la nalizarea lest rii de 13,75 mm. Cea mai
mare deplasare orizontal produs la nivelul nodurilor de strea³in a fost m surat de
DLS2F de 3,2 mm, înregistrat la colµul opus presei la cadrul din faµ . i deplas rile
laterale sînt foarte mici (sub valoarea de 1,4 mm). Printr-o sc pare captorul DLS2S
nu a fost cuplat numai dup pasul 10 de înregistrare.
Dup lestare a început aplicarea forµei orizontale prin intermediul presei ma-
nuale. Trebuie menµionat faptul c pachetul de table cutate cu rol de lestare pe colµul
opus presei s-a desprins de prima pan de strea³in datorit deplas rilor laterale.
Prima voalare local s-a produs la o înc rcare de 129,5 kN în partea inferioar a inimii
riglei - zona nodului de strea³in (cadrul din faµ partea opus presei g. 5.5.b).
La scurt timp dup acesta stîlpul spate dreapta î³i pierde stabilitatea, deplasarea ori-
zontal la strea³in înregistrat de DLS1F este de 199 mm. Voaleaz ³i rigla din faµ
în zona stre³inii. Testul a continuat pîn la o deplasare lateral de 379 mm (limita
presei) f r ca s se înregistreze pr bu³irea cadrelor. Detaliile testului 2 sînt redate în
Anexa G.
Figura 5.5: Diagram forµ deplasare în cadrul celor dou teste (a Test 1, b Test 2)
5.5 Evaluarea rezultatelor ³i comparaµii cu modele

numerice
Rezultatele experimentale pe noduri au ar tat c conguraµiile de noduri studiate
sînt semi-rigide, chiar dac sînt dispuse ³uruburi atît la nivelul t lpilor cît ³i a inimii
prolelor C. În consecinµ deformaµiile pot subestimate în cazul asum rii ipotezei
nodurilor rigide în analiza global a structurilor de cadre.
Pentru a evalua inuenµa rigidit µii nodurilor ³i a rezistenµei post-elastice
asupra rezultatelor unei astfel de analiz , au fost studiate trei modele de cadre, pre-
zentate în gura 5.6 Sub efectul înc rc rii laterale cresc toare s-a efectuat analiza
static-neliniar a celor trei tipuri de cadre, comparînd rezultatele cu cele înregistrate
pe cale experimental .
Figura 5.6: Modele structurale analizate: M1- îmbin ri rigide, M2, îmbin ri semi-rigide
cu comportare elastic-perfect plastic, M3 îmbin ri semi-rigide cu degrad ri
5.5 EVALUAREA REZULTATELOR I COMPARAII CU MODELE NUMERICE 81
Modelul M1 a fost unul convenµional, în care îmbin rile au fost considerate ri-

gide. La modelare au fost utilizate dimensiunile geometrice nominale ale elementelor.
Dimensiunea elementelor de îmbinare s-a considerat cel real. Voalarea local a ele-
mentelor a fost modelat prin articulaµii plastice cu comportare rigid-plastic dispuse la
cap tul elementelor cu pereµi subµiri. În modelul rigid-plastic s-a considerat valoarea
momentului capabil determinat pe cale analitic (Mc = 117, 8kN m).
Modelul M2 a fost derivat din modelul M1, prin adoptarea unui comporta-
ment elastic-perfect plastic pentru nodurile semi-rigide. Pentru rigiditatea iniµial
(KiniC = 5224kN m/rad) ³i momentul capabil al îmbin rii (MC = 117, 8kN m) s-a con-
siderat valoarea determinat pe cale analitic (descris în cap.4).
În cazul modelului M3 pe lîng rigiditatea iniµial ³i momentul capabil s-a
modelat ³i r spunsul post-elastic al nodului. Platoul de rotire plastic s-a determinat
considerînd valoarea de 1,5 ori a rotirii corespunz toare limitei de curgere. Ramura de
sc dere s-a modelat prin adoptarea sc derii momentului capabil la valoarea de 50%
f µ de cel maxim, considerînd valoarea de 2,5 ori a rotirii corespunz toare limitei de
curgere (g. 5.7). S-a adoptat acela³i comportament pentru ecare nod. S-a neglijat
inuenµa forµei axiale asupra rigidit µii ³i a momentului capabil al nodului.
Figura 5.7: Curbe moment rotire experimental ³i din modelul M3

Figura 5.8.a arat imaginea global a cadrului C1 în urma testului 1 (încercat
doar sub efectul înc rc rii orizontale). R spunsul structurii de-a lungul încerc rii a fost
caracterizat de o comportare aproape liniar pîn la producerea primei voal ri locale
a grinzii în zona îmbin rii marcat cu 2 (vezi g. 5.8.b ³i 5.9) ³i o sc dere rapid a
rezistenµei dup apariµia voal rii locale a prolului C.
Mecanismul de cedare a constat din apariµia articulaµiilor plastice în punctele
2 ³i 5 (g. 5.9.b) în zona îmbin rii de strea³in pe grind .
Comparaµia forµelor laterale experimentale ³i din analiza numeric în cazul
cadrului C1 este prezentat in g. 5.9.a. Forµa corespunde unui singur cadru al expe-
rimentului, acceptînd ipoteza c forµa aplicat se distribuie în mod egal celor dou
cadre.
Se poate observa c modelul rigid (M1) ofer o foarte bun aproximare a
r spunsului iniµial al cadrului pîn la o forµ de 10 kN. La valori mai mari ale forµei
aplicate, modelele numerice M2 ³i M3 cu îmbin ri semi-rigide ofer un r spuns
mai apropiat de comportamentul real al cadrului. În cadrul modelului numeric locul ³i
mecanismul de formare al articulaµiilor plastice a coincis cu rezultatele experimentale
(vezi g. 5.9.c pentru modelul M2). Modelul M3 ofer un r spuns foarte apropiat
pentru ramura post-elastic . Ambele modele (M2 ³i M3) subestimeaz u³or rezistenµa
global a cadrului ³i supraestimeaz deformaµiile laterale.
a. b.
Figura 5.8: Cadru C1 dup test (a) ³i modul de cedare în zona îmbin rii din stînga (b)
Figura 5.9: Cadru C1 rezultate experimentale vs numerice: (a) curba forµ deplasare,
(b) poziµia voal rilor locale observate experimental, (c) prin modelare numeric
5.5 EVALUAREA REZULTATELOR I COMPARAII CU MODELE NUMERICE 83
Comparaµia modelului M3 utilizînd rigidit µile experimentale obµinute pe noduri

(curba Experim_kip - Modelare prezentat în Anexa I) în afara faptului c subesti-
meaz u³or rezistenµa global a cadrului, ofer rezultate foarte apropiate de cele
obµinute pe cale experimental .
În cazul cadrului C2 în prima faz s-a aplicat forµa gravitaµional corespunz -
toare calculului seismic, în etapa urm toare forµa orizontal a crescut pîn la cedarea
cadrului. Figura 5.10.b arat imaginea cadrului în faza de aplicare a înc rc rilor. R s-
punsul global al cadrului C2 caracterizat prin diagrama de forµ -deplasare a fost
aproape similar în intervalul de forµ pîn la 10-15 kN. Dup acest interval rigidita-
tea cadrului C2 a fost puµin mai mare comparativ cu C1. Îns rezistenµa global sub
efectul înc rc rii orizontale a rezultat în nal mai mic. Prima voalare a fost înregis-
trat în zona îmbin rii de strea³in a grinzii (partea opus presei) în punctul 5 (g.
5.11.b), dup care rezistenµa cadrului la forµe laterale a sc zut brusc. Acesta a fost
urmat de un fenomen combinat de pierdere a stabilit µii local ³i pierdere a stabilit µii
laterale prin r sucire a unui stîlp fenomen produs la mijlocul în lµimii stîlpului (g.
5.10.a). În nal se poate constata voalarea grinzii în strea³ina opus presei.
Comparaµia forµelor laterale experimentale ³i din analiza numeric în cazul
cadrului C2 este prezentat în Figura 5.11.a. Similar cadrului C1 modelul M1 ofer
o bun aproximare a r spunsului iniµial al cadrului pîn la o forµ de 10 kN. La valori
mai mari ale forµei aplicate, modelele numerice M2 ³i M3 cu îmbin ri semi-rigide
ofer un r spuns mai apropiat de comportamentul real al cadrului C2.
Toate modelele numerice supraestimeaz rezistenµa global a cadrului sub
efectul înc rc rilor laterale. Acesta poate explicat prin neglijarea efectului forµei
axiale la determinarea caracteristicilor de moment-rotire. Trebuie precizat prezenµa
forµei axiale mai mare în stîlpii din dreapta sub efectul înc rc rilor gravitaµionale cu-
mulate cu cel rezultat din înc rcarea lateral . În cadrul modelului numeric locul ³i
mecanismul de formare al primei articulaµii plastice a coincis cu rezultatele experi-
mentale (vezi g. 5.9.c pentru modelul M2). Cedarea stîlpului observat în experiment
nu a fost îns conrmat de modelul numeric. Cedarea stîlpului poate explicat prin
neglijarea efectului forµei axiale combinat cu lipsa efectului de rigidizare ale riglelor
de pereµi ³i excentricitatea rezultat din sc derea rigidit µii (distribuµie inegal a forµei
între cadre) în urma ced rilor produse în cadrul din faµ .
Comparaµia modelului M3 utilizînd rigidit µile experimentale obµinute pe noduri
(curba Experim_kip - Modelare prezentat în Anexa I) ofer rezultate aproape identice
cu cele obµinute pe cale experimental pîn la limita elastic a cadrului.
În nal putem spune c modelul M3 ofer cel mai apropiat r spuns faµ de
experiment, dac sînt luate în considerare rigiditatea iniµial , rezistenµa lateral ³i
r spunsul post-elastic. Oricum rezistenµa global a cadrului sub efectul înc rc rilor
orizontale scade foarte repede dup apariµia primei voal ri locale sub efectul forµei
maxime. Ca urmare pentru situaµiile practice apariµia primului fenomen de pier-
dere a stabilit µii locale este cel mai important, ceea ce poate evaluat prin utilizarea
unui model mult mai simplu de cadru considerînd doar comportarea semi-rigid a
nodurilor ³i considerînd eventual o curb de comportare elastic-perfect plastic. Prin
evaluarea rigidit µii globale ale cadrului utilizînd un model biliniar pentru curba de
moment-rotire - determinat cu metoda componentelor pe baza metodologiei analitice
propuse în general rezult o rigiditate global mai mic , decît cea înregistrat pe
cale experimental . Rigiditatea iniµial a îmbin rii poate mai mare la momente înco-
voietoare mai mici, datorat efectului de rigiditate conferit de talpa piesei de îmbinare
³i / sau grupul interior de ³uruburi. Un model capabil s modeleze acest surplus de
rigiditate va putea oferi o mai bun concordanµ între modelul numeric ³i modelul
experimental.
a. b.
Figura 5.10: Cadru C2 dup test (a) ³i prima voalare în zona îmbin rii din dreapta (b)
Figura 5.11: Cadru C2 rezultate experimentale vs numerice: (a) curba de forµ depla-
sare, (b) poziµia voal rilor locale observate experimental, (c) prin modelare numeric
5.6 CONCLUZIILE ÎNCERCRILOR PE CADRE 85
5.6 Concluziile încerc rilor pe cadre

S-a ar tat c nodurile studiate care au dispuse ³uruburi atît pe inim cît ³i pe t lpi, sînt
semi-rigide ³i total rezistente. În consecinµ în cazul proiect rii structurilor în cadre cu
astfel de îmbin ri necesit considerarea exibilit µii în analiz .
În vederea obµinerii unui r spuns mai realistic sub efectul înc rc rilor laterale,
caracteristicile mecanice ale îmbin rilor pot incorporate u³or în modelul adoptat
la proiectarea structurilor utilizînd metoda componentelor (EN 1993-1-8). Analiza
detaliat utilizînd caracteristicile de moment-rotire incorporînd rigiditatea iniµial , mo-
mentul capabil ³i r spunsul post-elastic al îmbin rii ofer cel mai realistic r spuns
global al structurii. O analiz elastic simpl chiar ³i prin considerarea rigidit µii ini-
µiale la modelarea structurii poate sucient pentru proiectarea structurii.
Structurile realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece avînd secµiunea
elementelor de tip C spate-n spate realizate cu îmbin ri bulonate sînt caracterizate
de degradarea rapid a rezistenµei dup apariµia primei voal ri locale în elementele
componente. Ca urmare rezistenµa cadrului poate estimat prin analiza structurii
în domeniul elastic la atingerea momentului capabil al secµiunii cele mai solicitate.
Forµa axial poate avea inuenµ defavorabil asupra momentului capabil al secµiuni-
lor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece, ca urmare trebuie luat în
considerare.
Comparaµia cu rezultatele obµinute utilizînd rigidit µile din testele pe noduri
arat o foarte bun potrivire pîn la limita elastic . Chiar dac rezistenµa este subes-
timat , într-o situaµie de proiectare real utilizînd metodele de modelare propuse
rezultatele obµinute vor acoperitoare.
Capitolul 6
Metodologie de calcul ³i proiectare a cadrelor
realizate din prole cu pereµi subµiri
6.1 Introducere
Abordare tradiµional sau inovativ a procesului de proiectare? Acesta este întrebarea
la care se caut r spunsul. Pentru a evidenµia diferenµele între cele dou abord ri, în
cele ce urmeaz vom analiza schema logic a celor dou abord ri.
În vederea model rii nodurilor vor necesare de efectuat o serie de calcule
pentru a determina caracteristicile mecanice ale acestora. În funcµie de tipul secµiu-
nilor utilizate pentru rezolvarea structurii, problematica acestor determin ri va diferi
esenµial.
Literatura de specialitate ofer informaµii suciente pentru rezolvarea struc-
turilor cu secµiuni laminate pe cale inovativ , îns pentru alte tipuri de secµiuni în
special pentru prole formate la rece doar diferite lucr ri de cercetare ne ofer infor-
maµii. Obiectivul acestui capitol este g sirea unei soluµii adecvate pentru proiectarea
acestor tipuri de structuri abordînd procesul de proiectare pe cale inovativ .
6.2 Abordarea proiect rii pe cale tradiµional

În aceast abordare toate nodurile sînt considerate simple sau continue. Un nod
simplu transmite eforturile interne, dar nu poate dezvolta momente încovoietoare sig-
nicante. Un nod continuu poate dezvolta rotiri relative limitate între elementele conec-
tate, pîn la atingerea capacit µii portante la moment încovoietor al nodului respectiv.
Aceast ipotez permite împ rµirea activit µii de proiectare în dou faze distincte cu
transfer de date limitate între ele, proiectarea derulîndu-se în 8 pa³i principali:
Pas1: Idealizare, modelare structur , elemente considerate ca bare, introdu-
cere propriet µi caracteristice elemente în funcµie de analiza decis
Pas2: Determinare înc rc ri în funcµie de standardele naµionale
Pas3: Predimensionare bazat pe experienµ anterioar sau modele simpli-
cate de calcul
Pas4: Analiz global în vederea determin rii eforturilor în elementele struc-
turii
Pas5: Vericare elemente structurale în SLU, SLEN, vericare stabilitate ele-
mente
Pas6: Ajustare a secµiunilor elementelor, care nu corespund la veric rile de
la pasul 5 sau se dovedesc a supradimensionate
Pas 7/8: Eforturile ³i secµiunile rezultate se consider date de intrare pentru
proiectarea îmbin rilor ³i vericarea acestora
Exemplul de proiectare a cadrului din prole formate la rece pe cale tradiµio-
nal este prezentat în detaliu în cadrul Anexei C.
86
6.2 ABORDAREA PROIECTRII PE CALE TRADIIONAL 87
Figura 6.1: Abordarea proiect rii pe cale tradiµional

