Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Probă scrisă la limba şi literatura română

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2016 – 2017
Probă scrisă
Limba şi literatura română

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

· Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I
(40 de puncte)

Citeşte următorul text:

Pe vremea aceea, se afla un viteaz pe nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduin ța împărătească, ce se gândi, ce se
răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia sa, și plecă și el la împăratul
să se închine cu slujba. Pe drum se întâlni cu doi oameni pe cari slujitorii împărăte ști îi ducea la împăratul ca să-i taie, pentru
că fugiseră de la o bătălie ce o avusese împăratul acesta cu ni ște gadine. Ei erau tri ști, bie ții oameni, dară Greuceanu îi
mângâie cu niște vorbe așa de dulci, încât le mai veni ni țică inimă, că era și me șter la cuvânt Greuceanu nostru.
El își puse nădejdea în întâmplarea aceasta și își zise: „îmi voi încerca norocul. De voi izbuti să înduplec pe împăratul
a ierta pe acești oameni de la moarte, mă voi încumeta să mă însărcinez și cu cealaltă treabă; iară de nu, sănătate bună!
Mă voi duce de unde am venit. Asta să fie în norocul meu; niciodată nu strică cineva să facă o încercare”. [...]
Înfățișându-se la împăratul, atâtea îi povesti, așa cuvinte bune și dulci scoase și atâta me ște șug puse în vorbirea sa,
încât și împăratul crezu că pe nedrept ar fi să omoare pe acei oameni; că mai de folos i-ar fi lui să aibă doi supu și mai mult,
și că mai mare va fi vaza lui în lume de s-ar arăta milostiv către popor.
Nu mai putură oamenii de bucurie când auziră că Greuceanu a măglisit pe împăratul până într-atâta, încât l-a făcut
să-i ierte. Mulțumiră lui Greuceanu din toată inima și îi făgăduiră că toată via ța lor se vor ruga lui Dumnezeu pentru dânsul
ca să meargă din izbândă în izbândă, ceea ce și făcură.
Această izbândă o luă drept semn bun, și Greuceanu, mergând a doua oară la împăratul, grăi cu cuvintele lui
mieroase cele următoare:
– Mărite doamne, să trăiești întru mulți ani pe luminatul scaunul acestei împără ții. Mul ți voinici s-au legat către măria
ta să scoată de la zmei soarele și luna pe care le-au răpit de pe cer, și știu că cu moarte au murit, fiindcă n-au putut să- și
îndeplinească legămintele ce au făcut către măria ta. Și eu, mărite doamne, cuget a mă duce întru căutarea acestor tâlhari
de zmei, și mi-ar fi voia să-mi încerc și eu norocul, doar-doar va da Dumnezeu să ajungem a putea pedepsi pe acei
blestemați de zmei, pentru nesocotita lor îndrăzneală. Dar fii-mi milostiv și mână de ajutor.
– Dragul meu Greucene, răspunse împăratul, nu pot să schimb nicio iotă, nicio cirtă din hotărârea mea. Și aceasta nu
pentru altceva, ci numai și numai pentru că voiesc să fiu drept. Poruncile mele voi să fie una pentru toată împără ția mea; la
mine părtinire nu este scris.
Văzând statornica hotărâre a împăratului și dreptatea celor vorovite de dânsul, Greuceanu cuvântă cu glas voinicesc:
– Fie, mărite împărate, chiar de aș ști că voi pieri, tot nu mă voi lăsa până nu voi duce la capăt bun sarcina ce îmi iau
de bună-voia mea.
Se învoiră, și preste câteva zile și plecă, după ce puse la cale tot ce găsi că e bine să facă, ca să scape cu fa ța
curată din această întreprindere.
(Greuceanu , basm popular cules de Petre Ispirescu)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele subliniate: cuvintele, legămintele. 4 puncte
2. Menționează rolul virgulei din secvenţa: Dragul meu Greucene, răspunse împăratul... 4 puncte
3. Explică modul de formare a unui cuvânt ob ținut prin conversiune și a unui cuvânt ob ținut prin derivare din secvenţa:
Această izbândă o luă drept semn bun, și Greuceanu, mergând a doua oară la împăratul, grăi cu cuvintele lui mieroase cele
următoare... 4 puncte
4. Precizează cuvintele care conţin diftong din secvenţa: El îşi puse nădejdea în întâmplarea aceasta şi îşi zise.... 4 puncte
5. Transcrie două secvenţe care conţin indici de spaţiu. 4 puncte
6. Formulează două idei principale/secundare care se pot desprinde din textul dat. 4
puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din textul Greuceanu , cules
de Petre Ispirescu. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două modalităţi de caracterizare a personajului;
– să prezinți detaliat două trăsături morale/fizice ale personajului caracterizat, valorificând textul dat;
– să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II-lea
(36 de puncte)
Citeşte următorul text:
Cetatea Neamţ este situată în apropierea oraşului Târgu-Neamţ, fiind ridicată dintr-un amalgam de pietre: piatră
luată chiar de la buza dealului, piatră de carieră şi piatră de râu. Citadela se înalţă semeaţă pe culmile Pleşului, la o înălţime
de cca 1000 de metri. Este ctitoria lui Petru Muşat I, dar a fost consolidată pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, devenind
emblematică pentru Moldova.
Acum Cetatea Neamţului este restaurată, este o adevărată bijuterie. Podul suspendat pe care se face accesul este
susţinut de 11 piloni uriaşi de piatră, iar zidurile exterioare de apărare au peste 20 de metri înălţime. Edificiul este grandios!
De pe pod, am păşit pe puntea ce se ridica în caz de pericol şi, nu fără emoţie am intrat în curtea interioară. Am remarcat
simplitatea zidurilor, numărul mic de nişe folosite ca puncte de observaţie, verdele crud al ierbii.
Turul cetăţii l-am început trecând prin Sala de Sfat şi Judecată, locul în care Domnul Moldovei se sfătuia cu boierii săi
sau în care, dupa caz, judeca anumite pricini. Masa lungă, scaunele din lemn, cu spătar înalt ne-au întors în timp, mai ales
că pe un perete de zid este portretul voievodului Ştefan cel Mare.
(Text preluat de pe site-ul https://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-cetatea-neamt-povestea-copilariei-mele)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– din ce fel de pietre a fost construită Cetatea Neamţ;
– ce înălţime au zidurile exterioare de apărare. 4 puncte
2. Scrie sursa din care a fost preluat textul dat. 4 puncte
3. Menţionează genul şi cazul substantivelor subliniate în textul dat . 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, men ționând partea de vorbire prin care se exprimă: Acum Cetatea
Neamţului este restaurată, este o adevărată bijuterie. 4 puncte
5. Realizează expansiunea părţii de propoziţie subliniate în secvenţa următoare, precizând felul propoziţiei subordonate
obţinute: Am remarcat simplitatea zidurilor, numărul mic de nişe folosite ca puncte de observaţie, verdele crud al ierbii.
4 puncte
6. Construiește o frază alcătuită din două propozi ții în care să existe o propoziţie subordonată circumstanţială de cauză,
introdusă prin conjuncţia subordonatoare că. 4 puncte
B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare care ar putea avea loc în timpul unei
vizite la o cetate istorică. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului
în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).