88 METODOLOGIE DE CALCUL I PROIECTARE A CADRELOR. . . 6
Figura 6.2: Abordarea proiect rii pe cale inovativ

6.3 ABORDAREA PROIECTRII PE CALE INOVATIV 89
6.3 Abordarea proiect rii pe cale inovativ

În aceast variant pentru analiza global se consider comportamentul estimat real
al nodurilor. Aceast abordare difer esenµial de cel descris anterior din mai multe
puncte de vedere:
Pas 1 Concepµie structural : Modelarea structurii prin modelarea comport rii
estimate ale nodurilor
Pas 2 Evaluare înc rc ri
Pas 3 Predimensionare: Se congureaz inclusiv nodurile pe baza experien-
µelor anterioare (tip, num r ³uruburi, dispunere etc.)
Pas 4 Determinare propriet µi mecanice: atît elementele structurii cît ³i no-
durile sînt modelate prin r spunsurile mecanice caracteristice, care devin date
de intrare ale analizei
Pas 5 Analiz global : r spunsul ec rui nod este modelat printr-un resort
Pas 6 R spunsul structurii
Exemplul de proiectare a cadrului din prole formate la rece pe cale inovativ
este prezentat în detaliu în cadrul Anexei C.
6.4 Comentariile rezultatelor obµinute în urma

proceselor de proiectare pe cale tradiµional vs cale
inovativ
În urma calculelor efectuate se pot trage urm toarele concluzii:
Alura momentelor încovoietoare: momentul încovoietor scade la strea³in ³i
cre³te la coam cu cca 17% prin considerarea semi-rigidit µii nodurilor.
Deformaµiile pe vertical ale cadrului: S geata pe vertical la coam cre³te
semnicativ (!) dep ³ind limita admisibil cu 67% prin considerarea semi-ri-
gidit µii nodurilor.
Deformaµiile pe orizontal ale cadrului: S geata pe orizontal la strea³in
cre³te semnicativ (!) dep ³ind limita admisibil cu 67% prin considerarea
semi-rigidit µii nodurilor.
Calculul de rezistenµ ³i stabilitate al grinzii cadrului este afectat în mod nega-
tiv într-un procent de 11%.
Calculul de rezistenµ ³i stabilitate ale stîlpilor cadrului este afectat în mod
pozitiv într-un procent de 8%.
Se pot uniformiza solicit rile pentru proiectarea îmbin rilor cadrului.
Tabelul 6.1 prezint principalele elemente extrase din calcul pe care se bazeaz con-
cluziile de mai sus.
90 METODOLOGIE DE CALCUL I PROIECTARE A CADRELOR. . . 6
Tabela 6.1: Tabel comparativ la nivelul momentelor încovoietoare urmînd cele dou
metode
Cadru cu Cadru cu Cadrul
Caracteristica îmbin ri îmbin ri real Diferenµa
rigide semi-rigide (test)
Mstreasina
(kNm) 54.51 46.62 * ↓ 16.92%
Mcoama
(kNm) 53.83 63.3 * ↑ 17.60%
S geata 29.58 80.21 ↑ 67.11%
vertical la fadm = 48mm fadm = 48mm
23 (faµ de
coam (mm) admisibil)
↑ 67.75%
Deplasarea 28.63 67.1 84 (faµ de
lateral (mm) ∆adm = 40mm ∆adm = 40mm
admisibil)
Perioada de 0.524 0.787 *
vibratie (sec.)
6.5 Concluzii privind analiza metodelor de proiectare pe

cale tradiµional vs cale inovativ
S-a ar tat importanµa consider rii semi-rigidit µii nodurilor în analiza ³i calculul struc-
turilor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece. Abordarea analizei unei
astfel de structuri prin considerarea exibilit µii nodurilor evidenµiaz distribuµia mai
uniform a eforturilor în structur , ce poate afecta calculul de rezistenµ ³i stabilitate
a grinzii cadrului ³i atrage atenµia asupra diferenµelor esenµiale rezultate sub aspectul
deformaµiilor în structur .
Se poate observa faptul c prin considerarea nodurilor continue sînt satisf -
cute condiµiile impuse de veric rile în SLEN, prin considerarea semi-rigidit µii noduri-
lor sînt escaladate aceste limite.
Prin considerarea semi-rigidit µii nodurilor rezultatele analitice obµinute în ca-
zul deplas rilor orizontale sînt foarte apropiate de cele în urma testelor la scar real .
Rezultatele analitice în cazul deplas rilor verticale dep ³esc cele obµinute pe cale ex-
perimental . Explicaµia poate modelul de rigiditate constant adoptat pentru calculul
analitic, faµ de rezultatele experimentale, care indic o rigiditate iniµial mai mare
decît cea considerat analitic, rigiditate iniµial care scade dup dep ³irea limitei de
cca 10% din capacitatea elastic , prezentînd o comportare stabil pîn la atingerea
limitei elastice.
În vederea obµinerii unui r spuns mai realistic sub efectul înc rc rilor la proiec-
tarea structurilor, se propune utilizarea procesului inovativ cu caracteristicile mecanice
reale ale îmbin rilor ce pot incorporate u³or în modelul analitic. Prin considerarea
rigidit µii iniµiale la modelarea structurii se obµine un r spuns mai realistic al struc-
turii, fapt conrmat prin compararea rezultatelor obµinute din analizele numerice cu
caracteristicile determinate pe cale analitic cu rezultatele obµinute în urma testelor
pe cadre la scar real .
Capitolul 7
Contribuµii originale aduse în tez
7.1 Rezumat
În capitolele precedente a fost analizat r spunsul mecanic al cadrelor portal realizate
din prole cu pereµi subµiri formate la rece de tip C. În vederea evalu rii performanµei
acestor tipuri de structuri au fost construite modele analitice propuse de autor utilizînd
normele de proiectare actuale, rezultatele existente în literatura de specialitate ³i ex-
perienµa proprie a autorului. Performanµele acestor tipuri de structuri au fost vericate
prin încerc ri experimentale la scar real .
Capitolul 2 a trecut în revist factorii principali care afecteaz comportarea
structurilor realizate din prole cu pereµi subµiri în comparaµie cu structurile realizate
din prole laminate. Acestea pot încadrate în 2 grupe:
efectele procesului de fabricaµie asupra caracteristicilor geometrice ³i meca-
nice ale prolelor;
efectele zvelteµii de perete asupra rezistenµei ³i stabilit µii barelor
Factorii pricipali formeaz urm toarea diagram de cauz efect (g. 7.1):
Figura 7.1: Diagrama cauz -efect privind comportarea particular a barelor cu pereµi

subµiri
S-a analizat de asemenea modul cum diferite norme acoper cu prescripµii

pentru proiectare aceste fenomene precum ³i stadiul ³i tendiµele actuale din domeniul
cercet rii. S-au prezentat ³i o serie de soluµii întîlnite în practica inginereasc , precum
³i aspectele cu care se confrunt proiectanµii în cazul aplic rii acestora.
Capitolul 3 a prezentat rezultatele experimentale pe diferite conguraµii de
noduri realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece. Au fost evidenµiate unele
avantaje ³i dezavantaje la congurarea acestor tipuri de noduri. A fost deaseme-
nea propus ajustarea metodologiei ECCS standard de aplicarea forµelor în control
91
92 CONTRIBUII ORIGINALE ADUSE ÎN TEZ 7
de deplas ri în cazul încerc rilor experimentale cu înc rc ri ciclice pe specimene cu

ductilitate redus sau limitat .
Capitolul 4 propune o metodologie de rezolvare prin metoda componentelor
³i a analizat pe cale analitic r spunsul mecanic al nodurilor structurilor realizate din
prole cu pereµi subµiri formate la rece. Clasicarea nodurilor analizate în conformitate
cu EN1993-1.8 dup criterii de rezistenµ , rigiditate ³i ductilitate indic faptul c aceste
tipuri de noduri sînt în general parµial rezistente, semi-rigide ³i au o ductilitate limitat .
S-a art tat c sursa principal a exibilit µii provine din alungirea pereµilor
g urii prolului format la rece, acesta dovedind a ³i una din componentele ce in-
uenµeaz major rigiditatea global a nodului.
Capitolul 5 a prezentat rezultatele experimentale pe cadrele la scar real ,
cadre ce au fost alese ca structur de referinµ la proiectarea testelor pe noduri. S-a
investigat mecanismul de cedare al cadrului sub efectul înc rc rilor orizontale atît pe
cale experimental cît ³i prin analiz numeric . În cadrul analizei numerice s-a obµinut
o corelare foarte bun între mecanismul plastic de cedare pe cale numeric ³i cea pe
cale experimental . Rezultatele obµinute recomand proiectarea acestor structuri în
domeniul elastic ³i cu considerarea semi-rigidit µii nodurilor.
Capitolul 6 a propus o metodologie de implementare a efectului semi-rigi-
dit µii nodurilor în procesul de proiectare ale acestor tipuri de structuri. Criteriul de
proiectare pentru elementele structurii îl constituie rezistenµa (SLU) în gruparea fun-
damental de înc rc ri.
O atenµie deosebit îns trebuie acordat veric rii criteriilor de deformaµii
în gruparea excepµional (SLEN). R spunsul mecanic al structurii cu noduri continue
faµ de situaµia cu noduri semi-rigide evidenµiaz diferenµe foarte mari în privinµa
deplas rilor. De³i condiµiile de vericare în SLEN sînt respectate, s-a ar tat c prin
modelarea semi-rigidit µii nodurilor aceste limite sînt dep ³ite, dar sînt mai aproape
de realitate. Acest fapt este conrmat de rezultatele testelor obµinute pe cadrele la
scar real .
7.2 Contribuµii personale

Pe baza studiilor analitice ³i experimentale efectuate de c tre autor ³i a rezultatelor
obµinute se evidenµiaz urm toarele contribuµii mai importante:
Evidenµierea importanµei semi-rigidit µii nodurilor asupra r spunsului structu-
rilor realizate din prole cu pereµi subµiri formate la rece.
Soluµia în sine pentru nodurile studiate ³i propunerea unei metodologii ana-
litice de calcul al rigidit µii nodurilor avînd conguraµii asem n toare celor
studiate.
Sinteza normelor ³i tendinµelor actuale din domeniul proiect rii structurilor
utilizînd prole formate la rece.
Conceperea programului experimental , realizarea standurilor de încerc ri,
sistemul de înc rc ri, derularea ³i interpretarea rezultatelor programului ex-
perimental pe noduri ³i pe cadre la scar real . Aceste tipologii sînt aplicate
din ce în ce mai mult în practica inginereasc existînd doar puµine informa-
µii despre metodologii de calcul al semi-rigidit µii în literatura de specialitate
³i norme. Metodologia de calcul al semi-rigidit µii adaptarea metodei com-
ponentelor - a fost elaborat de autor. Concluziile principale ale studiului
experimental cuprind: (1) comportarea stabil al nodurilor realizate din prole
cu pereµi subµiri formate la rece atît la înc rcare monoton cît ³i ciclic în dome-
niul elastic, rezerve post-elastice limitate ³i ductilitate limitat ; (2) importanµa
7.3 VALORIFICAREA REZULTATELOR 93
detaliilor de congurare ale nodurilor (3) importanµa consider rii semi-rigidi-

t µii nodurilor, efectul pozitiv al acestuia asupra distribuµiei eforturilor între
grind ³i stîlp ³i efectul negativ al acestuia asupra deformatei structurii. Pro-
gramul experimental este unic în România, iar prin unele aspecte, cum ar
considerarea distribuµiei de forµe nesimetric în raport cu centrul de greutate al
îmbin rii, reprezint o soluµie individual .
Sintetizarea problemelor legate de utilizarea cadrelor realizate din prole cu
pereµi subµiri formate la rece cu noduri semi-rigide. Autorul propune o me-
todologie de implementare al r spunsului mecanic al nodurilor semi-rigide în
analiza de ansamblu al cadrelor. Efectul principal este un r spuns mecanic glo-
bal al structurii mai aproape de realitate, care atrage atenµia asupra cre³terii
deformaµiilor în structur .
7.3 Valoricarea rezultatelor

Studiile analitice ³i experimentale efectuate în cadrul tezei de doctorat au fost inte-
grate în mai multe contracte ³i programe de cercetare, de referinµ ind: proiectul
MEC-CNCSIS, Grant 3853 A11/164 "Studiul experimental al cadrelor pentru construc-
µii civile ³i industriale în zone seismice, încheiat în 2005.
Pe parcursul elabor rii tezei autorul a participat în cadrul unor proiecte de
cercetare ³i dezvoltare la elaborarea ³i aplicarea unor soluµii tipizate, implementate în
practic prin intermediul organizaµiei Lindab.
Autorul este membru activ al TWG 7.5 ³i TWG 7.10 al ECCS ³i a contribuit la
nalizarea a dou publicaµii Europene în domeniul proiect rii:
Revizuirea publicaµiei ECCS nr. 21: The Testing of Connections with Mechani-
cal Fasteners in Steel Sheeting and Sections
Producerea unei noi publicaµii: Worked examples according to EN 1993-1-3
Eurocode 3, Part 1.3
Autorul a publicat mai multe articole în reviste de specialitate ³i conferinµe,
care includ:
o carte
2 articole în reviste de specialitate din România
³aptesprezece articole la conferinµe naµionale ³i internaµionale
Trebuie menµionat perfomanµa obµinerii premiului special THE BEST CONFERENCE
PAPER acordat de comitetul ³tiinµic din cadrul conferinµei Fourth International Con-
ference on Thin Walled structures Technology desf ³urat în Loughborough Anglia
în iunie, 2004 cu articolul: MONOTONIC AND CYCLIC PERFORMANCE OF JOINTS OF
COLD FORMED STEEL PORTAL FRAMES avînd echipa de realizatori: D. Dubin , A. Stra-
tan, A. Ciutin , L. Fülöp, Zs. Nagy
7.4 Analiza realiz rii obiectivelor propuse

Prin elaborarea tezei autorul tezei ³i-a propus urm toarele obiective:
Obiectivul principal al cercet rii îl constituie studiul îmbin rilor structurilor rea-
lizate din prole din oµel cu pereµi subµiri formate la rece.
Au fost studiate o serie de conguraµii de noduri sub efectul înc rc rilor mo-
notone ³i ciclice, rezultatul nal ofer soluµionare complet pentru cel puµin o
tipologie dintre cele studiate.
94 CONTRIBUII ORIGINALE ADUSE ÎN TEZ 7
Realizarea unui program experimental propriu pe noduri ³i pe un cadru la

scar real pentru obµinerea în laborator a mecanismelor de cedare ³i conr-
marea mecanismelor de cedare obµinute pe cale analitic .
Au fost derulate teste atît pe noduri cît ³i pe cadre la scar real . Au fost
observate mecanismele de cedare, acest mecanism a fost obµinut pe cale
analitic prin modelare numeric în cadrul capitolului 5.
Înµelegerea modului în care aceste mecanisme de cedare se formeaz ³i iden-
ticarea parametrilor care le inuenµeaz .
Au fost investigate prin teste o serie de conguraµii de noduri ³i dou cadre la
scar real . Au fost identicate unele parametri care au impact major asupra
comport rii lor. S-a conrmat faptul c aceste tipuri de noduri sînt semi-rigide
³i în general parµial rezistente. Semi-rigiditatea lor este puternic inuenµat de
componenta presiunii pe peretelui g urii, ceea ce în majoritatea situaµiilor
conduce la voalarea prematur a peretelui prolului datorit concentr rilor
de tensiuni. Un alt fenomen particular este strivirea local a inimii prolului
(fenomenul de web crippling) sub efectul forµelor concentrate.
Determinarea pe cale analitic a caracteristicilor mecanice ale nodurilor ³i com-
pararea cu rezultatele experimentale proprii ³i din literatura de specialitate.
A fost adaptat metoda componentelor în vederea determin rii caracteristici-
lor mecanice ale tipologiilor de noduri studiate. În cazul nodurilor cu ³uruburi
pe t lpi ³i inim rezultatele obµinute au fost foarte asem n toare celor obµi-
nute pe cale experimental .
Propunerea unei proceduri de proiectare ale tipologiilor de noduri ³i de struc-
turi analizate.
A fost prezentat o metodologie de implementare a caracteristicilor mecanice
ale acestor tipuri de noduri în analiza structurilor.
ANEXE
Anexa A
Clasicarea nodurilor conform EN 1993-1-8
(2003)
Comportarea nodului depinde de congurarea ³i comportarea îmbin rilor (g. A.1.).
Figura A.1: Exemple de nod ³i îmbinare
Clasicarea nodurilor se poate face:

Dup rigiditate
Dup rezistenµ
Dup ductilitate
Clasicarea nodurilor conform EN 1993-1-8 (2003) se poate face dup rezistenµ ³i
rigiditate. În momentul de faµ normativul nu ofer informaµii suciente pentru clasi-
carea nodurilor dup ductilitate.
A.1 Clasicarea nodurilor dup rigiditate

Dup acest criteriu, nodurile pot rigide, semi-rigide sau articulate, clasicarea f cîn-
du-se comparînd rigiditatea de calcul cu cele dou limite între care spunem, c nodul
este semi-rigid. Pentru simplitate aceste frontiere sînt stabilite în a³a fel încît s se
poat compara cu rigiditatea iniµial a nodului, indiferent de tipul de analiz utilizat.
În gura A.2. este prezentat frontiera care delimiteaz cele 3 clasic ri.
Se consider noduri rigide cele care au rigiditatea iniµial mai mare decît:
Sj,ini > 25EI/L (cadre necontravîntuite)
Sj,ini > 8EI/L (cadre contravîntuite)
Se consider noduri semi-rigide cele care au rigiditatea iniµial cuprins între
limitele:
0.5EI/L > Sj,ini > 25EI/L (cadre necontravîntuite)
0.5EI/L > Sj,ini > 8EI/L (cadre contravîntuite)
97
98 CLASIFICAREA NODURILOR CONFORM EN 1993-1-8 (2003) A
Se consider noduri articulate cele care au rigiditatea iniµial mai mic decît:
Sj,ini < 0.5EI/L
Figura A.2: Clasic ri ale nodurilor dup rigiditate
În cazul specimenelor testate, ind vorba de cadre necontravîntuite, pentru

ca nodurile analizate s e rigide, ar trebui s aib rigiditatea mai mare ca limita
inferioar a intervalului specicat de EN 1993-1-8 (2003), adic
Sj,ini > 25EI/L = 25256kN m/rad
Pentru ca un nod s e articulat, limita superioar a intervalului în care trebuie
s se situeze rigiditatea sa iniµial este de:
Sj,ini < 0, 5EI/L = 505kN m/rad
Tabelul A.1. prezint rezultatele experimentale obµinute pentru cele mai rigide
noduri. Se poate concluziona c în conformitate cu clasicarea dup rigiditate dat de
EN 1993-1-8 (2003) toate nodurile sînt semirigide.
Tabela A.1: Rigiditate noduri determinate analitic ³i experimental

Rigiditate iniµial Moment capabil
KiniC [kNm/rad] MC [kNm]
Specimen experimental analitic experimental analitic
RIS-FB-M 6011 5224 108.0 117.8
KIS-FB-M 6432 5224 102.9 117.8
KIP-FB-M 6957 5224 116.7 117.8
A.2 CLASIFICAREA NODURILOR DUP REZISTEN 99
Figura A.3: Clasicare noduri analizate dup rigiditate
A.2 Clasicarea nodurilor dup rezistenµ

Dup acest criteriu, nodurile pot total rezistente (încastrare total ), parµial rezis-
tente (încastrare parµial ) sau articulate, clasicarea f cîndu-se comparînd momentul
capabil al nodului cu cel al elementelor care se îmbin . În gura A.4. este prezentat
frontiera care delimiteaz cele 3 clasic ri.
În expresiile prezentate mai jos se folosesc urm toarele noµiuni:
Mj,Rd momentul capabil al nodului
Mf ull−strength momentul capabil al elementului mai slab îmbinat în nod
Nod total rezistent: Mj,Rd > Mf ull−strength
Nod parµial rezistent: 0, 25Mf ull−strength < Mj,Rd < Mf ull−strength
Nod articulat: Mj,Rd 6 0, 25Mf ull−strength
Figura A.4: Clasic ri ale nodurilor dup rezistenµ

100 CLASIFICAREA NODURILOR CONFORM EN 1993-1-8 (2003) A
În cazul specimenelor testate momentul capabil Mj,Rd ³i Mf ull−strength mo-

mentul capabil al elementului mai slab îmbinat a rezultat în urma calculului prin
metoda componentelor (prezentat în Anexa B).
Valorile rezultate sînt dup cum urmeaz :
Mj,Rd = 193, 9kN m momentul capabil al îmbin rii
Mf ull−strength = 117, 9kN m momentul capabil al prolelor C formate la rece
0, 25 × Mf ull−strength = 29, 48kN m limita inferioar a momentului capabil
Figura A.5: Clasicare noduri analizate dup rezistenµ

Se poate concluziona c în conformitate cu clasicarea dup rezistenµ con-
form EN 1993-1-8 (2003) nodurile analizate avînd ³uruburi atît pe t lpi cît ³i pe inim
sînt total rezistente.
A.3 Clasicarea nodurilor dup ductilitate1

Dup acest criteriu, nodurile pot ductile, semi-ductile sau fragile, clasicarea f -
cîndu-se în funcµie de capacitatea de rotire a nodului f r a se produce pierderi de
stabilitate prematur sau ced ri fragile ale acestuia. În gura A.6. este prezentat
diagrama de principiu ale celor trei tipuri de noduri.
Pe baza rezultatelor experimentale se poate concluziona c în conformitate
cu clasicarea dup ductilitate oferit de literatura de specialitate toate nodurile
analizate prezint o ductilitate limitat , datorat instabilit µilor locale. Ca atare se
impune proiectarea acestor noduri în domeniu elastic.
1 EC3 în varianta actuala nu ofera suciente informatii pentru determinarea capacitatii de

rotire a nodurilor
A.3 CLASIFICAREA NODURILOR DUP DUCTILITATE 101
Figura A.6: Ductilitatea sau capacitatea de rotire ale nodurilor

Anexa B
Calculul caracteristicilor mecanice prin metoda
componentelor
B.1 Calculul caracteristicilor mecanice ale îmin rii de
coame de tip RIS-FB
Aplicarea metodei componentelor necesit urm torii pa³i:
Identicarea componentelor active din nod
Evaluarea rezistenµei ³i a rigidit µii ec rei componente individuale
Asamblarea componentelor în vederea evalu rii rezistenµei ³i a rigidit µii între-
gului nod
Prezentul capitol prezint calculul detaliat pentru specimenele de tipul RIS-FB
³i KIP-FB, g. B.1.
Figura B.1: Specimenul de coam RIS-FB ³i cel de strea³in KIP-FB studiat

Evaluarea analitic a caracteristicilor mecanice ale nodului studiat se face uti-
lizînd metoda componentelor propus de EN 1993-1-8 (2003).
Ipoteze de calcul:
S-a luat în considerare în analiz doar grupul exterior de ³uruburi (g. B.2.).
La identicarea caracteristicilor principale ale îmbin rii în metoda componen-
telor doar la aceste ³uruburi se face referire.
Centrul de compresiune a fost considerat la faµa exterioar a t lpii prolului C
format la rece (g. B.2.).
102
B.2 SECIUNEA PROFILELOR C 103
Figura B.2: Grupul exterior de ³uruburi considerat în analiz
La calculul componentelor s-au utilizat dimensiunile geometrice reale (m su-

rate) ale prolelor C
B.2 Secµiunea prolelor C
Figura B.3: Secµiunea transversal a prolului C

104 CALCULUL CARACTERISTICILOR PRIN METODA COMPONENTELOR B
Tabela B.1: Geometria secµiunii C

h b1 b2 c r t Rp02
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (N/mm2 )
345 91.7 100.5 32.5 3.0 2.8 451.9
Identicarea componentelor
Conform EN 1993-1-8 (2003) se pot identica urm toarele componente ale îmbin rii:
T lpile prolului C solicitat la compresiune / întindere
T lpile piesei de îmbinare solicitat la compresiune / întindere
Rîndul 1, 4 de ³uruburi solicitate la forfecare (t lpi)
Peretele g urii din talpa prolului C supus la compresiune
Peretele g urii din talpa prolului de îmbinare la compresiune
Rîndul 2, 3 de ³uruburi solicitate la forfecare (inim )
Peretele g urii din inima prolului C la compresiune
Peretele g urii din inima prolului de îmbinare la compresiune
În continuare este prezentat calculul rezistenµei ³i rigidit µii acestort compo-
nente.
Calculul caracteristicilor mecanice ale componentelor

B.3 T lpi ale elementelor în compresiune / întindere
B.3.1 T lpile prolului cu pereµi subµiri C solicitat la compresiune /
întindere
Rezistenµa: Fc,cf,Rd
Mc.Rd 117.38
Fc,cf,Rd. = = = 343, 22kN,
h − tf b,cf (345 − 3) × 10−3
Ft,cf,Rd. = Fc,cf,Rd. = 343, 22kN
Rigiditate: kc,cf,Rd
kc,f c,Rd = ∞
B.3.2 T lpile piesei de îmbinare solicitat la compresiune / întindere
Rezistenµa: Fc,bf,Rd
Mc.Rd 268.05
Fc,bf,Rd. = = = 750.84kN,
h − tf b,bf (365 − 8) × 10−3
Fc,bf,Rd. = 750, 84kN
Rigiditatea: kc,cf,Rd
kc,f c,Rd = ∞
B.4 RÎNDUL 1 I 4 DE URUBURI (URUBURI PE TLPI) 105
B.4 Rîndul 1 ³i 4 de ³uruburi (³uruburi pe t lpi)

4 ³uruburi (2 rînduri de ³uruburi conform EC3-1.8)
B.4.1 uruburi solicitate la forfecare
Rezistenµa: Fv,f,Rd
αv fub A 0.6 × 600 × 251 × 10−3
Fv,f,Rd. = 4Bs,Rd = 4 × =4× = 361.44kN,
γM 2 1.00
Fv,f,Rd. = 361.44kN
Rigiditatea: kv,f
16nb d2 fu,b 16 × 2 × 202 × 600
kv,f = = = 2, 286mm,
EdM 16 210000 × 16
kv,f = 2, 286mm
B.4.2 Peretele g urii din prolul C supus la compresiune
Rezistenµa: Fb,cf f,Rd

2.5αb fu. dt
Fb,,cf f,Rd =
γM 2
e1
αb = = 1 pentru primul ³i al doilea rînd de ³uruburi
3d0
2.5 × 1.00 × 519 × 20 × 2.8 × 10−3
Fb,cf f,Rd = 4 × = 290.64kN,
1.00
Fb,cf f,Rd = 290.64kN
Rigiditatea: kb,cf f
24nb kb kt dfu
kb,cf f =
E
eb
kb = kb1 = 0.25 + 0.5 6 1.25,
d
tj
kt = 1.5 6 2.5
dM 16
kb1 = 1.25,
2.8
kt = 1.5 = 0.2625 6 2.5
16
24 × 2 × 1.25 × 0.2625 × 20 × 519
kb,cf f = = 0.70065mm
210000
kb,cf f = 0.70065mm
B.4.3 Peretele g urii din prolul de îmbinare supus la compresiune
Rezistenµa: Fb,bf,Rd
2.5αb fu. dt
Fb,bf,Rd =
γM 2
e1 50
αb = = = 0.83
3d0 3x20
pentru primul rînd de ³uruburi
p1 1 115 1
αb = − = − = 1.67 > 1
3d0 4 3 × 20 4
pentru al doilea rînd de ³uruburi = 1, 00
2.5 × 0.83 × 360 × 20 × 8 × 10−3
Fb,bf,Rd = 2 × +
1.00
−3
2.5 × 1.00 × 360 × 20 × 8 × 10
+2× = 527kN,
1.00
Fb,bf,Rd = 527kN
Rigiditatea: kb,bf
24nb kb kt dfu
kb,bf =
E
8
kt = 1.5 = 0.75 6 2.5
16
24 × 2 × 1.125 × 0.75 × 20 × 360
kb,bf = = 1.388mm
210000
kb,bf = 1.388mm
B.5 Rîndul 2 ³i 3 de ³uruburi (³uruburi pe inim )

2 ³uruburi (echivalent cu 1 rînd de ³uruburi conform EC3-1.8)
B.5.1 uruburi solicitate la forfecare
Rezistenµa: Fv,w,Rd (2 ³uruburi, 2 planuri de forfecare)

αv fub A 0.6 × 600 × 251 × 10−3
Fv,w,Rd. = 2 × 2Bs.Rd = 2 × 2 × =4× = 361.44kN,
γM 2 1.00
Fv,w,Rd. = 361.44kN
Rigiditatea: kv,w
16nb d2 fu,b 16 × 1 × 202 × 600
kv,w = =2× = 2.2857mm,
EdM 16 210000 × 16
kv,w = 2.2857mm
B.5 RÎNDUL 2 I 3 DE URUBURI (URUBURI PE INIM) 107
B.5.2 Peretele g urii din prolul C supus la compresiune
Rezistenµa: Fb,cf w,Rd

2.5αb fu. dt
Fb,cf w,Rd =
γM 2
e1
αb = = 1 pentru primul ³i al doilea rînd de ³uruburi
3d0
2.5 × 1.0 × 519 × 20 × 2.8 × 10−3
Fb,cf w,Rd = 2 × 2 × = 290.64
1.00
Fb,cf w,Rd = 290.64kN
Rigiditatea: kb,cf w
24nb kb kt dfu
kb,cf w =
E
kb = kb1 6 1.25,
tj
kt = 1.5 6 2.5
dM 16
kb1 = 1.25,
2.8
kt = 1.5 = 0.2625 6 2.5
16
24 × 1 × 1.25 × 0.2625 × 20 × 519
kb,cf w = 2 × = 0.7785mm
210000
(2 × dou planuri de forfecare)
kb,cf w = 0.7785mm
B.5.3 Peretele g urii din prolul de îmbinare supus la compresiune
Rezistenµa: Fb,bw,Rd
2.5αb fu. dt
Fb,bw,Rd =
γM 2
αb = 1 pentru ambele rînduri de ³uruburi
2.5 × 1.00 × 360 × 20 × 8 × 10−3
Fb,bw,Rd = 2 × = 288kN
1.00
Fb,bw,Rd = 288kN
Rigiditatea: kb,bw
24nb kb kt dfu
kb,bw =
E
8
kt = 1.5 = 0.75 6 2.5,
16
kb = kb1 6 1.25
24 × 1 × 1.25 × 0.75 × 20 × 360
kb,bw = = 0.7714mm
210000
kb,bw = 0.7714mm
B.6 Momentul capabil specimen RIS FB

Fc,cf,Rd. = 343, 22kN (T lpile prolului C solicitat la compresiune / întindere)
Fc,bf,Rd. = 750.84kN (T lpile piesei de îmbinare solicitat la compresiune / întindere)
Fv,f,Rd. = 361.44kN (Rîndul 1, 4 de ³uruburi solicitate la forfecare)
Fb,cf f,Rd = 290.64kN (Peretele g urii din talpa prolului C supus la compresiune)
Fb,bf,Rd = 527kN (Peretele g urii din talpa prolului de îmbinare la compresiune)
Fv,w,Rd. = 361.44kN (Rîndul 2, 3 de ³uruburi solicitate la forfecare)
Fb,cf w,Rd = 290.64kN (Peretele g urii din inima prolului C la compresiune)
Fb,bw,Rd = 288kN (Peretele g urii din inima prolului de îmbinare la compresiune)
kc,f c,Rd = ∞
kv,f = 2, 286mm (Rîndul 1, 4 de ³uruburi solicitate la forfecare)
kb,cf f = 0.7785mm (Peretele g urii din talpa prolului C supus la compresiune)
kb,bf = 1.388mm (Peretele g urii din talpa prolului de îmbinare la compresiune)
kv,w = 2.2857mm (Rîndul 2, 3 de ³uruburi solicitate la forfecare)
kb,cf w = 0.7785mm (Peretele g urii din inima prolului C la compresiune)
kb,bw = 0.7714mm (Peretele g urii din inima prolului de îmbinare la compresiune)
Asamblarea componentelor
Tabela B.2: Matricea de rezistenµ a nodului de coam

Bracket Bolt Cold formed section Frd,row
Resistance Tens/comp Bearing Shear Bearing Tens/comp
Bolt row 1 750.84 527.04 361.44 290.64 343.22 290.64
Bolt row 2 288.00 361.44 290.64 288.00
Bolt row 3 288.00 361.44 290.64 288.00
Bolt row 4 750.84 527.04 361.44 290.64 343.22 290.64
Tabela B.3: Matricea de rigiditate a nodului de coam

Stiffness Tens/comp Bearing Shear Bearing Tens/comp
Bolt row 1 innite 1.3886 2.2857 0.7785 innite 0.4095
Bolt row 2 0.7714 2.2857 0.7785 0.3313
Bolt row 3 0.7714 2.2857 0.7785 0.3313
B.6 MOMENTUL CAPABIL SPECIMEN RIS FB 109
Figura B.4: Ansamblul de componente nod coam
B.6.1 Rîndul 1 de ³uruburi (talp )

Ft1,rd = min(Fv,f,Rd , Fb,cf f,Rd , Fb,bf,Rd )
Ft1,Rd = min [Fv,Rd.i , Fb,cf f,Rd.i , Fb,Rbf,d.i ] = 290.64kN
B.6.2 Rîndul 2 de ³uruburi (inim )

Ft2,rd = min(Fv,w,Rd , Fb,cf w,Rd , Fb,bw,Rd )
Ft2,Rd = min [Fv,Rd.i , Fb,cf f,Rd.i , Fb,Rbf,d.i ] = 288kN

B.6.4 Momentul capabil al îmbin rii specimen RIS-FB
Ftx,Rd > 1.9Ft,Rd. ³i Ftr,Rd 6 Ftx,Rd. hhxr nu se impune în cazul de faµ .

hr
Ft1,Rd 6 Ftx,Rd.
hx
X
Mj,Rd = Ftr,Rd hr = 290.64x (345) + 288x (285 + 65) = 201.07kN m
r
Mj,Rd = min(Mj,Rd , Mcf,Rd )

Mj,Rd = min [193.88, 117, 8] = 117.8kN m, Mj,Rd = 117.8kN m
Momentul elastic:
Mj,Ed = 0.9 × 117.8 = 106.02kN m, Mj,Ed = 106.02kN m
B.7 Rigiditate specimen RIS-FB

1
kef f,r = P 1
ki,r
i
1
kef f,1 = kef f,4 = 1 1 1
kv,f
+ kb,cf f
+ kb,bf
1
kef f,1 = kef f,4 = 1 1 1 = 0.4095mm
2.2857
+ 0.7785
+ 1.3886

1
kef f,2 = 1 1 1
kv,w
+ kb,cwf
+ kb,bw
1
kef f,2 = 1 1 1 = 0.3313mm
2.2857
+ 0.7785
+ 0.7714

1
kef f,3 = 1 1 1
kv,w
+ kb,cwf
+ kb,bw
1
kef f,3 = 1 1 1 = 0.3313mm
2.2857
+ 0.7785
+ 0.7714
B.7.4 Rigiditatea echivalent a rîndurilor de ³uruburi 1-3

P P
kef f,r hr kef f,r h2r
r r
keq = , zeq = P
zeq kef f,r hr
r
P
kef f,r hr
r 0.4095 × 345 + 0.3313 × 285 + 0.3313 × 65
keq = = = 0.8587mm
zeq 299.5
P
kef f,r h2r
r 0.4095 × 3452 + 0.3313 × 2852 + 0.3313 × 652
zeq = P = = 299.5mm
kef f,r hr 0.4095 × 345 + 0.3313 × 285 + 0.3313 × 65
r
B.7 RIGIDITATE SPECIMEN RIS-FB 111
B.7.5 Rigiditatea exural a nodului
Ez 2 Sj,ini
Sj = 3
=
P 1 µ
µ ki
i=1
Ez 2
Ez 2 210000 × 299.52 × 10−6
Sj,ini = 3
= 1 1 = 1 1 = 5224kNm/rad
P keq
+ kef f,4 0.8587
+ 0.4095
1/ki
i=1
B.7.6 Diagrama M-Φ RIS FB
Sj,ini = 5224kN m/rad (analitic)

Sj,ini = 6026kN m/rad (experimental)
M max = 108kN m
Mj,Rd = 117.8kN m
Mj,Ed = 0.9 × 117.8 = 106kN m
Figura B.5: Diagrame moment rotire analitic vs experimental RIS-FB

B.8 Calculul caracteristicilor mecanice ale îmbin rii de

strea³in de tip KIP-FB
Componente asem n toare cu specimenul RIS FB
Fc,cf,Rd. = 343, 22kN (T lpile prolului C solicitat la compresiune / întindere)

Fc,bf,Rd. = 750.84kN (T lpile piesei de îmbinare solicitat la compresiune / întindere)
Fv,f,Rd. = 361.44kN (Rîndul 1, 4 de ³uruburi solicitate la forfecare)
Fb,cf f,Rd = 290.64kN (Peretele g urii din talpa prolului C supus la compresiune)
Fb,bf,Rd = 527kN (Peretele g urii din talpa prolului de îmbinare la compresiune)
Fv,w,Rd. = 361.44kN (Rîndul 2, 3 de ³uruburi solicitate la forfecare)
Fb,cf w,Rd = 290.64kN (Peretele g urii din inima prolului C la compresiune)
Fb,bw,Rd = 288kN (Peretele g urii din inima prolului de îmbinare la compresiune)
kc,f c,Rd = ∞
kv,f = 2, 286mm (Rîndul 1, 4 de ³uruburi solicitate la forfecare)
kb,cf f = 0.7785mm (Peretele g urii din talpa prolului C supus la compresiune)
kb,bf = 1.388mm (Peretele g urii din talpa prolului de îmbinare la compresiune)
kv,w = 2.2857mm (Rîndul 2, 3 de ³uruburi solicitate la forfecare)
kb,cf w = 0.7785mm (Peretele g urii din inima prolului C la compresiune)
kb,bw = 0.7714mm (Peretele g urii din inima prolului de îmbinare la compresiune)
Tabela B.4: Matricea de rezistenµ a nodului de strea³in

Resistance Tens/comp Bearing Shear Bearing Tens/comp
Bolt row 1 750.84 527.04 361.44 290.64 343.22 290.64
Bolt row 2 288.00 361.44 290.64 288.00
Bolt row 3 288.00 361.44 290.64 288.00
Bolt row 4 750.84 527.04 361.44 290.64 343.22 290.64
Tabela B.5: Matricea de rigiditate a nodului de strea³in

Stiffness Tens/comp Bearing Shear Bearing Tens/comp
Bolt row 2 0.7714 2.2857 0.7785 0.3313
Bolt row 3 0.7714 2.2857 0.7785 0.3313
B.8 CALCULUL CARACTERISTICILOR DE TIP KIP-FB 113
Figura B.6: Ansamblul de componente nod strea³in

Ft1,rd = min(Fv,f,Rd , Fb,cf f,Rd , Fb,bf,Rd )
Ft1,Rd = min [Fv,Rd.i , Fb,cf f,Rd.i , Fb,Rbf,d.i ] = 290.64kN


B.8.4 Momentul capabil al îmbin rii specimen KIP-FB
Ftx,Rd > 1.9Ft,Rd. ³i Ftr,Rd 6 Ftx,Rd. hhxr nu se impune în cazul de faµ .

hr
Ft1,Rd 6 Ftx,Rd.
hx
X
Mj,Rd = Ftr,Rd hr = 290.64x (345) + 288x (285 + 65) = 201.07kN m
r
Mj,Rd = min(Mj,Rd , Mcf,Rd )

Mj,Rd = min [201.07, 117.8] = 117.8kN m, Mj,Rd = 117.8kN m
Momentul elastic:
Mj,Ed = 0.9 × 117.8 = 106.02kN m, Mj,Ed = 106.02kN m
B.9 Rigiditate specimen KIP FB

1
kef f,r = P 1
ki,r
i
1
kef f,1 = kef f,4 = 1 1 1
kv,f
+ kb,cf f
+ kb,bf
1
kef f,1 = kef f,4 = 1 1 1 = 0.4095mm
2.2857
+ 0.7785
+ 1.3886

1
kef f,2 = 1 1 1
kv,w
+ kb,cwf
+ kb,bw
1
kef f,2 = 1 1 1 = 0.3313mm
2.2857
+ 0.7785
+ 0.7714

1
kef f,3 = 1 1 1
kv,w
+ kb,cwf
+ kb,bw
1
kef f,3 = 1 1 1 = 0.3313mm
2.2857
+ 0.7785
+ 0.7714
B.9.4 Rigiditatea echivalent a rîndurilor de ³uruburi 1-3

P P
kef f,r hr kef f,r h2r
r r
keq = , zeq = P
zeq kef f,r hr
r
P
kef f,r hr
r 0.4095 × 345 + 0.3313 × 285 + 0.3313 × 65
keq = = = 0.8587mm
zeq 299.5
P
kef f,r h2r
r 0.4095 × 3452 + 0.3313 × 2852 + 0.3313 × 652
zeq = P = = 299.5mm
kef f,r hr 0.4095 × 345 + 0.3313 × 285 + 0.3313 × 65
r
B.9 RIGIDITATE SPECIMEN KIP FB 115
Figura B.7: Diagrame de moment rotire analitic vs experimental KIP-FB
B.9.5 Rigiditatea exural a nodului

Ez 2 Sj,ini
Sj = 3
=
P 1 µ
µ ki
i=1
Ez 2
Ez 2 210000 × 299.52 × 10−6
Sj,ini = = 1 = = 5224N m/rad
3
P keq
+ kef1f,4 1
0.8587
1
+ 0.4095
1/ki
i=1
B.9.6 M-Φ diagram KIP FB

Sj,ini = 5224kN m/rad (analitic)
Sj,ini = 6944N m/rad (experimental)
M exp = 116.7kN m
Mj,Rd = 117.8kN m
Mj,Ed = 0.9 × 117.8 = 106kN m
Anexa C
Proiectarea cadrului din prole formate la rece
C.1 Proiectarea pe cale tradiµional
Acest exemplu consider proiectarea cadrului principal al unei structuri realizate din
prole cu pereµi subµiri pe cale tradiµional considerînd în analiza cadrului nodurile
continue. Cadrul de referinµ este alc tuit din prole formate la rece de tip C (cadrul
testat la capitolul 5), avînd nodurile de coam ³i strea³in de forma celor studiate în
capitolele anterioare (cap. 3 ³i 4). Stîlpii la baz sînt considerate articulaµi în fundaµie.
Geometria cadrului: 12 m deschidere interax ³i 4 m în lµime, cadrul se consi-
der izolat dintr-o structur cu travee de 5 m.
Închiderile (acoperi³ si perete) se consider realizate din pane de acoperi³ ³i
rigle de pereµi de tip Z, peste care se dispun table cutate. Dimensionarea elementelor
secundare nu se detaliaz în prezentul exemplu.
Proiectarea cadrului se va face urmînd norma de proiectare EN 1993-1-3 ³i
necesit urm torii pa³i:
Pas1: Idealizare, modelare structur , elemente considerate ca bare, introdu-
cere propriet µi caracteristice elemente în funcµie de analiza decis
Pas2: Determinare înc rc ri în funcµie de standardele naµionale
Pas3: Predimensionare bazat pe experienµ anterioar sau modele simpli-
cate de calcul
Pas4: Analiz global în vederea determin rii eforturilor în elementele struc-
turii
Pas5: Vericare elemente structurale în SLR, SLEN, vericare stabilitate ele-
mente
Pas6: Ajustare secµiunilor elementelor, care nu corespund la veric rile de la
pasul 5 sau se dovedesc a supradimensionate
Pas 7/8: Eforturile ³i secµiunile rezultate se consider date de intrare pentru
În cele ce urmeaz se prezint proiectarea cadrului de referinµ urmînd calea
tradiµional de proiectare.
116
C.1 PROIECTAREA PE CALE TRADIIONAL 117
Pas 1: Idealizare, modelare structur , elemente considerate ca bare,

introducere propriet µi caracteristice elemente în funcµie de analiza decis
Figura C.1: Forma cadrului ³i modelarea structurii pentru analiz
Pas 2: Determinare înc rc ri în funcµie de standardele naµionale
Înc rc rile pe cadru:
înc rcarea proprie a închiderilor: 0.35kN/m2 (γSLU = 1, 1; γSLEN = 1, 0)
înc rcare din vînt: 0.58kN/m2 (γU LS = 1.2)
înc rcare din z pad : 0.72kN/m2 (γSLU = 2, 0; γSLEN = 0, 3)
înc rcare seismic : forµ orizontal echivalent 13.5 kN
Greutatea proprie a cadrului se va lua în mod automat de programul de calcul.
Pas 3: Predimensionare bazat pe experienµ anterioar sau modele
simplicate de calcul
Pe baz de experienµ anterioar se aleg prole C350/3,0 spate-n spate atît pentru
secµiunea stîlpului cît ³i pentru secµiunea grinzii.
118 PROIECTAREA CADRULUI DIN PROFILE FORMATE LA RECE C
Pas 4: Analiz global în vederea determin rii eforturilor în elementele

structurii: Cadru cu noduri rigide diagrame de eforturi
Pe baza analizei structurii supuse la înc rc rile date au rezultat urm toarele dia-

grame de eforturi în gruparea cea mai defavorabil (fundamental : greutate pro-
prie+z pad ):
Figura C.2: Diagrama de momente încovoietoare
Figura C.3: Diagrama de forµe t ietoare

C.1 PROIECTAREA PE CALE TRADIIONAL 119
Figura C.4: Diagrama de forµe axiale
Pas 5: Vericare elemente structurale în SLU, SLEN, vericare stabilitate

elemente
Se veric elementul grind ³i stîlp realizat din 2C350/3, furnizor Lindab:

Calculul de vericare a riglei în secµiunea cea mai solicitat (cazul cadrului cu
îmbin ri continue) ajunge la urm toarea ecuaµii de interacµiune:
A) Vericarea de rezistenµ a grinzii (încovoiere cu compresiune):
NSd My Sd + ∆ My Sd
Aef f
+ Wy ef f
= 0.661
fy · 1.1
fy · 1.1
B) Vericarea grinzii la ambaj prin încovoiere cu compresiune (cu luarea în conside-

rare a fenomenul de încovoiere-r sucire "LT"):
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.744
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
C) Vericarea de rezistenµ a stîlpului (încovoiere cu compresiune):

Aef f
+ Wy ef f
= 0.922
fy · 1.1
fy · 1.1
D) Vericarea stîlpului la ambaj prin încovoiere cu compresiune (cu luarea în consi-

derare a fenomenul de încovoiere-r sucire LT):
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.991
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
Calculul detaliat vezi în Anexa D.

Pas 6: Ajustare secµiunilor elementelor, care nu corespund la veric rile de
la pasul 5 sau se dovedesc a supradimensionate
Elementele se consider corespunz toare.

Pas 7/8: Eforurile ³i secµiunile rezultate se consider date de intrare pentru

Dimensionarea îmbin rilor de coam ³i strea³in .
C.2 Proiectarea pe cale inovativ

Acela³i exemplu de proiectarea cadrului principal al unei structuri realizate din prole
cu pereµi subµiri se va relua urmînd calea inovativ de proiectare considerînd în
analiza cadrului nodurile semi-rigide. Cadrul de referinµ identic celui de la punctul
anterior.
Pas 1: Concepµie structural : Modelarea structurii prin modelarea
comport rii estimate ale nodurilor, se congureaz nodurile (tip, num r
³uruburi, dispunere etc.)
Figura C.5: Modelarea structurii pentru analiz cu noduri semi-rigide
Pentru simplitate se aleg conguraµiile de noduri de coam ³i strea³in testate

³i congurate. Pot alese conguraµii similare celor analizate, cu alte dimensiuni ³i alt
num r de ³uruburi. Se va respecta condiµia ca lungimea îmbin rii s e min 450 mm.
Pas 2: Evaluare înc rc ri ³i predimensionare
Sînt valabile înc rc rile prezentate în pasul 2 din calculul anterior.

Pas 3: Alegere elemente ³i clasicarelor
Pe baz de experienµ anterioar se aleg prole C350/3,0 spate-n spate atît pentru
secµiunea stîlpului cît ³i pentru secµiunea grinzii.
Atît elementele structurii cît ³i nodurile sînt modelate prin r spunsurile meca-
nice caracteristice, care devin date de intrare ale analizei. Nodurile se vor modela prin
resorturi, atribuind acestora rigiditatea exural evaluat prin metoda componentelor
propus .
În urma clasic rii nodurilor conform EN1993-1.8 dup rigiditate rezult c
nodurile sînt semi-rigide.
C.2 PROIECTAREA PE CALE INOVATIV 121
Pas 4: Determinare propriet µi mecanice ³i analiz
Deoarece analiza se va face în domeniul elastic, este sucient considerarea doar a

rigidit µii nodului pentru analiz .
Evaluarea rigidit µii ³i rezistenµei nodului se va face prin metoda componente-
lor, metod propus de autor în cap. 4.
Rezult Sj,ini = P3E z = 5224kNm/rad ³i Mj,Ed = 106.02kN m
2
1/ki
i=1
Pas 5: Cadru cu noduri semi-rigide diagrame de eforturi
În cazul de faµ s-au folosit urm toarele ipoteze la determinarea rigidit µii nodurilor:

S-a luat în considerare în analiz doar grupul exterior de ³uruburi (g. 1.1.2).
La identicarea caracteristicilor principale ale îmbin rii în metoda componen-
telor doar la aceste ³uruburi se face referire.
Centrul de compresiune a fost considerat la faµa exterioar a t lpii prolului C
format la rece (g. 1.1.2).
La calculul componentelor s-au utilizat dimensiunile geometrice reale (m su-
rate) ale prolelor C
Figura C.6: Diagrama de momente încovoietoare

Figura C.7: Diagrama de forµe t ietoare
Figura C.8: Diagrama de forµe axiale

C.2 PROIECTAREA PE CALE INOVATIV 123
Pas 6: Vericare elemente structurale în SLU, SLEN, vericare stabilitate

elemente
Se veric elementul grind ³i stîlp realizat din 2C350/3, tip LINDAB:

Calculul de vericare a riglei în secµiunea cea mai solicitat (cazul cadrului cu
îmbin ri continue) ajunge la urm toarea ecuaµii de interacµiune:
A) Vericarea de rezistenµ a grinzii (încovoiere cu compresiune):
Aef f
+ Wy ef f
= 0.736
fy · 1.1
fy · 1.1
B) Vericarea grinzii la ambaj prin încovoiere cu compresiune (cu luarea în conside-

rare a fenomenul de încovoiere-r sucire "LT"):
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.822
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
C) Vericarea de rezistenµ a stîlpului (încovoiere cu compresiune):

Aef f
+ Wy ef f
= 0.855
fy · 1.1
fy · 1.1
D) Vericarea stîlpului la ambaj prin încovoiere cu compresiune (cu luarea în consi-

derare a fenomenul de încovoiere-r sucire "LT"):
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.926
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
Structura se consider adecvat . Calculul detaliat vezi în Anexa D.

Anexa D
Vericarea elementelor cadrului din prole
formate la rece
Anexa prezint vericarea elementelor cadrului în cele dou variante
D1, D2 Calcul de rezistenµ ³i stabilitate considerînd cadru cu îmbin ri continue
D3, D4 Calcul de rezistenµ ³i stabilitate considerînd cadru cu îmbin ri semi-rigide
124
D.1 CALCULUL DE VERIFICARE A RIGLEI. . . 125
D.1 Calculul de vericare a riglei, în secµiunea cea mai

solicitat , pentru cadrul cu îmbin ri continue
Se veric secµiunea realizat din 2C350/3, tip LINDAB:
Caracteristici Caracteristici
secµionale brute secµionale ecace
A = 34.48cm2
Iy = 6162.71cm4 Aef f = 18.32cm2
Aef f
Iz = 1992.2cm4 Iy.ef f = 5413.22cm4 βA = A
βA = 0.531
6 3
Iω = 103591cm Wy.ef f = 284.69cm
4
It = 0.9664cm
r
Iy
iy = iy = 13.369cm
A
r
Iz
iz = iz = 7.601cm
A
Lungimi / Lungimi de ambaj ale elementelor

L = 6100mm
LT = 3050mm
Lf y = LLf y = 6100mm
Lf z = 1200mm distanµa dintre pane
E = 210000 N/mm2
fy = 350 N/mm2
υ = 0.3
E
G=
2 · (1 + υ)
0.5
E
λ1 = π · λ1 = 76.953
fy
Lf y
λy = λy = 45.628
iy

λy 0.5
λy bar = · βA λy bar = 0.432
λ1
φy = 0.5 · 1 + 0.21 (λy bar − 0.2) + λ2y bar

φy = 0.618
 
1 1
xy = if  0.5 < 1, 0.5 , 1 xy = 0.944
 

2 2
φy + φy − λy bar
2 φy + φy − λy bar
2
Lf z
λz = λz = 52.623
i
z
λz 0.5
λz bar = · βA λz bar = 0.15
λ1
126 VERIFICAREA ELEMENTELOR CADRULUI DIN PROFILE FORMATE LA RECE D
φz = 0.5 · 1 + 0.34 (λz bar − 0.2) + λ2z bar

φz = 0.503
" #
1 1
xz = if < 1, , 1 xz = 1
φz + (φ2z − λ2z bar )0.5 φz + (φ2z − λ2z bar )0.5
λbar F = if (λz bar > λy bar , λz bar , λy bar ) λbar F = 0.432
xm = if (xy < xz , xy , xz ) xm = 0.944
fy
Nb Rd = xm · Aef f · Nb Rd = 550.33 kN
1.1
Flambajul prin r sucire sau incovoiere-r sucire

y0 = 0cm secµiune dublu simetric
i0 = (i2y
+ i2z + y02 )0.5 i0 = 15.379cm

1 2 Iω
σcr T = G · I t + π · E · σcr T = 293N/mm2
A · i20 L2T
2
y0
β =1− β=1
i0
2 E
σcr y = π · 2 σcr y = 996N/mm2
Lf y
iy

1
q
σcr T F = 2
· (σcr y + σcr T ) − (σcr y + σcr T ) − 4 · β · σcr y · σcr T σcr T F = 293N/mm2
2·β
σcr = if (σcr T F < σcr T , σcr T F , σcr T ) σcr = 293 N/mm2
r
fy p
λbar T = · βA λbar T = 0.797
σcr
λbar F T = if (λbar T > λbar F , λbar T , λbar F ) λbar F T = 0.797
φF T = 0.5 · 1 + 0.34 (λbar F T − 0.2) + λ2bar F T

φF T = 0.919
1
xF T = xF T = 0.726
φF T + (φ2F T − λ2bar F T )0.5
xmin = if (xm < xF T , xm , xF T ) xmin = 0.726
Calculul momentului critic

C1 = 1
l = LT
0.5
Iz Iω It
Mcr = C1 · π 2 · E · 2 · + l2 · G · 2 Mcr = 325.44 kN m
l Iz π · E · Iz
r
Wy ef f
λLT = fy · λLT = 0.553
Mcr
φLT = 0.5 · 1 + 0.21 (λLT − 0.2) + λ2LT

φLT = 0.69
D.1 CALCULUL DE VERIFICARE A RIGLEI. . . 127
1
xLT = xLT = 0.907
φLT + (φ2LT − λ2LT )0.5
fy
Mb Rd = xLT · Wy ef f · Mb Rd = 82.145 kN m
1.1
Vericarea de stabilitate din încovoiere cu compresiune

NSd = 34.33 kN
∆My Sd1 = −93.23 N mm
∆My Sd2 = 25.98 N mm
∆My Sd = 0 N mm secµiunea este dublu simetric ³i
nu apare deplasarea centrului de greutate
My Sd = 54.51 kN m
A) Flambajul prin incovoiere cu compresiune (fara a lua in cosiderare fenomenul de

incovoiere-r sucire LT)
My Sd2
ψ= ψ = −0.279
My Sd1
βM y = 1.8 − 1.7 · ψ βM y = 1.995
βM LT = βM y βM LT = 1.995
µy = λy bar · (2 · βM y − 4) µy = −0.4265 × 103
µy · NSd
Ky = 1 − Ky = 1
xy · fy · Aef f
Aef f
+ Ky · Wy ef f
= 0.683
xmin · fy · 1.1
fy · 1.1
B) Flambajul prin incovoiere cu compresiune (cu luarea în cosiderare fenomenul de

incovoiere-r sucire LT)
µLT = 0.15 · λLT · βM LT − 0.15 µLT = 0.0156

µLT · NSd
KLT = 1 − KLT = 0.99917
xz · fy · Aef f
xlat = if (xz < xF T , xz , xF T ) xlat = 0.726
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.744
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
Vericarea de rezistenµ (incovoiere cu compresiune)

Aef f
+ Wy ef f
= 0.661
fy · 1.1
fy · 1.1
D.2 Calculul de vericare a stâlpului, în secµiunea cea

mai solicitat , pentru cadrul cu îmbin ri continue
Se verica sectiunea realizata din 2C350/3, tip LINDAB:
A = 34.48cm2
Iy = 6162.71cm4 Aef f = 18.32cm2
Aef f
Iz = 1992.2cm4 Iy.ef f = 5413.22cm4 βA = A
βA = 0.531
6 3
Iω = 103591cm Wy.ef f = 284.69cm
4
It = 0.9664cm
r
Iy
iy = iy = 13.369cm
A
r
Iz
iz = iz = 7.601cm
A

L = 4000mm
LT = 2800mm
Lf y = 2.43 × L
Lf y = 9720mm
E = 210000 N/mm2
fy = 350 N/mm2
υ = 0.3
E
G=
2 · (1 + υ)
0.5
E
λ1 = π · λ1 = 76.953
fy
Lf y
λy = λy = 83.177
iy

λy 0.5
λ1
φy = 0.5 · 1 + 0.21 (λy bar − 0.2) + λ2y bar

φy = 0.788
 
1 1
xy = if  0.5 < 1, 0.5 , 1 xy = 0.853
 

2 2
2
D.2 CALCULUL DE VERIFICARE A STÂLPULUI. . . 129
Lf z
λz = λz = 52.623
i
z
λz 0.5
λ1
φz = 0.5 · 1 + 0.34 (λz bar − 0.2) + λ2z bar

φz = 0.675
" #
1 1
xz = if < 1, , 1 xz = 0.885
xm = if (xy < xz , xy , xz ) xm = 0.853
fy
1.1
Flambajul prin r sucire sau încovoiere-r sucire

i0 = (i2y
+ i2z + y02 )0.5 i0 = 15.379cm

1 2 Iω
A · i20 L2T
2
y0
β =1− β=1
i0
E
σcr y = π 2 · 2 σcr y = 392N/mm2
Lf y
iy

1
q
σcr T F = · (σcr y + σcr T ) − (σcr y + σcr T )2 − 4 · β · σcr y · σcr T σcr T F = 345N/mm2
2·β
r
fy p
σcr

φF T = 0.86
1
xF T = xF T = 0.764

C1 = 1.879
l = LT
0.5
Iz Iω It
Mcr = C1 · π 2 · E · · + l2 · G · 2 Mcr = 723.7 kN m
l2 Iz π · E · Iz
r
Wy ef f
λLT = fy · λLT = 0.371
Mcr
= 0.5 · 1 + 0.21 (λLT − 0.2) + λ2LT

φLT φLT = 0.587
1
xLT = xLT = 0.96
φLT + (φ2LT − λ2LT )0.5
fy
1.1
Vericarea de stabilitate din incovoiere cu compresiune

NSd = 57.43 kN
My Sd = 74.58 kN m nu apare deplasarea centrului de greutate
A) Flambajul prin încovoiere cu compresiune (f rp a lua în considerare fenomenul de
încovoiere-r sucire LT)
ψ=0
βM y = 1.8 − 1.7 · ψ βM y = 1.8
µy = λy bar · (2 · βM y − 4) µy = −0.275
µy · NSd
Ky = 1 − Ky = 1.029
xy · fy · Aef f
Aef f
+ Ky · Wy ef f
= 0.976
xmin · fy · 1.1
fy · 1.1
B) Flambajul prin incovoiere cu compresiune (cu luarea in cosiderare fenomenul de

incovoiere-rasucire LT)
µLT = 0.15 · λLT · βM LT − 0.15 µLT = −0.0498

µLT · NSd
KLT = 1 − KLT = 1.00504
xz · fy · Aef f
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.991
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
Vericarea de rezistenta (incovoiere cu compresiune)

Aef f
+ Wy ef f
= 0.922
fy · 1.1
fy · 1.1
D.3 CALCULUL DE VERIFICARE A RIGLEI, ÎN SECIUNEA. . . 131
D.3 Calculul de vericare a riglei, în secµiunea cea mai

solicitat , pentru cadrul cu îmbin ri semirigide
Se veric secµiunea realizata din 2C350/3, tip LINDAB:
A = 34.48cm2
Iy = 6162.71cm4 Aef f = 18.32cm2
Aef f
Iz = 1992.2cm4 Iy.ef f = 5413.22cm4 βA = A
βA = 0.531
6 3
Iω = 103591cm Wy.ef f = 284.69cm
4
It = 0.9664cm
r
Iy
iy = iy = 13.369cm
A
r
Iz
iz = iz = 7.601cm
A

L = 6100mm
LT = 3050mm
Lf y = LLf y = 6100mm
E = 210000 N/mm2
fy = 350 N/mm2
υ = 0.3
E
G=
2 · (1 + υ)
0.5
E
λ1 = π · λ1 = 76.953
fy
Lf y
λy = λy = 45.628
iy

λy 0.5
λ1
φy = 0.5 · 1 + 0.21 (λy bar − 0.2) + λ2y bar

φy = 0.618
 
1 1
xy = if  0.5 < 1, 0.5 , 1 xy = 0.944
 

2 2
2
Lf z
λz = λz = 15.787
i
z
λz 0.5
λ1
φz = 0.5 · 1 + 0.34 (λz bar − 0.2) + λ2z bar

φz = 0.503
" #
1 1
xz = if < 1, , 1 xz = 1
xm = if (xy < xz , xy , xz ) xm = 0.944
fy
1.1

i0 = (i2y + i2z + y02 )0.5 i0 = 15.379cm

1 2 Iω
A · i20 L2T
2
y0
β =1− β=1
i0
2 E
σcr y = π · 2 σcr y = 996N/mm2
Lf y
iy

1
q
2·β
r
fy p
σcr

φF T = 0.919
1
xF T = xF T = 0.726
φF T + (φF T − λ2bar F T )0.5
2

C1 = 1
l = LT
0.5
Iz Iω It
Mcr = C1 · π 2 · E · 2 · + l2 · G · 2 Mcr = 325.44 kN m
l Iz π · E · Iz
r
Wy ef f
λLT = fy · λLT = 0.553
Mcr
φLT = 0.5 · 1 + 0.21 (λLT − 0.2) + λ2LT

φLT = 0.69
D.3 CALCULUL DE VERIFICARE A RIGLEI, ÎN SECIUNEA. . . 133
1
xLT = xLT = 0.907
φLT + (φ2LT − λ2LT )0.5
fy
1.1

NSd = 21.91 kN
∆My Sd1 = −85.61 N mm
∆My Sd2 = 34.66 N mm
A) Flambajul prin încovoiere cu compresiune (f r a lua în considerare fenomenul de

My Sd2
ψ= ψ = −0.405
My Sd1
βM y = 1.8 − 1.7 · ψ βM y = 2.083
µy = λy bar · (2 · βM y − 4) µy = 0.072
µy · NSd
Ky = 1 − Ky = 0.997
xy · fy · Aef f
Aef f
+ Ky · Wy ef f
= 0.749
xmin · fy · 1.1
fy · 1.1
B) Flambajul prin încovoiere cu compresiune (cu luarea în cosiderare fenomenul de

µLT = 0.15 · λLT · βM LT − 0.15 µLT = 0.0229

µLT · NSd
KLT = 1 − KLT = 0.99922
xz · fy · Aef f
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.822
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
Vericarea de rezistenµ (încovoiere cu compresiune)

Aef f
+ Wy ef f
= 0.736
fy · 1.1
fy · 1.1
D.4 Calculul de vericare a stâlpului, în secµiunea cea

mai solicitat , pentru cadrul cu îmbin ri semirigide
Se veric secµiunea realizat din 2C350/3, tip LINDAB:
A = 34.48cm2
Iy = 6162.71cm4 Aef f = 18.32cm2
Aef f
Iz = 1992.2cm4 Iy.ef f = 5413.22cm4 βA = A
βA = 0.531
6 3
Iω = 103591cm Wy.ef f = 284.69cm
4
It = 0.9664cm
r
Iy
iy = iy = 13.369cm
A
r
Iz
iz = iz = 7.601cm
A

L = 4000mmLT = 2800mm
Lf y = 2.78 × L
Lf y = 11120mm
E = 210000 N/mm2
fy = 350 N/mm2
υ = 0.3
E
G=
2 · (1 + υ)
0.5
E
λ1 = π · λ1 = 76.953
fy
Lf y
λy = λy = 83.177
iy

λy 0.5
λ1
φy = 0.5 · 1 + 0.21 (λy bar − 0.2) + λ2y bar

φy = 0.872
 
1 1
xy = if  0.5 < 1, 0.5 , 1 xy = 0.803
 

2 2
2
Lf z
λz = λz = 52.623
i
z
λz 0.5
λ1
D.4 CALCULUL DE VERIFICARE A STÂLPULUI, ÎN SECIUNEA. . . 135
φz = 0.5 · 1 + 0.34 (λz bar − 0.2) + λ2z bar

φz = 0.675
" #
1 1
xz = if < 1, ,1 xz = 0.885
xm = if (xy < xz , xy , xz ) xm = 0.803
fy
1.1

i0 = (i2y
+ i2z + y02 )0.5 i0 = 15.379cm

1 2 Iω
A · i20 L2T
2
y0
β =1− β=1
i0
E
σcr y = π 2 · 2 σcr y = 300N/mm2
Lf y
iy

1
q
2·β
r
fy p
σcr

φF T = 0.91
1
xF T = xF T = 0.732

C1 = 1.879
l = LT
0.5
2 Iz Iω 2 It
Mcr = C1 · π · E · 2 · +l ·G· 2 Mcr = 723.7 kN m
l Iz π · E · Iz
r
Wy ef f
λLT = fy · λLT = 0.371
Mcr
= 0.5 · 1 + 0.21 (λLT − 0.2) + λ2LT

φLT φLT = 0.587
1
xLT = xLT = 0.96
φLT + (φ2LT − λ2LT )0.5
fy
1.1

NSd = 57.43 kN
A) Flambajul prin încovoiere cu compresiune (f r a lua în cosiderare fenomenul de

ψ=0
βM y = 1.8 − 1.7 · ψ βM y = 1.8
µy = λy bar · (2 · βM y − 4) µy = −0.315
µy · NSd
Ky = 1 − Ky = 1.035
xy · fy · Aef f
Aef f
+ Ky · Wy ef f
= 0.917
xmin · fy · 1.1
fy · 1.1
B) Flambajul prin încovoiere cu compresiune (cu luarea în cosiderare fenomenul de

µLT = 0.15 · λLT · βM LT − 0.15 µLT = −0.0498

µLT · NSd
KLT = 1 − KLT = 1.00504
xz · fy · Aef f
Aef f
+ KLT · Wy ef f
= 0.926
xlat · fy · 1.1
xLT · fy · 1.1
Vericarea de rezistenµ (încovoiere cu compresiune)

Aef f
+ Wy ef f
= 0.855
fy · 1.1
fy · 1.1
Anexa E
Ovalizarea g urilor m surat în urma testelor pe
noduri de coam
În aceast anex sînt centralizate rezultatele m sur torilor care demonstreaz ovali-
zarea g urilor în zonele cele mai solicitate.
Sistemul de referinµ pentru specimene cu ³uruburi pe talp ³i pe inim :
Sistemul de referinµ pentru specimene cu ³uruburi numai pe inim :
În cele ce urmeaz sînt prezentate rezultatele m sur torilor g urilor ovalizate

pe specimenele distruse în urma testelor.
137
138 OVALIZAREA GURILOR MSURAT ÎN URMA TESTELOR. . . E
Figura E.1: Specimen RIP-M
Figura E.2: Specimen RIS-M
Figura E.3: Specimen RSG-M

E OVALIZAREA GURILOR MSURAT ÎN URMA TESTELOR. . . 139
Figura E.4: Specimen RIS-FB-M
Figura E.5: Specimen RIS-FB-C1
Figura E.6: Specimen RIS-FB-C2

140 OVALIZAREA GURILOR MSURAT ÎN URMA TESTELOR. . . E
Figura E.7: Specimen RIP-C1
Figura E.8: Specimen RSG-C1

Anexa F
Mecanismul de cedare al cadrului sub efectul
înc rc rilor orizontale
În aceast anex sînt redate principalele momente ale testului.
Test cadru nr. 1 data 12.11.2005, ora 16,50 Text = 10

grade
Pas 80-85: Prima pomp d u³oare semne de instabilitate (nu se reu³e³te cre³terea
presiunii în ea). Se porne³te a II-a pomp
Pas 90-95: Rigla stînga spate pe zona de îmbinare se observ o u³oar voalare a
inimii în zona prinderilor cu ³uruburi
Pas 130: Se produce o a³ezare a cadrului suport pres (se aude un zgomot puternic)
Pas 132: Cele dou prese funcµioneaz bine împreun , prima pres reu³e³te s men-
µin aceea³i presiune ca ³i cea de a II-a
Pas 141: Stîlp stînga spate - puternic curbat nu voaleaz îns nici inima, nici t lpile.
Se comport foarte bine
Pas 174: Înc rcare 11 tone. Început de voalare pe inima riglei din partea stînga spate
Pas 200: Slab voalare pe coama spate
Pas 243: Slaba voalare pe rigla faµ stînga în zona de îmbinare strea³in
Pas 245: CEDARE! Rigla faµ dreapta la aprox. 1,5 m faµ de nodul rigl -stîlp. R suci-
rea puternic a t lpii inferioare a riglei, urmat de voalarea inimii. Înc rcare
14,45 tone.
Pas 267: CEDARE! Rigla stînga spate zona de îmbinare colµ cadru. Înc rcarea a
sc zut la 11 tone, deplasarea cre³te. Se produce o torsionare a primelor dou
pane de acoperi³ din zona stîng (pres ). Tabla de acoperi³ este puternic
afectat .
Pas 319: CEDARE! Rigla dreapta spate îmbinare strea³in talpa inferioar a riglei.
Pas 336: CEDARE! Rigla stînga faµ îmbinare strea³in talpa superioar ³i inima
riglei.
Pas 438: Se repoziµioneaz captorii DLS2F, DLS2S au ajuns la cap tul cursei.
Pas 497: Presele au ajuns la cap tul cursei. Se începe desc rcarea
141
142 CEDARE SUB EFECTUL ÎNCRCRILOR ORIZONTALE F
Figura F.1: Cadrul în testul nr. 1 preg tirea testului
Figura F.2: Cadrul în testul nr. 1 dup încercare

F CEDARE SUB EFECTUL ÎNCRCRILOR ORIZONTALE 143
Figura F.3: Mecanism de cedare test 1
Voalare strea³in cadru faµ Distorsiune grind faµ
Voalare strea³in stînga faµ Voalare strea³in dreapta spate
Figura F.4: Fenomenul de pierdere a stabilit µii locale

Anexa G
Mecanismul de cedare al cadrului sub efectul
înc rc rilor verticale ³i orizontale
În aceast anex sînt redate principalele momente ale testului.
Test cadru nr. 2 data 11.12.2005

Faza 1: Lestare. Înregistr ri în ³ierul C2_lestare.spd
Faza 2: Aplicarea forµei: presa are o excentricitate de cca 3,5 cm faµ de CG
Pas 34: Pan de curent. Ne salveaz UPS-ul instalat. Înregistr rile se reiau direct în
³ierul iniµial.
Pas 232: Ridicarea tablelor în colµul din dreapta datorit deplas rii laterale.
Pas 350: Început de strîmbare a primei pane din stînga
Pas 623: Pocnitur în cadru
Pas 761: 12,95 tone ³i început de voalare rigl dreapta faµ
Pas 795: Cedare stîlp dreapta spate
144
G CEDARE SUB EFECTUL ÎNCRCRILOR VERTICALE I ORIZONTALE 145
Figura G.1: Cadrul în testul nr. 2
Figura G.2: Mecanism de cedare test 2

146 CEDARE SUB EFECTUL ÎNCRCRILOR VERTICALE I ORIZONTALE G
Îmbinare rigl stîlp
Stîlp
Figura G.3: Fenomenul de pierderea stabilit µii locale
Anexa H
Imperfecµiunile geometrice m surate ale
cadrului (test nr. 2)
În aceast anex sînt redate imperfecµiunile cadrului în cadrul testului nr. 2 determi-
nate prin m sur tori topo.
M sur tori topo, test cadru nr. 2 data 07.12.2005
Figura H.1: Erori iniµiale determinate prin m sur tori topo. Puncte de baz : 5, 10, 9,
14; puncte colµ cadru: 6, 11, 13, 8; puncte coame: 7, 12
147
148 IMPERFECIUNILE GEOMETRICE MSURATE ALE CADRULUI (TEST NR. 2) H
Tabela H.1: Rezultate m sur tori topo

Absolute Relative Diferenµe
Punct x[m] y[m] z[m] x[m] y[m] z[m] între x[m] y[m] z[m]
1 492.07 998.38 5 ³i 6 0.010 0.020 4.243
2 493.75 998.03 10 ³i 11 0.010 0.000 4.246
3 496.29 1009.75 9 ³i 8 0.030 0.020 4.24
4 494.62 1010.11 14 ³i 13 0.010 0.000 4.241
5 493.7 997.85 99.776 0 0 0
6 493.71 997.83 104.019 0.010 0.020 4.243 5 ³i 10 0
7 495.02 1003.9 105.112 1.320 6.050 5.336 5 ³i 9 0.006
8 496.3 1009.92 104.01 2.600 12.070 4.234 4 ³i 14 0.011
9 496.33 1009.94 99.77 2.630 12.090 0.006
10 492.03 998.19 99.776 1.670 0.340 0
11 492.02 998.19 104.022 1.680 0.340 4.246
12 493.35 1004.24 105.094 0.350 6.390 5.318
13 494.66 1010.3 104.006 0.960 12.450 423
14 494.65 1010.3 99.765 0.950 12.450 0.011
23 492.69 996.59 103.913 1.010 1.260 4.137
24 492.35 996.57 99.757 1.050 1.280 0.019
Puncte de baz : 5, 9 (cadru faµ ) + 10, 14 (cadru spate)

Puncte colµ cadru: 6, 8 (cadru faµ ) + 11, 13 (cadru spate)
Puncte coame: 7, (cadru faµ ) + 12 (cadru spate)
Figura H.2: Localizare puncte m surate
Anexa I
Modelarea rigidit µilor experimentale ale
nodurilor de coam ³i strea³in pentru calculul
numeric
În aceast anex sînt prezentate curbele simplicate ale rigidit µilor nodurilor de
coam ³i strea³in pentru analiza numeric , determinate be baza rezultatelor experi-
mentale.
Figura I.1: Modelare nod de strea³in
149
150 NODURI DE COAM I STREAIN PENTRU CALCULUL NUMERIC I
Figura I.2: Modelare nod de coam

Bibliograe
Documente normative
[1] AISIAmerican Iron and Steel Institute (1996). Cold-Formed Steel Design Ma-
nual, Washington, D.C., 1996.
[2] AISIAmerican Iron and Steel Institute (1999). Specication for the Design of
Cold-Formed Steel Structural Members with Commentary, Supplement No. 1,
Washington, D.C., 1999.
[3] AISIAmerican Iron and Steel Institute (2001). North American Specication
for the Design of Cold-Formed Steel Structural Members with Commentary,
Washington, D.C., 2001.
[4] AS/NZS 4600Australian Standards/New Zealand Standards (1996). Cold-for-
med Steel Structures, Sydney, Australia.
[5] AS/NZSAustralian Standards/New Zealand Standards (1998). Cold-formed
Steel StructuresCommentary (Supplement 1 to AS/NZS 4600:1996), Sydney.
[6] Deutsches Institut für Normung e.v. DIN 18800 Teil 2-Stahlbauten, Stabilitäts-
fälle, Knicken von Stäten und Stabverken, November, 1990.
[7] E.C.C.S. (1978). European Recommendations for Steel Construction. European
Convention for Constructional Steelwork, EG 77-2E, March.
[8] ECCSEuropean Convention for Constructional Steelwork (1987). European
recommendations for design of light gauge steel members, ECCS Technical Co-
mmittee 7, Brussels.
[9] ECCS (1985). Recommended Testing Procedure for Assessing the Behaviour
of Structural Steel Elements under Cyclic Loads, European Convention for Con-
structional Steel-work, TWG 13 Seismic Design, Report No. 45, 1985
[10] EN 1993-1-1. Eurocode 3: Design of Steel Structures. Part. 1.1: General rules
and rules for buildings.
[11] EN 1993-1-3 (2001). Eurocode 3: Design of steel structures. Part 1-3: General
Rules. Supplementary rules for cold-formed thin gauge members and sheeting.
European Committee for Standardization.
[12] EN 1993-1-8 (2003). Eurocode 3: Design of steel structures Part 1-8: Design
of joints. European Committee for standardization.
[13] NPO 12-1997 (1997). Normativ pentru calculul elementelor din oµel formate la
rece, Buletinul Construcµiilor, Vol. 15, 1998.
[14] SR EN 10002-1; Materiale Metalice. Încercarea la Tracµiune. Partea1: Metod
de Încercare (la Temperatur Ambiant ), Institutul Român de Standardizare;
151
152 BIBLIOGRAFIE
Lucr ri ³tiinµice, c rµi

[15] Abdel-Rahman, N., Sivakumaran, K.S. (1997). Material properties models for
analysis of cold-formed steel members. Journal of Structural Engineering, Vol.
123, No. 9, p. 1135-1143.
[16] Baigent, A.H. and Hancock G. J. (1982) The behavior of portal frames com-
posed of cold-formed members. Thin walled structures Recent technical
advances and trends in design, research and construction, Oxford, Elsevier
Applied Sciences.
[17] Batista, E.M. (1986) Essais de prols C et U en acier pliees a froid. Laboratoire
de Stabilite des Constructions. Universite de Liege, Rapport Nr. 157, Septembre
1986.
[18] Batista, E. de M., Rodrigues, F.C. (1992). Residual stress measurements on
cold-formed proles. Experimental Techniques, 16(5), 25-29.
[19] Bernard, E.S. (1993). Flexural Behavior of Cold-Formed Proled Steel Decking.
Ph.D. Thesis, University of Sydney, Australia.
[20] Brune B. Die dreiseitig gelagerte Platte in der Methode der wirksamen Breiten,
Stahlbau, 67(1998), Heft 11, 851-863.
[21] Brune B. Wirksame Breiten für druck- und biegebeanspruchte Stahlbleche im
plastischen Zustand, Stahlbau, 68(1999), Heft 12, 1044-1057.
[22] Bryan, E.R. (1985) The analysis, design and testing of Swagebeam portal
framesand components, Department of Civil Engineering Report No. 852/96,
University of Salford
[23] Carr, J. , Mansour, A., Mills, J., Self-drilling Screwed Knee-joints for Cold-formed
Steel Portal frames in Cyclonic Regions. Proc. of the 17th int. Specialty conf.
Recent advances and developments in cold-formed steel design and construc-
tion, Orlando, Florida, USA, 04-05 Nov. 2004. Univ. of Missouri-Rolla, Ed. R.A.
LaBoube, W-W. Yu, p. 713-725.
[24] Chajes, A., Britvec, S.J., Winter, G. (1963). Effects of cold-straining on structu-
ral sheet steels. Journal of the Structural Division, ASCE, Vol. 89, ST2, April, p.
1-32.
[25] Chung, K.F. and Lau, L. (1999). Experimental investigation on bolted mo-
ment connections among cold formed steel members, Engineering Structures,
Vol.21, No.10: 898-911
[26] Costa Ferreira, C.M., Rondal, J. (1985). Etude experimental de la stabilite des
cornieres a parois minces prolees a froid. Universite de Liege, Laboratoire de
Stabilite des Constructions, Rapport Nr. 149, Janvier.
[27] Costa Ferreira, C.M. (1986). Essais de cornieres en acier pliees a froid. Uni-
versite de Liege, Laboratoire de Stabilite des Conctructions, Rapport Nr. 155,
Septembre 1986.
[28] CUFSM2.5: Elastic Buckling Analysis of Thin-Walled Members Using the Clas-
sical Finite Strip Method, version 2.5 (Software, User's manual and Tutorials),
Ben Schafer, www.ce.jhu.edu/bschafer.
BIBLIOGRAFIE 153
[29] Dat, D.T., Peköz, T.P. (1980). The Strength of Cold-Formed Steel Columns.
Department of Structural Engineering, School of Civil and Environmental En-
gineering, Cornell University, Report No. 80-4, Ithaca, New York.
[30] Davies, J. M., Leach P. (1994). First-Order Generalised Beam Theory, J Con-
struct. Steel Research, 31(1994), p. 187-220.
[31] Davies, J. M., Leach P. (1994). Second-Order Generalised Beam Theory, J Con-
struct. Steel Research, 31(1994), p. 221-241.
[32] Davies, J.M., Jiang, C. (1996). Design of Thin-Walled Columns for Distortional
Buckling, În: Coupled Instabilities of Metal Structures, Imperial College Press,
London, p. 165-172.
[33] Dubina, D. Ungureanu, V. Zaharia, R. Nagy, Zs. (2004). Calculul ³i proiectarea
construcµiilor din prole cu pereµi subµiri formate la rece. Editat de Lindab
[34] Dubina, D. si Ungureanu, V. (2002). Plastic Strength of Thin-Walled Members.
In: Proc. of the 16th Int. Specialty Conference on Cold-Formed Steel Structu-
res, 17-18 October 2002, Orlando, Florida, USA, p. 324-338.Dubina, D. (1996).
Coupled instabilities în bar members, General Report. În: Coupled Instabilities
în Metal Structures CISM'96 (Rondal J., Dubina D. & Gioncu V., Editori) Impe-
rial College Press, London, p. 119-132.
[35] Dubina, D. (2001). The ECBL approach for interactive buckling of thin-walled
steel members, Steel & Composite Structures 2001, 1(1), p. 75-96.
[36] Dubina, D. (2000). Recent research advances and trends on coupled instability
of bar members, General Report Session 3: Bar Members. În: Coupled Insta-
bilities în Metal Structures CIMS'2000 (Camotin D., Dubina D. And Rondal J.,
Editori), Imperial Colleague Press, Lisbon, London, p. 131-144.
[37] Dubina, D. si Ungureanu, V. (2000). Elastic-plastic interactive buckling of thi-
n-walled steel compression members. In: Proc. of the 15th International Spe-
cialty Conference on Cold-Formed Steel Structures, 19-20 October 2000, St.
Louis, Missouri, USA, p. 223-237.
[38] Dubina, D., Goina, D., Zaharia, R., Ungureanu, V. (1997). Numerical Modelling
of Instability Phenomena of Thin-walled Steel Members, In: Proc. Of The 5th
International Colloquium on Stability and Ductility of Steel Structures, SDSS'97
(ed. T. Usami), Nagoya, Japan, 29-31 July 1997, vol. 2, p.755.
[39] Dubina, D., Zaharia R. . (1998). Cold-Formed Steel Trusses with Semi-Rigid
Joints. Thin Walled Structures, Vol. 29, pp. 273-287.
[40] Dubina, D. (1993). Coupled Instabilities in Thin-Walled Structures; Erosion Coe-
fcient Approach in Overall-Local Buckling Interaction, Research Report Ref.
ERB 3510PL922443, Commission of the European Communities for Co-opera-
tion in Science and Technology with Central and Eastern European Countries,
Liege, October 1993.
[41] Dundu, M., Kemp, A.R. (2006). Strength requirements of single cold formed
channels connected back-to-back. Journal of constructional Steel Research,
Vol. 62, Issue 3: 250-261
154 BIBLIOGRAFIE
[42] Georgescu, M. (1998). Probleme de instabilitate la bare cu pereµi subµiri. Teza

de doctorat. Universitatea Politehnica din Timi³oara, decembrie 1998.
[43] Georgescu, M., and Dubina, D. (1999). ECBL and EUROCODE 3 Annex Z based
calibration procedure for buckling curves of compression steel members, In:
Proc. of the 6th International Colloquium on Stability and Ductility of Steel
Structures SDSS'99, Timi³oara, 9-11 September, p. 501-508.
[44] Gioncu, V. (1994). General Theory of Coupled Instabilities General Report.
Thin-Walled Structures, 19(1-4), p. 81-127.
[45] Grumbach, M., Prudhomme, M., Proprietes des proles a froid, Construction
Metallique, No. 1, 1974.
[46] Hancock, G.J. (1998). Design of Cold-formed Steel Structures, 3rd Edition, Aus-
tralian Institute of Steel Construction, Sydney.
[47] Hancock, G.J. (1997). Light Gauge Construction. Progress în Structural Engine-
ering and Materials, Vol. I (I), p. 25-30.
[48] Hancock, G. J. (1995). Design for Distortional Buckling of Flexural Members. În:
Proc. of the 3rd International Conference on Steel and Aluminium Structures,
Istanbul, Turkey, 24-26 May 1995.
[49] Hancock, G.J, Kwon, Y.B. and Bernard E.S. (1994). Strength Design Curves for
Thin-Walled Sections undergoing Distortional Buckling. Journal of Constructio-
nal Steel Research, ASCE, 1994, 31(2,3), p. 169-186.
[50] Ho, H.C. and Chung, K.F. (2006). Analytical prediction on deformation charac-
teristics of lapped connections between cold-formed steel Z sections. Thin-Wa-
lled Structures. Vol. 44, Issue 1: 115-130
[51] Jaspart, J.P., Steenhuis, M., Anderson, D. (1999). Characterisation of the joint
properties by means of the component method. Control of semi-rigid behaviour
of civil engineering structural connections. COST C1. Proc. of the int. conf,
Liege, 17-19 September 1998.
[52] Karren, K.W. (1967). Corner properties of cold-formed steel shapes. ASCE,
Journal of the Structural Division, Vol. 89, ST2, p. 401-432.
[53] Karren, K.W., Winter, G. (1967). Effects of cold-forming on light-gage steel
members. ASCE, Journal of the Structural Division, Vol. 93, ST1, p. 433-469.
[54] Kirk, P., (1986). Design of a cold-formed section portal frame building system.
Proc. 8-th International Speciality Conference on Cold-formed Steel Structures,
St. Louis, University of Misouri-Rolla , p:295.
[55] Kwon, Y.B., Chung, H.S., and Kim, G.D., (2006). Experiments of cold-formed
steel connections and portal frames. Journal of Structural Engineering, Vol.
132, No. 4: 600-607.
[56] Kwon, Y.B., Hancock, G.J. (1992). Strength Tests of Cold-formed Channel Sec-
tions Undergoing Local and Distortional Buckling. ASCE Journal of Structural
Engineering, 118(7).
BIBLIOGRAFIE 155
[57] Lau, S.C.W. (1988). Distortional Buckling of Thin-Walled Columns. Ph.D. Thesis,
University of Sydney, Australia.
[58] Lau, S.C.W., Hancock, G.J. (1987). Distortional Buckling Formulas for Chan-
nel Columns, Journal of Structural Engineering, ASCE, Vol. 113, No. 5, p
1063-1078.
[59] Lim, J.B.P. and Nethercot, D.A. (2002). Evaluation of bolt hole elongation
stiffness for the stiffness prediction of cold-formed steel bolted moment-connec-
tions. Proc. of the 16th int. Specialty Conf. on Cold-formed Steel Structures,
Orlando, Florida, USA, 17-18 Oct. 2002., p. 709-729.
[60] Lim, J.B.P. and Nethercot, D.A. (2003). Ultimate strength of bolted momen-
t-connections between cold-formed mem-bers, Thin-Walled Structures, Vol.41,
No.11: 1019-1039
[61] Lim, J.B.P. and Nethercot, D.A. (2004). Stiffness prediction for bolted momen-
t-connections between cold-formed steel members, Journal of Constructional
Steel Research, Vol.60, Issue 1: 85-107
[62] Lind, N.C., Schroff, D.K. (1975). Utilization of cold work in cold-formed steel.
Journal of the Structural Division, Vol. 101, ST1, p. 67-78.
[63] Lim, J.B.P. (2001). Joint effects in cold-formed steel portal frames. University
of Nottingham, PhD thesis.
[64] Maquoi, R., Rondal, J. (1978). Mise en equation des nouvelles courbes europe-
ennes de ambement. Construction Metallique, No 1, 1978.
[65] Mateescu, D. (1994). Considerations on the value of the reduction factor for la-
teral-torsional buckling of beams in bending. Thin-Walled Structures, 20(1994),
p. 265-277.
[66] Mills, J., LaBoube R. (2002). Self-drilling screw joints for cold-formed chan-
nel portal frames. Proc. of the 16th int. Specialty Conf. on Cold-formed Steel
Structures, Orlando, Florida, USA, 17-18 Oct. 2002., p. 825-837.
[67] Mills, J. (2003). Knee-joints in portal frames constructed from thick cold-form
channel members. Advances in Structures, Hancock et all. 2003, p. 269-275.
[68] Mulligan, G.P. (1983). The Inuence of Local Buckling on the Structural Be-
havior of Singly Symmetric Cold-Formed Steel Columns. Ph.D. Thesis, Cornell
University, Ithaca, New York.
[69] Popovic, D., Hancock, G.J., Rasmussen, K.J.R. (1999). Axial compression tests
of colf-formed angles. Journal of Structural Engineering, ASCE, Vol. 125, No. 5,
p. 515-523.
[70] Rondal, J., Maquoi, R. (1979). Formulation d'Ayrton-Perry pour le ambement
des barres metalliques. Construction Metallique no. 4/1979.
[71] Rondal, J. (1986). Thin-walled structures, General Report, în Stability of Steel
Structures (Ed. Ivanyi M.), Akademiai Kiado, Budapest, Vol. 2, p. 849-866.
[72] Rondal J., Dubina D. (1993). Prols a parois minces Curs didactic utilizat în
comun la Universitatea din Liege ³i Universitatea Politehnica din Timi³oara.
156 BIBLIOGRAFIE
[73] Schafer, B., Peköz, T. (1996). Geometric imperfections and residual stresses
members. In: Proc. of The 13th International Speciality Conference on Cold-For-
med Steel Structures, St. Louis, Missouri, USA, 17-18 October, p. 649-664.
[74] Schafer, B., Peköz, T. (1997). Geometric imperfections and residual stresses
for use in the analytical modeling of cold-formed steel members. In: Proc. of
Experimental Model Research and Testing of Thin-Walled Structures, Prague,
Czech Republic, 22-24 September 1997, p. 287-302.
[75] Schafer, B., Peköz, T. (1999). Laterally Braced Cold-formed Steel with Edge
Stiffened Flanges, Journal of Structural Engineering, ASCE, Vol. 125, No. 2, p.
118-127.
[76] Schafer, B. (2000). Distortional buckling of cold-formed steel columns. Re-
search Report, John Hopkins University, USA.
[77] Schafer, B. (2001). Direct Strength Prediction of Thin-Walled Beams an Co-
lumns, Research Report, John Hopkins University, USA.
[78] Schafer, B. (2002). Progress on Direct Strength Method. În: Proc. of The 16th
Internationak Specialty Conference on Cold-Formed Steel Structures, Orlando,
Florida, USA, 17-18 October, p. 647-662.
[79] Schardt, R. (1989). Verallgemeinerte Technische Biegetheorie (Generalised
Beam Theory), Springer Verlag.
[80] Sivakumaran, K.S., Abdel-Rahman, N. (1998). A nite element analysis mo-
del for the behaviuor of cold-formed steel members. Thin-Walled Structures,
31(1998), p. 305-324.
[81] Timoshenko, S.P., Gere, J.M. (1961). Theory of elastic stability, McGraw-Hill,
New York.
[82] Thomasson, P. (1978). Thin-Walled C-Shaped Panels in Axial Compression. Swe-
dish Council for Building Research, D1:1978.
[83] Trebilcock, P.J. (1994). Building Design Using Cold-formed Steel Sections. An
Architect's Guide. SCI Publication P130. The Steel Construction Institute.
[84] Ungureanu, V. (2003). Raport experimental privind încercarea tronsoanelor
scurte cu secµiune de tip UC ³i HC, solicitate la compresiune. Laboratorul
CEMSIG, Facultatea de Construcµii ³i Arhitectur , Universitatea Politehnica
Timi³oara.
[85] Ungureanu, V., Dubina, D. (2002). Local-overall and distortional-overall interac-
tive buckling of thin-walled members. În: Proceedings of The 3rd European
Conference on Steel Structures Eurosteel 2002, 19-20 September 2002,
Coimbra, Portugalia, Vol. I, p. 743-752.
[86] Ungureanu, V., Dubina, D. (2002). Local-overall and distortional-overall interac-
tive buckling of thin-walled members. În: Proceedings of The 3rd European
Conference on Steel Structures Eurosteel 2002, 19-20 September 2002,
Coimbra, Portugalia, Vol. I, p. 743-752.
BIBLIOGRAFIE 157
[87] Ungureanu, V. (2003). Contribuµii la studiul ambajului prin încovoiere r su-

cire a grinzilor din proe cu pereµi subµiri Tez de doctorat, Facultatea de
Construcµii ³i Arhitectur , Universitatea Politehnica Timi³oara.
[88] Weng, C.C., Pekoz, T. (1990). Residual stresses in cold-formed steel members.
Journal of Structural Engineering, 116(6), p. 1611-1625.
[89] Wong, M.F. and Chung, K.F. (2002). Structural behaviour of bolted moment
connections in cold-formed steel beam-column sub-frames, Journal of Con-
structional Steel Re-search, Vol.58, Issue 2: 253-274
[90] Young, B., Rasmussen, K.J.R. (1995a). Compression tests of xed-ended and
pin-ended cold-formed lipped channels. Research Report R715, School of Civil
and Mining Engineering, University of Sydney, NSW 2006, Australia, 1995.
[91] Young, B., Rasmussen, K.J.R. (1995b). Compression tests of xed-ended and
pin-ended cold-formed plain channels. Research Report R714, School of Civil
and Mining Engineering, University of Sydney, NSW 2006, Australia, 1995.
[92] Yu, Wei-Wen (2000). Cold-formed Steel Design (3rd Edition), John Willey &
Sons, New York.
[93] Yu, W.K., Chung, K.F. and Wong, M.F. (2005). Analysis of bolted moment
connections in cold-formed steel beamcolumn sub-frames. Journal of Con-
structional Steel Research, Vol. 61, Issue 9: 1332-1352
[94] Zaharia R., Dubina D., (2006). Stiffness of joints in bolted connected cold-for-
med steel trusses. Journal of Constructional Steel Research, Vol. 62,
Lucr rii cu participarea autorului tezei

(în ordine invers cronologic )
[95] Stratan A. , Nagy Zs., and Dubina D. (2006) Cold-formed steel pitched-roof
portal frames of back-to-back plain channel sections and bolted joints. Proc. of
the 18th int. Specialty conf. Recent advances and developments in cold-for-
med steel design and construction, Orlando, Florida, USA, Oct. 2006. Univ. of
Missouri-Rolla (in press)
[96] Nagy, Zs., Stratan, A., Dubina, D., (2006). Application of component method
for bolted cold-formed steel joints. Proc. of the Int. Conf. on Metal Structures
ICMS 2006 Steel a new and traditional material for building, Poiana Brasov,
September 20-22, 2006 p. 207-215.
[97] Zs. Nagy, I.M. Cristuµiu, A. Dogariu, (2005) Performanµele tehnico-economice
ale tipiz rii în domeniul halelor cu structura metalic . Zilele Academice Timi-
³ene, Timi³oara, Romania, Mai 2005, (în curs de publicare).
[98] Dubina, D. , Stratan, A., Ciutina, A., Fulop, L., Nagy, Zs. (2004). Performance
of ridge and eaves joints in cold-formed steel portal frames. Proc. of the 17th
int. Specialty conf. Recent advances and developments in cold-formed steel
design and construction, Orlando, Florida, USA, 04-05 Nov. 2004. Univ. of
Missouri-Rolla, Ed. R.A. LaBoube, W-W. Yu, p. 727-742.
158 BIBLIOGRAFIE
[99] Dubina, D., Stratan, A, Ciutina, A., Nagy, Zs. (2004). Experimental research
on monotonic and cyclic performance of joints of cold-formed pitched roof por-
tal frames. Proc. The Second Int. Conf. on Steel & Composite Structures
ICSCS'04, Ed. C.K. Choi, H.W. Lee, H.G. Kwak, 2-4 September 2004, Seoul,
Korea. pp: 176-190.
[100] Dubina, D. , Stratan, A., Ciutina, A., Fulop, L., Nagy, Zs. (2004). Strength,
stiffness and ductility of cold-formed steel bolted connections. Proc. Of the
Fifth International Workshop, Ed. F.S.K. Bijlaard, A.M. Gresnigt, G.J. van der
Vegte, Amsterdam, The Netherlands, 3-4 June 2004, pp: 263-272
[101] Dubina, D., Stratan, A, Ciutina, A., Fulop, L., Zs, Nagy. (2004). Monotonic
and cyclic performance of joints of cold formed steel portal frames. 4th Inter-
national Conference on Thin-walled Structures, ICTWS'2004, Ed. J. Loughlan,
Loughborough, UK, 23-24 June 2004 pp:381-388.
[102] D. Dubina, V. Ungureanu, F. Dinu, Zs. Nagy (2003) Wall Stud Modular System
for Residential and Non-Residential Buildings. Proc. of the 10-th Int. Conf. on
Metal Structures ICMS 2003, Ed. M. Ivan, Timi³oara, Romania, 16-17 October
2003, pp. 109-117.
[103] Zs. Nagy (2003) Sisteme de Construcµii Industriale studii de caz. Volumul
celei de-a VIII-a ediµii a Zilelor Academice Timi³ene Preocup ri actuale în
construcµii metalice ³i sudur , Timi³oara, Romania, 23 Mai 2003, pp. 69-78.
[104] M. Georgescu, T. Lengyel, Zs. Nagy, D. Dubina (2002). Inuence of Co-
lumn-base performance on the behavior of pitched roof portal frames. Proc. Of
the Fifth International Conference on Stability and Ductility of Steel Structures,
Ed. M. Iványi, Budapest, Hungary, 26-28 September 2002, pp: 307-314
[105] D.Dubina, I.M. Cristuµiu, V. Ungureanu, Zs. Nagy, (2002). Stability and ducti-
lity performances of light steel industrial building portal frames. Proc. Of the
Third European Conference on Steel Structures , Ed. A. Lamas, L. S. da Silva,
Coimbra, Portugal, 19-20 September 2002, pp: 635-644
[106] D. Dubina, V. Ungureanu, L. Fülöp, Zs. Nagy & H. Larsson (2002), Lightwei-
ght Seel Structures Using Lindab Cold-formed Sections for Residential and
non-residential buildings, Proceedings of the International IASS Symposium
on Lightweight Structures in Civil Engineering Warsaw, Poland, 24-28 June
2002, pp. 667-676.
[107] D. Dubina, V. Ungureanu, L. Fülöp, Zs. Nagy & H. Larsson (2001) LINDAB
Cold-Formed Steel Structures for Small and Medium Size Non-Residential
Buildings in Seismic Zones. The 9th Nordic Steel Construction Conference
NSCC2001, Helsinki, Finland, 18-20 June 2001, pp. 463-470.
[108] D. Dubina, L. Fülöp, V. Ungureanu, I. Szabo, Zs. Nagy (2000): Cold-formed
steel structures for residential and non-residential buildings. The 9th Int. Con-
ference on Metal Structures ICMS'2000, Timisoara, Romania, 19-22 October
2000, pp. 308-317
[109] D. Dubina, L. Fülöp, V. Ungureanu, Zs. Nagy (2000): Cold-formed Steel Struc-
tures for Single Storey Buildings. International Conference on Steel Structures
of the 2000's, 11-13 September 2000, Istanbul, Turkey, pp. 191-196.
BIBLIOGRAFIE 159
[110] D. Dubina, L. Fülöp, V. Ungureanu, Zs. Nagy (1999): Cold-formed steel struc-
tural solutions for residential and non-residential buildings, XVII Congresso
C.T.A., Napoli, 3-7 October 1999, vol. 3, pp. 31-46.
[111] D. Dubina, R. Zaharia, M. Georgescu, F. Dinu, Olar Gh., Zs. Nagy (1998): Some
Particular Problems regarding the use of light steel single storey industrial struc-
tures in Romania, Special Issue of the Journal of Constructional Steel research,
Second World Conference on Steel in Construction, Donostia San Sebastian,
11-13 May 1998, pp. 331-335.
Summary
The present work analyzing the inuence of semi-rigid joints over the mechanical
response of the structures made by cold-formed steel back-to-back C sections. The
analysis starting with the experimental study of the ridge and knee joints extracted
from a portal frame and continue with the experimental study of the full scale portal
frames.
The behavior of the structures made by cold-formed steel proles emphasizes
the importance of the joint conguration and imposed to analyze these joints in terms
of strength, rigidity and ductility. It was demonstrated the importance of the joint
semi-rigidity in the structural modeling and analysis. It has been also emphasized
that the distribution of bolt forces differ signicantly in some cases from the
classical assumption of forces proportional to the bolt centre of gravity.
In the present work it was analyzed the design prescription for cold formed
steel sections and structures of three codes: European, North-American and Australian
/New Zeeland. It was also presented the actual trends in the research of cold-formed
steel design particularly the research concerning the behavior of joints of cold
formed steel structures.
The mechanical response of the structures with semi-rigid joints made by
cold-formed steel sections has been evaluated through experimental investigations
on sub-assemblies (experimental testing on joints) and full scale tests on cold-formed
steel frames. The results of these investigations showed the inuence of the joint con-
guration over the mechanical responses. No signicant post-elastic strengths of this
kind of structures have been observed also. Finally using the component method
the author propose an analytical methodology in order to evaluate the mechani-
cal characteristics to modeling this joints and a design methodology of this kind of
structures has been presented.
The aim of this study was to emphasize the inuence of semi-rigid behavior of
the joints over the global mechanical responses of the structures made by cold-formed
steel sections. The author of the thesis studied different joint congurations (web
bolts only, web and ange bolts) and it has been proven to be efcient just some of
this congurations. The joint conguration with web and ange bolts shoved better
performance due to the full resistance of the joints. The performance and the efciency
of the cold-formed steel structures made by back-to-back C sections have been proven
to be fully satisfactory in elastic range. The optimization of this kind of structures can
be realized avoiding the premature local buckling in the structure aspect underlined
in this work. Practically this objective can be achieved realizing the structures with
full resistant joints, obtaining the failure mechanism at almost at the same resistance
as the resistance of the cold-formed steel section.
In the present work is proposed a design methodology of steel frames made by
cold-formed steel back-to-back C sections, having a joint conguration with web and
ange bolts also. This joints being a full resistant one, it can be achieved the resistance
of the joined cold-formed proles. The experimental test conrms the fezability of
the solution and it was reached the real behavior of the structure through numerical
modeling.
160
Contributions of the Author
Summary
In this thesis has been analyzed the mechanical response of the structures made by
cold-formed back to back C sections. To be able to evaluate the performance of these
structures, it was performed numerical calculations using analytical models proposed
by the author of the thesis. These models are based on the prescriptions of actual
codes, the actual results existing in the literature and the experience of the author.
The ndings have been validated by laboratory testing on full scale test.
Chapter 2 presents a short review of the most important factors which affects
the behavior of the cold-formed steel structures. This can be classied in two major
categories:
The effect of the fabrication process over the geometrical and mechanical
characteristics of the cold-formed proles;
The wall slenderness of the proles which affects the resistance and stability
of the proles.
The main factors could be represented in the following cause effect diagram (g.
M.1):
Figure M.1: Diagram: the specic behavior of cold formed steel members
It has been analyzed how the prescriptions of different codes are covering the
design process of this kind of structures. A short review of the recent advances in
research of joint behavior in cold-formed steel structures it was also been presented.
Last section of this chapter shows the structural solutions applied in Romania by the
major market players.
Chapter 3 describes the experimental results obtained by laboratory testing
on different joint congurations made by cold-formed steel sections. Here are empha-
sized some of the advantages and disadvantages in case of different joint typologies.
The author proposed a modied ECCS cyclic loading procedure in displacement con-
trol for the experimental investigations of those specimens which have low or limited
ductility, to be able to achieve the hysteretic curves.
161
162 CONTRIBUTIONS OF THE AUTHOR
Chapter 4 proposes an analytical method to evaluate the mechanical re-

sponses of joints made by cold-formed steel sections using the component method.
The classication of analyzed joints according to the criteria proposed by EN1993-1.8
shows that the analyzed joint typologies are semi-rigid and partial resistant, having
low or limited ductility.
It has been proven also that the major source of exibility of this joints is com-
ing from bolt hole elongation, this being the component which have a major inuence
over the global rigidity of the joint.
Chapter 5 describes the experimental results obtained by laboratory testing
on frames made by cold-formed steel sections. The tested frames are the same which
has been used as reference frames for joint testing. It was investigated the failure
mechanism of the frame under horizontal loading by testing. The test results have
been compared with the results obtained by numerical analysis, using the mechanical
characteristics determined analytically and experimentally. A quite good correlation
between the analytical and experimental results has been obtained. The outcomes
recommend an elastic design of the structures made by cold-formed steel sections
taking into consideration the semi-rigidity of the joints.
Chapter 6 proposes a design methodology which includes the semi-rigid be-
havior of the joints in the design process. Even the presence of earthquake, the design
criteria of this kind of structures is in Ultimate Limit State (ULS).
We need to pay attention also for Serviceability Limit States (SLS) checking's.
The mechanical response of the structures with semi-rigid joints differs signicantly
from the structures with continuous joints in terms of displacements. Even these con-
ditions are checked in case of continuous joints considering the semi-rigid behavior
under the effect of horizontal forces de displacements are increasing considerable,
but there are closer to the real behavior of the structure.
Personal contributions
Based on the conclusions and the results presented, it can be emphasized the following
major contributions of the author:
The importance of modeling the semi-rigid joints in the global mechanical
response of the structures made by cold-formed steel.
The solutions itself for the studied joint typology and the proposed analytical
methodology to determine the initial stiffness of this joints
The conception of the experimental program, the solution for the specimen
testing, the loading system, the evaluation of the results on joints and on full
scale frame tests. This type of joints are used more and more in daily practice,
but there is just a few information's in codes and in the specialty literature
about the way to determine the initial stiffness. The methodology to determine
the initial stiffness of the joints using the component method has been done
by the author. The most important conclusions of the experimental programs
are including: (1) stable behavior of the studied joints made by cold-formed
steel back-to-back C sections under monotonic and cyclic loading in elastic
range, limited post-elastic strength and ductility; (2) the importance of joint
conguration, (3) the inuence of the semi-rigidity of the joints over the global
behavior, the positive effect over the stress distribution between the column
and beam and the negative effect over the deformations in the structure.
The experimental program is unique in Romania and in some aspects as the
CONTRIBUTIONS OF THE AUTHOR 163
non-linear distribution of the efforts in the joint bolts related to the bolt group
center of gravity representing an individual solution.
The proposed design methodology of the cold-formed steel frames considering
semi-rigid joints.
Using the results

The analytic and experimental studies it has been integrated in several contracts and
research programmes. One of the major programs was: MEC-CNCSIS project, Grant
3853 A11/164 Experimental study of frames for residential and industrial buildings
in seismical areas, nished in 2005.
Under the PhD studies the author has participated in several research and de-
velopment projects, standard solutions development, implemented in practice through
Lindab organization.
The author is an active member of TWG 7.5 and TWG 7.10 of ECCS and he is
contributed to nish two publications:
The revision of ECCS publication no. 21: The Testing of Connections with
Mechanical Fasteners in Steel Sheeting and Sections
A new ECCS publication: Worked examples according to EN 1993-1-3 Eu-
rocode 3, Part 1.3
The author has published several articles and papers in journals and specialty
conferences, including:
one book
Two articles in Romanian journals
Seventeen articles in national and international conferences
The best performance was the special award of the scientic committee of Fourth
International Conference on Thin Walled structures Technology in Loughborough
England (June, 2004): THE BEST CONFERENCE PAPER with the article: MONO-
TONIC AND CYCLIC PERFORMANCE OF JOINTS OF COLD FORMED STEEL PORTAL
FRAMES, research team: D. Dubin , A. Stratan, A. Ciutin , L. Fülöp, Zs. Nagy
Fulllment of the objectives

Checking the initial objectives of the thesis, we can conclude:
The main objective of the thesis was the investigations of the joint behavior
in cold-formed steel structures.
It was studied several joint types under monotonic and cyclic loading, the
nal results offering the possibility of a complete solution at least one of the
studied typology.
The design of an experimental programe which helps to investigate the failure
mechanism of joints through laboratory testings and to predict the failure
mechanism through analythical methods.
It was presented an extensive experimental program on joints and on full
scale frames. It was investigated the failure mechanism, this mechanism it
was obtained through numerical modelling, presented in chapter 5.
To understand this failure mechanisms and to identify the main parameters
which inuence them.
164 CONTRIBUTIONS OF THE AUTHOR
The test results conrm that these joints are semi-rigid and usually partial
resistant. The major impact over the behavior of this joints is determined
by the the bearing resistance of the bolts and the web crippling phenomena.
Local stability problems appear due to the local stress concentration which is
followed by the drop down in resistance of the joint.
To determine the mechanical characteristics of the joints and to compare with
the experimental results (from experiments and from the literature).
It was adapted the component method in order to determine the mechani-
cal characteristics of the joints. The results obtained show a good corelation
between the analytical and experimental results.
To develop a design methodology for the analysed joint and structural typol-
ogy.
It was developed a design methodology which can deal with the semi-rigid
behavior of the joints.
Contents
1 Introduction 1
2 State of the art evaluation and rezults 4
2.1 Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
2.2 Specic aspects of the design and the behavior of steel structures made
by cold-formed sections . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.2.1 The base material . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.2.2 The effects of fabrication technology over the mechanical charac-
teristics . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.2.3 Specic stability and resistance problems . . . . . . . . . . . . . . 9
2.2.4 Inuence of slenderness: the effective width . . . . . . . . . . . . 13
2.2.5 Torsion stiffness . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.2.6 Web crippling . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2.7 Shear lag . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2.8 Ductility and plastic behavior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.2.9 Inuence of imperfections over the stability . . . . . . . . . . . . . 18
2.2.10Connections technology for cold-formed steel sections . . . . . . 19
2.3 Characteristic aspects of the behavior of cold-formed steel structures cov-
ered by the codes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
(Australia, New Zeeland - 2003) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
structural members (2001) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.3.3 Eurocode 3, part 1.3 (2004) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.4 Constructive solutions and specic problems of the structures made by
cold-formed steel sections . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2.4.1 Advantages of using cold-formed steel in constructions . . . . . . 31
2.4.2 Frames for primary structures . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.5 Actual research works . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
2.5.1 Baigent and Hancock (1982) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
2.5.2 Chung (1998, 1999) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
2.5.3 Kirk (Swagebeam) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.5.4 Lim and Nethercot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.5.5 J.B.P Lim Joint Effects in cold-formed steel portal frames (PhD.
Thesis) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.5.6 H.C. Ho, K.F. Chung Analytical prediction on deformation charac-
teristics of lapped connections between cold formed steel Z sections 43
2.5.7 W.K. Yu, K.F. Chung, M. F. Wong Analysis of bolted moment con-
nections in cold formed steel beam column sub-frames . . . . . 44
165
166 CONTENTS
2.5.8 M. Dundu, A. R. Kemp Strength requirements of single cold-

formed channels connected back-to-back . . . . . . . . . . . . . . 45
2.5.9 R. Zaharia, D. Dubin Cold-formed girders with semi-rigid joints 46
2.5.10J. Carr, A. Mansour, J. Mills Self drilling screwed knee-joints for
cold formed steel portal frames in cyclonic region . . . . . . . . . 47
2.6 Conclusions similar researches . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3 Experimental program to study the behavior of frame joints made by
cold formed steel sections 49
3.1 Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
3.2 Experimental program . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.2.1 Scope and the arrangement of the stand . . . . . . . . . . . . . . 52
3.2.2 Design of the tested specimen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.2.3 Design of joints . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.2.4 Diagrams M, N, T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.2.5 Characteristics of the cold-formed proles . . . . . . . . . . . . . 59
3.2.6 Preparing and testing of joints . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.2.7 Experimental testing results . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
3.3 Conclusions Joint testing program . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
4 The component method 69
4.1 Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
4.2 Application of the component method . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
4.3 Conclusions application of the component method . . . . . . . . . . . 75
5 Experimental program for the study of frame behavior 76
5.1 Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
5.2 Full scale test preparing on frames . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
5.3 Instrumentation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
5.4 Summary of the full scale loading tests . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
5.4.1 Frame test no. 1 - Horizontal loading only . . . . . . . . . . . . . . 79
5.4.2 Frame test no. 2 - Vertical and horizontal loading . . . . . . . . . 79
5.5 Evaluation of the results and comparison with numerical models . . . . 80
5.6 Conclusions full scale frame testing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
6 Design methodology for the frames made by cold-formed steel sections 86
6.1 Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
6.2 Design methodology using the traditional way . . . . . . . . . . . . . . . 86
6.3 Design methodology using the innovative way . . . . . . . . . . . . . . . 89
6.4 Comments traditional vs. innovative design methodology . . . . . . . 89
6.5 Conclusions traditional vs. innovative design process . . . . . . . . . . 90
7 Contributions of the author 91
7.1 Summary . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
7.2 Personal contributions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
7.3 Using the results . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
7.4 Fulllment of the objectives . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
CONTENTS 167
Anexe 95
A Joint classication according to EN 1993-1-8 (2003) . . . . . . . . . . . 97
B Analytical determination of mechanical characteristics using the compo-
nent method . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
C Design of cold-formed steel frame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
D Cold-formed steel frame element checking . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
E Measured bolt hole elongations for eave joints after the joint tests . . . 137
F Failure mechanism of frame under horizontal loads only (frame test no. 1)141
G Failure mechanism of frame under vertical and horizontal loads (test no.
2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
H Measured geometrical imperfections of the tested frame (test no. 2) . . 147
I Modelling of experimental stiffness for numerical analysis . . . . . . . . 149
List of Figures
2.1 Stress - Strain curves for steel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

2.2 The inuence of cold forming over the mechanical characteristics . . . 7
2.3 The evidence of exural residual stresses . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.4 Buckling waves for compressed cold-formed C section . . . . . . . . . . 10
2.5 Rezistance of compressed C section depending by the half wave lenght 11
2.6 Behavior of usual and cold-formed compressed section . . . . . . . . . 11
2.7 Failure of C section . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.8 Effects of buckling over the resistance . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.9 Buckling of compressed walls . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.10 Stress distribution after the buckling . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.11 Effective width of a buckled wall . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.12 Torsion deformation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
2.13 Stress distribution in a exural beam ange . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.14 The four basic Failure machanism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.15 Supplementary specic Failures for cold-formed connections . . . . . . 20
2.16 The content of the analyzed codes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.17 Effective width according to AS-NZ, AISI and EC3 . . . . . . . . . . . . 22
2.18 Critical buckling modes and the associated half-wave lenght for a cold-
formed C section in compression . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.19 Lau and Hancock model for the distorsional buckling . . . . . . . . . . . 24
2.20 3D view of the structures using cold-formed Lindab proles . . . . . . . 33
2.21 Frame details using Lindab proles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
2.22 Frame modelling for the design . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
2.23 Structure of thermal power station Arbema - Arad . . . . . . . . . . . . 35
2.24 Joining element used by Kontirom . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
2.25 Structure made by Kontirom during execution . . . . . . . . . . . . . . 36
2.26 Frisomat type and Galcorom type structure . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2.27 Knee joint in case of Galcorom structures . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
2.28 Girders made by Lindab and Frisomat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.29 Structural system - Lindab light steel structures and specic details . . 37
2.30 Astra type structures by Frisomat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
2.31 Eave detail studied by Baigent and Hancock . . . . . . . . . . . . . . . 39
2.32 Loading position and lateral xing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
2.33 Joint typology tested by Chung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
2.34 Swagebeam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
2.35 Eave details studied by Lim and Nethercot . . . . . . . . . . . . . . . . 42
2.36 Ridge gusset plate details . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
2.37 Joint tested by Ho . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.38 Joint test arrangement by Dundu and Kemp . . . . . . . . . . . . . . . 45
168
LIST OF FIGURES 169
2.39 Joint tested by Dundu and Kemp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

2.40 Joint detail with two bolts studied by Zaharia and Dubin . . . . . . . . 47
3.1 Joint classication according to the joint stiffness . . . . . . . . . . . . 50
3.2 Joint modelling for structural analysis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
3.3 Arrangement in case of ridge specimen and knee specimen . . . . . . . 51
3.4 Reference portal frame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
3.5 Pre-design of the frame with 10 kN/ml loading . . . . . . . . . . . . . . 53
3.6 M, T, N diagrams rezulted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
3.7 Section of the column and beam rezulted . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.8 Sections of the tested specimens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
3.9 M, N, T diagrams for ridge specimens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
3.10 M, N, T diagrams for knee specimens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
3.11 Ridge specimens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
3.12 Knee specimens . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3.13 Coupons for the tensometric test . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3.14 Testing arrangement in case of ridge and knee joints test . . . . . . . . 60
3.15 ECCS loading procedure for cyclic loading . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
3.16 Yielding limit according to ECCS procedure . . . . . . . . . . . . . . . . 61
3.17 Failure mechanism in case of RIP-M and RIS-FB-M specimens . . . . . 63
3.18 Failure mechanism in case of KIS-M and KIS-FB-M specimens . . . . . 63
3.19 Comparative results from monotonic tests for ridge and knee joints . . 64
3.20 Comparative results from monotonic tests for ridge and knee joints . . 66
3.21 Propagation of cracks due to repeated buckling . . . . . . . . . . . . . . 67
3.22 Comparative results from cyclic tests for ridge and knee joints . . . . . 67
4.1 The studied ridge and knee specimens in the component method . . . 69
4.2 Stress concentration in case of specimens with bolts . . . . . . . . . . . 70
4.3 Bolt groups considered in analysis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
4.4 Rotation centre according to the FEM analysis . . . . . . . . . . . . . . 71
4.5 The evidence of bolt hole elongation in the global exibility . . . . . . . 71
4.6 Main steps obtaining the global rigidity of the component assembly . . 73
4.7 Moment-rotation curves analitically and experimentally . . . . . . . . . 75
5.1 Scheme of full scale test on frames . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
5.2 Full scale test preparing on frames . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
5.3 Frametest instrumentation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
5.4 Frame joint detail and loading unit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
5.5 Load - displacement diagrams in case of tested frames . . . . . . . . . 80
5.6 Considered structural models . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
5.7 Moment-rotation diagram experimental vs model M3 . . . . . . . . . . 81
5.8 C1 frame: global view and local buckling of the left beam connection . 82
5.9 Frame C1: experimental vs. numerical lateral load - deformation curves 82
5.10 C2 frame: global view and local buckling of the right beam connection 84
5.11 Frame C2: comparison of experimental and numerical lateral load - de-
formation curves . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
6.1 Design process diagram: traditional way . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
6.2 Design process diagram: innovative way . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
7.1 Diagram: the specic behavior of cold formed steel members . . . . . 91
List of Tables
2.1 The inuence over the yield limit depending by the fabrication process . 7
2.2 Type and intensity of residual stresses in case of steel sections . . . . . 9
2.3 Testing results . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.1 List of tested specimens Joint tests . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
3.2 Rezults for the base material of cold-formed steel . . . . . . . . . . . . . 59
3.3 Experimental rezults: monotonic tests . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
3.4 Mechanical characteristics - monotonic loading . . . . . . . . . . . . . . 65
3.5 Experimental rezults cyclic tests . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
3.6 Mechanical characteristics - cyclic loading . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
4.1 Component stregth of the joint . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
4.2 Component stiffness of the joint . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
4.3 Mechanical characteristics experimentally and analitically . . . . . . . . 74
6.1 Difference in bending moments and deformations using different design
methods . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
170

Teza Nagy

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Nagy

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIUL SOLUŢIILOR CONSTRUCTIVE

Teză destinată obţinerii

Ing. Zsolt NAGY

Conducător ştiinţific: prof.dr.ing. Dan Dubină

Ziua susţinerii tezei: 09.12.2006

Copyright © Editura Politehnica – Timişoara, 2006

România, 300159 Timişoara, Bd. Republicii 9,

2.3.3 Eurocode 3, partea 1.3 (2004) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

5.4.2 Test 2  înc rcare gravitaµional ³i cu forµ lateral . . . . . . . . 79

B.7.4 Rigiditatea echivalent a rîndurilor de ³uruburi 1-3 . . . . . . . . . 110

2.1 Curbe pentru oµeluri cu palier de curgere ³i cu curgere gradual . . . . 6

2.36 Detalii ale guseelor îmbin rii de coam . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

6.1 Abordarea proiect rii pe cale tradiµional . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

I.1 Modelare nod de strea³in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

2.1 Cre³terea limitei de curgere ³i a limitei de rupere funcµie de procedeul de

1.1 Obiectivele tezei de doctorat

1.2 Planul tezei de doctorat

Capitolul 6 prezint procesul de proiectare cu ³i f r considerarea caracteris-

de calcul ³i proiectare specice. În România este în vigoare STAS 10108/2-1983 

2.2 Aspecte caracteristice ale comport rii, calculului ³i

2.2.1 Materialul de baz

Figura 2.1: Curbe pentru oµeluri a) cu palier de curgere, b) curgere gradual

2.2.2 Efectul tehnologiei de fabricare asupra caracteristicilor mecanice

Procedeul de fabricaµie inuenµeaz anumite caracteristici mecanice ³i geometrice ale

Tabela 2.1: Cre³terea limitei de curgere ³i a limitei de rupere funcµie de procedeul de

Figura 2.2: Inuenµa procesului de formare la rece asupra caracteristicilor mecanice

Valoarea medie a limitei de curgere pe ansamblul prolului cre³te cu num rul

voaleaz ). Deasemenea, aceast cre³tere nu se calculeaz pentru elementele sudate

Figura 2.3: Evidenµierea tensiunilor reziduale de tip exional

Tabela 2.2: Tipul ³i intensitatea tensiunilor reziduale în prolele din oµel

2.2.3 Probleme specice de rezistenµ ³i stabilitate

lungimi de semiund de aproximativ 1800mm. La lungimi de semiund mai mari,

Figura 2.5: Rezistenµa funcµie de lungimea de semiund pentru un prol C comprimat

Figura 2.7: Cedarea unui prol C

Figura 2.8: Efectul voal rii asupra capacit µii de rezistenµ

secµional este caracterizat de o comportare post-critic stabil ³i nu se produce ce-

Secµiunile formate la rece prezint probleme locale de stabilitate datorit zvelteµii

Figura 2.9: Voalarea pereµilor comprimaµi

Figura 2.10: Starea de tensiune într-un perete plan care voaleaz

Figura 2.11: Secµiunea ecace a unui perete voalat

Secµiunile formate la rece sînt de regul cu pereµi subµiri ³i în consecinµ au o rigiditate

Figura 2.12: Deformaµii de r sucire

2.2.6 Strivirea local a inimii (fenomenul web crippling)

Fenomenul de strivire a inimii prolelor se produce în dreptul înc rc rilor concentrate

În cazul grinzilor încovoiate cu t lpi late, deformaµiile ³i eforturile unitare normale în

Figura 2.13: Distribuµia tensiunilor normale pe t lpile grinzilor încovoiate

Pentru necesit µile calculului, se dene³te o l µime ecace a t lpii pentru

Datorit ambajului secµional, dar ³i datorit ecruis rii în urma procesului de fabrica-

Norma european clasic secµiunile în funcµie de un coecient care încorpo-

Figura 2.14: Cele patru moduri de cedare de baz

Figura 2.15: Moduri de cedare suplimentare caracteristice pentru elemente subµiri

2.3 Aspecte caracteristice ale comport rii structurilor

Principalele norme la ora actual în lume sunt: în Europa Eurocode 3  Partea

Figura 2.16: Structura principalelor norme analizate

2.3.1 Cold-formed steel structures  Revision of AS/NZS 4600:1996

Versiunea din 2003 acoper domeniul oµelurilor cu limita de curgere pîn la fy =

Figura 2.18: Moduri critice de ambaj ³i lungimile de semiund corespunz toare pen-

În continuare se prezint aceste metode analitice pentru determinarea efortu-

Figura 2.19: Modelul Lau ³i Hancock pentru ambajul prin distorsiune

Rigiditatea la r sucire poate  exprimat astfel:

Pentru elemente solicitate la încovoiere

unde bf este l µimea t lpii.

unde A este aria ansamblului talp -rigidizare, iar coecienµii a1 , a2 ³i a3 sunt coecienµi

5.4.2 Test 2 înc rcare gravitaµional ³i cu forµ lateral . . . . . . . . 79

de calcul ³i proiectare specice. În România este în vigoare STAS 10108/2-1983

Procedeul de fabricaµie inuenµeaz anumite caracteristici mecanice ³i geometrice ale

Figura 2.2: Inuenµa procesului de formare la rece asupra caracteristicilor mecanice

Valoarea medie a limitei de curgere pe ansamblul prolului cre³te cu num rul

Figura 2.3: Evidenµierea tensiunilor reziduale de tip exional

Tabela 2.2: Tipul ³i intensitatea tensiunilor reziduale în prolele din oµel

2.2.3 Probleme specice de rezistenµ ³i stabilitate

Figura 2.5: Rezistenµa funcµie de lungimea de semiund pentru un prol C comprimat

Figura 2.7: Cedarea unui prol C

Figura 2.11: Secµiunea ecace a unui perete voalat

2.2.6 Strivirea local a inimii (fenomenul web crippling)

Fenomenul de strivire a inimii prolelor se produce în dreptul înc rc rilor concentrate

Pentru necesit µile calculului, se dene³te o l µime ecace a t lpii pentru

Datorit ambajului secµional, dar ³i datorit ecruis rii în urma procesului de fabrica-

Norma european clasic secµiunile în funcµie de un coecient care încorpo-

Principalele norme la ora actual în lume sunt: în Europa Eurocode 3 Partea

2.3.1 Cold-formed steel structures Revision of AS/NZS 4600:1996

Figura 2.18: Moduri critice de ambaj ³i lungimile de semiund corespunz toare pen-

Figura 2.19: Modelul Lau ³i Hancock pentru ambajul prin distorsiune

Rigiditatea la r sucire poate exprimat astfel:

unde A este aria ansamblului talp -rigidizare, iar coecienµii a1 , a2 ³i a3 sunt coecienµi

În acest caz, efortul critic de ambaj poate calculat aproximativ ca valoarea

Vericarea la stabilitate a barelor cu pereµi subµiri comprimate. Efortul capabil de

2.3.2.2 Flambajul interactiv dintre ambajul local ³i ambajul prin încovoiere

Normele Europene Eurocode 3 pentru proiectarea structurilor din oµel, conµin un

Dac se consider coecientul de siguranµ , γM 1 = 1, 0 (în EUROCODE 3

Pentru ambajul prin încovoiere-r sucire, în cazul barelor cu secµiune

2.4 Soluµii constructive ³i probleme specice ale

Sistemul structural permite în general realizarea de spaµii tehnice pentru ca-

Figura 2.20: Vedere 3D a structurii realizate din prole Lindab

proprii de laborator, care au ar tat o comportare net mai slab a conguraµiei cu

Figura 2.21: Detalii ale cadrului realizat din prole Lindab

a. b. c. secµiunea prolului KB 600

Figura 2.29: Sistem structural Construcµii U³oare Lindab ³i detalii caracteristice

Figura 2.30: Structuri tip Astra Frisomat

2.5.8 M. Dundu, A. R. Kemp Strength requirements of single cold-formed

2.5.9 R. Zaharia, D. Dubin Comportarea fermelor cu îmbin ri semi-rigide

Kj rigiditate nod 2 dou ³uruburi

2.5.10 J. Carr, A. Mansour, J. Mills Self drilling screwed knee-joints for

Exist diferenµe în ceea ce prive³te modalitatea de evaluare a capacit µii por-

Figura 3.1: Clasic ri ale nodurilor în funcµie de rigiditate

g urii ³uruburilor (alungirea g urilor) are ³i fenomenul de pierdere a stabilit µii

Pentru a putea deni conguraµii realiste pentru specimene, a fost dimensionat un